Sunteți pe pagina 1din 83

Fundamentele concepiei sociale a Bisericii Ortodoxe Ruse*

6.
SINODUL E
IS!O "L #UBILI"R "L

BISERI!II OR$ODO%E RUSE

&osco'a( )*+)6 au,ust -...

"doptat de S/0ntul Sinod al Bisericii Ortodoxe Ruse( acest document o/er1 c0te'a po2iii /undamentale ale 3n'11turii ei despre relaia dintre Biseric1 4i stat 4i despre un num1r de pro5leme actuale importante din punct de 'edere so6 cial. El re/lect1( de asemenea( po2iia o/icial1 a atriar7iei &osco'ei 3n s/era relaiilor sale cu statul 4i societatea secular1. &ai mult( el pre2int1 un 4ir de prin6 cipii c1l1u2itoare care s1 /ie aplicate 3n acest domeniu de episcopi( cler 4i laici. !aracterul documentului e determinat de necesit1ile resimite de lin1tatea Bisericii Ortodoxe Ruse 3n decursul unei perioade istorice 3ndelun,ate at0t pe teritoriul ei canonic( c0t 4i dincolo de ,raniele lui. De aceea o5iectul lui princi6 pal sunt c7estiuni teolo,ice 4i ecle2ial6sociale /undamentale( precum 4i aspecte ale 'ieii statului 4i societ1ii care au /ost 4i sunt extrem de actuale pentru 3ntre6 a,a Biseric1 la s/0r4itul secolului %% 4i 3n 'iitorul apropiat.

I. o2iii teolo,ice /undamentale


I.). Biserica este adunarea celor care cred 3n 8ristos 4i 3n care El 9nsu4i 3i c7eam1 pe /iecare s1 intre. 9n ea tre5uie s1 /ie unite 3n 8ristos :toate cele ce6 re4ti 4i p1m0nte4ti;( pentru c1 El este !apul :Bisericii( care este $rupul S1u( plin1tatea !elui ce pline4te totul 3n toate; <Ef )( --+-*=. 9n Biseric1 prin Du7ul S/0nt se s1'0r4e4te 3ndumne2eirea creaiei( se 3mpline4te planul dintru 3nceput cu pri'ire la lume 4i om. Biserica e at0t re2ultatul operei m0ntuitoare a Fiului trimis de $at1l( c0t 4i al lucr1rii s/initoare a Du7ului S/0nt po,or0t 3n 2iua cea mare a !inci2ecimii. o6 tri'it expresiei S/0ntului Irineu al L>onului( 8ristos a recapitulat umanitatea Lui( a de'enit !apul umanit1ii 3ndumne2eite ? trupul S1u( 3n care a'em acces
* $raducere de Ioan I. Ic1 @r dup1 textul ori,inal rus de pe situl o/icial al atriar7iei &osco'eiA www.russian-orthodox-church.org.ru.

)J

SINODUL E

IS!O "L #UBILI"R "L

BISERI!II OR$ODO%E RUSE

la i2'orul Du7ului S/0nt. Biserica este unitatea :omului nou 3n 8ristos;( :unita6 tea 7arului lui Dumne2eu care 'ia21 3n mulimea creaturilor raionale care se supun 7arului; <".S. 8omiaBo'=. :!1ci muli 4i aproape in/inii la num1r /iind cei ce sunt 3n ea 4i sunt ren1scui 4i recreai de ea prin Du7ulA 51r5ai( /emei 4i copii( di'i2ai 4i di/erind /oarte mult 3ntre ei prin o50r4ie 4i 3n/1i4are( prin nea6 muri( lim5i( 'iei( '0rste( socotine( me4te4u,uri( moduri de comportare 4i o5i6 ceiuri( aptitudini 4i 4tiine( demnit1i 4i destine( caractere 4i deprinderi( li de d1 4i li se d1ruie Cde c1tre Biseric1D o sin,ur1 /orm1 4i un sin,ur nume e,ale pen6 tru toiA /aptul de a64i a'ea existena 4i a primi numele de la 8ristos( de a a'ea prin credin1 o sin,ur1 a/eciune simpl1( ne3mp1rit1 4i nedi'i2at1 care nu mai 3n,1duie s1 /ie cunoscute( c7iar dac1 exist1( multele 4i nespusele di/erene care sunt 3n @urul /iec1ruia din pricina raport1rii 4i reunirii uni'ersale a tuturor spre ea( prin care nimeni nu mai e deloc separat nici 3n el 3nsu4i de ceea ce este co6 mun( toi /iind concrescui 3n c7ip natural 4i unii unii cu alii prin 7arul 4i pute6 rea unic1( simpl1 4i nedi'i2at1 a credinei; <S/0ntul &axim &1rturisitorul( Mystagogia( cap. )=. I.-. Biserica este un or,anism di'ino6uman. Fiind trupul lui 8ristos( ea une4te 3n sine cele dou1 naturi( di'in1 4i uman1( cu lucr1rile 4i 'oinele lor ine6 rente. Biserica este le,at1 de lume prin natura ei omeneasc1( creat1. $otu4i( ea interacionea21 cu ea nu ca un or,anism pur p1m0ntesc( ci 3n 3ntrea,a ei plin16 tate tainic1. $ocmai natura di'ino6uman1 a Bisericii /ace posi5il1 trans/i,urarea 4i cur1irea 7aric1 a lumii( s1'0r4ite 3n istorie prin conlucrarea( :siner,ia;( crea6 toare a m1dularelor cu !apul trupului Bisericii. Biserica nu este din lumea aceasta( a4a cum Domnul ei( Iisus( nu este din lu6 mea aceasta. Dar El a 'enit 3n lumea aceasta( S6a :smerit; pe Sine p0n1 la sta6 rea ei( a 'enit 3n lumea care tre5uia m0ntuit1 4i restaurat1 de El. 9n reali2area misiunii sale m0ntuitoare( Biserica tre5uie s1 treac1 prin procesul unei Beno2e istorice. Eelul ei nu este numai m0ntuirea oamenilor 3n aceast1 lume( ci m0ntui6 rea 4i restaurarea lumii 3ns14i. Biserica e c7emat1 s1 lucre2e 3n lume 3n modul lui 8ristos( d0nd m1rturie de El 4i de 9mp1r1ia Lui. &em5rii Bisericii sunt c7emai s1 ia parte la misiunea lui 8ristos( la slu@irea lumii de c1tre El( care e cu putin1 pentru Biseric1 numai ca o slu@ire a 3mp1c1rii( pentru ca :lumea s1 cread1; <In )F( -)=. Biserica e c7emat1 s1 slu@easc1 m0ntuirea lumii( /iindc1 9n6 su4i Fiul Omului :a 'enit nu ca s1 I se slu@easc1( ci s1 slu@easc1 4i s16Gi pun1 su/letul r1scump1rare pentru muli; <Mc ).( HI=. &0ntuitorul a spus despre Sine 9nsu4iA :Iat1 Eu sunt 3n mi@locul 'ostru ca Unul !are slu@e4te; <Lc --( -F=. "4a cum Domnul 9nsu4i spune limpede 3n pa6 ra5ola samariteanului milosti'( slu@irea 3n numele m0ntuirii lumii 4i a omului nu poate /i m1r,init1 3n limite naionale 4i reli,ioase. &ai mult( c0nd 3l primesc pe cel /l1m0nd( pe cel /1r1 cas1( 5olna' sau pe cel 3nc7is( mem5rii Bisericii 9l 3nt0lnesc pe 8ristos 9nsu4i( !are a luat asupra Sa toate p1catele 4i su/erinele lu6 mii. "6i a@uta pe cei 3n su/erin1 3nseamn1( 3n deplinul sens al cu'0ntului( a6L a@uta pe 8ristos 9nsu4i( iar destinul 'e4nic al /iec1rui om depinde de 3mplinirea

6. Fundamentele concepiei sociale a Bisericii Ortodoxe Ruse

)J

acestei porunci a Lui <Mt -I( *)+H)=. 8ristos 3i c7eam1 pe ucenicii S1i s1 nu se in1 departe de lume( ci s1 /ie :sarea p1m0ntului; 4i :lumina lumii; <Mt I( )*.)H=. Fiind trupul Dumne2eului6om 8ristos( Biserica e di'ino6uman1. Dar dac1 8ristos este Dumne2eu6om des1'0r4it( Biserica nu este 3nc1 o di'ino6umanitate des1'0r4it1( pentru c1( pe p1m0nt( ea tre5uie s1 se lupte cu p1catul 4i( de4i unit1 l1untric cu Dumne2eirea( umanitatea ei e 3nc1 departe de a o exprima 4i a6i corespunde 3ntru toate. I.*. Kiaa 3n Biseric1( la care e c7emat /iecare( e o ne3ncetat1 slu@ire a lui Dumne2eu 4i a oamenilor. La aceast1 slu@ire e c7emat tot poporul lui Dumne6 2eu. articip0nd la slu@irea comun1( m1dularele trupului lui 8ristos 34i 3mpli6 nesc 4i /unciile lor speci/ice. Fiec1ruia 3i este dat un dar special pentru slu@irea tuturor. :Fiecare dup1 darul pe care l6a primit( slu@ii unii altora ca ni4te 5uni economi ai 7arului celui de multe /eluri al lui Dumne2eu <1 Ptr H( ).=. :Unuia i se d1 prin Du7ul cu'0nt de 3nelepciuneL iar altuia cu'0nt de cunoa4tere( potri6 'it aceluia4i Du7L 4i unuia 3ntr6acela4i Du7 i se d1 credin1L iar altuia darurile 'indec1rilor( 3ntr6acela4i Du7L unuia /aceri de minuniL iar altuia pro/eieL unuia deose5irea du7urilorL iar altuia /elurimea lim5ilorL iar altuia t1lm1cirea lim5i6 lor. Gi pe toate acestea unul 4i acela4i Du7 le lucrea21( /iec1ruia 3n parte 3mp1rindu6i dup1 cum 'rea El; <1 Co )-( J+))=. Darurile de multe /eluri ale 7arului lui Dumne2eu sunt d1ruite /iec1ruia 3n parte( dar pentru slu@irea comun1 a poporului lui Dumne2eu <4i de asemenea pentru slu@irea lumii=. Gi aceasta e o slu@ire comun1 a Bisericii s1'0r4it1 pe temeiul nu a unuia ci a multor daruri di6 /erite. Di'ersitatea darurilor alc1tuie4te 4i o di'ersitate de slu@iri( totu4i( :sunt /elurimi de slu@iri( dar e acela4i DomnL 4i /elurimi de lucr1ri sunt( dar acela4i Dumne2eu este !el !are pe toate 3n toi le lucrea21; <1 Co )-( I+6=. Biserica 3i c7eam1 pe copiii s1i credincio4i s1 participe 4i la 'iaa societ1ii care tre5uie 3ntemeiat1 pe principiile moralei cre4tine. 9n Ru,1ciune Sa ar7iere6 asc1( Domnul Iisus l6a ru,at pe $at1l !eresc pentru cei care6I urmea21A :Nu m1 ro, s16i iei din lume( ci s16i p12e4ti de !el R1uM "4a cum $u &6ai trimis pe &ine 3n lume( tot ast/el i6am trimis 4i Eu pe ei 3n lume; <In )F( )I+)J=. Dis6 preuirea mani7eic1 a 'ieii lumii 3ncon@ur1toare nu este permis1. articiparea cre4tin1 la ea tre5uie s1 /ie 3ntemeiat1 pe con4tiina /aptului c1 lumea( socium6ul( statul sunt o5iecte ale iu5irii lui Dumne2eu( /iindc1 ele tre5uie trans/or6 mate 4i cur1ite dup1 principiile iu5irii poruncite de Dumne2eu. !re4tinul tre6 5uie s1 'ad1 lumea 4i societatea 3n lumina scopului lor ultim( 3n lumina es7ato6 lo,ic1 a 9mp1r1iei lui Dumne2eu. Di'ersitatea darurilor 3n Biseric1 se mani/est1 3ndeose5i 3n s/era slu@irii ei sociale. Or,anismul nedesp1rit al Bisericii particip1 la 'iaa lumii 3ncon@ur16 toare 3n deplin1tatea ei( dar clerul( mona7ii 4i mirenii reali2ea21 aceast1 partici6 pare 3n moduri 4i ,rade di/erite. I.H. 9mplinindu64i misiunea m0ntuirii neamului omenesc( Biserica lucrea21 aceasta nu numai prin predica ei direct1( dar 4i prin /apte 5une menite s1 ameli6

)J

SINODUL E

IS!O "L #UBILI"R "L

BISERI!II OR$ODO%E RUSE

ore2e starea spiritual6moral1 4i material1 a lumii 3ncon@ur1toare. 9n acest scop( ea intr1 3n interaciune cu statul( c7iar dac1 acesta nu are un caracter cre4tin( precum 4i cu di/erite asociaii comunitare 4i de indi'i2i( c7iar dac1 acestea nu se identi/ic1 cu credina cre4tin1. F1r1 s1 pun1 drept condiie a acestei conlu6 cr1ri sarcina direct1 a 3ntoarcerii tuturor la ortodoxie( Biserica sper1 c1 /acerea de 5ine 3mpreun1 3i 'a aduce pe cola5oratorii ei 4i oamenii din @urul ei la cu6 noa4terea "de'1rului 4i6i 'a a@uta s1 p1stre2e sau s1 restaure2e 3ncrederea 3n normele morale date de Dumne2eu( inspir0ndu6i spre pace( armonie 4i /acere de 5ine( condiii 3n care Biserica 34i poate 3mplini 3n modul cel mai 5un lucrarea ei m0ntuitoare.

II. Biseric1 4i naiune


II.). oporul 'ec7i6testamentar al lui Israel a /ost prototipul oporului lui Dumne2eu ? Biserica nou6testamentar1 a lui 8ristos. Fapta m0ntuitoare a &0ntuitorului 8ristos a pus 3nceputul existenei Bisericii ca umanitate nou1( posteritatea du7o'niceasc1 a str1mo4ului "'raam. rin s0n,ele S1u( 8ristos :a r1scump1rat lui Dumne2eu oameni din /iecare seminie 4i lim51 4i popor 4i neam; <Ap I( N=. rin 3ns14i natura ei( Biserica are un caracter uni'ersal 4i( prin urmare( supranaional. 9n Biseric1 :nu mai exist1 di/eren1 3ntre iudeu 4i elin; <Rm ).( )-=. "4a cum Dumne2eu nu este Dumne2eu numai al iudeilor ci 4i al celor ce pro'in din popoarele p1,0ne <Rm *( -N=( tot a4a nici Biserica nu6i des6 parte pe oameni pe criterii naionale sau de clas1A 3n ea :nu mai este nici elin( nici iudeu( t1iere63mpre@ur sau net1iere63mpre@ur( 5ar5ar( scit( ro5( li5er( ci 8ris6 tos totul 3ntru toi; <Col *( ))=. 9n lumea contemporan1( noiunea de :naiune; e /olosit1 3n dou1 sensuri( ca 4i comunitate etnic1 4i ca 4i mulime a cet1enilor dintr6un anume stat. Relaiile dintre Biseric1 4i naiune tre5uie pri'ite 3n contextul am5elor sensuri ale acestui cu'0nt.
9n Kec7iul $estament pentru a desemna noiunea de :popor; sunt /olosii termenii am 4i goy. 9n Bi5lia e5raic1( /iecare termen prime4te un sens /oarte concret( primul de6 semn0nd poporul ales de Dumne2eu al lui Israel( cel1lalt( 3n /orma sa de plural goyim desemn0nd popoarele p1,0ne. 9n Bi5lia ,reac1 <!"ptuaginta=( primul termen este tradus prin laos <popor= sau d"mos <popor sau entitate politic1=( iar ultimul prin "thnos <neam( pluralul "thn" 3nsemn0nd :p1,0ni;=. 9n toate c1rile Kec7iului $estament( Israel( poporul ales al lui Dumne2eu( se opune celorlalte neamuri care au le,1tur1 3ntr6un /el sau altul cu istoria lui Israel. oporul Is6 rael a /ost ales de Dumne2eu nu pentru c1 le dep14ea pe celelalte neamuri prin num1r sau 3ntr6alt /el( ci pentru c1 Dumne2eu l6a ales 4i l6a iu5it <#t F( 6+J=. 9n Kec7iul $esta6 ment( noiunea de popor ales al lui Dumne2eu este o noiune reli,ioas1. Sentimentul de comunitate naional1 caracteristic pentru /iii lui Israel se 3nr1d1cina 3n con4tiina aparte6 nenei lor la Dumne2eu printr6un le,1m0nt 3nc7eiat de p1rinii lor cu Domnul. oporul Israel a de'enit poporul ales al lui Dumne2eu a c1rui c7emare era de a p1stra credina

6. Fundamentele concepiei sociale a Bisericii Ortodoxe Ruse

)J

3n sin,urul Dumne2eu ade'1rat 4i s1 dea m1rturie de aceast1 credin1 3naintea celorlalte neamuri( ca prin el s1 se arate lumii Dumne2eul6om Iisus 8ristos( &0ntuitorul tuturor oa6 menilor. e l0n,1 3mp1rt14irea unei sin,ure reli,ii( unitatea poporului lui Dumne2eu era asi,urat1 de comunitatea lor de neam 4i de lim51 4i de 3nr1d1cinarea 3ntr6un p1m0nt anume ? 3ntr6o patrie. !omunitatea de neam a israeliilor a'ea la 5a21 descendena lor dintr6un sin,ur str16 mo4 ? "'raam. : 1rinte 3l a'em pe "'raam; <Mt *( NL Lc *( J=( spuneau 'ec7ii iudei( su5liniind apartenena lor la posteritatea celui pe care Dumne2eu l6a r0nduit s1 de'in1 :tat1 al multor neamuri; <$c )F( I=. O mare importan1 era atri5uit1 p1str1rii purit1ii s0n,eluiA c1s1toriile cu str1ini nu erau permise pentru c1 3n acestea :s1m0na s/0nt1; se amesteca cu :popoarele cele de alt neam; <E%r N( -=. Dumne2eu a dat poporului lui Israel ca s1 locuiasc1 3n 1m0ntul F1,1duinei. Ie4ind din E,ipt( acest popor s6a dus 3n !anaan( p1m0ntul str1mo4ilor lui 4i( prin 'oia lui Dumne2eu( l6au cucerit. Din acel moment( p1m0ntul !anaanului a de'enit p1m0ntul lui Israel( iar capitala sa ? Ierusalimul ? a de'enit principalul centru politic 4i spiritual al poporului ales al lui Dumne2eu. oporul Israel 'or5ea o lim51 care nu era numai lim5a 'ieii de 2i cu 2i( ci 4i o lim51 de ru,1ciune. &ai mult( e5raica 'ec7e era lim5a Re'e6 laiei( pentru c1 3n ea 'or5ise poporului lui Israel Dumne2eu 9nsu4i. 9n epoca de dinain6 tea 'enirii lui 8ristos( c0nd locuitorii Iudeii 'or5eau aramaica( lim5a ,reaca /usese ridi6 cat1 la statutul de lim51 de stat( 3n timp ce e5raica continua s1 /ie tratat1 ca o lim51 sa6 cr1( 3n care se s1'0r4ea cultul 3n templu.

Uni'ersal1 prin natura ei( Biserica este 3n acela4i timp un or,anism( un trup <1 Co )-( )-=. Ea este comunitatea copiilor lui Dumne2eu( :o seminie aleas1( preoie 3mp1r1teasc1( neam s/0nt( popor a,onisit de Dumne2euM cei care odi6 nioar1 nu erau popor( dar care acum sunt poporul lui Dumne2eu; < 1 Ptr -( N+).=. Unitatea acestui popor nou e asi,urat1 nu de comunitatea sa naional1( cultural1 sau lin,'istic1( ci de credina sa comun1 3n 8ristos 4i de Bote2. Noul popor al lui Dumne2eu :nu are aici cetate st1t1toare( ci o caut1 pe aceea ce 'a s1 /ie; <E&r )*( )H=. atria spiritual1 a tuturor cre4tinilor nu este Ierusalimul p1m0n6 tesc ci Ierusalimul :cel de sus; < 'a H( -6=. E'an,7elia nu este predicat1 3ntr6o lim51 sacr1 unui sin,ur popor( ci la toate lim5ile <$A -( *+))=. E'an,7elia nu este predicat1 pentru un sin,ur popor ales care s1 p1stre2e ade'1rata credin1( ci pentru ca :3ntru Numele lui Iisus tot ,enunc7iul s1 se plece( al celor cere4ti( al celor p1m0nte4ti 4i al celor dedesu5t( 4i s1 m1rturiseasc1 toat1 lim5a c1 Domn este Iisus 8ristos( 3ntru sla'a lui Dumne2eu $at1l; <$lp -( ).+))=. II.-. !u toate acestea( caracterul uni'ersal al Bisericii nu 3nseamn1 c1 cre4ti6 nii n6ar a'ea drept la identitate naional1 4i exprim1ri de sine naionale. Dimpo6 tri'1( Biserica une4te 3n sine principiul uni'ersal 4i cel naional. "st/el( de4i uni'ersal1( Biserica Ortodox1 e alc1tuit1 dintr6o mulime de Biserici Naionale "utoce/ale. !on4tieni c1 sunt cet1eni ai unei patrii cere4ti( cre4tinii ortodoc4i nu tre5uie s1 uite de patria lor p1m0nteasc1. Domnul Iisus 8ristos 9nsu4i( Dum6 ne2eiescul 9ntemeietor al Bisericii( nu a'ea nici un ad1post pe p1m0nt < Mt J( -.= 4i a ar1tat c1 3n'11tura pe care a adus6o nu are caracter local sau naionalA

)N

SINODUL E

IS!O "L #UBILI"R "L

BISERI!II OR$ODO%E RUSE

:Kine ceasul c0nd nici pe muntele acesta( nici 3n Ierusalim nu '1 'ei 3nc7ina $at1lui; <In H( -)=. !u toate acestea( El s6a identi/icat cu poporul c1ruia 3i apa6 rinea prin na4terea sa omeneasc1. 9n con'or5irea cu /emeia samariteanc1( El a su5liniat apartenena lui la naiunea iudaic1A :Koi '1 3nc7inai la ce nu 4tiiL noi ne 3nc7in1m la ceea ce 4tim( pentru c1 de la iudei este m0ntuirea; <In H( --=. Ii6 sus a /ost un supus loial al Imperiului Roman 4i a pl1tit taxele 3n /olosul ce2aru6 lui <Mt --( )6+-)=. 9n'10nd 3n epistolele sale despre natura supranaional1 a Bisericii lui 8ristos( "postolul a'el nu uita c1 prin na4tere el era :e'reu din e'rei; <$lp *( I=( iar prin cet1enie era roman <$A --( -I+-N=. Deose5irile culturale dintre popoare 34i ,1sesc expresia 3n creaia litur,ic1 4i 3n celelalte arte 5iserice4ti( 3n particularit1i ale or,ani21rii 'ieii cre4tine. $oate acestea creea21 culturi cre4tine naionale. 9ntre s/inii 'enerai de Biserica Ortodox1( muli au de'enit /aimo4i prin iu6 5irea lor pentru patria p1m0nteasc1 4i prin dedicarea lor /a1 de ea. I2'oarele 7a,io,ra/ice ruse4ti 3l laud1 pe S/0ntul !nea2 &i7ail al $'erului care :4i6a dat 'iaa pentru patrie;( compar0nd /aptele sale cu martiriul marelui mucenic Di6 mitrie al $esaloniculuiA :Bunul iu5itor al patriei sale( spunea despre ora4ul s1u natal( $esalonicA ODoamne( dac1 'ei pierde acest ora4( 'oi pieri 4i eu o dat1 cu el( dar dac16l 'ei m0ntui( 'oi /i 4i eu m0ntuitP;. 9ntotdeauna Biserica 4i6a c7e6 mat /iii s164i iu5easc1 patria p1m0nteasc1 4i s1 nu64i crue 'ieile pentru a o ap1ra atunci c0nd este ameninat1. Biserica Rus1 a 5inecu'0ntat de multe ori poporul pentru a lua parte la r126 5oaie de eli5erare. "st/el( 3n )*J.( 3naintea 51t1liei cu in'adatorii t1taro6 mon,oli( !u'iosul Ser,7i( e,umenul 4i /1c1torul de minuni din Radone@( a 5i6 necu'0ntat oastea rus1 condus1 de S/0ntul !nea2 Dimitri DonsBoi. 9n )6)-( S/0ntul Ermo,7en( atriar7ul &osco'ei 4i al 3ntre,ii Rusii( a 5inecu'0ntat po6 porul s1 3nceap1 lupta cu in'adatorii polone2i. 9n )J)*( 3n timpul r125oiului cu a,resorii /rance2i( S/0ntul Filaret al &osco'ei spunea turmei saleA :Dac1 '1 /e6 rii s1 murii pentru onoarea credinei 4i pentru li5ertatea patriei( 'ei muri cri6 minali sau ro5i. &urii pentru credin1 4i patrie( 4i 'ei primi 'ia1 4i cunun1 3n ceruri;. S/0ntul Ioan din Qron4tadt scria ast/el despre iu5irea pentru patria p1m0nte6 asc1A :Iu5e4te6i patria p1m0nteasc1M ea te6a crescut( distins( onorat 4i 3n2es6 trat cu toateL dar iu5e4te6i mai ales patria cereasc1M aceasta este incompara5il mai scump1 dec0t aceea( pentru c1 este s/0nt1( dreapt1 4i nestric1cioas1. "ceas6 t1 patrie i6a c04ti,at6o nepreuitul s0n,e al Fiului lui Dumne2eu. Dar( pentru a a'ea parte de acea patrie( tre5uie s1 respeci 4i s1 iu5e4ti le,ile ei( a4a cum e4ti o5li,at s1 respeci cu ade'1rat le,ile patriei p1m0nte4ti.; II.*. atriotismul cre4tin se poate mani/esta at0t 3n raport cu o naiune 3n sens de comunitate etnic1( c0t 4i 3n sens de comunitate statal1 de cet1eni. !re4tinul ortodox este c7emat s164i iu5easc1 patria care are o dimensiune teri6 torial1 4i pe /raii s1i de s0n,e care locuiesc 3n toat1 lumea. "ceast1 iu5ire e una

6. Fundamentele concepiei sociale a Bisericii Ortodoxe Ruse

)N

din c1ile de 3mplinire a poruncii dumne2eie4ti a iu5irii de aproapele( care inclu6 de iu5irea /amiliei proprii( a conaionalilor 4i a concet1enilor. Patriotismul cr"(tinului ortodox tr")ui" s* fi" acti&. El s" manif"st* +n ap*rar"a patri"i +mpotri&a du(manilor, +n munca p"ntru )in"l" "i (i +n )una organi%ar" a &i"-ii poporului, +ntr" alt"l" p" cal"a particip*rii la ch"stiunil" l"gat" d" gu&"rnar"a statului. Cr"(tinul "st" ch"mat s* p*str"%" (i s* d"%&olt" cultura na-ional* (i con(tiin-a d" sin" a poporului. !0nd o naiune( ci'il1 sau etnic1( mani/est1 3n mod plenar sau predominant o comunitate monocon/esional1 ortodox1( ea poate /i pri'it1 3ntr6un anume sens ca o comunitate de credin1 ? un popor ortodox. II.H. 9n acela4i timp( sentimentele naionale pot de'eni mani/est1ri p1c1toase precum naionalismul a,resi'( xeno/o5ia( exclusi'ismul naional 4i du4m1nia interetnic1. 9mpinse la extrem( aceste mani/est1ri conduc adeseori la restricio6 narea drepturilor persoanelor 4i popoarelor( la r125oaie 4i alte mani/est1ri de 'iolen1. .mp*r-ir"a na-iunilor +n mai )un" (i mai r"l" (i d"sconsid"rar"a un"i na-iuni "tnic" sau ci&ic" sunt contrar" "ticii ortodox". .nc* (i mai contrar" /rtodoxi"i sunt doctrin"l" car" pun na-iun"a +n locul lui #umn"%"u sau r"duc cr"din-a la un asp"ct al con(tiin-"i na-ional". Opun0ndu6se acestor mani/est1ri p1c1toase( 0is"rica /rtodox* +(i +nd"plin"(t" misiun"a d" r"concili"r" +ntr" na-iuni ostil" (i r"pr"%"ntan-ii lor. Astf"l, +n conflict"l" int"r-"tnic", "a nu s" id"ntific* cu nici o part", cu "xc"p-ia ca%urilor c1nd una din p*r-i comit" o agr"siun" sau n"dr"ptat" "&id"nt*.

III. Biseric1 4i stat


III.). !a or,anism di'ino6uman( Biserica nu are numai o /iin1 tainic1 care nu este supus1 sti7iilor lumii( ci 4i o component1 istoric1( iar aceasta 'ine 3n contact cu lumea exterioar1( inclusi' cu statul. Statul( care exist1 pentru or,ani6 2area 'ieii lume4ti( 'ine 4i el 3n contact 4i 3n le,1tur1 cu Biserica. Relaiile din6 tre stat 4i adepii ade'1ratei reli,ii s6au sc7im5at continuu 3n cursul istoriei.
!elula iniial1 a societ1ii omene4ti a repre2entat6o /amilia. Istoria s/0nt1 a Kec7iului $estament d1 m1rturie c1 statul nu s6a /ormat dintr6o dat1. La ie4irea din E,ipt a /railor lui Iosi/( poporul Kec7iului $estament nu a'ea nici un stat. Statul s6a /ormat treptat 3n epoca @udec1torilor. !a re2ultat al unei de2'olt1ri istorice complexe c1l1u2ite de ro'i6 dena dumne2eiasc1( complicarea relaiilor sociale au dus la apariia statului. 9n 'ec7iul Israel( 3n epoca Re,ilor( a existat o teocraie autentic1( adic1 ,u'ernarea lui Dumne2eu( unic1 3n istorie. $otu4i( pe m1sur1 ce societatea s6a 3ndep1rtat de ascul6 tarea /a1 de Dumne2eu ca Or,ani2ator al tre5urilor lume4ti( oamenii au 3nceput s1 se ,0ndeasc1 la necesitatea de a a'ea un st1p0nitor lumesc. Domnul a acceptat ale,erea oamenilor 4i a sancionat noua /orm1 de ,u'ernare( dar 3n acela4i timp a re,retat respin6 ,erea de c1tre ei a ,u'ern1rii lui Dumne2eu. :Gi a 2is Domnul c1tre SamuelA O"scult1

)N

SINODUL E

IS!O "L #UBILI"R "L

BISERI!II OR$ODO%E RUSE

,lasul poporului 3n toate c0te 3i ,r1ie4teL c1ci nu pe tine te6au lep1dat( ci pe &ine &6au lep1dat( ca s1 nu mai domnesc Eu peste ei. !um s6au purtat ei cu &ine din 2iua aceea( c0nd i6am scos din E,ipt( p0n1 ast12i( p1r1sindu6&1 4i slu@ind la dumne2ei str1ini( a4a se poart1 4i cu tine. "scult1 deci ,lasul lor( dar s1 le spui 4i s1 le ar1i drepturile re,elui care 'a domni peste eiP; <1 Rg J( F+N=. "st/el( apariia statului p1m0ntesc tre5uie 3neleas1 nu ca o realitate instituit1 de la 3nceput de Dumne2eu( ci ca acordarea de c1tre Dumne2eu oamenilor a posi5ilit1ii de a64i or0ndui 'iaa social1 potri'it 'oinei lor li5ere( a4a 3nc0t aceast1 or0nduire( ap1rut1 ca r1spuns la realitatea p1m0nteasc1 distorsionat1 de p1cat( s1 duc1 la e'itarea unui p16 cat mai mare( opun0ndu6i acestuia mi@loacele puterii lume4ti. 9n acela4i timp( Domnul spune limpede prin ,ura lui Samuel c1 a4teapt1 de la aceast1 putere /idelitate /a1 de poruncile Sale 4i /apte 5uneA :"4adar( iat1 re,ele pe care l6ai cerutL iat1( Domnul a pus peste 'oi re,e. De '1 'ei teme de Domnul( de6I 'ei slu@i Lui( de nu '1 'ei 3mpotri'i poruncilor Domnului 4i de 'ei um5la 4i 'oi 4i re,ele care domne4te peste 'oi 3n urma Domnului Dumne2eului 'ostru( atunci m0na Domnului nu 'a /i 3mpotri'a 'oastr1. Iar( de nu 'ei asculta ,lasul Domnului( ci '1 'ei 3mpotri'i poruncilor Lui( atunci m0na Domnului 'a /i 3mpotri'a 'oastr1 cum a /ost 3mpotri'a p1rinilor 'o4tri; <1 Rg )-( )*+ )I=. !0nd Saul a 3nc1lcat porunca lui Dumne2eu( Dumne2eu l6a lep1dat <1 Rg )6( )= 4i l6a 3ns1rcinat pe Samuel s16l un,1 pe cel1lalt ales al S1u( Da'id( /iul unui om simplu pe nume Iesei. F1c0ndu6se om( Fiul lui Dumne2eu( St1p0n al cerului 4i al p1m0ntului < Mt -J( )J=( s6a supus pe Sine 9nsu4i ordinii p1m0nte4ti a lucrurilor 4i dein1torilor puterii statului. R1sti,nitorului s1u( ilat( procuratorul roman al Ierusalimului( El 3i spune :N6ai a'ea putere asupr16&i dac1 nu i6ar /i /ost dat1 de sus; <In )N( ))=. 9ntre51rii 3n scop de ispi6 tire a /ariseilor( dac1 se cu'ine s1 pl1tim taxe ce2arului( &0ntuitorul i6a r1spuns ast/elA :Da6i ce2arului cele ale ce2arului; <Mt --( -)=. Explicit0nd 3n'11turile lui 8ristos despre dreapta atitudine /a1 de puterea de stat( S/0ntul a'el scriaA :$ot su/letul s1 se supun1 3naltelor st1p0niriL c1 nu este st1p0nire dec0t de la Dumne2euL iar cele ce sunt( de la Dumne2eu sunt r0nduite. !a atare( cel ce se 3mpotri'e4te st1p0nirii( r0nduielii lui Dumne2eu i se 3mpotri'e4te. Iar cei ce se 3mpo6 tri'esc 34i 'or atra,e os0nd1. !1 dre,1torii sunt /ric1 nu pentru /apta 5un1( ci pentru cea rea. Krei dar s1 nu6i /ie /ric1 de st1p0nireR F1 5inele 4i 'ei a'ea laud1 de la eaL c1ci ea ie6i este slu@itoare a lui Dumne2eu spre 5ine. Dar( dac1 tu /aci r1u( teme6te( c1 nu6n 2adar poart1 sa5iaL pentru c1 ea este slu@itoare a lui Dumne2eu( r125unare a m0niei Lui asupra celui ce s1'0r4e4te r1ul. entru aceasta e ne'oie s1 '1 supunei( nu numai din pricina m0niei( ci 4i 3n 'irtutea con4tiinei. !1 de aceea 4i pl1tii d1riL c1ci dre,1torii sunt slu@itori ai lui Dumne2eu( ca6ntru aceasta s1 st1ruiasc1. Dai6le tuturor cele datora6 teA celui cu darea( dareaL celui cu 'ama( 'amaL celui cu teama( teamaL celui cu cinstea( cinstea; <Rm )*( )+F=. "ceea4i idee a exprimat6o 4i "postolul etruA :Supunei6'1( pentru Domnul( oric1rei or0nduieli omene4tiA /ie 3mp1ratului( /iindc1 este 3nalt st1p0ni6 tor( /ie dre,1torilor( ca unora ce sunt trimi4i de el s16i pedepseasc1 pe /1c1torii de rele 4i s16i laude pe /1c1torii de 5ineL c1ci a4a este 'oia lui Dumne2euA 'oi( /1c0nd 5inele( s16nc7idei ,ura necuno4tinei pro4tilor. $r1ii ca oameni li5eri( dar nu ca 4i cum ai a'ea li5ertatea drept acoper1m0nt al r1ut1ii( ci ca ro5i ai lui Dumne2eu; <1 Ptr -( )*+)6=. "postolii i6au 3n'1at pe cre4tini s1 se supun1 autorit1ilor indi/erent de atitudinea lor /a1 de Biseric1. 9n epoca apostolic1( Biserica lui 8ristos era persecutat1 at0t de autorit16 ile iudaice( c0t 4i ale statului roman. !eea ce nu i6a 3mpiedicat pe mucenici 4i pe ceilali cre4tini din 'remea aceea s1 se roa,e pentru persecutori 4i s1 le recunoasc1 st1p0nirea.

