QM consulting

Bucureti, sector 2, Maina de pine nr. 41, bloc OD 55, sc. A, ap. 33 Tel/fax: 021 687 50 87, tel: 0745 04 93 40

GHID
PENTRU PROIECTAREA SI IMPLEMENTAREA UNUI SISTEM INTEGRAT DE MANAGEMENT CALITATE-MEDIU-SANATATE SI SECURITATE IN MUNCA
(intr-o organizatie din domeniul consultantei)

Elaborat: Dr. Ing. Cristinel RONCEA Ing. Irinel Luminita RONCEA Ing. Ferdinand SARBU

2004 - QM CONSULTING

GHID PENTRU PROIECTAREA SI IMPLEMENTAREA UNUI SISTEM INTEGRAT DE MANAGEMENT CALITATE-MEDIU-SANATATE SI SECURITATE IN MUNCA

1. CONSIDERATII PRELIMINARE Sistemul de management al calitatii conform ISO 9001:2000 ajuta organizatia sa: analizeze cerintele clientilor; defineasca procesele care pot contribui la realizarea de produse acceptabile clientului; tina sub control aceste procese; asigure un cadru pentru imbunatatirea continua a activitatilor; creasca probabilitatea de a indeplini cerintele impuse si deci satisfacerea clientului si/sau alte parti interesate; asigure increderea clientilor in capacitatea organizatiei de a furniza produse conforme cu cerintele specificate.

Implementarea unui sistem de management de mediu conform ISO 14001:1996 permite unei organizati: s stabileasc o politic de mediu corespunztoare; s identifice aspectele de mediu care rezult din activitile , produsele sau serviciile sale pentru a evalua impactul semnificativ asupra mediului; s identifice reglementrile i prevederile legale relevante; s identifice prioritile i s fixeze obiective generale i obiective specifice de mediu corespunztoare; s stabileasc o structur i unul sau mai multe programe pentru a pune n practic politica i pentru a i atinge obiectivele de mediu fixate; s faciliteze activitile de planificare, control, monitorizare, aciuni corective, audit i analiz pentru a se asigura c politica de mediu este respectat i sistemul de management de mediu rmne corespunztor; s fie capabil s se adapteze la schimbri.

Introducerea unui sistem de management de mediu poate ajuta o organizaie s ofere ncredere prilor interesate referitor la faptul c: exist un angajament al conducerii privind ndeplinirea propriei politici, a obiectivelor i intelor sale de mediu; accentul este pe mai degrab pe prevenire dect pe corecie poate furniza dovada unei preocupri rezonabile privind problemele de mediu i de conformitate cu reglementrile; proiectarea sistemelor include procesul de mbuntire continu.

Implementarea unui sistem de management al sanatatii si securitatii in munca conform OHSAS 18001 prezinta urmatoarele avantaje: genereaza increderea ca organizatia: respecta cerintele legale si de reglementare are un management la un standard foarte inalt legat de securitate si sanatate in munca, inclus in managementul general al organizatiei
2004 - QM CONSULTING 2

GHID PENTRU PROIECTAREA SI IMPLEMENTAREA UNUI SISTEM INTEGRAT DE MANAGEMENT CALITATE-MEDIU-SANATATE SI SECURITATE IN MUNCA a definit clar: o riscurile accidentelor o modul de minimizare a imbolnavirilor o modul de masurare, monitorizare si evaluare a implementarii smssm asigura imbunatatirea sanatatii si securitatii in munca prin: abordarea planificata si documentata a problemelor legate de securitate si sanatate in munca proceduri ale smssm care definesc zonele de responsabilitate cunoasterea si constientizarea cu privire la problemele ssm si asigurarea unui climat social stabil, favorabil performantei in cadrul organizatiei obiective legate de imbunatatirea smssm cu rezultate masurabile reducerea riscurilor accidentelor si imbolnavirilor micsorarea timpului de lucru pierdut datorita imbolnavirilor si accidentelor inspectii si actiuni preventive exercitii si practica demonstrata pentru situatii de urgenta analize, audituri si inregistrari privind managementul ssm evaluarea periodica a modului de aplicare a cerintelor legale si de reglementare prin care se asigura si reducerea probabilitatii penalitatilor legale si compensatiilor. motivarea personalului si reducerea costurilor de operare face cunoscut partilor interesate eforturile planificate privind conformitatea cu OHSAS 18001 asigura imbunatatirea imaginii organizatiei, imbunatatind gradul de competitivitate si relatiile cu autoritatile de interes public.

Avantajele unui sistem integrat de management Inelegerea, elaborarea i documentarea sistemului integrat de management presupun valorificarea celor trei sisteme de cerine descrise n documentele de referin aplicabile: SR EN ISO 9001:2001, pentru sistemul de management al calitii (SMC), SR EN ISO 14001:1997, pentru sistemul de management de mediu (SMM) i OHSAS 18001:1999, pentru sistemul de management al sntii i securitii n munc (SMSSM)

Orice organizaie se gndeste s mai reduc din costurile i deranjul cerute de implementarea separat a celor trei sisteme de management celebre astzi. Ideea cea mai la ndemn n aceast privin este implementarea dintr-odat a celor trei sisteme printr-un proiect intitulat integrat sistem de management " sau perescurtat SMI. Integrarea celor trei sisteme reduce costurile i duratele cu consultana, implementarea i certificarea, pentru c n loc s faci de trei ori cte unul, faci odat trei. Sistemul integrat de management se construiete pornind de la sistemul de management al calit ii, cel mai deschis altoirilor, diverselor stiluri de abordare i mai de management" dintre

