UNIVERSITATEA SPIRU HARET

FACULTATEA DE MANAGEMENT FINANCIAR

CONTABIL

BANCA
MONDIALA

CUPRINS

INTRODUCERE
CAP. I SISTEMUL MONETAR INTERNATIONAL
1.1 APARITIA SISTEMULUI MONETAR INTERNATIONAL
1.2 CARACTERISTICILE

SI

ROLUL

UNUI

SISTEM

MONETAR

SISTEMULUI

MONETAR

INTERNATIONAL
1.3 ELEMENTELE

DEFINITORII

ALE

INTERNATIONAL
1.4 DEFINITIA SI EVOLUTIA SISTEMULUI MONETAR INTERNATIONAL
1.5 ALEGEREA UNUI REGIM DE SCHIMB
1.6 DETERMINAREA CURSULUI DE SCHIMB
1.7 DEVALORIZAREA
CAP. II BANCA MONDIALA
2.1 INFIINTARE SI STRUCTURA
2.2 OBIECTIVELE BANCII MONDIALE
2.3 DESTINATIILE IMPRUMUTURILOR ACORDATE DE CATRE BANCA
MONDIALA
2.4 BANCA INTERNATIONALA PENTRU RECONSTRUCTIE
CAP. III BANCA MONDIALA IN SOCIETATEA CONTEMPORANA
3.1 ROLUL ACTUAL AL BANCII MONDIALE
3.2 SE MAI JUSTIFICA EXISTENTA BANCII MONDIALE IN SEC. XXI?
3.3 RELATIILE ROMANIEI CU BANCA MONDIALA
CONCLUZII FINALE
BIBLIOGRAFIE

INTRODUCERE

In aceasta lucrare am prezentat Banca Modiala cu structura,

functiile si programele ei, unde tara noasta a devenit membra din
anul 1972 iar din 1991, Banca Mondial a finanat peste 30 de
proiecte, acoperind o gam larg de activiti pentru Romania.
Analiza i consultana este esenial pentru contribuiei Bncii
Mondiale la eforturile de dezvoltare a Romniei. Resursele pe care
Banca Mondial le are n domeniul dezvoltrii, cercetrii i al
asistenei tehnice contribuie la identificarea domeniilor prioritare i
la abordarea dificultilor din procesul de dezvoltare.

CAP. I SISTEMUL MONETAR INTERNAIONAL

1.1 APARIIA SISTEMULUI MONETAR INTERNAIONAL

Pn n 1944, inexistena unor reglementri la care s adere majoritatea rilor fcea ca
relaiile dintre state s se desfoare pe baze bilaterale. Totui forme incipiente de
organizare a relaiilor monetare, dar nu erau ceea ce numim astzi sistem internaional, atat
din cauza gradului redus de cuprinde a statelor, ct i a faptului c reglementau doar
secvenial problematica relaiilor monetare.
n a doua jumtate a secolului XIX-lea, majoritatea statelor europene se confrunt
cu o serie de dificulti de ordin monetar, ca urmare a modului defectuos n care funciona
sistemul bimetalist aur-argint sau cel monometalist argint. S-a considerat atunci c stoparea
acestor dezechilibre putea fi realizat prin adoptarea unui sistem monetar comun, stabilirea
unor varieti fixe ntre monedele naionale sau fa de o moned etalon ( aspect care
facilita schimburile comerciale), reglementarea emisiunii i circulaiei monedelor asa-zise
comerciale, cu ajutorul crora se fceau pli ctre rile din afara uniunii.
Acele ncercri de reglementare, faptul c relaiile comerciale, pentru nceput, se
limitaser doar la statele membre ale uniunii dar, n special, limitele regimului monetar
bazat, parial sau total, pe argint, n condiiile n care valoarea acestui metal cunoteau o
depreciere rapid au fcut ca sistemul s cad rapid n deseuetudine, cu timpul fiind
repudiat.Uniunea Monetar Latin a fost prima form de organizare care a luat fiina n
1865 i s-a constituit n jurul francului francez; la ea a aderat, iniial, Frana, Belgia, Italia,
Elveia i Grecia iar, ulterior, i alte state, prin care i Romnia.A doua uniune monetar a
fost cea constituita la nceput din Prusia i Austria (n 1875) i extins mai trziu prin
aderarea altor state.
Blocurile monetare, ca a doua form de organizare monetar incipient, sunt
specifice perioadei interbelice, principala lor caracteristic fiind aceea c se axau pe o
moned pivot i pe o serie de monede numite satelite. Sistemul blocurilor monetare poate fi
caracterizar mult mai reglementat n raport cu predecesorul su. Astfel, tehnicile monetare
se caracterizau prin stabilirea unui raport ntre moneda pivot i cele considerate satelite,
1.

convertibilitatea total ntre cele doua categorii de monede, concentrarea rezervelor

valutare la statul emitent al monedei pivot, reglementare relaiilor monetare ale statelor
membre ale zonei n raport cu statele memebre. Au existat urmatoarele blocuri monetare
( n funcie de moneda considerat pivot ) : blocul lirei sterline, blocul francului francez,
blocul dolarului.
Zona monetar a fost a treia form de agregare monetar, inferioar sistemului
monetar internaional, caracteristic pentru perioada postbelic. ntr-o oarecare msur ea a
constituit o form mai evoluat a blocurilor monetare, fiind consecina direct a destrmrii
sistemului colonial al marilor puteri. Pricipalele zone monetare au fost cele ale lirei sterline
i francului francez, ale cror caracteristici pricipale au fost : convertibilitatea deplin ntre
monedele rilor membre ale zonei, micri de capital libere ntre statele membre i
rezervele valutare constituite n principal din moneda considerat etalon, dominat pentru
zona respectiv.
n concluzie, putem spune c uniunule monetare, blocurile i zonele monetare nu
au condus la reglementarea global a relaiilor monetare dintre state, dovad lipsa
lor de perenitate, i au avut un caracter limitat din punctul de vedere al gradului de
cuprindere. Aceste trei forme nu au reuit s asigure o stabilitate a raporturilor valorice
dintre monedele naionale ( singura cale spre schimburi comercilale echitabile ), nu au
determinat sporirea cantitativ i calitativ a rezervelor valutare, nu au avut ca urmare
echilibrarea balanelor de pli ( n cazul apariiei de deficite sau excedente ) i, n sfrit,
ceea ce este mai grav pentru c relaiile monetare nu erau reglementate la nivelul
ansamblului mondial, ele intrau n contradicie cu interesele altor ri, care rspundeau cu
contra-msuri.
1.2

CARACTERISTICILE

ROLUL

UNUI

SISTEM

MONETAR

INTERNAIONAL
Operaiunile cu strainatatea
Emisiunea monetar este

unul din atributele suveranitii statelor. Existena

naiunilor suverane i deschiderea ctre exterior pun problema conversiunii unitilor

monetare ntre diferite ri, ca urmare a tranzaciilor comerciale sau financiare ntre agenii
2.

economici rezideni sau nerezideni.

Sistemul monetar internaional (SMI) poate fi definit ca ansamblul regulilor care permit
asigurarea acestor tranzacii, determinand compatibilitatea sistemelor monetare naionale.
Existena unui SMI nu are sens doar n raport cu nevoia de a asigura buna
funcionare a comerului internaional.
Dac toate rile ar avea aceeai moneda , problema determinrii cursului de schimb , adic
operaiunea care permite convertirea unei monede n alta , nu s-ar pune.i aceasta tocmai
ca pe lnga moneda naionala exist monede strine ( numite devize) , ncat se simte nevoia
unui SMI.1
Balanta platilor

Definiie: Balana plilor este un document contabil care indic schimburile

externe (importuri sau exporturi) ale unitailor economice rezidente cu restul
lumii.Schimburile pot avea ca obiect mrfuri , servicii sau capitaluri.

Coninut: Schimburile de mrfuri , de servicii ( transporturi , asigurri, brevete si

redevene , turism , servicii bancare), la care se adaug transporturile unilaterale
fr contraprestaie monetar (de exemplu vrsamintele statului ctre organizaiile
internaionale) formeaza operaiunile curente .Rezidenii si nerezidenii pot de
asemenea s schimbe fluxul de capital.Aceasta din urma ia diferite forme :
mprumuturi , investiii de portofoliu executate n scopul unui plasament , investiii
directe adic cumpararea de pri din proprietatea unei ntreprinderi cu scopul
deinerii controlului.

Probleme : Toate aceste operaiuni au cel putin doua probleme :

1) cea a conversiei unitilor monetare ( cum se produce schimbul cu partenerii

strini care posed monede diferite)

3.

2) cea rolului statului.Acesta din urm trebuie s ia cursurile de schimb sa fixeze n

mod liber ( schimburi flotante ) sau, dimpotriv , trebuie sa intervin n determinarea
cursului de schimb ( schimburi fixe )
Cursul de schimb si piata schimburilor
Cursul de schimb este cantitatea de moned naional necesar pentru obinerea
unei uniti dintr-o moned strin .De exemplu 1$=5F este cursul de schimb al
francului n raport cu deviza american.
Piaa schimburilor este locul unde se scimb devizele i se formeaz cursul de
scimb. Este vorba de o pia interbancar , nelocalizat care funcioneaza continuu ( 5 zile
din 7). Cambitii sunt conectai unii cu altii printr-o reea perfecionat de comunicare. 2
1.3

ELEMENTE

DEFINITORII

ALE

SISTEMULUI

MONETAR

INTERNAIONAL
Dup cum era evident, lunga istorie a omenirii nu este altceva dect
o continua lupt pentru resurse i, implicit, putere. Multe populaii destul de
dezavantajate la acest moment, sau chiar unele deosebit de avantajate, lanseaz apeluri de
ur, dezordine s.a. pe baza unor urmri directe ale "Momentului Bretton Woods" ndreptate
fie asupra Statelor Unite, fie asupra Marii Britanii, fie asupra Germaniei, etc.. Totul, dar
absolut totul, nu este dect inconstiena neputinei si inconsecvenei celor care acuz.
Experii americani i englezi au iniiat convorbiri despre viitoarea
ordine monetara postbelic nc din anul 1943, care au stat la baza discuiilor
preliminare ale Conferintei convocat la iniiativa SUA la Bretton Woods (n
statul american New Hampshire), la 1 iulie 1944, la care au participat delegai din 44 de
state.

4.

De ce, iniial, numai ei? Simplu:

- erau aliati,
- Europa, Rusia, s.a. nu mai existau din punct de vedere economic, financiar sau cum se
dorete privit,
- oricine ar fi fcut ca ei, att timp ct americanii erau n plin dezvoltare
economic, resursele de aur, devize, etc. le aveau nu intacte i imens sporite,
, iar britanicii, fosta putere financiar a lumii, care "dicta" indirect
etaloanele monetare, se afla n prag de colaps i dorea s nu piarda trenul
istoriei (aliana cu SUA).
De ce, la Bretton Woods, tot numai ei (cu referire la cstigtori)?
Simplu:
- ceilali "44" practic nu existau,
- unica for a momentului, n "persoana Rusiei" s-a mulumit cu crearea visului stalinist al
"puterii comuniste", avnd alte planuri care s-au ntrupat mult mai trziu n sistemul
monetar al rublei (ulterior dispariiei "marelui ideolog" care tia sa lupte i sa intrige, fr
vreo legatur la economie).
La Bretton Woods, americanii au nceput prin a propune un sistem
monetar bazat pe aur, n special datorit faptului c ei deineau peste 60 % din rezerva de
aur occidental. Britanicii, a cror delegaie era condus de
renumitul J.M. Keynes, au propus crearea unei bnci mondiale i a unei monede
internaionale (bancor-ul sau bancaurul) n ideea de a elimina total aurul din circulaie i a
da o sans Marii Britanii, chiar i naintea SUA.
"Inteligenii" americani s-au trezit i au sesizat "pierderea de
teren" ("spectatorii" - restul delegaiilor - au fost destul de acord cu aceasta
idee n special datorita faptului c se aflau in poziii similare Marii
Britanii) dar, avnd n vedere experiena acumulat de ei n perioada "Marii
Depresiuni Economice", nu au refuzat ideea i au venit cu o contrapropunere de a se crea o
moneda internaional (unitas-ul) care sa aib la baz tot marea lor rezerva de aur (peste
5.

doua treimi din rezerva monetar international).

