MODALITATI DE INVESTIGARE RADIO-IMAGISTICA A CORPULUI UMAN

RADIOLOGIA CONVENIONAL - imaginea este rezultatul impresionrii dire te a e ranului de !luoros opie sau a !ilmului radiogra!i "n !un #ie de a$sor$#ia !as i ulului de raze % prin stru tura de e&aminat I'AGI()ICA 'EDICALA * imaginea este rezultatul utilizarii omputerului+ imaginea !iind digitala in )O'OGRA,IA CO'-.)ERI/A)A !ormarea imaginii este un pro es are are trei timpi distin #i0 1. Scanarea cu fasciculul de raze X colimat 2. Reconstrucia imaginii 12 Conversia imaginii numerice ntr-o imagine vizibil EC3OGRA,IE RE/ONAN)A 'AGNE)ICA RADIOLOGIA STANDARD Raza % 4 !lu& energeti !otoni * produs de generatorul de R& 5tu$ radiogen6 I. surs II. vector 5!as i olul de radia#ii6 III. corp de rad o!ra" at 5modulator6 IV. receptor V. decodor

I. SURSA 4 a#odu$ tu%u$u rad o!e# Tu%u$ rad o!e#0 "or&at d # a#od 'catod 'co#( #toru$ 5din sti l6 catodu$ * " $a&e#t de tu#!ste# 57188C6 a#odu$ pies metali situat opus catodu$u 5din metale greu !uzi$ile6 "or& de d sc u supra!a#a "n linat !a# de a&ul lung al tu$ului u 9:-78 destinat "r)#r e$ectro# $or pro;eni#i din atod tu$urile moderne * a#ode rotat ve *.d scu$ a#odu$u +.a,u$ de rota( e -.rotoru$ a#odu$u .." $a&e#tu$ catodu$u /.perete$e de st c$ a$ tu%u$u

0.statoru$ a#odu$u Accesor $e tu%u$u rad o!e# "n a!ara tu$ului s op0 optimizarea omogenitii i transmisiei fascicolului de raze *.cupo$a * rol0 prote #ie me ani a tu$ului opre<te alte radia#ii limiteaz dimensiunile !as i olului on#ine uleiul destinat r irii tu$ului +.d a"ra!&u$ * rol0 modeleaz dimensiunea <i !ormarea !as i olului -.ce#troru$ * rol0 o$ie ti;eaz limitele !as i olului .." $tru$ * rol0 a$sor$#ia razelor moi din !as i olul emis omogenizarea !as i olului II. VECTORUL 4 "asc co$u$ de rad a( rad a( e #c de#t1 !as i olul de radia#ii 5!orm oni 6 e tra;erseaz atmos!era de la !ereastra upolei p=n la orpul de radiogra!iat rad a( a a%sor% t1 radia#ia in ident are nu mai prse<te o$ie tul radiogra!iat pierz=ndu-se din !as i ol rad a( a re2 dua$1 e rm=ne din !as i ol dup pierderea radia#iei a$sor$ite e purttoarea in!orma#iei diagnosti e rad a( e secu#dar1 sursa prin ipal de iradiere a mediului "n on>urtor Propr etat $e ra2e$or 3. Ap$ cat 92 Propa!are su$ !orma de !as i ul oni 72 Lu& # sce#ta 5!luores enta ? !os!ores enta60 trans!ormare in energie luminoasa la intera tiunea u su$stante a 0 sul!at de /n si Cd+ plati ianura de @a apli atii0 ecranul radioscopic+ ecranele intaritoare 12 A%sor%t a 4 d "u2 u#e 5 ate#uare6 a$sor$tia A /+ B+ C+ grosimea stru turii stra$atute apli atii0 contrastul in imagine+ substante de contrast !a" #$+ protectie cu %b D2 D ver!e#ta1 s aderea intensitatii !as i olului u patratul distantei apli atii0 radioterapie :2 Pe#etra% $ tate 0 !un tie de lungimea de unda 5raze dure E moi6 F2 E"ecte % o$o! ce 7 o# 2are8 apli atii0 radioterapie G2 E"ectu$ "otoc9 & c asupra " $&u$u III. MODULATOR 4corpu$ de rad o!ra" at