2004 - QM CONSULTING

GHID PENTRU PROIECTAREA SI IMPLEMENTAREA UNUI SISTEM INTEGRAT DE MANAGEMENT CALITATE-MEDIU-SANATATE SI SECURITATE IN MUNCA toate. Abordarea integrat furnizeaz un model nu doar mai ieftin, ci i mai adevrat al organizaiei n comparaie cu fiecare dintre elementele ei luate separat. Sistemul integrat este trivalent i nu numai, pentru c principiile comune l fac deschis i altor sisteme de management general - financiar, al riscului, al responsabilitii sociale, al informaiilor sau specific unei anumite ramuri de activitate - telecomunicaii, auto, productie de alimente, aerospaial, medical. Aplicarea unui sistem integrat, asociat cu auditarea dintr-un foc a intregului sistem prezint unele avantaje la care proprietarii de organizaii nu pot rmne insensibili: mai puine proceduri i audituri, ceea ce se traduce n mai puine zile-angajat "blocate" cu scrierea i auditarea proceselor, cu alte cuvinte; mai puin cheltuial i birocraie nenecesar; mai puine complicaii; cu ct este mai integrat, sistemul este mai complet, deci mai aproape de modul real n care funcioneaz organizaia; oamenii nu lucreaz "pe sisteme": o or pentru managementul calitii, una pentru managementul de mediu, una pentru managementul sntii i securitii n munc , o alta pentru management financiar, al riscului s.a.m.d., la nivelul operaional se lucreaz integrat de cnd lumea, o mai mult flexibilitate, deci adaptabilitate, rspuns mai prompt la cerinele n schimbare ale clienilor, pieei, autoritilor; ntr-o lume n care ctig cine se adapteaz primul acesta este un atu vital pentru orice organizaie; mai puin tensiune i risip, pentru c dispar barierele artificiale introduse de cele 3 sisteme. "descoperim" i nelegem cerinele i procedurile care este obligatoriu sa fie documentate prin analiza de text a fiecrui document de referin n parte; analiza de text const din identificarea predicatelor (un predicat = o cerin); predicatele sunt aproape fr excepie introduse prin organizaia trebuie s..." ori prin managementul de la cel mai nalt nivel trebuie s."; stabilim corespondenele ntre capitolele (cerinele) celor trei sisteme de management (documente de referin); n acest scop utilizm tabelele de echivalen prezentate n anexe la fiecare dintre cele trei documente vezi tabelul 2; introducem n proceduri descrieri ale modului n care acoperim cerin ele identificate citind pe orizontala procesului respectiv din tabelul 2 i referind rezultatele analizei de text; pentru fiecare dintre procesele unitare - care se regsesc la toate cele trei sisteme elaborm cte o singur procedur de sistem; procedurile de sistem, astfel elaborate, pot fi, apoi detaliate n proceduri operaionale, instruciuni de lucru; nu pierdem din vedere c, dei, din cele trei documente, numai ISO 9001:2000 este construit pe principil abordare bazata pe proces, totui, managementul se realizeaz prin managementul proceselor; astfel nct introducem n proceduri i elementele specifice procesului: date de intrare, rezultate (date de ieire), indicatori de performan , PDCA, furnizor/ client, proprietar de proces; inventariem documentele organizaionale deja existente, nainte de a scrie totul de la nceput, deoarece este posibil ca n organizaie cerinele s fie deja ndeplinite, integral sau parial, fr s tim aceasta.

Pentru a stabili, concepe i documenta un sistem de management integrat este necesar sa:

Un sistem integrat de management se construiete pe osatura sistemului de management al calitatii, al crui document de referin, ISO 9001:2000, este cel mai avansat (managerial) dintre cele trei standarde de referinta alese. De menionat c ISO 14001:1996 se afl n proces de revizuire,
2004 - QM CONSULTING 4

GHID PENTRU PROIECTAREA SI IMPLEMENTAREA UNUI SISTEM INTEGRAT DE MANAGEMENT CALITATE-MEDIU-SANATATE SI SECURITATE IN MUNCA ctre o abordare mai pregnant managerial , compatibil cu ISO 9001:2000; ct despre OHSAS 18001, el nc i caut drumul ctre mai larga recunoatere, nefiind standard internaional, n consecin, in Anexa 1 (unde am precizat modalitatile de tratare a cerintelor standardelor de referinta, in diverse tipuri de documente), spre deosebire de tabelele de echivalen date n documentele de referin de fa, am pornit de la ISO 9001. Numerotaia capitolelor-cerinelor este identic la ISO 14001 i OHSAS 18001, similar cu ISO 9001:1994, nu i cu ISO 9001:2000. Rolul motrice jucat de sistemul de management al calitatii cu al su ISO 9001:2000 este reliefat i n ISO 14001 prin precizarea urmatoare organizaiile pot alege utilizarea unui sistem de management existent care corespunde seriei de standarde ISO 9000, ca baz a sistemului lor de management de mediu". Echivalena fundamental a celor trei standarde consta in faptul ca cele trei documente de referin au n comun anumite principii ale sistemului de management si anume: Principiul 1 Organizatia concentrata asupra clientului (focalizare catre client) Organizatiile depind de clientii lor si din acest motiv trebuie: sa inteleaga cerintele prezente si viitoare ale clientilor, sa raspunda cerintelor clientului si sa se straduiasca sa devanseze asteptarile clientilor. Principiul 2 Leadership Leaderii asigura unitatea dintre scopul organizatiei si directiile de actiune. Ei trebuie sa creeze si sa mentina un mediu intern in care fiecare angajat poate fi pe deplin implicat in atingerea obiectivelor organizatiei Principiul 3 Implicarea personalului Personalul de la toate nivelurile reprezinta elementul central al unei organizatii si implicarea lui totala da posibilitatea folosirii abilitatilor lui in beneficiul organizatiei. Principiul 4- Abordarea tip proces (procesuala) Un rezultat dorit se obtine mai eficient cand resursele si activitatile sunt abordate ca un proces. Principiul 5 Abordarea sistemica la nivelul conducerii Identificarea, intelegerea si conducerea sistemului de procese intercorelate ale organizatiei pentru realizarea obiectivelor stabilite, imbunatateste efectivitatea si eficienta organizatiei Principiul 6 Imbunatatirea continua Imbunatatirea continua ar trebui sa fie un obiectiv permanent pentru organizatie Principiul 7 Argumentarea cu date si informatii a deciziilor Deciziile efective se bazeaza pe analizarea datelor si informatiilor Principiul 8 Relatii reciproc avantajoase cu furnizorii O organizatie si furnizorii ei sunt interdependenti si o relatie reciproc avantajoasa creste abilitatea ambilor de a crea valoare O alta parte comuna importanta, a celor trei standarde, este luarea in consideratie a necesitilor i cerinelor prilor interesate. Fiecare organizaie are cteva pri interesante, fiecare cu cerine, necesiti i ateptri. Fiecare parte interesant ateapt propriul beneficiu din activitatea organizaiei. Managementul trebuie s ntreprind activitile necesare pentru a da ncredere fiecrei pri interesate. Necesitile prilor interesate trebuie comunicate n ntreaga organizaie.
2004 - QM CONSULTING 5

GHID PENTRU PROIECTAREA SI IMPLEMENTAREA UNUI SISTEM INTEGRAT DE MANAGEMENT CALITATE-MEDIU-SANATATE SI SECURITATE IN MUNCA Pentru scopurile managementului calitii, mediului, sanatatii si securitatii in munca principalele pri interesate sunt, considerate urmtoarele: clienii, ultimii utilizatori; proprietarii, acionarii; angajaii, personalul; furnizorii, subcontractani, partenerii i aliaii; societatea umana in ansamblul sau, comunitatea locala, publicul.