Ambele proiecte, att cel britanic ct i cel american se bazau pe
tot amintita "inerie de sistem", avnd o baz comun n:
- adoptarea unui sistem de cursuri fixe care s nu se bazeze pe deflaie
(asemntor celui existent pn n 1914);
- crearea unui organism internaional care s aib misiunea s acorde
mprumuturi statelor ce ar fi nregistrat deficite ale balanelor de pli (de
unde au i aprut dezacordurile dintre SUA i Marea Britanie, din cauza att a naturii
instituiei nou create i a modului de aprare a paritailor fixe ntre
monede ct i a dorinei de supremaie a monedei proprii - istorica lira
sterlin contra puternicului dolar).
Cine a cstigat? S-ar putea spune c "spectatorii"... Ei se aflau n
poziia ingrat de a gsi o soluie de viabilitate a monedelor proprii n
opoziie direct cu pericolul sovietic (Este chiar att de greu de intuit ce
s-ar fi intamplat n cazul retragerii americane de pe teritoriu european?) dar
i cu faptul c SUA avea un portofoliu important de creane asupra statelor
crora le furnizaser armament i resurse n cursul rzboiului. S-ar putea spune c
americanii... Bretton Woods este similar cu recunoasterea supremaiei monetare americane,
poziia SUA avnd ctig de cauz datorit conjuncturii n care se desfurau negocierile.
Cine tie cu adevrat?!?
Cert este c, pentru prima dat, s-a adoptat un Sistem Monetar cu
vocaie mondial i s-a organizat cadrul instituionalizat pentru sprijinirea i
supravegherea aplicrii acestui sistem, mai ales ca urmare a crerii Fondului
Monetar Internaional (FMI). Aceste reglementri i instituionalizri s-au
situat in contextul mai larg al cutarilor pentru colaborare ntre naiuni n
domeniul relaiilor internaionale, fiind o ncercare, n general pozitiv, de
cooperare internaional ntr-o problema nevralgic i de importan esential pentru
economia mondial, cu toate c a coninut neajunsuri destul de majore (care au dus la
6.

situaia actual de prelungita instabilitate financiar-monetar internaional - neajunsuri

datorate att modului cum au fost concepute unele componente ale sistemului ct i
nerealizrii principiilor de baz ale acestuia).
Sistemul Monetar Internaional preconizat la Bretton Woods a
facilitat crearea unui mecanism efectiv de decontri multilaterale, s-au
liberalizat ntr-o msur important micrile de capital, s-au asigurat pentru
un timp mijloacele de plat i credit, facilitndu-se pe aceasta baz
dezvoltarea economic n rile participante i a schimburilor comerciale
internaionale. Principiile pe care s-a cldit acest sistem au fost:
-1- Etalonul aur-dolar (rolul internaional al dolarului american).
Intr-un sistem monetar, rolul esenial l deine etalonul, elementul
fundamental de referin pentru monedele naionale, la Bretton Woods
stabilindu-se ca etalon monetar aurul si dolarul american, dar, treptat, unicul
etalon ramnnd dolarul. Dolarul devine un ban naional de credit, convertibil iniial n aur,
dar numai n relaiile oficiale externe, fiind declarat "de facto" "la fel de bun ca aurul" iar,
ulterior, ca fiind "mai bun ca aurul", ceea ce i-a consacrat ascensiunea ca moned
internaional.
Rolul internaional al dolarului nsemn c, n moneda naional a
SUA se constituie rezervele valutare ale altor state, se exprim preurile
mondiale, se deruleaz cea mai mare parte a plilor internaionale, se acord
credite externe sau se efectueaza investiii n strintate, ceea ce reprezint
un considerabil avantaj pentru economia i pentru firmele americane.
C-am nedrept pentru restul statelor, nu-i aa? Sau totul este o
aparen? S vedem...
Marea Britanie, marea putere colonial, nu era nimic altceva dect o
putere a armelor i exploatrii resurselor necuvenite. Cumplit dar adevarat (Nu uitai
niciodat c oricine ar fi fcut ca ei, martor fiind istoria uman!).
Asemenea puteri au mai fost i Frana, Germania, Spania, Portugalia, Italia,
Turcia, dar, contrar lor, britanicii au fost ceva mai practici, mai

inteligeni. S ne amintim de faptul c ei au startat revoluia industrial i

au generat noul progres general al omenirii. Celelalte state s-au complcut n
"marea lor putere" dar, cu trecerea timpului, au "importat" revoluia
industrial i tot ceea ce implica ea (mari micri monetare, relaii
internaionale, etc.).
SUA este principala beneficiar a spiritului britanic, n special
datorit faptului c a fost colonie britanic ct i, ulterior, datorit
faptului c totul a fost cldit n aceasta ar pe "normele intereselor umane"
(termen relativ acceptabil la ideea de economie de pia), fr a mai lua in
calcul si abundena resurselor naturale.
Dintre statele europene, pe lng Marea Britanie, a excelat
Germania, cldit pe oameni pe ct de muncitori pe att de dornici de putere.
Iniial, componena stpnitoare a "dulcelui sistem colonial" a ajuns n
situaia n care dezvoltarea economic i spiritul ntreprinztor s o aduc n
poziia ciudat de real de a solicita stpnirea lumii (n strns competiie cu
statele relativ suverane ale momentului). i aa a venit primul razboi
mondial... Apoi al doilea... Apoi actualul razboi economico-financiar iniiat de geniul
japonez i adoptat apoi de toi cei care ii permit (n special Germania care i-a dat seama
c trebuia s cucereasca financiar, tehnologic, etc. lumea si nu cu puterea armelor si a
lagrelor de concentrare).
Celelalte state europene, chiar dac s-ar gasi cineva s acuze o
oarecare nedreptate "de poziie" niciuna nu a fost mai "rsarit". Frana, o
mare putere a momentului, a avut doar genii ale momentului care o mai "sltau" din cnd n
cnd, baza puterii fiind tot exploatarea coloniala (i, ulterior, tradiiile create). Italia,
bazndu-se pe vechiul Imperiu Roman si tradiiile induse de acesta... tot o putere colonial,
n ciuda inteligenei i culturii acesteia. Spania si Portugalia, Turcia, care deineau resurse
enorme,... au fost i au rmas tot puteri coloniale, fr o legtur la evoluia vieii din jurul
8.

lor, sufocndu-se i devenind... ceea ce au fost, deoarece sunt semne de trezire. Si

comentariile ar putea continua. Echilibrul vieii de zi cu zi certifica afirmaiile anterioare,
totul fiind o lupta surd a intereselor de
unde va ctiga doar cel puternic sau, cel mult, i cel favorizat.
Ar fi cazul s oprim aceste comentarii nscute din dorina de a se
sesiza ca pe ct de condamnat este SUA pentru "sistemul Bretton Woods" pe att este de
admirat, i, pe ct de mult este condamnata SUA, cu att mai mult merit condamnai cei
care o fac ascunzndu-i incapacitatea, prostia,
vulnerabilitatea. Oricine ar fi facut asemenea lor (imaginai-v ce s-ar fi
intamplat daca in locul SUA conjunctura oferea anse regimului taliban
fundamentalist din Afganistanul anului 2000?! )
Revenind la istoricul sistemului monetar ajungem la momentul anului 1971 cnd s-a
suspendat convertibilitatea n aur a dolarului american
trecndu-se, de fapt, la demonetizarea aurului.
Din acest moment expansiunea dolarului practic nu mai avea limite.
Economia american, folosind moneda proprie, att pe plan intern ct i pe plan extern, nu
cunoate restriciile lipsei de valut i poate promova pe arena mondial o politic
expansionist prin intermediul monedei.
Situaia a generat (i nc genereaz) o serie de consecine cum ar
fi faptul c, asigurarea banilor necesari schimburilor internaionale presupune cantiti mari
de dolari circulnd n afara economiei americane, adic un deficit economic al balanei de
pli a SUA, iar corectarea acestui deficit ar lipsi economia mondial de resursele baneti
necesare. Acest lucru a permis la SUA s ii permit s menin aceste deficite (comparativ
cu celelalte state pentru care acest lucru este un semn de alert, fiind necesare eforturi de
corectare i de achitare a datoriilor) si s consume mai mult dect produc pentru a "asigura"
dolarii utilizai n schimburile internaionale (acest lucru a fost descris ca fiind "secretul
deficitului fr lacrimi, care permite s iei fr s dai, sa acorzi credite fr sa te imprumui
si s primeti fr s plateti", rile lumii fiind s aleag "sau lichiditate internaional sau
echilibrul balanei americane".).
9.

-2- Principiul universalitii.

Acest principiu care trebuie s stea la baza sistemului, const n
aceea c orice stat trebuie sa adere la FMI, deci la Sistemul Monetar. Acest
principiu nu a fost respectat niciodat, o serie de ri, inclusiv cele cu un
vast potenial natural i economic, cu un rol important n arena internaional, cum ar fi
fosta URSS i altele, nu au aderat niciodat la FMI i nu au devenit membre ale sistemului.
In realitate, pn n anii '60, Sistemul valutar a funcionat ca un
club al rilor capitaliste dezvoltate n care poziia privilegiat a SUA a fost
suportat de alte ri membre care erau angajate puternic n refacerea economiei dup
razboi. Incepnd mai ales cu anii '70, divergenele de interese dintre rile dezvoltate,
precum i ntre acestea i cele n curs de dezvoltare (fr a mai lua n calcul blocul monetar
al rublei), trec pe primul plan n domeniul monetar, astfel nct vocaia de universalitate a
Sistemului s-a confirmat a fi irealizabil.
Istoric, sistemul poate fi descris de urmatoarele evoluii: n
perioada 1949 - 1956 cursurile de schimb au avut o stabilitate bun dar cu semne de
presiune, n 1957 - 1959 se inregistreaz revalorizarea francului francez urmat de
revalorizarile monedelor europene din anii '60 (marca vest german, guldenul olandez,
etc.), perioada "finalizat" de devalorizarea lirei sterline din 1967. Pierderea unui echilibru
relativ indus de lira sterlin sistemului dolarului a indus dezechilibrul major din anii '70
(cnd se suspend convertibilitatea n aur a dolarului) nsoit i de criza petrolier i
startarea fenomenelor destul de generalizate ale inflaiei, recesiunii i
dezechilibrelor plilor externe.

10.

1.4 DEFINIIA I EVOLUIA SISTEMULUI MONETAR INTERNAIONAL

a) Definitia SMI
Sistemul monetar internaional se bazeaz pe reguli care provin n mod direct din
practicile comerciale impuse de ctre state.Aceste reguli trebuie s defineasc :

Un regim de schimb constnd n principii care asigur convertibilitatea ntre

monede;

Aprovizionarea cu bani lichizi n cantitate suficient pentru a face fa

progresului comerului internaional;

Un sistem de rezerv care confer diferitelor naiuni participante la schimb

mijloacele de plat ce le permit surmontarea dezechilibrelor temporare ntre
cantitile de devize intrate i ieite din ar;

Mecanisme de reajustare n caz de dezechilibre ale balanei de pli curente ,

conservate pe termen mediu sau lung.

b) Convertibilitatea
Un SMI trebuie s asigure convertibilitatea monedelor i anume posibilitatea
de a schimba moneda naionala contra aurului sau devizelor.Exist reguli de
conversiune admise de toate statele , modul de convertibilitate depinznd cu
strictee de regimul de schimb ales.Convertibilitatea poate fi garantat de ctre
autoritaile publice
( convertibilitate instituionalizata, n schimburile fixe); banca central care a emis
moneda se angajeaz s o livreze sau s o rscumpere n cantiti nelimitate.
Convertibilitatea poate fi ntreinut i n cadrul pieei ( convertibilitatea
comercial , n schimburile flotante).
11.
c) Diferite Sisteme Monetare Internationale

Putem distinge de la nceputul revoluiei industriale , patru perioade:

-

secolul al XIX lea asista la instalarea si apogeul etalonului aur, a carui

functionare este grav perturbat de inflaia cauzat de primul rzboi mondial;

-

rentoarcerea la aur n perioada interbelic d natere la Gold Exchange

Standard (etalonul de schimb-aur), a crui prabuire este cauzat de depresiunea din

anii 1930;
-

dup al doilea rzboi mondial, desfiinarea barierelor vamale pe planul

comerului, este nsoit de o reconstrucie a SMI pe baze noi : Gold Exchange

Standard este centrat pe dolar.;2
-

la nceputul deceniului opt asistm la prabuirea acordurilor de

schimburi fixe , care fuseser semnate la Bretton Woods (datorit dezechilibrelor

comerciale care fceau imposibil meninerea paritii n aur a dolarului) Aceasta
reprezint trecerea la schimburile flotante
1.5 ALEGEREA UNUI REGIM DE SCHIMB
Exist cteva tipuri de schimb : fixitatea ( rigid sau ajustatabil) i flotaia ( pur sau
administrat).
A. SCHIMBURILE FIXE
ntr-un regim de schimburi fixe , monedele sunt definite prin raportare la un etalon
( metal preios , deviz sau co de devize).Fiecare moned are un curs de schimb oficial
(prin raportare la acest etalon), numit paritate.
a. Fixitatea rigid sau irevocabil
Corespunde unei situaii n care cursurile de schimb nu sunt modificate niciodat
(absena valorizrii sau a devalorizrii). Aceasta situaie se regsete in funcionarea
etalonului aur.Este de asemenea ideea directoare a proiectului Uniunii Economice si
12.