6. Fundamentele concepiei sociale a Bisericii Ortodoxe Ruse

)N

III.-. !1derea lui "dam a adus 3n lume p1cate 4i 'icii care au ne'oie de opo6 2iie din partea societ1ii. rimul dintre acestea a /ost uciderea lui "5el de c1tre !ain <$c H( )+)6=. !on4tieni de aceasta( oamenii din toate societ1ile cunoscu6 te au 3nceput s1 instituie le,i care s1 impun1 restricii r1ului 4i s1 susin1 5inele. entru poporul Kec7iului $estament( Dumne2eu a /ost D1t1torul unei Le,i care re,lementa nu numai 'iaa reli,ioas1( ci 4i 'iaa social1 <I( -.+-*=. Statul ca un element indispensa5il al 'ieii 3ntr6o lume de/ormat1 de p1cat( 3n care at0t indi'idul( c0t 4i societatea tre5uie prote@ate de mani/est1rile prime@6 dioase ale p1catului( e 5inecu'0ntat de Dumne2eu. 9n acela4i timp( ne'oia unui stat a ap1rut nu din 'oina lui Dumne2eu pentru 3nt0iul "dam( ci datorit1 c1de6 rii acestuia 3n p1cat 4i datorit1 /aptului c1 aciunea pentru restr0n,erea domi6 naiei p1catului asupra lumii este con/orm1 'oii Sale. !f1nta !criptur* in&oc* for-a la car" put"r"a d" stat poat" r"curg" p"ntru r"str1ng"r"a r*ului (i spri2inir"a )in"lui, +n car" &"d" s"nsul moral al "xist"n-"i statului <Rm )*( *+H=. Din cele de mai sus re2ult1 c1 anar7ia este a5sena or,ani21rii adec'ate 3ntr6un stat 4i societate( iar in'ocarea ei 4i 3ncercarea de a o introduce contra'ine 3nele,erii cre4tine a lumii <Rm )*( -=. 0is"rica nu numai c* pr"scri" fiilor "i supun"r"a fa-* d" put"r"a d" stat, indif"r"nt d" con&ing"ril" (i cr"din-a d"-in*torilor "i, ci s" (i roag* p"ntru ac"sta, 3ca s* p"tr"c"m &ia-* pa(nic* (i lini(tit* +ntru toat* cu&io(ia (i )un*-cu&iin-a4 <1 5im -( -=. .n ac"la(i timp, cr"(tinii tr")ui" s* s" f"r"asc* d" a)soluti%ar"a put"rii, d" ignorar"a limit"lor "i c" d"curg din &aloar"a "i pur p*m1nt"asc*, t"mporal* (i tr"c*toar", condi-ionat* d" pr"%"n-a p*catului +n lum" (i d" n"&oia r"str1ng"rii lui. Potri&it +n&*-*turilor 0is"ricii, put"r"a +ns*(i nu ar" dr"ptul d" a s" a)soluti%a "xtin%1ndu- (i limit"l" p1n* la d"plina autonomi" fa-* d" #umn"%"u (i d" ordin"a lucrurilor sta)ilit* d" El, c""a c" poat" duc" la a)u% d" put"r" (i chiar la di&ini%ar"a d"-in*torilor "i. !7iar dac1 exist1 3n 'ederea 5inelui( statul( ca 4i alte instituii omene4ti( poate a'ea tendina de a se trans/orma 3ntr6o instituie de sine st1t1toare. Numeroasele exemple istorice ale unei ast/el de trans/orm1ri arat1 c1( 3n acest ca2( statul 34i pierde menirea lui autentic1. III.*. 9n relaiile dintre Biseric1 4i stat tre5uie luat1 3n considerare di/erena lor de natur1. Biserica a /ost 3ntemeiat1 direct de Dumne2eu 9nsu4i( de Domnul nostru Iisus 8ristos( pe c0nd natura instituit1 de Dumne2eu a puterii de stat se mani/esta a5ia indirect( 3n procesul istoric. Scopul Bisericii este m0ntuirea 'e4nic1 a oamenilor( pe c0nd scopul statului e prosperitatea oamenilor pe p16 m0nt. :9mp1r1ia &ea nu este din lumea aceasta;( spune &0ntuitorul < In )J( *6=. :Lumea aceasta; este numai 3n parte supus1 lui Dumne2eu( cea mai mare parte ea 3ncearc1 s1 se autonomi2e2e /a1 de propriul ei !reator 4i Domn. 9n m1sura 3n care lumea nu se supune lui Dumne2eu( ea se supune :tat1lui minciunii; 4i :2ace 3n r1u; <In J( HHL 1 In I( )N=. Dar 3n /iina ei tainic1( ca :trup al lui 8ris6

)N

SINODUL E

IS!O "L #UBILI"R "L

BISERI!II OR$ODO%E RUSE

tos; <1 Co )-( -F= 4i :st0lp 4i temelie a ade'1rului; <1 5im *( )I=( Biserica nu poate a'ea 3n sine nici un r1u 4i nici o um5r1 sau 3ntuneric. 9ntruc0t statul e o parte a :lumii acesteia;( el n6are parte 3n 9mp1r1ia lui Dumne2eu( pentru c1 acolo unde 8ristos este :totul 3n toate; <Col *( ))= nu este loc pentru constr0n6 ,ere( nici opo2iie 3ntre uman 4i di'in( 4i( prin urmare( nici stat. .n lum"a cont"mporan*, statul s" pr"%int* d" o)ic"i s"cular, n"l"gat d" nici un f"l d" anga2am"nt" r"ligioas". Coop"rar"a sa cu 0is"rica s" limit"a%* la c1t"&a dom"nii (i s" +nt"m"ia%* p" n"am"st"cul r"ciproc +n tr")uril" proprii fi"c*ruia. $otu4i( statul este con4tient de principiul potri'it c1ruia proprietatea p1m0nteasc1 este de neima,inat 3n a5sena unor norme morale ? norme care sunt de asemenea indispensa5ile pentru m0ntuirea 'e4nic1 a omului. rin urmare( sarcinile 4i aciunea Bisericii 4i ale statului pot coincide nu numai 3n atin,erea unui /olos pur p1m0ntesc( ci 4i 3n 3mplinirea misiunii m0ntuitoare a Bisericii. rincipiul statului secular nu tre5uie 3ns1 3neles ca implic0nd scoaterea ra6 dical1 a reli,iei din toate s/erele 'ieii poporului( excluderea uniunilor reli,ioa6 se de la participarea la luarea deci2iilor 3n pro5leme 3nsemnate social( 4i pri'a6 rea de dreptul de a e'alua aciunile autorit1ilor. "cest principiu presupune nu6 mai o anumit1 3mp1rire a s/erelor Bisericii 4i puterii 4i neamestecul reciproc 3n tre5urile celuilalt. 0is"rica nu tr")ui" s*-(i asum" func-ii r"%"r&at" statului( cum ar /i opo2iia /a1 de p1cat pe calea /orei( /olosirea unor puteri coerciti'e lume4ti 4i asuma6 rea unor /uncii ale puterii se stat care presupun constr0n,ere 4i limitare. .n ac"la(i timp, 0is"rica poat" c"r" sau poat" +nd"mna put"r"a d" stat s*-(i "x"rcit" put"r"a +n un"l" ca%uri( dar deci2ia 3n aceast1 c7estiune r1m0ne pe seama statului. !tatul nu tr")ui" s* int"r&in* +n &ia-a 0is"ricii sau +n gu&"rnar"a, +n&*-*tura cr"din-"i, &ia-a "i liturgic*, practica duho&nici"i "tc. nici +n g"n"ral +n acti&itat"a institu-iilor )is"ric"(ti canonic", cu "xc"p-ia ac"lor asp"ct" +n car" 0is"rica tr")ui" s* ac-ion"%" ca o p"rsonalitat" 2uridic* o)ligat* s* intr" +n anumit" r"la-ii cu statul, cu l"gisla-ia (i organ"l" put"rii. 0is"rica a(t"apt* d" la stat r"sp"ct fa-* d" norm"l" sal" canonic" (i c"l"lalt" statut" int"rn" al" "i. III.H. 9n decursul istoriei au ap1rut di/erite modele ale relaiei dintre Biserica Ortodox1 4i stat.
9n tradiia ortodox1 s6a /ormat o propunere precis1 despre /orma ideal1 a relaiilor dintre Biseric1 4i stat. Dat /iind c1 relaiile 5iseric16stat sunt 5idirecionale( /orma isto6 ric1 ideal1 menionat1 mai sus a putut /i ela5orat1 numai 3ntr6un stat care recuno4tea Biserica Ortodox1 ca cel mai mare lucru s/0nt al poporului( cu alte cu'inte( numai 3n6 tr6un stat ortodox. 9ncerc1ri de a ela5ora o asemenea /orm1 au /ost 3ntreprinse 3n Bi2an( unde principi6 ile relaiilor 3ntre Biseric1 4i stat 4i6au ,1sit expresia 3n canoanele 4i le,ile Imperiului 4i s6au re/lectat 3n scrierile S/inilor 1rini. 9n ansam5lul lor( aceste principii au a@uns s1 se numeasc1 o sim/onie 3ntre Biseric1 4i stat. Esena ei era alc1tuit1 din conlucrare( spri@in 4i responsa5ilitate reciproce( /1r1 amestecul unei p1ri 3n s/era exclusi'1 de com6 petene a celeilalte. Episcopul se supunea puterii de stat ca un supus( iar nu pentru c1

6. Fundamentele concepiei sociale a Bisericii Ortodoxe Ruse

)N

puterea sa episcopal1 ar pro'eni de la puterea de stat o/icial1. $ot ast/el( 4i puterea de stat o/icial1 se supunea episcopului ca parte a Bisericii( care64i caut1 3n ea m0ntuirea( iar nu pentru c1 puterea ei deri'1 din puterea episcopului. 9n ast/el de relaii sim/onice cu Biserica( statul caut1 spri@inul ei du7o'nicesc( ru,1ciunea pentru sine 4i 5inecu'0n6 tarea muncii sale pentru a atin,e elul 5un1st1rii cet1enilor s1i( pe c0nd Biserica o5ine de la stat spri@in 3n crearea condiiilor /a'ora5ile propo'1duirii 4i ,ri@ii du7o'nice4ti /a1 de copiii s1i care sunt 3n acela4i timp cet1eni ai statului. 9n no'ela KI( S/0ntul 3mp1rat Iustinian /ormula principiul care st1 la 5a2a sim/oniei 3ntre Biseric1 4i statA :!ea mai mare 5inecu'0ntare dat1 oamenilor de 7arul 3nalt al lui Dumne2eu sunt preoia 4i imperiul( prima <preoia( puterea 5isericeasc1= 3n,ri@indu6se de lucrurile dumne2eie4ti( 3n timp ce ultima <imperiul( puterea de stat= 3ndrum1 4i se 3n6 ,ri@e4te de lucrurile omene4ti( 4i am0ndou1 pro'in din unul 4i acela4i i2'or 4i 3n/rumu6 seea21 'iaa omeneasc1. De aceea( nimic nu st1 at0t de mult la inima 3mp1railor ca cinstea preoilor care la r0ndul lor 3i slu@esc( ru,0ndu6se necontenit lui Dumne2eu pen6 tru ei. Iar dac1 preoia este 5ine r0nduit1 4i 5ine6pl1cut1 lui Dumne2eu 3ntre toate( iar puterea de stat 34i 'a exercita corect statalitatea 3ncredinat1 ei( atunci 'a /i o armonie deplin1 3ntre ei 3n tot ce slu@e4te /olosului 4i 5inelui neamului omenesc. De aceea noi ne str1duim din toate puterile s1 p12im do,mele ade'1rate ale lui Dumne2eu 4i cinstea preoiei( n1d1@duind s1 primim prin aceasta mare 5ine de la Dumne2eu 4i s1 ne inem cu t1rie cele pe care le a'em;. !on/orm0ndu6se acestei norme( 3mp1ratul Iustinian( 3n no'elele sale( a recunoscut canoanelor puterea unor le,i de stat. Formula 5i2antin1 clasic1 a relaiilor dintre puterea de stat 4i puterea 5isericeasc1 e cuprins1 3n Epanagog" <a doua @um1tate a secolului I%=A : uterea lumeasc1 4i preoia stau 3ntre ele 3n raportul care exist1 3ntre trup 4i su/letL ele sunt indispensa5ile pentru constituia statului a4a cum trupul 4i su/letul sunt am5ele necesare pentru ca omul s1 tr1iasc1. Bun1starea unui stat st1 3n le,1tura 4i armonia lor;. $otu4i( 3n Bi2an aceast1 sim/onie n6a existat 3ntr6o /orm1 a5solut pur1. 9n practic1( era adeseori 'iolat1 4i distorsionat1. Biserica a /ost de multe ori supus1 preteniilor ce6 2aro6papiste din partea puterii de stat( 3n principal preteniei 4e/ului statului( 3mp1ratul( de a a'ea un cu'0nt 7ot1r0tor 3n soluionarea tre5urilor 5iserice4ti. "l1turi de p1catul omenesc al iu5irii de putere( aceste pretenii a'eau 4i o explicaie istoric1. 9mp1raii cre4tini ai Bi2anului erau succesorii direci ai 3mp1railor romani p1,0ni care( 3ntre multele lor titluri( 3l a'eau 4i pe acela de pontif"x maximus ( preot suprem. $endina ce2aro6papist1 s6a mani/estat mai direct 4i mai prime@dios pentru Biseric1 3n politica 3mp1railor eretici( 3ndeose5i 3n epoca iconoclasmului. Spre deose5ire de 5a2ileii 5i2antini( principii 4i arii ru4i au a'ut o alt1 mo4tenire. De aceea( precum 4i din alte moti'e istorice( 3n 'ec7ea Rusie relaiile dintre puterea 5i6 sericeasc1 4i puterea de stat au /ost mai armonioase. "u existat 3ns1 4i de'ieri de la nor6 mele canonice <su5 I'an cel Sroa2nic 4i 3n con/runt1rile dintre arul "leBsei &i7ai6 lo'ici 4i patriar7ul NiBon=. 9n ceea ce pri'e4te perioada sinodal1( e'identa distorsionare pe parcursul acestor dou1 secole din istoria Bisericii Ruse a normei sim/oniei a /ost determinat1 de impactul deose5it pe care l6a a'ut asupra percepiei ruse4ti a le,ii 4i ordinii 'ieii politice doctri6 na protestant1 a teritorialismului 4i Bisericii de stat <a se 'edea mai @os=. 9n contextul pr15u4irii Imperiului arist( So5orul local din )N)F+)N)J a /1cut o 3ncercare de rea/ir6 mare a idealului sim/oniei 3n noile condiii. 9n declaraia care a precedat re2oluia des6 pre relaiile dintre Biseric1 4i stat( pretenia de separaie a Bisericii de stat a /ost asem16 nat1 dorinei ca :soarele s1 nu str1luceasc1( iar /ocul s1 nu 3nc1l2easc1. rin le,ea inter6

)N

SINODUL E

IS!O "L #UBILI"R "L

BISERI!II OR$ODO%E RUSE

n1 a /iinei sale( Biserica nu poate renuna la c7emarea sa de a lumina( de a trans/i,ura 3ntrea,a 'ia1 omeneasc1( de a o umple de ra2ele ei;. 9n re2oluia So5orului cu pri'ire la statutul le,al al Bisericii Ortodoxe Ruse( statul este c7emat s1 accepte 3n special ur6 m1toarele preci21riA :Biserica Ortodox1 Rus1( care alc1tuie4te o parte a Bisericii Uni6 'ersale a lui 8ristos( are 3n statul rus un statut pu5lic 4i le,al preeminent 3ntre celelalte con/esiuni( care i se cu'ine 3n calitate de cel mai mare lucru s/0nt al ma@orit1ii cople4i6 toare a populaiei 4i de mare /or1 istoric1 care a edi/icat statul rusM Odat1 pu5licate( decretele 4i re,ulamentele proprii emise de Biserica Ortodox1 3n ordinea sta5ilit1 de ea( precum 4i actele administraiei 4i tri5unalelor 5iserice4ti 'or /i recunoscute de stat ca a'0nd /or1 4i semni/icaie @uridic1 cu condiia s1 nu 'iole2e le,ile statuluiM Le,ile statului pri'itoare la Biserica Ortodox1 'or /i emise numai cu acordul puterii 5iseri6 ce4ti.; So5oarele locale ulterioare s6au 3ntrunit 3n condiii 3n care mersul istoriei /1cea imposi5il1 3ntoarcerea la principiile pre6re'oluionare ale relaiilor dintre Biseric1 4i stat. !u toate acestea( Biserica 4i6a a/irmat rolul s1u tradiional 3n 'iaa societ1ii 4i 4i6a exprimat disponi5ilitatea de a acti'a 3n s/era social1. "st/el( So5orul local din )NN. constataA :De6a lun,ul istoriei sale milenare( Biserica Ortodox1 Rus1 4i6a educat credin6 cio4ii 3n spiritul patriotismului 4i iu5irii de pace. atriotismul ei se mani/est1 3n preocupa6 rea pentru mo4tenirea istoric1 a patriei( 3n cet1enia acti'1( 3n 3mp1rt14irea 5ucuriilor 4i neca2urilor poporului s1u( 3n munc1 plin1 de r0'n1 4i con4tiincioas1 4i 3n preocuparea pentru starea moral1 a societ1ii 4i pentru conser'area naturii; <din mesa@ul So5orului=. 9n Occidentul european medie'al a luat /iin1( nu /1r1 in/luena lucr1rii :Despre ce6 tatea lui Dumne2eu; a Fericitului "u,ustin( doctrina despre :cele dou1 s15ii;( potri'it c1reia at0t puterea Bisericii( c0t 4i a statului pro'in( prima direct( iar cea de6a doua indi6 rect( de la episcopul Romei. apii erau monar7i a5solui care domneau asupra statului papal( o parte a Italiei a c1rui r1m14i1 este Katicanul de ast12i. &uli episcopi( 3ndeose6 5i 3n /1r0miata Sermanie /eudal1( erau prini care a'eau asupra teritoriilor lor @urisdi6 cii statale( cu ,u'ern 4i armat1 proprie pe care le conduceau ei 3n4i4i. Re/orma n6a l1sat loc papilor 4i episcopilor catolici pentru a64i p1stra puterea statal1 pe teritoriile 1rilor care de'eniser1 protestante. 9n secolele %KII+%I% condiiile le,ale s6au sc7im5at 4i 3n 1rile catolice p0n1 3ntr6at0t 3nc0t practic Biserica !atolic1 a /ost de /apt 3nl1turat1 de la puterea de stat. $otu4i( al1turi de statul Katican( doctrina despre cele :dou1 s15ii; a susinut continuarea practicii 3nc7eierii unor aliane 3ntre curia ro6 man1 4i statele pe teritoriile c1rora existau comunit1i catolice su5 /orma concordatelor. !a urmare a acestui /apt( statutul le,al al acestor comunit1i era re,lementat 3n multe 1ri nu doar de le,i interne( ci 4i de le,ile care re,lementea21 relaiile internaionale al c1ror su5iect era statul Katican. 9n 1rile unde a trium/at Re/orma( iar mai t0r2iu 4i 3n unele 1ri catolice( 3n relaiile dintre Biseric1 4i stat a /ost instituit principiul teritorialismului care d1 statului su'era6 nitate a5solut1 asupra unui teritoriu 4i asupra comunit1ilor reli,ioase a/late pe el. "cest sistem de relaii a /ost exprimat 3n /ormula cu2us "st r"gio, ilius "st r"ligio <reli,ia su6 'eranului este reli,ia 1rii=. "plicat consec'ent( acest sistem presupune exilarea din stat a celor care au o con/esiune di/erit1 de cea a dein1torilor celei mai 3nalte puteri 3n stat <o practic1 3nt0lnit1 nu o dat1=. 9n 'iaa real1 3ns1( acest principiu s6a consolidat 3ntr6o /orm1 atenuat1 de reali2are care poate /i numit1 sistemul Biseric1 de stat. "cesta o/er1 comunit1ii reli,ioase ma@oritare din care /ace parte su'eranul( 4i pe care el o conduce 3n mod o/icial( pri'ile,iile unei Biserici de stat. O com5inaie 3ntre acest sistem al re6 laiei 3ntre Biseric1 4i stat 4i r1m14iele sim/oniei tradiionale mo4tenite din Bi2an

6. Fundamentele concepiei sociale a Bisericii Ortodoxe Ruse

)N

a determinat particularitatea statutului le,al al Bisericii Ortodoxe Ruse 3n a4a6numita perioad1 sinodal1. 9n Statele Unite ale "mericii( care au constituit de la 5un 3nceput un stat multi6 con/esional( a /ost instituit principiul separaiei radicale a Bisericii de stat( 3n care siste6 mul puterii este pe deplin neutru /a1 de toate con/esiunile. $otu4i( o neutralitate a56 solut1 e ,reu de atins 3n ,eneral. Nici un stat nu poate s1 i,nore structura reli,ioas1 rea6 l1 a populaiei sale. Nici o denominaiune cre4tin1 luat1 separat nu alc1tuie4te ma@orita6 tea 3n Statele Unite ale "mericii( de4i ma@oritatea 7ot1r0toare a locuitorilor Statelor Unite o alc1tuiesc cre4tinii. "ceast1 realitate se re/lect1 3ndeose5i 3n /aptul c1 pre4edin6 tele @ur1 pe Bi5lie( c1 2ilele li5ere sunt o/icial duminicile etc. rincipiul separaiei Bisericii de stat are 3ns1 4i o alt1 ,enealo,ie. e continentul eu6 ropean el este un re2ultat al 5inecunoscutei lupte anticlericale sau /1i4 anti5iserice4ti( 3n special din istoria re'oluiei /rance2e. 9n aceste ca2uri( Biserica este separat1 de stat nu datorit1 multicon/esionalismului populaiei( ci pentru c1 statul se identi/ic1 cu o anume ideolo,ie anticre4tin1 sau total antireli,ioas1( ast/el 3nc0t aici nu se mai poate 'or5i de neutralitatea sa /a1 de reli,ie( nici m1car de natura sa pur secular1. entru Bi6 seric1( aceasta 3nseamn1 desi,ur restricii( drepturi limitate( discriminare sau persecuie /1i41. Istoria secolului %% ne6a o/erit 3n di/erite 1ri ale lumii multe exemple ale unei asemenea atitudini a statului /a1 de reli,ie 4i Biseric1. &ai exist1 o /orm1 a relaiilor dintre Biseric1 4i stat( cu un caracter intermediar 3ntre Biserica de stat 4i separaia radical1 a Bisericii de stat( unde Biserica are statutul unei corporaii pri'ate. E statutul Bisericii ca 4i corporaie pu5lic1 le,al1. 9n acest ca2( Bise6 rica poate a'ea unele pri'ile,ii 4i i se pot 3ncredina unele o5li,aii dele,ate ei de c1tre stat( /1r1 a de'eni totu4i Biseric1 de stat 3n ade'1ratul sens al cu'0ntului. E1ri( cum ar /i &area Britanie( Finlanda( Nor'e,ia( Danemarca( Srecia( p1strea21 4i ast12i sistemul Bisericii de stat. "lte state( tot mai multe <SU"( Frana=( 34i 3ntemeia21 relaiile cu comunit1ile reli,ioase pe principiul separaii depline. 9n Sermania( Biserica !atolic1( Biserica E'an,7elic1 4i alte c0te'a Biserici au statutul de corporaii pu5lice le,ale( 3n timp ce alte comunit1i reli,ioase sunt cu totul separate de stat 4i pri'ite drept corporaii pri'ate. 9n practic1 3ns1( 3n cele mai multe din ast/el de comunit1i situaia re6 al1 a comunit1ilor reli,ioase depinde /oarte puin de /aptul c1 sunt sau nu sunt separate de stat. 9n unele 1ri unde Bisericile 4i6au p1strat statutul statal( acesta s6a redus la per6 ceperea de taxe pentru susinerea lor prin instituiile /iscale ale statului 4i 3n recunoa4te6 rea 3nre,istr1rilor reli,ioase ale 5ote2urilor 4i c1s1toriilor ca /iind la /el de 'alide le,al ca 4i certi/icatele de stare ci'il1 eli5erate de or,anele administraiei de stat.

"st12i( Biserica Ortodox1 34i s1'0r4e4te slu@irea lui Dumne2eu 4i a oameni6 lor 3n di/erite 1ri. 9n unele dintre ele( ea repre2int1 con/esiunea naional1 <Sre6 cia( Rom0nia( Bul,aria=( 3n altele( multinaionale( ea este reli,ia ma@orit1ii naiunii <Rusia=. 9n alte 1ri( mem5rii Bisericii Ortodoxe alc1tuiesc o minoritate reli,ioas1 care tr1ie4te /ie printre cre4tini de alte con/esiuni <Finlanda( olonia( SU"=( /ie printre oameni a'0nd alte reli,ii <#aponia( Siria( $urcia=. 9n unele 1ri mici( Biserica Ortodox1 are statutul unei reli,ii de stat <!ipru( Srecia( Finlan6 da=( 3n altele este separat1 de stat. Exist1 di/erene 4i 3ntre contextele le,ale 4i politice concrete 3n care tr1iesc Bisericile Ortodoxe locale. $oate 3ns1 se 3nte6 meia21( at0t 3n ordinea intern1( c0t 4i relaiile lor cu puterea de stat( pe porunci6 le lui 8ristos( pe 3n'11turile "postolilor( pe s/intele canoane 4i pe o experien1

)N

SINODUL E

IS!O "L #UBILI"R "L

BISERI!II OR$ODO%E RUSE

istoric1 de dou1 mii de aniL 3n cele mai di'erse condiii( ele ,1sesc posi5ilitatea de a64i 3mplini scopurile poruncite de Dumne2eu( re'el0ndu64i ast/el natura lor supralumeasc1 4i ori,inea lor cereasc1( dumne2eiasc1. III.I. #at* fiind dif"r"n-a lor d" natur*, 0is"rica (i statul au la dispo%i-i" mi2loac" dif"rit" p"ntru a-(i ating" scopuril". !tatul s" spri2in* +n principal p" put"r"a mat"rial*, car" includ" constr1ng"r"a, (i p" sist"m" d" id"i s"cular" cor"spun%*toar", +n timp c" 0is"rica ar" la dispo%i-i" mi2loac" r"ligios-moral" p"ntru c*l*u%ir"a duho&nic"asc* a turm"i sal" (i p"ntru atrag"r"a d" noi fii. Biserica propo'1duie4te /1r1 ,re4eal1 "de'1rul lui 8ristos 4i pred1 oameni6 lor poruncile morale care 'in de la Dumne2eu 9nsu4iL de aceea( ea n6are puterea s1 sc7im5e nimic 3n 3n'11tura sa. #ar n-ar" put"r"a nici s* tac* sau s* s" r"-in* d" la propo&*duir"a ad"&*rului, oricar" ar fi +n&*-*turil" pr"scris" sau propagat" d" institu-iil" d" stat. .n ac"ast* pri&in-*, 0is"rica "st" cu totul li)"r* fa-* d" stat. entru propo'1duirea ne3n,r1dit1 4i li5er1 interior a ade'1rului( Biserica a su/erit nu o dat1 3n istorie persecuii de la du4manii lui 8ristos. Dar Biserica persecutat1 e c7emat1 s1 3ndure cu r15dare persecuiile( /1r1 a re/u2a loialitatea /a1 de statul persecutor. Su'eranitatea le,al1 pe teritoriul unui stat aparine autorit1ilor lui. rin ur6 mare( ele determin1 statutul @uridic al Bisericii Locale( /ie acord0ndu6i posi5ili6 tatea de a64i 3mplini misiunea /1r1 opreli4ti( /ie 3n,r1dindu6i aceast1 posi5ilitate. rin aceasta puterea de stat se @udec1 pe ea 3ns14i 3n /aa Drept1ii Ke4nice 4i 3n cele din urm1 34i decide dinainte soarta. 0is"rica +(i p*str"a%* loialitat"a fa-* d" stat, dar porunca lui #umn"%"u, d" a s*&1r(i +n oric" condi-ii (i +n oric" +mpr"2ur*ri lucrar"a m1ntuirii oam"nilor, "st" d"asupra "xig"n-"lor ac"st"i loialit*-i. #ac* put"r"a +i o)lig* p" cr"dincio(ii ortodoc(i la aposta%i" fa-* d" 6ristos (i 0is"ric* Lui (i la p*cat" (i fapt" &*t*m*toar" sufl"tului, 0is"rica tr")ui" s* r"fu%" s* s" supun* statului. Urm0nd ,lasului con4tiinei sale( cre4tinul poate s1 nu 3mplineasc1 poruncile statului care6l 3mpin, la un p1cat ,ra'. 9n ca2ul impo6 si5ilit1ii unei supuneri /a1 de le,ile de stat 4i dispo2iiile puterii din partea pli6 n1t1ii Bisericii( ierar7ia 5isericeasc1 poate 3ntreprinde( dup1 o considerare adec'at1 a pro5lemei( urm1toarele aciuniA poate s1 intre 3n dialo, direct cu puterea 3n pro5lema respecti'1( poate s1 /ac1 apel la popor pentru ca acesta s1 /ac1 u2 de mecanismele democratice pentru a sc7im5a le,islaia sau( pentru a re'i2ui deci2ia puterii( poate s1 /ac1 apel la instituiile internaionale( 4i la opinia pu5lic1 mondial1 4i poate s164i 3ndemne /iii la nesupunere ci'ic1 pa4nic1. III.6. rincipiul li5ert1ii de con4tiin1( ap1rut ca noiune @uridic1 3n secolele %KIII+%I%( a de'enit unul din principiile /undamentale ale relaiilor interumane numai dup1 primul r125oi mondial. " /ost con/irmat de Declaraia Uni'ersal1 a Drepturilor Omului 4i inclus 3n constituiile celor mai multe state. "pariia acestui principiu atest1 /aptul c1( 3n lumea contemporan1( reli,ia a de'enit dintr6o c7estiune :social1; c7estiu6

6. Fundamentele concepiei sociale a Bisericii Ortodoxe Ruse

)N

nea :pri'at1; a omului. 9n sine( acest proces atest1 de2inte,rarea sistemului 'alorilor spirituale 4i /aptul c1 cea mai mare parte a unei societ1i( care a/irm1 li5ertatea de co6 n4tiin1( nu mai aspir1 la m0ntuire. Dac1 iniial statul a ap1rut ca un instrument al a/ir6 m1rii le,ii di'ine 3n societate( li5ertatea de con4tiin1 a trans/ormat 3n cele din urm1 statul 3ntr6o instituie exclusi' p1m0nteasc1( nele,at1 de an,a@amente reli,ioase.

"/irmarea li5ert1ii de con4tiin1 ca principiu @uridic atest1 pierderea de c1tre societate a elurilor 4i 'alorilor reli,ioase( aposta2ierea 3n mas1( indi/erena /a1 de misiunea Bisericii 4i /a1 de 5iruina asupra p1catului. Dar acest principiu s6a do'edit a /i unul din mi@loacele existenei Bisericii 3ntr6o lume nereli,ioas1( /1c0nd6o 3n stare s1 se 5ucure de un statut le,al 3n statul secular 4i de indepen6 den1 /a1 de acea parte a societ1ii care crede altce'a sau nu crede deloc. 7"utralitat"a r"ligios-id"ologic* a statului nu contra%ic" id""a cr"(tin* a &oca-i"i 0is"ricii +n soci"tat". 5otu(i, 0is"rica tr")ui" s* arat" statului c* "st" inadmisi)il ca "l s* propag" act" sau con&ing"ri car" pot duc" la controlul total al &i"-ii p"rsonal", al con&ing"rilor (i r"la-iilor cu al-i oam"ni, pr"cum (i la "ro%iun"a moralit*-ii p"rsonal", familial" sau pu)lic", la of"nsar"a s"ntim"nt"lor r"ligioas", la &*t*mar"a id"ntit*-ii cultural-spiritual" a oam"nilor (i la am"nin-ar"a darului sacru al &i"-ii. .n r"ali%ar"a proi"ct"lor sal" social", carita)il", "duca-ional" (i a altor proi"ct" s"mnificati&" social, 0is"rica s" poat" )a%a p" spri2inul (i asist"n-a statului. Ea mai ar" dr"ptul s* a(t"pt" d" la stat ca, +n r"la-iil" sal" cu uniunil" r"ligioas", s* ia +n consid"rar" num*rul ad"p-ilor s*i (i locul p" car" "a +l ocup* +n formar"a imaginii istoric", cultural" (i spiritual" a poporului (i a po%i-i"i lor ci&ic". III.F. Forma 4i metodele de ,u'ernare sunt condiionate 3n multe moduri de starea spiritual1 4i moral1 a societ1ii. !on4tient1 de acest lucru( Biserica accept1 opiunea oamenilor sau cel puin nu i se 3mpotri'e4te.
Su5 2ud"c*tori( sistemul social descris 3n !artea 8ud"c*torilor( puterea aciona nu prin constr0n,ere( ci 3n 'irtutea unei autorit1i sancionate de Dumne2eu. entru ca ace6 ast1 putere s1 /ie e/ecti'1( credina 3n societate tre5uia s1 /ie /oarte puternic1. Su5 r"gi( 3n monarhi"( puterea r1m0ne darul lui Dumne2eu( dar exercitarea ei real1 recur,e nu at0t la autoritatea spiritual1( c0t la constr0n,ere. $recerea de la @udec1tori la monar7ie atest1 sl15irea credinei( ceea ce a /1cut necesar1 3nlocuirea Re,elui Ne'12ut cu un re,e '12ut. Democraiile contemporane( inclusi' cele cu /orm1 monar7ic1( nu caut1 sancio6 narea di'in1 a puterii. Ele repre2int1 /orma puterii 3n societatea secular1 care presupune dreptul /iec1rui cet1ean 3n stare de aceasta de a64i exprima li5er 'oina 3n ale,eri.

/ schim)ar" a form"i d" put"r" +ntr-una mai +nr*d*cinat* r"ligios f*r* spirituali%ar"a soci"t*-ii +ns"(i &a d"g"n"ra in"&ita)il +n falsitat" (i ipocri%i" (i &a sl*&i (i fac" f*r* &aloar" ac"ast* form* +n ochii oam"nilor. 5otu(i, posi)ilitat"a un"i astf"l d" r"na(t"ri spiritual" a soci"t*-ii, car" s* produc* +n mod fir"sc o form* mai +nalt* din punct d" &"d"r" r"ligios d" organi%ar" statal*, nu poat" fi "xclus* cu totul. Dar( 3n condiii de ro5ie( tre5uie urmat s/atul S/0ntul

-.

SINODUL E

IS!O "L #UBILI"R "L

BISERI!II OR$ODO%E RUSE

a'elA :Iar de poi s1 /ii li5er( mai mult /olose4te6te; <1 Co F( -)=. 9n acela4i timp( Biserica tre5uie s1 acorde atenia principal1 nu at0t sistemului or,ani21rii exterioare a statului( c0t st1rii inimilor mem5rilor ei. De aceea( Biserica nu so6 cote4te posi5il ca ea s1 de'in1 iniiatoarea 'reunei sc7im51ri a /ormei de ,u'er6 nare. e aceea4i linie( Sinodul episcopal al Bisericii Ortodoxe Ruse din )NNH a accentuat @usteea po2iiei potri'it c1reia :Biserica nu acord1 pre/eri6 n1 nici unei or,ani21ri statale( nici uneia din doctrinele politice existente;. III.J. Statul( inclusi' cel secular( este de re,ul1 con4tient de c7emarea sa de a cl1di 'iaa poporului pe principiile 5inelui 4i drept1ii( 3n,ri@indu6se at0t de 5un1starea material1( c0t 4i de cea spiritual1 a societ1ii. De aceea( Biserica poate coopera cu statul 3n c7estiuni de pe urma c1rora 5ene/icia21 at0t Biserica 3ns14i( c0t 4i indi'idul 4i societatea. entru Biseric1( o asemenea preocupare tre6 5uie s1 /ac1 parte din misiunea ei m0ntuitoare care implic1 4i ,ri@a /a1 de om. Biserica e c7emat1 s1 ia parte la edi/icarea 'ieii omene4ti 3n toate s/erele unde acest lucru este cu putin1 4i( ast/el( s164i uneasc1 e/orturile corespun21toare cu repre2entanii puterii seculare. !ondiiile cooper1rii Biseric16stat tre5uie s1 /ie corespondena particip1rii Bi6 sericii la e/orturile statului cu natura 4i c7emarea Bisericii( a5sena dictatului sta6 tului 3n acti'itatea social1 a Bisericii 4i neimplicarea Bisericii 3n s/ere ale acti6 'it1ii statului unde aciunea ei este imposi5il1 din moti'e canonice sau de alt /el. !f"r"l" conlucr*rii +ntr" 0is"ric* (i stat +n p"rioada istoric* actual* sunt urm*toar"l"9 a: r"ali%ar"a p*cii la ni&"l int"rna-ional, int"r-"tnic (i ci&ic (i promo&ar"a +n-"l"g"rii r"ciproc" (i a cola)or*rii +ntr" oam"ni, popoar" (i stat"; ): pr"ocupar"a p"ntru p*strar"a moralit*-ii +n soci"tat"; c: "duca-ia (i formar"a spiritual*, cultural*, moral* (i patriotic*; d: caritat"a (i )in"fac"r"a (i d"%&oltar"a +n comun a unor program" social"; ": p*strar"a, r"staurar"a (i d"%&oltar"a mo(t"nirii istoric" (i cultural", inclusi& pr"ocupar"a p"ntru cons"r&ar"a monum"nt"lor istoric" (i cultural"; f: dialogul cu organism"l" put"rii d" stat din toat" dom"niil" (i la toat" ni&"luril" +n ch"stiuni important" p"ntru 0is"ric* (i soci"tat", inclusi& +n "la)orar"a unor l"gi, r"gulam"nt", instruc-iuni (i d"ci%ii ad"c&at"; g: gri2a p"ntru for-"l" militar" (i d" m"n-in"r" a l"gii, p"ntru "duca-ia lor spiritual-moral*; h: "forturil" p"ntru com)at"r"a profilactic* a criminalit*-ii (i gri2a fa-* d" p"rsoan"l" a2uns" +n institu-ii cu pri&ar" d" li)"rtat"; i: (tiin-a (i c"rc"tar"a, inclusi& c"l" umanist"; 2: +ngri2ir"a s*n*t*-ii; <: cultura (i acti&itat"a d" cr"a-i"; l: munca m"diilor d" informar" +n mas* )is"ric"(ti (i s"cular"; m: acti&itat"a p"ntru p*strar"a m"diului +ncon2ur*tor; n: acti&itat"a "conomic* +n folosul 0is"ricii, statului (i soci"t*-ii; o: spri2inir"a institu-i"i famili"i, mat"rnit*-ii (i copiilor;

6. Fundamentele concepiei sociale a Bisericii Ortodoxe Ruse

-.

p: opo%i-ia fa-* d" acti&it*-il" structurilor ps"udo-r"ligioas" car" am"nin-* indi&idul (i soci"tat"a. !onlucrarea 3ntre Biseric1 4i stat este posi5il1 de asemenea 4i 3n alte s/ere( atunci c0nd acest lucru contri5uie la 3mplinirea sarcinilor menionate mai sus. .n ac"la(i timp, "xist* dom"nii +n car" cl"rul (i structuril" canonic" al" 0is"ricii nu pot s* spri2in" statul sau s* coop"r"%" cu "l. Ac"st"a sunt urm*toar"l"9 a: lupta politic*, agita-iil" "l"ctoral", campaniil" +n spri2inul unor partid" politic" sau p"rsoan" pri&at" (i al unor lid"ri pu)lici sau politici; ): promo&ar"a r*%)oai"lor ci&il" sau d" agr"siun" "xt"rn*; c: participar"a n"mi2locit* la ac-iuni d" spiona2 sau la oric" alt* acti&itat" car" n"c"sit*, +n conformitat" cu l"g"a statului, p*strar"a s"cr"tului. Printr" dom"niil" tradi-ional" al" "forturilor social" al" 0is"ricii /rtodox" "st" (i mi2locir"a p" l1ng* put"r"a d" stat p"ntru n"&oil" poporului, p"ntru dr"pturil" (i pr"ocup*ril" c"t*-"nilor particulari sau al" grupurilor social". / astf"l d" mi2locir" "st" o datori" a 0is"ricii (i "a s" r"ali%"a%* prin int"r&"n-ii &"r)al" sau scris" la organ"l" put"rii d" stat d" di&"rs" ramuri (i ni&"luri din part"a institu-iilor cor"spun%*toar" al" 0is"ricii. III.N. 9n statul contemporan( puterea este di'i2at1 de o5icei 3n ramurile le6 ,islati'1( executi'1 4i @udiciar1( 4i la ni'eluri naional( re,ional 4i local. Fapt care determin1 speci/icitatea relaiilor Bisericii cu autorit1ile din di/eritele ra6 muri 4i ni'eluri. R"la-iil" cu put"r"a l"gislati&* s" manif"st* +n dialogul dintr" 0is"ric* (i l"gislatori +n ch"stiuni l"gat" d" +m)un*t*-ir"a l"gilor na-ional" (i local" car" au l"g*tur* cu &ia-a 0is"ricii, conlucrar"a 0is"ric*-stat (i sf"r"l" pr"ocup*rilor social" al" 0is"ricii. "cest dialo, pri'e4te de asemenea re2oluiile 4i deci2i6 ile puterii le,islati'e care nu au le,1tur1 direct1 3n le,i/erare. .n contact"l" sal" cu put"r"a "x"cuti&*, 0is"rica tr")ui" s* ai)* un dialog p" ch"stiuni l"gat" d" luar"a d" d"ci%ii pri&itoar" la &ia-a 0is"ricii, d" coop"rar"a dintr" 0is"ric* (i stat (i sf"ra pr"ocup*rilor social" al" 0is"ricii. .n ac"st scop, 0is"rica m"n-in" la ni&"l cor"spun%*tor contact" cu organism"l" put"rii "x"cuti&" c"ntral" (i local"( inclusi' cu cele responsa5ile pentru re2ol6 'area unor pro5leme practice din 'iaa 4i acti'it1ile asociaiilor reli,ioase( 4i cu cele responsa5ile pentru monitori2area respect1rii le,ilor <or,ane ale @ustii6 ei( procuraturii( a/acerilor interne= de c1tre or,anismele mai sus6menionate. R"la-iil" 0is"ricii cu put"r"a 2udiciar* la dif"rit"l" ni&"luri tr")ui" limitat* la r"pr"%"ntar"a int"r"s"lor sal" +n tri)unal, atunci c1nd "st" ca%ul. Biserica nu inter'ine 3n exercitarea nemi@locit1 de c1tre puterea @udiciar1 a /unciilor 4i prero,ati'elor ei. .n afara ca%urilor d" a)solut* n"c"sitat", int"r"s"l" 0is"ricii sunt r"pr"%"ntat" +n tri)unal" d" laici +mput"rnici-i d" autorit*-il" )is"ric"(ti la ni&"lul cor"spun%*tor <!7alcedon N=. #isput"l" )is"ric"(ti int"rn" nu &or fi adus" +n tri)unal"l" s"cular" <"ntio7ia )-=. Pot fi adus" +n fa-a tri)unal"lor s"cular" numai conflict" int"rconf"sional" sau conflict" cu schismaticii car" nu ating ch"stiuni doctrinar" <!art. IN=.

-.

SINODUL E

IS!O "L #UBILI"R "L

BISERI!II OR$ODO%E RUSE

III.).. S/intele canoane inter2ic clerului s1 apele2e la puterea de stat /1r1 permisiunea conducerii 5iserice4ti. "st/el( canonul )) al Sinodului din Sardica spuneA :Dac1 'reun episcop sau pre25iter sau( 3n ,eneral( oricine din cler 3n6 dr12ne4te s1 mear,1 la 3mp1rat /1r1 permisiune 4i scrisoare de la episcopul pro6 'inciei 4i( mai mult( de la episcopul mitropoliei( s1 /ie depus 4i lipsit nu numai de 9mp1rt14anie( dar 4i de demnitatea pe care o a'eaM Dac1 o necesitate nea6 p1rat1 3l 3mpin,e pe cine'a s1 se duc1 la 3mp1rat( s1 o /ac1 cu 4tirea 4i permisi6 unea episcopului mitropoliei 4i a celorlali episcopi ai pro'inciei 4i s1 c1l1tore6 asc1 cu scrisori de la ace4tia;. Contact"l" (i l"g*turil" 0is"ricii cu c"l" mai +nalt" organ" al" put"rii d" stat s" r"ali%"a%* dir"ct d" Patriarh (i d" !f1ntul !inod, sau prin r"pr"%"ntan-i d"l"ga-i cu +mput"rniciri scris". Contact"l" (i l"g*turil" lor cu organ"l" r"gional" al" put"rii d" stat sunt r"ali%at" d" "piscopii "parhiali sau prin r"pr"%"ntan-i +mput"rnici-i, la r1ndul lor, +n scris. Contact"l" (i l"g*turil" cu organ"l" put"rii d" stat local" s" r"ali%"a%* d" protopopiat" (i parohii cu )in"cu&1ntar"a "piscopilor "parhiali. R"pr"%"ntan-ii autorit*-ilor )is"ric"(ti +mput"rnici-i s* m"n-in* contactul cu organ"l" put"rii d" stat pot fi d"s"mna-i fi" p" o )a%* p"rman"nt*, fi" printr-o consulta-i" p" fi"car" pro)l"m* +n part". .n ca%ul +n car" o ch"stiun" consid"rat* ant"rior la ni&"l local sau r"gional "st" d"f"rit* c"lor mai +nalt" organ" al" put"rii d" stat, "piscopul "parhial &a aduc" ac"asta la cuno(tin-a Patriarhului (i a !f1ntului !inod (i l" &a c"r" s* m"n-in* contactul cu statul +n consid"r*ril" ult"rioar" al" ch"stiunii +n cau%*. .n ca%ul +n car" o afac"r" 2udiciar* " transf"rat* d" la ni&"l local sau r"gional la c"l mai +nalt ni&"l, "piscopul "parhial tr")ui" s* inform"%" +n scris Patriarhul (i !f1ntul !inod cu pri&ir" la modul +n car" a d"curs "xaminar"a la tri)unalul ant"rior. C"i car" pr"%id"a%* district" )is"ric"(ti cu autogu&"rnar" (i administratorii unor "parhii din alt" stat" au o )in"cu&1ntar" sp"cial* din part"a Patriarhului (i !f1ntului !inod s* r"ali%"%" contact" cu conduc*torii ac"stor stat". III.)). entru e'itarea oric1rei con/u2ii 3ntre c7estiunile 5iserice4ti 4i cele de stat 4i pentru ca puterea 5isericeasc1 s1 nu do50ndeasc1 un caracter lumesc( canoan"l" int"r%ic cl"ricilor s* particip" la ch"stiunil" gu&"rn*rii d" stat. Canonul apostolic =1 spun"9 37u s" cu&in" ca "piscopul sau pr"%)it"rul s* s" co)oar" la gu&"rnar"a poporului, ci s* s" d"dic" tr")urilor )is"ric"(ti4. Ac"la(i lucru s" spun" (i +n canonul apostolic > (i +n canonul 1? al !inodului @II Ecum"nic. .n cont"xt cont"mporan, ac"st" pr"&"d"ri s" aplic* nu numai particip*rii la organ"l" "x"cuti&" al" put"rii administrati&", ci (i particip*rii +n organ"l" r"pr"%"ntati&" al" put"rii <c/. K.-=.

6. Fundamentele concepiei sociale a Bisericii Ortodoxe Ruse

-.