2. ECHIVALENTELE INTRE CELE TREI SISTEME DE MANAGEMENT Pentru a stabili echivalenele ntre cerinele celor trei sisteme consideram ca trebuie sa definim n prealabil, pentru fiecare dintre cele trei sisteme: produsul, p r ile interesate, cerinele si neconformitatea (vezi tabelul 1). ISO 9001:2000 vizeaz obinerea produsului; ISO 14001 i OHSAS 18001 specific paii pentru a nu realiza produsul neinten ionat. Tabelul 1 9001:2000 Produsul Produsul intenionat, destinat unui client 14001:2000 Produs neintenionat, performana de mediu (impacturi asupra mediului) Aspecte de mediu 18001:1999 Produsul neintenionat accident", boal profesional" (riscuri) Factori de risc.

Cauza produsului Parte interesat (in mod direct)

Procesele Clienti, proprietari, angajati

Comunitate, guvern, Angajati/sindicate, proprietari, vecini, firme angajator/proprietari, de asigurri, investitori, guvern furnizori, clieni etc. Legale, reglementare, proprii SMM / performana de mediu Legale, reglementare, proprii SMSS M. / performana de SSM.

Cerinele

Ale clientului, legale, reglementare, proprii, altele S M.C / produsul

Neconformitatea = abaterea de la cerinele privind

In cele ce urmeaz, prezentm sintetic aspecte de valorificat n documentele SMI pe care le-am identificat prin analiza de text a celor trei documente de referin. Primele patru capitole - 0,1,2,3 ale documentelor de referin includ ndrumri, acolo nu gsim cerinte. Incepnd cu capitolul 4, cand apar cerinele, analiza devine realmente de text, n sensul definit mai sus.

2004 - QM CONSULTING

GHID PENTRU PROIECTAREA SI IMPLEMENTAREA UNUI SISTEM INTEGRAT DE MANAGEMENT CALITATE-MEDIU-SANATATE SI SECURITATE IN MUNCA SR EN ISO 9001:2001 presupune: adoptarea SMC - decizie strategic, adic luat i semnat de directorul general; factori pentru stabilirea s.m.c.: necesiti, obiective, produse specifice organizaiei, procesele utilizate, mrimea i structura organizaiei; cerinele SMC sunt complementare cerinelor pentru produs. la baza cerin elor stau principiile managementului calitii din ISO 9000 i ISO 9004 din 2000 SMC este dezvoltat, implementat i i mbuntim eficacitatea pentru a crete satisfac ia clientului prin ndeplinirea cerinelor sale; abordarea procesuala care presupune identificarea, nelegerea i satisfacerea datelor de intrare (cerinelor), urmrirea valorii adugate (procesul este instrumentul prin care organizaia fabric valoare), obinerea rezultatelor (datelor de ieire) cu privire la performana (atingerea obiectivelor pentru proces) i eficacitatea (atingerea obiectivelor pentru produs) procesului, mbun t irea continu a poceselor pe baza msurtorilor obiective; aplicarea metodologiei PDCA.

ISO 14001:1996 presupune: atingerea i demonstrarea unei performane de mediu evident; mijloace: inere sub control impact (al activitilor/ produselor) asupra mediului; luare n considerare propriile politic i obiective de mediu; context: legislaie, tot mai strict, dezvoltare politici economice si a altor msuri viznd s ncurajeze protecia mediului, creterea preocuprii prilor interesate pentru problemele legate de mediu, inclusiv dezvoltarea durabil (sustainable development); tot aa cum calitatea nu se realizeaz prin inspecii la final, nici analizele/ auditurile de mediu - evaluri ale performanei de mediu post-factum nu pot singure furniza prezumia c performana de mediu stabilit va fi continuu - zi de zi, la fiecare loc de munc - atins; tot aa cum bun voina singur nu asigur ob inerea unei performan e optime, nici SMM prin el nsui nu garanteaz rezultate optime de mediu; ISO 14001 nu se refer explicit la valori numerice ale performanei de mediu, ci la procesele prin care aceasta va fi continuu atins i mbuntit; ISO 14001 nu impune, ci ncurajeaz organizaiile s utilizeze cea mai bun tehnologie disponibil, dac le d mna; sistemul de management de mediu furnizand aceast prezumie prin sprijinirea organizaiilor s stabileasc i ating obiectivele de mediu i s demonstreze aceast conformitate i altora; angajament asumat la toate nivelurile i funciile organizaiei; scop general: susinerea proteciei mediului, prevenirea polu rii, n echilibru cu necesitile social-economice; nu valoarea performanei de mediu conteaz la SMM, ci angajamentul rezultat din politica de mediu de a se conforma legislaiei i reglementrilor aplicabile, precum i principiului mbuntirii continue.

2004 - QM CONSULTING

GHID PENTRU PROIECTAREA SI IMPLEMENTAREA UNUI SISTEM INTEGRAT DE MANAGEMENT CALITATE-MEDIU-SANATATE SI SECURITATE IN MUNCA OHSAS 18001:1999 al carui model este similar cu cel al ISO 14001:1996: a fost conceput s fie compatibil cu celalte dou pentru a facilita integrarea SMC, SMM i SMSSM; nu este standard internaional - nefiind promovat de un organism de standardizare, ci de un grup de sponsori", pri interesate - probabil pentru c nu toate prile interesate au ajuns la un consens n ceea ce privete cerinele pentru SSM, pentru moment, acreditarea organismelor de certificare a conformitii cu OHSAS 18001 se poate obine numai n SUA, dar este cel mai aplicat in domeniul SSM in intreaga lume; conformitatea cu el nu confer garania c legea a fost/va fi mereu respectat; n general sistemele de management descrise aici nu furnizeaz vreo garan ie, ci doar" o prezumie bazat pe faptul c organizaia ader la reguli recunoscute.