Monetare (UEM) din cadrul Tratatului de la Maastricht, unde cursurile de schimb ntre
monedele europene ar deveni n mod irevocabil fixe innainte de a disparea n snul
monedei unice.
b. fixitatea ajustabil
Corespunde unei situaii n care cursurile de schimb, rmnnd fixe pot fi modificate n
mprejurri exceptionale, ndeosebi ca urmare a unei crize externe. Schimbrile de paritate
(valorizare i devalorizare) pot fi negociate cu rile partenere ( cazul sistemului monetar
european actual [ SME]) , sau pot fi impuse de ctre statul n dificultate (politica faptului
mplinit din cadrul acordurilor de la Bretton Woods, ntre 1945 si 1973).1
c. Variaiile intermarginale
Cu excepia cazului particular, cnd o moneda periferic este ataat unei devize a unui
stat dominant pe baza unui raport care nu sufer nici o variatie, fixitatea nu este niciodat
absolut.
ntr-un sistem de schimburi fixe , variaiile cursului de schimb se fac n anumite
limite (+/- 1% in raport cu dolarul in SMI de la Bretton Woods, +/- 2.25% n raport cu
ECU in Sistemul Monetar European [SME] la momentul crerii sale).Bncile centrale
intervin prin vnzari sau cumprri de devize pe piaa schimburilor , numai cnd cursul
amenin s depaeasc fie limita inferioar , fie limita superioar a benzii de
fluctuaie.Cnd valoarea monedei naionale crete prea puternic, banca central o vinde
contra devize pe piaa de schimb. Ca efect ,crescand oferta de moneda naional , se
limiteaz creterea valorii ei. Invers , cnd moneda naional se
depreciaz prea puternic, se va simula cererea de moned . n acest caz banca central
cumpr moned naional contra devizelor.

13

B. SCHIMBURILE FLOTANTE
a. Flotaia pur i impur
Intr-un regim de schimburi flotante ,valoarea monedei este determinat de cererea i
oferta agenilor economici care se exprim pe piaa schimburilor.
La limit, flotaia monedelor ar putea fi pur n sensul c bncile centrale nu ar
interveni n stabilirea valorii exterioare a monedei. Totui mai frecvent cotaia este impur (
sau administrat) : chiar dac bncile centrale nu sunt constrnse s protejeze
cursurile de schimb, ele intervin prin vnzri sau cumprri de devize sau prin
modificarea ratei dobnzii pentru a regulariza cursul de schimb i a preveni sau bloca
atacurile speculative.Aceste intervenii neregulate se fac n numele aprrii obiectivelor
interne i nu pentru a respecta regulile referitoare la aprarea unui sistem monetar
internaional.
b. Aprecierea i deprecierea
Intr-un sistem de schimburi flotante nu poate exista o devalorizare sau o cretere a
valorii unei monede pentru c nu exist o paritate protejat oficial de ctre banca central .
Atunci cnd valoarea unei monede crete n raport cu alta se spune c ea se apreciaz iar in
caz contrar c se depreciaz.
c. Semnificaia flotaiei
Faptul c o moned devine flotanta poate corespunde unei alegeri a regimului de
schimb.Poate reprezenta de asemenea o soluie tranzitorie pentru o moned care aparine
unui sistem de schimburi fixe, dar care la un moment dat nu mai poate rezista presiunii ce
se exercit asupra ei.Astfel n cadrul sistemului monetar european, lira italian i lira
sterlin au devenit flotante n septembrie 1992 pentru a se sustrage unui val de speculaii
( flotaia permite bncii centrale s nu mai susin cursul monedei naionale).

14.

1.6 DETERMINAREA CURSULUI DE SCHIMB

A. COMPETITIVITATEA COMERCIALA
Atunci cnd un stat export mrfuri sau servicii obine n schimb devize , care sunt
convertite n moned naional de ctre exportatori ( vnzri n devize ). Dimpotriv
importurile necesit cumprri n devize. Deci operaiile comerciale au un impact direct
asupra cererii i ofertei de devize pe piaa schimburilor. In caz c un stat este competitiv i
ctig pri din pia asistm la intrri de devize pe care agenii rezideni doresc s le
converteasc n moned naional . Aceasta din urm este ,deci, solicitat i valoarea ei
tinde n mod natural s creasc.
B. PARITATEA PUTERILOR DE CUMPRARE ( PPC )
Teoria PPC vede n modificrile nivelului preurilor i /sau ratei inflatiei factorul
determinant al evoluiei cursului de schimb.
a. Legea preului unic
Aceast lege explic mecanismul i raiunea pentru care cursul de schimb ar trebui sa
reacioneze la modificrile preurilor sau ale ratei inflaiei.In teorie preul unui co de
bunuri de consum dat trebuie s fie acelai de la o ar la alta , n caza contrar ,
consumatorii se vor aproviziona din ara care practic preurile cele mai sczute.Dar n
aceast situaie cursul de schimb al monedelor statului respectiv are tendina de a crete
( moneda este solicitat), ceea ce tinde s corecteze modificrile preului iniial.

b. Teoria paritii puterilor de cumprare

In versiunea sa absolut , teoria PPC consider c este necesar fixarea cursului de
schimb la un nivel care egaleaz valoarea coului de bunuri similare n cele dou ri
comparate ( legea preului unic) .In realitate existena costurilor de tranzacie diferite de la
o tar la alta (transporturi, drepturi vamale, reele comerciale ) face imposibil egalizarea
nivelurilor cursurilor de schimb.

15.

In versiunea relativ , teoria PPC consider c este necesar s se fixeze cursul de

schimb la un nivel ce compenseaz variaia preurilor relative : acestea sunt modificrile
ratei inflaiei n cursul unei perioade de timp care devin principalul factor explicativ al
cursului de schimb.
C. SPECULAIA
Speculaia se bazeaz pe vnzarea sau cumprarea unei monede cu intenia de a o
revinde sau a o cumpra la o dat ulterioar n sperana realizrii unui profit.Speculantul
sper s cstige bani anticipnd variaiile cursului de schimb.
a. O speculaie inevitabil
Speculaia este un element cotidian al vieii .Chiar dac nu facem nimic totui
speculm! Sa ne imaginm spre exemplu un ef al unei intreprinderi franceze: el afirma ca
va vinde marfuri unui client american, n dolari n termen de trei luni. Dac decide s nu
faca nimic , adic s ia acei dolari atunci cand vor veni, aceasta semnific faptul c el
estimeaz c valoarea dolarului n raport cu francul francez va rmne cel puin identic cu
cea de azi sau n cel mai bun caz va crete.
Pe piaa de schimb exist ntotdeauna speculani profesioniti care caut n mod
sistematic s anticipeze variaiile cursului de schimb.Astfel n momentul n care acetia
anticip deprecierea monedei, ei vnd imediat pe piaa aceata moneda , la cursul zilei
angajndu-se s o rscumpere ulterior.Dac ntre cele dou date cursul de schimb s-a
modificat , ei nregistreaz fie un beneficiu, fie o pierdere , dup cum previziunea lor s-a
realizat sau nu. Prin interveniile lor , speculanii particip la formarea cursului de schimb.
b. O speculaie facilitat
Speculaia

este

facilitat

de

transformrile

pieei

schimburilor

(globalizare

financiar).Operaiunile de schimb se fac continuu, pieele financiare fiind plasate pe fusuri

orare diferite .pieele de schimb sunt interconectate, ca i cum nu ar exista dect un singur
loc de tranzacie i de cotaie. Pe principalele piee financiare gsim aceleai produse i
aceleai procedee de transmitere rapide a informatiilor.
16.

c. O speculatie periculoas
Speculaia n sensul negativ al termenului , nu ncepe dect atunci cnd cursurile atinse
de monede se deconecteaz de valoarea lor fundamental, astfel ncat ea poate fi
apreciat

prin

comparaii

internaionale

ale

puterii

de

cumprare

sau

ale

productivitii.Vorbim asfel de formarea unor bule speculative i de apariia unei

economiii de casino. Atunci cnd operatorii anticipeaz o cretere a ratei inflaiei, i n
consecin o depreciere a cursului de schimb, vnd n mod masiv moneda aflat ntr-o
poziie neconsolidat.Asamblarea acestor comportamente , antrenez o scdere a valorii
monedei, care trece de nivelul de echilibru pe termen lung, cu respectarea PPC. Dup cum
spunea Rudgider Dornbush , are loc o suprareacie a cursului de schimb (overshooting).1
D. LOGICA PATRIMONIALA
a. Alegerea de portofoliu
Economia mondial poate fi asimilat unui ansamblu de piee n special monetare i
financiare . Pe aceste piee care sunt legate unele cu altele prin mijloace de comunicare
instantanee, investitorii (bnci , fonduri de pensii etc) caut s maximizeze randamentul
portofoliilor lor de active minimaliznd riscurile asumate. Cutarea celui mai bun
randament d natere la miscri de capitaluri pe termen scurt . Acestea din urm sunt la
originea unor oferte suplimentare n raport cu anumite devize i a unor cererii noi n
legatur cu alte devize.Astfel preul de echilibru ( cursul de schimb) al diferitelor monede
se modific n cadrul pieei schimburilor.
Creterea considerabil a circulaiei de capital pe termen scurt, ncepnd cu primii ani
ai deceniului opt , face ca factorii financiari s ocupe un loc predominant n determinarea
cursului de schimb i influena lor sa o surclaseze pe cea a variaiilor puterii de cumprare
sau pe acea legat de ponderea fluxurilor comerciale.
b. Paritatea ratei dobanzii

influena ratei dobnzii. Nivelul ratei dobnzii are impact asupra fluxului de
capital: dac rata dobnzii crete puternic n Frana de exemplu, investitorii striniatrai de randamentul crescut vor fi tentai s-i plaseze aici capitalurile.Un aflux
1

17.

de capital n Frana implic o cerere puternic de moned francez, a crei valoare

tinde s creasc pe piaa schimburilor. Invers dac rata dobnzii scade n Frana ,
ieirile de capital provoac o ofert de moned naional pe piaa schimburilor i
francul tinde s se deprecieze.

Tendina de egalizare a ratei dobnzii. Importana variabilelor financiare n

determinarea cursului de schimb i determin pe anumii observatori s insiste
asupra rolului ratei dobnzii. Conform teoriei paritii ratei dobnzii valoarea
cursului de schimb ar depinde de anticipaiile operatorilor relativ la riscul prezentat
de fiecare moned.In absena unei divergene a riscurilor, rata dobnzii din diferite
rii ar trebui s tind spre un nivel similar.

Primele de risc. Operatorii impun rate ale dobnzii cu att mai ridicate cu ct
moneda vizat risc i o scdere a cursului sau devalorizarea ,Primele de risc
reprezint suplimentul de remuneraie solicitate de investitori pentru a compensa
riscul pierederilor din procesul de schimb anticipat.Astfel rata dobnzii din fiecare
ar va evolua pn la egalarea randamentelor atinse de fiecare moned .A priori, nu
sunt raiuni ca agenii economici s accepte a-i plasa fondurile n prezenta aceluii
risc pentru rate ale profitului diferite.

