Universitatea din Oradea Facultatea de Stiinte, specializarea Chimie

Stiluri cognitive si stiluri de invatare

Proiect realizat de: Bonca Dorothea Bodog Ioana-Larisa Cociuba Laura-Ana

Oradea 2013

[Type here]

Cercetarile asupra stilului cognitiv au demarat in anii 1950, cand o echipa de cercetatori de inspiratie psihanalitica a decis sa studieze diferentele individuale in plan cognitiv ca reflactari ale unor modalitati diferite de a se adapta la realitate sau ca mijloace de a face fata realitatii(Gardner et al., 1959). Aceste modalitati au fost numite tipuri de control cognitiv, vazute ca structuri stabilizate care apar prin interactiunea dintre determinanti genetici si cei care tin de experienta de viata. Modalitatile de control cognitiv studiate au fost: controlul nivelator/diferentiator, tolerant/intolerant fata de stimuli ambigui, control flexibil/control rigid, dependent de camp/independent de camp. Organizarea acestor modalitati de control cognitiv in cadrul personalitatii formeaza stilul cognitiv al individului. Alte definitii sunt: diferentele individuale in maniera in care noi percepem, gandim, revolvam problema (Witkin 1978); diferentele individuale constante in maniera de a organiza si a trata informatiile (Messick 1976); O euristica de nivel superior care organizeaza strategiile, tendintele si capacitatile mai specific in paternuri functionale caracteristice unui individ. Pentru cercetatorii si pentru practicienii educatiei, conceptul de stil cognitiv nu a rezolvat problema respectarii diferentelor individuale in procesul de invatare. Era nevoie de a gasi modalitati de prezentare a cursului si a materialelor padagogice care sa tina seama de preferintele de invatare ale elevilor. Din acest motiv, s-a considerat ca este mult mai pertinent conceptul de stil de invatare. Definitii ale stilului de invatare: Stilul de invatare cuprinde un ansamblu de factori cognitivi, afectivi si filozofici care servesc drept indicatori relativ stabili ai modului in care cel ca invata percepe, interactioneaza si raspunde la mediul de invatare. (Kefee,1987, pag 36); Stilul de invatatre este predispozitia elevilor de a adopta, de o maniera independenta, o strategie de invatare particulara in raport cu cerintele sarcinii de invatare. (Schmeck, 1982, par 233); Stilul de invatare corespounde preferintei elevilor pentru anumite modalitati de predare in clasa, maniera in care prefer sa abordeze diferite experiente de invatare.(Renzulli, Smith, 1978, pag 2);

[Type here]

Stilul de invatare este maniera in care elevul este <<programat>> pentru a invata in modul cel mai eficace, adica pentru a receptiona, a intelege, a retine si a fi capabil sa uitlizeze o noua informatie.(Reinert, 1976, pag 161). Stilul de invatare indica preferinta elevului pentru mediul concret de invatare in clasa, modul in care doreste sa studieze, respectiv: preferinta pentru lucrul in echipa sau studiul individual, preferinta pentru situatii nestructurate sau pentru situatii stucturate, preferinta pentru o numita modalitate perceptive, etc. Tipologii ale stilurilor de invatare 1.Tipologiile care iau drept cadru de referinta mediul padagogic Grasha si Riechman diferentiaza sase stiluri de invatare, situate pe trei dimensiuni bipolare: stilul participative/ stilul nonparticipativ, stilul cooperant/ stilul competitiv, stilul autonom/ stilul dependent. Stilul participativ se caracterizeaza prin dorinta de a invata si prin reactia pozitiva la a realiza impreuna cu ceilalti ceea ce se cere in clasa. Stilul nonparticipativ se caracaterizeaza prin lipsa dorintei de a invata si prin absenta participarii. Stilul cooperant se caracterizeaza prin dorinta de participare, de impartasire, prin placerea de a interactiona cu ceilalti. Stilul competitiv se caracterizeaza prin dorinta de intrecere, de a fi cel mai bun si de a castiga. Stilul autonom se caracterizeaza prin gandire independenta, incredere in sine, prin capacitatea de a-si structura singur munca. Stilul dependent se caracterizeaza prin nevoia de profesor ca sursa de informatii si de structurare a sarcinilor de invatare, dar si prin absenta curiozitatii intelectuale. Renzulli si Smith elaboreaza un instrument Learning Styles Inventory care masoara preferintele elevilor pentru noua moduri de predare in clasa: preiectele, povestirea, dezbaterea, jocul, predarea cu ajutorul elevilor, studiul individual, invatamantul programat, jocul de rol si discursul magistral.