 modi!i a intensitatea !as i olului de raze % prin a$sor$tia di!erita a a estuia la tre erea prin stru turile are-l ompun+ trans!ormandu-l intr-un !as i ol neomogen IV. RECEPTORUL "asc co$u$ de rad a( e re2 dua$ este o% ect vat pe u# &ed u se#s % $ "oto!ra" c 7 strat de %ro&ura de ar! #t8 ra2e$e 3 "avor 2ea2a reducerea %ro&ur de ar! #t $a ar! #t o, dat de catre su%sta#te$e reducatoare d # reve$ator argintul o&idat este un pre ipitat negru in !un tie de intensitatea ;aria$ila a !as i olului apar tonuri de gri :or&area &a! # 1 Pr #c p $e !eo&etr ce a$e "or&r &a! # 92 Legea proie tiei oni e0 u =t o$ie tul se a!l situat mai departe de !ilm <i mai aproape de surs+ proie #ia lui este mai mult mrit 72 Legea proie tiei o$li e0 un o$ie t al rui plan este o$li !a# de !ilm se proie teaz de!ormat 12 Legea parala&ei

D2 Legea sumatiei si sustra tiei :2 Legea proie tiei tangentiale F2 Legea proie tiei ortograde

V. DECODORUL 5 sta( a " #a$ $a care a;u#!e #"or&a( a 5 oc9 u$ < cre eru$ ut $ 2atoru$u analiza in!orma#iei presupune integrarea "ntr-un onte&t lini + $iologi imagisti

<i

92 (.R(A 72 (.-OR) 12 'ODELARE D2 (.-OR) :2 RECE-)IA F2 -ERCE-)IA 'ODELA) 'E(AH.L.I 5DECODI,ICAREA6 )u$ ,as i ul de Atenuarea generator radiatii % !as i ulului in de raze % mediu Imagine Dete tie pe Interpretarea radiologi a e ran sau !ilm imaginilor in;izi$ila 5!as i ul emergent6

Lan#ul in!orma#ional reprezentat de imaginea radiologi TOMOGRA:IA COMPUTERI=ATA De" # ( e0 reprezint o metod de imagisti "n are+ u a>utorul unui !as i ol olimat de raze %+ se produ e imaginea unui plan sele tat din regiunea de interes2 Pr #c p u$ &etode 0 msurarea atenurii unui !as i ol de raze % are str$ate un orp <i al ulul oe!i ientului de a$sor$#ie+ de i a densit#ii2 re onstru #ia imaginii unui o$ie t "n !un #ie de di;ersele sale proie #ii2 Aparatura1 Tu%u$ C rcu te$e de rc re0 ulei-ap E ulei-aer Co$ &atoru$ Detector 0 u iodur de esiu sau u &enon presurizat In de ursul timpului au e&istat mai multe teJnologii C)0 s ste& rota( e-tra#s$a( e cu detector u# c s ste& rota( e-tra#s$a( e cu detector &u$t p$ s ste& rotator cu detector &o% $ s ste& de rota( e cu detector sta( o#ar Co&puteru$1 re onstruie<te imaginea sto Jeaz imaginea Ga#tr>-u$1 se poate $as ula "nainte-"napoi u un ungJi ;ariind "ntre 9:-1K L Masa pe#tru %o$#av1 alit#ile ei sunt apre iate "n !un #ie de ;iteza u are poate introdu e $olna;ul "n gantrM <i pre izia u are ;ine la o anumit distan#58+:9mm62

computertomograf rapid 5!ast C)+ dMnami s anner6 computertomograf spiral 5spiral C)+ ultra!ast C)6 computertomograf multislice