Spre deosebire de sistemele de management al calitii dup ISO 9001 i de mediu dup ISO 14001, n domeniul sntii si securitii n munc responsabilitile i atribuiile funciilor implicate sunt bine precizate n legislaia de profil. Astfel, Normele Generale de Protecia Muncii prevd n Art. 11 care sunt obligaiile angajatorului n domeniul securitii i sntii n munc (i nu sunt deloc puine!), iar n Art. 12 sunt prevzute obligaiile i drepturile angajailor. Comparat cu noul" ISO 9001:2000, standardul internaional de referin pentru SMC., managementul SSM descris n OHSAS 18001:1999, pare mai apropiat de asigurare dect de management. Argumentul cronologic este imediat: OHSAS 18001:1999 a aprut nainte de ISO9001:2000. Pe de alta parte: n OHSAS 18001 nu apare nici m car o singur dat cuvntul proces" (apar activiti", operaii"), ceea ce subliniaz focalizarea mai degrab tehnologic dect managerial a managementului SSM; accentul pus n OHSAS 18001 pe stabilirea i meninerea de proceduri (documentate) ne duce cu gndul la formula drag asigurrii calitii - furnizorul va elabora i menine proceduri documentate"; prevenirea polurii, cel puin respectarea legisla iei", care apar n politica de mediu/ SSM, presupun prevenirea, care este instrument fundamental pentru asigurarea calitii, nu pentru management; ca i la ediia a II-a a standardelor ISO 9000 (din 1994), cerinele OHSAS i ISO 14001 se refer la asigurare, n vreme ce ndrumrile respective sunt mai manageriale (OHSAS 18002:2000, documentul de ndrumare pentru OHSAS 18001, se refer la proces); trecerea de la ,,procedur"(procedeu) la proces este simbolic pentru diferena dintre asigurare i management; n managementul de mediu i cel al sntii si securitii n munc, mbuntirea continu se refer la performana de mediu si la performanta SSM, adic la rezultate, nu la cauzeprocese; ISO 14001 i OHSAS 18001, nici mcar nu pomenesc de satisfacia vreunei pri interesate (cu att mai pu in de cre terea continu a satisfac iei, care este apanajul managementului); ele nc vorbesc de elemente (separate, deci) de sistem, nu de procese interdependente, corelate; numerota ia i titulatura capitolelor este practic identic la ISO14001 i OHSAS 18001, i structurat ca n standardul de cerine pentru asigurarea calitii(ISO 9001:1994), (un
8

2004 - QM CONSULTING

GHID PENTRU PROIECTAREA SI IMPLEMENTAREA UNUI SISTEM INTEGRAT DE MANAGEMENT CALITATE-MEDIU-SANATATE SI SECURITATE IN MUNCA singur capitol, 4), n vreme ce la managementului calitii sunt cinci capitole de cerine, dup tot attea categorii de procese. Pentru a face, realmente, management i la abordarea de mediu i a SSM, ar fi deci, util valorificarea ndrumrilor date la documentele de referin respective. Managementul confer dinamism abordrii: ntreaga activitate este orientat pe atingerea unor obiective, care fac msurabile progresele n implementarea politicilor respective Tabel 2
Clauza -

Corespondena ntre OHSAS 18001, ISO 14001:1996 i ISO 9001:1994

OHSAS 18001 Clauza ISO 14001:1996 Introducere Clauza 0 0.1 0.2 0.3 0.4 1 1.1 1.2 2 3 4 4.1 5.5 5.5.1 5.1 5.3 8.5 5.4 5.2 7.2.1 7.2.2 4.3.2 4.3.3 4.3.4 4.4 4.4.1 Prevederi legale i alte cerine Obiective generale i obiective specifice Program(e) de management al mediu Implementare i funcionare Structur i responsabilitate 5.2 7.2.1 5.4.1 5.4.2 8.5.1 7 7.1 5 5.1 5.5.1 5.5.2 6 6.1 6.2 6.2.1 6.3 6.4 6.2.2 ISO 9001:2000 Introducere Generalitati Abordarea procesuala Relatia cu ISO 9004 Compatibilitatea cu alte sisteme de management Domeniu de aplicare Generalitati Aplicare Referine normative Definiii SMC Cerinte generale Responsabilitate, autoritate si comunicare Responsabilitate si autoritate Angajamentul conducerii Politica referitoare la calitate Imbunatatire Pplanificare Orientarea catre client Determinarea cerintelor ref. la produs Analiza cerintelor ref. la produs Orientarea catre client Det. cerintelor ref. la produs Obiectivele calitatii Planificarea SMC Imbunatatire continua Realizarea produsului Planif. realizarii produsului Responsabilitatea managementului Angajamentul conducerii Responsabilitate si autoritate Reprezentantul managementului Managementul resurselor Asigurarea resurselor Resurse umane Generalitati Infrastructura Mediu de lucru Competenta, constientizare si instruire

1 2 3 4 4.1

Domeniu de aplicare Referine normative Termeni I definiii Elementele SMSSM Cerine generale

1 2 3 4 4.1

Domeniu de aplicare Referine normative Definiii Cerine ale SMM Cerine generale

4.2 4.3 4.3.1.

Politica de SSM Planificare Planificarea pentru identificarea pericolelor, evaluarea riscurilor i controlul riscurilor Prevederi legale i alte cerine Obiective Program(e) de management al SSM Implementare i funcionare Structur i responsabilitate

4.2 4.3 4.3.1

Politica de mediu Planificare Aspecte de mediu

4.3.2 4.3.3 4.3.4 4.4 4.4.1

4.4.2

Instruire, contientizare i competen

4.4.2

Instruire, contientizare i competen

2004 - QM CONSULTING

GHID PENTRU PROIECTAREA SI IMPLEMENTAREA UNUI SISTEM INTEGRAT DE MANAGEMENT CALITATE-MEDIU-SANATATE SI SECURITATE IN MUNCA Tabel 2
Clauza 4.4.3 4.4.4.

Corespondena ntre OHSAS 18001, ISO 14001:1996 i ISO 9001:1994 (continuare)

OHSAS 18001 Consultare i comunicare Documentaie Clauza 4.4.3 4.4.4. ISO 14001:1996 Comunicare Documentaia SMM Clauza 5.5.3 7.2.3 4.2 4.2.1 4.2.2 4.2.3 7. 7.1 7.2 7.2.1 7.2.2 7.3 7.3.1 7.3.2 7.3.3 7.3.4 7.3.5 7.3.6 7.3.7 7.4 7.4.1 7.4.2 7.4.3 7.5 7.5.1 7.5.2 7.5.3 7.5.4 7.5.5 8.3 8 7.6 8.1 8.2 8.2.1 8.2.3 8.2.4 8.4 ISO 9001:2000 Comunicare interna Comunicarea cu clientul Cerinte referitoare la documentatie Generaliti Manualul calitatii Controlul documentelor Realizarea produsului Planif. realizrii produsului Procese ref. la relaia cu clientul Det. cerinelor ref. la produs Analiza cerinelor ref. la produs Proiectare i dezvoltare Planificarea proiectrii i dezv. Elemente de intrare ale proiectrii i dezvoltrii Elemente de ieire ale proiectrii i dezvoltrii Analiza proiectrii i dezvoltrii Verificarea proiectrii i dezv. Validarea proiectrii i dezv. Controlul modificrilor n proiectare i dezvoltarii Aprovizionare Procesul de aprovizionare Informaii pentru aprovizionare Verificarea produsului aprovizionat Producie i furnizare de servicii Controlul produciei i al furnizrii serviciului Validarea proceselor de producie i de furnizare de servicii Identificare i trasabilitate Proprietatea clientului Pstrarea produsului Controlul produsului neconform Masurare, analiza si imbunatatire Controlul DMM Generalitati Monitorizare si masurare Satisfactia clientului Monitorizarea si masurarea proceselor Monitorizarea si masurarea produsului Analiza datelor 10