1.7 DEVALORIZAREA
A. REUITA UNEI DEVALORIZRI
a. Obiective
Ca urmare a operelor lui Nurkse (Essays in International Finance, 1945), apoi ale lui
James E. Meade (The Balance of Payments, 1951), cursurile de schimb au fost considerate
dup al doilea rzboi mondial ca instrumentul cel mai bine adaptat pentru reechilibrarea
balanei plilor i pentru reasigurarea echilibrului intern i extern.
18.
Atunci cnd un stat are un deficit al balanei comerciale ( exporturi insuficiente in
raport cu importurile)poate incerca a-l resorbi prin devalorizarea monedei

proprii.Aceasta operaiune trebuie n mod normal s provoace dou efecte care se vor
intensifica:

Preul mrfurilor naionale exprimate n moned strin este sczut, exporturile

fiind astfel stimulate ;

Preul mrfurilor strine exprimate n moned national crete, importurile fiind

astfel frnate.

b.Condiiile reuitei
Pentru ca o devalorizare s fie reuit, trebuie ca importurile i exporturile s fie
suficient de elastice (sensibile) n raport cu preurile.Altfel spus volumul schimburilor
trebuie s fie sensibil la variaiile de pret.Pentru a consolida reechilibrarea balanei
comerciale se poate completa devalorizarea cu un plan de stabilizare care s comprime
cererea intern, astfel si importurile.
B. LIMITELE DEVALORIZRII
a. Un nou context
Incepnd din a doua jumtate a anilor 1970 devalorizarile s-au artat mai puin eficace
i lupta contra inflaiei a devenit o prioritate.In Europa , filosofia politicii monetare s-a
modificat , in sensul c autoritile monetare au considerat c stabilitatea cursului de
schimb n cadrul acordurilor de schimburi fixe ar terbui s treac pe primul plan

19.

Sold

balan

Intr-o prim period , devalorizarea accentueaza deficitul comercial n loc de a-l

corecta, deoarece pe termen foarte scurt , volumul schimburilor se modific puin
n timp ce economia sufer o degradare a termenilor de schimb (cresterea
preturilor la produsele importate i diminuarea la produsele exportate).
Ineficacitatea devalorizrii este legat in primul rnd de o internaionalizare crescnd
a economiilor ( importurile al cror pre este n mod mecanic crescut prin intermediul
devalorizarii, au o pondere mai mare n cererea final i intermediar, ceea ce provoac o
inflaie puternic); apoi apartenena rilor europene la SME le oblig s negocieze nivelul
devalorizrii cu ceilali parteneri europeni, ceea ce se traduce prin stabilirea unei limite a
devalorizrii , care n final este puin eficace.
Reducerea in volum a imporurilor i creterea tot n volum a exporturilor, nu este
suficient n cele mai multe cazuri, pentru a compensa degradarea condiiilor de schimb
provocat de devalorizare.

20.
b) Cercul vicios al devalorizrii
Anumite state, precum Frana sau Italia, au trit experiena cercului vicios al
devalorizrilor.Acestea ridic preul importurilor, iar intreprinderile cele mai afectate de
aceste cresteri ale costului tind a-l reporta n preul de vnzare, ceea ce provoac o
transferare a creterii preului ctre alte sectoare. Aceast inflaie constitue originea unei
noi devalorizri care ea insi are efecte inflaioniste.La sfritul ciclului , ntrega economie
este afectat , iar slaba competitivitate a ntreprinderilor nu este nlturat.
De o manier general , devalorizarea poate ameliora competitivitatea preului
produselor , dar nu rezolv problemele de competitivitate structural (insuficiena calitativ
a produselor , rmnere n urm n materie de inovaii , deficiene ale serviciilor postvnzare). n plus atunci cnd o ar si devalorizaz moneda , exportatorii sunt tentai de a
nu ine cont de ntrega devalorizare n preul propus clienilor strini. Ca efect ei pot crete
preul n moneda naional fra a modifica valoare exprimat n devize ( se spune c are un
comportament de limit). Transmiterea efectelor devalorizrii asupra preurilor este astfel
alterat.

21.

Excedent

+
0

Deficit
Devalorizarii succesive

ETALONUL AUR

FUNCIONAREA ETALONULUI AUR

a.Apariia etalonului aur

La nceputul secolului al XIX lea , cnd schimburile comerciale se intesific etalonulaur s-a introdus ca o prelungire a sistemelor monetare naionale, fr ca o conferin
internaional s-i oficializeze fundamentele. Automatismele schimbului se statueaz i
astfel etalonul-aur a funcionat pe deplin ncepnd din anii 1870 (abandonul bimetalismului
aur-argint n cea mai mare parte a rilor) pn la primul rzboi mondial.2
2

Nicolae Murgu , Mugur Isarescu , Aurul mit si realitate

Ed. Junimea , Iasi , 1981

b. Reguli de funcionare
Etalonul aur se bazeaz pe cteva reguli eseniale , descrise mai ales de un grup de
experti englezi , Comitetul Cunliffe, reunit la cererea guvernului britanic in 1918:

definirea monedelor printr-o cantitate de aur fix . Astfel i-a conservat francul
francez aceeai valoare din 1803 pn n 1914, i anume 322,5 miligrame de aur fin,

convertibilitatea monedelor n aur.

libera circulaie a aurului n interiorul i n exteriorul frontierelor.

c. mecanismele de reajustare
In teorie etalonul aur trebuie s ndeplineasc dou funcii eseniale , fr intervenia
statelor :

meninerea cursurilor de schimb n benzi de fluctuaie foarte nguste.Determinarea

paritii se putea face foarte uor prin simpla alturare si comparare a cantitilor de
aur ale fiecarei monede . Cursul de schimb al fiecarei monede era obligatoriu
apropiat de paritatea oficial , n msura n care reglementarea unei datorii se putea
face n moneda strain dup voina debitorului, fie n moneda fiduciar ( bilete de
banca), fie in aur.

reechilibrarea balanelor plilor curente prin fluxuri de capital.Astfel n caz de

deficit , cu alte cuvinte atunci cnd datoriile aparinnd nerezidenilor depeau
creanele exigibile n strintate i n consecin moneda naional tindea s se
deprecieze , devenea avantajoas expedierea aurului n strintate pentru a-l
converti n devize. Scurgerile de aur ctre strintate erau la baza unei contracii a
masei monetare interne . Aceast contracie provoca o scadere a preturilor i chiar o
refacere a competitivitii produselor naionale.

CAP. II BANCA MONDIAL

2.1 INFIINARE I STRUCTR
Banca Mondial este cea mai prestigioas

intituie internaional de dezvoltare,

reprezentnd un model pentru majoritatea bncilor de dezvoltare. Procedurile sale de

aprovizionare i aprobare a fost deoseori preluate i adaptate necesitailor instituiilor
22.

regionale. De aceea, studierea metodelor utilizate de Banca Modial este necesar att
pentru nelegerea acestora, ct i scopul extrapolrii lor.
23.
Banca Mondial este un sistem bancar format n principal din urmtoarele intituii:
-

Banca Internaionala pentru Reconstrucie i Dezvoltare (BIRD) - infiinat n

1944 ( 1945), deseori numit i Banca Modial principala agenie de finanare, cu sediu
central la Washington.

Asociaia Internaionala pentru Dezvoltare (AID) - nfiinat n 1960, debitorii

acesteia sunt rile cele mai srace, care nu ndeplinesc condiiile necesare pentru a obine
spijinul Bncii Modiale; aceasta mprumut pe termene lungi, care se pot extinde pe 30-40
de ani.

Corporaia Financiar Internaionala (CFI) - infiinat n 1956, se ocup cu

creditarea comercial cu scop lucrativ i investiii de capital. BIRD finaneaz reconstrucia
rilor europene prbuite dup cel de-al doilea rzboi mondial, ulterior atunci cnd
economiile acestor state s-au refacut, BIRD i-a reorientat activitatea i ctre rile n curs
de dezvoltare.

Agenia de Garantare Multilateral a Investiiilor ( AGMI ) ofer garanii n

sprijinul invesiilor strine din rile dezvolate.
Scopul tuturor acestor instituii este acela de a contribui la propirea economic a
rilor n curs de dezvoltare prin finanarea unor proiecte din sectorul public i privat al
acestor ri prin acordarea de asistent tehnic i economic. La nceputul anului 2000
Banca Mondial avea 181 de membri.
Organul suprem de conducere al Bncii Mondiale este Consiliul Guvernatorilor
format dintr-un reprezentat al fiecrui stat membru care, de regul, este ministrul finanelor.
Acest organism se ntrunete n edina cel puin odata pe an, cnd are loc o edinta comuna
cu cea a Consiliului Guvernatorilor FMI. Conducerea curent a Bncii revine unui
Consiliul de Administraie numit i Consiliul Directorilor Executivi format din 24 de
membrii. Consiliul de Administraie conduce i intituiile financiare afiliate ( CFI, AID).
Acesta este format din reprezentanii Statelor Unite ale Americii, Franei, Marii Britanii,

Germaniei, Japoniei i din 19 directori reprezentnd grupurile de state. Conducerea

Consiliului revine unui preedinte ales pe 5 ani, care conduce si administratia Bncii. De
regul, preedintele Bncii este un reprezentant al SUA. Votul in cadrul organismelor de
24.
conducere este proporional cu cota de participare la Banc.
Elaborarea politicii bncii revine unui Comitet de Dezvoltare, ( care nu este
instituionalizat), format din minitrii de finane ai rilor care au reprezentani in Consiliul
Directorilor Executivi. Comitetul de Dezvoltare se ntlnete in edin de 2 ori pe an, una
din edine desfurndu-se nnaintea ntrunirii Consiliul Guvernatorilor i urmrind s
stabileasc volumul transferului de resurse ctre trile n curs de dezvlotare.
Banca Mondial are de trei ori mai mult angajati decat FMI, acetia desfurndu-i
activitatea att la sediul central, ct i la reprezentanele deschise n ntreaga lume ( la
mijlocul anilor 1990 existau circa 40 de reprezentane).

2.2 OBIECTIVELE BNCII MONDIALE

Banca Mondial acord mprumuturi guvernelor i ageniilor guvernamentale care pot
obine garanii solide din partea statului. Printre acestea se pot numara oricare din cele 156
de ri membere care nregistreaz un venit anual pe cap de locuitor sub pragul minim de
creditare.
Acordarea de mprumuturi statelor membere mprumuturile sunt destinate
finanarii unor proiecte ce duc la dezvlotarea economic, rezulatele proiectului dnd
posibilitatea rambursrii creditului. Banca ofer valut doar pentru finantarea proiectului,
componenta interna a investiiei salariile, consumurile, intermediare fiind finanate din
resursele financiare ale rii beneficiare. mprumuturile acordate de BIRD revin, de regula,
direct guvernelor rilor beneficiare iar, atunci cnd se finaneaz proiecte private, este
obligatorie garania guvernamental.
Intermedierea financiar n sensul c acioneaz pentru gsirea de noi resurse sau
ncurajarea unor bnci comerciale ori grupuri financiare de a participa la cofinantarea
mprumuturilor bncii.

Acord asistent si consultant rilor membere Astfel, BIRD elaboreaz proiecte de

asistent tehnic pentru infrastructura ( studii de prefrezabilitate si fezabilitate ) sau pentru
25.
dezvlotarea capacitailor manageriale. De asemenea acord consultant n implementarea
unor proiecte in domeniul privatizrii, dezvlotrii pieei de capital etc. Resursele Bncii
Mondiale sunt formate din participaiile statelor membere la capitalul Bncii, care este
majorat periodic. Din contribuia statelor membere, numai 6 % se vars, rmne in
permanent la dispoziia ei, putnd fi solicitat n orice moment. Aceasta este una din
condiiile ce stau la baza credibilitaii Bncii, a doua condiie fiind aceea ca mprumuturile
nu pot depii capitalul subscris de membrii, la care se adaug rezervele. Cota de
participare varsat, in moneda national a rilor membere, are o pondere redus in totalul
resurselor Bncii.
Principala resurs de finantare o formeaz lichiditaile obinute de Banc pe piaa
internaional de capital, aceasta reprezentnd 85% din totalul pasivului Bancii. Resursele
de pe pieele internaionale se atrag prin emisiunea de obligaiuni pe termen mediu si lung
si plasarea hartiilor de valoare pe termen scurt guvernelor, bncilor centrale sau comerciale.
De menionat c circa 50% din resursele mprumutate colectate de Banca Mondial provin
din lansarea de titluri pe termen scurt, aspect riscant in vedere c creditele acordate sunt pe
termen lung. Astfel pot s apar neconcordante la scanden, precum si diferene de
dobanzi ce pot afecta profitul Bncii.
2.3 DESTINAIILE MPRUMUTURILOR ACORDATE DE CTRE BANCA
MONDIAL
Finanarii proiectelor in domeniul infrastructurii trasporturilor, a procedurii si
distribuirii energiei electrice Finanarea proiectelor de investiii in acest domeniu a fost
specifica primilor 20 de ani de activitate ai bncii, pornindu-se de la idea c dezvlotarea
acestor sectoare economice sunt benefice pentru stimularea afacerilor in general. In anii