:or&area &a! # are 3 timpi distinci: 92 Sca#area0 !as i olul de raze % str$ate stru tura de e&aminat ! =nd o rota#ie de 1F8 "n >urul $olna;uluiN !as i ulul atenuat a>unge s ionizeze dete torii de iodur de Cesiu+ uren#ii genera#i de a e<tia sunt ampli!i a#i <i utiliza#i a date de msur primar a densit#ilor tra;ersate !ie are dete tor e!e tueaza peste 9888 de masuratori de densitatiN a este msurtori sunt on;ertite "n semnal ele tri <i transmis spre prelu rare digital unui al ulator +. Reco#struc( a &a! # 1 Cal ulatorul utiliz=nd peste 1:82888 de ;alori rezultate la o rota#ie omplet+ re onstruie<te imaginea de se #iune pe are o a!i<eaz pe un monitor ;ideo "n nuan#e de gri2 In !un #ie de ;aloarea oe!i ientului de atenuare si pozitia in spatiu+ !ie are stru tur intern ;a putea !i re unos ut2 Din oe!i ientul de atenuare a luat na<tere unitatea de densitate4.32 In adrul prelu rrii <i re onstru #iei sunt in luse opera#ii are permit o o$ie ti;izare stri t matemati a datelor imaginii0 ast!el densit#ile au !ost odi!i ate "n 7888 de nuan#e de gri+ =te una pentru !ie are unitate on;en#ional de densitate "ntre * 9888 .3 5unit#i 3ouns!ield6+ ea mai mi densitate posi$il "n orpul omenes * aerul+ <i ? 9888 de .3+ ea mai mare densitate posi$il * ompa ta osoas2 Apa 4 8 .3+ Aer 4 - 9888 .3+ os 4 ? 9888 .3 rini Ji se situeaz "ntre 18 * F8 .3+ pentru urin la 78 .3+ pentru grsimea perirenal de la *9: la *F8 .3 Imaginea C) este o matri e de elemente indi;iduale

 O matri e este un ta$lou re tangular u m oloane <i n linii are are m x n ptrate elementare2 Volumul studiat este des ompus "n mi i elemente de ;olum numite vo,e$ 5 vo$u&u$ e$e&e#tar2 'rimea unui ;o&el depinde de0 =mpul de re onstru #ie 5,OV *!ield o! ;ieO6 mrimea matri ei 5FD+ 97P+ 7:F+ :97+ 987D elemente6 grosimea se #iunii 59-78mm6 P ,e$u$ 5 &a! #e e$e&e#tara Mr &ea u#u p ,e$4 :OV' &r &ea &atr ce unos andu-se suma i!relor unei matri e de-a lungul tuturor a&elor se dedu toate i!rele orespunzatoare !ie arui ;o&el marimea matri ei si ;olumul tisular in!luenteaza rezolutia spatiala -. V 2ua$ 2area &a! # 1 on;ersia imag numeri e "ntr-o imag ;izi$il 5s al de gri6 O Jiul uman nu poate per epe din ele 7888 de nuan#e de gri de =t 9P * 782 -entru a imaginea s de;in opera#ional "n adrul diagnosti ului este ne esar a medi ul radiolog imagist s per eap elementele patologi e ale unei imagini <i s aleag dintre ele 7888 .3 pe ele 9P * 78 optime pentru ;izualizarea imaginii patologi e2 A east opera#ie se e!e tueaz u a>utorul Q!erestrelor de densitateR2 I#d c de per"or&a#ta a CT Re2o$u( a spa( a$ 4 distan#a minim la are 7 elemente geometri e matri eale+ pun te sau linii pot !i per epute ore t 5separat60 "n C)0 8+:-9+: mm "n radiogra!ia standard0 8+7-8+D mm "n mamogra!ie0 8+9mm Re2o$u( a de de#s tate 4 di!eren#a de densitate a 7 #esuturi are s poat !i o$ser;ate separat2 "n radiogra!ia on;en#ional0 98S "n C)0 8+7:-8+:S Ava#ta;e$e CT I#co#ve# e#te$e CT secve#t a$ di!erentiaza intre ele densitati numar limitat de upe+ e dau doar o radiologi e putin di!erite imagine !ragmentara 5nu a;em Q;ederea de ansam$luR din R&6 realizarea de upe trans;ersale 5a&iale6 ina esi$ile radiologiei standard e& lusi; upe a&iale 5 u e& eptia raniului unde se pot e!e tua si upe iradierea pa ientului este limitata pe oronale dire te6 zona studiata 5!ata de tomogra!ia on;entionala in are pentru !ie are se tiune este iradiat tot segmentul6 ptr2 C) spiral si multisli e0 rapiditate s anarea intregului ;olum+ !ara a QsariR teJni i de re onstru tie '-R+ 1D