4.4.5 4.4.6

Controlul documentelor i datelor Control operaional

4.4.5 4.4.6

Controlul documentelor Control operaional

4.4.7 4.5 4.5.1

Pregtirea pt. situaii de urgen i capacitate de rspuns Verificare i aciune corectiv Monitorizarea i msurarea performanei

4.4.7 4.5 4.5.1

Pregtirea pt. situaii de urgen i capacitate de rspuns Verificare i aciune corectiv Monitorizare i msurare

2004 - QM CONSULTING

GHID PENTRU PROIECTAREA SI IMPLEMENTAREA UNUI SISTEM INTEGRAT DE MANAGEMENT CALITATE-MEDIU-SANATATE SI SECURITATE IN MUNCA Tabel 2
Clauza 4.5.2

Corespondena ntre OHSAS 18001, ISO 14001:1996 i ISO 9001:1994 (continuare)

OHSAS 18001 Accidente, incidente, neconformiti i aciuni corective I preventive Inregistrri i analiza nregistrrilor Audit Analiza efectuat de conducere Clauza 4.5.2 ISO 14001:1996 Neconformitate, aciune corectiv i aciune preventiv Inregistrri Auditul SMM Analiza efectuat de conducere Clauza 8.3 8.5.2 8.5.3 4.2.4 8.2.2 5.6 5.6.1 5.6.2 ISO 9001:2000 Controlul produsului neconform Aciuni corective Actiuni preventive Controlul nregistrrilor Audituri interne Analiza efectuat de management Generalitati Elemente de intrare ale analizei Elemente de iesire ale analizei Corespondenta cu ISO 14001 Bibliografie -

4.5.3 4.5.4 4.6

4.5.3 4.5.4 4.6

Anexa A si B -

Corespondenta cu ISO 14001 SI ISO 9001 Bibliografie Vezi OHSAS 18002

Anexa B Anexa C Anexa A

Corespondenta cu ISO 9001 Bibliografie Gdid pentru utilizare si specificatie

5.6.3 Anexa A -

3. DOCUMENTATIA CERUTA DE CELE TREI SISTEME DE MANAGEMENT Documentatia necesara Sistemului de management al calitatii Managementul trebuie s dezvolte, implementeze i s menin un sistem a calitii focalizat pe: mbuntirea i susinerea satisfaciei clientului prin furnizarea de produse i servicii care satisfac necesitile i ateptrile clientului furnizarea ncrederii ctre proprietari, c organizaia a funcionat conform ateptrilor; mbuntirea efectivitii i a satisfaciei muncii personalului; stabilirea i meninerea relaiilor reciproc avantajoase cu furnizorii; luarea in consideratie a necesitilor societii; analizarea proceselor pentru a se asigura c ele sunt eficace; dezvoltarea i implementarea unui program de mbuntire a calitii.

n organizarea unui sistem de management a calitii bine structurat i eficace, accentul trebuie s se pun pe identificarea problemelor din domeniul calitii actuale sau poteniale i pe implementarea aciunilor preventive sau corective. Sistemul trebuie sa fie definit si documentat. Documentatia SMC oficializeaza sistemul si este necesara pentru ca: incurajeaza consecventa actiunii si uniformitatea intelegerii; este o declaratie clara, concisa si demonstrabila pentru tot personalul din organizatie; este auditabila avand in vedere ca instructiunile neoficiale, verbale nu pot fi verificate; permite o usoara diseminare / distributie a informatiilor, deoarece acelasi mesaj sau set de instructiuni ajunge la intreg personalul simultan;

2004 - QM CONSULTING

11

GHID PENTRU PROIECTAREA SI IMPLEMENTAREA UNUI SISTEM INTEGRAT DE MANAGEMENT CALITATE-MEDIU-SANATATE SI SECURITATE IN MUNCA ajuta la implementarea rapida a schimbarilor efective ale filozofiei managementului, deoarece este usor de actualizat si notificarea schimbarilor poate fi facuta simultan catre toti cei interesati; este permanenta asigurand continuitatea performantei cand apar schimbari de personal si ajuta la instruirea noului personal.

Documentatia sistemului de management al calitatii (SMC) face posibila comunicarea intentiilor si a actiunilor consecvente si este un element necesar al SMC contribuind la: atingerea calitatii produselor si la imbunatatirea acesteia, furnizarea unei instruiri adecvate, asigurarea repetabilitatii si trasabilitatii, furnizarea dovezilor obiective, evaluarii eficacitatii,

Realizarea documentatiei este un proces continu care nu are sfarsit. Tipuri de documente utilizate intr-un SMC: documente care furnizeaza informatii corespunzatoare (pentru interiorul sau exteriorul organizatiei) despre SMC organizatiei (manualul calitatii). documente care descriu cum se aplica SMC la un produs, proiect sau contract specific (planul calitatii). documente care furnizeaza informatii corespunzatoare asupra modului in care se desfasoara activitatile (procedurile / instructiunile). documente care furnizeaza dovezi obiective asupra desfasurarii activitatilor sau ale atingerii rezultatelor (inregistrarile). tipul si marimea organizatiei, complexitatea si interactiunile dintre procesele organizatiei, complexitatea produselor realizate, importanta cerintelor clientilor, cerintele reglementarilor aplicabile, abilitatea demonstrata a personalului organizatiei, masura in care este necesara demonstrarea indeplinirii cerintelor SMC .