70, se fcea finanarea unor proiecte tot mai rar, motivandu-se ca ele duceau la crearea
unor zone de modernism intr-o ar sarac.
26.
Finanarea unor proiecte de combatere a sraciei si de realizare a unei mai
bune distribuii a venitului naional Finanarea unor astfel de proiecte a avut loc pe la
nceputul anilor 70 si a vizat ndeosebi agricultura i dezvoltarea rural. Ulterior spectrul
programelor de finanare a fost lrgit spre sectorul social educaia, snatatea, controlul
natalitaii, alimenia cu alte cuvinte, creditarea unor proiecte cu efecte directe asupra
populaiei sarace. Trebuie spus c finanarea unor astfel de proiecte s-a lovit de critici
puternice, prin care se sustinea c acestea sunt costisitoare, componenta valutar este
majoritar si nu se avantajeaz sectorul particular.
mprumuturile pentru ajustare structural i sectorial Acestea au fost iniiate la
nceputul anilor 80, ca urmare a recesiunii cu care se confruntau rile dezvlotate si a crizei
datoriilor ce afecta rile in curs de dezvlotare. mprumuturile de ajustare structurala aveau
si continua sa aiba ca scop consolidarea mecanismelor de funcionare a economiei si a
creerii ca volum, a exporturilor, urmarindu-se echilibrarea balanei de plai pe termen
lung. Avnd in vedere ca Fondul Monetar Internaional pusese la punct o facilitare de
ajustare, cam in aceia perioada, deducem o colaborare stransa a celor doua organisme in
acest domeniu. n ceea ce privee mprumuturile de ajustare sectorial, ele vizau
aprovizionarea cu resurse din import pentru a se putea restructura sectorul privat din
economie.
mprumuturi pentru reducerea datoriei unor ri faa de creditorii lor, bncile
comenrciale Aceste mprumuturi au aprut tot in anii 80, muli analiti incluzndu-le in
imprumuturile de ajustare structurala.Aceste mprumturi se bazeaza pe filosofia ca, odata
ce datoria publica a statului se afla in scadere, se elibereaza fonduri ce pot fi utilizate pentru
investiii si dezvoltare. Banca Mondial acord consultant statelor membre pe durata
negocierii datoriei si ii folosete solvabilitatea pentru a da ncredere si sigurana
procesului.

27.
mprumuturi de protecie a mediului denumite ,, facilitatea ecologic global , ce
sunt destinate finanrii unor proiecte de imbunataire a calitii apei, de reducere a
efectului de ser.
mprumuturile acordate de Banca Mondial vizeaz perioade lungi de timp de 1520 ani, debitorii beneficiind de un termen de graie in rambursare a creditului, de 3-5 ani. n
ceea ce priveste dobnda, ea este egal cu cea pltita de Banca la resursele care se
finanteaz, colectate de pe piaa de capital, la care se adauga o marj de 0.5% pentru
acoperirea cheltuielilor de gestiune ale Bncii.

Atragerea de fonduri
Banca Modial colecteaz fonduri prin emisiuni de obligaiuni cu rating AAA, dnd
apoi cu mprumut ncasarile in condiiile unei rate a dobnzii cu o jumatate de punct
procentual peste costul mediu al fondurilor atrase. n orice moment, Banca Mondial are in
finanare cca 2.000 de proiecte si aprob aprox. 200 noi mprumuturi anual.
Banca Mondial finaneaz numai costul n valut al proiectelor, de regul in limita
a 30-40% din costurile totale ale unui proiect, ceea ce ridic mprumuturile acordate de
Banca Modial la cca. 15 mld. $ anual, la care se adaug 5 mld. $ credite acordate de
Asociatia Internaionala pentru Dezvoltare (AID). Creditele se acord de regul pe
perioade de 12-15 ani, avnd perioada de gratie 3-5 ani.

Aprovizionarea si finanarea proiectelor

ntelegnd nevoile de finanare a proiectelor, furnizorii pot identifica oportunitaile de
afaceri n domeniul vnzrii de bunuri, echipamente, servicii si consultan.

Propunerea de noi proiecte trebuie adresat Bncii Mondiale chiar de ctre solicitanii
guvernamentali. Companiile nu pot solicita pur si simplu Bncii Mondiale finantarea de
proiecte. ns, in realitate, iniiative pot avea tere pri interesate de succesul unei asocieri
28.
si care pot face propuneri si sugestii potenialilor solicitanti de fonduri. Aceste tere
prti pot fi consultani, firme de construcii, alte societai comerciale si bnci. Dup aceaste
etape, solicitanii de fonduri prezinta B.M. proiectele pentru a fi evaluate.
De multe ori, disponibilitatea poteniala a mprumuturilor, fondurilor cash, asistenei
financiare, creditelor de export sau a unei structuri financiare funcionale reprezint o
condiie eseniala a reuitei unui proiect. Deseori proiectele sunt cofinanate prin diferite
forme de sprijin guvernamental bilateral care s-a sustinut c determin apariia elefantilor
albi , supradimensionai fie din punct de vedere al dimensiunii, fie din cel al tehnologiei.
De altfel, acesta este un subiect intens dezbtut. Pentru ca proiectele s fie aprobate si
finanate, cineva trebuie s preia iniiative i s se ocupe de schimbul comercial iniial,
acestea trebuie s aib si experiena, i abilitaile necesare pentru a obine finanarea. n
ultima instant, oamenii sunt cei care promoveaza proiectele, mai degrab dect guvernele
sau organismele multilaterale.

Informarea
Banca Mondial finaneaz o multitudine de tipuri de proiecte n sectoare diferite, precum
agricultura, educatie, mediu, sanatate, populatie, energie electrica, telecomunicatii,
transport si dezvoltare urbana. Proiectele trebuie s fie fezabile din punct de vedere etnic si
financiar., in caz contrar ele fiind eliminate chiar in faza iniiala de evaluare. Procedurile de
selecie utilizate de B.M. nu sunt neaprat dificile i ndelungate, iar propunerile nnaintate
spre dezbatere nu sunt puine. Dou surse utile de informare asupra proiectelor sunt:
-

Serviciul pentru Oportunitai de Afaceri Internaionale un serviciu asigurat de

ctre B.M., prin care se ofer informaii si noutai despre aprovizionare, licitaii, finanare
si derularea proiectelor.

Development Business o publicaie bilunar a Departamentului Economic si

Social al Naiunilor Unite referitoare la activiatea B.M. si a altor agenii de dezvoltare
regional.
Pe lng informaiile disponibile din aceste surse, este necesar contactarea BM
pentru a afla despre toate oprtunitile existente. Poate fi util i contactarea funcionarilor
29.
regionali i sectorali din Washington i stabilirea unor ntlniri periodice cu acestia,
devenind posibil astfel monitorizarea evoluiei tranzaciilor i ntelegerea sistemului de
funcionare a BM..
Cine poate licita pentru afacerile finanate de ctre Banca Mondiala?
Companii de toate dimensiunile pot licita pentru afaceri finanate de ctre BM. Nu exista
nici un sistem de nregistrare pentru producatori, furnizori de mrfuri i contractori, dei
uneori se procedeaza la o precalificare pentru anumite contracte de lucrari civile. BM
deine un sistem de nregistrare compiuterizat a consulanilor, numit ,, Informaii despre
firmele de

consultana.

n toate situaiile, solicitantul finanrii este responsabil de ntocmirea

documentaiei licitaiei pe care furnizorii i contractorii i-o vor solicita dup iniierea
proiectului. Sarcina de a respecta etapele procesului urmat de proiecte revine
furnizorului/contractorului.
Agenia Internationala pentru Dezvoltare (AID)
Beneficiarii facilitatilor de credite ale BM sunt in mod necesar ri in dezvlotare, dar
care au atins un anumit model de solvabilitate. rile cele mai srace, care au o
solvabilitate suficient de ridicat, por beneficia de finanare din parte AID. Si creditele AID
sunt oferite numai solicitanilor naionali/guvernamantali. Condiiile mprumuturilor sunt
mult mai favorabile, termenele de creditare variaz n general ntre 35 si 40 de ani, avnd
perioada de graie de 10 ani. Nu se percep dobnzi, ci numai o taxa anual de operare
service charge de 0.75%. Procesul urmat de proiect si licitaia de cumprare n cadrul
proiectelor finanate de AID sunt acelea ca n cadrul creditelor acordate de BM.

Corporaia finaciar Internaional

Aceasta funcioneaz ca o banc comercial prezentnd ns anumite particularitai.
Dei CFI funcioneaz ca un creditor cu scop lucrative, ea beneficiaz de statutul sau de
divizie a Grupului Bncii Modiale, ca i proiectele n care se implic. Aceasta nseamna c
30.
ea ofer finanare pentru proiecte de infrastructur i din sectorul privat n condiii mai
avantajoase dect cele practicate de majoritatea bncilor comerciale. ns dac un debitor
nu ii onoreaz obligaiile generate de o facilitate oferit de CFI, acesta ii poate pierde
credibilitatea n faa BM, ceea ce i va afecta serios posibilitaile de a obine spijinul bncii
n viitor. De aceea participarea CFI la finanarea unui proiect este vazuta adesea de bncile
comerciale ca un factor de diminuare a riscului, ceea ce le ncurajeaz s ofere finanare
prin alturarea la sindicate de creditare conduse de CFI.
n cadrul acordului de mprumut, CFI incheie un contract de creditare cu solicitantul
fondurilor, prin care se acord n doua trane. Prima trana se constituie ntr-o finanare pe
termene lungi sau cu perioade de garantie mai ndelungate dect cele practice de alte bnci
implicate n finanarea unui proiect. n cazul celei de-a doua tranee, finanarea este oferit
n condiiile practicate de bncile comerciale, ceea ce ncurajeaza bncile s se alture unui
club sau sindicat de creditare, ale cror condiii se apropie mai mult pe piaa eurocreditelor,
n condiii de risc comparabile. Bncile pot fi nemultumite de nivelul taxelor care reflecta
capacitatea suplimentar de creditare generate de participarea CFI. Bncile participante
semneaz un acord cu CFI , prin care riscurile comerciale ale tranzactiei sunt distribuite
ntre ele. ns dac debitorul nu i onoreaz obligaiile, aceasta nseamn c nu a respectat
acordul ncheiat cu CFI. Este demn de remarcat faptul c mprumuturile i participrile CFI
nu au fost niciodat reealonate n caz de restructurare a datoriei unei ri.
CFI poate oferi capitalul pe care bncile comerciale nu sunt dispuse s l ofere, ca n
cazul unor proiecte generatoare de venituri, precum structuri de tipul construciei,
propietate, solicitnd un plan de afaceri, un studiu de fezabilitate, istoricul companiei sau al
proiectului, precum i detalii referitoare la experiene celui care formuleaz propunerea in
domeniu vizat. CFI analizeaz n detaliu propunerile primite putnd aciona n calitate de
finanator corporatist, furnizor de capital de risc, creditor pe termen lung, precum i

finanator de proiect. n prezent CFI este orientata ctre susinerea dezvlotrii infrastructurii
privatizate n condiiile obinerii de profit, ceea concorda cu prevederile contractuale care
stipuleaz ca scopul sau este acela de a ,, spijinii dezvoltarea economic prin ncurajarea
creterii ntreprinderilor private/sectorului privat n rile membre.
31.
2.4 BANCA INTERNAIONAL PENTRU RECONSTRUCIE I DEZVOLTARE
Conducerea, resursele, i operaiile BIRD
Banca Internationala pentru Reconstructie i Dezvoltare (BIRD) este un organism
financiar interstatal care are o funcie complementar cu Fondul Monetar Internaional.
Banca Internaionala pentru Reconstrucie i Dezvoltare face parte din sistemul
Organizatiei Natiunilor Unite , proeminent n activitatea de finanare i promovare a
dezvoltrii economiei rilor membre.
BIRD spijin investiiile economiei ale statelor membre ale Fondului Monetar
Internaional n curs de dezvoltare prin acordarea de mprumuturi pe temen lung, pentru
realizarea investitiilor n valut i pentru garantarea de mprumuturi obinute de un stat
membru de pe piaa financiar.
BIRD se ocup de coordonarea ajutorului financiar internaional pentru dezvlotare
oferit de unele ri dezvoltate rilor n curs de dezvlotare.
De asemenea, acorda asisten tehnic cu proiectele de investiii pentru dezvlotare
i faciliteaz pregatirea de cadre superioare de specialitate prin instituii cu pregatiri proprii.
Principalele avantaje ale rilor membre:
contractarea de mprumuturi pentru investiii n vederea realizrii unor proiecte economice
necesare rii respective. Solicitantul trebuie s prezinte garanii a caror mrime depinde de
propietile obiectivului economic i de posibilitaile economiei respective de a suporta sarcina
financiar. Nivelul mprumuturilor nu depinde de cota de participare la capitalul social al FMI.
mprumuturile BIRD se acord n valut convertibil pe maxim 20 de ani.