IK. Etica cre4tin1 4i dreptul secular


IK.). Dumne2eu este des1'0r4ire( prin urmare lumea creat1 de El este des16 '0r4it1 4i armonioas1. Respectarea le,ilor di'ine este 'ia1( 3ntruc0t Dumne2eu 9nsu4i este 'ia1 nes/0r4it1 4i deplin1. R1ul 4i p1catul au intrat 3n lume prin c16 derea protop1rinilor. 9n acela4i timp 3ns1( omul c12ut 4i6a p1strat li5ertatea de a ale,e cu a@utorul lui Dumne2eu calea drept1ii. rin aceast1 respectare a porun6 cilor date de Dumne2eu este a/irmat1 'iaa( dar a5aterea de la acestea duce ine6 'ita5il la stric1ciune 4i moarte( pentru c1 aceasta nu este altce'a dec0t o a5atere de la Dumne2eu 4i( prin urmare( de la /iin1 4i 'ia1( care pot /i numai 3n ElA :Iat1 eu ast12i i6am pus 3nainte 'iaa 4i moartea( 5inele 4i r1ul( poruncindu6i ast12i s1 iu5e4ti pe Domnul Dumne2eul t1u( s1 um5li 3n toate c1ile Lui 4i s1 3m6 pline4ti poruncile Lui( 7ot1r0rile Lui 4i le,ile Lui( ca s1 tr1ie4ti 4i s1 te 3nmu6 le4ti 4i s1 te 5inecu'0nte2e Domnul Dumne2eul t1u pe p1m0ntul pe care6l 'ei st1p0ni. Iar( de se 'a 3ntoarce inima ta 4i nu 'ei asculta( 4i te 'ei l1sa ademenit 4i te 'ei 3nc7ina la ali dumne2ei 4i le 'ei slu@i lor( '1 dau de 4tire ast12i c1 'ei pieri 4i nu 'ei tr1i mult 3n p1m0ntul pe care Domnul Dumne2eu i6l d1; <#t *.( )I+)J=. 9n ordinea p1m0nteasc1 a lucrurilor( p1catul 4i r1splata acestuia nu ur6 mea21 imediat una dup1 alta( ci pot /i desp1rite de muli ani( 5a c7iar de ,ene6 raiiA :S1 nu te 3nc7ini lor( nici s1 le slu@e4ti( c1ci Eu( Domnul Dumne2eul t1u( sunt Dumne2eu ,elos( !are pedepse4te 'ina p1rinilor 3n copii p0n1 la al treilea 4i al patrulea neam pentru cei ce &1 ur1sc. Gi &1 milosti'esc p0n1 la al miilea neam c1tre cei ce &1 iu5esc 4i p12esc poruncile &ele; <#t I( N+).=. e de o parte( aceast1 distan1 3ntre /1r1dele,e 4i pedeaps1 3i p1strea21 omului li5ertatea iar( pe de alt1 parte( 3i /ace pe oameni 3nelepi 4i cucernici s1 studie2e cu deo6 se5it1 atenie le,ea dumne2eiasc1( ca s1 3n'ee s1 deose5easc1 3ntre drept 4i ne6 drept( 3ntre le,iuit 4i nele,iuit. rintre cele mai 'ec7i monumente scrise exist1 multe cule,eri de 3n'11turi 4i le,i. F1r1 3ndoial1( ele co5oar1 p0n1 3n perioada cea mai 'ec7e( preal/a5etic1( a existenei umanit1ii( /iindc1 :lucrarea le,ii; este scris1 de Dumne2eu 3n inimile oamenilor <Rm -( )I=. Le,ea exist1 3n societatea omeneasc1 din 'remuri ime6 moriale. rimele le,i au /ost date omului 3nc1 pe c0nd era 3n rai <$c -( )6+)F=. Dup1 c1derea 3n p1cat( care este c1lcarea de c1tre om a le,ii dumne2eie4ti( le6 ,ea a de'enit 7otar( iar 3nc1lcarea ei amenin1 cu distru,erea at0t persoana omului( c0t 4i comunitatea uman1. IK.-. Le,ea este c7emat1 s1 mani/este 3n s/era socialului 4i politicului le,ea di'in1 unic1 a uni'ersului. 9n acela4i timp( /iind un produs al e'oluiei istorice( orice sistem le,al ela5orat de comunitatea uman1 poart1 pecetea limit1rii 4i ne6 des1'0r4irii. Le,ea e o s/er1 special1( di/erit1 de s/era 3nrudit1 a eticuluiL ea nu determin1 starea interioar1 a inimii omene4ti( /iindc1 Dumne2eu este sin,urul !unosc1tor !ititor al inimilor.

-.

SINODUL E

IS!O "L #UBILI"R "L

BISERI!II OR$ODO%E RUSE

!u toate acestea( comportamentul 4i aciunile oamenilor constituie o5iectul re,lement1rilor le,ale care alc1tuiesc 4i coninutul le,islaiei. Le,ea o/er1 4i m1suri coerciti'e pentru a o5li,a la supunere /a1 de le,e. Sanciunile le,isla6 ti'e pentru restaurarea ordinii 4i le,ii 3nc1lcate /ac din le,e un liant de n1de@de al societ1ii( cu condiia ca( lucru adeseori 3nt0lnit 3n istorie( s1 nu /ie r1sturnat 3ntre,ul sistem al le,ii 3n 'i,oare. !u toate acestea( dat /iind c1 nici o comuni6 tate omeneasc1 nu poate exista /1r1 le,e( 3n locul le,ii 4i ordinii distruse apare 3ntotdeauna un nou sistem le,islati'. L"g"a cuprind" un minimum d" norm" moral" o)ligatorii p"ntru fi"car" om al soci"t*-ii. !arcina l"gii s"cular" nu "st" transformar"a lumii car" %ac" +n r*u +n .mp*r*-ia lui #umn"%"u, ci d" a nu o l*sa s* s" transform" +ntr-un iad. rincipiul /undamental al le,ii esteA :Nu /ace altuia ce nu 'rei s1 i se /ac1 ie;. #ac* un om fac" fa-* d" altul o fapt* n"l"giuit*, &*t*mar"a adus* int"grit*-ii l"gii (i ordinii dumn"%"i"(ti poat" fi +nl*turat* prin suf"rin-a criminalului sau prin i"rtar" atunci c1nd cons"cin-"l" moral" al" un"i fapt" p*c*toas" sunt asumat" d" p"rsoana Agu&"rnator, duho&nic, comunitat" "tc.: car" d* i"rtar"a. Su/erina 'indec1 su/letul c7inuit de p1cat( iar su/erina de 5un1'oie a unui drept pentru p1catele unui 'ino'at repre2int1 cea mai 3nalt1 /orm1 de isp14ire( m1sura ei cea mai 3nalt1 /iind @ert/a Domnului Iisus care a luat asupra Sa p1catul lumii <In )( -N=. IK.*. 9nele,erea locului unde se i'e4te :7otarul care r1ne4te; 4i separ1 om de om di/er1 de la o societate la alta 4i de la o epoc1 la alta. !u c0t o comunita6 te uman1 este mai reli,ioas1 cu at0t este mai mare 4i con4tiina unit1ii 4i inte6 ,rit1ii lumii. 9n societ1i inte,ral reli,ioase oamenii sunt '12ui 3n dou1 per6 specti'e( /ie ca persoane unice( care stau sau cad 3naintea lui Dumne2eu < Rm )H( H= 4i de aceea nu pot /i @udecai de ali oameni( /ie ca mem5ri ai unui corp social unic( 3n care 5oala unui mem5ru duce la 3m5oln1'irea 4i c7iar moartea 3ntre,ului or,anism. 9n acest ultim ca2( /iecare om poate 4i tre5uie s1 /ie @ude6 cat de 3ntrea,a comunitate( /iindc1 aciunile unuia au impact asupra multora. Do50ndirea unui du7 de pace de c1tre un sin,ur om drept duce( potri'it S/0ntu6 lui Sera/im de Saro'( la m0ntuirea a mii de oameni 3n @urul lui( iar s1'0r4irea unui p1cat de un sin,ur nele,iuit poate s1 atra,1 moartea multora.
O ast/el de atitudine /a1 de mani/est1rile p1c1toase 4i criminale are temeiuri /erme 3n S/0nta Scriptur1 4i 3n $radiia Bisericii. : rin 5inecu'0ntarea oamenilor drepi ceta6 tea mer,e 3nainte( iar prin ,ura celor nele,iuii a@un,e ruin1; <Pr ))( ))=. S/0ntul Kasile cel &are 3n'1a pe locuitorii din !e2areea !apadociei care su/ereau de /oame 4i de seteA :Din pricina c0tor'a( nenorocirea se a5ate asupra unui 3ntre, popor 4i datorit1 r1u6 t1ii unuia( muli tre5uie s1 ,uste roadele acesteia. "7a5 a comis un sacrile,iu 4i carele sale de lupt1 au /ost 3n/r0nte toateL Timri a des/r0nat cu /emeia madianit1( iar Israel a /ost pedepsit;. S/0ntul !iprian al &osco'ei scrie acela4i lucruA :Nu 4tii c1 p1catul popo6 rului cade asupra prinului 4i p1catul prinului cade asupra poporuluiR; Din acest moti' 'ec7ile coduri re,lementau 4i acele aspecte ale 'ieii care ast12i sunt 3n a/ara unei re,lement1ri prin le,e. De exemplu( potri'it pre'ederilor le,ale ale

6. Fundamentele concepiei sociale a Bisericii Ortodoxe Ruse

-.

entateu7ului( adulterul era pedepsit prin moarte <L& -.( ).=( pe c0nd ast12i 3n cele mai multe state el nu este pri'it ca o 3nc1lcare a le,ii. !0nd se pierde 'i2iunea lumii 3n inte6 ,ralitatea ei( s/era re,lement1rilor le,ale se reduce la ca2urile '1t1m1rilor e'idente( iar limitele acestora de'in tot mai restr0nse o dat1 cu erodarea moralit1ii pu5lice 4i secula6 ri2area con4tiinei. De exemplu( 'r1@itoria( care 3n comunit1ile antice era considerat1 o crim1 ,ra'1( este pri'it1 de le,ea actual1 ca o /apt1 ima,inar1 4i de aceea nu e pedepsit1.

Natura c12ut1 a omului care i6a de/ormat con4tiina nu6l las1 s1 primeasc1 le,ea dumne2eiasc1 3n deplin1tatea ei. 9n di'ersele epoci oamenii au /ost co6 n4tieni numai parial de aceast1 le,e. "cest lucru se 'ede 5ine 3n con'or5irea e'an,7elic1 a &0ntuitorului despre di'or. &oise a 3n,1duit di'orul :din cau2a 3mpietririi inimilor 'oastre;( dar n6a /ost a4a :de la 3nceput;( pentru c1 3n c1s16 torie 51r5atul de'ine :un trup; cu /emeia lui( 4i de aceea c1s1toria este indiso6 lu5il1 <Mt )N( *+I=. $otu4i( 3n ca2urile 3n care l"g"a om"n"asc* r"sping" cu totul norma di&in* a)solut*, su)stituindu-i contrariul "i, ac"asta +nc"t"a%* a mai fi o l"g" (i d"&in" f*r*d"l"g", indif"r"nt d" &"(mint"l" l"gal" car" ar +m)r*ca-o. De exemplu( 3n Decalo, se spune limpedeA :!inste4te pe tat1l t1u 4i pe mama ta; < I( -.( )-=. Orice norm1 secular1 care contra'ine acestei porunci 3l /ace criminal nu pe cel ce o 3ncalc1( ci pe le,iuitorul 3nsu4i. !u alte cu'inte( le,ea omeneasc1 n6a cuprins niciodat1 le,ea dumne2eiasc1 3n deplin1tatea ei( dar( pentru a r1m0ne le,e( este o5li,at1 s1 se con/orme2e principiilor instituite de Dumne2eu( iar nu s1 le erode2e. IK.H. Din punct de 'edere istoric( at0t le,ile reli,ioase( c0t 4i cele seculare pro'in din aceea4i surs1 4i mult1 'reme au /ost doar dou1 aspecte ale unei sin6 ,ure s/ere le,ale. O ast/el de repre2entare despre le,e este caracteristic1 4i pentru Kec7iul $estament. !7em0ndu6i pe credincio4i 3n 9mp1r1ia Sa care nu este din lumea aceasta( Domnul Iisus 8ristos a separat <Lc )-( I)+I-= Biserica( $rupul S1u( de lumea care 2ace 3n p1cat. 9n cre4tinism( le,ea interioar1 a Bisericii e li5er1 de starea de dec1dere spiritual1 a lumii( 5a c7iar se opune ei <Mt I( -)+HF=. $otu4i( aceast1 opo2iie nu este o 3nc1lcare a le,ii( ci 3mplinirea 3n deplin1tatea ei a Drept1ii di'ine pe care( prin c1derea 3n p1cat( umanitatea a respins6o. !ompa6 r0nd normele Kec7iului $estament cu cele ale E'an,7eliei( Domnul c7eam1 3n redica Sa de pe &unte la identitatea deplin1 a 'ieii cu le,ea di'in1 a5solut1( adic1 la 3ndumne2eireA :Fii des1'0r4ii( precum $at1l 'ostru !el din ceruri des1'0r4it este; <Mt I( HJ=. IK.I. 9n Biserica 3ntemeiat1 de Domnul Iisus( e 3n 'i,oare o le,e special1 a c1rei 5a21 este Re'elaia dumne2eiasc1. "ceasta este le,ea canonic1. Dac1 toate celelalte le,islaii 4i statute reli,ioase au /ost date unei umanit1i c12ute din Dumne2eu 4i pot s1 /ie prin natura lor o parte a le,ii ci'ile( le,ea cre4tin1 este 3n principiu supra6social1. Ea nu poate /i o parte a le,ii ci'ile( de4i 3n societ1ile cre4tine ea poate a'ea o in/luen1 /a'ora5il1 asupra ei ca /undament moral al acesteia.

-.

SINODUL E

IS!O "L #UBILI"R "L

BISERI!II OR$ODO%E RUSE

Statul cre4tin a /olosit de o5icei le,ea epocii p1,0ne modi/icat1 <de exemplu( le,ea roman1 din Cod"x 8ustiniani=( 3ntruc0t cuprindea norme 3n acord cu ade'1rul di'in. $o6 tu4i( 3ncercarea de a edi/ica le,ea ci'il1( penal1 4i pu5lic1 numai pe 5a2a E'an,7eliei nu poate /i e/icient1 pentru c1( 3n a5sena unei 3m5isericiri a 'ieii 3n deplin1tatea ei( adic1 /1r1 5iruina deplin1 asupra p1catului( le,ea Bisericii nu poate de'eni le,ea lumii. "ceast1 5iruin1 este posi5il1( dar numai 3n perspecti'1 es7atolo,ic1. !u toate acestea( experiena 3ncre4tin1rii su5 3mp1ratul Iustinian a sistemului le,al mo4tenit de la Roma p1,0n1 s6a do'edit a /i destul de reu4it1 nu 3n ultimul r0nd pentru c1( ela5or0nd Cod"xul( le,iuitorul a /ost pe deplin con4tient de ,rania care separ1( c7iar 4i 3n epoca cre4tin1( ordinea acestei lumi marcat1 de c1dere 4i erodat1 de p1cat 4i de statu6 tele trupului 7aric al lui 8ristos( Biserica( c7iar 4i 3n ca2ul 3n care mem5rii ei 4i cet1e6 nii unui stat cre4tin sunt aceia4i. Cod"x 8ustiniani a determinat timp de secole sistemul le,al 5i2antin 4i a a'ut un impact considera5il asupra de2'olt1rii dreptului 3n Rusia 4i 3n unele 1ri 'est6europene at0t 3n E'ul &ediu( c0t 4i 3n epoca modern1.

IK.6. .n con(tiin-a cont"mporan* s"cular* a dr"ptului, unul din principiil" dominant" a d"&"nit id""a dr"pturilor inali"na)il" al" p"rsoan"i uman". Ideea acestor drepturi se 5a2ea21 pe 3n'11tura 5i5lic1 despre om ca c7ip 4i asem1na6 re a lui Dumne2eu( ca /iin1 ontolo,ic li5er1. : ri'e4te ce este 3n @urul t1u;( scrie !u'iosul "ntonie E,ipteanul( :4i 'e2i c1 st1p0nitorii 4i domnitorii au pu6 tere numai asupra trupului( nu 4i asupra su/letului( 4i ine pururea acest lucru 3n minte. De aceea( atunci c0nd poruncesc s1 uci2i sau s1 /aci altce'a nepotri'it( nedrept 4i '1t1m1tor pentru su/let( nu se cu'ine s1 te supui lor( nici c7iar dac1 i6ar pune trupul la ca2ne. Dumne2eu a creat su/letul li5er 4i st1p0n pe sine( 4i el este li5er s1 /ac1 cum dore4te( 5inele sau r1ul;. Etica social6statal1 cre4tin1 cerea s16i /ie p1strat1 omului o anumit1 s/er1 de autonomie 3n care con4tiina lui s1 r1m0n1 st1p0na :de sine st1t1toare;( /iindc1 'oina lui li5er1 e cea care determin1 3n cele din urm1 m0ntuirea sau moartea( ea este calea ce duce la 8ristos sau care 3ndep1rtea21 de 8ristos. Dreptul la cre6 din1( la 'ia1( la /amilie ocrotesc /undamentele ascunse ale li5ert1ii omene4ti de ar5itrarul /orei exterioare. "ceste drepturi interne sunt completate 4i ,aran6 tate de altele( exterioare( cum ar /i dreptul la li5er1 mi4care( la in/ormaie( pro6 prietate( de a deine 4i a dispune 3n mod li5er de aceasta. #umn"%"u +l p*str"a%* p" om li)"r( nesilindu6i niciodat1 'oina. Dimpotri6 '1( Satana caut1 s1 pun1 st1p0nire pe 'oina omeneasc1( s1 o ro5easc1. Dac1 le6 ,ea e con/orm1 ade'1rului di'in re'elat de Domnul Iisus 8ristos( atunci ea str1@uie4te 3n acela4i timp 4i li5ertatea omeneasc1A :4i unde este Du7ul Domnu6 lui( acolo este li5ertate; <B Co *( )F=. rin urmare( ea p12e4te drepturile inalie6 na5ile ale persoanei. Dar tradiiile care i,nor1 principiul li5ert1ii lui 8ristos n12uiesc adeseori s1 supun1 con4tiina omului 'oinei exterioare a unui st1p0nitor sau a unui colecti'. IK.F. P" m*sur* c" s"culari%ar"a a a&ansat, +nalt"l" principiil" al" dr"pturilor inali"na)il" al" omului s-au transformat +ntr-o conc"p-i" d"spr" dr"ptu-

6. Fundamentele concepiei sociale a Bisericii Ortodoxe Ruse

-.

ril" indi&idului +n afara l"g*turilor sal" cu #umn"%"u. .n ac"st proc"s, li)"rtat"a p"rsonal* s-a transformat +n ocrotir"a &oii proprii <at0ta timp c0t aceasta nu este 3n detrimentul altora= 4i cu pretenia ca statul s1 ,arante2e un anume standard al existenei materiale pentru indi'id 4i /amilie. 9n sistemele 3nele6 ,erii contemporane seculare 4i umaniste a drepturilor ci'ile( omul nu mai e tra6 tat drept c7ip al lui Dumne2eu( ci drept un su5iect auto6su/icient 4i auto6satis/16 cut. 9n a/ara lui Dumne2eu 3ns1( exist1 numai omul c12ut( departe de idealul de des1'0r4ire la care aspir1 cre4tinii( ideal re'elat 3n 8ristos <:Iat1 omulU;=. en6 tru con4tiina cre4tin1 a dreptului( ideea li5ert1ii 4i a drepturilor omului este le6 ,at1 de ideea slu@irii. Cr"(tinul ar" n"&oi" d" dr"pturi +naint" d" toat" p"ntru ca, "x"rcit1ndu-l", s* poat* +mplini c1t mai )in" +nalta sa ch"mar" d" a fi 3as"m"n"a lui #umn"%"u4, (i s*-(i poat* +mplini datoria sa +naint"a lui #umn"%"u (i a 0is"ricii, +naint"a c"lorlal-i oam"ni, a famili"i, statului, na-iunii (i altor comunit*-i uman".
!a re2ultat al seculari21rii din epoca modern1( predomin1 teoria dreptului natural care n6a luat 3n considerare 3n constituia ei umanitatea c12ut1. "ceast1 teorie n6a pier6 dut totu4i le,1tura cu tradiia cre4tin1( /iindc1 ea porne4te de la con'in,erea c1 noiuni6 le de 5ine 4i r1u sunt inerente naturii umane( drept pentru care dreptul cre4te din 'iaa 3ns14i( 3ntemeindu6se pe con4tiin1 <:imperati'ul moral cate,oric;=. "ceast1 teorie a dominat 3n societatea european1 p0n1 3n secolul %I%. !onsecinele ei practice includeau mai 3nt0i principiul continuit1ii istorice a domeniului le,al <le,ea nu poate /i a5olit1 a4a cum nu poate /i a5olit1 nici con4tiinaL poate /i doar 3m5un1t1it1 4i adaptat1 le,al noilor situaii 4i ca2uri= 4i( 3n al doilea r0nd( principiul precedenei <3n con/ormitate cu con4tiina 4i tradiia le,al1( tri5unalul poate pronuna o sentin1 dreapt1( 3n conso6 nan1 cu "de'1rul Di'in=. 9n 3nele,erea contemporan1 a dreptului domin1 puncte de 'edere apolo,etice /a1 de le,ea po2iti'1 3n 'i,oare. Le,ea este '12ut1 ca o in'enie omeneasc1( ca o constru6 cie edi/icat1 de o societate 3n /olosul ei propriu 4i pentru a64i 3mplini sarcinile pe care 4i le6a de/init ea 3ns14i. rin urmare( orice sc7im5are a dreptului( dac1 este 3ncu'iinat1 de societate( este le,al1. Le,ea scris1 n6are nici un temei le,al a5solut. "ceast1 perspecti6 '1 le,ali2ea21 re'oluia care 3nl1tur1 cu /ora le,ile :lumii 'ec7i;( precum 4i respin6 ,erea deplin1 a normei morale( dac1 aceast1 respin,ere este apro5at1 de societate. "st/el( dac1 3n societatea contemporan1 a'ortul nu este socotit crim1( el nu este ast/el nici @uridic. "polo,eii dreptului po2iti' cred c1( pe de o parte( societatea poate introduce norme /oarte di/erite( iar( pe de alt1 parte( socotesc le,itim1 orice le,e 3n 'i,oare toc6 mai 3n 'irtutea existenei sale.

IK.J. Ordinea de drept a unei 1ri e o 'ariant1 speci/ic1 a concepiei ,enerale despre le,e a unei naiuni oarecare. Le,ea naional1 exprim1 principiile /unda6 mentale ale relaiilor dintre persoane( dintre putere 4i societate 4i dintre insti6 tuii( 3n acord cu particularit1ile concrete ale unei naiuni anume care e'oluea6 21 3n istorie. Dreptul naional este imper/ect( /iindc1 orice naiune este imper6 /ect1 4i p1c1toas1. $otu4i( dac1 transpune 4i adaptea21 ade'1rurile a5solute ale lui Dumne2eu 3n existena istoric1 4i naional1 concret1( ea alc1tuie4te un cadru pentru 'iaa poporului.

-.

SINODUL E

IS!O "L #UBILI"R "L

BISERI!II OR$ODO%E RUSE

"st/el( 3n Rusia( ordinea de drept a e'oluat treptat 4i tot mai complex timp de un mileniu( pe m1sur1 ce societatea 3ns14i a e'oluat 4i a crescut 3n complexitate. Dreptul cutumiar sla'( care 4i6a p1strat 'ec7ile /orme ariene p0n1 3n secolul %( a 3ncorporat prin 3ncre4tinare elemente ale le,islaiei 5i2antine prin Cod"xul lui Iustinian care trimite spre dreptul roman clasic 4i dreptul canonic 5isericesc /u2ionat atunci cu dreptul ci'il. 9ncep0nd cu secolul %KII( dreptul rusesc a receptat acti' normele 4i lo,ica @uridic1 a le6 ,islaiei Europei Occidentale( /1c0nd aceasta 3ntr6un mod destul de or,anic( dat /iind c1 tradiia dreptului roman( /undamental1 pentru Europa( /usese receptat1 de Rusia de la !onstantinopol o dat1 cu cre4tinismul 3n secolele %+%I. Kec7iul drept rus( le,islaiile 4i statutele princiare( documentele 4i c1rile le,islati'e( Sinodul celor o sut1 de capitole 4i codul sinodal din )6HN( articolele 4i decretele lui etru cel &are 4i actele le,islati'e ale Ecaterinei cea &are 4i ale lui "lexandru I( re/ormele lui "lexandru II 4i Le,ea /un6 damental1 a statului din )N.6 ? repre2entau( toate( un sin,ur edi/iciu de drept consti6 tuit de or,anismul poporului. Unele norme au /ost dep14ite( altele au /ost 3nlocuite. Unele ino'aii 3n drept au e4uat( pentru c1 nu erau 3n acord cu alc1tuirea 'ieii poporului 4i n6au mai /ost aplicate. Fluxul ordinii de drept naionale ruse4ti a'0ndu64i i2'oarele 3n istoria 3ndep1rtat1 a /ost oprit 3n )N)F. e -- noiem5rie a aceluia4i an( !onsiliul !omi6 sarilor oporului a anulat( 3n con/ormitate cu spiritul teoriei dreptului po2iti'( 3ntrea,a le,islaie rus1. La 3nceputul anilor VN. ai secolului %%( dup1 pr15u4irea statelor so'ieti6 ce( sistemul de drept din !omunitatea Statelor Independente 4i 1rile Baltice era 3nc1 3n construcie. La 5a2a acestuia stau ideile dominante ale con4tiinei seculare contempora6 ne despre drept.

IK.N. P*str1ndu-(i propriul "i dr"pt autonom )a%at p" sfint"l" canoan" (i r"i"(ind din limit"l" &i"-ii )is"ric"(ti proprii, 0is"rica lui 6ristos poat" "xista +n cadrul dif"ritor sist"m" d" dr"pt fa-* d" car" s" raport"a%* cu r"sp"ctul cu&"nit. 0is"rica +(i ch"am* in&aria)il turma s* r"sp"ct" l"g"a ci&il* a patri"i p*m1nt"(ti. 9n acela4i timp 3ns1( ea a su5liniat 3ntotdeauna limitele neclintite ale supunerii credinciosul /a1 de le,e. 9n tot ceea ce ine de ordinea exclusi' p1m0nteasc1 a lucrurilor( cre4tinul or6 todox este o5li,at s1 se supun1 le,ii( indi/erent c0t de imper/ect1 4i nenorocit1 ar /i. 5otu(i, atunci c1nd +mplinir"a c"rin-"lor l"gii constitui" o am"nin-ar" la adr"sa m1ntuirii sal" &"(nic" (i implic* un act d" aposta%i" sau comit"r"a unui p*cat n"+ndoi"lnic fa-* d" #umn"%"u (i fa-* d" aproap"l" s*u, cr"(tinul "st" ch"mat la lupta m*rturisirii d" dragul ad"&*rului dumn"%"i"sc (i a m1ntuirii sufl"tului s*u p"ntru &ia-a &"(nic*. El tr")ui" s* p*("asc* d"schis (i +n mod l"gal +mpotri&a +nc*lc*rii incont"sta)il" a l"gilor (i poruncilor lui #umn"%"u comis* d" soci"tat" sau stat, iar dac* o astf"l d" ac-iun" l"gal* "st" imposi)il* sau in"fici"nt*, "l tr")ui" s* ia po%i-ia n"supun"rii ci&ic" <c/. III.I=.

K. Biserica 4i politica
K.). 9n statul contemporan( cet1enii particip1 la procesul ,u'ern1rii 1rii prin 'ot. O parte 3nsemnat1 din ei aparin unor partide politice( mi4c1ri( uniuni( 5locuri 4i altor or,ani2aii asem1n1toare create pe 5a2a di/eritor doctrine 4i

6. Fundamentele concepiei sociale a Bisericii Ortodoxe Ruse

-.

'i2iuni politice. "ceste or,ani2aii( care n12uiesc s1 or,ani2e2e 'iaa social1 3n acord cu con'in,erile politice ale mem5rilor lor( au 3ntre elurile lor 4i susi6 nerea sau re/ormarea puterii 3n stat. Exercit0ndu64i puterile primite prin 'otul popular 3n urma ale,erilor( or,ani2aiile politice pot participa la acti'it1ile structurilor puterii le,islati'e 4i executi'e. re2ena 3n societate a unor con'in,eri politice di/erite 4i uneori opuse( pre6 cum 4i a unor interese contrastante( determin1 lupta politic1 purtat1 at0t prin metode le,ale 4i @usti/icate moral( c0t 4i prin metode care uneori contra2ic nor6 mele dreptului pu5lic 4i ale moralit1ii cre4tine 4i naturale. K.-. otri'it poruncii lui Dumne2eu( Biserica are sarcina de a purta de ,ri@1 de unitatea copiilor ei( de pacea 4i armonia 3n societate( de implicarea tuturor mem5rilor ei 3n e/orturi creati'e comune. Biserica e c7emat1 s1 propo'1duias6 c1 4i s1 edi/ice pacea cu 3ntrea,a societate exterioar1 eiA :Dac16i cu putin1( pe c0t ine de 'oi( tr1ii 3n pace cu toi oamenii; < Rm )-( )J=L :!1utai pacea cu toi; <E&r )-( )H=. Gi mai important1 pentru ea este 3ns1 unirea interioar1 3n cre6 din1 4i iu5ireA :K1 ro, /railor( pentru numele Domnului nostru Iisus 8ristosM s1 nu /ie 3n s0nul 'ostru de25in1riL ci s1 /ii cu totul unii 3n acela4i ,0nd 4i6n aceea4i dreapt1 @udecat1; <1 Co )( ).=. entru Biseric1 'aloarea cea mai 3nalt1 este unitatea ei ca trup tainic al lui 8ristos <Ef )( -*= de care depinde m0ntuirea 'e4nic1 a omului. "dres0ndu6se mem5rilor Bisericii lui 8ristos( S/0ntul I,natie $eo/orul scrieA :Koi toi suntei ca o sin,ur1 5iseric1( un sin,ur altar( un sin,ur Iisus;. .n fa-a dif"r"n-"lor, contradic-iilor (i lupt"lor politic", 0is"rica propo&*dui"(t" pac"a (i conlucrar"a +ntr" oam"nii cu opinii politic" dif"rit". Ea p"rmit" "xist"n-a unor con&ing"ri politic" dif"rit" (i +n r1ndul "piscopilor "i, al cl"ricilor (i laicilor "i, cu "xclud"r"a c"lor car" duc +n mod limp"d" la fapt" car" contra%ic cr"din-a (i norm"l" moral" al" 5radi-i"i 0is"ricii. Participar"a conduc"rii sup"rioar" a 0is"ricii (i a cl"rului (i, prin urmar", (i a Plin*t*-ii 0is"ricii la acti&it*-il" unor organi%a-ii politic" (i la proc"sul "l"ctoral spri2inind +n mod pu)lic organi%a-ii politic" implicat" +n al"g"ri, candida-i ind"p"nd"n-i, agita-ii "l"ctoral" (i a(a mai d"part", sunt imposi)il". Cl"rului nu-i "st" +ng*duit s* acc"pt" candidaturi p"ntru al"g"ri +n nici un f"l d" organ" al" put"rii r"pr"%"ntati&", la nici un ni&"l. .n ac"la(i timp, nimic nu tr")ui" s* +mpi"dic" participar"a i"rarhilor, cl"ricilor (i laicilor la "xprimar"a &oin-"i popular" prin &ot, al*turi d" c"ilal-i c"t*-"ni.
9n istoria Bisericii au existat nu puine ca2uri 3n care 3ntrea,a Biseric1 a spri@init di6 /erite doctrine( opinii( or,ani2aii 4i lideri politici. 9n unele ca2uri( acest spri@in era le,at de ne'oia Bisericii de a64i ap1ra interesele /undamentale 3n condiiile extreme ale per6 secuiei antireli,ioase 4i aciunilor distructi'e 4i restricti'e ale unei puteri neortodoxe 4i necre4tine. 9n alte ca2uri( un asemenea spri@in a /ost re2ultatul presiunii statului sau structurilor politice 4i a dus de re,ul1 la di'i2iuni 4i contro'erse 3n interiorul Bisericii 4i la c1derea din ea a unor mem5rii ai ei sla5i 3n credin1.

-)

SINODUL E

IS!O "L #UBILI"R "L

BISERI!II OR$ODO%E RUSE

9n secolul %%( clerici 4i ierar7i ai Bisericii Ortodoxe Ruse au /ost mem5ri ai unor or,ane repre2entati'e ale puterii( 3ndeose5i 3n Duma de stat a Imperiului Rus( 3n So'ie6 tele Supreme ale URSS 4i Federaiei Ruse( 3n unele consilii 4i adun1ri le,islati'e locale. 9n unele ca2uri( participarea clericilor la acti'itatea or,anelor puterii de stat a /ost 5ene6 /ic1 pentru Biseric1 4i societate. !u toate acestea( uneori o asemenea participare ,enera con/u2ie 4i de25in1ri. "ceasta a a'ut loc mai ales atunci c0nd clerului i s6a 3n,1duit s164i depun1 candidatura pentru ale,eri /1r1 a a'ea 5inecu'0ntarea Bisericii. e ansam6 5lu( practica acestei particip1ri a clerului la acti'itatea or,anelor puterii a ar1tat c1 ea este imposi5il1 /1r1 asumarea responsa5ilit1ii unor deci2ii care s1 /a'ori2e2e interesele doar ale unei p1ri a populaiei 3n detrimentul intereselor alteia( ceea ce complic1 serios lucrarea pastoral1 4i misionar1 a clerului c7emat s1 /ie( potri'it S/0ntului a'el( :tutu6 ror toateM pentru ca 3n orice c7ip s16i m0ntuiasc1 pe unii; <1 Co N( --=. 9n acela4i timp( istoria a demonstrat c1 deci2ia clerului de a participa sau nu 3n acti'it1ile politice a /ost luat1 4i tre5uie s1 /ie luat1 3n /uncie de necesit1ile /iec1rei perioade concrete 4i de starea interioar1 a or,anismului Bisericii 4i de locului ei 3n stat. Din punct de 'edere canonic 3ns1( r1spunsul la 3ntre5area dac1 un preot care deine un post 3n stat 34i poate exercita 4i pro/esia este ne3ndoielnic unul ne,ati'. e J octom5rie )N)N( S/0ntul $i7on /1cea printr6o scrisoare apel la clerul Bisericii Ortodoxe Ruse s1 nu se amestece 3n lupta politic1 4i ar1ta 3ndeose5i c1 slu@itorii Bisericii :tre5uie s1 /ie 3n 'irtutea ran,ului lor deasupra 4i 3n a/ara oric1ror interese politice. Ei tre5uie s164i aminteasc1 re,ulile canonice ale S/intei Biserici care inter2ic slu@itorilor ei s1 se amestece 3n 'iaa politic1 a 1rii( ader0nd la un partid politic oarecare 4i( 3nc1 4i mai mult( s1 /ac1 din riturile litur,ice un instrument al demonstraiilor politice;. 9naintea ale,erilor pentru deputaii poporului din URSS( S/0ntul Sinod a 7ot1r0t pe -F decem5rie )NJJ ca :3n ca2ul numirii 4i ale,erii unor repre2entani ai Bisericii noas6 tre ca deputai ai poporului( aceast1 acti'itate s1 primeasc1 5inecu'0ntare cu con'in,e6 rea c1 ea 'a slu@i 5inelui credincio4ilor 4i 3ntre,ii noastre societ1i;. e l0n,1 /aptul c1 au /ost ale4i deputai ai poporului URSS( unii episcopi 4i clerici au ocupat posturi de deputat 3n so'ietele repu5licane( re,ionale 4i locale. 9n octom5rie )NJN( noul context al 'ieii politice a determinat Sinodul episcopilor Bisericii Ortodoxe Ruse s1 acorde mai mult1 atenie la dou1 3ntre51riA :). !0t de departe poate s1 mear,1 Biserica 3n asumarea responsa5ilit1ii pentru deci2iile politice /1r1 a arunca 3ndoiala asupra autorit1ii ei pas6 torale( 4i -. este 3n,1duit Bisericii s1 se a5in1 de la participarea la crearea le,ilor 4i de la posi5ilitatea de a a'ea o in/luen1 moral1 asupra procesului politic atunci c0nd de adoptarea unei deci2ii depinde soarta 1riiR; !a re2ultat al acestei discuii( Sinodul epis6 copilor a recunoscut deci2ia S/0ntului Sinod din -F decem5rie )NJJ ca 'alid1 numai cu re/erire la ale,erile anterioare. entru 'iitor( Sinodul a adoptat procedura prin care con6 ducerea superioar1 a Bisericii( 4i anume S/0ntul Sinod <3n ca2ul episcopilor= 4i episco6 pii canonici <3n ca2ul clerului de su5 @urisdicia lor= tre5uie s1 decid1 dinainte( 3n /ieca6 re ca2 concret 3n parte( dac1 participarea clerului la o campanie electoral1 este sau nu de dorit. !u toate acestea( unii repre2entani ai clerului au participat la ale,eri /1r1 s1 o5in1 5inecu'0ntarea necesar1. e -. martie )NN.( S/0ntul Sinod a declarat cu re,ret c1 :Bi6 serica Ortodox1 Rus1 34i declin1 responsa5ilitatea moral1 4i reli,ioas1 pentru participa6 rea acestor persoane la ale,eri 3n or,ane ale puterii;. Din moti'e de iconomie( Sinodul a e'itat s1 adopte sanciuni adec'ate 3mpotri'a celor care nu s6au supus( :constat0nd c1 un ast/el de comportament st1 pe propria lor con4tiin1;. La J octom5rie )NN*( 3n 'ede6 rea instituirii unui parlament pro/esionist 3n Rusia( S/0ntul Sinod a 7ot1r0t 3n sesiunea

6. Fundamentele concepiei sociale a Bisericii Ortodoxe Ruse

-)

sa l1r,it1 s1 prescrie clerului a5inerea de la participarea la ale,erile parlamentare din Rusia 3n calitate de candidai la postul de deputat. S6a decis ca 3n acest sens clericii care 3ncalc1 aceast1 deci2ie s1 /ie depu4i din treapt1. Sinodul episcopilor Bisericii Ortodoxe Ruse din )NNH a apro5at aceast1 re2oluie ca :oportun1 4i 3neleapt1; 4i a 7ot1r0t s1 o aplice :3n ca2ul 'iitoarelor particip1ri ale clerului Bisericii Ortodoxe Ruse la orice /el de ale,eri 3n cadrul unor or,ane repre2entati'e ale puterii 3n !SI 4i 1rile Baltice at0t la ni'el naional( c0t 4i local;. R1spun20nd pro'oc1rilor realit1ii contemporane 3n /idelitate /a1 de s/intele canoa6 ne( acela4i Sinod al episcopilor a adoptat un num1r de re,uli cu pri'ire la tema a/lat1 3n discuie. "st/el( 3ntr6una din re2oluiile sale( Sinodul a decisA :S1 rea/irme imposi5ilita6 tea pentru lin1tatea Bisericii de a spri@ini 3n primul r0nd 3n campanii electorale indi/e6 rent ce partide politic( mi4c1ri( aliane( uniuni sau alte or,ani2aii similare 4i pe liderii lorM s1 considere extrem de nedorit ca clerul s1 se al1ture unor partide politice( unor mi4c1ri( uniuni( aliane 4i or,ani2aii similare care urm1resc 3n primul r0nd lupta pre6 electoral1;. Sinodul episcopal din )NNF a de2'oltat principiile relaiilor Bisericii cu or,ani2aiile politice 4i a 3nt1rit re2oluia Sinodului anterior re/u20nd s1 dea clerului 5inecu'0ntarea de a adera la asociaii politice. 9n declaraia sa :Despre relaiile cu statul 4i societatea secular1;( Sinodul a 7ot1r0t :s1 salute dialo,ul 4i contactele Bisericii cu or,ani2aiile politice( 3n ca2ul 3n care ast/el de contacte nu au caracter politicL s1 considere accepta6 5il1 meninerea cooper1rii cu aceste or,ani2aii 3n scopuri care sunt 3n /olosul Bisericii 4i poporului cu condiia ca ele s1 nu poat1 /i interpretate ca un spri@in politicML s1 cali6 /ice drept inadmisi5il1 participarea episcopilor 4i a clerului la orice campanie electoral1 sau la asociaii politice ale c1ror statute stipulea21 nominali2area candidailor lor pentru ale,eri la orice ni'el;.