Fiecare organizatie determina necesarul de documente si mediile de utilizare in functie de:

La documentarea SMC trebuie sa se mai tina seama si de faptul ca daca una sau mai multe cerine ale ISO 9001:2000 nu pot fi aplicate datorit naturii unei organizaii i a produsului su, acestea pot fi luate n considerare pentru excludere. Atunci cnd se fac excluderi, declararea conformitii cu ISO 9001:2000 nu este acceptabil dect dac aceste excluderi: sunt limitate la cerine din capitolul 7 nu afecteaz abilitatea organizaiei, sau responsabilitatea sa de a furniza un produs care s satisfac cerinele clientului i ale reglementrilor aplicabile.
12

2004 - QM CONSULTING

GHID PENTRU PROIECTAREA SI IMPLEMENTAREA UNUI SISTEM INTEGRAT DE MANAGEMENT CALITATE-MEDIU-SANATATE SI SECURITATE IN MUNCA Documentaia sistemului de management al calitii conform ISO 9001:2000 trebuie s includ: declaraii documentate ale politicii referitoare la calitate i ale obiectivelor calitii, un manual al calitii, proceduri documentate cerute n acest Standard Internaional, documente necesare organizaiei pentru a se asigura de eficacitatea planificrii, operrii i controlului proceselor sale i nregistrri cerute de acest Standard Internaional (a se vedea 4.2.4).

ISO 9001 :2000 cere sa existe proceduri documentate pentru sase activitati (nu sase proceduri) si anume : Controlul documentelor Controlul inregistrarilor Controlul produsului neconform Audituri interne Actiuni corective Actiuni preventive

Unele organizatii pot sa documennteze sase proceduri, altele pot grupa unele activitati intr-o singura procedura (spre exemplu controlul documentelor si inregistrarilor, sau actiuni corective si preventive), sau pot sa existe mai multe proceduri pentru o activitate (spre exemplu pentru auditul SMC, auditul de proces, auditul de produs). Oricare din variantele de mai sus este acceptabila. Procedurile pot fi documentate sau nu. Procedurile pot fi, spre exemplu: descrieri scrise (narative) pe suport de hartie sau electronic, diagrame flux, grafice, modele de produse, note tehnice incorporate in desene, manuale de echipamente, fotografii, inregistrari video, liste de verificari, sau combinatii ale acestora. instructiuni pentru

Procedurile trebuie sa contina minimul de informatii necesare, pentru a putea desfasura procesul respectiv. Procedurile trebuie identificate si controlate din punct de vedere al reviziilor si difuzarii. Documentaia Sistemului de Management de Mediu Orice organiza ie are un sistem general de management, pe baza c ruia i ndepline te sarcinile pe care i le-a stabilit. Sistemul general de management poate include mai multe componente: management al calitii; management de mediu; management al s n t ii i securit ii in munc; management financiar etc, ale cror elemente pot fi integrate, parial sau total sau neintegrate. Pentru asigurarea eficienei n rezolvarea problemelor de mediu, ar fi de dorit ca elementele sistemului de management de mediu s fie proiectate i revizuite astfel nct s se integreze i s se armonizeze n elementele sistemului de management existent. Elementele sistemului de management de mediu care se pot integra sunt: politicile; alocarea resurselor; organizarea i structurarea responsabilitilor; documentarea; controlul opera ional; sistemul de m surare si monitorizare; sistemele de susinere i informare; formarea i dezvoltarea personalului; sistemul de apreciere i recompense; comunicarea; raportarea.

2004 - QM CONSULTING

13

GHID PENTRU PROIECTAREA SI IMPLEMENTAREA UNUI SISTEM INTEGRAT DE MANAGEMENT CALITATE-MEDIU-SANATATE SI SECURITATE IN MUNCA innd cont c sarcinile, responsabilitile, delimitrile i dispoziiile care se aplic fiecrui post al unei organizaii sunt de obicei foarte complexe, ele trebuie s fie documentate (scrise), pe suport de hrtie sau electronic. Gradul de detaliere al documentaiei ar trebui s fie adecvat specificului organizaiei, complexitii produselor i proceselor, riscurilor de apariie a neconformitilor referitoare la produse/procese i/sau care pot conduce la efecte asupra mediului, cerinelor clienilor/ societii, calificrii angajailor etc. Documentaia unui sistem de management de mediu este necesar din urmatoarele motive: documentaia prezint dovada: c ceva a fost stabilit; ce anume a fost stabilit; c sa realizat n mod corespunztor ceea ce s-a stabilit. prin stabilirea n scris a dispoziiilor se atinge un grad nalt de ordine i eficien pentru c sunt evitate omisiunile i nelegerea greit. prin documenta ie se realizeaz o trans paren verificabil a ntregului sistem, a tuturor proceselor existente, ceea ce consti tuie o baz i o premis pentru perfecionarea continu. n cazul unor litigii, documentaia reprezint i poate constitui dovezi ale respectrii sarcinilor la nivelul organizaiei. n situaia unui accident, incident, caz de urgen , pe baza documentaiei i nregistrrilor ntocmite corect i eficient, se pot cere circumstane atenuante ce vor avea credibilitate. documenta ia este i un mijloc de trasabilitate a datelor legate de produs/proces, a neconformitilor, a analizelor efectuate i a direciilor de dezvoltare.

Ca orice alt sistem de management, documentaia sistemului de management de mediu cuprinde urmtoarele categorii de documente: declaratie de politica, obiective, manual de management de mediu; proceduri; instruciuni de lucru, precum i documentaie de referin i doveditoare specific produselor/proceselor, cu referire la mediu (informa ii despre procese, standarde interne, specificaii tehnice pentru produse, informaii despre legislaie, documente de verificare pentru efectuarea inspeciilor i ncercrilor referitoare la mediu, dovezi ale verificrilor referitoare la produse/procese/factori de mediu, date i informaii referitoare la mediu, programe de mediu, planuri de pregtire pentru situaii de urgen,etc.).

Atunci cnd exist documentaie pentru alte sisteme de management implementate n organizaie, documentaia SMM poate fi integrat n documentaia existent, sau poate s constituie o documenta ie separat , cu respectarea compatibilitii cu sistemele existente. Nivelul de detaliere al documentaiei SMM ar trebui s asigure: descrierea elementelor eseniale ale sistemului i interaciunea acestora, indicarea modului de acces la documentaia conex care prezint detaliile privindfuncionarea fiecrei pri a sistemului de management de mediu.