[Type here]

2.Tipologiile bazate pe modalitatile de encodaj senzorial Sunt cele mai cunoscute si mai frecvent invocate tipologii in practica educationala. Barbe, Swassing si Milone diferentiaza trei stiluri de invatare: stilul vizual, stilul auditiv si stilul kinestezic: Stilul vizual se careacterizeaza prin faptul ca elevul prefera sa invete pe baza de ilustratii, harti, imagini, diagrame; este important sa vada textul scris pentru ca are o mai buna memorie vizuala; prefera instructiunile scrise pentru sarcinile de invatare; studiaza mai mult pe baza notitelor si a organizarii continuturilor intr-o maniera personala; invata mai bine singur. Stilul auditiv se caracterizeaza prin faptul ca elevul invata mai bine prin audierea unui discurs sau a explicatiilor celorlalti; asociaza conceptele cu diverse sunete, prefera sa invete cu un fond muzical; are o mai buna memorie auditiva; ii plac discutiile in grup, dezbaterile; prefera instructiunile verbale pentru sarcinile de invatare; memoreaza foarte bine prin repetitii verbale. Stilul kinestezic se caracterizeaza perin preferinta pentru activitati in care poate sa experimenteze, sa desfasoare activitati practice, are nevoie sa atinga si sa se implice fizic in activitatea de invatare; isi aminteste foarte bine ceea ce face; manifesta tendinta de a se juca cu mici obiecte in timp ce asculta la ore sau invata; manifesta interes pentru activitatile fizice/sportive. 3.Tipologiile bazate pe modalitatile de tratament a informatiei Ar putea fi considerate mai apropiate de stilu cognitiv decat de stilul de invatare. G. Pask identifica trei stiluri de invatare: 1. Stilul centrat pe comprehensiune consta intr-o abordare preliminara globala a informatiilor. 2. Stilul centrat pe operatii pune accentul pe detalii si pe procedurile de urmat, lucrand mai mult secvential. 3. Stilul versatil(mixt) combina caracteristicile celor doua stiluri anterioare. Ronald Schmeck(1977) si colaboratorii sai au identificat patru stiluri de invatare, pornind de le strategiile dezvoltate de subiecti in timpul studiului: a. Stilul centrat pe tendinta de a organiza informatiile;

[Type here]

b. Stilul centrat pe tendinta de elaborare a continutului; c. Stilul centrat pe tendinta de a retine informatiile factual; d. Stilul centrat pe tendinta de a utilize metodele de studiu cunoscute. Noel Entwistle(1981) propune un model ce compara patru stiluri de invatare, bazate pe orientarea privilegiata de cel ce studiaza un text si pe tipul de motivatie: i. ii. iii. Stilul orientat catre semnificatia personala; Stilul orientat catre reproducerea informatiilor; Stilul orientat catre realizare si reusita.

4.Tipologiile care iau drept cadru de referinta ciclul invatarii experiential Se fundamenteaza pe teoria lui David A. Kolb (1984) care sustine ca o persoana invata in principal prin descoperire si experienta. P. Honey si A. Mumford (1986) definesc patru stiluri de invatare activ, reflexiv, teoretician, pragmatic corespunzator fiecarei etape a procesului invatarii experientiale. A. Stilul activ se caracterizeaza prin angajarea totala si fara idei preconcepute in experiente noi. Exceleaza in a se adapta la circumstante imediate ale contextului. Rezolva problema intuitiv, bazandu-se pe informatii de la altii. Fraza care il defineste ar fi: Voi incerca orice macar o data. B. Stilul refelxiv se caracterizeaza prin preferinta de a invata in cadrul unor activitati ce presupune reflectie, analiza, ponderarea unei cantitati de informatii. Examineaza diferite puncte de vedere, incercand sa identifice toate posibilitatile inainte de a se angaja intr-o activitate. Nu intreprinde o actiune decat dupa ce a luat in considerare toate consecintele. Ii asculta atent pe ceilalti si memoreaza informatiile care ii sunt prezentae. Fraza care il defineste: Am nevoie de timp sa ma gandesc la cest lucru. C. Stilul teoretician se caracterizeaza prin nevoia de a integra informatiile intr-un cadru conceptual, o structura, un model. Este rational, se preocupa de conceptele de baza, de principii, prefera analiza si sinteza. Fraza care il defineste: Daca e logic, e bine. D. Stilul pragmatic se preocupa de punerea in aplicare a ideilor si teoriilor. Obseva imediat latura practica a informatiilor si alege cele mai judicioase mijloace pentru a experimenta, a aplica. Fraza care il defineste: Daca functioneaza, e bine. Cum se identifica stilul de invatare???