Participarea la licitaiile internaionale organizate de BIRD pentru adjudecarea lucrarilor

finanate de aceasta. O ar membr poate prelua prin licitaie lucrarile dintr-o alta ar
membr cu spijinul bncii.
rile membere pentru a putea beneficia de mprumuturi trebuie s se adere n prealabil la
FMI i s participe la capitalul social al bncii prin vrsamintele stabilite.
32.
De asemenea rile membre sunt datoare s furnizeze informaii de orice fel privind
economia financiar a rii respective, informaii solicitate n vederea stabilirii politicii de
mpurmuturi fa de ara respectiv. Profitul realizat de BIRD se reinvestete n
mprumuturile acordate rilor n curs de dezvoltare.
Conducerea bncii este asigurat de un complex de organe i anume :
-

Consiliul guvernatorilor format din cte un guvernator i un supleant, numii de

fiecare ar membr;

Consiliul administratorilor;

Consiliul consultative compus din 7 membrii;

Comitetele de mprumuturi care au ca sarcin analiza situaiei i elaborarea de

rapoarte privind proiectele mprumuturilor solicitate.
Obiectivele i prioritaile financiare ale BIRD
n scopul sporirii flexibilitii BIRD n gestiunea sa financiar i pentru a asigura, astfel, o
mai bun satisfacere a necesitailor clienilor ei, Consiliul de Administraie a acesteia,
reunite n septembrie 1997, a stabilit noi strategii n perioada urmatoare n privina
portifoliului lor de mprumuturi, precum i n ceea ce priveste gestionarea lichiditii.
n Raportul Bncii Mondiale pentru anul 1997 se arat c fora motrice a acesteia a
fost, n anul 1997 i va contiuna s fie i n urmtorii ani, Strategia de restructurare,
conceput ca un vast program de restructurare a instituiei, aprobat n martie 1997 i care a
avut ca scop transformarea acesteia n instituia cea mai eficienta de pe glob n combaterea
srciei.
Strategia de restructurare prevede reforma fundamental care s sporeasc
eficiena Bncii Mondiale n realizarea misiunii sale principale, aceea de lupt n
combaterea srciei. Pe baza acestei strategii, Banca va ntreprinde o serie de modificari

care, pe durata a doi ani si jumatate, vor transforma modul de operare al intituiei. De
exemplu, mbunatairea metodelor de lucru, reducerea costurilor aferente, alinierea la
nevoile clienilor i asigurarea de rezultate mai bune. Se stabilesc o serie de repere clare de
performane, pe care trebuie s la ndeplineasc personalul pentru a putea evalua progresul
efectiv realizat. Costurile totale aferante acestei strategii vor fi acoperite prin economi
33.
stricte i prin realocare. Investiiile suplimentare nete prevzute prin aceast
Strategie se cifreaz la 250 milioane de dolari SUA, n anii fiscali 1998, 1999 si de 50
milioane de dolari SUA n anul fiscal 2000. Noile iniiative n sfera politicii instituiei
ntreprinse pe tot parcursul anului ilustreaz accentual pe care l pune Banca pe reorientarea
programului su de dezvoltare, pe o mai bun satisfacere a nevoilor clienilor i obinerea
unor rezultate mai bune n teren.
Acestea se refer la :
-

Progresul obinut n implementarea ,, Iniiativei privind Datoriile rilor Srace

Puternic ndatorate ( HIPC), ce a reprezentat unele din cele mai importante realizri ale
anului. n martie 1997, Uganda a devenit prima ar care a beneficiat de aceast noua
iniiativ;

Extinderea i perfectionarea studiilor asupra strii de srcie, pentru a facilita

strategii mai eficiente n vederea reducerii acesteia;

Impletarea mai strans a dimensiunii socilale a dezvlotrii, n activitaile Bncii.

Dei activitatea n domeniul dezvlotrii sociale este ntr-un stadium relativ de nceput, se
ateapt ca gradul nalt de angajare s duc la un progres rapid;

Punerea accentului pe dezvoltarea rural care a fost oarecum neglijat n ultimii

ani pentru a contribui la creterea economic i la reducerea srciei n zonele rurale,
unde triete 75% din populaia srac pe glob;

Intensificarea acordrii de asistena a rilor care se confrunt cu crize financiare i

au sisteme bancare fragile ( s-a pus mai puternic accentul pe colaborare dintre Banc i
FMI n eforturile lor de ntrire a sistemelor bancare ale statelor membere).
Acordarea de spijin din partea Bncii pentru ri ieite din conflicte a fost prezentat ntr-un
raport intitulat ,,Cadrul pentru implicarea Bncii Mondiale n reconstrucia dupa
ieirea din conflict care a adus elemente noi privind orientarea Bncii ctre reconstruirea

infrastructurii n situaii post-conflictuale. Printre acestea, se numar promovarea ajustrii

i redresrii economice, abordarea necesitailor sociale i dezvoltarea capacitaii
instituionale. Suportul local acordat n anul 1997 a inclus curaarea cmpurilor minate i
demoralizarea i reintregarea fotilor combatai i refugiai n cadrul comunitailor
respective, n ri ca Bosnia, Croatia sau Ruanda.
34.
Principalele prioriti financiare ale BIRD, concepute ca strategii de asistenta ale
Bncii pentru muli din clienii din Europa Centrala i de Est, s-au concentrate pe
asigurarea acestora pentru intrarea n Uniunea European au vizat :
-

reforma pensiilor, care s-a integrat n cadrul reformei sectorului public din regiune,
mecanismele de protectie constituind o prioritate pentru protejarea celor vurnerabili la
efectele negative ale reformei. Tot aici se include i mprumuturile pentru reducerea
lipsurilor din domeniul bunurilor de importana vital i pentru sporirea ncrederii
populaiei n programele de reform;

spijinul pentru reforma din sectorul financiar, evideniat prin mprumutul acordat
Bulgariei, care a ajutat la demararea procesului de restrucutrare

a ntreprinderilor,

reabilitare a sectorului bancar i de accelerare a privatizarii;

-

sprijinirea reconstructiei i refacerea infrastructurii deteriorate, curarea cmpurilor

minate, repararea locuinelor i spitalelor, cum au fost programele derulate n Bosnia i
Hertegovina cu sprijinul Uniunii Europene;

CAP. III BANCA MONDIALA IN SOCIATATEA CONTAMPORANA

3.1 ROLUL ACTUAL AL BANCII MONDIALE
Banca Mondiala a devenit lider al dialogului asupra politicilor structurale, printre
care masurile de reducere a saraciei, dezvoltarea sectorului privat, dezvoltarea si
administrarea institutionala. Banca dispune de o gama de instrumente cu ajutorul carora
conduce acest dialog, inclusiv operatiunile de acordare de imprumuturi pentru ajustarea
sectorului privat cum ar fi PSAL 1 si PSAL 2, o serie planificata de Imprumuturi

Programatice de Ajustare, cateva operatiuni de investitii sectoriale si de activitati

economice, cum ar fi recent incheiata Revizuire a Cheltuielilor si Institutiilor Publice
(PEIR) si planificatul Memorandum Economic de Tara (CEM).
35.
In unele domenii in care Banca este lider al dialogului, analiza pe care aceasta o
efectueaza este impartasita si FMI si este folosita ca baza pentru cadrul fiscal, insa nu
exista puncte de referinta structurale sau conditii strategice corespunzatoare in Acordul
Stand-By al FMI. In alte domenii in care Banca este lider, ASB reflecta anumite elemente
in conditionalitatile pe care le include. Acestea sunt in general masuri de reforma
structurala care au importante implicatii fiscale, cum ar fi reforma si restructurarea
sectorului energetic. Exista si alte domenii de responsabilitate comuna cum ar fi Programul
de Evaluare a Sectorului Financiar (FSAP).
Personalul FMI si al Bancii Mondiale mentin o legatura stransa de colaborare in
vederea sprijinirii programului de reforma al Guvernului si isi coordoneaza activitatile de
consultanta strategica acordata autoritatilor romane.
Autoritatile romane urmeaza o strategie menita sa mentina stabilitatea
macroeconomica si sa stabileasca o crestere economica sustenabila si o reducere a saraciei,
indreptandu-se catre telul final, acela al aderarii la Uniunea Europeana. Elementele cheie
ale acestei politici includ intarirea disciplinei platilor in intreaga economie, in special in
sectorul energetic, intarirea constrangerilor bugetare pentru intreprinderile de stat, urmarind
activ privatizarea si restructurarea intreprinderilor si a bancilor, consolidand protectia si
siguranta sociala. Pe termen mediu, continuarea redresarii economice actuale va depinde in
mare masura de mentinerea vitezei reformei si de continuarea intr-o maniera constanta a
reformelor de dezvoltare a sectorului privat. Astfel de reforme ar sublinia transparenta si
responsabilitatea guvernului, imbunatatirea mediului de afaceri si actiunile de intarire a
regulamentelor si supravegherii pietelor financiare si de capital.
Printre domeniile strategice in care Banca este lider si care nu sunt direct incluse in
programul FMI sau in dialogul cu autoritatile se numara consolidarea protectiei si

sigurantei sociale, revitalizarea economiei in zonele rurale, dezvoltarea si guvernarea

institutionala si imbunatatirea mediului de afaceri. Dialogul Bancii pe probleme de politici
pentru consolidarea protectiei sociale include monitorizarea saraciei, asistenta sociala,
36.

reforma pensiilor, reforma protectiei copilului, reformele din sectorul de sanatate si

instruirea si redistribuirea fortei de munca. Acestea au fost sprijinite de Imprumutul Bancii
pentru Protectia Sociala si Forta de Munca, Imprumutul pentru Dezvoltarea Sectorului
Social, Fondul de Dezvoltare Sociala si Imprumutul pentru Inchiderea Minelor. Aceste
masuri sunt in continuare sprijinite de activitati economice cum ar fi recent incheiatul Profil
al Saraciei si Studiul asupra Furnizarii de Servicii pe plan Local si de urmatoarele studii
economice asupra saraciei si vulnerabilitatii, reformei pensiilor si evaluarii varstei de
pensionare pentru femei si barbati.
Banca are o gama de programe pentru revitalizarea economiei in zonele rurale.
Acestea includ Imprumutul de Finantare Rurala care sprijina activitatile generatoare de
venit si care va fi suplimentat de un Studiu asupra legaturilor existente intre cresterea
rurala/urbana care sa pregateasca terenul pentru un Imprumut de Dezvoltare Rurala care sa
sprijine dezvoltarea infrastructurii si imbunatatirea administrarii la nivelul comunitatii.
Imprumutul pentru Reabilitarea Irigatiilor sprijina reabilitarea infrastructurii si reforma
institutionala. Alte activitati de sprijin economic includ Studiul Legaturilor Sociale din
cadrul Comunitatii si Studiul de Dezvoltare a Vaii Jiului.
Banca are un program puternic de dezvoltare si guvernare institutionala. Acest
program este construit in jurul recentelor reforme ce au avut loc in finantele publice,
impozitare si descentralizare. Dialogul asupra politicilor a fost facilitat de recent incheiata
Revizuire a Institutiilor si Cheltuielilor Publice (PEIR) care au inclus analiza si
recomandarile legate de 1) imbunatatirea alocarii resurselor in sectorul de sanatate; 2)
furnizarea asistentei sociale la nivel local; 3) reforma sistemului de pensii; 4) institutiile de
management al bugetului; 5) descentralizarea fiscala si 6) reformele bugetare in domeniul

juridic. Dialogul politic va continua printr-o Evaluare a Responsabilitatii Financiare a Tarii

