Referat TemaGarantiile bancare si rolul lor in activitatea de creditare elaborat de masteranda/ul grupei , 131__Prenumele Numele Rotari Cristina 1.

Formulai problema de cercetare. Problema de cercetare este: Care sunt tipurile de garantii bancare si care sunt riscurile garantiilor bancare? 2. Determinai actualitatea cercetrii. Garantiile bancare este o tema actuala garantarea creditelor este considerata unul dintre principiile de baza ale creditarii in conditiile economiei de piata, deoarece in cazul cind ai o idee de a acere, ai un plan bine pus la punct dar nu ai capital pentru a demara acea a acere , banca iti !ine in intimpinare si te a"uta. Garantiile bancare "oac un rol tot mai important #n comerul local $i internaional. %n con ormitate cu o garanie bancar, banca acioneaz ca garant pentru o pretenie sau obligaie, care ! acord statutul de partener sigur $i demn de #ncredere. &. Formulai scopul principal al cercetrii. Con orm situatiei prezenatete scopul e ectuarii acestei cercetari selecti!e este stabilirea modalitatilor de garantie bancara si care sunt riscurile la care sunt e'puse bancile in cazul in care creditorul sau clientul nu ramburseaza creditul la scandenta. (copul princupal este sa atingem aceste puncte in lucrarea noastra stiinti ica si de caracterizat iecare tip de garantie bancar in parte prin aducerea de e'emple. ). Delimitai obiectul cercetrii. *biectul cercetarii noastre sunt garantiile bancare , tipurile acestora si riscurile garantiilor bancare. +ermenii utilizati in acesta lucrare sunt garantiile bancare, garantii reale, ga"ul, ipoteca, garantiile personale, ide"esiunea si cautiunea. *rice acti!itate economic presupune un risc, dar #n cazul bncilor dictonul ,riscul este meseria mea- se potri!e$te oarte bine. Ce poate i mai riscant dec.t s mobilizezi bani disponibili de pe pia $i s/i #mprumui di!er$ilor clieni/persoane izice $i "uridice pe perioade di erite

de timp, baz.ndu/te, de cele mai multe ori, pe prognoze $i promisiuni? 0i totu$i, c1iar #n aceste condiii, bncile sunt primite printre cele mai prospere instituii. De ce? %n primul r.nd, datorit unei gestionri e iciente a riscurilor. Pe parcursul des $urrii acti!itilor, bncile sunt e'puse unei game largi de riscuri, care, a$a cum este prezentat #n igura 1, se grupeaz #n urmtoarele categorii: 2 riscuri inanciare3 2 riscuri operaionale3 2 riscuri ale a acerii3 2 riscuri ale apariiei de e!enimente 4iscul de credit 5,credit ris6- sau ,business ris6-7 este primul dintre riscurile cu care se con runt o societate bancar dator.ndu/se deprecierii !alorii, ca o consecin a alimentului sau nerambursrii #mprumutului. 8lt el spus, riscul de creditare ,e'prim posibilitatea ca #mprumutaii sau emitenii de titluri s nu/$i onoreze obligaiile la scaden-. 4iscul de credit presupune asumarea de ctre banc a riscului c, la scaden, clientul nu !a putea s/$i sting obligaiile a de ea. %n acest scop banca, prin speciali$tii si, trebuie s/$i ormeze o opinie prudent pri!ind posibilitatea real de rambursare a creditului, trebuie s ia #n considerare nu numai o prim surs de rambursare pentru plata obligaiei, ci $i o posibil surs secundar de recuperare a creanelor 5ceea ce pri!e$te #n principal garaniile materiale $i inanciare aduse de client. Garaniile bancare reprezint, a$adar, ultima surs de rambursare a creditelor $i se utilizeaz numai #n cazul #n care nu mai e'ist alte posibiliti de rambursare a acestora $i a plii dob.nzilor a erente. 4ecuperarea unui credit prin utilizarea garaniei presupune asumarea de ctre banc a unui anumit risc, datorat at.t unor actori interni ai garaniei 5de pild, o garanie poate i, teoretic, oric.nd lic1idabil la !aloarea e!aluat, #ns #n momentul !alori icrii nu poate i tranzacionat, nee'ist.nd un interes de pia7, c.t $i