[Type here]

Se realizeaza, in principal, pe trei cai:

1. Autoobservarea propriei conduite de invatare, analiza si reflactia asupra

propriilor experiente de invatare. Modul in care elevul procedeaza atunci cand invata ceva nou poate fi descoperit cu ajutorul unor intrebari: Cum inveti? Cu ce incepi? Cum incepi? Iti faci un plan de actiune? Care sunt pasii pe care ii urmezi? Cum integrezi ceea ce ai invatat in cunostintele anterioare? Preferi sa citesti sau sa asculti? Iei notite? Faci scheme, subliniezi in culori atunci cand citesti? Iti place sa inveti singur sau cu altcineva? Preferi sa participi la o aplicatie practica? Elevii sunt ajutati astfel sa isi constientizeze preferintele specific stilului personal de invatare, ceea ce reprezinta primul pas spre a face invatarea mai rapida si mai usoara. Apoi, elevul este consiliat sa tina un jurnal al invatarii, in care sa consemneze modul cum isi pregateste lectiile la diferite obiecte, cele mai importante succese, preferintele pentru anumite momente ale zilei.

2. Utilizarea unor instrumente de masura a stilului de invatare. Aproate toti

autorii care au descris tipologii ale stilului de invatare au elaborat si chestionare specifice ce permit identificarea modalitatilor de abordare a sarcinilor de invatare in diferite contexte educationale. Un exemplu ar fi Learning Styles Inventory (elaborat de Dunn) conceput pentru copii si adolescenti si conduce la descrierea profilului stilului de invatare pe baza a 5 mari dimensiuni: variabile de mediu(zgomot, lumina, temperatura, amenajarea spatiului), variabile afective( motivatie, perseverenta, responsabilitate, structura), variabile sociologice(preferinta de a invata singur, cu o alta persoana sau in grup), variabile fiziologice(modalitatea perceptiva preferata, momentul zilei cel mai propice pentru invatare, nevoia de hrana sau de mobilitate in timpul invatarii), variabile psihilogice(abordare globala sau analitica a sarcinii, gradul de specificitate emisferica). Un alt instrument este elaborate de NASSP numit Learning Style Profile, iar acesta pleaca de la 23 de variabile grupate in 3 factori: abilitati cognitive(abilitati analitice, spatial, de discriminare, de categorizare, de memorare), raspunsuri perceptive (vizuale, auditive, emotive), preferintele pentru studiu (preferinta pentru un anumit moment al zilei, aranjarea spatiului, lumina, temperatura)

[Type here]

3. Utilizarea descrierilor, a explicatiilor si exercitiilor oferite de diferiti

autori pentru recunoasterea si caracterizarea propriului stil de invatare. Elevii pot identifica, pornind de la descrierile existente, in ce masura prefera tehnicile vizuale, auditive sau kinestezice in prelucrarea informatiilor, daca prefera sa lucreze in grup sau singuri, etc. Pentru a integra stilul de invatare predominant vizual in cadrul mediului de invatare, prefesorul trebuie: Sa utilizeze grafice, imagini, diagrame, fise de lucru pentru elevi; Sa sublinieze ideile principale; Sa elaboreze, pe table, sub ochii elevilor, planul lectiei; Sa ulilizeze prezentari Power Point si alte resurse multimedia; Sa integreze concepte noi in retele conceptuale; Sa-i invete pe elevi sa ia notite si sa-si organizeze materialul astfel incat sa o aiba o structura bine definita. Pentru a integra stilul predominant auditiv in demersul de predare, profesorul trebuie: Sa utilizeze un gen de rezumat la inceputul lectiei noi pentru a oferi o orientare prealabila si a asigura accesibilitatea ideilor noi, iar la finalul lectiei va relua ideile principale ale noului continut; Sa utilizeze predominant metode didactice care presupun intrebari si raspunsuri, exprimarea verbala a ideilor, a modului de intelegere a informatiei, confruntarea opiniilor, analiza activitatilor(dezbaterea, invatarea in grupuri mici); Sa incorporeze in actul predarii aplicatiile multimedia ce presupun sunete, muzica, discurs, conferinte; Pe parcursur lectiei sa realizere mici sinteze, sa reia ideile principale, conceptele cheie, sa aiba grija la elementele de expresivitate a vorbirii, indeosebi paralimbajul (intensitatea vorbirii, accentul, intonatia, ritmul) care asigura sonoritatea adecvata pentru receptia buna a mesajului de catre elevii care prefera stilul auditiv. In privinta stilului predominat kinestezic, profesorul trebuie:

[Type here]

Sa aigure activitati in care elevul sa se implice activ, sa experimenteze, sa manipuleze obiecte sau materiale, lipsa de activitate determina manifestari kinestezice precum mazgalilea notitelor, balansarea picioarelor, frunzarirea manualelor;

Sa utilizeze ca metode jocul de rol, dramatizarile, dansul, pantonime, demonstratia, activitati care satisfac nevoia de miscare; Sa propuna sarcini ce presupun activitati tactilo-kinestezice: crearea de postere, portofolii, cartonase cu idei principale sau cuvinte-cheie, jurnale, albume; Sa-i initieze pe elevi in tehnica luarii notitelor, pentru ca acest proces este de obicei dezordonat, iar elevii nu le revizuiesc; Sa le permita elevilor sa ia mici pauze pe parcursul lectiilor, sa se miste prin clasa. In concluzie, un bun pedagog trebuie sa dea dovada de o mare suplete in alegerea

metodelor de predare-invatare si a materialelor pedagogice pentru a tine seama de nevoile de invatare a elevilor. In conceptia lui Kolb invatarea eficienta presupune parcurgerea tuturor etapelor, de la experientierea activa, trecand prin faza de reflectare si conceptualizare abstracta a cunostintelor, pana la aplicarea practica a acestora. Copiii prezinta de obicei preferinte pentru anumite etape ale acestui proces. Stilul divergent invatarea se bazeaza pe experienta concreta cu situatia generatoare de cunostinte si reflectarea ulterioara (uneori nu prea productiva) asupra acesteia. Stilul asimilator valorifica reflectiile personale asupra situatiilor, ajungand la concepte si teorii cu grad inalt de abstractizare si generalizare. Stilul convergent orientat spre aplicarea creativa a ideilor si datelor prelucrate sistematic. Stilul acomodativ tentat de testarea in situatii reale a cunostintelor, presupune invatare pragmatica

Memoria umana
Memoria este un proces psihic care consta in intiparirea, recunoasterea si reproducerea senzatiilor, sentimentelor, miscarilor, cunostintelor din trecut. Memoria defineste dimensiunea temporala a organizarii noastre psihice, integrarea ei pe cele trei segmente ale orizontului temporal trecut, prezent, viitor. Memoria are o functie cognitiva. Este un proces de cunoastere, iar rolul ei cel mai important este acela de a oferi continuturi proceselor cognitive superioare (gandirii si imaginatiei).

[Type here]

Memoria are si o functie adaptativ reglatorie, jucand un rol fundamental in echilibrul vietii psihice a omului. Tehnici sau metode de memorare I. Metoda Mind Map

Mind Map inseamna, de fapt, harta mentala. Hartile mentale sunt instrumente grafice care folosesc cuvinte, linii, culori, imagini si legaturi logice pentru a stimula si facilita dezvoltarea ideilor, brainstorming-ul si organizarea informatiei. Din pacate, memoria nu ne ajuta intotdeauna sa ne amintim tot ce am vrea. Mind Map in 7 pasi: 1. Porneste de la centrul paginii. 2. Nu sta serios! Scrie sau deseneaza primul lucru care iti vine in minte cand te gandesti la subiecte comune. Pune-ti gandurile in jurul ideii centrale. 3. Libera asociere. Pe masura ce iti vin ideile, scrie-le pe liniile de legatura cu centrul. 4. Gandeste cat de repede poti. Vino cu o explozie de idei. Transpune-le in cuvinte, imagini, coduri sau simboluri. 5. Nu exista limite. Gandeste "out-of-the-box". Totul este posibil. Utilizati orice culoare, markere, creioane, etc. 6. Hai, hai, hai...Pastrati-va mana in miscare. Daca nu mai aveti idei trasati linii simple si crierul va gasi ideile pentru a le asocia cu liniile. 7. Adauga relatii si conexiuni. Cateodata vezi relatii si conexiuni imediat si poti adauga sublegaturi la o idee principala. Cateodata aceste conexiuni nu apar de la inceput, organizarea poate veni mai tarziu, prima cerinta este de a obtine ideile.

II.