a;ansate in;estigatie de ele tie a ;aselor si ;as paren Jimelor dupa adm2 s2 2 INDICA)IILE )O'OGRA,IEI CO'-.)ERI/A)E in patologia raniana+ mai ales in urgenta 5suspi iune de a idente ;as ulare a ute Jemoragi e sau is Jemi e+ traumatisme raniene+ patologie tumorala et 6 in patologia tora i a 5plus de in!ormatii dupa radiogra!ie+ stadializare tumorala pulmonara+ patologie mediastinala6 in patologie a$dominala si pel;ina 5dupa e Jogra!ie+ pentru patologie a organelor paren Jimatoase in spe ial6 in patologie osteo-arti ulara 5pentru segmente osoase greu in;estiga$ile prin R& * pel;is+ raniu+ oloana ;erte$rala-+ dupa radiogra!ie pentru date suplimentare in patologie traumati a+ in!e tioasa sau tumorala in eea e pri;este integritatea orti alei+ densitatea leziunilor et + re onstru tii '-R si 1D6 ECOGRA:IA se $azeaza pe studiul modi!i arilor su!erite de un !as i ul de ultrasunete are tra;erseaza medii u proprietati a usti e di!erite la zona de onta t dintre doua medii di!erite apar !enomene de re!le&ie+ re!ra tie si a$sor$tie ale undelor in idente undele re!le tate 4 e ouri sunt re eptionate si de odi!i ate sursa de .( 4 transdu torul 5emitator?re eptor6 tra;ersarea unor medii u un oe!i ient de atenuare !oarte mare * os+ al i!i ari+ al uli- determina a$sor$tia totala a !as i ulului in ident ?co# de u&%ra@ poster or #ter"ata d #tre aer s or ce a$ta structura re!le&ie totala a !as i ulului !enomenul de re;er$eratie &a! #e # ?coada de co&eta@ stru turile li Jidiene+ grasimea 1 ? #tar re@ poster oara Se& o$o! c1 &a! # 9 po' 9 per' a#eco!e#e INDICA)IILE ECOGRA,IEI patologie a$dominala ;ariata 5 ole ist+ organe paren Jimatoase6 patologie pel;ina+ monitorizarea sar inii patologie arti ulara gJidare pun tii E $iopsii patologie endo raniana la nau-nas ut I#d cat $e #vest !at $or &a! st ce # sarc #a #or&a$a Atat s reeningul mal!ormatiilor at si urmarirea dez;oltarii !etale si a ane&elor se !a e e ogra!i 2 Ritmul e ogra!iilor re omandate 5;arsta sar inii este e&primata in saptamani de amenoree+ adi a de la ultima menstruatie60 0'A spta&a# 0 se om$ina e ogra!ia transa$dominala u ea trans;aginalaN se e;identiaza sa ul em$rionar si lo alizarea a estuia are este in mod normal intrauterinN sunt mentionate elementele spe i!i e sar inii0 e oul em$rionar si ;ezi ula ;itelinaN non;izualizarea sa ului gestational intrauterin poate semni!i a0