7"participar"a Plin*t*-ii 0is"ricii la lupta politic*, la acti&itat"a partid"lor politic" (i la proc"s"l" "l"ctoral" nu +ns"amn* c* "a r"fu%* s*-(i "xprim" pu)lic po%i-ia +n ch"stiuni s"mnificati&" social (i s* pr"%int" ac"ast* po%i-i" organ"lor put"rii din oric" -ar* (i la oric" ni&"l. Ac"ast* po%i-i" "st" "xprimat* numai d" !inoad", d" conduc"r"a )is"ric"asc* (i d" p"rsoan"l" +mput"rnicit" d" ac"asta. .n nici un ca% dr"ptul d" o "xprima nu poat" fi d"l"gat unor institu-ii al" statului sau unor organi%a-ii politic" ori altor organi%a-ii s"cular". K.*. 7imic nu-i +mpi"dic* p" laicii ortodoc(i s* ia part" la acti&it*-il" organ"lor put"rii l"gislati&", "x"cuti&", 2udiciar" (i la organi%a-iil" politic". &ai mult( o asemenea participare( dac1 se /ace 3n acord cu 3n'11tura de credin1 a Bisericii( cu normele ei morale 4i po2iia ei o/icial1 3n pro5lemele sociale( este una din /ormele misiunii Bisericii 3n societate. Laicii pot 4i sunt c7emai s164i /ac1 datoria lor ci'ic1( s1 participe la procese le,ate de ale,eri la toate ni'elurile 4i s1 conlucre2e la aciunile @usti/icate moral ale statului. Istoria 0is"ricii /rtodox" p*str"a%* o mul-im" d" "x"mpl" d" laici implica-i acti& +n gu&"rnar"a statului, +n acti&itat"a unor asocia-ii politic" (i c"t*-"n"(ti. "ceast1 implicare a a'ut loc 3n condiiile di/eritor sisteme politiceA autocraie( monar7ie constituional1 4i di/erite /orme de repu5lic1. articiparea laicilor

-)

SINODUL E

IS!O "L #UBILI"R "L

BISERI!II OR$ODO%E RUSE

ortodoc4i la procesele ci'ice 4i politice a /ost /oarte di/icil1 3n condiiile unui re,im ateu sau necre4tin care susinea politica ateismului de stat. Particip1nd la gu&"rnar"a statului (i la proc"s"l" politic", laicii ortodoc(i sunt ch"ma-i s*-(i fundam"nt"%" ac-iun"a lor p" norm"l" moral"i "&angh"lic", p" unitat"a dintr" dr"ptat" (i mil* <Ps JI( ).=( p" pr"ocupar"a p"ntru )in"l" mat"rial (i spiritual al poporului, p" iu)ir"a d" patri" (i p" dorin-a d" a transfigura lum"a +ncon2ur*toar" potri&it cu&1ntului lui 6ristos. 9n acela4i timp( ca politician sau om de stat( cre4tinul tre5uie s1 /ie con4tient c1 3n condiiile realit1ii istorice 4i( mai mult( 3n contextul societ1ii di'i2ate 4i anta,onice de ast12i( cele mai multe dintre deci2iile 4i aciunile politice adopta6 te tind s1 /a'ori2e2e doar o parte a societ1ii restr0n,0nd sau 3nc1lc0nd interese6 le 4i dorinele altora. Mult" din as"m"n"a d"ci%ii (i ac-iuni poart* p"c"t"a p*catului sau a complicit*-ii la p*cat. 5ocmai d" ac""a politicianul sau omul d" stat ortodox ar" n"&oi" d" o s"nsi)ilitat" spiritual* (i moral* "xtr"m*. Cr"(tinul car" acti&"a%* +n sf"ra construc-i"i statal" (i politic" " ch"mat s1 do50ndeasc1 darul sacri/iciului 4i t1,1duirii de sine. El tre5uie s1 /ie /oarte atent la starea sa spiritual1( pentru ca acti&itat"a sa statal* sau politic* s* nu s" transform" din slu2ir" +n scop +n sin" hr*nind m1ndria, l*comia (i alt" &icii. $re5uie amintit /aptul c1 :/ie 3ncep1torii( /ie st1p0nii( toate s6au /1cut prin El 4i pentru ElM 4i toate prin El sunt a4e2ate; <Col )( )6+)F=. "dres0ndu6se st1p0ni6 torilor( S/0ntul Sri,orie $eolo,ul scriaA :!u 8ristos porunce4ti( cu 8ristos ,u6 'erne2i( de la El ai primit sa5ia;. S/0ntul Ioan 8risostom spuneA :Un 3mp1rat ade'1rat e cel care64i 5iruie m0nia( in'idia 4i po/ta de pl1ceri 4i supune toate le6 ,ilor lui Dumne2eu( care64i p1strea21 mintea li5er1 4i nu 3n,1duie pasiunii pen6 tru pl1cere s16i st1p0neasc1 su/letul. Un ast/el de om mi6ar pl1cea s1 '1d 3n /runtea oamenilor( pe tron( 3n /runtea ora4elor( pro'inciilor 4i armatelor( pentru c1 acela care 4i6a supus patimile su/lete4ti raiunii 3i 'a ,u'erna cu u4urin1 pe oameni potri'it le,ilor dumne2eie4tiM dar cel care pare c1 st1p0ne4te peste oa6 meni dar de /apt este ro5 m0niei( am5iiei 4i pl1cerii( nu 'a 4ti cum s1 dispun1 de puterea pe care o are.; K.H. articiparea laicilor ortodoc4i la acti'itatea or,anelor puterii 4i la pro6 cesele politice poate /i at0t indi'idual1( c0t 4i colecti'1( mai cu seam1 3n or,a6 ni2aii politice cre4tine <ortodoxe= sau 3n uniuni cre4tine <ortodoxe= care /ac parte din asociaii politice mai mari. 9n am5ele ca2uri( /iul Bisericii are dreptul de a64i ale,e 4i exprima li5er con'in,erile politice( de a lua deci2ii 4i de a acio6 na dup1 cum crede de cu'iin1. 9n acela4i timp( participar"a indi&idual* sau +n dif"rit" organi%a-ii a laicilor la acti&itat"a statal* sau politic* s" fac" ind"p"nd"nt, f*r* a id"ntifica acti&itat"a lor politic* cu po%i-ia Plin*t*-ii 0is"ricii sau a oric*r"i institu-ii )is"ric"(ti canonic" sau a &or)i +n num"l" lor. P" l1ng* ac"asta, put"r"a )is"ric"asc* nu d* o )in"cu&1ntar" sp"cial* p"ntru acti&itat"a politic* a laicilor. Sinodul episcopal al Bisericii Ortodoxe Ruse din )NNH a decis c1 este 3n,16 duit laicilor s1 adere la or,ani2aii politice 4i :s1 cree2e ast/el de or,ani2aii(

6. Fundamentele concepiei sociale a Bisericii Ortodoxe Ruse

-)

care( 3n ca2ul c1 se declar1 cre4tine sau ortodoxe( sunt c7emate s1 intensi/ice le,1turile cu conducerea 5isericeasc1. !lerului( 4i implicit repre2entanilor structurilor ecle2iastice canonice 4i a conducerii 5iserice4ti( le este 3n,1duit1 4i participarea la anumite acti'it1i ale or,ani2aiilor politice 4i cola5orarea cu acestea 3n aciuni care sunt 3n /olosul Bisericii 4i al societ1ii( 3n ca2ul 3n care aceast1 participare nu este un spri@in acordat or,ani2aiilor politice 4i ser'e4te la edi/icarea p1cii 4i armoniei 3n popor 4i 3n comunitatea 5isericeasc1;. 9n re2oluia corespun21toare a Sinodului episcopal din )NNF se spuneA :Sun6 tem de p1rere c1 laicilor le este 3n,1duit s1 participe la acti'it1ile or,ani2aiilor politice 4i la crearea unor ast/el de or,ani2aii dac1 acestea n6au 3ntre mem5rii lor 4i clerici 4i se consult1 3n mod responsa5il cu conducerea 5isericeasc1. So6 cotim c1 aceste or,ani2aii( ca participante la procesul politic( nu pot a'ea 5ine6 cu'0ntarea conducerii 5iserice4ti 4i nici nu pot 'or5i 3n numele Bisericii. Bine6 cu'0ntarea Bisericii nu poate /i dat1 ? iar dac1 a /ost de@a dat1 'a /i anulat1 ? unor or,ani2aii social65iserice4ti implicate 3n lupta electoral1 4i 3n a,itaia po6 litic1 4i nici celor care se autoproclam1 purt1tori de cu'0nt ai opiniei BisericiiL aceasta din urm1 poate /i exprimat1 3naintea statului 4i societ1ii numai de Sinoade( de atriar7 4i de S/0ntul Sinod. "celea4i lucru e 'ala5il 4i 3n ca2ul mi@loacelor de in/ormare 3n mas1 5iserice4ti 4i 5isericesc6sociale;. Exist"n-a organi%a-iilor politic" cr"(tin" Aortodox": (i unir"a lor +n asocia-ii politic" cr"(tin" Aortodox": mai mari " p"rc"put* d" 0is"ric* ca un f"nom"n po%iti& +n m*sura +n car"-i a2ut* p" laici s* s" implic" +ntr-o ac-iun"a statal* (i politic* comun*, p" )a%a principiilor spiritual-moral" cr"(tin". Ac"st" organi%a-ii, r*m1n1nd li)"r" +n acti&it*-il" lor, sunt ch"mat" +n ac"la(i timp s* consult" conduc"r"a )is"ric"asc* (i s*-(i coordon"%" ac-iunil" p"ntru r"ali%ar"a po%i-i"i 0is"ricii +n ch"stiunil" social". .n r"la-iil" Plin*t*-ii 0is"ricii cu organi%a-iil" politic" cr"(tin" Aortodox": la ac-iunil" c*rora particip* laici ortodoc(i, (i mai cu s"am* politici"ni (i oam"ni d" stat ortodoc(i, pot ap*r"a situa-ii +n car" afirma-iil" (i ac-iunil" lor dif"r* "s"n-ial d" po%i-ia g"n"ral* a 0is"ricii +n pri&in-a unor ch"stiuni social" sau +mpi"dic* r"ali%ar"a ac"st"i po%i-ii. .n astf"l d" ca%uri, conduc"r"a )is"ric"asc* sta)il"(t" "xist"n-a dif"r"n-"i d" po%i-i" (i o "xprim* pu)lic p"ntru a "&ita confu%iil" (i n"+n-"l"g"ril" dintr" cr"dincio(i (i soci"tat" +n g"n"ral. !on6 statarea unei ast/el de di/erene tre5uie s16i constr0n,1 pe laicii ortodoc4i care particip1 la acti'itatea politic1 s1 se ,0ndeasc1 dac1 este potri'it pentru ei s1 continue s1 /ie mem5ri ai or,ani2aiei politice respecti'e. Or,ani2aiile cre4tin ortodoxe nu tre5uie s1 ai51 caracterul unor societ1i secrete care s1 cear1 supunere exclusi'1 /a1 de lideri 4i re/u2ul con4tient de a de2'1lui natura acestora 3n consult1rile cu conducerea 5isericeasc1 sau c7iar la spo'edanie. Biserica nu poate /i de acord cu participarea laicilor 4i cu at0t mai mult a clerului la societ1i ne6ortodoxe de acest /el care( prin 3nsu4i caracterul lor( smul, omul de an,a@amentul s1u total /a1 de Biserica lui Dumne2eu 4i ordinea ei canonic1.

-)

SINODUL E

IS!O "L #UBILI"R "L

BISERI!II OR$ODO%E RUSE

KI. &unca 4i roadele ei


KI.). &unca este un element or,anic al 'ieii omene4ti. 9n cartea $ac"rii se spune c1 la 3nceput :nu era nimeni ca s1 lucre2e p1m0ntul; < $c -( I=L cre0nd ,r1dina raiului( Dumne2eu l6a pus pe om 3n ea :ca s6o lucre2e 4i s6o p12easc1; <$c -( )I=. &unca este des/14urarea creatoare a omului care 3n 'irtutea ase6 m1n1rii sale ori,inare cu Dumne2eu a /ost c7emat s1 /ie 3mpreun16creator 4i 3mpreun16lucr1tor cu Domnul. Dup1 ce 3ns1 omul a c12ut de la !reatorul s1u( caracterul muncii s6a sc7im5atA :9n sudoarea /runii tale 3i 'ei m0nca p0inea( p0n1 te 'ei 3ntoarce 3n p1m0nt; <$c *( )N=. !omponenta creatoare a muncii a sl15it 4i ea a de'enit pentru omul c12ut un mod de do50ndire a mi@loacelor de a se menine 3n 'ia1. KI.-. !u'0ntul lui Dumne2eu nu numai c1 atra,e atenia oamenilor asupra necesit1ii indispensa5ile a muncii 2ilnice( dar 3i sta5ile4te 4i un ritm special. " patra porunc1 a Decalo,ului spuneA :"minte4te6i de 2iua sa5atului ca s1 o s/ine4ti. Lucrea21 4ase 2ile 4i6i /1 3n acelea toate tre5urile tale( iar 2iua a 4ap6 tea este odi7na Domnului Dumne2eului t1uA s1 nu /aci 3n acea 2i nici un lucruA nici tu( nici /iul t1u( nici /iica ta( nici slu,a ta( nici slu@nica ta( nici 5oul t1u( nici asinul t1u( nici orice do5itoc al t1u( nici str1inul care r1m0ne la tine; < I( -.( J+).=. rin aceast1 porunc1 a !reatorului( procesul muncii omene4ti e pus 3n raport cu creaia di'in1 care a dat na4tere lumii. 9ntr6ade'1r( porunca cinstiri sa5atului e 3ntemeiat1 pe /aptul c1 :Dumne2eu a 5inecu'0ntat 2iua a 4aptea 4i a s/init6oA pentru c1 3n ea s6a odi7nit de toate lucrurile Sale pe care le6a /1cut 4i le6a pus 3n r0nduial1; <$c -( *=. "ceast1 2i tre5uie s1 /ie consacrat1 Domnului pentru ca ,ri@ile de 2i cu 2i s1 nu6l a5at1 pe om de la !reatorul s1u. 9n acela4i timp( ma6 ni/est1rile acti'e ale milei 4i a@utorul altruist dat aproapelui nu sunt o 3nc1lcare a acestei porunciA :Sa5atul a /ost /1cut pentru om( iar nu omul pentru sa5at; <Mc -( -F=. 9n tradiia cre4tin1( 3nc1 din timpurile apostolice 2iua li5er1 de munc1 a de'enit prima 2i a s1pt1m0nii ? 2iua 9n'ierii lui 8ristos. KI.*. P"rf"c-ionar"a un"lt"lor (i m"tod"lor d" munc*, di&i%iun"a +n prof"sii (i "&olu-ia "i spr" form" tot mai compl"x" contri)ui" la am"liorar"a condi-iilor &i"-ii mat"rial" a omului. 5otu(i, s"duc-ia r"ali%*rilor ci&ili%a-i"i +i +nd"p*rt"a%* p" oam"ni d" Cr"atorul lor, duc" la ilu%ia triumfului ra-iunii car" n*%ui"(t" s* organi%"%" &ia-a p*m1nt"asc* f*r* #umn"%"u. .n istoria umanit*-ii, r"ali%ar"a unor astf"l d" n*%uin-" a sf1r(it +ntotd"auna tragic.
9n S/0nta Scriptur1 se relatea21 c1 pionierii ci'ili2aiei lume4ti au /ost urma4ii lui !ainA Lame7 4i /iii s1i au in'entat 4i au creat primele unelte din 5ron2 4i /ier( corturile mo5ile 4i di/erite instrumente mu2icaleL ei au /ost 4i 3ntemeietorii multor me4te4u,uri 4i arte <$c H( --=. $otu4i nici ei( 3mpreun1 cu muli alii( n6au sc1pat de seduciiA :tot tru6 pul se a51tuse de la calea sa pe p1m0nt; <$c 6( )-=( drept pentru care !reatorul pus ca6 p1t ci'ili2aiei cainiilor prin potop. 9ntre cele mai 'ii ima,ini 5i5lice ale e4ecului uma6

6. Fundamentele concepiei sociale a Bisericii Ortodoxe Ruse

-)

nit1ii c12ute de :a64i /ace un nume; este 4i construirea turnului Ba5el :al c1rui '0r/ a@un,ea la ceruri;. !rearea turnului e pre2entat1 ca un sim5ol al unit1ii e/orturilor oa6 menilor 3n 'ederea reali21rii unui scop contrar lui Dumne2eu. Domnul 3i pedepse4te pe cei m0ndriA 3ncurc0ndu6le lim5ile( El /ace 3nele,erea 3ntre ei imposi5il1 4i6i 3mpr14tie peste tot p1m0ntul.

KI.H. #in p"rsp"cti&* cr"(tin*, munca +n sin" nu ar" &aloar" n"condi-ionat*. Ea "st" )in"cu&1ntat* atunci c1nd "st" conlucrar" cu #umn"%"u (i contri)u-i" la r"ali%ar"a planului !*u pri&itor la lum" (i om. Dac1 ser'e4te 3ns1 intereselor e,oiste ale unui indi'id sau comunit1i umane 4i satis/acerii ne'oilor p1c1toase ale spiritului 4i trupului( munca nu mai este pl1cut1 lui Dumne2eu. !f1nta !criptur* at"st* dou* moti&a-ii moral" al" muncii9 omul munc"(t" ca s* s" hr*n"asc* (i s* nu fi" o po&ar* p"ntru c"ilal-i (i munc"(t" p"ntru a put"a da c"lor n"&oia(i. "postolul scrieA :&ai '0rtos s1 se osteneasc1 lucr0nd cu m0inile sale( lucrul cel 5un( ca s1 ai51 s1 dea 4i celui ce are ne'oie; <Ef H( -J=. O ast/el de munc1 educ1 su/letul 4i 3nt1re4te trupul( d1 cre4tinului posi5ilitatea de a64i exprima credina prin /aptele pl1cute lui Dumne2eu( ale milosteniei 4i iu5irii de aproapele <Mt I( )6L Iac -( )F=. Fiecare 34i aduce aminte de cu'intele S/0ntului a'elA :!ine nu munce4te s1 nu m1n0nce; <B 5"s *( ).=.
1rinii 4i dasc1lii Bisericii au su5liniat ne3ncetat semni/icaia moral1 a proceselor muncii. "st/el( S/0ntul !lement al "lexandriei descria munca drept o :4coal1 a drep6 t1ii sociale;. S/0ntul Kasile cel &are a/irma c1 :intenia pioas1 nu tre5uie s1 /ie pre6 text pentru lene 4i a5inere de la munc1( ci mai de,ra51 un 3ndemn la 4i mai mult1 mun6 c1;. S/0ntul Ioan 8risostom insista asupra /aptului c1 :nu munca( ci lenea tre5uie pri'i6 t1 drept necinste;. Un exemplu de ascetism al muncii au /ost mona7ii din multe m1n1s6 tiri. "cti'itatea lor economic1 a /ost din multe puncte de 'edere un exemplu de imitat( iar 3ntemeietorii marilor m1n1stiri au /ost renumii nu numai ca 3nalte autorit1i du7o'6 nice4ti( ci 4i ca mari truditori. !u'io4ii Feodosi ecersBi( Ser,7i Radone@sBi( Qiril Be6 lo2ersBi( Iosi/ KoloBi( Nil SorsBi 4i ali ascei ru4i au /ost exemple /aimoase de munc1 s0r,uincioas1.

KI.I. 0is"rica )in"cu&1nt"a%* oric" munc* f*cut* spr" )in"l" oam"nilor; 3n acela4i timp( ea nu acord1 'reo pre/erin1 nici unei /orme de munc1 uman1( da6 c1 aceasta corespunde normelor morale cre4tine. 9n pildele Sale( Domnul nostru Iisus 8ristos se re/er1 mereu la di/erite pro/esii( /1r1 a sin,ulari2a nici una din6 tre ele. El 'or5e4te despre munca es1torului <Mc H( *+N=( de slu@itorii 4i de st16 p0nul casei <Lc )-( H-+HJ=( de ne,ustor 4i pescar <Mt )*( HI+HJ=( de proprieta6 rul 4i de lucr1torii 'iei <Mt -.( )+)6=. 9n epoca modern1 3ns1( a ap1rut o 3ntrea6 ,1 industrie al c1rei scop este propa,area 'iciului 4i p1catului 4i satis/acerea unor patimi 4i dependene de'astatoare( precum 5eia( narcomania( des/r0ul 4i adulterul. Biserica d1 m1rturie despre p1c1to4enia unor asemene acti'it1i care6i corup nu numai pe truditori( ci 3ntrea,a societate.

-)

SINODUL E

IS!O "L #UBILI"R "L

BISERI!II OR$ODO%E RUSE

KI.6. &uncitorul are dreptul de a se 5ucura de roadele muncii saleA :!ine s1de4te 'ie 4i nu m1n0nc1 din roada eiR Sau cine pa4te o turm1 4i nu m1n0nc1 din laptele turmeiRM !el ce ar1 tre5uie s1 are cu n1de@de( 4i cel ce treier1 tre6 5uie s1 treiere cu n1de@dea c164i 'a a'ea partea lui; <1 Co N( F+).=. Biserica 3n6 'a1 c1 re/u2ul de a pl1ti munca cinstit1 nu este numai o crim1 3mpotri'a omului( ci 4i un p1cat 3naintea lui Dumne2eu.
S/0nta Scriptur1 spuneA :S1 nu nedrept1e4ti pe cel ce munce4te cu plat1M ci s1 dai plata 3n aceea4i 2iM ca s1 nu stri,e el asupra ta c1tre Domnul 4i s1 nu ai p1cat; <#t -H( )H+)I=L :Kai de cel careM sile4te pe aproapele s1u s16i lucre2e de,ea5a 4i nu6i d1 plata luiM; <Ir --( )*=L :Iat1( plata pe care 'oi le6ai oprit6o lucr1torilor ce '6au secerat ari6 nile stri,1L 4i stri,1tele secer1torilor au a@uns la urec7ile Domnului Sa'aot; <Iac I( H=.

$otodat1( #omnul porunc"(t" c"lor car" munc"sc s* s" +ngri2"asc* d" c"i car" din dif"rit" moti&" nu-(i pot c1(tiga "xist"n-a C cum ar /i in'ali2ii( 5olna6 'ii( str1inii <re/u,iaii=( or/anii 4i '1du'ele ? 4i s164i 3mpart1 roadele muncii cu ace4tia pentru ca :Domnul Dumne2eul t1u s1 te 5inecu'0nte2e 3ntru toate lu6 crurile m0inilor tale; <#t -H( )N=. !ontinu0nd pe p1m0nt slu@irea lui 8ristos !are S6a identi/icat pe Sine cu cei a/lai 3n ne'oi( 0is"rica i"s" +ntotd"auna +n ap*rar"a c"lor f*r* glas (i f*r* put"r". #" ac""a, "a ch"am* soci"tat"a la +mp*r-ir"a "chita)il* a produs"lor muncii( prin care 5o,atul 3l susine pe s1rman( cel s1n1tos pe cel 5olna'( cel 3n stare de munc1 pe cel 3n '0rst1. Bun1starea spiritual1 4i supra'ieuirea societ1ii sunt cu putin1 numai 3n ca2ul 3n care asi,urarea 'ieii( s1n1t1ii 4i a unei 5un16 st1ri pentru toi cet1enii e considerat1 o prioritate incontesta5il1 3n distri5uirea mi@loacelor materiale.

KII. roprietatea
KII.). roprietatea e de o5icei 3neleas1 drept /orma social recunoscut1 a re6 laiei oamenilor cu roadele muncii 4i cu resursele naturale. 9n num1rul drepturi6 lor /undamentale ale proprietarului se cuprind de o5icei dreptul de a st1p0ni 4i /olosi proprietatea( dreptul de a o administra 4i a do50ndi 'enituri pe seama ei( dreptul de a o 'inde( de a o 3nc7iria( modi/ica sau lic7ida. 0is"rica nu d"t"rmin* dr"ptul oam"nilor la propri"tat". Cu toat" ac"st", latura mat"rial* a &i"-ii om"n"(ti nu i"s" din c1mpul "i d" &"d"r". !7em0nd la c1utarea 3nainte de toate a :9mp1r1iei lui Dumne2eu 4i drept1ii Lui; < Mt 6( **=( Biserica nu uit1 nici de ne'oia oamenilor de :p0inea cea de toate 2ilele; <Mt 6( ))=( 4i este de p1rere c1 fi"car" om tr")ui" s* ai)* mi2loac"l" n"c"sar" p"ntru o "xist"n-* d"mn*. 5otodat*, 0is"rica a&"rti%"a%* +mpotri&a atrac-i"i "xtr"m" a )unurilor mat"rial", condamn1ndu-i p" c"i s"du(i d" 3gri2il" (i )og*-ia (i pl*c"ril" &i"-ii4 <Lc J( )H=. 9n po2iia ei /a1 de proprietate( Biserica Ortodox1 nu i,nor1 ne'oile materiale( dar nici tendina extrem1 opus1A n12uina oamenilor spre do50ndirea de 5unuri materiale ca el 4i 'aloare suprem1 a exis6

6. Fundamentele concepiei sociale a Bisericii Ortodoxe Ruse

-)

tenei. Statutul de proprietar al unui om nu poate /i pri'it 3n sine ca o m1rturisire c1 e 5inepl1cut sau nu 3n /aa lui Dumne2eu. Raportarea cre4tinilor ortodoc4i /a1 de proprietate tre5uie s1 se 3ntemeie2e pe principiul e'an,7elic al iu5irii de aproapele( exprimat 3n cu'intele &0ntuito6 ruluiA : orunc1 nou1 '1 dau 'ou1( s1 '1 iu5ii unul pe altul; <In )*( *H=. "ceas6 t1 porunc1 este 5a2a comportamentului moral cre4tin. El tre5uie s1 ser'easc1 pentru ei ca 4i pentru ceilali oameni drept un imperati' 3n s/era re,lement1rii relaiilor interumane( inclusi' a relaiilor de proprietate. Potri&it +n&*-*turii 0is"ricii, oam"nii prim"sc toat" )unuril" p*m1nt"(ti d" la #umn"%"u, Car" d"-in" +n mod a)solut dr"ptul d" st*p1nir" asupra lor. 9n pildele Sale despre 'ia dat1 3n /olosin1 <Mc )-( )+N=( despre talanii 3mp1rii 3ntre oameni <Mt -I( )H+*.= 4i despre a'erea 3ncredinat1 temporar spre a /i ad6 ministrat1 <Lc )6( )+)*=( &0ntuitorul arat1 3n mod repetat relati'itatea dreptu6 lui la proprietate. Exprim0nd ideea esenial1 pentru Biseric1( potri'it c1reia Dumne2eu este roprietarul a5solut a toate( S/0ntul Kasile cel &are 3ntrea51A :Spunei6mi( ce ai care s1 /ie al t1uR De unde ai luat 4i ai adus 3n 'ia1R; Rapor6 tarea p1c1toas1 /a1 de proprietate( mani/estat1 3n uitarea sau respin,erea con4ti6 ent1 a acestui principiu spiritual( produce de25inare 4i 3nstr1inare 3ntre oameni. KII.-. 0unuril" mat"rial" nu-l pot fac" p" om f"ricit. Domnul Iisus 8ristos a'erti2ea21A :Luai seama 4i p12ii6'1 de toat1 l1comia( c1ci 'iaa cui'a nu st1 3n prisosul 5o,1iilor sale; <Lc )-( )I=. Soana dup1 5o,1ie are un impact noci' asupra st1rii spirituale a omului 4i poate s16l duc1 la de,radarea lui total1. "postolul a'el arat1 c1 :cei ce 'or s1 se 3m5o,1easc1( aceia cad 3n ispit1 4i 3n curs1 4i 3n multe po/te ne5une4ti 4i '1t1m1toare care6i cu/und1 pe oameni 3n ru6 in1 4i6n pier2areL /iindc1 iu5irea de ar,int este r1d1cina tuturor relelorL pe care( po/tind6o unii cu 3n/ocare( s6au r1t1cit de la credin1 4i de multe dureri au /ost str1pun4i. Dar tu( omule al lui Dumne2eu( /u,i de aceste lucruri; <1 5im 6( N+))=. 9n con'or5irea cu un t0n1r( Domnul a spusA :Dac1 'rei s1 /ii des1'06 r4it( du6te( 'inde6i a'erile( d16le s1racilor 4i 'ei a'ea comoar1 3n cerL 4i 'ino de6&i urmea21 &ie; <Mt )N( -)=. Dup1 care explic1 aceste cu'inte ucenicilor S1iA :"de'1rat '1 spun c1 ,reu 'a intra un 5o,at 3n 3mp1r1ia cerurilorM &ai lesne e s1 treac1 o c1mil1 prin urec7ile acului dec0t s1 intre un 5o,at 3n 3mp16 r1ia lui Dumne2eu; <Mt )N( -*+-H=. E'an,7elistul &arcu preci2ea21 c1 le este ,reu s1 intre 3n 9mp1r1ia lui Dumne2eu tocmai celor care nu cred 3n Dumne2eu ci 3n 5o,1ie( care :se 3ncred 3n 5o,1ii; <Mc l.( -H=. Numai cei care :se 3ncred 3n Domnul sunt ca muntele SionuluiL nu se 'or cl1tina 3n 'eac; <Ps )-H( )=. !u toate acestea( 4i omul 5o,at se poate m0ntui( deoarece :cele ce sunt cu neputin1 la oameni sunt cu putin1 la Dumne2eu; <Lc )J( -F=. S/0nta Scriptur1 nu 5lamea21 5o,1ia ca atare. "'raam 4i patriar7ii Kec7iului $estament( drep6 tul Io'( Nicodim 4i Iosi/ din "rimateea erau cu toii oameni 5o,ai. roprietarul unei a'eri considera5ile nu p1c1tuie4te atunci c0nd se /olose4te de aceasta 3n acord cu 'oina lui Dumne2eu( !1ruia 3i aparin toate( 4i 3n acord cu le,ea iu5i6 riiL pentru c1 5ucuria 4i 3mplinirea 'ieii nu stau 3n acumulare 4i posesiune( ci 3n

-)

SINODUL E

IS!O "L #UBILI"R "L

BISERI!II OR$ODO%E RUSE

d1ruire 4i sacri/iciu. "postolul a'el 3i c7eam1 pe oameni :s164i aminteasc1 cu6 'intele Domnului Iisus( cum a spus El( mai 5inecu'0ntat este a da dec0t a pri6 mi; <$A -.( *I=. S/0ntul Kasile 3i socote4te 7oi pe cei care nu renun1 la o par6 te din a'erea lor ca s6o dea 3n a@utor semenilor lor. "ceea4i idee este su5liniat1 de S/0ntul Ioan 8risostomA :" nu 3mp1ri din a'erea proprie e tot una cu a /ura;. 0is"rica +i ch"am* p" cr"(tini s* consid"r" propri"tat"a dr"pt un dar al lui #umn"%"u dat spr" a fi folosit spr" )in"l" s*u (i al aproap"lui. $otodat1( !f1nta !criptur* r"cunoa(t" dr"ptul omului la propri"tat" (i condamn* oric" &iolar" a lui. 9n dou1 din cele 2ece porunci ale sale( Decalo,ul a/irm1 limpedeA :S1 nu /uriM s1 nu dore4ti casa aproapelui t1uL s1 nu dore4ti /emeia aproapelui t1u( nici o,orului lui( nici slu,a lui( nici slu@nica lui( nici 5oul lui( nici asinul lui 4i nici unul din do5itoacele lui 4i nimic din c0te are aproapele t1u; <I( -.( )I+)F=. 9n Noul $estament( aceast1 atitudine /a1 de proprietate se menine primind un /undament etic 4i mai pro/und. Scriptura spuneA :S1 nu /uriM S1 nu po/te4ti 4i oricare altele se cuprind 3n acest cu'0nt( adic1A s16l iu5e4ti pe aproapele t1u ca pe tine 3nsui; <Rm )*( N=. KII.*. 0is"rica r"cunoa(t" "xist"n-a dif"rit"lor form" d" propri"tat". 9n de6 cursul e'oluiei istorice( /orme de proprietate de stat( colecti'1( pri'at1 4i mixt1 au a'ut r1d1cini di/erite 3n 1ri di/erite. Biserica nu are pre/erin1 pentru nici una din aceste /orme. Fiecare din ele poate duce at0t la mani/est1ri p1c1toase cum ar /i 7oia( acumularea( distri5uia nedreapt1 a roadelor muncii( c0t 4i la o /olosire adec'at1 4i @usti/icat1 moral a 5unurilor materiale. O semni/icaie sporit1 do50nde4te proprietatea intelectual1( de exemplu lu6 cr1rile 4tiini/ice 4i in'eniile( te7nolo,ia in/ormaiei( operele de art1 4i alte rea6 li21ri ale ,0ndirii creatoare. 0is"rica salut* munca cr"atoar" f*cut* spr" )in"l" soci"t*-ii (i condamn* +nc*lcar"a dr"ptului la propri"tat" int"l"ctual*. 9n ,eneral( 0is"rica nu poat" s* apro)" +nstr*inar"a (i r"distri)uir"a propri"t*-ii prin &iolar"a dr"pturilor propri"tarilor lor l"gitimi. Excepie poate /ace numai 3nstr1inarea propriet1ii pe 5a2a unei le,i corespun21toarea( deter6 minat1 de interesul ma@orit1ii oamenilor 4i compensat1 3n mod adec'at. Istoria Rusiei a demonstrat c1 'iolarea acestor principii a dus in'aria5il la 2,uduiri so6 ciale 4i la su/erina oamenilor. 9n istoria cre4tin1( unirea a'erilor 4i renunarea la aspiraiile de proprietate personal1 au /ost caracteristice pentru multe comunit1i. "cest tip de relaii de proprietate a contri5uit la 3nt1rirea unit1ii spirituale a credincio4ilor 4i 3n multe ca2uri s6a do'edit mai e/icient economic( cum este ca2ul m1n1stirilor ortodoxe. 5otu(i, r"nun-ar"a la propri"tat"a pri&at* +n comunitat"a apostolic* ini-ial* <$A H( *-= (i mai t1r%iu +n m*n*stiril" cu &ia-* d" o)(t" a a&ut un caract"r "xclusi& &oluntar (i a fost l"gat* d" o op-iun" spiritual* p"rsonal*. KII.H. / form* sp"cial* d" propri"tat" "st" propri"tat"a organi%a-iilor r"ligioas". "ceasta este o5inut1 pe di/erite c1i( dar componenta /undamental1 a /orm1rii ei o constituie donaiile 'oluntare ale credincio4ilor. otri'it S/intei

6. Fundamentele concepiei sociale a Bisericii Ortodoxe Ruse

-)

Scripturi( donaia este sacr1( adic1 aparine 3n primul r0nd lui Dumne2euL dona6 torul d1ruie4te lui Dumne2eu nu preotului <L& -F( *.L E%r J( -J=. Donaia este un act 'oluntar al credinciosului /1cut 3n scopuri reli,ioase <7" ).( *-=. Donaia e c7emat1 s1 susin1 nu numai pe slu@itorii Bisericii( ci 3ntre,ul popor al lui Dumne2eu <$lp H( )H+)J=. Fiind consacrat1 lui Dumne2eu( donaia este in'io6 la5il1 4i oricine o /ur1 tre5uie s1 3ntoarc1 mai mult dec0t a /urat < L& I( )H=. #ona-ia st* +n r1ndul poruncilor fundam"ntal" dat" omului d" #umn"%"u <!ir F( *.+*H=. .n ac"st f"l dona-ia "st" un ca% sp"cial d" r"la-ii "conomic" (i social", (i d" ac""a nu tr")ui" s* intr" automat su) incid"n-a l"gilor car" r"gl"m"nt"a%* finan-"l" (i "conomia unui stat, +nd"os")i a impo%it"lor statului . Biserica de6 clar1 c1 dac1 'enitul o5inut 3n urma unei acti'it1i antreprenoriale poate /i ta6 xat( orice atentat la donaiile credincio4ilor este o crim1 /a1 de oameni 4i /a1 de Dumne2eu.

KIII. R125oi 4i pace


KIII.). R125oiul este o mani/estare /i2ic1 a maladiei latente a umanit1ii ? ura /ratricid1 <$c H( *+)-=. Dup1 c1derea 3n p1cat( r125oaiele sunt o constant1 a 3ntre,ii istorii a umanit1ii 4i( dup1 cu'0ntul E'an,7eliei( 'or continua s1 o 3n6 soeasc1A :Iar c0nd 'ei au2i de r125oaie 4i de 2'onuri de r125oaie s1 nu '1 tul6 5urai( c1ci ele tre5uie s1 /ie; <Mc )*( F=. De aceasta d1 m1rturie 4i Apocalipsa care relatea21 despre ultima lupt1 3ntre puterile 5inelui 4i ale r1ului pe muntele "rma,7edon <Ap )6( )6=. Odrasle ale m0ndriei 4i 3mpotri'irii /a1 de 'oia lui Dumne2eu( r125oaiele p1m0nte4ti sunt re/lexul unui r125oi ceresc. !orupt de p1cat( omul este atras 3n inima acestei lupte. R*%)oiul "st" un r*u. La f"l ca r*ul din om +n g"n"ral, r*%)oiul ar" dr"pt cau%* a)u%ul p*c*tos d" darul dumn"%"i"sc al li)"rt*-ii; :/iindc1 din inim1 iesA ,0nduri rele( ucideri( adultere( des6 /r0n1ri( 7oii( m1rturii mincinoase( de/1im1ri; <Mt )I( )N=. 9nc1 din 2orii istoriei s/inte( uciderea( /1r1 de care n6are loc nici un r125oi( e pri'it1 ca o crim1 ,ra'1 3n /aa lui Dumne2eu. :S1 nu uci2i;( spune le,ea lui &oise <$c -.( )*=. 9n Kec7iul $estament( ca 4i 3n toate reli,iile antice( s0n,ele are un caracter sacru( /iindc1 este 'ia1 <L& )F( ))+)H=. :S0n,ele 3ntinea21 p16 m0ntul;( spune S/0nta Scriptur1. Dar( acela4i text 5i5lic 3i a'erti2ea21 pe cei care recur, la 'iolen1 c1 :p1m0ntul nu se poate cur1i 3n alt c7ip de s0n,ele '1rsat pe el dec0t cu s0n,ele celui care l6a '1rsat; <7m *I( **=. KIII.-. "duc0nd oamenilor 'estea 5un1 a 3mp1c1rii < Rm ).( )I=( dar a/l0ndu6se 3n :lumea aceasta; care 2ace 3n r1u <1 In I( )N= 4i este plin1 de 'iole6 n1( cre4tinii sunt con/runtai( /1r1 s1 'rea( cu ne'oia 'ital1 de a lua parte la di6 /erite lupte. R"cunosc1nd r*%)oiul ca p" un r*u, 0is"rica nu int"r%ic" fiilor "i s* ia part" la ac-iuni r*%)oinic" dac* " &or)a d" s"curitat"a aproap"lui (i r"staurar"a dr"pt*-ii +nc*lcat". Atunci r*%)oiul "st" consid"rat un mi2loc n"dorit, dar a)solut n"c"sar. 9ntotdeauna Ortodoxia a cinstit pro/und pe soldaii care

--

SINODUL E

IS!O "L #UBILI"R "L

BISERI!II OR$ODO%E RUSE

4i6au dat 'iaa pentru ap1rarea 'ieii 4i securit1ii semenilor. S/0nta Biseric1 a num1rat muli soldai 3n r0ndul s/inilor( cinstindu6le 'irtuile cre4tine 4i apli6 c0ndu6le cu'0ntul lui 8ristosA :Iu5ire mai mare nu este dec0t s164i pun1 cine'a 'iaa pentru prietenii s1i; <In )I( )*=.
!0nd S/0ntul !7iril cel 3ntocmai6cu6"postolii a /ost trimis de atriar7ul !onstan6 tinopolului s1 propo'1duiasc1 E'an,7elia sara2inilor( 3n capitala lor el a /ost ne'oit s1 intre 3ntr6o disput1 despre credin1 cu adepi 3n'1ai ai lui &a7omed. 9ntre altele( ei l6au 3ntre5atA :Dumne2eul 'ostru este 8ristos. El '6a poruncit s1 '1 ru,ai pentru du4mani( s1 /acei 5ine celor care '1 ur1sc 4i '1 pri,onesc 4i s1 3ntoarcei cel1lalt o5ra2 celor care '1 lo'esc( dar 'oi ce /acei de /aptR Dac1 cine'a '1 @i,ne4te( '1 ascuii sa5ia( pornii la lupt1 4i ucidei. De ce nu ascultai de 8ristosul 'ostruR; "u2ind acestea( S/0ntul !7iril 4i6a 3ntre5at partenerii de disput1A :Dac1 3n aceea4i le,e sunt scrise dou1 porunci( cine o 'a 3mplini des1'0r4itA cel care 3mpline4te doar o porunc1 sau cel care le 3mpline4te pe am0ndou1R; !0nd a,arenii i6au r1spuns c1 3mpline4te 3n c7ip des1'0r4it le,ea cel ce /ace am0ndou1 poruncile( atunci s/0ntul predicator a urmatA :8ristos( Dumne2eul nostru( !are ne6a poruncit s1 ne ru,1m pentru cei care ne oc1r1sc 4i s1 le /acem 5ine( ne6a spus 4i c1 nimeni dintre noi nu poate ar1ta o iu5ire mai mare ca acela care64i pune 'iaa pentru prietenii s1i <In )I( *=. De aceea( r15d1m 3ndelun, oc1rile pe care ni le aduc unii( dar 3n societate ne ap1r1m unul pe altul 4i ne punem su/letul 3n lup6 t1 pentru aproapele nostru( a4a c1 'oi( c0nd luai pri2onieri dintre ai no4tri( nu le 'ei putea 3nc7ide su/letele o dat1 cu trupurile 4i s16i silii s1 se lepede de credina lor 4i la /apte /1r1 Dumne2eu. R125oinicii no4tri iu5itori de 8ristos ap1r1 cu armele 3n m0ini S/0nta Biseric1( 3l p12esc pe domnitorul lor( 3n a c1rui persoan1 sacr1 cinstesc icoana st1p0nirii 9mp1ratului ceresc( 34i p12esc patria pentru c1 o dat1 cu c1derea lui( 'a c1dea /1r1 3ndoial1 4i puterea patriei iar credina e'an,7elic1 'a /i cl1tinat1. Iat1 21lo,urile preioase pentru care r125oinicii tre5uie s1 lupte p0n1 la s0n,e. Gi dac1 34i dau su/letele pe c0mpul de lupt1( Biserica 3i num1r1 3n r0ndul s/inilor mucenici 4i 3i nume4te ru,1tori la Dumne2eu;.

KIII.*. :!ine ridic1 sa5ia de sa5ie 'a pieri; <Mt -6( I-= ? 3n aceste cu'inte ale &0ntuitorului 34i are /undamentul ideea unui r125oi drept. Din perspecti'1 cre4tin1( conc"p-ia 2usti-i"i moral" +n r"la-iil" int"rna-ional" tr")ui" s* s" spri2in" p" urm*toar"l" principii fundam"ntal"9 iu)ir"a d" aproap"l" nostru, iu)ir"a d" poporul nostru (i d" patri"; +n-"l"g"r"a n"&oilor c"lorlalt" popoar"; con&ing"r"a c* )in"l" propriului popor " cu n"putin-* s* fi" slu2it prin mi2loac" imoral". "ceste trei principii de/ineau limitele etice ale r125oiului care erau 3n 'i,oare 3n lumea cre4tin1 3n E'ul &ediu( c0nd( adapt0ndu6se realit1ii( oamenii au 3ncercat s1 struneasc1 sti7ia 'iolenei r125oinice. 9nc1 de atunci( exista con'in6 ,erea c1 r125oiul tre5uie purtat dup1 anumite re,uli( c1 4i un lupt1tor nu tre5uie s164i piard1 /i2ionomia moral1( uit0nd c1 ad'ersarul s1u este 4i el om ca 4i el. De2'oltarea unor norme morale 3nalte 3n relaiile internaionale ar /i /ost cu neputin1 3n a5sena impactului moral pe care l6a a'ut cre4tinismul asupra mi6 nilor 4i inimilor oamenilor. Exi,enele @ustiiei 3n r125oi au /ost adeseori de6 parte de a /i respectate( dar 3ns14i punerea pro5lemei drept1ii i6a reinut uneori pe oamenii a/lai 3n lupt1 de la 'iolena extrem1.