Metoda Lozanov Georgi Lozanov a inaintat teoria sugestoterapiei, unde tehnici variate, inclusiv

respiratia si muzica s-au dovedit a favoriza procesul invatarii.

[Type here]

Cum functioneaza? Exista sase principii majore care stau la baza invatarii accelerate: 1. Indepartarea tuturor limitarilor mentale negative, care impiedica abilitatea naturala de ainvata. Aici este vital sa scapi de stereotipul ca abilitatile tale sunt limitate. 2. Relaxarea; in aceasta stare, informatia este rapida si fara efort absorbita. 3. Desenarea unei harti mentale a informatiilor pe care urmeaza sa le asimilezi. 4. Concertul activ ~ aici mediul inconjurator reprezinta mesajul. Muzica, ritmul, jocul, stimulii vizuali sunt parte din procesul de invatare. 5. Concertul receptiv ~ aici se ia o pauza care sa permita subconstientului sa absoarba informatiile evaluate. Se folosesc stimuli audio-vizuali. 6. Somnul de peste noapte este urmat de jocuri, puzzle sau activitati prin care se revede ceea ce a fost invatat in ziua precedenta. Lozanov recomanda sa dormi dupa fiecare episod de invatare. Somnul de tip REM ajuta creierul sa asimileze lucrurile noi. Este ca si cum am compara creierul cu un calculator caruia i-am da un restart ca sa se inregistreze modificarile din urma instalarii unui program. Somnul REM este o faza a somnului nostru. In timpul somnului REM un sfert din creier trimite informatii celorlalte parti care sunt de obicei stimulate de simturile noastre. In medie, oamenii pot avea 4-5 faze REM pe noapte, fiecare durand cam 20 minute. III. Metoda Pegword

Metoda Pegword se bazeaza pe puterea imaginilor vizuale. Exista mai multe variante ale Metodei Pegword, dar ele toate sunt bazate pe acelasi principiu general. Oamenii trebuie sa invete o serie de cuvinte care servesc drept "carlige" (peg = carlig in limba engleza) de care amintirile pot fi "agatate". Cum functioneaza? O schema Pegword clasica este urmatoarea: Fiecarei cifre de la unu la zece i se asociaza un simbol vizual. De exemplu: 1. o lumanare 2. o lebada 3. un trident 4. o masa

Pentru a memora o lista de cumparaturi care contine elemente cum ar fi: paine, vin, matura vei crea asocieri ca cele de mai jos: 1. o lumanare aprinsa infipta intr-o paine 2. o lebada care isi incolaceste gatul in jurul sticlei de vin 3. un trident care este folosit drept arma in lupta cu omatura :)
9

[Type here]

Cand ai nevoie sa iti amintesti lista de cumparaturi, pur si simplu iti reamintesti Pegwordurile asociate cu fiecare numar, apoi Pegword-urile vor servi ca indicii pentru lista de cumparaturi. Cu cat asocierile sunt mai creative, cu atat memorarea este mai usoara. Daca doresti sa pui obiectele in ordine inversa, o poti face la fel de usor ca si pentru ordinea fireasca. Daca vrei sa iti amintesti ce-l de-al patrulea element, poti spune " patru este o masa" si iti poti imagina o masa pentru a vedea obiectele de pe ea. IV. Metoda Camerei Romane

Metoda Camerei Romane este un vechi si eficient mod de a aminti informatii in cazul in care ordinea nu este importanta. Ea presupune asocierea informatiilor de memorat cu obiectele dintr-o camera sau mai multe. Cum functioneaza? Imagineaza-ti o camera pe care o stii. Asociaza imagini, reprezentand informatiile pe care doresti sa ti le amintesti, cu obiecte din camera. Pentru a-ti aminti informatiile , pur si simplu, fa un tur al camerei in mintea ta, vizualizand obiectele cunoscute si imaginile asociate. Tehnica poate fi extinsa prin detaliere. Ca alternativa poti deschide usi spre alte camere si sa folosesti obiectele din acestea, de asemenea. Nu este nevoie sa restrictionam aceste informatii la camera: am putea folosi un peisaj sau un oras pe care il cunoastem bine, pe care il vom popula cu imagini memorate. Aceasta este doar o cale de a reprezenta harta cognitiva a informatiilor intr-un mod accesibil. In concluzie: Cei care dorm putine ore pe noapte retin informatiile doar pe termen scurt. Somnul are un rol cheie" in memorie, iar exercitiul este la fel de important pentru creier cum este sportul pentru organism. Pentru a asimila cunostinte pe termen lung, creierul are nevoie de odihna.