 o sar ina e&trauterina 5se in;estigJeaza u atentie zonele ane&iale pentru e;identierea semnelor de sar ina e&trauterina+ sa gestational e topi + Jemato el si !undurile de sa pentru e;identierea Jemoperitoneului6N se apli a proto oalele spe i!i e urmaririi lini o e ogra!i e a suspi iunii de sar ina e&trauterina o sar ina mi a+ in a nu se e;identiaza sa ul em$rionarN se re omanda ree&aminare dupa 9E7 saptamani **-*. sapta&a# 1 e ogra!ia 5se om$ina e ogra!ia transa$dominala u ea trans;aginala6 urmareste0 !atulN se masoara ,L+ @-D+ CRL+ translu enta nu alaN a este ;alori sunt importante si pentru interpretarea triplului test se poate !a e prima mor!ologie !etala+ tinand ont de aspe tul spe i!i al di!eritelor organe la a easta ;arsta gestationala+ putand !i dete tate anumite mal!ormatii ane&ele !etale0 pla enta+ sa ul amnioti + ordonul om$ili al 5se urmares al atuirea sa din 7 artere si o ;ena+ insertia pla entara a ordonului6 olul uterin- lungimea+ aspe tul ori!i iului intern *B-++ sapta&a# este e ogra!ia Qdedi ataR mor!ologiei !etale se poate dete ta ma>oritatea mal!ormatiilor ;izi$ile e ogra!i se mai urmareste0 $iometria0 masurarea segmentelor osoase !etale apre ierea ane&elor !etale0 pla enta0 pozitie la ni;elul peretilor uterini 5anterioara+ posterioara+ laterala+ !undi a6+ pozitia !ata de ori!i iul intern0 normal situata sau ;ariantele de insertie >oasa pana la pla enta prae;ia u ;ariantele ei 5totala+ partiala+ marginala6N gradul de al i!i are 5maturare6 8-1 si grosimeaN stru tura- e;entuale trom$oze ordon om$ili alN stru tura+ insertie 5pla entara+ marginala+ ;elamentoasa4mem$ranoasa+4e&trapla entara sau ;asa prae;ia 6N ir ulara-nu ala+ et li Jid amnioti - antitate0 normala+ in e& es 5poliJidramnios6+ s azuta 5oligoJidramnios6N aspe t 5 lar+ modi!i at6 apre ierea olului * ;ezi mai sus indi e de rezistenta la ni;elul arterelor om$ili ale si uterine +B--C sapta&a# - se urmareste proto olul de la 9P-77 saptamaniN se urmareste resterea !etala+ prezentatiaN IR in arterele uterine res ut poate !i un semnal de alarma al instalarii in ;iitor a disgra;idiei sau intarzierii de restere !etala2 -C--. sapta&a# - proto olul de mai susN se urmareste resterea !etala 5ma>oritatea intarzierilor de restere !etala de$uteaza dupa 18 saptamani6+ prezentatia 5 raniana+ pel;iana+ trans;ersa6 -0--B sapta&a# 0 proto olul de mai sus+ prezentatie+ greutate+ li Jid+ ir ulara de ordon+ apre ierea starii !etale INVESTIGATIA PRIN RE=ONANTA MAGNETICA