6. Fundamentele concepiei sociale a Bisericii Ortodoxe Ruse

--

De/inind r125oiul @ust( tradiia cre4tin1 occidental1( care pro'ine de la Fericitul "u6 ,ustin( pune 3n /a1 un num1r de condiii 3n care un r125oi pe teritoriul propriu sau str1in este admisi5il. 9n num1rul lor pot /i urm1toareleA ? r125oiului se declar1 pentru restaurarea p1ciiL ? are dreptul de a declara r125oi numai autoritatea le,itim1L ? dreptul de a /olosi /ora nu tre5uie s1 aparin1 unor indi'i2i sau ,rupuri( ci repre6 2entanilor autorit1ilor ci'ile numii de susL ? r125oiul poate /i declarat numai dup1 epui2area tuturor mi@loacelor pa4nice 3n 'ederea ne,ocierii cu partea opus1 4i a restaur1rii situaiei anterioareL ? r125oiul se declar1 numai 3n ca2ul 3n care exist1 sperane deplin 3ntemeiate de atin,ere a elurilor propuseL ? pierderile militare 4i distru,erile anticipate tre5uie s1 corespund1 situaiei 4i sco6 purilor r125oiului <principiul mi@loacelor proporionale=L ? pe tot parcursul r125oiului e indispensa5il ca populaia ci'il1 s1 /ie prote@at1 3m6 potri'a aciunilor militare directeL ? r125oiul poate /i @usti/icat numai 3n dorina restaur1rii p1cii 4i ordinii.

9n sistemul actual al relaiilor internaionale( distinc-ia +ntr" un r*%)oi d" agr"siun" d" unul d" ap*rar" " un"ori "xtr"m d" dificil*. Srania dintre ele e deose5it de ,reu de /1cut atunci c0nd unul sau dou1 state ori comunitatea mon6 dial1 iniia21 acte de r125oi pe moti'ul necesit1ii prote@1rii unui popor care cade 'ictim1 a,resiunii <c/. %K.)=. 9n aceast1 pri'in1( +ntr")ar"a dac1 Biserica tre5uie s1 spri@ine sau s1 condamne aciunile militare tr")ui" s* prim"asc* o "xaminar" sp"cial* d" fi"car" dat* c1nd ac"st"a +nc"p sau sunt p" cal" s* +nc"ap*. 9ntre semnele e'idente dup1 care se poate sta5ili dreptatea sau nedreptatea celor a/lai 3n r125oi sunt m"tod"l" d" duc"r" a r*%)oiului 4i atitudinea /a1 de pri2onierii 4i ci'ilii din ta51ra opus1( 3ndeose5i /a1 de copii( /emei 4i 51tr0ni. !7iar 4i 3n situaia ap1r1rii /a1 de o a,resiune se pot comite tot /elul de atroci6 t1i( propria stare moral1 4i spiritual1 a celor ce se ap1r1 ne/iind superioar1 celei a a,resorului. R*%)oiul tr")ui" purtat cu indignar" dr"apt*, nu cu r*utat", l*comi" (i poft* <1 In -( )6= (i alt" road" al" iadului. Un r125oi poate /i corect apreciat ca eroism sau ca tic1lo4ie dup1 anali2a st1rii morale a celor ce6l poart1. :Nu te 5ucura de moartea 'r1@ma4ului t1u( adu6i aminte c1 toi tre5uie s1 mu6 rim; ? spune S/0nta Scriptur1 <!ir J( F=. "titudinea uman1 4i cre4tin1 /a1 de r1nii 4i pri2onieri se 5a2ea21 pe cu'intele S/0ntului a'elA :Dac1 du4manul t1u e /l1m0nd( d16i s1 m1n0nceL dac16i e sete( d16i s1 5eaL c1ci /1c0nd acestea( c1r6 5uni de /oc 'ei ,r1m1di pe capul lui. Nu te l1sa 5iruit de r1u( ci r1ul cu 5inele 5iruie4te6l; <Rm )-( -.+-)=. KIII.H. 9n icono,ra/ia S/0ntului S7eor,7e urt1torul6de65iruin1( 5alaurul ne,ru este c1lcat 3n picioare de calul s1u( 2u,r1'it 3ntotdeauna 3n al5 str1lucitor. rin aceasta se arat1 limpede c1 r1ul 4i lupta cu el tre5uie a5solut separate( /iindc1 3n lupta cu p1catul e important s1 nu participi la el. 9n toate situaiile de 'ia1 3n care recursul la /or1 este indispensa5il( inima omului nu tre5uie s1 se

--

SINODUL E

IS!O "L #UBILI"R "L

BISERI!II OR$ODO%E RUSE

,1seasc1 3n st1p0nirea unor sentimente 3nrudite cu du7urile necurate 4i aseme6 nea lor. Numai 5iruina asupra r1ului 3n propria sa inim1 desc7ide omului re6 cursul @ust la /or1. "cest punct de 'edere care a/irm1 3n relaiile dintre oameni iu5irea se opune cu 7ot1r0re ideii ne3mpotri'irii la r1u prin /or1. Le,ile morale cre4tine condamn1 nu lupta cu r1ul( nu /olosirea /orei /a1 de purt1torii lui 4i( 3n ultim1 instan1( nici c7iar luarea 'ieii acestora( ci r1utatea inimii omului 4i dorina de a umili 4i de a distru,e pe oricine ar /i. 9n aceast1 pri'in1( 0is"rica ar" o gri2* d"os")it* fa-* d" militari, +nc"rc1nd s* "duc" +n spiritul ac"stora cr"din-a +n id"aluri moral" +nalt". "cordul 3n6 c7eiat 3ntre Biserica Ortodox1 Rus1 4i Forele "rmate 4i instituii de meninere a le,ii desc7ide mari posi5ilit1i pentru dep14irea unor 2iduri desp1ritoare arti6 /icial create 4i pentru readucerea armatei la tradiiile ortodoxe ale slu@irii patri6 ei. 1storii ortodoc4i ? at0t cei care 3ndeplinesc un ser'iciu special 3n armat1( c0t 4i cei care slu@esc 3n m1n1stiri 4i paro7ii ? sunt c7emai s16i creasc1 'i,u6 ros pe militari 3n,ri@indu6se de starea lor moral1. KIII.I. La 5a2a concepiei cre4tine despre pace stau /1,1duinele lui Dum6 ne2eu de care d1 m1rturie S/0nta Scriptur1 a Noului 4i Kec7iului $estament. "ceste /1,1duine care dau istoriei sensul autentic au 3nceput s1 se 3mplineasc1 3n Iisus 8ristos. entru cei ce urmea21 Lui( pacea e un dar al 7arului lui Dum6 ne2eu( pentru care ne ru,1m 4i pe care6l cerem de la Dumne2eu pentru noi 4i pentru toi oamenii. !oncepia 5i5lic1 despre pace e considera5il mai lar,1 de6 c0t cea politic1. S/0ntul "postol a'el arat1 c1 :pacea lui Dumne2euM co6 '0r4e4te orice minte; <$lp H( F=. Ea e incompara5il mai 3nalt1 dec0t pacea pe care o pot crea oamenii prin propriile lor /ore. acea omului cu Dumne2eu( cu el 3nsu4i 4i cu ceilali oameni sunt insepara5ile 3ntre ele.
ro/eii Kec7iului $estament descriu pacea ca o stare care 3nc7eie istoriaA :Lupul 'a locui laolalt1 cu mielul 4i leopardul se 'a culca l0n,1 c1prioar1M Nu 'a /i nici o neno6 rocire 4i nici un pr1p1d 3n tot muntele &eu cel s/0ntU !1 tot p1m0ntul este plin de cu6 no4tina 4i de temerea de Dumne2eu precum marea este umplut1 de apeU; <Is ))( 6+N=. "cest ideal es7atolo,ic e le,at de descoperirea lui &esia( al !1rui Nume este rinul 1cii <Is N( 6=. R125oiul 4i 'iolena 'or disp1rea de pe p1m0ntA : re/ace6'or s15iile 3n /iare de plu,uri iar l1ncile lor 3n cosoare. Nici un neam nu 'a mai ridica sa5ia 3mpotri'a altuia 4i nu 'or mai 3n'1a r125oiul; <Is -( H=. $otu4i( pacea nu este numai un dar al lui Dumne2eu( ci 4i o datorie a umanit1ii. Bi5lia d1 sperana c1 pacea 'a /i reali2at1 cu a@utorul lui Dumne2eu 3nc1 3n existena p1m0nteasc1 actual1. otri'it m1rturiei s/0ntului proroc Isaia( pacea este roada drept1ii <Is *-( )F=. S/0n6 ta Scriptur1 'or5e4te 4i despre dreptatea lui Dumne2eu 4i despre dreptatea omului. "m0ndou1 sunt 3n le,1tur1 cu le,1m0ntul pe care l6a 3nc7eiat Dumne2eu cu poporul ales <Ir *)( *I=. 9n acest context( dreptatea este 3neleas1 3n mod precump1nitor drept /i6 delitate /a1 de /1,1duinele le,1m0ntului. 9n m1sura 3n care oamenii 3ncalc1 le,1m0n6 tul cu Dumne2eu( adic1 3n m1sura 3n care sunt nedrepi( 3n aceea4i m1sur1 sunt lipsii 4i de roada ei ? pacea. $otodat1( unul din elementele /undamentale ale Le,ii de pe Sinai a /ost exi,ena drept1ii /a1 de aproapele. oruncile le,ii nu a'eau drept scop o limita6

6. Fundamentele concepiei sociale a Bisericii Ortodoxe Ruse

--

re ap1s1toare a li5ert1ii personale( ci edi/icarea 'ieii sociale pe principiul drept1ii pentru atin,erea unei li5ert1i( ordini 4i p1ci relati'e. entru Israel( aceasta 3nsemna c1 3n 'iaa social1 pacea nu se reali2ea21 de la sine( 3n 'irtutea unor le,i naturale( ci este cu putin1( 3n primul r0nd( ca dar al drept1ii lui Dumne2eu 4i( 3n al doilea r0nd( ca rod al e/orturilor reli,ioase ale omului( adic1 al /idelit1ii lui /a1 de Dumne2eu. "colo unde oamenii r1spund cu recuno4tin1 la dreptatea lui Dumne2eu( :mila 4i ade'1rul s6au 3nt0mpinat( dreptatea 4i pacea s6au s1rutat; <Ps JH( ))=. $otu4i( istoria Kec7iului $estament o/er1 o mulime de exemple de ,ra'1 in/idelitate 4i nerecuno4tin1 p1c1toas1 din partea poporului ales. !eea ce d1 prorocului Ieremia prile@ s1 arate moti'ul a5senei p1cii 3n Israel( unde oamenii spun 3ntotdeauna( : ace( pace( 4i numai pace nu este; < Ir 6( )H=. !7emarea pro/etic1 la poc1in1 r1sun1 ca un c0ntec al /idelit1ii /a1 de dreptatea lui Dumne2eu. 9n ciuda p1catelor poporului( Dumne2eu /1,1duie4te s1 3nc7eie cu el un :nou le,1m0nt; <Ir *)( *)=. !a 4i 3n Kec7iul $estament( 4i 3n Noul $estament pacea este '12ut1 ca un dar al iu6 5irii lui Dumne2eu. Ea se identi/ic1 cu m0ntuirea es7atolo,ic1. Ke4nicia p1cii procla6 mate de pro/ei apare deose5it de limpede 3n E&angh"lia dup* Ioan. Dac1 3n istorie continu1 s1 domneasc1 3ntristarea( cei care cred 3n 8ristos au pacea < In )H( -L )6( **=. 9n Noul $estament pacea este starea 7aric1 normal1 a su/letului omenesc eli5erat din ro5ia p1catului. $ocmai despre aceasta 'or5esc ur1rile de :7ar 4i pace; din 3nceputul epistolelor S/0ntului "postol a'el. "ceast1 pace este un dar al Du7ului S/0nt <Rm )I( )*L 'a I( --=. Starea de 3mp1care cu Dumne2eu este starea normal1 a creaiei( :pentru c1 Dumne2eu nu este al neor0nduielii( ci al p1cii; < 1 Co )H( **=. si7olo,ic 'or5ind( aceast1 stare se exprim1 3n ordinea interioar1 a su/letului c0nd 5ucuria 4i pacea 3n cre6 din1 de'in aproape sinonime <Rm )I( )*=.

acea 7arului lui Dumne2eu caracteri2ea21 'iaa Bisericii 3n aspectele ei at0t interior( c0t 4i exterior. Desi,ur( darul 7aric al p1cii depinde 4i de e/orturile omene4ti. Darurile Du7ului S/0nt se arat1 numai acolo unde exist1 o mi4care l1untric1 a inimii omului( care n12uie4te prin poc1in1 spre dreptatea lui Dum6 ne2eu. Darul p1cii se descoper1 atunci c0nd cre4tinii n12uiesc spre do50ndirea lui( :ne3ncetat aduc0ndu64i aminteM lucrarea credinei( osteneala iu5irii 4i st16 ruina n1de@dii 3n Domnul nostru Iisus 8ristos; <1 5"s )( *=. N12uina spre pace a /iec1rui m1dular al trupului lui 8ristos 3n parte tre5uie s1 /ie independent1 de timp 4i de condiiile 'ieii. l1c0nd Domnului <Mt I( N=( ei aduc roade oric0nd 4i oriunde se a/l1. Pac"a ca dar al lui #umn"%"u, car" transfigur"a%* omul l*untric, tr")ui" s* s" manif"st" (i +n afar*. Ea tre5uie p12it1 4i st0rnit1 <B 5im )( 6=. rin urmare( reali2area p1cii de'ine o datorie a Bisericii lui 8ristosA :Dac16i cu putin1( pe c0t ine de 'oi( tr1ii 3n pace cu toi oamenii; <Rm )-( )J= 4i silii6'1 :s1 p1strai unitatea du7ului 3ntru le,1tura p1cii;. !7emarea la pace a Noului $estament se spri@in1 pe exemplul personal al &0ntuitorului 4i pe 3n'11tura Sa. Dac1 poruncile ne3mpotri'irii /a1 de r1u < Mt I( *N=( iu5irii <Mt I( HH= 4i iert1rii 'r1@ma4ilor <Mt 6( )H+)I= se adresea21 3n primul r0nd indi'idu6 lui( porunca reali21rii p1cii ? :Fericii /1c1torii de pace( c1 aceia /iii lui Dum6 ne2eu se 'or c7ema; <Mt I( N= ? are o le,1tur1 nemi@locit1 cu etica social1. 0is"rica /rtodox* Rus* caut* s*-(i r"ali%"%" slu2ir"a "i d" r"ali%ar" a p*cii at1t p" scar* na-ional*, c1t (i int"rna-ional*, str*duindu-s" s* a2ut" la solu-io-

--

SINODUL E

IS!O "L #UBILI"R "L

BISERI!II OR$ODO%E RUSE

nar"a dif"rit"lor conflict" (i s* aduc* la armoni" na-iuni, grupuri "tnic", gu&"rn*ri (i for-" politic". .n ac"st scop, "a fac" ap"l la put"ri (i la alt" s"gm"nt" influ"nt" al" soci"t*-ii (i d"pun" "forturi p"ntru organi%ar"a d" n"goci"ri +ntr" p*r-il" aflat" +n conflict (i p"ntru a-i a2utora p" c"i +n suf"rin-*. #" as"m"n"a, 0is"rica s" opun" propagand"i r*%)oiului (i &iol"n-"i, pr"cum (i dif"rit"lor manif"st*ri al" urii car" pot pro&oca conflict" fratricid".

I%. !riminalitate( pedeaps1( 3ndreptare


I%.). !re4tinii sunt c7emai s1 /ie cet1eni ascult1tori de le,e ai patriei lor p1m0nte4ti 3nele,0nd /aptul c1 tot su/letul tre5uie :s1 se supun1 3naltelor st16 p0niri; <Rm )*( )= 4i( 3n acela4i timp( aduc0ndu64i aminte de porunca lui 8ristos de a da :ce2arului cele ce sunt ale ce2arului 4i lui Dumne2eu cele ce sunt ale lui Dumne2eu; <Lc -.( -I=. Dar p1catul omenesc na4te crima( adic1 3nc1lcarea limitelor sta5ilite de le,e. !oncepia despre p1cat sta5ilit1 de normele morale ortodoxe e mult mai lar,1 dec0t ideea de crim1 a dreptului secular. I%&orul principal al crim"i "st" star"a +ntun"cat* a sufl"tului omului9 :c1ci din inim1 ies ,0ndurile rele( crime( adultere( des/r0n1ri( 7oii( m1rturii minci6 noase( 5las/emii; <Mt )I( )N=. $re5uie admis 3ns1 c1 uneori crima e /1cut1 cu putin1 de condiiile sociale 4i economice( de sl15iciunea puterii de stat 4i de a5sena unei ordini le,ale. !omunit1i criminale pot p1trunde 3n instituiile de stat( ca s1 le /oloseasc1 3n scopurile lor proprii. 9n s/0r4it( 3ns14i puterea poate de'eni criminal1( atunci c0nd s1'0r4e4te aciuni contrare le,ii. Deose5it de pe6 riculoas1 este criminalitatea de,7i2at1 su5 moti'aii politice 4i pseudo6reli,ioase( cum ar /i terorismul 4i altele asemenea. entru inerea su5 control a /enomenelor ile,ale( statul instituie or,ane de meninere a le,ii( al c1ror scop este pre'enirea 4i in'esti,area crimelor( precum 4i pedepsirea 4i reeducarea criminalilor. $otu4i( sarcina eradic1rii criminalit1ii 4i 3ndrept1rii celor care ,re4esc nu re'ine numai autorit1ilor speciali2ate( nu numai statului( ci 4i 3ntre,ului popor( adic1 4i Bisericii. I%.-. Pr"&"nir"a Aprofilaxia: criminalit*-ii "st" posi)il* +naint" d" toat" prin "duca-i" (i luminar", +ndr"ptat" spr" afirmar"a +n soci"tat" a &alorilor spiritual" (i moral" aut"ntic". .n ac"ast* op"r*, 0is"rica /rtodox* "st" ch"mat* la conlucrar" acti&* cu (coala, mi2loac"l" d" informar" +n mas* (i organ"l" d" m"n-in"r" a l"gii. .n a)s"n-a unui id"al moral po%iti& +n popor, nici o m*sur* d" constr1ng"r", intimidar" sau p"d"aps* nu &a put"a opri o &oin-* r"a. $ocmai de aceea( cea mai 5un1 /orm1 de pre'enire a crimei e propo'1dui6 rea unui mod de 'ia1 cinstit 4i cu'iincios( 3ndeose5i 3n r0ndul copiilor 4i al ti6 nerilor. 9n aceasta( o at"n-i" d"os")it* tr")ui" acordat* a(a-numit"lor grupuri d" risc sau celor care au 3nc1lcat de@a le,ea. "ce4ti oameni au ne'oie de o ,ri@1 pastoral1 4i educaional1 deose5it1. !lericii 4i laicii ortodoc4i sunt c7emai s1 participe la e/orturile de dep14ire a cau2elor sociale ale delinc'enei( preocu6

6. Fundamentele concepiei sociale a Bisericii Ortodoxe Ruse

--

p0ndu6se de o or,ani2are dreapt1 a statului 4i economiei 4i de reali2area pro/e6 sional1 4i 3n 'ia1 a /iec1rui mem5ru al societ1ii. $otodat1( 0is"rica insist* asupra n"&oii indisp"nsa)il" a un"i atitudini uman" fa-* d" c"i susp"c-i, anch"ta-i, (i c"i prin(i cu int"n-ii d" +nc*lcar" a l"gii. $ratamentul dur 4i nepotri'it al acestor oameni 3i poate /ace /ie s1 o apuce( /ie s1 perse'ere2e pe o cale ,re4it1. Iat1 de ce persoanele care64i a4teapt1 'er6 dictul nu tre5uie deposedate de drepturile lor /undamentale nici c0nd sunt su5 pa21. Dimpotri'1( tre5uie s1 li se ,arante2e ap1rarea 4i o @udecat1 imparial1. 0is"rica condamn* tortura (i oric" form* d" umilir" a p"rsoan"lor anch"tat". Cl"ricii nu pot +nc*lca s"cr"tul spo&"dani"i sau alt" s"cr"t" prot"2at" prin l"g" <de exemplu( secretul adopiunii=( nici chiar +n scopul a2utor*rii organ"lor d" m"n-in"r" a l"gii. P*storii car", +n gri2a lor p"ntru c"i car" au gr"(it (i au fost condamna-i, afl* c"&a c" a fost t*inuit anch"tatorilor (i 2usti-i"i, s* s" c*l*u%"asc* dup* s"cr"tul spo&"dani"i. Norma care pre'ede secretul $ainei Spo'edaniei este inclus1 ast12i 3n le,is6 laia multor state( inclusi' 3n !onstituia Federaiei Ruse 4i 3n Le,ea rus1 a li5ert1ii de con4tiin1 4i a asociaiilor reli,ioase. Pr"otul " ch"mat s* manif"st" o s"nsi)ilitat" pastoral* d"os")it* +n ca%uril" +n car" la spo&"dani" i s" aduc la cuno(tin-* int"n-ii criminal". P*str1nd f*r* "xc"p-ii (i +n oric" circumstan-" sfin-"nia 5ain"i !po&"dani"i, p*storul tr")ui" s* d"pun* toat" "forturil" cu putin-* p"ntru a pr"&"ni r"ali%ar"a g1ndurilor criminal". "ceasta 3n primul r0nd 3n ca2ul amenin1rilor cu moartea 4i( mai ales( al masacrelor 3n mas1 posi5ile 3n ca2ul actelor de terorism sau( pe timp de r125oi( al execut1rii unui ordin criminal. E'oc0nd 'aloarea unic1 a su/letului unui potenial criminal ca 4i al posi5ilei sale 'ictime( p*storul tr")ui" s*-l ch"m" p" p"nit"nt la o poc*in-* ad"&*rat*, adic* la r"nun-ar"a la int"n-ia sa criminal*. #ac* ac"st +nd"mn r*m1n" in"fici"nt, p*storul tr")ui" s*-l a&"rti%"%" p" c"l am"nin-at p*str1nd s"cr"tul num"lui p"nit"ntului (i circumstan-"l" car" pot duc" la id"ntificar"a lui. .n ca%uril" dificil", "l tr")ui" s* s" adr"s"%" "piscopului "parhial. I%.*. Orice crim1 s1'0r4it1 4i condamnat1 de le,e presupune o pedeaps1 dreapt1. Scopul acesteia este 3ndreptarea omului care a 3nc1lcat le,ea( protecia societ1ii de r1u/1c1tori 4i stoparea acti'it1ilor lor ile,ale. $*r* s* d"&in* 2ud"c*toar"a omului car" a +nc*lcat l"g"a, 0is"rica " ch"mat* s* s" +ngri2"asc* d" sufl"tul lui. 5ocmai d" ac""a, "a +n-"l"g" p"d"apsa nu ca o r*%)unar", ci ca un mi2loc d" purificar" int"rioar* a p*c*tosului. Fix0nd pedepse pentru criminali( !reatorul 3i spune lui IsraelA :Gi a4a s1 st0rpe4ti r1ul din mi@locul t1u; <#t -)( -)=. edepsirea 3nc1lc1rii le,ii slu@e4te drept 3n'11tur1 oamenilor. "st/el( /ix0nd pedeapsa pentru pro/eia mincinoas1( Dumne2eu 3i spune lui &oiseA :$ot Israelul 'a au2i aceasta 4i se 'a teme 4i nu se 'or mai apuca pe 'iitor s1 mai /ac1 3n mi@locul t1u asemenea r1u; <#t )*( ))=. 9n ro'er5ele lui Solomon citimA :Lo'e4te pe cel ce 5at@ocore4te 4i cel /1r1 de minte 'a de'eni 3neleptL mustr1 pe cel 3nelept 4i el 'a pricepe 4tiina; < Pr

--

SINODUL E

IS!O "L #UBILI"R "L

BISERI!II OR$ODO%E RUSE

)N( -I=. $radiia Kec7iului $estament cunoa4te c0te'a /orme de pedeaps1A pedeapsa cu moartea( exilul( pri'area de li5ertate( pedeapsa corporal1 4i amenda 3n scopuri reli,ioase. 9nc7isoarea( exilul( munca de reeducare 4i amen2ile continu1 s1 existe ca metode de pedeaps1 4i 3n lumea contemporan1. $oate aceste /orme de pedeaps1 n6au drept sens doar prote@area societ1ii de inteniile rele ale criminalului( ci sunt c7emate 3n acela4i timp s1 ser'easc1 la 3ndreptarea lui. "st/el( 3nc7isoarea sau pri'area de li5ertate d1 unui om scos 3n a/ara le,ii posi5ilitatea de a re/lecta asupra 'ieii sale pentru ca s1 re'in1 la li5ertate puri/icat interior. &unca a@ut1 la educarea personalit1ii 3ntr6un spirit creator 4i contri5uie la do50ndirea unor deprinderi /olositoare. 9n procesul muncii de re3ndreptare( elementul p1catului tre5uie s1 /ac1 loc 3n ad0ncul su/letului iniiati'ei constructi'e( ordinii 4i p1cii su/lete4ti. Este important totodat1 ca persoanele a/late 3n locuri lipsite de li5er6 tate s1 nu /ie supuse unui tratament inuman( condiiile de detenie s1 nu /ie o ameninare la adresa 'iaa 4i s1n1t1ii( iar starea lor moral1 s1 nu /ie in/luenat1 de exemplul distructi' al altor deinui. 9n acest scop( statul este c7emat s1 se 3n,ri@easc1 de deinui( iar societatea 4i Biserica tre5uie s16l a@ute 3n aceast1 sarcin1. 9n cre4tinism( 5un1tatea /a1 de deinui( pentru 3ndreptarea lor( are 5a2e pro/unde. Domnul Iisus compar1 /acerea de 5ine pentru cei 3nc7i4i cu slu@irea lui 9nsu4iA :9nc7is am /ost 4i nu &6ai c1utat; <Mt -I( *6=. Istoria p1strea21 o mulime de exemple de oameni s/ini pl1cui lui Dumne2eu care i6au a@utat pe cei 3nc7i4i. $radiia ortodox1 rus1 a cuprins din cele mai 'ec7i timpuri mila /a1 de cei c12ui. S/0ntul InoBenti( ar7iepiscopul !7ersonului( adresea21 deinui6 lor din 5iserica 3nc7isorii din Kolo,da aceste cu'inteA :"m 'enit aici nu ca s1 '1 @udec1m( ci ca s1 '1 aducem m0n,0iere 4i 2idire. Kedei 'oi 3n4i'1 cum S/0nta Biseric1 'ine la 'oi cu toate $ainele ei. "4a c1 nu /u,ii 'oi de ea( ci apropiai6'1 cu credin1( poc1in1 4i 3ndreptarea n1ra'urilor 'oastreM &0ntui6 torul 34i 3ntinde c7iar acum m0inile Sale de pe cruce tuturor celor care se po6 c1iescL poc1ii6'1 4i 'oi 4i 'ei 'eni de la moarte la 'ia1U; !*&1r(indu-(i slu2ir"a +n p"nit"nciar", 0is"rica tr")ui" s*-(i am"na2"%" +n "l" )is"rici (i cam"r" d" rug*ciun", s* s*&1r("asc* !fint"l" 5ain" (i cultul di&in, s* ai)* con&or)iri pastoral" cu d"-inu-ii (i s* +mpart* lit"ratur* r"ligioas*. #"os")it d" important " contactul p"rsonal cu d"-inu-ii, inclusi& &i%it" +n locuril" und" s" afl* ac"(tia. 5r")ui" +ncura2at* cor"spond"n-a cu d"-inu-ii, col"ctar"a (i distri)uir"a d" +m)r*c*mint", m"dicam"nt" (i alt" lucruri indisp"nsa)il". Astf"l d" ac-iuni tr")ui" +ndr"ptat" nu numai spr" u(urar"a gr"ut*-ilor d"-inu-ilor, ci (i spr" a2utorar"a (i &ind"car"a moral* a sufl"t"lor lor. #ur"r"a lor "st" dur"r"a +ntr"gii 0is"rici Mam", car" s" )ucur* cu )ucuri" c"r"asc* (i p"ntru 3un singur p*c*tos car" s" c*i"(t"4 <Lc )I( ).=. Rena4terea ,ri@ii su/lete4ti pentru deinui a de'enit un domeniu important al aciunii pasto6 rale 4i misionare care are ne'oie de spri@in 4i de2'oltare. P"d"apsa cu moart"a ca p"d"aps* sp"cial* era recunoscut1 3n Kec7iul $es6 tament. Indicii r"f"ritoar" la caract"rul indisp"nsa)il al a)olirii "i nu "xist* nici

6. Fundamentele concepiei sociale a Bisericii Ortodoxe Ruse

--

+n !f1nta !criptur* a 7oului 5"stam"nt (i nici +n 5radi-ia (i mo(t"nir"a istoric* a 0is"ricii /rtodox". 5otodat*, 0is"rica (i-a asumat ad"s"ori datoria int"r&"n-i"i la put"r"a s"cular* +n fa&oar"a c"lor condamna-i la moart", c"r1nd p"ntru "i gra-i"r" (i comutar"a p"d"ps"i lor. Mai mult, su) influ"n-a moral"i cr"(tin", +n con(tiin-a oam"nilor a fost culti&at* atitudin"a n"gati&* fa-* d" p"d"apsa cu moart"a. "st/el( 3n inter'alul dintre mi@locul secolului %KIII 4i re6 'oluia rus1 din )N.I( ea a /ost /oarte rar aplicat1. entru con4tiina ortodo6 x1( 'iaa unei persoane nu se 3nc7eie cu moartea ei trupeasc1 4i tocmai de ace6 ea Biserica nu 3ncetea21 ,ri@a ei su/leteasc1 pentru cei condamnai la pedeapsa capital1. A)olir"a p"d"ps"i cu moart"a d"schid" mari posi)ilit*-i p"ntru munca pastoral* cu infractorii (i p"ntru poc*in-a ac"stora. E d" as"m"n"a "&id"nt c* p"d"apsa cu moart"a nu poat" a&"a s"ns "ducati&; "a fac" ir"para)il* oric" "roar" 2udiciar* (i pro&oac* s"ntim"nt" confu%" +n r1ndul oam"nilor. Ast*%i mult" stat" fi" au a)olit prin l"g" p"d"apsa cu moart"a, fi" nu o mai pun +n practic*. A&1nd +n mint" faptul c* mila p"ntru omul c*%ut "st" +ntotd"auna pr"f"ra)il* r*%)un*rii, 0is"rica salut* ac"(ti pa(i f*cu-i d" put"r"a d" stat. 5otodat*, "a consid"r* c* d"ci%ia d" a a)oli sau d" a nu mai aplica p"d"apsa cu moart"a tr")ui" luat* d" soci"tat" +n mod li)"r, f*r* constr1ng"ri, +n func-i" d" rata criminalit*-ii (i d" sist"mul d" m"n-in"r" a l"gii (i c"l 2udiciar, (i mai mult, d" n"c"sitat"a ap*r*rii &i"-ii m"m)rilor s*i )in" int"n-iona-i. I%.H. Dorind s1 contri5uie la 3nl1turarea criminalit1ii( 0is"rica conlucr"a%* cu institu-iil" d" m"n-in"r" a l"gii. R"sp"ct1nd "forturil" ac"stora( 3ndreptate spre ap1rarea cet1enilor 4i a patriei de inteniile criminale( precum 4i spre 3n6 dreptarea 'ino'ailor( 0is"rica l" +ntind" o m1n* d" a2utor. "cest a@utor se poate concreti2a 3n di/erite e/orturi comune de educaie 4i luminare 3ndreptate spre pre'enirea 4i 3nl1turarea 3nc1lc1rilor le,ii( 3n aciuni culturale 4i 4tiini/ice 4i 3n pastoraia lucr1torilor din or,anele de meninere a ordinii. !onlucrarea dintre Biseric1 4i sistemul de meninere a le,ii se des/14oar1 pe 5a2a re,ulamentelor Bisericii 4i a acordurilor speciale 3nc7eiate cu conduc1torii departamentelor corespun21toare. $otu4i( ac-iun"a c"a mai "fici"nt* +n d"p*(ir"a criminalit*-ii " ch"mat* s* fi" slu2ir"a pastoral* a 0is"ricii, mai cu s"am* +n 5aina Poc*in-"i. Oricui se c1ie4te d" +nc*lc*ril" l"gii s*&1r(it", pr"otul tr")ui" s*- i of"r" cu hot*r1r"( drept condiie indispensa5il1 a u4ur1rii de p1cat( r"nun-ar"a +naint"a $"-"i lui #umn"%"u la oric" +nc"rcar" d" a-(i continua acti&itat"a criminal*. 7umai +n ac"st mod omul &a fi constr1ns s* las" cal"a f*r*d"l"gii (i s* s" +ntoarc* la &ia-a d" &irtut".

--

SINODUL E

IS!O "L #UBILI"R "L

BISERI!II OR$ODO%E RUSE

%. ro5leme ale moralit1ii personale( /amiliale 4i sociale


%.). Deose5irea 3ntre sexe e un dar deose5it al !reatorului /1cut oamenilor creai de El. :Gi a /1cut Dumne2eu pe om dup1 c7ipul S1uL Dup1 c7ipul lui Dumne2eu l6a /1cutL a /1cut 51r5at 4i /emeie; <$c )( -F=. urt1tori 3n mod e,al ai c7ipului lui Dumne2eu 4i ai demnit1ii umane( 51r5atul 4i /emeia au /ost creai pentru o unire inte,ral1 unul cu altul 3n iu5ireA :De aceea 'a l1sa omul pe tat1l s1u 4i pe mama sa 4i se 'a uni cu /emeia sa 4i 'or /i am0ndoi un trup; <$c -( -H=. 9mplinind 'oina dintru 3nceput a Domnului cu pri'ire la creaie( unirea con@u,al1 de'ine mi@locul perpetu1rii 4i 3nmulirii neamului omenescA :Gi Dum6 ne2eu i6a 5inecu'0ntat 2ic0ndA O!re4tei 4i '1 3nmulii 4i umplei p1m0ntul 4i6l supuneiP; <$c )( -J=. articularit1ile sexelor nu se limitea21 la di/erenele de constituie trupeasc1. B1r5atul 4i /emeia sunt dou1 moduri di/erite de existen1 3ntr6o unic1 umanitate. Ei au ne'oie de comunicare 4i completare reciproc1. $otu4i( 3n lumea c12ut1 relaiile 3ntre sexe se pot per'erti( 3ncet0nd de a mai /i o expresie a iu5irii d1ruite de Dumne2eu 4i de,ener0nd 3n mani/est1ri ale pasiunii p1c1toase a omului c12ut pentru :eul; s1u. #1nd o +nalt* apr"ci"r" asc"%"i f"ciori"i d" )un*&oi" d" dragul lui 6ristos (i al E&angh"li"i (i r"cunosc1nd rolul d"os")it al monahismului at1t +n istori", c1t (i +n &ia-a sa cont"mporan*, 0is"rica n-a discr"ditat niciodat* c*s*toria, ci i-a condamnat p" c"i car" d"gradau r"la-iil" con2ugal" dintr-o n*%uin-* gr"(it +n-"l"as* spr" cur*-i".
"postolul a'el( care personal alesese /ecioria 4i6i 3ndemna pe alii s16l imite 3n aceasta <1 Co F( J=( 3i condamn1 3ns1 pe cei care 'or5esc :cu /11rnicia unor mincino4i 3nsemnai cu /ierul ro4u 3n propriile lor cu,ete oprind de la c1s1torieM; <1 5im H( -+*=. !anonul I) apostolic spuneA :Dac1 cine'a se a5ine de la c1s1torieM nu pentru ne'oi6 na 3n/r0n1rii( ci din sil1 /a1 de ea( uit0nd c1 Dumne2eu( !are l6a /1cut pe om( l6a /1cut 51r5at 4i /emeie 4i de/1im0nd 3n acest c7ip lucrarea !reatorului( sau s1 se 3ndrepte sau s1 /ie depus 4i scos a/ar1 din Biseric1;. "ceast1 re,ul1 e de2'oltat1 de canoanele )( N( ). ale Sinodului din San,raA :Dac1 cine'a 5lamea21 c1s1toria( sau detest1 4i se sc0r6 5e4te de /emeia credincioas1 4i cucernic1 care se culc1 cu 51r5atul ei sau o 5lamea21 ca 4i cum n6ar putea intra 3n 9mp1r1ia Clui Dumne2euD( s1 /ie anatema. Dac1 cine'a tr1i6 e4te 3n /eciorie sau 3n 3n/r0nare( a5in0ndu6se de la c1s1torie din sc0r51 /a1 de ea( nu de dra,ul /rumuseii 4i s/ineniei /ecioriei( s1 /ie anatema. Dac1 cine'a dintre cei care tr1i6 esc 3n /eciorie pentru Domnul se 'a 3n1la deasupra celor unii prin c1s1torie( s1 /ie ana6 tema;. Re/erindu6se la aceste canoane( S/0ntul Sinod al Bisericii Ortodoxe Ruse( 3n 7o6 t1r0rea sa din -J decem5rie )NNJ( a su5liniat :inadmisi5ilitatea unei atitudini ne,ati'e sau aro,ante /a1 de c1s1torie;.

%.-. 9n con/ormitate cu dreptul roman a/lat 3n ma@oritatea statelor contem6 porane la 5a2a codurilor ci'ile( c1s1toria este un acord 3ntre dou1 p1ri li5ere 3n ale,erea lor. Biserica a acceptat aceast1 de/iniie a c1s1toriei( interpret0nd6o plec0nd de la m1rturiile S/intei Scripturi.

6. Fundamentele concepiei sociale a Bisericii Ortodoxe Ruse

--

#uristul roman &odestinus d1dea c1s1toriei urm1toarea de/iniieA :!1s1toria este unirea dintre un 51r5at 4i o /emeie( comunitatea de 'ia1( participarea 3mpreun1 la drep6 tul di'in 4i uman;. "ceast1 de/iniie a /ost inclus1 3n /orm1 aproape nesc7im5at1 3n co6 leciile canonice ale Bisericii Ortodoxe( cum ar /i 7omocanonul atriar7ului Fotie <se6 colul I%=( !yntagma lui &atei Klastares <secolul %IK= 4i Prochi"ronul lui Kasile &ace6 doneanul <secolul I%= inclus 3n Dormc"aia Dniga sla'on1. rimii 1rini 4i dasc1li ai Bisericii s6au 5a2at 4i ei pe ideea roman1 de c1s1torie. "st/el( 3n Apologia sa c1tre 3m6 p1ratul &arcus "urelius <secolul II=( "tena,ora scriaA :Fiecare dintre noi o socote4te pe /emeia cu care s6a c1s1torit prin le,e drept soia sa;. Constitu-iil" Apostolic"( monu6 ment canonic din secolul IK( 3i 3ndeamn1 pe cre4tini :s1 3nc7eie c1s1torii dup1 le,e;. !re4tinismul completea21 repre2ent1rile p1,0ne 4i 'ec7i6testamentare despre c1s16 torie cu ima,inea su5lim1 a unirii dintre 8ristos 4i Biseric1A :Femeile s1 se supun1 51r6 5ailor lor ca Domnului( pentru c1 51r5atul este cap /emeii( precum 4i 8ristos este cap Bisericii( trupul S1u( al c1rui m0ntuitor 4i este. !i precum Biserica se supune lui 8ris6 tos( a4a 4i /emeile 51r5ailor lor( 3ntru totul. B1r5ailor( iu5ii pe /emeile 'oastre dup1 cum 4i 8ristos a iu5it Biserica 4i S6a dat pe Sine pentru ea ca s6o s/ineasc1( cur1ind6o cu 5aia apei prin cu'0nt( 4i ca s6o 3n/1i4e2e Sie4i Biseric1 sl1'it1( nea'0nd pat1 sau 250rcitur1( ori altce'a de acest /el( ci ca s1 /ie s/0nt1 4i /1r1 de pri7an1. "4adar( 51r5aii sunt datori s164i iu5easc1 /emeile( ca pe 3nse4i trupurile lor. !el ce64i iu5e4te /emeia( pe sine se iu5e4te. !1ci nimeni niciodat1 nu 4i6a ur0t trupul s1u( ci /iecare 3l 7r1ne4te 4i 3l 3nc1l2e4te precum 4i 8ristos Biserica( pentru c1 suntem m1dulare ale trupului Lui( din carnea Lui 4i din oasele Lui. De aceea( 'a l1sa omul pe mama sa 4i se 'a alipi de /emeia sa 4i 'or /i am0ndoi un trup. $aina aceasta mare esteL iar eu 2ic 3n 8ristos 4i 3n Biseric1. "st/el 4i 'oi( /iecare( a4a s164i iu5easc1 /emeia ca pe sine 3nsu4iL iar /emeia s1 se team1 de 51r5at; <Ef I( --+**=.

entru cre4tini( c1s1toria a de'enit nu un simplu contract @uridic sau un mi@6 loc de perpetuare a speciei 4i satis/acere a unor ne'oi naturale 'remelnice( ci( potri'it S/0ntului Ioan 8risostom( :o tain1 a iu5irii;( o unire 'e4nic1 a soilor 3n 8ristos. De la 3nceput( cre4tinii au pecetluit c1s1toria prin 5inecu'0ntarea Bisericii 4i totodat1 3mp1rt14irea de Eu7aristie( care este cea mai 'ec7e /orm1 de s1'0r4ire a $ainei !1s1toriei.
:!ei ce se c1s1toresc tre5uie s1 se uneasc1 cu consim1m0ntul unui episcop( a4a 3n6 c0t c1s1toria s1 /ie pentru Domnul( nu pentru po/te;( scria S/initul &ucenic I,natie $e6 o/orul. otri'it lui $ertulian( c1s1toria :3nt1rit1 de Biseric1 prin aducerea @ert/ei <Eu7a6 ristiei= e pecetluit1 prin 5inecu'0ntare 4i scris1 de 3n,eri 3n ceruri;. S/0ntul Ioan 8risos6 tom spuneaA : reoii s1 /ie neap1rat c7emai s1 3nt1reasc1 prin ru,1ciuni 4i 5inecu'0n6 t1ri pe soi 3n 'iaa lor 3mpreun1( ca ace4tiaM s164i duc1 'iaa 3n 5ucurie( unii prin a@u6 torul lui Dumne2eu;. S/0ntul episcop "m5ro2ie al &ilanului ar1ta c1 neap1rat :c1s1to6 ria tre5uie s/init1 prin mi@locirea 4i 5inecu'0ntarea preoilor;. 9n perioada 3ncre4tin1rii Imperiului Roman( le,alitatea c1s1toriei a continuat s1 /ie 'alidat1 printr6o 3nre,istrare ci'il1. S/inind prin ru,1ciune 4i 5inecu'0ntare unirile con@u,ale( Biserica recuno4tea 'aliditatea c1s1toriilor 3nc7eiate numai 3n ordinea ci'il1( 3n ca2urile 3n care c1s1toria 5isericeasc1 era imposi5il1( 4i nu6i supunea pe cei c1s1torii ast/el interdiciilor canonice. Biserica Ortodox1 Rus1 menine aceast1 practic1 4i 3n 're6 mea de a2i. roced0nd ast/el( ea nu poate 3ncu'iina 4i 5inecu'0nta unirile con@u,ale 3n6 c7eiate potri'it le,islaiei ci'ile 3n 'i,oare dar care 3ncalc1 prescripii canonice <cum ar

-*

SINODUL E

IS!O "L #UBILI"R "L

BISERI!II OR$ODO%E RUSE

/i c1s1toria a patra 4i urm1toarele( c1s1toriile 3ntre ,rade de rudenie de s0n,e 4i spiritua6 l1 inaccepta5ile=. otri'it no'elei FH a lui Iustinian <I*J=( o c1s1torie le,al1 poate /i 3nc7eiat1 /ie de un "cdicus <un notar de stat=( /ie de un preot. O re,ul1 asem1n1toare e cuprins1 3n E,lo6 ,a 3mp1ratului Leon III 4i a /iului s1u !onstantin <FH.= 4i 3n le,islaia lui Kasile I <JFN=. O condiie important1 a c1s1toriei era acordul reciproc al 51r5atului 4i /emeii( 3nt1rit 3naintea unor martori. Biserica n6a protestat 3mpotri'a unei ast/el de practici. "5ia 3n JN*( prin no'ela JN a 3mp1ratului Leon KI( persoanele li5ere erau o5li,ate s1 3nc7eie c1s1toriile dup1 ritualul Bisericii( iar 3n ).NI 3mp1ratul "lexie !omnenul a extins aceast1 re,ul1 4i asupra scla'ilor. Introducerea o5li,ati'it1ii 3nc7eierii c1s1toriei dup1 ritualul 5isericesc <secolele I%+%I= 3nsemna c1 puterea de stat trans/era 3ntrea,a re,le6 mentare @uridic1 a relaiilor matrimoniale exclusi' 3n s/era de @urisdicie a Bisericii. $o6 tu4i( introducerea uni'ersal1 a acestei practici nu tre5uie pri'it1 drept instituirea $ainei !1s1toriei care exista 3n Biseric1 din 'remuri imemoriale. Ordinea sta5ilit1 3n Bi2an a /ost 3nsu4it1 4i 3n Rusia 3n le,1tur1 cu persoanele de con/esiune ortodox1. O dat1 cu adoptarea Decretului separ1rii Bisericii de stat <)N)J=( c1s1toria 5isericeasc1 4i6a pierdut /ora @uridic1L /ormal( credinciosului i se d1dea drep6 tul de a primi 5inecu'0ntarea Bisericii dup1 3nre,istrarea la or,anul de stat competent. 9n /apt( 3n perioada 3ndelun,at1 a reprim1rii reli,iei de c1tre stat( cele5rarea cununiei 3n Biseric1 a r1mas di/icil1 4i periculoas1. e -J decem5rie )NNJ( S/0ntul Sinod al Bisericii Ortodoxe Ruse a/irma cu re,ret c1 :unii du7o'nici tind s1 considere ile,ale c1s1toriile ci'ile sau s1 cear1 des/acerea c1s16 toriei dintre soi care( dintr6un moti' sau altul( au tr1it 3mpreun1 muli ani /1r1 s1'0r4i6 rea cununiei 3n 5iseric1M Unii p1stori du7o'nici nu primesc la 9mp1rt14anie pe cei care tr1iesc 3mpreun1 OnecununaiP( socotind ast/el de c1s1torii drept des/r0nare;. 9n re2o6 luia Sinodului se su5linia21 c1 :insist0nd asupra necesit1ii c1s1toriei 5iserice4ti( Sino6 dul aminte4te p1storilor c1 Biserica Ortodox1 respect1 4i c1s1toria ci'il1;.