(CFAA) care urmeaza a fi lansata in curand. Banca a incheiat un Raport de Diagnostic al
37.
Coruptiei in Romania inainte ca Guvernul sa pregateasca Programul National de Prevenire
a Coruptiei. Se incepe acum lucrul asupra unei serii de Imprumuturi de Ajustare
Programatica (PAL), primul dintre ele urmand sa se concentreze asupra reformelor
institutionale si de guvernare din cadrul serviciului public si al sistemului juridic, precum si
asupra administrarii cheltuielilor publice. Acest program va fi sprijinit de un Imprumut de
Dezvoltare Institutionala a Sectorului Public si Privat (PPIBL) in valoare de 18,6 milioane
USD, care va oferi asistenta tehnica pentru aceste activitati si pentru activitati legate de
privatizare. Alte mijloace de sprijinire a dezvoltarii institutionale sunt finantarea unui
proiect cadastral si de inregistrare a terenurilor, un proiect asupra aspectelor de mediu
legate de inchiderea minelor, un proiect de reducere a riscurilor, co-finantat de un grant
GEF, care se concentreaza pe distrugerile cauzate de cutremure, de deversarea deseurilor
toxice precum si pe alte pericole existente in zone cu risc ridicat, si de un proiect regional
asupra Facilitarii Comertului si Transporturilor in Sud-Estul Europei.
Banca a oferit sprijin si consultanta strategica, in mai multe zone, pentru reformele
referitoare la mediul de afaceri. Prin programele PSAL 1 si PSAL 2, Banca si-a concentrat
atentia asupra reducerii barierelor ce stau in calea intrarii societatilor si firmelor mixte,
punand in aplicare standarde de contabilitate recunoscute pe plan international si
introducand proceduri imbunatatite de faliment si lichidare. Programele PAL vor aborda,
de asemenea, probleme legate de mediul de afaceri si toate aceste initiative vor fi sprijinite
de asistenta tehnica oferita in cadrul PPIBL.
Imprumutul pentru ajustare programatica PAL, in valoare de 150 de milioane de
dolari, destinat reformei administratiei publice va necesita, la randul sau, eficientizarea
serviciilor publice. "In domeniul reformei justitiei, agenda noastra este identica cu cea a
Uniunii Europene". Parlamentul European a recomandat Romaniei sa isi redirectioneze
eforturile in privinta aderarii catre o reforma reala a justitiei si a administratiei publice, in
vederea combaterii coruptiei care tine deoparte investitiile straine. Printre masurile pe care

autoritatile romane trebuie sa le adopte pana in luna iunie se numara un pachet legislativ
care sa permita scoaterea de sub controlul ministrului Justitiei a judecatorilor, numirea,
38.
promovarea si sanctionarea lor urmand sa fie realizate de o comisie formata din alti
Judecatori independenti.
Domenii in care Banca Mondiala este lider si in care analiza acesteia serveste ca
informatie de baza pentru programul FMI
Banca sprijina programul de privatizare al Guvernului Romaniei prin intermediul
programului PSAL 2, ce include obiective si termene pentru privatizarea societatilor
comerciale de stat si a institutiilor financiare. Programul consolideaza progresul inregistrat
in cadrul programului PSAL 1 si identifica pachete de societati din cadrul carora un numar
minim de societati este selectat pentru privatizarea caz cu caz si pentru restructurare. Au
fost identificate si intreprinderi concrete, cum ar fi Alro, Alprom si Petrom. Cheia
succesului acestui program este acordul cu Banca privitor la strategiile de privatizare a
acestor entitati si adoptarea ulterioara a unui proces de licitatie clar, deschis si transparent,
folosind serviciile consultantilor de investitii calificati, intr-o maniera consecventa cu
politica Bancii.
Banca a condus dialogul asupra restructurarii, reformei si privatizarii intreprinderilor
din industria energiei electrice, energiei termice si gazelor naturale si asupra adoptarii
legislatiei de reglementare in procesul de pregatire pentru privatizarea cu investitori
strategici. Ca parte a acestui proces, Banca sprijina, printre altele, reforma tarifelor la
energie si eliminarea arieratelor in sectoarele energiei electrice, energiei termice si gazelor
naturale, aceste obiective fiind incluse in conditionalitatile din cadrul PSAL 2, insotite de
conditiile legate de privatizarea intreprinderilor din domeniul distributiei energiei electrice.
Aceste conditii au fost indeaproape coordonate cu FMI, deoarece Acordul Stand-By
include si prevederi pentru reformele structurale in sectorul energetic, care includ stabilirea
tarifelor, eliminarea arieratelor si imbunatatirea ratelor incasarilor. Banca este cea care
conduce dialogul institutiilor financiare internationale cu guvernul asupra unor probleme
importante pe termen lung, cum ar fi restructurarea sectorului de producere a energiei

39.

electrice si integrarea sectorului energetic romanesc in Piata Regionala de Electricitate din

Sud Estul Europei si in Piata de Electricitate a Uniunii Europene si ofera asistenta pentru
problemele aferente de reglementare si de functionare a pietei. Banca a oferit si asistenta
tehnica Ministerului Industriei in vederea punerii la punct a unui sistem de stabilire a
pretului si de impozitare a gazului pentru a atrage mai multe investitii in acest sector.
Dialogul politic in aceste domenii si precum si in altele, mai ales in sectorul energiei
termice, va fi facilitat in continuare de dialogul permanent cu Guvernul asupra
documentului final referitor la Strategia pentru Energie si Infrastructura si la recomandarile
sale operationale. Din nou, seria de programe PAL va fi folosita ca mijloc de incorporare a
consultantei strategice in aceste domenii in operatiunile de creditare ale Bancii.
Banca este lider al dialogului si al consultantei strategice cu privire la reglementarea,
restructurarea, privatizarea si lichidarea bancilor. In cadrul PSAL 1 a fost modificata Legea
Privatizarii Bancilor si au fost stabilite proceduri transparente de privatizare. Cerintele de
lichiditate si solvabilitate ale BNR au fost inasprite si au fost introduse prevederi pentru a
imbunatati conformarea la reglementarile prudentiale, fiind efectuate audituri externe in
conformitate cu Standardele Internationale de Contabilitate. Au fost introduse reforme
legale si institutionale pentru eliminarea ordonata a activelor ne-performante. Aceste
schimbari de strategie au stat la baza lichidarii bancii cu cele mai mari probleme
(Bancorex), in timp ce Banca Agricola a fost restructurata si privatizata in cele din urma,
precum si alte doua banci de stat mai mici. Aceasta strategie este continuata si in programul
PSAL 2 cu masuri menite a incheia vanzarea Bancii Comerciale Romane (BCR) si a
restructura Casa de Economii si Consemnatiuni (CEC). Aceste initiative au fost sprijinite
de FMI care a inclus criterii de performanta Stand-By in legatura cu privatizarea BCR si
actiuni preliminare legate de cerintele BNR de constituire a provizioanelor. Banca va
continua dialogul cu guvernul in ceea ce priveste nevoia de a inainta pe calea imbunatatirii
cadrului legal si de reglementare pentru sectorul valorilor mobiliare si cel al asigurarilor
precum si pentru sectorul bancar. PPIBL va furniza finantare pentru aceste activitati.

40.
Domenii de responsabilitate comuna
In timp ce Banca a devenit lider al reformelor structurale si de privatizare in sectorul
energetic, asa cum s-a precizat mai sus, FMI si-a manifestat un puternic interes din punct
de vedere macroeconomic, deoarece veniturile din privatizare sunt folosite pentru a reduce
datoria publica iar deficitul cvasi-fiscal al societatilor de stat reprezinta o amenintare pentru
stabilitatea macroeconomica. In consecinta, cele doua institutii dezvolta o consultare si o
coordonare intensa cu privire la aceste probleme. FMI a introdus in Acordul Stand-By
conditii legate de tariful la energie electrica, arieratele la gaze naturale si incasarea
facturilor la energia electrica, precum si privatizarea unui pachet de intreprinderi incluse in
programul Bancii. In vreme ce termenii programelor respective sunt consecventi si se
sprijina reciproc, programul Bancii este motivat si se concentreaza pe eficienta structurilor
de piata rezultate, pe o functionare imbunatatita a intreprinderilor, furnizarea serviciilor,
performanta financiara si pe transparenta procesului si imbunatatirea generala a
administrarii sectoriale iar FMI se concentreaza pe generarea imediata de venituri,
controlul cheltuielilor si restrangerea sarcinilor fiscale actuale.
Banca si FMI au efectuat impreuna un Program de Evaluare a Sectorului Financiar,
care a fost incheiat in luna iunie 2003.
Domenii in care FMI este lider si a carui analiza serveste ca punct de plecare pentru
programul Bancii Mondiale
In timp ce Banca s-a concentrat pe simplificarea sistemului de impozitare ca metoda
de imbunatatire a mediului de afaceri, Fondul conduce dialogul pe probleme fiscale. In plus
fata de realizarea obiectivelor fiscale globale, programul Stand-By al Fondului include
conditii structurale si criterii de performanta legate de introducerea noilor legi pentru TVA
si pentru impozitul pe profit, de majorarea accizelor specifice si de eliminarea preferintelor
de impozitare din sistemele de percepere a taxelor vamale si de impozitare a profitului.

FMI ofera si asistenta tehnica in sprijinul unificarii sistemelor de impozitare a veniturilor

din salarii.
41.
FMI conduce dialogul cu privire la anumite politici de restrangere a anumitor
cheltuieli in sectorul public. Acestea includ politici privitoare la stabilirea salariilor atat
pentru functionarii publici cat si pentru societatile de stat. FMI cere rapoarte de
monitorizare a bugetelor pentru o lista stabilita de societati de stat si a impus conditii in
programul Stand-By cu privire la micsorarea fondului de salarii in aceste intreprinderi si la
realizarea obiectivelor de disponibilizare convenite. In plus, FMI conduce discutiile legate
de cerintele de deconectare a neplatitorilor din sectorul energetic si al gazelor.
In aceste domenii, Banca ia in considerare recomandarile strategice ale FMI si se
asigura ca politica proprie si consultanta oferita sunt consecvente cu acestea.
Domenii in care FMI conduce discutiile si in care Banca Mondiala nu este implicata
direct
FMI este pe deplin responsabil de dialogul asupra politicii monetare, ratele dobanzii,
regimul ratei de schimb, balanta platilor si de toate problemele statistice aferente.

Strategia si Operatiunile de Creditare ale Grupului Bancii Mondiale

Strategia de Asistenta pentru Romania (CAS) a fost prezentata Board-ului Bancii
Mondiale pe data de 19 iunie 2001. CAS defineste serviciile de creditare si de consultanta
ale Bancii, ce se bazeaza pe prioritatile guvernului de reducere a saraciei si de aderare la
Uniunea Europeana si dezvolta activitatile initiate sub egida Cadrului Largit de Dezvoltare,
pentru care Romania a fost una din tarile pilot. Aproape o jumatate din programul de
creditare pentru exercitiile financiare 02-04 este reprezentat de imprumuturile de ajustare.
Au fost schitate doua scenarii de imprumut distincte. In scenariul pesimist in care Romania
ar demonstra un mers ezitant al reformei, sprijinul Grupului Bancii Mondiale ar fi redus
semnificativ la nivelul de 60 de milioane USD in perioada programului pentru exercitiile

financiare 02-04, activitatile fiind concentrate pe cateva interventii directionate catre

reducerea saraciei. Totusi, Romania a ramas cu succes in cadrul scenariului optimist de
42.
creditare, conform caruia Banca a prevazut angajamente de pana la 995 de milioane de
dolari pe durata exercitiilor financiare 02-04, fata de 600 milioane dolari in perioada
exercitiilor financiare 98-00. Acest lucru reflecta indeplinirea obiectivelor scenariului
optimist, printre care progresul in stabilirea unui climat macroeconomic care sa conduca la
scaderea inflatiei si la o crestere sustenabila, precum si la progresul problemelor
structurale, cum ar fi privatizarea, asa cum a fost initiata in cadrul PSAL 1, initierea
privatizarii si procesului de restructurare pentru un numar de societati mari de stat ramase,
incheierea unui acord asupra planului si programului de reducere a arieratelor la energie
electrica, acordul asupra metodei si termenului de privatizare a Bancii Comerciale Romane
si a CEC, imbunatatirea sectorului financiar, a cadrului legal si de supraveghere, acordul
asupra strategiei anti-coruptie si aprobarea legislatiei pentru asistenta sociala.
Scenariul optimist infatiseaza un program de reforme structurale si sectoriale
accelerate care vor deschide drumul aderarii Romaniei la Uniunea Europeana. Prima etapa
a acestui program a fost lansata odata cu aprobarea programului PSAL 2 de catre Board-ul
Bancii in septembrie 2002 si inaintarea Raportului asupra Institutiilor si Cheltuielilor
Publice (PEIR) in luna iulie 2002. In cea de-a doua etapa ce va urma PSAL 2, Banca va
oferi sprijin printr-o serie de Imprumuturi de Ajustare Programatica (PAL), concentranduse asupra reformelor institutionale si de administrare, incheierea programului de
privatizare, punerea in aplicare a recomandarilor din Documentul de Strategie in domeniul
energetic si al infrastructurii si imbunatatirea mediului de afaceri, precum si a Evaluarii
Financiare a Tarii.
IFC a dedicat resurse substantiale pentru punerea in aplicare a strategiei menite a
avansa reforma structurala, a sprijini dezvoltarea pietelor de capital si a infrastructurii
(utilitati si telecomunicatii) si a oferi sprijin societatilor mici si mijlocii. Pana in prezent,
IFC a aprobat peste 200 milioane USD in cadrul a 25 de proiecte totalizand peste 950 de

milioane USD (printre care proiecte regionale care investesc in Romania). In plus fata de
investitii, IFC s-a angajat la un numar de proiecte de consultanta menite sa sprijine
privatizarea si restructurarea marilor intreprinderi de stat, utilitatile publice si sectorul
43.
sanatatii. Gradul de succes pe care IFC il va obtine va depinde intr-o oarecare masura de
vointa Guvernului de a demonstra un angajament sustinut pentru accelerarea reformei, in
special cu privire la transparenta in privatizarea intreprinderilor, reforma sectorului bancar
si a celui financiar, restructurarea si dereglementarea sectorului energetic, descentralizarea
fiscala, privatizarea terenurilor si continuarea reformei in sectorul agricol, accesul la
invatamant de calitate in zonele rurale si reforma sistemului de pensii pentru a asigura
durabilitatea in contextul imbatranirii populatiei. Succesul va depinde, in final, si de
capacitatea Romaniei de a atrage investitii straine directe.