De remarcat ca standardul ISO 14001 nu cere explicit un manual de management de mediu. Dar cum se va prezenta organizaia, unde i va documenta politica de mediu, obiectivele de mediu, responsabilitile referitoare la mediu, unde se vor descrie elementele SMM, care va fi instrumentul de marketing cu care se vor semnala prilor interesate preocuprile referitoare la protec ia mediului i la performana de mediu ale organizaiei?. Raspunsul (sustinut si de practica) este desigur, ntr-un manual. Acesta poate fi un manual de management de mediu de sine stttor, sau un manual de management integrat calitate-mediu-securitate n funcie de specificul i de interesele organizaiei
2004 - QM CONSULTING 14

GHID PENTRU PROIECTAREA SI IMPLEMENTAREA UNUI SISTEM INTEGRAT DE MANAGEMENT CALITATE-MEDIU-SANATATE SI SECURITATE IN MUNCA In cazul n care este documentat de sine stttor, manualul de management de mediu poate fi elaborat pe baza ISO/TR 10013:2001 Ghid pentru documentatia sistemului de management al calitii" i ar trebui s conin: titlu, obiect, domeniu de utilizare; cuprins; politica n domeniul mediului si obiective generale de mediu; descrierea structurii organizatorice, a responsabilitilor si a autoritii, cu referire la componenta de mediu a sistemului de management; descrierea elementelor sistemului de management de mediu, cu referire la procedurile documentate destinate proceselor de planificare, implementare si funcionare, verificare si aciune corectiv si analiz efectuat de management; documente de referin; definiii si prescurtri (dac este cazul); un ghid al manualului si/sau corespondena cu cerinele standardului de referin (dac este cazul). ISO 14001:1996 cere explicit de 10 ori stabilirea i meninerea de proceduri, pentru: 1. identificarea aspectelor de mediu ale activitilor/ produselor/ serviciilor; 2. identificarea prevederilor legale i a altor cerine aplicabile aspectelor de mediu ale activitilor/produselor/serviciilor prestate; 3. instruirea, contientizarea i competena personalului; 4. comunicarea intern i comunicarea extern privind aspectele de mediu i S.M.M., inclusiv comunicarea n caz de urgen ; 5. controlul documentelor; 6. pregtire pentru situaii de urgen i capacitate de rspuns a organizaiei; 7. monitorizare i msurare pentru caracteristici principale ale operaiilor/activitilor ce pot avea impact semnificativ asupra mediului; caracteristicile factorilor de mediu; evaluarea intern a conformitii cu reglementrile i legislaia de mediu n vigoare. 8. analiza i tratarea neconformitilor, msuri n vederea reducerii oricrui impact produs, iniierea i aplicarea aciunilor corective si preventive; 9. nregistrrile privitoare la mediu; 10. realizarea auditurilor interne ale sistemului de management de mediu. Pentru aceste activitati se intocmesc proceduri de sistem. Standardul ISO 14001 cere si existenta unor proceduri pentru controlul operaional (unele descriu operaii/activiti desfurate de organizaie asociate aspectelor semnificative de mediu i care pot conduce la abateri de la politica i obiectivele de mediu stabilite; altele se refer la aspecte semnificative de mediu ce pot fi introduse n organiza ie de produsele/ serviciile furnizate sau desfurate n amplasament de ctre furnizori). Acestea sunt de obicei proceduri sau instructiuni de lucru. Atunci cnd este necesar detalierea unui proces, a unui ir de activiti sau a unei activiti singulare menionate ntr-o procedur de sistem, se vor ntocmi proceduri sau instruciuni de lucru, n funcie de specificul sau de necesitile organizaiei. Astfel, n-ar fi lipsit de interes i de utilitate dac s-ar ntocmi proceduri sau instruciuni de lucru pentru: modul de efectuare al analizei preliminare de mediu a organizaiei; metoda i criteriile de stabilire a aspectelor semnificative de mediu; stabilirea, meninerea, msurarea, analiza i actualizarea obiectivelor generale i ale obiectivelor specifice; stabilirea, meninerea, monitorizarea, analiza i actualizarea a unuia sau a mai multor programe de mediu;
15

2004 - QM CONSULTING

GHID PENTRU PROIECTAREA SI IMPLEMENTAREA UNUI SISTEM INTEGRAT DE MANAGEMENT CALITATE-MEDIU-SANATATE SI SECURITATE IN MUNCA analiza efectuat de management, etc.

O documenta ie complet ar trebui s cuprind descrierea tuturor activitilor legate de preocuparea organizaiei privind protecia mediului, realizarea msurilor necesare pentru atingerea unei performane de mediu stabilit prin politic si obiectivele de mediu, descrierea metodelor/procedeelor de fabricaie/ realizare a produselor/serviciilor prestate, descrieri i cerine privind capacitatea furnizorilor de a oferi produse/servicii care s nu introduc aspecte semnificative de mediu n amplasamentul organizaiei, etc Principial, o procedur descrie modul cum se acioneaz n vederea aplicrii unei anumite msuri, stabilind organizarea unui flux de activiti, instruciunea de lucru descrie o activitate singular. Din punct de vedere al modului de concepere i al capitolelor pe care le conin, procedurile i instruciunile pot fi identice. Ele ar trebui s specifice sub o forma oarecare: scopul (pentru ce este destinat); domeniul de aplicare (pentru cine este destinata); documente de referinta; definiii i prescurtri (ale conceptelor i termenilor utilizai); responsabilit i (cine poart r spunderea pentru sarcinile i activitile descrise); date de intrare; descrierea activitatilor, descriptiv sau prin diagrama flux; cerine (cerine speciale pentru fluxul de activitate descris, atunci cnd este cazul - referitor la calitate, mediu, securitate, etc.); mod de acionare n cazul abaterilor (fa de descrierea fluxului de activitate - atunci cnd este cazul); date de iesire; indicatori de performanta si modalitatea de monitorizare; nregistrri; anexe (care dau modele pentru formularele tip pe care se vor face nregistrrile ce sunt introduse de procedura sau instruciunea respectiv).

Pentru dovedirea documentrii unui sistem de management de mediu eficient, existena manualului si a procedurilor de sistem nu este suficient. Documentaia SMM ar trebui s mai conin i: specificaii tehnice i tehnologice; specifica ii de control, planuri de control; fie toxicologice pentru produsele fabricate dar i pentru produsele aprovizionate (de la furnizori); instruciuni de lucru i instruciuni de control; legi, reglementri, hotrri de Guvern, ordine si ordonane; standarde.