Comunitat"a d" cr"din-* a so-ilor car" sunt m"m)ri ai trupului lui 6ristos "st" o condi-i" "s"n-ial* p"ntru o c*s*tori" aut"ntic cr"(tin* (i )is"ric"asc*. Numai /amilia unit1 3n credin1 poate de'eni acea :5iseric1 din cas1; <Rm )6( I( $lm )( -=( 3n care soul 4i soia cresc al1turi de copiii lor 3n des1'0r4ire spiritua6 l1 4i 3n cunoa4terea lui Dumne2eu. "5sena unanimit1ii este o ameninare seri6 oas1 la adresa inte,rit1ii unirii con@u,ale. $ocmai de aceea Biserica consider1 de datoria ei s16i 3ndemne pe credincio4i s1 se c1s1toreasc1 :numai 3n Domnul; <1 Co F( *N=( adic1 s1 se c1s1toreasc1 numai cu persoane care le 3mp1rt14esc con'in,erile reli,ioase.
Re2oluia amintit1 a S/0ntului Sinod 'or5e4te 4i despre respectul Bisericii /a1 de :c1s1toriile 3n care numai una dintre p1ri aparine credinei ortodoxe 3n con/ormitate cu cu'intele S/0ntului "postol a'el( Osoul necredincios este s/init de soia lui( iar soia necredincioas1 este s/init1 de soul eiP <1 Co F( )H=;. La acest text al S/intei Scripturi s6au re/erit 4i 1rinii Sinodului $rullan atunci c0nd au recunoscut 'aliditatea unirii dintre persoane care :p0n1 acum necredincio4i 4i 3nc1 nenum1rai 3n turma orto6 doc4ilor au 3nc7eiat o c1s1torie le,al1; cu condiia ca ulterior unul dintre soi s1 /i 3m6 5r1i4at credina. $otu4i( 3n acela4i canon( ca 4i 3n alte decrete canonice <Sinodul IK Ecumenic )H( Laodiceea ).( *)=( precum 4i 3n operele 'ec7ilor scriitori cre4tini 4i ale

6. Fundamentele concepiei sociale a Bisericii Ortodoxe Ruse

-*

1rinilor Bisericii <$ertulian( S/0ntul !iprian din !arta,ina( Fericitul $eodoret 4i Feri6 citul "u,ustin= e oprit1 3nc7eierea de c1s1torii 3ntre ortodoc4i 4i adepi ai altor tradiii reli,ioase.

.n conformitat" cu &"chil" pr"scrip-ii canonic" 0is"rica nu sfin-"(t" nici ast*%i prin cununi" c*s*toriil" contractat" +ntr" ortodoc(i (i n"cr"(tini, r"cunosc1ndu-l" +ns* l"galitat"a (i nu socot"(t" c* c"i c" s" g*s"sc +n "l" tr*i"sc +n d"sfr1u. Pl"c1nd d" la consid"ra-ii d" "conomi" pastoral*, 0is"rica /rtodox* Rus* consid"r* (i ast*%i ca (i +n tr"cut posi)il* c"l")rar"a c*s*toriilor +ntr" cr"(tinii ortodoc(i (i c"i catolici, sau cu m"m)ri ai &"chilor 0is"rici /ri"ntal" (i prot"stan-i car" m*rturis"sc cr"din-a +n #umn"%"ul 5ri-Enic, cu condi-ia ca astf"l d" c*s*torii s* ai)* )in"cu&1ntar"a 0is"ricii /rtodox" iar copiii s* fi" cr"scu-i +n cr"din-a ortodox*. Ac"ast* practic* a fost m"n-inut* +n ultim"l" s"col" +n ma2oritat"a 0is"ricilor /rtodox".
rin decretul din -* iunie )F-)( 4i S/0ntul Sinod a 3ncu'iinat 3n condiiile menio6 nate mai sus cele5rarea c1s1toriilor unor pri2onieri suede2i din Si5eria cu /emei ortodo6 xe. e )J au,ust al aceluia4i an( aceast1 7ot1r0re sinodal1 a primit o /undamentare 5i6 5lic1 4i teolo,ic1 complet1 3ntr6o !crisoar" sinodal* special1. "ceast1 scrisoare sinoda6 l1 a /ost /olosit1 ca re/erin1 4i ulterior( atunci c0nd S/0ntul Sinod a luat 7ot1r0ri asupra c1s1toriilor mixte din pro'inciile anexate din olonia 4i Finlanda <decretele S/0ntului Sinod din )J.* 4i )J))=. 9n aceste pro'incii 3ns1 a /ost acordat1 o mai mare li5ertate a/ilierii con/esionale a copiilor re2ultai <practic1 aplicat1 un timp 4i 3n pro'inciile 5al6 tice=. 9n cele din urm1( re,ulile cu pri'ire la c1s1toriile mixte pentru 3ntre,ul Imperiu rus au /ost 3nt1rite de/initi' 3n Statutul !onsistoriilor du7o'nice4ti <)JJ*=. Exemple de c1s1torii mixte au /ost multe c1s1torii dinastice la cele5rarea c1rora nu s6a cerut ca par6 tea neortodox1 s1 3m5r1i4e2e Ortodoxia <cu excepia c1s1toriilor mo4tenitorilor tronu6 lui Rusiei=. "st/el( !u'ioasa &are &ucenic1 Elisa5eta prinesa era la c1s1toria cu pri6 nul Ser,7ei "lexandro'ici mem5r1 a Bisericii e'an,7elice luterane( 4i a5ia mai t0r2iu 4i de 5un1'oie a 3m5r1i4at Ortodoxia.

%.*. 0is"rica insist* asupra fid"lit*-ii p" &ia-* a so-ilor (i asupra indisolu)ilit*-ii c*s*tori"i ortodox" 5a20ndu6se pe cu'intele Domnului Iisus 8ristosA :!eea ce Dumne2eu a unit( omul s1 nu despart1M oricine 'a l1sa pe /emeia sa( 3n a/ar1 de pricin1 de des/r0nare( 4i se 'a 3nsura cu alta( s1'0r4e4te adulter; <Mt )N( 6+N=. Di'orul este condamnat de Biseric1 drept p1cat( pentru c1 produce o mare su/erin1 spiritual1 soilor <cel puin unuia= 4i 3ndeose5i copiilor. Situaia de a2i( 3n care un num1r 3nsemnat de c1s1torii se destram1 3ndeose5i printre ti6 neri( produce o 3n,ri@orare pro/und1. Situaia a de'enit o ade'1rat1 tra,edie at0t pentru persoane( c0t 4i pentru popor. Domnul a ar1tat c1 unicul moti' permis al di'orului este adulterul( care 3n6 tinea21 s/inenia c1s1toriei 4i rupe le,1turile /idelit1ii con@u,ale. 9n ca2ul con6 /lictelor de cele mai di/erite ,enuri dintre soi( Biserica 'ede sarcina ei pastora6 l1 3n /olosirea tuturor mi@loacelor a/late la dispo2iia sa <3n'11tura( ru,1ciunea( participarea la S/intele $aine= pentru sal'area inte,rit1ii c1s1toriei 4i pre'eni6 rea di'orului. !lericii sunt c7emai s1 'or5easc1 cu cei care doresc s1 se c1s16

-*

SINODUL E

IS!O "L #UBILI"R "L

BISERI!II OR$ODO%E RUSE

toreasc1 explic0ndu6le importana 4i responsa5ilitatea pasului pe care urmea21 s16l /ac1. Din ne/ericire( din cau2a p1c1to4eniei 4i nedes1'0r4irii lor( soii se pot ar1ta uneori incapa5ili de a p1stra darul 7arului primit prin $aina !ununiei 4i de a menine unitatea /amiliei. 9n dorina ei de a6i m0ntui pe p1c1to4i( Biserica le d1 posi5ilitatea 3ndrept1rii 4i este ,ata s16i primeasc1 din nou la S/intele $aine dup1 ce se poc1iesc.
Le,ile 5i2antine sta5ilite de 3mp1rai cre4tini 4i care n6au 3nt0lnit nici o o5iecie din partea Bisericii admiteau di/erite moti'e pentru di'or. 9n Imperiul rus( di2ol'area c1s16 toriilor 3nc7eiate pe 5a2e le,ale se /1cea 3n tri5unalul 5isericesc.

.n 1F1=, +n 3R"%olu-ia sa cu pri&ir" la moti&"l" d"sfac"rii c*s*tori"i consfin-it" d" 0is"ric*4, !o)orul local al 0is"ricii /rtodox" Rus" r"cuno(t"a dr"pt moti&" &alid", p" l1ng* adult"r (i o nou* c*s*tori" din part"a un"ia dintr" p*r-i, moti&" pr"cum c*d"r"a din /rtodoxi" a unuia dintr" so-i, p"r&"rsiunil" (i &iciil" contrar" firii, impot"n-a t*inuit* +naint" d" c*s*tori" car" +naint"a%* +n timpul c*s*tori"i sau apar" ca urmar" a un"i automutil*ri int"n-ionat", contractar"a l"pr"i sau a sifilisului, dispari-ia +nd"lungat* f*r* &"st", condamnar"a la p"d"ps" unit" cu pri&ar"a d" toat" dr"pturil", at"ntat"l" la &ia-a (i la s*n*tat"a so-ului sau copiilor, inc"stul, )olil" m"ntal" incura)il" (i a)andonar"a cu r"a int"n-i" a unuia dintr" so-i. .n pr"%"nt, p" ac"ast* list* a moti&"lor d"sfac"rii c*s*tori"i mai apar (i +m)oln*&ir"a d" !I#A, constatar"a m"dical* a unui alcoolism cronic sau d"p"nd"n-" d" droguri, sau comit"r"a d" f"m"i" a unui a&ort f*r* consim-*m1ntul so-ului. 9n scopul educaiei du7o'nice4ti a celor care se c1s1toresc 4i consolid1rii re6 laiilor con@u,ale( clericii sunt 3ndemnai s1 explice soilor 3n con'or5iri 3nainte de s1'0r4irea $ainei !ununiei c1 unirea con@u,al1 3nc7eiat1 3n Biseric1 este in6 disolu5il1( c1 la di'or se poate recur,e numai ca m1sur1 extrem1 4i numai dac1 soii au comis /apte de/inite de Biseric1 drept moti'e pentru di'or. "cordul la des/acerea c1s1toriei 5iserice4ti nu poate /i dat de dra,ul unui capriciu sau pen6 tru :con/irmarea; unui di'or ci'il. $otu4i( dac1 di'orul este /apt 3mplinit ? mai cu seam1 dac1 soii tr1iesc separat ? iar restaurarea /amiliei nu mai e so6 cotit1 posi5il1( cu consim1m0ntul p1storului poate /i 3n,1duit di'orul 5iseri6 cesc. 0is"rica nu +ncura2"a%* +n nici un f"l a doua c*s*tori". Cu toat" ac"st"a, potri&it l"gii canonic", dup* un di&or- )is"ric"sc l"gal "st" +ng*duit* c*s*toria a doua a so-ului n"&ino&at. P"rsoan"lor a c*ror prim* c*s*tori" s-a d"sf*cut din &ina lor l" "st" +ng*duit* a doua c*s*tori" cu condi-ia poc*in-"i (i +mplinirii "pitimiilor +n conformitat" cu canoan"l". otri'it re,ulilor S/0ntului Kasile cel &are( 3n ca2urile excepionale 3n care este 3n,1duit1 cea de a treia c1s1torie( durata epitimiilor se m1re4te.
9n Re2oluia sa din -J decem5rie )NNJ( S/0ntul Sinod al Bisericii Ruse a condamnat aciunile acelor du7o'nici care :inter2ic /iilor lor du7o'nice4ti s1 3nc7eie o a doua c1s16 torie pe moti' c1 a doua c1s1torie ar /i condamnat1 de Biseric1( sau care inter2ic cuplu6

6. Fundamentele concepiei sociale a Bisericii Ortodoxe Ruse

-*

rilor c1s1torite s1 di'ore2e dac1 'iaa lor /amilial1 a de'enit imposi5il1;. $otodat1( S/0ntul Sinod a 7ot1r0t ca :p1storilor s1 li se reaminteasc1 c1( 3n atitudinea sa /a1 de c1s1toria a doua( Biserica Ortodox1 Rus1 se c1l1u2e4te dup1 cu'intele "postolului a6 'elA O$e6ai le,at cu /emeieR Nu c1uta de2le,are. $e6ai de2le,at de /emeieR Nu c1uta /e6 meie. Dac1 3ns1 te 'ei 3nsura( n6ai ,re4it. Gi /ecioara( de se 'a m1rita( n6a ,re4it. Numai c1 unii ca ace4tia 'or a'ea su/erin1 3n trupul lor. Eu 3ns1 '1 cru pe 'oi. Femeia este le6 ,at1 prin le,e at0ta 'reme c0t tr1ie4te 51r5atul ei. Iar dac1 51r5atul ei 'a muri( este li5e6 r1 s1 se m1rite cu cine 'rea( numai 3ntru DomnulP <1 Co F( -F+-J. *N=;.

%.H. O apropiere interioar1 special1 3ntre /amilie 4i Biseric1 este e'ident1 de@a din /aptul c1 3n S/0nta Scriptur1 8ristos 'or5e4te despre Sine 9nsu4i ca despre un &ire <Mt N( )IL -I( )+)*L Lc )-( *I+*6=( iar Biserica este pre2entat1 drept soia 4i &ireasa Lui <Ef I( -HL Ap -)( N=. !lement "lexandrinul descrie /amilia drept o 5iseric1 a lui Dumne2eu 4i cas1 a Domnului( iar S/0ntul Ioan 8risostom nume4te /amilia :5iseric1 mic1;. :Gi 'oi mai spune ? scrie S/0ntul 1rinte ? despre c1s1torie c1 este o icoan1 tainic1 a Bisericii.; B1r5atul 4i /emeia care se iu5esc( care sunt unii prin c1s1torie 4i t0n@esc dup1 8ristos( /or6 mea21 o 5iseric1 domestic1. Roadele iu5irii 4i comuniunii lor sunt copiii( na4te6 rea 4i educaia lor /iind( potri'it 3n'11turii ortodoxe( printre cele mai importante scopuri ale c1s1toriei.
:Iat1 /iii sunt mo4tenirea Domnului( r1splata rodului p0ntecelui; <Ps )-6( *=( excla6 m1 psalmistul. "postolul a'el 3n'1a despre caracterul m0ntuitor al na4terii de prunci <1 5im -( )*=. $ot el 3i 3ndemna pe p1riniA :Gi 'oi( p1rinilor( nu 3nt1r0tai la m0nie pe copiii 'o4tri( ci cre4tei6i 3ntru 3n'11tura 4i certarea Domnului; <Ef 6( H=. :!opiii nu sunt o simpl1 3nt0mplareL suntem responsa5ili de m0ntuirea lorM Nep1sarea /a1 de co6 pii este cel mai mare dintre toate p1catele pentru c1 duce la culmea impiet1iiM n6a'em nici o scu21 dac1 copiii no4tri a@un, ni4te stricai;( po'1uie4te S/0ntul Ioan 8risostom. !u'iosul E/rem Sirul 3n'a1A :Fericit cel care64i cre4te copiii 3n c7ip pl1cut lui Dumne6 2eu;. :$at1 ade'1rat nu este cel care a n1scut copii( ci cel care i6a crescut 4i 3n'1at 5ine;( scrie S/0ntul $i7on TadonsBi. : 1rinii sunt 3n principal responsa5ili pentru edu6 caia copiilor lor 4i nu putei arunca 'ina pentru proasta lor educaie pe altcine'a dec0t pe 'oi 3n4i'1;( propo'1duia S/initul &ucenic Kladimir( mitropolitul Qie'ului. :!in6 ste4te pe tat1l t1u 4i pe mama ta ca s16i /ie 5ine 4i s1 tr1ie4ti ani muli pe p1m0nt;( spu6 ne porunca a cincea a Decalo,ului <I( -.( )-=. 9n Kec7iul $estament( necinstirea p1ri6 nilor este pri'it1 drept cea mai mare crim1 <I( -)( )I+)FL Pr -.( -.L *.( )F=. Noul $es6 tament 3n'a1 4i el pe copii s1 se supun1 p1rinilor cu iu5ireA :!opiilor( ascultai pe p16 rinii 'o4tri 3ntru toate( c1ci aceasta este 5inepl1cut Domnului; <Col *( -.=.

!a 5iseric1 domestic1( /amilia e un or,anism unic( ale c1rui m1dulare tr1i6 esc 4i 34i cl1desc relaiile pe 5a2a le,ii iu5irii. Experiena relaiilor /amiliale 3n6 'a1 pe om s164i dep14easc1 e,oismul p1c1tos 4i pune 5a2ele unei comunit1i ci'ice s1n1toase. $ocmai 3n /amilie( ca 3ntr6o 4coal1 a piet1ii( se /ormea21 4i 3nt1re4te atitudinea dreapt1 /a1 de aproapele( 4i deci /a1 de poporul nostru 4i societate ca 3ntre,. !ontinuitatea 'ie a ,eneraiilor( care 3ncepe 3n /amilie( se continu1 3n iu5irea /a1 de str1mo4i 4i patrie( 3n sentimentul particip1rii la isto6 rie. De aceea e at0t de prime@dioas1 distru,erea le,1turilor tradiionale 3ntre p16

-*

SINODUL E

IS!O "L #UBILI"R "L

BISERI!II OR$ODO%E RUSE

rini 4i copii( la care( din ne/ericire( contri5uie mult or0nduirea 'ieii societ1ii contemporane. Diminuarea semni/icaiei sociale a maternit1ii 4i paternit1ii 3n /a'oarea succeselor 3nre,istrate de 51r5ai 4i de /emei 3n domeniul pro/esional duce la considerarea copiilor drept o po'ar1 nenecesar1( 4i contri5uie de asemenea la cre4terea 3nstr1in1rii 4i anta,onismului dintre ,eneraii. Rolul famili"i +n formar"a p"rsonalit*-ii "st" "xc"p-ional (i nici o alt* institu-i" social* n-o poat" +nlocui. #istrug"r"a l"g*turilor familial" af"ct"a%* +n mod in"&ita)il d"%&oltar"a normal* a copiilor l*s1nd +n "i p"ntru toat* &ia-a o urm* lung* (i +ntr-o anumit* m*sur* d" n"(t"rs. !opiii a5andonai de p1rini au de'enit un de2astru lamenta5il al societ1ii contemporane. &iile de copii a5andonai care umplu or/elinatele( iar uneori se tre2esc de6a dreptul 3n strad1( atest1 o pro/und1 5oal1 a societ1ii. D0nd acestor copii a@utor material 4i spiritual 3n,ri@indu6se de implicarea lor 3n 'iaa du7o'6 niceasc1 4i social1( Biserica 'ede 3n acela4i timp una din datoriile ei cele mai importante 3n 3nt1rirea /amiliei 4i sporirea 3n p1rini a con4tiinei c7em1rii lor( /apt care ar exclude tra,edia copiilor a5andonai. %.I. 9n lumea precre4tin1( /emeia era considerat1 ca o /iin1 in/erioar1 3n comparaie cu 51r5atul. Biserica lui 8ristos a re'elat demnitatea 4i c7emarea /emeii 3n 3ntrea,a ei deplin1tate( d0ndu6i /undamente reli,ioase pro/unde( din6 tre care cel mai puternic este 'enerarea reacinstitei N1sc1toare de Dumne2eu. otri'it 3n'11turii ortodoxe( &aria cea plin1 de 7ar 4i 5inecu'0ntat1 3ntre /emei <Lc )( -)= a ar1tat cea mai 3nalt1 treapt1 de cur1ie moral1( des1'0r4ire spiritual1 4i s/inenie pe care a putut6o atin,e umanitatea 4i care 3ntrece demnitatea cinu6 rilor 3n,ere4ti. 9n persoana ei( maternitatea este s/init1 4i importana principiu6 lui /eminin este a/irmat1. $aina 9ntrup1rii se s1'0r4e4te cu participarea &aicii Domnului( ceea ce /ace din ea o participant1 la opera m0ntuirii 4i a rena4terii umanit1ii. Biserica le d1 o 3nalt1 cinstire /emeilor mironosie din E'an,7elii 4i numeroaselor personalit1i de /emei cre4tine pream1rite prin /aptele de eroism ale muceniciei( m1rturisirii 4i drept1ii. 9nc1 de la 3nceputurile existenei comu6 nit1ii Bisericii( /emeia a participat acti' la edi/icarea ei( la 'iaa litur,ic1( la misiunea( propo'1duirea( educaia 4i acti'itatea ei caritati'1. #1nd o +nalt* apr"ci"r" rolului social al f"m"ilor (i salut1nd "galitat"a lor politic*, cultural* (i social* cu )*r)a-ii, 0is"rica s" opun" +n ac"la(i timp t"ndin-"lor d" diminuar" a rolului f"m"ii ca so-i" (i mam*. Egalitat"a fundam"ntal* dintr" s"x" nu anul"a%* distinc-ia lor natural*, nici nu +ns"amn* id"ntitat"a ch"m*rilor lor at1t +n famili", c1t (i +n soci"tat". 9ndeose5i Biserica nu poate r1st1lm1ci cu'intele "postolului a'el despre responsa5ilitatea special1 a 51r5atului( c7emat s1 /ie :cap /emeii; pe care o iu5e4te a4a cum 8ristos 94i iu6 5e4te Biserica Sa( 4i despre c7emarea /emeii de a se supune 51r5atului ei a4a cum Biserica se supune lui 8ristos <Ef I( --+-*L Col *( )J=. 9n aceste cu'inte se 'or5e4te desi,ur nu despre despotismul soului sau despre ro5ia /emeii( ci des6 pre 3nt0ietatea 3n responsa5ilitate( ,ri@1 4i iu5ire. Nu tre5uie uitat c1 toi cre4ti6 nii sunt c7emai s1 se :supun1 unul altuia 3ntru /rica de Dumne2eu; < Ef I( -)=.

6. Fundamentele concepiei sociale a Bisericii Ortodoxe Ruse

-*

De aceea( :nici /emeia /1r1 51r5at( nici 51r5atul /1r1 /emeie( 3n Domnul. !1ci precum /emeia este din 51r5at( a4a 4i 51r5atul este prin /emeie 4i toate sunt de la Dumne2eu; <1 Co ))( ))+)-=. Repre2entanii unor mi4c1ri sociale tind s1 diminue2e 4i uneori c7iar s1 ne,e cu totul importana c1s1toriei 4i instituia /amiliei( d0nd o atenie principal1 acti'it1ilor semni/icati'e social ale /emeilor( inclusi' celor incompati5ile sau puin compati5ile cu natura /emeii <de exemplu( munca le,at1 de e/orturi /i2ice ,rele=. Se aude adeseori c7emarea la o e,alitate arti/icial1 a particip1rii 51r5ai6 lor 4i /emeilor 3n /iecare s/er1 de acti'itate uman1. Biserica 3ns1 'ede c7emarea /emeii nu 3n simpla imitare a 51r5atului sau 3n competiia cu el( ci 3n de2'olta6 rea tuturor aptitudinilor d1ruite ei de Dumne2eu( inclusi' cele inerente numai naturii sale. F1r1 a pune accent numai pe distri5uia /unciilor sociale( antropo6 lo,ia cre4tin1 atri5uie /emeii un loc mai 3nalt dec0t 3l are 3n repre2ent1rile nere6 li,ioase contemporane. 7*%uin-a d" a +nl*tura sau r"duc" la minimum dif"r"n-"l" natural" +n sf"ra social* "st" str*in* g1ndirii 0is"ricii. #istinc-iil" +ntr" s"x", ca (i c"l" social" sau "tnic", nu sunt pi"dici +n cal"a m1ntuirii adus" d" 6ristos p"ntru to-i oam"nii. :Nu mai este iudeu( nici elinL nu mai este nici ro5( nici li5erL nu mai este parte 51r51teasc1 4i parte /emeiasc1 pentru c1 'oi toi una suntei 3n 8ristos Iisus; <'a *( -J=. "ceast1 a/irmaie soteriolo,ic1 nu 3nse6 amn1 3ns1 o s1r1cire arti/icial1 a di'ersit1ii umane( nici nu tre5uie extins1 3n mod mecanicist asupra oric1ror raporturi sociale. %.6. @irtut"a castit*-iiGint"grit*-ii C-"lomudri"D propo'1duit1 de Biseric1 "st" fundam"ntul unit*-ii int"rioar" a p"rsonalit*-ii uman"( care tre5uie s1 stea 3n crearea unei armonii a puterilor su/lete4ti 4i trupe4ti. Des/r0ul distru,e 3n mod ine'ita5il armonia 4i inte,ritatea 'ieii omului( '1t1m0nd ,ra' s1n1tatea sa spi6 ritual1. Destr151larea sl15e4te 'ederea du7o'niceasc1 4i 3n1spre4te inima( /16 c0nd6o incapa5il1 de ade'1rata iu5ire. P"ntru d"sfr1nat, f"ricir"a un"i &i"-i familial" "st" d" n"atins. .n ac"st f"l, p*catul +mpotri&a castit*-ii atrag" dup* "l cons"cin-" social" n"gati&". 9n condiiile cri2ei spirituale a societ1ii( mi@loacele de in/ormare 3n mas1 4i produsele a4a62isei culturi de mas1 de'in uneori instrumente de corupere moral1( prosl1'ind destr151larea sexual1( posi5ilitatea tuturor opiunilor sexuale 4i alte patimi p1c1toase. Pornografia, car" "st" o "xploatar" a instinct"lor s"xual" +n scopuri com"rcial", politic" sau id"ologic", contri)ui" la suprimar"a principiilor moral" (i spiritual", r"duc1ndu-l p" om la star"a unui animal c*l*u%it numai d" instinct". Propaganda &iciului "st" d"os")it d" d*un*toar" p"ntru sufl"t"l" +nc* n"+nt*rit" al" copiilor (i tin"rilor. rin c1ri( /ilme 4i alte produse 'ideo( precum 4i prin mass6media 4i unele pro,rame educaionale( adolescenilor le este adeseori inoculat1 o idee extrem de umilitoare pentru demnitatea uman1 despre relaiile sexuale( nel1s0nd loc pentru noiuni precum castitate( /idelitate con@u,al1 4i iu5ire plin1 de a5ne,aie. Relaiile intime dintre 51r5at 4i /emeie sunt nu doar expuse ca un spectacol( o/ens0nd sentimentul natural de ru4ine( dar sunt pre6 2entate ca un act de pur1 satis/acere trupeasc1 /1r1 nici o le,1tur1 cu o comuni6

-*

SINODUL E

IS!O "L #UBILI"R "L

BISERI!II OR$ODO%E RUSE

une interioar1 mai pro/und1 sau cu 'reo o5li,aie moral1. Biserica 3i c7eam1 pe credincio4i s1 conlucre2e cu toate /orele s1n1toase moral la lupta 3mpotri'a propa,1rii acestor ispite dia5olice care( contri5uind la distru,erea /amiliei( su56 minea21 temeliile societ1ii.
:Oricine se uit1 la /emeie po/tind6o a 4i s1'0r4it adulter cu ea 3n inima lui;( spune Domnul Iisus 8ristos 3n redica de pe &unte <Mt I( -J=. :"poi po/ta 21mislind na4te p1cat( iar p1catul( o dat1 s1'0r4it( aduce moarte;( a'erti2ea21 "postolul Iaco5 < Iac )( )I=. :Nici un des/r0natM nu 'a mo4teni 9mp1r1ia lui Dumne2eu; < 1 !o N( ).=. "ceste cu'inte pot /i pe deplin aplicate consumatorilor 4i cu at0t mai mult /a5ricanilor de produse porno,ra/ice. "ce4tia din urm1 intr1 4i su5 incidena acestor cu'inte ale lui 8ristosA :Iar cine 'a sminti pe unul dintr6ace4tia mici care cred 3n &ine( mai 5ine i6ar /i lui s1 i se at0rne de ,0t o piatr1 de moar1 4i s1 /ie a/undat 3n ad0ncul m1riiM 'ai omului aceluia prin care 'ine sminteala; <Mt )J( 6+F=. :Des/r0narea este otra'a care omoar1 su/letulM Oricine des/r0nea21 se de2ice de 8ristos;( scria S/0ntul $i7on TadonsBi. S/0ntul Dimitrie al Rosto'ului scriaA :$rupul /iec1rui cre4tin nu este al s1u( ci al lui 8ristos( potri'it cu'intelor ScripturiiA OIar 'oi suntei trup al lui 8ristos 4i </iecare 3n parte= m1dulareP <1 Co )-( -F=. Gi nu i se cu'ine s1 3ntine2i trupul lui 8ristos prin /apte trupe4ti 4i 'oluptoase( 3n a/ara le,1turilor con@u,ale le,iuite. Fiindc1( potri'it cu'intelor "postolului( suntem cas1 a lui 8ristosA O entru c1 s/0nt este templul lui Dumne2eu care suntei 'oiP <1 Co *( )F=;. rin scrierile dasc1lilor 4i 1rinilor ei( cum sunt !lement "lexandrinul( S/0ntul Sri,orie al N>ssei 4i S/0ntul Ioan 8risostom( Biserica 'ec7e con6 damn1 cate,oric repre2entaiile teatrale 4i scenele o5scene. Su5 ameninarea excomuni6 c1rii( canonul ).. al Sinodului $rullan inter2ice :repre2ent1rile corup1toare ale minii 4i care aprind 3n/ier50ntarea pl1cerilor necurate;.

$rupul omenesc este creaia minunat1 a lui Dumne2eu 4i este menit s1 de'in1 templu al Du7ului S/0nt <1 Co 6( )N+-.=. Condamn1nd pornografia (i d"sfr1ul, 0is"rica nu +nd"amn* nicid"cum la sc1r)a fa-* d" trup sau fa-* d" intimitat"a s"xual* fiindc* r"la-ia trup"asc* dintr" )*r)at (i f"m"i" "st" )in"cu&1ntat* d" #umn"%"u +n c*s*tori" und" "a d"&in" i%&orul p"rp"tu*rii n"amului om"n"sc (i "xprim* iu)ir"a cast*, comuniun"a d"plin* (i 3armonia +ntr" sufl"t"l" (i trupuril"4 so-ilor, p"ntru car" s" roag* 0is"rica +n slu2)a d" c"l")rar" a Cununi"i. #in contr*, condamnar" m"rit* transformar"a ac"stor r"la-ii cast" (i cu&iincioas" potri&it planului lui #umn"%"u, (i a +nsu(i trupului om"n"sc +n o)i"ct"l" un"i "xploat*ri umilitoar" (i +ntr-un com"r- p"ntru o)-in"r"a d" pl*c"ri "goist", imp"rsonal", lipsit" d" iu)ir" (i d"g"n"rat". Din acest moti'( 0is"rica condamn* in&aria)il prostitu-ia (i propo&*duir"a a(a-%is"i iu)iri li)"r", +n car" intimitat"a fi%ic* "st" cu d"s*&1r(ir" rupt* d" comuniun"a p"rsonal* (i spiritual*, d" spiritul d" sacrificiu (i d" r"sponsa)ilitat"a int"gral* a unuia p"ntru altul, car" s" r"ali%"a%* numai +ntr-o fid"litat" con2ugal* p" &ia-*. !on4tient1 de necesitatea ca 4coala( al1turi de /amilie( s1 o/ere copiilor 4i adolescenilor cunoa4terea despre relaiile dintre sexe 4i natura trupeasc1 a omului( Biserica nu poate susine acele pro,rame de :educaie sexual1;( 3n care relaiile premaritale 4i( tot mai mult( di/eritele per'ersiuni( sunt recunoscute ca normale. Impunerea unor ast/el de pro,rame copiilor de 4coal1 e cu totul inac6

6. Fundamentele concepiei sociale a Bisericii Ortodoxe Ruse

-*

cepta5il1. Gcoala e c7emat1 s1 se opun1 'iciului care distru,e inte,ritatea per6 sonalit1ii( s1 educe copiii pentru castitate 4i s16i pre,1teasc1 pentru 3ntemeie6 rea de /amilii tari 5a2ate pe /idelitate 4i cur1ie.

%I. S1n1tatea persoanei 4i a poporului


%I.). Sri@a /a1 de s1n1tatea uman1( at0t spiritual1( c0t 4i trupeasc1( a /ost din totdeauna o preocupare a Bisericii. Din perspecti'1 ortodox1 3ns1( menine6 rea s1n1t1ii /i2ice deta4at1 de s1n1tatea spiritual1 nu este o 'aloare necondiio6 nat1. ropo'1duind prin cu'0nt 4i /apt1( Domnul Iisus 8ristos a 'indecat oa6 meni( 3n,ri@indu6se nu numai de trupurile lor( ci( 3nainte de toate( de su/letele lor( 4i( prin urmare( de inte,ralitatea persoanei lor. otri'it cu'0ntului &0ntui6 torului 9nsu4i( El a 'indecat :tot omul; <In F( -*=. ropo'1duirea E'an,7eliei era 3nsoit1 de 'indec1ri ca semn al puterii Domnului de a ierta p1catele. Kinde6 carea a /ost o parte inte,rant1 4i a e'an,7eli21rii apostolice. Biserica lui 8ris6 tos( 3n2estrat1 de Dumne2eiescul ei 9ntemeietor cu toat1 plin1tatea darurilor Du7ului S/0nt( a /ost dintru 3nceput o comunitate t1m1duitoare( 4i la /el 4i a2i( 3n ritualul Spo'edaniei ea aduce aminte copiilor ei c1 au intrat ca 3ntr6o in/ir6 merie pentru a ie4i 'indecai.
"titudinea 5i5lic1 /a1 de medicin1 este exprimat1 3n modul cel mai deplin 3n Cart"a lui Isus, fiul lui !irah9 :!inste4te pe doctor cu cinstea care i se cu'ine( c1 4i pe el l6a /1cut Domnul. !1 de la !el rea3nalt este leacul 4i de la re,e 'a lua darM Domnul a 2i6 dit din p1m0nt leacurile( 4i omul 3nelept nu se 'a sc0r5i de eleM Gi El a dat oamenilor 4tiin1 ca s1 Se m1reasc1 3ntru leacurile Sale cele minunate. !u acestea t1m1duie4te 4i ridic1 durereaA spierul cu acestea 'a /ace ali/iile. Nu este s/0r4it lucrurilor Domnului 4i pace de la El este peste /aa p1m0ntului. FiuleU 9n 5oala ta nu /i ne51,1tor de seam1L ci te roa,1 Domnului 4i El te 'a t1m1dui. Dep1rtea21 p1catul 4i 3ntinde m0inile spre /apte6 le drepte 4i de tot p1catul cur1e4te inima taM Gi doctorului /16i loc( c1 4i pe el l6a /1cut Domnul( 4i s1 nu se dep1rte2e de la tine( c1 4i de el ai tre5uin1. !1 este 'reme c0nd 4i 3n m0inile lui este miros de 5un1 mireasm1. !1 4i el se 'a ru,a Domnului ca s1 dea odi7n1 4i s1n1tate spre 'ia1; <!ir *J( )+-( H( 6+).( )-+)H=. !ei mai 5uni repre2entani ai medicinii antice( num1rai 3n r0ndul s/inilor( au ar1tat un tip special de s/inenie ? s/inenia doctorilor /1r1 de ar,ini 4i a /1c1torilor de minuni. Ei sunt pream1rii nu nu6 mai pentru c1 adeseori 4i6au s/0r4it 'iaa mucenice4te( ci 4i pentru c1 au acceptat 'ocaia medical1 ca datorie a milei cre4tine.