unor elemente con"uncturale, care #n 9oldo!a #mbrac un aspect al lic1iditii reale a garaniei 5de e'emplu, preul ei de pia nu mai acoper, #n momentul !alori icrii, !aloarea datoriilor a de banc datorit deprecierii #n sine a garaniei sau deprecierii !alorii de pia a acesteia7. De asemenea, !alori icarea ageniilor presupune e orturi inanciare mari din partea bncii $i #nt.rzieri #n recuperarea creanelor. %n con ormitate cu pre!ederile legii ,la acordarea creditelor, bncile urmresc ca solicitanii s prezinte credibilitate pentru rambursarea acestora la scaden. %n acest scop, bncile cer solicitanilor garantarea creditelor #n condiiile stabilite prin normele lor de creditare -Garantarea creditelor este considerat unul dintre principiile de baz ale creditrii #n condiiile economiei de pia, iar garaniile solicitate cel mai des sunt: 2 garanii reale3 2 garanii personale. Garaniile reale sunt mi"loacele "uridice de garantare a obligaiilor prin a ectarea unui bun al debitorului #n scopul asigurrii e'ecutrii obligaiei asumate. :unul constituit drept garanie este prote"at de la urmrirea celorlali creditori c1irogra ari 5a cror crean nu este #nsoit de nici o orm de garanie, sau garania are un grad de prioritate in erior celui al bncii7, iind destinat urmririi $i satis acerii cu prioritate a creanei garantate. Garaniile reale con er bncii creditoare urmtoarele drepturi: 2 dreptul de pre erin, pe baza cruia, #n cadrul e'ecutrii silite, din !aloarea bunului constituit drept garanie se !a asigura mai nt.i satis acerea integral a bncii, $i numai ceea ce prisose$te !a i destinat celorlali creditori3 2 dreptul de urmrire, #n temeiul cruia banca !a putea urmri bunul #n m.inile oricui s/ar a la, #n msura necesar satis acerii creanei garantate .

%n practic, se utilizeaz dou categorii de garanii reale, respecti!: 2 garanii reale mobiliare 5ga"ul propriu/zis, care poate i la r.ndul su cu deposedarea debitorului de bunul a ectat drept garanie sau r deposedarea acestuia de bunul adus #n garanie73 2 garanii reale imobiliare 5ipoteca7. Ga"ul reprezint acea garanie real care presupune, de regul, deposedarea debitorului de bunul ga" $i #ncredinarea acestuia unei tere persoane, desemnate de pri. Debitorul poate solicita restituirea bunului ga"at numai #n momentul onorrii integrale a datoriei sale ctre banc. De asemenea, este important ca bunurile aduse #n ga" s #ndeplineasc condiiile de !alabilitate, iar c.nd se garanteaz cu !alori a!.nd un grad mare de lic1iditate 5pietre preioase, bi"uterii etc.7, acestea !or trebui e'pertizate . Ga"ul r deposedare se utilizeaz numai asupra produselor solului, produselor #n curs de abricaie sau produselor inite a late #n depozite, care #ndeplinesc urmtoarele condiii: 2 s e'iste posibilitatea real de obinere a lor3 2 s e'iste o pia sigur de !alori icare a acestora3 2 s se a le #n proprietatea debitorilor . %n ambele cazuri, ga"area bunurilor trebuie s se concretizeze #ntr/un contract #nc1eiat, separat de contractul de credit, #ntre banc $i debitorul su. ;poteca reprezint o garanie real imobiliar, r deposedare, prin care se permite bncii creditoare s/$i recupereze integral sau parial creditul $i<sau dob.nda a erent, atunci c.nd creditul nu a ost rambursat la scaden. 4ecuperarea creanei se realizeaz prin !alori icarea garaniei prin scoaterea ei la !.nzare silit. %ntotdeauna, obiectul ipotecii #l constituie numai bunurile imobile actuale 5cldirile $i terenurile a late #n circuitul ci!il7 a late #n proprietatea celor care le aduc #n garanie $i libere de sarcini.

%nainte de a #nc1eia contractul de ipotec, banca trebuie s !eri ice dac bunurile ipotecate #ndeplinesc $i alte condiii, respecti!: 2 s ie u$or !andabile3 2 s ie asigurate la societi de asigurare autorizate $i agreate de banc3 2 s ie amplasate #n zone de interes pentru c.t mai muli poteniali cumprtori3 2 cel care constituie ipoteca s aib deplin capacitate de e'erciiu asupra bunului ipotecat3 2 dac au ost e!aluate #n prealabil de e'peri agreai de banc. (tingerea ipotecii are loc, de regul, o dat cu plata ultimei scadene la creditul garantat prin ea, sau prin renunarea creditorului la ipotec prin prescripie. %n acti!itatea de creditare, banca, #n calitate de creditor, urmre$te ie bunurile a ectate garaniei reale 5mobile sau imobile7, ie persoanele care $i/au asumat anga"amentul de a ace plata #n locul debitorului, dac acestea din urm nu o e'ecut. Garaniile personale sunt mi"loace "uridice de garantare a obligaiilor prin care o ter persoan, izic sau "uridic, se anga"eaz, printr/un contract accesoriu #nc1eiat cu banca creditoare, s/i plteasc datoria debitorului #n cazul #n care acesta nu o !a plti el #nsu$i. Garaniile personale #mbrac dou orme principale: 2 ide"usiunea3 2 cauiunea bancar. Fide"usiunea se poate utiliza numai atunci c.nd, pe baza unui contract de credit #nc1eiat, ide"usorul se oblig s garanteze datoriile debitorului cu #ntregul su patrimoniu $i #ndepline$te, totodat, $i urmtoarele condiii: 2 este o persoan izic sau persoan "uridic constituit legal3 2 este sol!abil3 2 dispune de un patrimoniu su icient pentru ca, #n cazul e'ecutrii silite s ie posibil recuperarea tuturor creanelor bncii.