3.2 SE MAI JUSTIFICA EXISTENTA BANCII MONDIALE IN SECOLUL AL

XXI?
Banca Mondiala si-a proclamat de mult visul unei lumi libere de saracie. Analod
Fondul Monetar International si-ar dorii o lume libera de crize financiare. Obiectivele
cruciale si provocatoare, dar pre inguste sepntru secolul XXI- lea.
Asa cum multi au ajuns sa constientizeze, FMI ar trebuie sa priveasca mai departe
de simpla gestionare a crizelor financiare sis a se preocupe si de comporatemetele
economice necooperative in special in domeniul monetar. Comunitatea internationala a r
avea doar de castigat daca FMI devine centru de monitorizare si dialog permanent intre
natiunile unite bogate, cele sarace si cele emergente. Dar, in acest scop, tarile din ultimile
doua categorii trebuie sa capete un civant mai greu.
Din fericire, asemenea teme reformiste se afla, in sfarsit, pe agenda discutiilor.
Intalnirile comune FMI-Banca Mondiala din toamna trecuta au consacrat o crestere a
cotelor de votare pentru unele din cele mai subreprezentate economii in plina dezvoltare :
China, Mexic, Coreea de Sud, Turcia. O a doua runda de ajustare va trebui sa implice alte

economii emergente, fara a pune in claus celor mai sarace.La randul ei, nu atat Banca
Mondiala, in special, cat intreaga industri a asistentei oentru dezvlotare, ingeneral, ar avea
nevoie de o repozitionare in sensul inradacinari mai profunde in statele emergente.
Comunitatea internationala trenuie sa reziste apelurilor mioape de a se retrage din
44.
economiile mediu de dezvoltare, pe moriv ca acesta s-ar putea acum descurca si singure.
In ceea ce priveste guvernanata globala, bolile contagioase, schimbarile climatice sau
amenintarile la adresa bidiversifitatii, iomportanta acestor tari nu poate fi subestimata aici
triesc 44% din perosanele infectate cu HIV/SIDA, aici se genereaza 47% din emisiile
mondiale CO2.Comunitatea internationala pus si simplu nu are voie sa abandoneze aceste
state in asemenea probleme cruciale fara a risca propiul viitor.
Combaterea saraciei este un obiectiv non-negociabil. Dar acesta nu poate fi singurul
obiectival asistentei internationale sau al Bancii Mondiale. De fapt, un veritabil
anagajament in raducerea saraciei chiar presupune o conlucrare cu tarile in cauza. Ele
adapostesc 70% din populatia ce supravietuieste cu mai putin de 2 dolari pe zi, si care se
confrunta cu somaj masiv si o proununtata inechitate sociala, cu lipsa de infrastructura,
decalaje regionale si o intreaga lista de alte provocari.
Imprumuturile acordate de catre Banca Mondiala au scazut sub nivelul mediu de la
mijlocul deceniului noua, volumul lor creste din nou si reflecta axpansiunea bancilor
regionale multilaterale,dar si reorintarea catre proiecte de infrastructura cu finanare publica.
Nu inseamna insa ca Banca Mondiala trebuie sa se culce pe laurii in
present.Produsele ei au nevoie de adaptare. O data cu descentralizarea din mai multe
economii emergente, autoritatile sa poate lucra cu aceiasi actori in lipsa unor garantii ale
suveranitatii, si sa ofere imprumuturi in moneda nationala.

3.3 RELATIILE ROMANIEI CU BANCA MONDIALA

Grupul Bancii Mondiale cuprinde Banca Internationala pentru Reconstructie si Dezvoltare

(BIRD) si Asociatia Internationala pentru Dezvoltare (AID).Acestora li se aduga inca 2
organisme afiliate: Corporatia Financiara Internationala ( CFI) SI Agentia pentru
Garantarea Multilaterala a Investiilor (MIGA) care, din punct de vedere legal si financiar,
sunt entitati separate.
45.
Romania a aderat la Vanca Internationala pentru Reconstructie si Dezvoltare in
1972, fiind ca si in cazul aderarii la FMI, singura tara din blocul rasaritean cu exceptand
Iugoslavia, care a intreprins la acea data un asemenea pas.
In conformitate cu statutul BIRD, orice stat care devine membru al acestui organism
financiar international si subscrie actiuni la capitalul BIRD are obligatia sa verse in contul
acesteia 20% din valoarea capitalului subscris din care 2% in aur sau dolari SUA, la
Federal Rezerve Bank, New York si 18% in moneda nationala.Contul [entru cota din
capital subscrisa in moneda nationala este deschis la Banca Nationala a Romaniei. Cota de
subscriptie, platita in moneda nationala, face obiectul mentinerii valorii. Astfel, tara noastra
efectueaza incepand cu anul 1992, operatiunea de mentinere a valorii cotei Romaniei
subscrise in moenda nationala.
Obiectivul major urmarit in Romania, prin aderarea sa la BIRD, este acela de
atragere de resurse financiare necesara procesului general de dezvoltare economica.
Conditiile care ar trebuie sa fie indeplinite de Romania pentru a devenii membra
BIRD sunt: aparenta prealabila la FMI aceasta aparenta constituia dovada ca tara membra
accepta o anumita disciplina in relatiile valutar-financiare internationale, necesare si in
relatiile cu BIRD participarea la capitalul pe actiuni la BIRD, furnizarea de date si
informatii. Romania, ca tara membra, furnizeaza Bancii informatii si date privind situatia
economica si financiara a tarii.. In general, aceastea sunt aceleasi ca si cele communicate la
FMI.
Ca membru BIRD, Romania a beneficiat si beneficiaza de o serie de drepturi ce
degurg din aceasta calitate. Astfel, ea a contactat de la BIRD imprumuturi pentru
dezvoltarea economica in conditii mult mai avantajoase decat pe piata capitalurilor.
Calitatea de membra asigura tarii noastre posibilitatea participarii la licitatiile
organizate de BIRD pentru realizarea proiectelor de investitii finantate de Banca. Pentru

proiectele de investitii care urmeaza sa se realizare in tara noastra cu imprumuturile BIRD,

furnizorii romani beneficiaza de o marja de preferinta 15% fata de pretul firmelor strine,
mai avantajoase. Se ceeaza, astfel, conditii propice, pentru promovarea exporturilor
romanesti, in special cele de tehnologie, asistenta tehnica si know-how. In al treilea tara
noastra obtine asistenta tehnica pentru lucrarile de investitii ce urmeaza a se realiza in tara
46.
noastra ( daca aceasta asistenta se considera utila). In al patrulea rand, Romania beneficiaza
de pregatire superioara , prin institutul propiu al BIRD al unor cadre romanesti. In aderarea
Romaniei la BIRDface posibila obtinerea unor informatii de foarte buna calitate privin
economia mondiala, comertul international, ajutorul public, pentru dezvoltare, datoria
externa etc., informatii care contribuie la mai buna participare a Romaniei la diviziunea
internationala a muncii, la promovarea omertului si cooperarii internationale.
Calitatea portofoliului Bancii in Romania s-a imbunatatit constant in ultimii cativa ani. In
timp ce indicatorii globali de performanta sunt pozitivi, cateva probleme comune de punere
in aplicare persista. Acestea includ: (i) nevoia de a acorda o atentie speciala dezvoltarii
capacitatii de monitorizare si evaluare; (ii) nevoia de a alinia cerintele de raportare
financiara la cele mai bune practici internationale si (iii) nevoia de a intari procesul de
stabilire a prioritatilor bugetare de catre Guvern, pentru a asigura alocarea fondurilor din
cadrul imprumutului BIRD si finantarea echivalenta, pentru a obtine un impact maxim de
dezvoltare de la portofoliul Bancii.
Banca Mondiala este activa in Romania din 1991 si a construit un portofoliu de 39 de
operatiuni finantate de Banca, cu un angajament total in valoare de 3,9 miliarde USD.
Portofoliul din Romania este al doilea ca marime din Europa si Asia Centrala in ceea ce
priveste numarul de proiecte si pe locul trei in ceea ce priveste angajamentul total. La data
de 8 septembrie 2003, portofoliul activ este de 23 proiecte cu un total net al angajamentelor
de 1.431,1 milioane USD si cu un sold total nealocat de 837,5 milioane USD. Distribuirea
pe sectoare a angajamentelor nete este dominata de energie si infrastructura (30 de
procente, sapte proiecte) si sectoarele sociale (26 de procente, de asemenea sapte proiecte).

Directorul Bancii Mondiale pentru Romania, Owaise Saadat a aratat ca Romania

trebuie sa accelereze reforma justitiei si administratiei si sa incheie privatizarile majore in
conformitate cu standardele UE pentru a primi noi fonduri de la institutia financiara
internationala. Intr-un interviu acordat agentiei Reuters, oficialul BM a precizat ca exista
47.
17 conditii care trebuie indeplinite in domeniul administratiei publice, al institutiilor
publice si in cel juridic. Potrivit acestuia, conducerea Bancii Mondiale se va reuni la 30
iunie, prilej cu care reprezentantii in Romania "vor trebui sa spuna ca Guvernul a indeplinit
aceste conditii". Potrivit lui Saadat, ultima transa din programul de ajustare structurala
PSAL II, in valoare de circa 170 de milioane de euro (210 milioane de dolari), va fi
eliberata in luna iunie numai daca Romania va finaliza privatizarea societatilor Petrom,
Distrigaz Sud si Distrigaz Nord, Electrica Banat si Electrica Dobrogea. De altfel, eliberarea
Celei de-a doua, si ultima, transa din PSAL II s-a tot amanat. Prima promisiune a
oficialilor .
Romani indicau sa suma va fi acordata Romaniei undeva la jumatatea anului trecut,
termen amanat, ulterior, pentru sfarsitul anului. Recent, ministrul Finantelor, Mihai
Tanasescu,

afirma

ca

programul

va

fi

finalizat

pana

in

vara.

48.

CONCLUZII

In eforturile ei de a sprijinii democratia si buna guvernare,

Banca Mondiala trebuie sa insiste asupra celor mai inalte standarde
procedurale.
Banca Mondial colecteaz i distribuie o gam larg de date
privind msurile sociale i economice n vederea dezvoltrii.

Convergenta etse un obiectiv in curs de realizare, dar reduce

minim costurile globale pe care le presupune, necesita o reasezare a
institutiilor de la Bretton Woods pentru a face fata provocarilor cu
care se confrunta economiile emergente.
Asa cum sublinia si David de Ferranti, unul dintre fostii
vicepresedinti ai Bancii Mondiale, institutia ar trebui sa-si extinda
parteneriatele intelectuale si sa faca echipa cu expertii bine pregatiti,
firmele de consultanta si institutiile de cercetare, care prospera acum
in statele emergente. Banca Mondiala trebuie sa isi arate deschiderea
fata de investirea locala, daca doreste sa fie acceptata de tarile
dezvoltate si sa ramana relevanta pentru ele.
In termenii de paritate a puterii de cumparare, venitul net pe
cap de locuitor in aceste tari continua sa se cifreze circa 15% fata de
nivelul din statele dezvoltate. Inca nu a sosit mometul despartirii.