Biserica Ortodox1 a tratat 3ntotdeauna acti'itatea medical1 cu mult respect( pentru c1 la 5a2a ei st1 slu@irea de iu5ire 3ndreptat1 spre 3nl1turarea 4i alinarea su/erinei omene4ti. Restaurarea naturii omene4ti de/ormate de 5oal1 se pre2int1 ca o 3mplinire a planului lui Dumne2eu pentru om. :9nsu4i Dumne2eul p1cii s1 '1 s/ineasc1 pe 'oi des1'0r4it 4i 3ntre, du7ul 'ostru( 4i su/letul( 4i trupul s1 se p12easc1( /1r1 de pri7an1 3ntru 'enirea Domnului nostru Iisus 8ristos; <1 5"s I( -*=. 5rupul, "li)"rat d" ro)ia patimilor p*c*toas" (i d" cons"cin-a lor9 )oa-

-*

SINODUL E

IS!O "L #UBILI"R "L

BISERI!II OR$ODO%E RUSE

la, tr")ui" s* slu2"asc* sufl"tului, iar put"ril" (i aptitudinil" sufl"t"(ti transfigurat" d" harul #uhului !f1nt tr")ui" s* n*%uiasc* spr" -"lul (i m"nir"a ultim* a omului9 +ndumn"%"ir"a. /ric" &ind"car" ad"&*rat* " ch"mat* s* s" +mp*rt*("asc* d" ac"a minun" a &ind"c*rii s*&1r(it" +n 0is"rica lui 6ristos. 9n ace6 la4i timp( este neap1rat necesar s1 distin,em 3ntre puterea 'indec1toare a 7a6 rului Du7ului S/0nt( dat 3n credina 3n Unul Domn Iisus 8ristos prin 3mp1rt14i6 rea de $ainele Bisericii( de in'ocaii( incantaii 4i alte aciuni 4i superstiii ma6 ,ice. &ulte 5oli sunt 3nc1 incura5ile 4i de'in cau2e de su/erin1 4i moarte. 9n /aa unor ast/el de 5oli( cre4tinul ortodox e c7emat s1 se spri@ine pe 'oina atot5un1 a lui Dumne2eu( amintindu64i c1 sensul existenei nu se m1r,ine4te la 'iaa p1m0nteasc1( care este 3n esen1 o pre,1tire pentru 'e4nicie. Su/erina este o consecin1 nu numai a p1catelor personale( ci 4i a de,ener1rii 4i m1r,inirii na6 turii umane( 4i de aceea tre5uie 3ndurat1 cu r15dare 4i n1de@de. Domnul a primit de 5un1'oie su/erina pentru m0ntuirea neamului omenescA :Gi prin r1nile Lui noi toi ne6am 'indecat; <Is I*( I=. "ceasta 3nseamn1 c1 lui Dumne2eu i6a pl16 cut s1 /ac1 din su/erin1 un mi@loc de m0ntuire 4i cur1ire( care poate /i e/icient pentru oricine o ra5d1 cu smerenie 4i 3ncredere 3n 'oia atot5un1 a lui Dumne2eu. otri'it S/0ntului Ioan 8risostom( :cine a 3n'1at s1 mulumeasc1 lui Dumne6 2eu pentru 5olile sale acela nu este departe de s/inenie;. "ceasta nu 3nseamn1 c1 doctorul sau 5olna'ul nu tre5uie s1 lupte cu 5oala. #ar atunci c1nd mi2loac"l" om"n"(ti s-au "pui%at, cr"(tinul tr")ui" s*-(i aduc* amint" c* put"r"a lui #umn"%"u s" d"s*&1r("(t" +n sl*)iciun" <B Co )-( N= (i c* +n +ns"(i ad1ncuril" suf"rin-"i poat" +nt1lni p" 6ristos Car" a luat asupra-Hi n"putin-"l" (i dur"ril" noastr" <Is I*( H=. %I.-. 0is"rica +i ch"am* at1t p" p*stori, c1t (i p" fiii "i s* d"a m*rturi" cr"(tin* lucr*torilor +n dom"niul s*n*t*-ii. Est" foart" important ca prof"sorii (i stud"n-ii la m"dicin* s* fi" ini-ia-i +n fundam"nt"l" +n&*-*turii d" cr"din-* ortodox" (i al" "ticii )iom"dical" d" ori"ntar" ortodox* <c/. %II=. "cti'itatea Bisericii 3ndreptat1 spre propo'1duirea cu'0ntului lui Dumne2eu 4i 3n d1ruirea 7arului Du7ului S/0nt celor a/lai 3n su/erin1 4i celor care se 3n,ri@esc de ace4tia alc1tuie4te esena purt1rii de ,ri@1 de su/lete 3n s/era meninerii s1n1t1ii. Un loc principal 3n aceasta 3l ocup1 +mp*rt*(ir"a cu 5ain"l" m1ntuitoar", cr"ar"a +n clinici a un"i atmosf"r" d" rug*ciun" (i acordar"a paci"n-ilor ac"stora a unui a2utor di&"rsificat (i )in"f*c*tor. &isiunea Bisericii 3n domeniul medi6 cal este o datorie nu numai pentru clerici( ci 4i pentru laicii ortodoc4i care lu6 crea21 3n domeniul s1n1t1ii( care sunt c7emai s1 cree2e toate condiiile pentru ca 5olna'ii s1 se 5ucure /ie direct( /ie indirect de m0n,0iere reli,ioas1. &edicul credincios tre5uie s1 3nelea,1 c1 omul care are ne'oie de a@utorul s1u se a4teapt1 de la el nu numai la un tratament corespun21tor( ci 4i la un spri@in spi6 ritual( mai ales atunci c0nd medicul e adeptul unei 'i2iuni despre lume 3n care se descoper1 taina su/erinei 4i a morii. #atoria fi"c*rui lucr*tor ortodox +n

6. Fundamentele concepiei sociale a Bisericii Ortodoxe Ruse

-*

dom"niul s*n*t*-ii " d" a fi p"ntru paci"nt samarit"anul milosti& din para)ola "&angh"lic* <Lc ).( -N sI.=. 0is"rica )in"cu&1nt"a%* fr*-iil" ortodox" (i suroril" d" caritat" ortodox" car" au ascultar"a +n clinici (i +n alt" institu-ii d" s*n*tat" (i car" contri)ui" la cr"ar"a d" )is"rici +n spital", pr"cum (i d" spital" )is"ric"(ti (i m*n*stir"(ti( ast/el 3nc0t a@utorul medical s1 se 3mpleteasc1 3n /iecare stadiu al tratamentului cu ,ri@a pastoral1. Biserica 3i c7eam1 pe laici s1 dea 5olna'ilor tot a@utorul care st1 3n puterea lor 4i care s1 u4ure2e su/erina omeneasc1 cu iu5ire 4i ,ri@1 a/ec6 tuoas1. %I.*. entru Biseric1( pro5lema s1n1t1ii persoanei 4i a poporului nu este exterioar1 4i pur social1( /iindc1 are o le,1tur1 direct1 cu misiunea ei 3ntr6o lume r1'14it1 de p1cat 4i de neputine. 0is"rica "st" ch"mat* s* conlucr"%", al*turi d" structuril" d" stat (i c"rcuril" int"r"sat" al" soci"t*-ii, la "la)orar"a un"i conc"p-ii d"spr" s*n*tat"a na-ional* +n car" fi"car" om s*-(i poat* r"ali%a dr"ptul s*u la s*n*tat" spiritual*, fi%ic* (i psihic* (i la )un*star" social* +n condi-iil" maxim"i sp"ran-" d" &ia-*. Relaiile dintre doctor 4i pacient tre5uie s1 se cl1deasc1 pe respectul inte,ri6 t1ii( al ale,erii li5ere 4i al demnit1ii persoanei. &anipularea omului nu este admisi5il1 nici c7iar 3n cele mai 5une scopuri. Biserica nu poate dec0t s1 salute de2'oltarea dialo,ului 3ntre medic 4i pacient care are loc 3n medicina contem6 poran1. F1r1 3ndoial1( aceast1 a5ordare 34i are r1d1cinile 3n tradiia cre4tin1( de4i exist1 ispita reducerii lui la ni'elul unei relaii pur contractuale. $otodat1( tre5uie s1 admitem c1 modelul tradiional :paternalist; al relaiilor dintre medic 4i pacient( criticat( pe drept( datorit1 /rec'entelor 3ncerc1ri de @usti/icare a ar5i6 trarului medicului( poate /i 4i o a5ordare autentic patern1 a pacientului( 3n /uncie de /i2ionomia moral1 a medicului. $*r* a acorda &r"o pr"f"rin-* &r"unui mod"l organi%at d" asist"n-* m"dical*, 0is"rica " d" p*r"r" c* ac"ast* asist"n-* tr")ui" s* ai)* maximum d" "fici"n-* (i acc"si)ilitat" p"ntru to-i m"m)rii soci"t*-ii, indif"r"nt d" posi)ilit*-il" lor financiar" (i d" statutul social( 3n num1rul acestora /iind inclus1 4i reparti6 2area resurselor medicale limitate. entru ca o ast/el de reparti2are s1 /ie auten6 tic ec7ita5il1( criteriul :ne'oilor /undamentale; tre5uie s1 predomine asupra criteriului :relaiilor de pia1;. &edicul nu tre5uie s1 le,e ,radul responsa5ili6 t1ii sale pentru acordarea asistenei medicale exclusi' de retri5uia /inanciar1 4i de m1rimea ei( trans/orm0ndu64i pro/esia 3ntr6o surs1 de 3m5o,1ire. 9n ace6 la4i timp( plata demn1 a muncii lucr1torilor din domeniul s1n1t1ii repre2int1 o sarcin1 important1 a societ1ii 4i a statului. Recunosc0nd repercusiunile potenial 5ene/ice ale /aptului c1 medicina e tot mai mult orientat1 3n direcia pro,no2ei 4i pro/ilaxiei( 4i salut0nd concepia in6 te,ral1 despre s1n1tate 4i 5oal1( Biserica a'erti2ea21 cu pri'ire la 3ncerc1rile de a5soluti2are a uneia sau alteia din teoriile medicale( reamintind importana men6 inerii priorit1ilor spirituale 3n 'iaa omeneasc1. lec0nd de la experiena sa multisecular1( Biserica a'erti2ea21 4i asupra pericolului introducerii su5 pretextul

-H

SINODUL E

IS!O "L #UBILI"R "L

BISERI!II OR$ODO%E RUSE

unei :medicini alternati'e; a practicilor ma,ice 4i oculte( care 3nro5esc 'oina 4i con4tiina oamenilor aciunii puterilor demonice. Fiecare om tre5uie s1 ai51 dreptul 4i posi5ilitatea real1 de a nu accepta exercitarea asupra or,anismului s1u a unor metode care contra'in con'in,erilor sale reli,ioase. Biserica reaminte4te /aptul c1 s1n1tatea trupeasc1 nu este su/icient1 3n sine( 3ntruc0t ea este doar una din laturile existenei umane inte,rale. $re5uie admis 3ns1 c1 pentru meninerea s1n1t1ii persoanei 4i poporului este /oarte important1 luarea unor m1suri pre'enti'e 4i crearea unor condiii reale pentru cultura /i2ic1 4i sport. 9n sporturi competiia este natural1. $otu4i( comerciali2area lui extrem1 4i cultul m0ndriei le,at1 de aceasta( manipularea dopa@elor ruin1toare pentru s1n1tate 4i tot mai multele concursuri 3n timpul c1rora se a@un,e deli5erat la mutil1ri ,ra'e nu pot /i acceptate. %I.H. Biserica Ortodox1 Rus1 e ne'oit1 s1 constate cu pro/und1 3n,ri@orare c1 poporul pe care6l p1storea 3n mod tradiional a a@uns ast12i 3ntr6o stare de cri21 demo,ra/ic1. Rata na4terilor 4i media duratei de 'ia1 au sc12ut dramatic( iar num1rul populaiei se diminuea21 3ncontinuu. Kiaa este ameninat1 de epi6 demii( de cre4terea 5olilor cardio'asculare( psi7ice( 'enerice 4i de alt ,en( de dependena de dro,uri 4i de alcoolism. S6au 3nmulit 5olile copiilor( inclusi' oli,o/renia. ro5lemele demo,ra/ice duc la de/orm1ri ale structurilor sociale 4i la diminuarea potenialului creator al oamenilor de'enind una din cau2ele sl15irii /amiliilor. !au2ele principale ale depopul1rii 4i st1rii critice a s1n1t1ii popoare6 lor din secolul %% sunt r125oaiele( re'oluiile( /oametea 4i represiunea 3n mas1( ca urmare a c1rora( la s/0r4itul secolului( cri2a societ1ii s6a a,ra'at. ro5lemele demo,ra/ice au /ost 3n atenia continu1 a Bisericii. Ea este c7e6 mat1 s1 urm1reasc1 3ndeaproape procesele le,islati'e 4i administrati'e pentru a pre'eni luarea de deci2ii care s1 a,ra'e2e situaia. Este neap1rat necesar1 duce6 rea unui dialo, continuu cu puterea de stat 4i cu mi@loacele de in/ormare 3n mas1 pentru explicarea po2iiei Bisericii 3n pro5lemele de politic1 demo,ra/ic1 4i de meninere a s1n1t1ii. Lupta 3mpotri'a depopul1rii tre5uie inclus1 3n spri@inirea e/ecti'1 a cercet1rilor medicale 4i pro,ramelor sociale pentru protecia mamei 4i a copilului( a em5rionului 4i a nou6n1scuilor. Statul este c7emat s1 spri@ine cu toate mi@loacele na4terea 4i educaia cu'enit1 a copiilor. %I.I. 0is"rica +n-"l"g" af"c-iunil" psihic" ca una din manif"st*ril" d"grad*rii g"n"ral" a naturii uman" d" c*tr" p*cat. Demarc0nd 3n structura personalit1ii planurile du7o'nicesc( su/letesc 4i trupesc( S/inii 1rini distin, 3ntre 5olile care pro'in :de la natur1; 4i neputinele produse de aciunile demonice sau ap16 rute ca urmare a patimilor omene4ti 3nro5itoare. otri'it acestei distincii( " la f"l d" incor"ct* r"duc"r"a )olilor psihic" la manif"st*ri o)s"si&" C conc"p-i" car" implic* r"curg"r"a n"+nt"m"iat* la "xorci%*ri al" duhurilor r"l" C, ca (i +nc"rcar"a d" a trata toat" d"r"gl*ril" psihic" "xclusi& prin mi2loac" clinic". &ult mai rodnic1 3n psi7oterapie este 3mpletirea 3ntre asistena pastoral1 4i me6 dical1 cu delimitarea s/erelor de competen1 ale doctorului 4i ale preotului.

6. Fundamentele concepiei sociale a Bisericii Ortodoxe Ruse

-H

Nici o maladie psi7ic1 nu diminuea21 demnitatea omului. Biserica d1 m1r6 turie c1 o persoan1 5olna'1 psi7ic este 4i ea purt1toare a c7ipului lui Dumne6 2eu( r1m0n0nd /ratele nostru care are ne'oie de a@utor 4i compasiune. Sunt inadmisi5ile din punct de 'edere moral a5ord1rile psi7oterapeutice 5a2ate pe reprimarea personalit1ii 5olna'ului 4i umilirea demnit1ii lui. &etodele oculte de aciune asupra psi7icului( de,7i2ate uneori 3n psi7oterapie 4tiini/ic1( sunt cate,oric inaccepta5ile pentru Ortodoxie. 9n unele ca2uri( tratarea 5olna'ilor psi7ic necesit1 at0t i2olare( c0t 4i alte /orme de constr0n,ere. 5otu(i, +n al"g"r"a form"i d" int"r&"n-i" m"dical*, tr")ui" pl"cat d" la principiul c"l"i mai mici r"str1ng"ri a li)"rt*-ii paci"ntului. %I.6. 9n Bi5lie se spune c1 :'inul 'esele4te inima omului; <Ps ).H( )I= 4i c1 e :/olositor 3ntocmai ca apa de6l 'ei 5ea cu m1sur1; <!ir *)( *)=. Dar at0t 3n S/0nta Scriptur1( c0t 4i 3n scrierile S/inilor 1rini 3nt0lnim adeseori o condamnar" &iol"nt* a &iciului )"-i"i care( 3ncep0nd pe ne4tiute( duce la o mulime de alte p1cate ruin1toare. Foarte adeseori 51utura duce la destr1marea /amiliilor( produc0nd nenum1rate su/erine at0t 'ictimelor acestei neputine p1c1toase( c0t 4i oamenilor din apropierea lor( 3ndeose5i copiilor.
:Beia este o du4m1nie 3mpotri'a lui Dumne2euM Beia e un demon atras de 5un16 'oieM Beia 3ndep1rtea21 Du7ul S/0nt;( scrie S/0ntul Kasile cel &are. :Beia este r16 d1cina tuturor relelorM Bei'ul este un cada'ru 'iuM Beia poate slu@i 3n sine drept 3n6 locuitorul oric1rei pedepse( ea umple su/letul de tul5urare 4i mintea de 3ntuneric( /1c0n6 du6l pe 5ei' ro5( supun0nd6l la nenum1rate 5oli( interne 4i externeM Beia este o /iar1 cu multe c7ipuri 4i cu multe capeteM "ici d1 na4tere la des/r0nare( dincolo la m0nie( aici la t0mpirea minii 4i a inimii( dincolo la dra,oste necurat1M Nimeni nu64i 3nro6 5e4te 'oia rea dia'olului c0t /ace 5ei'ul;( a/irm1 S/0ntul Ioan 8risostom. :Bei'ul este 3n stare de orice r1u 4i e expus oric1rei ispiteM Beia 3i /ace pe cei 3nro5ii ei ne3n6 stare de nimic;( m1rturise4te 4i S/0ntul $i7on TadonsBi.

Gi mai ruin1toare este dependena de dro,uri( 3n continu1 cre4tere ? patim1 care /ace omul 3nro5it ei extrem de 'ulnera5il la aciunea puterilor 3ntunericu6 lui. "ceast1 cumplit1 neputin1 3n,7ite an de an tot mai muli oameni( secer0nd o mulime de 'iei. Faptul c1 cei mai predispu4i la dro,uri sunt tinerii /ace din acest /la,el o ameninare deose5it1 la adresa societ1ii. Interesele e,oiste ale a/acerilor cu dro,uri susin promo'area 3ndeose5i printre tineri a unei pseudo6 culturi a :dro,urilor;. "ceasta impune unor oameni imaturi stereotipuri com6 portamentale care pre2int1 /olosirea dro,urilor drept o calitate :normal1;( 5a c7iar indispensa5il1 a relaiilor umane. Principalul moti& al "&ad*rii multor cont"mporani +ntr-un t*r1m al ilu%iilor alcoolic" sau narcotic" "st" &idul spiritual, pi"rd"r"a s"nsului &i"-ii (i +ntun"car"a ori"nt*rilor moral". Dependena de dro,uri 4i alcoolismul sunt mani6 /est1ri ale unei maladii spirituale nu numai a indi'idului i2olat( ci 4i a 3ntre6 ,ii societ1i. "ceasta este r1splata pentru ideolo,ia consumismului( pentru cul6 tul prosperit1ii materiale( pentru lipsa spiritualit1ii 4i pierderea idealurilor au6 tentice. 9n compasiunea pastoral1 pentru 'ictimele alcoolismului 4i dependenei

-H

SINODUL E

IS!O "L #UBILI"R "L

BISERI!II OR$ODO%E RUSE

de dro,uri( Biserica le o/er1 spri@in du7o'nicesc pentru a 3n'in,e 'iciul. $*r* a n"ga n"c"sitat"a indisp"nsa)il* a asist"n-"i m"dical" +n stadiil" critic" al" d"p"nd"n-"i d" droguri, 0is"rica d* o at"n-i" d"os")it* pr"&"nirii (i r"a)ilit*rii, car" d"&in +nc* (i mai "fici"nt" atunci c1nd ac"(ti suf"rin%i particip* con(ti"nt la &ia-a "uharistic* (i comunitar*.

%II. ro5leme de 5ioetic1


%II.). Rapida de2'oltare a te7nolo,iilor 5iomedicale( care au in'adat acti' 'iaa omului contemporan de la na4tere 4i p0n1 la moarte( 4i imposi5ilitatea de a da un r1spuns la pro'oc1rile acestor pro5leme 3n cadrele eticii medicale tra6 diionale au produs o serioas1 3n,ri@orare a societ1ii. 9ncerc1rile oamenilor de a se pune 3n locul lui Dumne2eu sc7im50nd sau :3m5un1t1ind; creaia Lui dup1 'oia lor proprie pot aduce umanit1ii noi po'eri 4i su/erine. De2'oltarea te7no6 lo,iilor 5iomedicale a dep14it cu mult interpretarea consecinelor spiritual6mo6 rale 4i sociale posi5ile ale aplicaiilor lor necontrolate( ceea ce nu poate s1 nu pro'oace Bisericii o pro/und1 3n,ri@orare. Formul0ndu64i atitudinea /a1 de pro5lemele de 5ioetic1( at0t de lar, de251tute 3n lumea contemporan1( 3n pri6 mul r0nd cele le,ate de aciunea nemi@locit1 asupra omului( Biserica porne4te de la ideile despre 'ia1 3ntemeiate pe Re'elaia dumne2eiasc1 4i pentru care aceasta e un dar preios al lui Dumne2eu( de la li5ertatea inaliena5il1 4i demni6 tatea asem1n1rii cu Dumne2eu a persoanei umane c7emate :la r1splata c7em1rii de sus a lui Dumne2eu 3ntru 8ristos Iisus; <$lp *( )H=( la atin,erea des1'0r4irii $at1lui ceresc <Mt I( HJ= 4i la 3ndumne2eire( adic1 la p1rt14ia /irii dumne2eie4ti <B Ptr )( H=. %II.-. .nc* din c"l" mai &"chi timpuri 0is"rica a pri&it a&ortul d"li)"rat ca un p*cat gra&. Canoan"l" "chi&al"a%* a&ortul cu omorul. La 5a2a aceste e'a6 lu1ri st1 con'in,erea c1 21mislirea unei /iine umane e un dar al lui Dumne2eu( de aceea( din momentul conceperii( orice inter'enie asupra 'ieii unei 'iitoare persoane umane este criminal1.
salmistul descrie de2'oltarea /1tului 3n p0ntecele mamei ca pe un act creator al lui Dumne2euA :$u ai 2idit r1runc7ii mei( Doamne( $u m6ai alc1tuit 3n p0ntecele maicii mele. M Nu sunt ascunse de tine oasele mele( pe care le6ai /1cut 3ntru ascuns( nici /iina mea pe care ai ur2it6o ca 3n cele de mai @os ale p1m0ntului. !ele nelucrate ale mele le6au cunoscut oc7ii $1i; <Ps )*J( )*L )I+)6=. "cela4i lucru 3l m1rturise4te Io' 3n cu6 'intele pe care le adresea21 lui Dumne2euA :&0inile $ale m6au /1cut 4i m6au 2idit 4i apoi $u m1 nimice4ti 3n 3ntre,imeM Nu m6ai turnat oare ca pe lapte 4i nu m6ai 3nc7e,at ca pe ca4R &6ai 3m5r1cat 3n piele 4i 3n carne( m6ai esut din oase 4i din 'ineL apoi mi6ai dat 'ia1 4i 5un1'oina $a 4i purtarea $a de ,ri@1 au inut 'ie su/larea meaM $u m6ai scos din s0nul mamei mele; <Io& ).( J+)-L )J=. :Eu te6am alc1tuit 3n p0nteceM 4i 3nainte s1 ie4i din p0ntece te6am s/init;( 3i spune Domnul prorocului Ieremia. :S1 nu /aci a'ort( nici pruncucidere; ? aceast1 po'1uire se a/l1 3ntre cele mai importante po6 runci ale lui Dumne2eu 3n #idahia c"lor #oispr"%"c" Apostoli( unul din cele mai 'ec7i

6. Fundamentele concepiei sociale a Bisericii Ortodoxe Ruse

-H

monumente ale literaturii cre4tine. :Femeia care /ace a'ort este criminal1 4i 'a da soco6 teal1 3n /aa lui Dumne2eu;( scria "t7ena,ora( un apolo,et din secolul II. :!eea ce 'a /i om este de@a om;( a/irma $ertulian la cump1na dintre secolele II 4i III. :!ea care dis6 tru,e intenionat /1tul 3n p0ntecele ei s1 /ie supus1 pedepsei pentru omorM !ei care dau leacuri pentru a'ort 4i cei care primesc otra'1 pentru a ucide /1tul 3n p0ntece se su6 pun aceleia4i pedepse ca 4i uci,a4ii;( se spune 3n canoanele - 4i J ale S/0ntului Kasile cel &are( incluse 3n !artea canoanelor Bisericii Ortodoxe 4i con/irmate de canonul N) al Sinodului KI Ecumenic. $otodat1( S/0ntul Kasile l1mure4te c1 ,ra'itatea 'inei nu depinde de termenul ,ra'idit1iiA :Nu /acem nici o deose5ire dac1 /1tul e /ormat sau 3n6 c1 ne/ormat;. S/0ntul Ioan 8risostom 3i nume4te pe cei ce practic1 a'ortul :mai r1i de6 c0t uci,a4ii;.

Biserica 'ede lar,a r1sp0ndire 4i @usti/icarea a'ortului 3n societatea contem6 poran1 ca pe o ameninare a 'iitorului umanit1ii 4i un semn clar al de,rad1rii ei morale. Fidelitatea /a1 de 3n'11tura 5i5lic1 4i patristic1( despre s/inenia 4i 'aloarea inestima5il1 a 'ieii omene4ti 3nc1 de la 3nceputurile ei este incompati6 5il1 cu recunoa4terea :ale,erii li5ere; a /emeii de a dispune de destinul /1tului. e l0n,1 aceasta( a'ortul este o ameninare serioas1 a s1n1t1ii /i2ice 4i su/le6 te4ti a mamei. Biserica a socotit 3ntotdeauna de datoria ei s1 prote@e2e /iinele umane cele mai 'ulnera5ile 4i dependente( cum sunt copiii nen1scui. Biserica Ortodox1 nu poate 3n nici o 3mpre@urare s1 5inecu'0nte2e a'ortul. F1r1 s1 le respin,1 pe /emeile care au /1cut a'ort( Biserica le c7eam1 la poc1in1 4i de6 p14irea consecinelor ruin1toare ale p1catului prin ru,1ciune 4i purtarea epiti6 miei urmat1 de 3mp1rt14irea cu $ainele m0ntuitoare. .n ca%uril" +n car" p*strar"a sarcinii am"nin-* dir"ct &ia-a mam"i, (i mai cu s"am* dac* ac"asta mai ar" (i al-i copii, +n practica pastoral* s" r"comand* +ng*duin-a. $"m"ia car" +(i +ntr"rup" sarcina +n ac"ast* situa-i" nu &a fi oprit* d" la comuniun"a "uharistic* cu 0is"rica cu condi-ia s* +mplin"asc* canonul d" poc*in-* dat la spo&"dani" d" pr"otul duho&nic. Lupta cu a'ortul( la care /emeile sunt ne'oite uneori s1 recur,1 ca urmare a unei s1r1cii materiale sau a unor neputine extre6 me cer de la Biseric1 4i societate ,1sirea unor m1suri e/iciente de prote@are a maternit1ii 4i de creare a condiiilor pentru adopia copiilor ai c1ror mame din6 tr6un moti' sau altul nu6i pot cre4te sin,ure. Responsa5ilitatea pentru p1catul uciderii copiilor nen1scui o poart1( al1turi de mam1( 4i tat1l 3n ca2ul 3n care a consimit la a'ort. Dac1 o /emeie a /1cut a'ort /1r1 acordul soului( acest /apt poate constitui un moti' de di'or <c/. %.*=. 1catul apas1 4i asupra medicului care a e/ectuat a'ortul. Biserica c7eam1 sta6 tul s1 recunoasc1 dreptul cadrelor medicale de a re/u2a e/ectuarea a'ortului din moti'e de con4tiin1. Nu poate /i socotit1 normal1 situaia 3n care responsa5ili6 tatea @uridic1 a doctorului pentru moartea mamei este socotit1 mult mai mare dec0t responsa5ilitatea pentru distru,erea /1tului ? situaie care6i pro'oac1 pe medici 4i prin ei pe pacienii lor s1 e/ectue2e a'orturi. &edicul tre5uie s1 /ie la maximum responsa5il pentru sta5ilirea unui dia,nostic care o poate determina pe o /emeie s164i 3ntrerup1 sarcinaL medicul credincios tre5uie s164i armoni2e2e indicaiile clinice cu imperati'ele con4tiinei sale cre4tine.

-H

SINODUL E

IS!O "L #UBILI"R "L

BISERI!II OR$ODO%E RUSE

%II.*. rintre pro5lemele care necesit1 o e'aluare reli,ios6moral1 este 4i pro5lema contrac"p-i"i. En"l" din mi2loac"l" contrac"pti&" au "f"ct a)orti&, +ntr"rup1nd +n mod artificial &ia-a "m)rionului +n prim"l" stadii al" &i"-ii sal", d" ac""a, +n ca%ul folosirii ac"stora s" aplic* ac"l"a(i 2ud"c*-i ca (i +n ca%ul a&ortului. Alt"l" +ns*, car" nu implic* +ntr"rup"r"a un"i &i"-i d"2a conc"put", nu pot fi pus" p" ac""a(i tr"apt* cu a&ortul. #"finindu-(i atitudin"a lor fa-* d" mi2loac"l" contrac"pti&" n"a)orti&", so-ii cr"(tini tr")ui" s*-(i aduc* amint" c* p"rp"tuar"a n"amului om"n"sc "st" unul din scopuril" fundam"ntal" al" uniunii con2ugal" instituit" d" #umn"%"u <c/. %.H=. R"fu%ul d"li)"rat al na(t"rii d" prunci din moti&" pur "goist" " un s"mn al d"sconsid"r*rii c*s*tori"i (i "st" f*r* +ndoial* un p*cat. $otodat1( soii sunt responsa5ili 3naintea lui Dumne2eu pentru educaia atot6 cuprin21toare a copiilor lor. Ena din c*il" r"ali%*rii un"i atitudini r"sponsa)il" fa-* d" na(t"r"a lor "st" a)-in"r"a p"ntru un timp d" la r"la-iil" s"xual". 5otu(i, so-ii cr"(tini tr")ui" s*-(i aduc* amint" cu&int"l" !f1ntului Pa&"l9 3!* nu &* lipsi-i unul d" altul d"c1t cu )un* +n&oial* p"ntru un timp, ca s* &* +nd"l"tnici-i cu postul (i cu rug*ciun"a (i iar*(i s* fi-i +mpr"un* ca s* nu &* ispit"asc* satana din pricina n"+nfr1n*rii &oastr"4 <1 Co F( I=. Est" "&id"nt c* +n ac"st dom"niu d"ci%ia so-ilor tr")ui" luat* d" comun acord, la sfatul duho&nicului lor. Iar ac"sta din urm* tr")ui" s* fi" cu luar"-amint", cu +n-"l"pciun" pastoral* la condi-iil" concr"t" d" &ia-* al" cuplului, la &1rsta, s*n*tat"a, gradul maturit*-ii lor spiritual" (i la mult" alt" +mpr"2ur*ri, f*c1nd o distinc-i" +ntr" c"i car" pot ine c"l" mai +nalt" "xig"n-" al" +nfr1n*rii (i c"i c*rora nu l" "st" dat <Mt )N( ))= ac"st lucru, +ngri2indu-s" +naint" d" toat" d" p*strar"a (i +nt*rir"a famili"i.
9n re2oluia sa din -J decem5rie )NNJ( S/0ntul Sinod al Bisericii Ortodoxe Ruse 34i instruia clericii du7o'nici cu pri'ire la /aptul c1 :este inadmisi5il1 constr0n,erea sau 3ndemnarea turmeiM la re/u2ul 'ieii con@u,ale 3n c1s1torie; 4i aducea aminte p1stori6 lor ne'oia de :a ar1ta o castitate 4i o 3nelepciune pastoral1 deose5ite 3n discuiile cu p1storiii lor pe c7estiuni le,ate de anumite teme sau aspecte ale 'ieii lor de /amilie;.

%II.H. Aplicar"a noilor m"tod" )iom"dical" fac" posi)il* +n mult" ca%uri +n&ing"r"a infirmit*-ii inf"rtilit*-ii. 9n acela4i timp 3ns1( inter'enia cresc0nd1 a te7nolo,iei 3n procesul 21mislirii 'ieii omene4ti este o ameninare pentru inte6 ,ritatea spiritual1 4i s1n1tatea /i2ic1 a persoanei. O ameninare planea21 4i asu6 pra relaiilor dintre oameni pe 5a2a c1rora societatea s6a edi/icat 3nc1 de la 3n6 ceputuri. #" d"%&oltar"a sus-m"n-ionat"lor t"hnologii s" l"ag* (i propagar"a id"ologi"i a(a- numit"lor dr"pturi r"producti&"( lar, r1sp0ndite ast12i at0t la ni'el naional( c0t 4i internaional. "cest sistem ideolo,ic d1 prioritate reali21rii sexuale 4i sociale a persoanei asupra ,ri@ii pentru 'iitorul copilului( pentru s16 n1tatea spiritual1 4i /i2ic1 a societ1ii 4i pentru sta5ilitatea ei moral1. 9n lume cre4te 3n intensitate o atitudine /a1 de 'iaa uman1 ca produs care poate /i ales 3n acord cu 3nclinaiile proprii 4i de care se poate dispune la /el ca 4i de 'alorile materiale.

6. Fundamentele concepiei sociale a Bisericii Ortodoxe Ruse

-H

9n ru,1ciunile la cele5rare !ununiei( Biserica Ortodox1 34i exprim1 credina c1 na4terea de prunci este un rod dorit al c1s1toriei le,itime( dar 3n acela4i timp nu este sin,urul ei scop. "l1turi de :roada p0ntecului spre /olos;( Biserica cere pentru soi 4i darul unei iu5iri r15d1toare( al castit1ii 4i al :armoniei su/letelor 4i a trupurilor;. De aceea( 0is"rica nu poat" socoti 2ustificat" moral c*il" car" duc la na(t"r"a d" prunci dar nu sunt +n acord cu planul Cr"atorului &i"-ii. #ac* unul dintr" so-i "st" st"ril (i m"tod"l" t"rap"utic" (i chirurgical" d" tratam"nt al inf"rtilit*-ii nu-i a2ut*, so-ii tr")ui" s* acc"pt" cu sm"r"ni" lipsa copiilor ca o ch"mar" sp"cial* +n &ia-*. .n as"m"n"a ca%uri, r"comand*ril" pastoral" tr")ui" s* ia +n consid"rar" posi)ilitat"a adopt*rii unui copil cu acordul unanim al so-ilor. .ntr" mi2loac"l" admisi)il" d" asist"n-* m"dical* poat" fi (i ins"minar"a artificial* cu c"lul"l" s"minal" al" so-ului, +ntruc1t nu &iol"a%* int"gritat"a uniunii con2ugal" 4i nu di/er1 3n mod principial de concepia natu6 ral1 4i are loc 3n contextul relaiilor con@u,ale. #ar manipul*ril" l"gat" d" donar"a d" c"lul" g"rminati&" &iol"a%* int"gritat"a p"rsoan"i (i "xclusi&itat"a r"la-iilor con2ugal" p"rmi-1nd am"st"cul a un"i a tr"ia p*r-i. 9n plus( aceast1 practic1 3ncura@ea21 o paternitate 4i o mater6 nitate iresponsa5il '1dit li5ere de orice o5li,aii /a1 de cei care sunt :carne din carnea; unor donatori anonimi. Folosirea de material donat su5minea21 5a2ele relaiilor /amiliale( /iindc1 presupune c1 un copil are( pe l0n,1 p1rinii :sociali;( a4a6numii p1rini 5iolo,ici. 3Mat"rnitat"a surogat4( adic1 purtarea o'ulului /ertili2at de o /emeie care( dup1 na4tere restituie copilul :clienilor;( "st" antinatural* (i inadmisi)il* moral c7iar 4i 3n ca2urile 3n care este reali2at1 pe 5a2e necomerciale. "ceast1 metod1 presupune distru,erea pro/undei intimi6 t1i emoionale 4i spirituale ce se sta5ile4te 3ntre mam1 4i copil 3n timpul sarci6 nii. :&aternitatea suro,at; traumati2ea21 at0t /emeia purt1toare( ale c1rei senti6 mente materne sunt 3nc1lcate( c0t 4i copilul care poate tr1i( drept urmare( o cri6 21 de identitate. #in punct d" &"d"r" ortodox sunt inadmisi)il" moral toat" g"nuril" d" f"rtili%ar" "xtracorporal*, inclusi& produc"r"a, cons"r&ar"a (i distrug"r"a d"li)"rat* a "m)rionilor 3"xc"d"ntari4. 5ocmai p" r"cunoa(t"r"a d"mnit*-ii uman" chiar (i a "m)rionului s" )a%"a%* 2ud"cata 0is"ricii (i +n "&aluar"a moral* a a&ortului <c/. %II.-=. Inseminarea unei /emei nec1s1torite cu celule seminale donate sau reali2area :drepturilor reproducti'e; ale 51r5ailor sin,uri 4i ale persoanelor cu o a4a62is1 orientare sexual1 non6standard 3l pri'ea21 pe 'iitorul copil de dreptul de a a'ea o mam1 4i un tat1. Folosirea metodelor reproducti'e 3n a/ara contextului /amiliei 5inecu'0ntate de Dumne2eu a de'enit o /orm1 de lupt1 cu Dumne2eu purtat1 su5 pretextul prote@1rii autonomiei omului 4i a unei li5ert1i indi'iduale prost 3nelese. %II.I. O parte 3nsemnat1 din totalitatea neputinelor omene4ti o constituie a/eciunile ereditare. De2'oltarea metodelor medicalo6,enetice de dia,nostica6 re 4i tratament pot contri5ui la pre'enirea acestor a/eciuni 4i la u4urarea su/eri6 nei multor oameni. Este important s1 ne amintim 3ns1 c1 anomaliile ,enetice

-H

SINODUL E

IS!O "L #UBILI"R "L

BISERI!II OR$ODO%E RUSE

urmea21 adeseori dispreului principiilor morale 4i unui mod de 'ia1 'icios care are drept re2ultat 4i su/erina a urma4ilor. De,enerarea p1c1toas1 a naturii omene4ti este 5iruit1 prin e/orturi spiritualeL dac1 3ns1 'iciul pune st1p0nire tot mai mult pe 'ia1 din ,eneraie 3n ,eneraie( atunci se ade'eresc cu'intele S/in6 tei ScripturiA :!1ci ,eneraia celui nedrept are un s/0r4it ,roa2nic; <!ol *( )N=. Gi in'ersA :Fericit 51r5atul care se teme de DomnulL 3ntru poruncile Lui 'a 'oi /oarte. uternic1 pe p1m0nt 'a /i seminia LuiL neamul drepilor se 'a 5ine6 cu'0nta; <Ps ))-( )+-=. 9n acest /el( cercetarea din domeniul ,enetic con/irm1 doar le,ile spirituale descoperite umanit1ii cu multe secole 3n urm1 prin cu6 '0ntul lui Dumne2eu. Atr*g1nd oam"nilor at"n-ia asupra cau%"lor moral" al" infirmit*-ilor, 0is"rica salut* totodat* "forturil" m"dicilor +ndr"ptat" spr" &ind"car"a af"c-iunilor "r"ditar". !copul int"r&"n-iilor g"n"tic" nu tr")ui" s* fi" +ns* 3p"rf"c-ionar"a4 artificial* a sp"ci"i uman" sau int"r&"n-ia +n planul lui #umn"%"u cu pri&ir" la om. #" ac""a, t"rapia g"n"tic* s" poat" r"ali%a numai cu consim-*m1ntul paci"ntului sau al r"pr"%"ntan-ilor s*i l"gali (i "xclusi& dup* indica-ii m"dical". 5"rapia g"n"tic* a c"lul"lor s"minal" "st" "xtr"m d" p"riculoas*, fiindc* " l"gat* d" o schim)ar" a g"nomului As"tul particularit*-ilor "r"ditar": +n (irul g"n"ra-iilor, car" poat" duc" la cons"cin-" impr"&i%i)il" su) forma unor muta-ii noi (i la o r*sturnar" a "chili)rului dintr" comunitat"a uman* (i m"diu +ncon2ur*tor. ro,resul reali2at 3n desci/rarea codului ,enetic crea21 condiii preala5ile reale pentru o t"star" g"n"tic* p" scar* larg* cu scopul descoperirii in/ormaiei despre unicitatea natural1 a /iec1rui om 4i a predispo2iiei lui /a1 de anumite maladii. !u condiia ca in/ormaia o5inut1 s1 /ie /olosit1 3n mod raional( crea6 rea unui :5uletin de identitate ,enetic; ar putea a@uta la recti/icarea din timp a e'oluiei anumitor 5oli la care este predispus /iecare om concret. Exist1 3ns1 pericolul real ca in/ormaia ,enetic1 s1 /ie /olosit1 a5u2i'( ca urmare put0nd ap1rea di'erse /orme de discriminare. e l0n,1 aceasta( deinerea de in/ormaii cu pri'ire la predispo2iia ,enetic1 spre 5oli ,ra'e poate de'eni o po'ar1 spiri6 tual1 care dep14e4te puterile omului. De aceea( id"ntificar"a (i t"star"a g"n"tic* pot fi r"ali%at" numai p" )a%a r"sp"ctului li)"rt*-ii p"rsoan"i. En caract"r am)iguu +l au (i m"tod"l" diagnostic*rii pr"natal" care /ac posi5il1 determinarea unor a/eciuni ,enetice 3n stadiile timpurii ale de2'olt1rii intrauterine. En"l" din ac"st" m"tod" pot r"pr"%"nta o am"nin-ar" la adr"sa &i"-ii (i int"grit*-ii "m)rionului sau a f*tului t"stat. Depistarea unei maladii ,enetice ,ra'e incura5ile de'ine un pretext pentru 3ntreruperea 'ieii conceputeL au existat unele ca2uri 3n care s6au exercitat presiuni asupra p1rinilor 3n acest sens. #iagnostic*ril" pr"natal" pot fi consid"rat" 2ustificat" moral numai dac* scopul lor "st" tratar"a un"i maladii d"pistat" +ntr-un stadiu c1t mai incipi"nt posi)il (i pr"g*tir"a p*rin-ilor p"ntru o +ngri2ir" sp"cial* a unui copil )olna&. Fiecare om are dreptul la 'ia1( iu5ire 4i 3n,ri@ire( indi/erent de 5oala de care ar su/eri. otri'it S/intei Scripturi( Dumne2eu 9nsu4i este :Dumne2eul celor su/e6 rin2i; <Idt N( ))=. "postolul a'el ne 3n'a1 :s16i spri@inim pe cei sla5i; <$A