 IR' !oloseste proprietatile magneti e ale protonilor de Jidrogen din orpul omenes e ontine peste K8S apa metoda se $azeaz pe propietatea protonilor de 3? plasa#i "ntr-un =mp magneti puterni 58+7-1)6 <i e& ita#i printr-o und de R, 5impuls6+ de a emite un semnal+ are este tratat in!ormati <i on;ertit "n imagine2 AVAN)AHE0 metoda nein;azi;a reprezentare multiplanara ontrast spontan intertisular !oarte $un Pr #c p $e "or&r &a! # RM " ecare proto# este u# d po$ &a!#et c+ a;and o mis are de rotatie in >urul a&ului propriu + orientat la intamplare pa ientul e introdus intr-un ca&p &a!#et c de #te#s tate crescuta e aliniaza toti proto# d # or!a# s& pe aceeas d rect e u a>utorul unor $o$ine de gradienti se indu e un alt amp magneti +os ilant+ de s urta durata+adi a o u#da de rad o"recve#ta+ are sa determine re2o#a#ta nu leilor 5s Jim$ de energie intre doua sisteme are os ileaza u a eeasi !re ;enta * !re ;enta de rezonanta6 Oprirea ampului magneti e a intera tionat u ampul magneti prin ipal determina intoar erea la pozitia de e Jili$ru 4 re$a,are longitudinala * rela&are spin-retea+ re!a andu-se magnetizatia longitudinala T* trans;ersala * rela&are spin-spin+ legata de neomogenitatile de amp de origine mole ulara T+ tesuturile au timpi de rela&are di!eriti+ eea e determina co#trastu$ spo#ta# in R' 5li Jidele 0)9 si )7 lungi+ grasimea 0 )9 si )7 s urti6 magnetizatia depinde si de on entratia protonilor0 semnal res ut * li Jide+ edem semnal a$sent * orti ale osoase+ al i!i ari+ aer su$stantele de ontrast paramagneti e s ad timpii de rela&are

Imediat dupa in etarea pulsului de R,+ protonii are au !ost e& itati+ re;in la starea initialaN printr-un pro es are se numeste RELA%ARE -rin !enomenul de rela&are+ magnetizarea trans;ersala des reste+ pro es numit RELA%ARE

)RAN(VER(ALA+ iar magnetizarea longitudinala reste atre ;aloarea sa initiala+ pro es numit RELA%ARE LONGI).DINALA In urma apli arii pulsului de radio!re ;enta 5R,6 nu leii a$sor$ energie si tre intr-o stare e& itata2 Ei pot re;eni la starea initiala numai dupa e surplusul de energie a umulat este edat mediului in on>urator+ are este numit retea2 Dupa e protonii au !ost pertur$ati+ re;enirea magnetizarii longitudinale la starea de e Jili$ru poate denumirea de timp de rela&are longitudinal )9 sau timp de rela&are spin-retea2 Conditia prin ipala pentru a se realiza trans!erul de energie de la nu lei la retea este a si reteaua sa ai$a un amp magneti are sa pre eseze la !re ;enta Larmor2 Ca rezultat al ;ariatiei ampului magneti pe are Qil simteR !ie are proton in parte+ datorata neomogenitatilor+ atat ale ampului magneti intern 5mi ros opi 6+ at si ale elui e&tern 5stati 6+ imediat dupa in etarea pulsului R, protonii se ;or de!aza+ deoare e au !re ;ente de pre esie di!erite2 Deoare e de!azarea spinilor este o onse inta a intera tiei re ipro e dintre a estia+ rela&area trans;ersala poarta denumirea si de rela&area spin-spin Contrastul reprezinta di!erenta de luminozitate intre nuantele de gri 5 uloare6 ale doua regiuni adia ente de pe imagine2 Contrastul dintre 7 pi&eli din imagine este egal u di!erenta dintre nuantele lor de gri si+ intru at a estea sunt orelate u magnetizarile tesuturilor 5longitudinale si trans;ersale6+ putem sa onsideram ontrastul a !iind di!erenta dintre magnetizarile ;o&elilor surprinse la un moment dat in timpul !enomenului de rela&are2 In IR' e&ista 1 tipuri prin ipale de ontrast0 )9+ -D+ )7

)impi de rela&are )9 di!eriti pentru tesuturi di!erite

Aspe tul ur$ei )7 pentru di!erite tesuturi

Pr #c p $e "or&r &a! # RM TR5 t &p de repet t e orespunde timpului de re uperare a magnetizatiei longitudinala+ sta$ilind la e inter;al se reapli a impulsul de R, onditioneaza ponderarea in )9 a unei se ;ente 5 u at )R e mai s urt+ u atat se ;enta e mai ponderata in )96