Cauiunea bancar se concretizeaz, de regul, #ntr/o scrisoare de garanie bancar care trebuie s cuprind obligatoriu #n coninutul su: 2 denumirea $i sediul bncii garantate3 2 denumirea $i sediul persoanei garantate3 2 denumirea bene iciarului cauiunii3 2 !aloarea cauiunii3 2 termenul de plat3 2 termenul de !alabilitate $.a. (crisorile de garanie pot a!ea destinaii, cum sunt: pentru apro!izionarea cu materii prime, pentru plata ta'elor !amale, pentru participare la licitaii, pentru garantarea unui credit, pentru constituirea unui acrediti! etc. =. Formulai tema de cercetare: Garantiile bancare si rolul lor in acti!itatea de creditare >. %n baza scopului principal al cercetrii determinai obiecti!ele 5sarcinele7 cercetrii. / Descrierea rolului garantiilor bancare in acti!itatea de creditare / determinarea riscurilor garantiilor bancare3 / 8nalizarea modalitatilor de diminuarea a riscurilor intreprinse de banca / Determinarea undamentele creditarii bancare / (tabilirea principalilor determinati ai creditelor bancare / Descrierea principiilor de creditare / Descrierea conceptului de garantie bancara / Delimitarea tipurilor de garantie bancara / Descrierea garantilor reale si personale

?. Determinai structura cercetrii.

1.Garantiilor bancare in acti!itatea de creditare

1.14olul si locul garantiilor bancare in acti!itatea bancara 1.2 4iscul garantiilor bancare 1.& masuri si principii de reducere a riscurilor 2. Creditarea bancara 2.1 Fundamentele creditarii bancare 2.2 principalii determinanti ai creditului bancar 2.& reguli generale si principii de creditare &8cti!itatea de creditare &.1 Conceptul de garantie bancara &.2+ipurile de garantie bancara &.& analizarea unei banci prin perspecti!a garantiilor bancare @. A'punei principalele idei $i rezultate ale cercetrii. Fiecare organizaie economic uncioneaz pe baza unui statut propriu, care #i de ine$te personalitatea $i speci icul a acerilor de care se ocup. %n acela$i timp, organizaiile economice au $i ce!a comun, respecti! obiecti!ul de a/$i inaliza aciunile proprii cu pro it B1C. %n aceast categorie intr $i bncile care, #n calitatea lor de intermediari inanciari, atrag disponibilitile bne$ti de pe pia pe care, #mpreun cu propriul capital, urmresc s le plaseze #n a aceri c.t mai pro itabile. *rice acti!itate economic presupune un risc, dar #n cazul bncilor dictonul ,riscul este meseria mea- se potri!e$te oarte bine. Ce poate i mai riscant dec.t s mobilizezi bani disponibili de pe pia $i s/i #mprumui di!er$ilor clieni/persoane izice $i "uridice pe perioade di erite de timp, baz.ndu/te, de cele mai multe ori, pe prognoze $i promisiuni? 0i totu$i, c1iar #n aceste condiii, bncile sunt primite printre cele mai prospere instituii. De ce? %n primul r.nd, datorit unei gestionri e iciente a riscurilor.

D. :ibliogra ia. B1CEiu, ;oan, 9anagementul riscului bancar, :ucure$ti, Aditura A'pert, 2FFF, p. ==. B2C !an Greuning, Gennie, :ra"o!ic :ratano!ic, (on"a, 8naliza $i managementul riscului bancar. A!aluarea gu!ernanei corporatiste $i a riscului inanciar, :ucure$ti, Casa de Aditur ;recson, 2FF), p. 1&. B&C Dedu, Hasile, Gestiune $i audit bancar, :ucure$ti, Aditura Aconomic, 2FF&, p. @D. B)C 4otaru, Constantin, 9anagementul per ormanei bancare, :ucure$ti, Aditura A'pert, 2FF1, p. >12. B=C Iegea bancar nr.=@<1DD@, art.)), publicat #n 9onitorul * icial nr.121<2&.F&.1DD@. B>C 9i1ai, ;lie, +e1nica $i managementul operaiunilor bancare, :ucure$ti, Aditura A'pert, 2FF&, p. 1D=. B?C :erea, 8urel, (toica, Amilia, Creditul bancar 2 coordonate actuale $i perspecti!e, :ucure$ti, Aditura A'pert, 2FF&, p. 1>. B@C 9i1ai, ;lie, op.cit. p. 1D>.