Ca urmare a derulrii proceselor din organizaie rezult nu numai lucruri materiale (produse intenionate sau neintenionate), ci i informaii sub form de nregistrri. Inregistrrile constituie dovezi privind activitile derulate. Formularele, stabilite de procedurile i instruciunile SMM, odat completate devin nregistrri; acestea nu sunt modificabile.
2004 - QM CONSULTING 16

GHID PENTRU PROIECTAREA SI IMPLEMENTAREA UNUI SISTEM INTEGRAT DE MANAGEMENT CALITATE-MEDIU-SANATATE SI SECURITATE IN MUNCA Inregistrrile constituie dovada funcionrii continue a SMM i se pot referi la: prevederi legale i alte cerin e; autoriza ii i avize; aspecte de mediu si impacturi asociate acestora; obiective generale/specifice de mediu; programe de management de mediu; nregistrri ale activitilor de instruire/contientizare n domeniul mediului; nregistrri ale activitilor de inspecie, de etalonare i verificare echipamente de msurare, de ntreinere echipamente de fabricaie/utilaje/instalaii; date de monitorizare si msurare; nregistrri referitoare la neconformiti (incidente, accidente, reclamaii) si aciuni de urmrire a rezolvrii acestora; identificarea produselor - date privind compoziia, incompatibilitile, toxicitatea, proprietarul; informaii privind furnizorii de produse si prestatorii de servicii pe amplasamentul organizaiei; audituri interne de mediu; analize efectuate de management. Att documentele ct i nregistr rile unui SMM ar trebui inute sub control conform cerinelor ISO 14001 i regulilor proprii stabilite de organiza ie; administrarea lor eficient fiind esenial pentru implementarea cu succes, meninerea i mbuntirea sistemului Documentaia unui sistem de management al sntii i securitii n munc Cerina 4.4.4 din referenialul OHSAS 18001:1999, furnizeaz informaii despre documentaia unui sistem de management al SSM i anume. Organizaia trebuie s stabileasc si s menin informaiile pe un mediu suport potrivit, hrtie sau format electronic, care s: descrie elementele de baz ale sistemului de management precum si legturile dintre acestea; furnizeze ndrumri ctre documentaia aferent.

Este important ca documentaia s fie la un nivel minim pentru asigurarea eficacitatii i eficienei. Referenialul OHSAS 18001 este cel mai recent aprut dintre referenialele celor trei (deocamdat!) sisteme de management calitate - de mediu - SSM, aa nct poate beneficia din plin de experienta acestora, inclusiv pentru elaborarea manualului. Foarte util se dovedete i n acest caz standardul ISO/TR 10013:2001, adaptndu-se, bineneles, la cerinele OHSAS. Suplimentar fa de cerinele ISO/TR 10013 este posibil a fi introdus un capitol cu legislatia si reglementarile aplicabile domeniului SSM, pe care organizaia este obligat sau se angajeaz s le respecte. Se vor lista n acest capitol toate actele normative - legi, hotrri de Guvern, decrete, ordonane, relevante pentru sntatea i securitatea n munc i care au aplicabilitate naional. De exemplu: Legea proteciei muncii, Codul Muncii, Legea privind unele msuri de protecie a persoanelor ncadrate n munc etc. De altfel, cerina 4.3.2 a OHSAS 18001 cere n mod explicit s existe o procedur pentru identificarea cerinelor legale i de alt natur. In anexele la manualul sistemului de MSSM este recomandabil s se includ informaii referitoare la structura documentaiei sistemului de management SSM, normele specifice de securitate a muncii precum i alte reglementri aplicabile pentru domeniul de activitate al organizaiei, standardele de securitate a muncii In textul referenialului OHSAS 18001 nu apare termenul "procedur documentat" cu care ISO 9001:2000 ne-a obinuit; OHSAS 18001 a aprut nainte de noua ediie a ISO 9001, dar se ateapt deja o revizuire a lui pentru a realiza o aliniere mai apropriata la cerinele ISO 9001:2000. Pn la apariia acestei revizuiri a lui OHSAS 18001, s ncercm s identificm n textul referenialului cte proceduri trebuie s scriem (chiar dac nu scrie "procedur documentat"). Gsim astfel 10 proceduri, ca si la ISO 14001:
2004 - QM CONSULTING 17

GHID PENTRU PROIECTAREA SI IMPLEMENTAREA UNUI SISTEM INTEGRAT DE MANAGEMENT CALITATE-MEDIU-SANATATE SI SECURITATE IN MUNCA 1. Planificarea identificrii pericolelor, evalurii i controlului riscurilor - la 4.3.1 n referenial, 2. Cerine legale i de alt natur - la 4.3.2, 3. Instruire, contientizare i competen la 4.4.2, 4. Consultare i comunicare - la 4.4.3, 5. Controlul documentelor i al datelor la 4.4.5, 6. Aciuni pentru situaii de urgen i capa citate de rspuns - la 4.4.7, 7. Msurarea i monitorizarea performanei la 4.5.1, 8. Accidente, incidente, neconformiti, aciuni corective i preventive - la 4.5.2, 9. Inregistrri i managementul nregistrrilor -la 4.5.3, 10. Audit la - la 4.5.4 4. APLICABILITATEA CERINTELOR CELOR TREI STANDARDE SI NIVELUL DE DOCUMENTARE IMPUS DE ACESTEA INTR-O ORGANIZATIE DIN DOMENIUL SERVICIILOR DE CONSULTANTA In urma analizei celor trei standarde de referinta si avand in vedere specificul activitatii de consultanta, activitate in care o serie de cerinte din ISO 9001 se pot exclude (ex. 7.6 controlul dispozitivelor de monnitorizare si masurare; 7.5.2 Validarea proceselor de productie si de furizare de servicii) sau se aplica partial sau in forme specifice ( 7.4 Aprovizionare, 7.5.5 Pastrarea produsului) prin intermediul Anexei 1 s-a realizat o corespondenta a cerintelor celor trei standarde, precizandu-se si aplicabilitatea cerintelor in domeniul consultantei cat si nivelul de documentare minim pentru a asigura conformitatea cu cele trei referentiale. S-a avut in vedere faptul ca standardul de baza este ISO 9001 care ofera organizatiilor cea mai mare libertate in proiectarea documentatiei sistemului, putandu-se grupa intr-o singura procedura mai multe cerinte. In cadrul anexelor se prezinta cateva exemple / modele pentru abordarea in mod planificat a proiectarii si implementarii unui SMI si a principalelor documente care trebuie elaborate. 5. ANEXE Anexa 1 matricea tratarii cerintelor standardelor de referinta Anexa 2 exemplu program implementare a SMI Anexa 3 exemplu de arhitectura a documentatiei unui SMI Anexa 4 exemplu de lista a formularelor utilizate intr-un SMI Anexa 5 model de cuprins al unui manual pentru SMI Anexa 6 model de structura pentru o procedura a SMI Anexa 7 model de structura pentru o diagrama de proces a SMI

2004 - QM CONSULTING

18