 TE 5 t &p de ecou momentul la are este masurat semnalul onditioneaza ponderarea in )7 5 u at )E e mai lung+ u atat se ;enta e mai ponderata in )76

(e ;enta s urta )9 ontrast anatomi 5s2a2 al$a+ s2 2 gri+ LCR negru6 leziune 4 Jiposemnal grasime+ met3$T 4 Jipersemnal

(e ;enta lunga )7+ D ontrast in;ers 5LCR U s2 2U s2a26 leziune 4 Jipersemnal li Jide 4 Jipersemnal

INDICA)IILE IR' patologie raniana ;ariata in;estigatie nein;azi;a a ;aselor * angioR' u sau !ara ontarst i2;2 patologie a oloanei ;erte$rale0 dis ala+ a omponentelor analului ;erte$ral+ tumori ;erte$rale patologie a$dominala da a C) nu este on ludent 5e&20 prezenta de determinari se undare Jepati e+ an er pa reati in ert+ patologie tumorala suprarenale+ olangioR'+ uroR' et 6 patologie pel;ina 5in orelatie u e Jogra!ia u transdu tor trans;aginal6 patologie osteo-arti ulara 5leziuni ale partilor QmoiR arti ulare sau periarti ulare+ e&tensii tumorale osoase in analul medular et 6 IR' !etal se re omanda pentru ompletarea e&amenului e ogra!i atun i and e&ista suspi iuni de mal!ormatii sau and ara terizarea e ogra!i a a mal!ormatiilor este in ompleta0 raniene0 ;entri ulomegalia asimetri a+ agenezia de orp alos+ mal!ormatiile !osei posterioare+ Jemoragii periependimare sau intraparen Jimatoase+ anomaliile de migratie+ de mielinizare+ tumori Jernii dia!ragmati e pentru sta$ilirea ontinutului Jerniar - !i at s Jeleti e reno;ezi ale NOTIUNI DE RADIOPROTECTIE PENTRU PERSONAL SI PACIENTI A. Prote;area %o$#avu$u $a d a!#ost c tre$uie sta$ilit e e&aminare imagisti o!er in!ormatiile ne esare pentru el mai $un management al $olii pa ientului pa ientul tre$uie in!ormat asupra tipului de in;estiga#ie <i a posi$ilelor ris uri <i ompli a#ii e&amenul tre$uie s !ie =t mai s urt e!e tuat de o persoan ompetent are se orienteaz u<or

tre$uie e;itate e&amenele inutile <i ele repetate e!e tuat u un !as i ul de raze % "ngust gonadele $olna;ului nu tre$uie iradiate 5se ;or prote>a u m<ti spe iale6 )re$uie a;ut in ;edere a e&aminarea C) este o pro edura de Qdoza mareR In!ormatii lini e ade ;ate+ in luzand inregistrari ale in;estigatiilor anterioare+ tre$uie sa !ie disponi$ile In unele apli atii pot !i soli itate in;estigatii anterioare ale pa ientilor prin teJni i alternati;e de imagisti a In terapie0 tre$uie s se !a un plan >udi ios de tratament s se utilizeze !iltrul ade ;at s se ia msuri de izolare a por#iunilor din orp are sunt "n a!ara =mplui de iradiat @2 Prote;area &ed cu$u s as ste#te$or tu$ de raze % $lindat u -$+ u upol dia!ragma u ;olete are nu se poate des Jide m larg d e ranul "n !a#a ruia se a!l medi ul e ran prote>at u sti l plum$at <or#ul p$2+ mnu<i p$2+ o Jelari prote tori+ tiroida para;anul plum$at prote tor !ilme+ asete+ !olii "ntritoare onstr=ngeri de doz monitorizarea personalului e&pus pro!esional In terapie0 mnu<i+ m<ti+ $onete+ sterilizarea orespunztoare a instrumentarului