6. Fundamentele concepiei sociale a Bisericii Ortodoxe Ruse

-H

-.( *IL 1 5"s I( )H=L compar0nd Biserica cu trupului omenesc( el arat1 c1 :m16 dularele care par a /i mai sla5e sunt mai tre5uincioase;( iar cele mai puin des16 '0r4ite au ne'oie de :mai mult1 cinste; <1 Co )-( --+-H=. Este a5solut inadmi6 si5il1 /olosirea metodelor de dia,nosticare prenatal1 3n scopul ale,erii de c1tre p1rini a sexului dorit pentru 'iitorul copil. %II.6. Reali2area de c1tre sa'ani a clon*rii <reali2area de cWpii ,enetice= unor animale ridic1 c7estiunea permisi'it1ii 4i consecinelor posi5ile ale clon*rii omului. Reali2area acestei idei( 3mpotri'a c1reia protestea21 o mulime de oameni( poate de'eni ruin1toare pentru societate. !lonarea desc7ide 3ntr6un ,rad mai mare dec0t unele te7nolo,ii reproducti'e posi5ilitatea manipul1rii com6 ponentei ,enetice a personalit1ii 4i contri5uie la o 4i mai mare depreciere a acesteia. Omul n6are dreptul s164i asume rolul de creator al unor /iine aseme6 nea lui sau s1 alea,1 prototipuri ,enetice pentru ele( determin0ndu6le ast/el 3n mod ar5itrar caracteristicile personale. Id""a clon*rii "st" n"+ndoi"lnic o pro&ocar" la adr"sa +ns"(i naturii omului (i a chipului lui #umn"%"u a("%at +n "l, din car" fac part" int"grant* li)"rtat"a (i unicitat"a p"rsonalit*-ii. :!rearea 3n mas1; de oameni cu parametri dai poate p1rea un lucru de dorit numai adepilor unor ideolo,ii totalitare. !lonarea omului poate sc7im5a 5a2ele naturale ale na4terii de prunci( rude6 nia de s0n,e( maternitatea 4i paternitatea. Un copil poate de'eni sora mamei sale( /ratele tat1lui s1u sau /iica 5unicului s1u. Extrem de periculoase sunt 4i ur6 m1rile psi7olo,ice ale clon1rii. Omul 'enit pe lume ca re2ultat al unei ast/el de proceduri se poate simi nu ca o persoan1 independent1( ci numai ca :o copie; a cui'a a/lat 3n 'ia1 sau care nu mai este 3n 'ia1. $re5uie inut seama 4i de /aptul c1 din experimentele de clonare uman1 'or re2ulta ine'ita5il ca :produse secundare; un mare num1r de 'iei ne'ia5ile 4i( /oarte pro5a5il( na4terea unei mari cantit1i de descendeni ne'ia5ili. .n ac"la(i timp, clonar"a unor c"lul" (i -"suturi organic" i%olat" nu "st" o &iolar" a d"mnit*-ii p"rsoan"i (i +n un"l" ca%uri s-a do&"dit a fi d" folos +n practica )iologic* (i m"dical*. %II.F. $ransplantolo,ia <teoria 4i practica transplant1rii de or,ane 4i esu6 turi= contemporan1 /ace posi5il1 a@utorarea e/ecti'1 a multor 5olna'i care odi6 nioar1 erau sortii unei mori timpurii sau unor ,ra'e in'alidit1i. 9n acela4i timp( o dat1 cu cre4terea ne'oii de or,ane( de2'oltarea acestui domeniu al me6 dicinii d1 na4tere unor pro5leme de natur1 etic1 4i poate constitui o ameninare pentru societate. "st/el( propa,anda /1r1 scrupule a don1rii 4i comerciali2area transplanturilor creea21 toate condiiile unui comer cu p1ri ale trupului ome6 nesc( amenin0nd 'iaa 4i s1n1tatea oamenilor. 0is"rica socot"(t" c* organ"l" omului nu pot fi pri&it" dr"pt o)i"ct" d" &1n%ar"-cump*rar". 5ransplanturil" d" organ" d" la donatorii &ii s" poat" +nt"m"ia numai p" sacrificiul d" )un*&oi" al cui&a d" dragul sal&*rii &i"-ii altuia. .n ac"st ca%, acordul la "xplant Apr"l"&ar"a unui organ: "st" o manif"star" a iu)irii (i compasiunii. Pot"n-ialul do-

-H

SINODUL E

IS!O "L #UBILI"R "L

BISERI!II OR$ODO%E RUSE

nator tr")ui" s* fi" +ns* p" d"plin informat d"spr" cons"cin-"l" posi)il" al" "xplantului organ"lor sal" p"ntru propria lui s*n*tat". Explantul car" constitui" o am"nin-ar" dir"ct* a &i"-ii donatorului "st" inadmisi)il moral. ractica cea mai comun1 este cea a prele'1rii de or,ane de la oameni imediat dup1 moartea acestora. 9n aceste ca2uri( tre5uie exclus1 orice incertitudine cu pri'ire la deter6 minarea momentului morii. Est" inacc"pta)il* scurtar"a &i"-ii unui om prin r"fu%ul proc"durii d" r"suscitar" +n scopul pr"lungirii &i"-ii altcui&a. e 5a2a Re'elaiei dumne2eie4ti( Biserica 34i m1rturise4te credina 3n 3n'ierea trupeasc1 a morilor <Is -6( )NL Rm J( ))L 1 Co )I( H-+HH. I-+IHL $lp *( -)=. 9n slu@5a 3nmorm0nt1rii cre4tine( Biserica 34i exprim1 cinstirea cu'enit1 trupului omului decedat. Donarea postum1 de or,ane 4i esuturi poate /i 3ns1 o mani/es6 tare a unei iu5iri care se 3ntinde 4i dincolo de moarte. O ast/el de donare sau dorin1 nu poate /i considerat1 o o5li,aie a omului. De aceea( condiia le,ali6 t1ii 4i admisi5ilit1ii etice a explantului este acordul de 5un1'oie al donatorului 3nc1 din timpul 'ieii sale. 9n ca2ul 3n care medicii nu cunosc mani/estarea dori6 nei unui potenial donator( ei tre5uie s1 a/le 'oina unui om muri5und sau mort adres0ndu6se neap1rat rudelor lui. "4a62isul acord pre2umti' al unui donator potenial la prele'area or,anelor 4i esuturilor trupului s1u( 3n 'i,oare 3n le,is6 laia unor 1ri( este considerat de c1tre Biseric1 drept o 3nc1lcare inadmisi5il1 a li5ert1ii omului. Or,anele 4i esuturile donatorului sunt asimilate de omul <receptorul= care le prime4te 4i intr1 3n s/era unit1ii sale su/letesc6trupe4ti personale. De aceea( transplantul car" am"nin-* id"ntitat"a primitorului, af"ct1ndu-i unicitat"a ca p"rsoan* (i r"pr"%"ntant al sp"ci"i, nu poat" fi 2ustificat moral 3n nici o 3mpre6 @urare. Este deose5it de important ca( 3n re2ol'area pro5lemelor pe care le im6 plic1 transplantul de esuturi 4i or,ane 'ii( s1 nu /ie uitat1 aceast1 condiie. 0is"rica consid"r* a)solut inadmisi)il* folosir"a a(a-numit"lor m"tod" d" t"rapi" f"tal* la 5a2a c1reia st1 pre'alarea 4i 'alori/icarea de esuturi 4i or,ane ale unor oameni s1n1to4i a'ortai 3n di/erite /a2e ale de2'olt1rii lor ca /etu4i pentru 3ncerc1ri de a trata di'erse maladii 4i a :3ntineri; or,anismul. !ondam6 n0nd a'ortul ca p1cat de moarte( Biserica nu6i poate ,1si o @usti/icare nici c7iar 3n ca2ul 3n care de pe urma suprim1rii unei 'iei umane concepute cine'a ar a'ea un /olos pentru s1n1tate. !ontri5uind 3n mod ine'ita5il la o mai lar,1 r1s6 p0ndire 4i comerciali2are a a'ortului( aceast1 practic1 <c7iar dac1 e/iciena sa 3nc1 ipotetic1 ar putea /i demonstrat1 4tiini/ic= o/er1 un exemplu de imoralitate re'olt1toare 4i poart1 un caracter criminal. %II.J. ractica prele'1rii de or,ane omene4ti necesare pentru transplant 4i de2'oltarea reanim1rii 4i terapiei intensi'e ridic1 pro5lema constat1rii exacte a momentului morii. Odinioar1( criteriul era 3ncetarea ire'ersi5il1 a respiraiei 4i a circulaiei san,uine. Datorit1 per/ecion1rii te7nolo,iilor de reanimare( aceste /uncii 'itale pot /i 3ns1 3ntreinute arti/icial mult1 'reme. "ctul morii se tran6 s/orm1 ast/el 3ntr6un proces terminal dependent de deci2ia medicului( /apt care impune o responsa5ilitate calitati' nou1 medicinii contemporane.

6. Fundamentele concepiei sociale a Bisericii Ortodoxe Ruse

-H

.n !f1nta !criptur* moart"a " pr"%"ntat* ca s"parar"a sufl"tului d" trup <Ps )H6( HL Lc )-( -.=. .n ac"st f"l s" poat" &or)i d"spr" pr"lungir"a &i"-ii at1t c1t organismul func-ion"a%* ca +ntr"g. relun,irea 'ieii prin mi@loace arti/icia6 le( prin care de /apt numai unele or,ane continu1 s1 /uncione2e( nu poate /i pri6 'it1 drept o sarcin1 o5li,atorie a medicinii 4i de dorit 3n toate ca2urile. 9ncerc16 rile de am0nare a clipei morii prelun,esc uneori numai a,onia unui 5olna'( pri'0ndu6l ast/el pe om de dreptul la un s/0r4it demn( :neru4inat 4i pa4nic;( pentru care cre4tinul ortodox se roa,1 Domnului la Litur,7ie. !0nd terapia in6 tensi'1 de'ine imposi5il1( locul ei tre5uie luat de a@utorul paliati' <aneste2ie( 3n,ri@ire 4i spri@in social 4i psi7olo,ic= 4i ,ri@1 pastoral1. $oate acestea au ca scop asi,urarea unui s/0r4it al 'ieii autentic uman 3nc1l2it de mil1 4i iu5ire. !oncepia ortodox1 despre :s/0r4itul neru4inat; al 'ieii include pre,1tirea pentru ie4irea din ea prin moarte care e pri'it1 ca o etap1 3nsemnat1 du7o'ni6 ce4te a 'ieii omului. Bolna'ul 3ncon@urat de ,ri@a cre4tin1 poate experimenta 3n ultimele 2ile ale existenei p1m0nte4ti o sc7im5are 7aric1 le,at1 de o nou1 re6 /lecie asupra c1ii str151tute 4i o anticipare prin poc1in1 a 'e4niciei. entru ru6 dele unui muri5und 4i pentru lucr1torii medicali 4ansa de a6l 3n,ri@i de'ine o posi5ilitate de a slu@i Domnului 9nsu4i( potri'it cu'intelor DomnuluiA :9ntruc0t ai /1cut unuia din ace4tia mai mici ai &ei( &ie &i6ai /1cut; <Mt -I( H.=. 9n6 cercarea de a ascunde de pacient in/ormaiile cu pri'ire la ,ra'itatea st1rii sale su5 pretextul meninerii con/ortului s1u su/letesc lipse4te adeseori persoana a/lat1 3n pra,ul morii de posi5ilitatea unei pre,1tiri con4tiente pentru s/0r4it 4i a a/l1rii m0n,0ierii du7o'nice4ti 3n 3mp1rt14irea de $ainele Bisericii( 4i 3ntunec1 prin ne3ncredere relaiile sale cu rudele 4i medicii. Chinuril" fi%ic" al" mor-ii nu pot fi +ntotd"auna alinat" "fici"nt prin an"st"%ic". Gtiind aceasta( Biserica 34i 3ndreapt1 3n aceste ca2uri ru,1ciunea spre Dumne2euA :De2lea,1 pe ro5ul t1u de aceast1 durere nesu/erit1 4i de aceast1 neputin1 4i odi7ne4te6l pe el; <Molit&"lnic( Ru,1ciune pentru cel ce 3ndelun, p1time4te=. Domnul sin,ur este St1p0nul 'ieii 4i morii <1 Rg -( 6=. :9n m0na $a este su/letul /iec1rei 'iet1i( 4i su/larea tuturor oamenilor; <Io& )-( ).=. De aceea( r1m0n0nd /idel1 poruncii Domnului :S1 nu uci2i; <I( -.( )*=( 0is"rica nu poat" r"cunoa(t" acc"pta)il" moral +nc"rc*ril" larg r*sp1ndit" +n soci"tat"a s"cular* d" a l"gali%a a(a-numita "utanasi" sau +ntr"rup"r"a d"li)"rat* a &i"-ii )olna&ilor f*r* sp"ran-* d" &ind"car" Apotri&it propri"i lor &oin-":. !ere6 rea unui 5olna' de a i se ,r15i moartea este uneori condiionat1 de o depresie care nu6l las1 s164i e'alue2e corect starea. Eutanasia le,ali2at1 ar putea duce la de,radarea demnit1ii 4i de,enerarea datoriei pro/esionale a medicului c7emat s1 menin1 4i nu s1 pun1 cap1t 'ieii. 3#r"ptul la moart"4 poat" d"&"ni u(or o am"nin-ar" p"ntru &ia-a paci"n-ilor al c*ror tratam"nt " +mpi"dicat d" lipsa d" mi2loac". 9n acest /el( "utanasia " o form* d" omucid"r" sau d" sinucid"r"( 3n /uncie de participarea sau neparticiparea pacientului la ea. 9n ca2ul 3n care acesta par6 ticip1( eutanasia cade su5 incidena canoanelor potri'it c1rora at0t sinuciderea deli5erat1( c0t 4i a@utorul dat acesteia sunt socotite p1cate ,ra'e. C"lui car" s"

-I

SINODUL E

IS!O "L #UBILI"R "L

BISERI!II OR$ODO%E RUSE

sinucid" cu pr"m"ditar"( care :a /1cut aceasta din cau2a tratamentului umilitor al oamenilor sau 3n alt c7ip din de2n1de@de;( nu-i &a fi acordat* +nmorm1ntar"a cr"(tin"asc* sau pom"nir"a la Liturghi" <$imotei al "lexandriei( canonul )H=. Dac1 sinuciderea este comis1 de cine'a :ne/iind 3n mini;( adic1 3n stare de 5oal1 psi7ic1( e permis1 ru,1ciunea Bisericii pentru unul ca acesta dup1 cerce6 tarea ca2ului de c1tre ar7iereul canonic. .n ac"la(i timp, tr")ui" n"ap*rat s* amintim faptul c* ad"s"ori &ina p"ntru sinucid"r" cad" (i asupra c"lor car" au fost aproap" d" c"l car" a comis-o (i car" s-au do&"dit incapa)ili d" compasiun" "f"cti&* (i d" manif"star"a mil"i. 9mpreun1 cu "postolul a'el( Biserica ne c7eam1A : urtai6'1 po'erile unul altuia( 4i ast/el 3mplinii le,ea lui 8ristos; <'a 6( -=. %II.N. !f1nta !criptur* (i +n&*-*tura 0is"ricii condamn* f*r* "chi&oc r"la-iil" homos"xual"( '120ndu6le ca o distorsiune 'icioas1 a naturii omului crea6 te de Dumne2eu.
:De se 'a culca cine'a cu 51r5at ca 4i cu /emeie( am0ndoi au /1cut nele,iuire; < L& -.( )*=. Bi5lia relatea21 despre ,reaua pedepsire a locuitorilor Sodomei <$c )N( )+)N= dup1 comentariul S/inilor 1rini tocmai pentru p1catul sodomiei. !aracteri20nd starea moral1 a lumii p1,0ne( "postolul a'el nume4te relaiile 7omosexuale 3ntre cele mai :neru4inate patimi; 4i :ur0ciuni; care 3ntinea21 trupul omenescA : entru aceea( Dumne6 2eu i6a dat unor patimi de ocar1( c1ci 4i /emeile lor au sc7im5at /ireasca r0nduial1 cu cea 3mpotri'a /iriiL asemenea 4i 51r5aii( l1s0nd r0nduiala cea dup1 /ire a p1rii /emei6 e4ti s6au aprins 3n po/ta lor unii pentru alii( 51r5ai cu 51r5ai( s1'0r4ind ru4inea 4i lu0nd 3n ei r1splata cu'enit1 r1t1cirii lor; <Rm )( -6+-F=. :Nu '1 am1,iiA nici des/r06 naii( nici 3nc7in1torii la idoli( nici adulteriiM nu 'or mo4teni 9mp1r1ia lui Dumne2eu;( scria a'el locuitorilor coruptului !orint <1 Co 6( N+).=. $radiia patristi6 c1 condamn1 la /el de limpede 4i de/initi' 4i denun1 clar orice mani/estare a 7omose6 xualit1ii. #idahia c"lor #oispr"%"c" Apostoli( scrierile S/inilor Kasile cel &are( Ioan 8risostom( Sri,orie al N>ssei 4i cele ale Fericitului "u,ustin 4i canoanele S/0ntului Ioan ostitorul exprim1 toate 3n'11tura nesc7im5at1 a Bisericii potri'it c1reia le,1turi6 le 7omosexuale sunt p1c1toase 4i tre5uie condamnate. !ei implicai 3n ele n6au dreptul s1 /ac1 parte din cler <Kasile cel &are( canonul F( Sri,orie al N>ssei( canonul HL Ioan ostitorul( canonul *.=. "dres0ndu6se celor care se 3ntinea21 cu p1catul sodomiei( S/0ntul &axim Srecul 3i c7eam1A : ri'ii6'1 pe 'oi 3n4i'1( 5lestemailor( c1rei pl1ceri sc0rna'e '1 predaiU S0r,uii6'1 s1 lep1dai c0t mai repede aceast1 cea mai sc0r5oas1 4i puturoas1 dintre pl1cerile 'oastre( ur0i6o 4i cine spune c1 este ne'ino'at1 s1 /ie predat unei anateme 'e4nice ca un potri'nic al E'an,7eliei lui Iisus 8ristos 4i stric1tor al 3n6 '11turii Lui. !ur1ai6'1 de aceast1 5lestem1ie prin poc1in1( lacrimi /ier5ini( milosti6 'ire c0t putei 4i prin ru,1ciune curat1M Ur0i din tot su/letul 'ostru aceast1 necinstire( ca s1 nu /ii /iii pier21rii 4i ai pier2aniei 'e4nice;.

Discuia despre statutul a4a6numitelor minorit1i sexuale 3n societatea con6 temporan1 tinde spre recunoa4terea 7omosexualit1ii nu ca pe o per'ersiune se6 xual1( ci doar ca pe una din :orient1rile sexuale; care are drepturi e,ale la ma6 ni/estare pu5lic1 4i respect. Se mai a/irm1 c1 pornirea 7omosexual1 e predeter6

6. Fundamentele concepiei sociale a Bisericii Ortodoxe Ruse

-I

minat1 de predispo2iii indi'iduale 3nn1scute. Biserica Ortodox1 pleac1 de la con'in,erea nesc7im5a5il1 c1 unirea instituit1 de Dumne2eu a c1s1toriei dintre 51r5at 4i /emeie nu poate /i comparat1 cu mani/est1rile per'ertite ale sexualit1ii. Ea consider1 7omosexualitatea ca /iind o distorsiune p1c1toas1 a naturii umane( care 3ns1 poate /i dep14it1 printr6un e/ort spiritual care s1 duc1 la 'indecarea 4i maturi2area personal1 a omului. Dorinele 7omosexuale ca 4i celelalte patimi care6l c7inuie pe omul c12ut se 'indec1 prin S/intele $aine( ru,1ciune( post( poc1in1( citirea S/intei Scripturi 4i a scrierilor S/inilor 1rini( ca 4i prin co6 muniunea cre4tin1 cu oameni credincio4i ,ata s16i dea un spri@in du7o'nicesc. 5rat1ndu-i cu r"sponsa)ilitat" pastoral* p" oam"nii car" au +nclina-ii homos"xual", 0is"rica s" opun" +n ac"la(i timp hot*r1t +nc"rc*rilor d" a pr"%"nta ac"ast* t"ndin-* p*c*toas* ca 3norm*4, )a chiar ca un o)i"ct d" m1ndri" (i un "x"mplu d" imitat. $ocmai de aceea( Biserica condamn1 orice propa,and1 a 7omosexualit1ii. F1r1 a ne,a nim1nui drepturile /undamentale la 'ia1( respec6 tul pentru demnitatea personal1 4i participarea la tre5urile pu5lice( Biserica e totu4i de p1rere c1 aceia care propa,1 modul de 'ia1 7omosexual nu tre5uie admi4i 3n /uncii educaionale 4i 3n alte acti'it1i cu copii 4i cu tineri( 4i nici s1 dein1 posturi superioare 3n armat1 4i 3n instituiile de reeducare. Uneori( expresia unei sexualit1i umane per'ertite se mani/est1 3n /orma s"ntim"ntului maladi& al apart"n"n-"i la s"xul opus( /apt care are drept re2ultat 3ncerc1ri de sc7im5are a sexului <transs"xualitat"a=. Re/u2ul sexului dat de !reator poate a'ea consecine prime@dioase pentru de2'oltarea ulterioar1 a in6 di'idului. :Sc7im5area sexului; prin stimularea aciunii 7ormonale 4i operaie c7irur,ical1 a dus 3n multe ca2uri nu la soluionarea pro5lemelor psi7olo,ice( ci la a,ra'area lor 4i la o pro/und1 cri21 interioar1. Biserica nu poate apro5a ast/el de :r12'r1tiri 3mpotri'a !reatorului; 4i nu recunoa4te sc7im5area apartenenei sexuale printr6o inter'enie arti/icial1. Dac1 :sc7im5area de sex; a a'ut loc 3nainte de Bote2( persoana respecti'1 poate /i admis1 la aceast1 $ain1 ca orice alt p1c1tos( dar Biserica o 'a 5ote2a ca aparin0nd sexului pe care6l are din na4tere. 8irotonirea unui ast/el de om ca preot 4i cununia sa 3n 5iseric1 sunt inad6 misi5ile. $ranssexualitatea tre5uie deose5it1 de identi/icarea incorect1 a sexului 3n copil1rie ca re2ultat al unor erori medicale le,ate de de2'oltarea patolo,ic1 a caracteristicilor sexuale. 9n acest ca2( corecia c7irur,ical1 nu are caracterul unei sc7im51ri de sex.

%III. Biserica 4i pro5lemele ecolo,ice


%III.). !on4tient1 de responsa5ilitatea ei pentru destinul lumii( 0is"rica /rtodox* "st" profund +ngri2orat* d" pro)l"m"l" g"n"rat" d" ci&ili%a-ia cont"mporan*. En loc important +ntr" ac"st"a +l d"-in pro)l"m"l" "cologic". "st12i /aa p1m0ntului a /ost des/i,urat1 la scar1 planetar1. Su5solul( solul apa( aerul( /auna 4i /lora lumii sunt a/ectate. Natura din @urul nostru a /ost practic pe deplin

-I

SINODUL E

IS!O "L #UBILI"R "L

BISERI!II OR$ODO%E RUSE

implicat1 3n susinerea 'ieii unui om care nu e satis/1cut de di/eritele ei daruri 4i exploatea21 nest1'ilit 3ntre,ul ecosistem. "cti'itatea uman1( care a atins o scar1 coextensi'1 cu procesele 5ios/erei spore4te constant ,raie de2'olt1rii accelerate a 4tiinei 4i te7nicii. oluarea mediului cu de4euri industriale( o te76 nolo,ie a,ricol1 neadec'at1( distru,erea p1durilor 4i solurilor de la supra/a1 ? toate au drept re2ultat 3n15u4irea acti'it1ii 5iolo,ice 4i diminuarea constant1 a di'ersit1ii ,enetice a 'ieii. Resursele minerale nere,enera5ile sunt epui2ate( re6 2er'ele de ap1 pota5il1 s6au redus. " ap1rut o mulime de su5stane '1t1m1toa6 re( multe din ele nemaiintr0nd 3n circuitul naturii 4i acumul0ndu6se 3n 5ios/er1. Ec7ili5rul ecolo,ic a /ost 3nc1lcatL omul se con/runt1 cu apariia unor procese naturale de'astatoare( inclusi' su5minarea puterii sale de reproducere natural1. $oate acestea au loc pe /ondul cre4terii ne@usti/icate 4i /1r1 precedent a consu6 mului social 3n 1rile puternic de2'oltate( 3n care c1utarea 5o,1iei 4i a luxului a de'enit o norm1 de 'ia1. "ceast1 situaie a creat o piedic1 3n calea distri5uiei ec7ita5ile a resurselor naturale care sunt un patrimoniu uman comun. !onseci6 nele cri2ei ecolo,ice s6au do'edit a /i dureroase nu numai pentru natur1( ci 4i pentru om care se a/l1 3ntr6o unitate or,anic1 cu ea. Drept re2ultat( p1m0ntul se ,1se4te 3n pra,ul unui de2astru ecolo,ic ,lo5al. %III.-. R"la-iil" dintr" om (i natura +ncon2ur*toar" au fost rupt" +n &r"muril" pr"istoric" din cau%a c*d"rii omului +n p*cat (i a +nstr*in*rii sal" d" #umn"%"u. 1catul care s6a n1scut 3n su/letul omului l6a distrus nu numai pe el( ci 4i 3ntrea,a lume din @urul s1u. :!1ci /1ptura a /ost supus1 de4ert1ciunii ? nu de 'oia ei( ci din cau2a celui care a supus6o ? cu n1de@de( pentru c1 4i /1ptura 3n6 s14i se 'a i251'i din ro5ia stric1ciunii( ca s1 /ie p1rta41 la li5ertatea m1ririi /ii6 lor lui Dumne2eu. !1ci 4tim c1 toat1 /1ptura 3mpreun1 suspin1 4i 3mpreun1 are dureri p0n1 acum; <Rm J( -.+--=. rima crim1 /1cut1 de om s6a re/lectat 3n na6 tur1 ca 3n o,lind1. 9ncolind 3n inima omului( s1m0na p1catului a dat na4tere( dup1 cum m1rturise4te S/0nta Scriptur1 <$c *( )J=( la :m1r1cini 4i spini;L pe p1m0nt unitatea deplin or,anic1 dintre om 4i lumea din @urul s1u( care exista 3nainte de c1dere <$c -( )N+-.=( a de'enit imposi5il1. 9n relaiile lor cu natura( care au do50ndit acum un caracter consumist( oamenii au 3nceput s1 /ie tot mai adeseori c1l1u2ii de moti'e e,oiste. Ei au 3nceput s1 uite c1 numai Dumne2eu este St1p0nul Uni'ersului <Ps -*( )= !1ruia 3i aparine :cerulM 4i p1m0ntul de asemenea cu tot ce este pe el; <#t ).( )H=( 3n 'reme ce omul( dup1 expresia S/0ntului Ioan 8risostom( este numai :administratorul casei; sau :economul; c1ruia i s6a 3ncredinat 5o,1ia lumii. "4a cum remarc1 acela4i s/0nt( aceast1 5o,1ie( 4i anume :aerul( soarele( apa( p1m0ntul( cerul( marea( lumina( stelele;( Dumne2eu :a 3mp1rit6o 3ntre toi 3n m1sur1 e,al1 ca 3ntre ni4te /rai;. :St1p0ni6 rea; asupra naturii 4i :supunerea; p1m0ntului <$c )( -J=( la care este c7emat omul( nu 3nseamn1 potri'it planului lui Dumne2eu o permisi'itate total1. Ea 3n6 seamn1 doar c1 omul este purt1torul c7ipului St1p0nului ceresc al casei 4i( po6 tri'it S/0ntului Sri,orie al N>ssei( demnitatea sa 3mp1r1teasc1 nu tre5uie s1 se

6. Fundamentele concepiei sociale a Bisericii Ortodoxe Ruse

-I

arate 3n dominaia 4i siluirea lumii din @urul s1u( ci 3n :lucrarea; 4i :p12irea; <$c -( )I= m1reei 3mp1r1ii a naturii pentru care este responsa5il 3naintea lui Dumne2eu. %III.*. Cri%a "cologic* n" constr1ng" s* n" r"&i%uim r"la-iil" cu lum"a +ncon2ur*toar". "st12i concepia dominaiei omului asupra naturii 4i principiul consumist 3n relaia cu ea sunt tot mai mult criticate. !on4tiina /aptului c1 societatea contemporan1 pl1te4te un pre mult prea scump pentru 5ine/acerile ci'ili2aiei pro'oac1 o opo2iie /a1 de e,oismul economic. "st/el( se identi/ic1 /ormele de acti'itate care a/ectea21 mediul natural. 9n acela4i timp( se de2'olt1 un sistem de prote@are a acestuiaL se re'i2uiesc metodele economiceL se depun e/orturi de a crea noi te7nolo,ii care s1 economiseasc1 ener,ia 4i de producie /1r1 de4euri care s1 poat1 intra 3n circuitul naturii. Etica ecolo,ist1 s6a de2'ol6 tat. !on4tiina pu5lic1 in/luenat1 de ea se pronun1 3mpotri'a modului de 'ia1 consumist( cere asumarea responsa5ilit1ii morale 4i @uridice pentru daunele aduse naturii( propune introducerea doctrinei 4i educaiei ecolo,ice 4i c7eam1 la unirea e/orturilor 3n 'ederea prote@1rii mediului 3ncon@ur1tor pe 5a2a unei lar,i cooper1ri internaionale. %III.H. Biserica Ortodox1 aprecia21 e/orturile 3ndreptate 3n 'ederea dep14irii cri2ei ecolo,ice 4i c7eam1 la conlucrare intensi'1 la aciunile sociale 3ndreptate 3n 'ederea prote@1rii creaiei lui Dumne2eu. 9n acela4i timp( ea o5ser'1 c1 e/or6 turile de acest ,en pot /i mai /ructuoase dac1 /undamentele care stau la 5a2a re6 laiilor omului cu natura au un caracter nu pur umanist( ci 4i cre4tin. Unul din principiile capitale ale po2iiei Bisericii 3n pro5lemele ecolo,ice este principiul unit1ii 4i inte,rit1ii lumii create de Dumne2eu. Ortodoxia nu 'ede natura 3n6 con@ur1toare ca o structur1 3nc7is1 3n sine 4i i2olat1. Lumea 'e,etal1( animal1 4i cea uman1 sunt 3ntr6o str0ns1 le,1tur1. Din punct de 'edere cre4tin( natura nu este un depo2it de resurse menite s1 ser'easc1 unui consum e,oist 4i iresponsa6 5il( ci o cas1 3n care omul nu este st1p0n( ci doar administrator( 4i un templu 3n care el este un preot care slu@e4te nu naturii( ci !reatorului unic. La 5a2a conce6 piei despre natur1 ca templu st1 ideea teocentrismuluiA Dumne2eu !are d1 tu6 turor :'ia1( su/lare 4i toate lucrurile; <$A )F( -I= este I2'orul existenei. De aceea( 'iaa 3ns14i( 3n di'ersele ei mani/est1ri( are un caracter sacru( /iind un dar al lui Dumne2eu( a c1rui '1t1mare este o pro'ocare nu numai la adresa cre6 aiei lui Dumne2eu( ci 4i la adresa Domnului 9nsu4i. %III.I. Pro)l"m"l" "cologic" au +n "s"n-* un caract"r antropologic p"ntru c* sunt g"n"rat" d" om iar nu d" natur*. De aceea( r1spunsul la numeroasele c7estiuni ridicate de cri2a mediului 3ncon@ur1tor se cuprinde nu 3n s/era econo6 miei( 5iolo,iei( te7nolo,iei sau politicii( ci 3n su/letul omului. Natura e trans/i6 ,urat1 sau piere nu prin ea 3ns14i( ci su5 impactul aciunilor omului. Starea sa spiritual1 @oac1 aici rolul decisi'( pentru c1 ea se mani/est1 asupra mediului 3n6

-I

SINODUL E

IS!O "L #UBILI"R "L

BISERI!II OR$ODO%E RUSE

con@ur1tor at0t printr6o aciune exterioar1 asupra lui( c0t 4i 3n a5sena unei ast/el de aciuni. Istoria Bisericii cunoa4te o mulime de exemple 3n care iu5irea as6 ceilor cre4tini pentru natur1( ru,1ciunea lor pentru lumea 3ncon@ur1toare( com6 pasiunea pentru toate creaturile au a'ut un impact 5ine/1c1tor asupra /iinelor 'ii. R"la-iil" dintr" antropologi" (i "cologi" s" r"&"l"a%* cu maxim* claritat" +n %il"l" noastr", c1nd lum"a tr"c" +n ac"la(i timp prin dou* cri%"9 spiritual* (i "cologic*. 9n societatea contemporan1( omul pierde adeseori con4tiina 'ieii ca dar al lui Dumne2eu 4i uneori c7iar sensul existenei( pe care o reduce la existe6 na /i2ic1. Datorit1 unei asemenea atitudini /a1 de 'ia1( omul nu mai percepe natura 3ncon@ur1toare ca pe o cas1 4i cu at0t mai puin ca pe un templu( ea de6 'enind doar un :7a5itat;. De,radarea spiritual1 a persoanei duce 4i la de,rada6 rea naturii( /iindc1 aceasta nu mai e 3n stare s1 ai51 un impact trans/i,urator asupra lumii. osi5ilit1ile te7nice colosale nu pot a@uta umanitatea or5it1 de p1cat pentru c1( /iind indi/erente la sensul( taina 4i minunea 'ieii( ele nu pot /i cu ade'1rat /olositoare( iar uneori pro'oac1 c7iar de2astre. Omului a c1rui aci6 une nu este orientat1 spiritual( puterea te7nolo,ic1 3i 'a da de re,ul1 o 3ncredere utopic1 3n posi5ilit1ile nelimitate ale minii omene4ti 4i 3n /ora pro,resului. #"p*(ir"a cri%"i "cologic" +n condi-iil" un"i cri%" spiritual" "st" imposi)il*. "ceasta nu 3nsemn1 nicidecum c1 Biserica c7eam1 la reducerea acti'it1ii de conser'are a naturii dar( 3n sperana ei de sc7im5are po2iti'1 a relaiei dintre om 4i natur1( ea se lea,1 de aspiraiile societ1ii spre o rena4tere spiritual1. Fun6 damentul antropo,enic al pro5lemelor ecolo,ice arat1 c1 noi sc7im51m lumea 3ncon@ur1toare dup1 lumea noastr1 interioar1L de aceea( trans/i,urarea naturii tre5uie s1 3nceap1 cu trans/i,urarea su/letului. otri'it ,0ndirii S/0ntului &a6 xim &1rturisitorul( omul poate s1 trans/orme tot p1m0ntul 3n rai numai atunci c0nd 'a putea purta raiul 3n el 3nsu4i.

%IK. Gtiina( cultura 4i educaia seculare


%IK.). Dep14ind pre@udec1ile p1,0ne( cre4tinismul a demitolo,i2at natura( contri5uind ast/el la de2'oltarea unei 4tiine a naturii. !u timpul( (tiin-a C at1t c"a natural*, c1t (i c"a umanist* C a d"&"nit una din c"l" mai important" compon"nt" al" culturii. La s/0r4itul secolului %%( 4tiina 4i te7nica au a@uns la re2ultate at0t de impresionante 4i la o asemenea in/luen1 asupra tuturor laturi6 lor 'ieii( 3nc0t au de'enit 3n mod esenial /actori decisi'i ai existenei ci'ili6 2aiei. $otodat1( 3n ciuda impactului iniial al cre4tinismului asupra apariiei ac6 ti'it1ii 4tiini/ice( d"%&oltar"a (tiin-"i (i t"hnologi"i su) influ"n-a id"ologiilor s"cular" a dus la cons"cin-" car" pro&oac* s"rioas" t"m"ri. !ri2a ecolo,ic1 4i cele de alt1 natur1 care a/ectea21 lumea contemporan1 au pus tot mai mult su5 semnul 3ndoielii calea aleas1. Ni'elul 4tiini/ico6te7nolo,ic al ci'ili2aiei a a@uns p0n1 acolo 3nc0t aciunile criminale ale unui mic ,rup de oameni pot produce 3n principiu 3n c0te'a ore o catastro/1 ,lo5al1 3n care toate /ormele superioare de 'ia1 'or pieri ire'oca5il.

6. Fundamentele concepiei sociale a Bisericii Ortodoxe Ruse

-I

#in p"rsp"cti&* cr"(tin*, astf"l d" cons"cin-" au ap*rut +n &irtut"a principiului fals aflat la )a%a d"%&olt*rii (tiin-ifico-t"hnologic" cont"mporan". El este inclus 3n orientarea a priori c1 aceast1 de2'oltare nu tre5uie limitat1 de nici un /el de exi,ene morale( /ilo2o/ice sau reli,ioase. $otu4i( cu o asemenea :li5erta6 te; de2'oltarea 4tiini/ico6te7nolo,ic1 se a/l1 su5 puterea patimilor omene4ti( 4i 3nainte de toate a sla'ei de4arte( a m0ndriei 4i setei de un con/ort c0t mai mare( care ruinea21 armonia spiritual1 a 'ieii cu toate /enomenele ne,ati'e ce decur, de aici. #" ac""a, p"ntru asigurar"a un"i &i"-i uman" normal" ast*%i mai mult ca oric1nd " n"c"sar* r"staurar"a l"g*turii pi"rdut" dintr" cunoa(t"r"a (tiin-ific* (i &aloril" spiritual" r"ligioas" (i moral". Necesitatea unei ast/el de le,1turi e condiionat1 4i de /aptul c1 un num1r 3n6 semnat de oameni nu 3ncetea21 s1 cread1 3n atotputernicia cunoa4terii 4tiini/i6 ce. 9n parte( tocmai ca urmare a unei asemenea credine( unii ,0nditori atei4ti din secolul %KIII au opus 3n mod 7ot1r0t 4tiina reli,iei. $otodat1( e un /apt comun c1 3n toate timpurile( inclusi' 3n pre2ent( muli sa'ani de excepie au /ost 4i sunt oameni reli,io4i. 9n condiiile existenei unei contradicii principale 3ntre 4tiin1 4i reli,ie acest lucru ar /i cu neputin1. !unoa4terea 4tiini/ic1 4i cea reli,ioas1 au un caracter cu totul di/erit. Ele au puncte de plecare( scopuri( sar6 cini 4i metodolo,ii di/erite. S/erele lor se pot intersecta sau suprapune( dar ele nu se opun 3ntre ele pentru c1( pe de o parte( 3n 4tiina natural1 nu sunt teorii ateiste sau reli,ioase( ci teorii mai mult sau mai puin ade'1rate( iar( pe de alt1 parte( reli,ia nu se ocup1 de c7estiunile or,ani21rii materiei.
&i7ail Lomonoso' scria pe 5un1 dreptate c1 4tiina 4i reli,ia :nu pot intra 3n con6 /lictM dec0t dac1 cine'a creea21 con/licte 3ntre ele din 'anitate 4i din dorina de a64i etala in,enio2itatea;. S/0ntul Filaret al &osco'ei exprima 4i el acela4i ,0ndA :!redina 3n 8ristos nu intr1 3n con/lict cu ade'1rata cunoa4tere( pentru c1 nu st1 3n unire cu i,no6 rana;. Demn1 de remarcat este 4i incorectitudinea opo2iiei 3ntre reli,ie 4i a4a6numita 'i2iune 4tiini/ic1 despre lume.

rin natura lor( numai reli,ia 4i /ilo2o/ia pot 3mplini /uncia de 'i2iuni des6 pre lume( pe care nici o 4tiin1 speciali2at1 particular1 4i nici o cunoa4tere 4tii6 ni/ic1 concret1 n6o pot asuma 3n 3ntre,ime. Re/lecia asupra reali21rilor 4tiini6 /ice 4i a includerii lor 3n sistemul unei 'i2iuni asupra lumii poate 3ns1 a'ea loc pe un diapa2on extrem de 'ast( mer,0nd de la unul deplin reli,ios 4i p0n1 la cel desc7is ateist. De4i 4tiina poate /i unul din mi@loacele cunoa4terii lui Dumne2eu < Rm )( )N+-.=( /rtodoxia &"d" +n "a un instrum"nt natural d" "dificar" a &i"-ii p*m1nt"(ti, car" tr")ui" folosit cu mult* prud"n-*. 0is"rica +l a&"rti%"a%* p" om +mpotri&a ispit"i d" a &"d"a (tiin-a ca un dom"niu cu totul ind"p"nd"nt d" principiil" moral". Reali21rile contemporane din di/erite domenii( inclusi' 3n /i2ica particulelor elementare( c7imie 4i micro5iolo,ie( atest1 c1 ea este o sa5ie cu dou1 t1i4uri 3n stare deopotri'1 s1 aduc1 omului 5ine/aceri( dar 4i s16i ia 'iaa. Normele e'an,7elice de 'ia1 o/er1 posi5ilitatea unei educaii a persoanei ast/el 3nc0t aceasta s1 nu poat1 /olosi spre r1u cuno4tinele 4i puterile do50ndite. De

-I

SINODUL E

IS!O "L #UBILI"R "L

BISERI!II OR$ODO%E RUSE

aceea Biserica 4i 4tiina lumeasc1 sunt c7emate s1 conlucre2e 3n numele sal'1rii 'ieii 4i al or,ani21rii ei cu'enite. Interaciunea lor contri5uie la crearea unui climat creator s1n1tos 3n s/era spiritual6intelectual1( care poate o/eri condiii optime pentru de2'oltarea cercet1rii 4tiini/ice. O atenie aparte tre5uie acordat1 (tiin-"lor social" care 3n 'irtutea caracterului lor sunt ine'ita5il le,ate de domeniile teolo,iei( istoriei 5iserice4ti 4i dreptului canonic. Salut0nd e/orturile sa'anilor seculari din acest domeniu 4i recunos6 c0nd importana studiilor umaniste( Biserica nu consider1 complet 4i atotcu6 prin21tor ta5loul raional al lumii construit uneori de aceste studii. Ki2iunea re6 li,ioas1 despre lume nu poate /i respins1 ca surs1 de idei despre ade'1r 4i de 3nele,ere a istoriei( eticii 4i multor alte 4tiine umaniste care au temeiul 4i au dreptul de a /i pre2ente 3n sistemul /orm1rii 4i educaiei seculare 4i 3n or,ani2a6 rea 'ieii sociale. Numai 3mpletirea experienei spirituale cu cunoa4terea 4tiini6 /ic1 o/er1 deplin1tatea cunoa4terii. 7ici un sist"m social nu poat" fi numit armonios dac* +n "l "xist* un monopol al conc"p-i"i s"cular" d"spr" lum" +n "mit"r"a d" 2ud"c*-i s"mnificati&" din punct d" &"d"r" social. Din ne/ericire( se menine prime@dia ideolo,i21rii 4tiinei( pentru care popoarele au pl1tit un pre prea mare 3n secolul %%. O ast/el de id"ologi%ar" "st" d"os")it d" p"riculoas* +n sf"ra c"rc"t*rilor social" car" stau la )a%a program"lor d" stat (i a proi"ct"lor politic". /pun1ndu-s" su)stituirii (tiin-"i cu id"ologia, 0is"rica sus-in" dialogul d"os")it d" important cu sa&an-ii umani(ti. !7ip 4i asem1nare a !reatorului nep1truns( omul este 3n pro/un2imile lui tainice li5er. Biserica a'erti2ea21 3mpotri'a 3ncerc1rilor de a /olosi reali21rile 4tiini/ice 4i te7nolo,ice pentru instituirea unui control asupra lumii interioare a persoanei( pentru crearea de te7nolo,ii ale manipul1rii con4tientului 4i su5co6 n4tientului uman. %IK.-. !u'0ntul latin cultura( care 3nseamn1 :culti'are;( :cre4tere;( :educa6 ie;( :/ormare;( :de2'oltare;( deri'1 din cultus care 3nseamn1 :'eneraie;( :ado6 raie;( :cult;. "ceasta trimite spre r1d1cinile reli,ioase ale culturii. !re0ndu6l pe om( Dumne2eu l6a pus 3n rai 4i i6a poruncit s1 :lucre2e; 4i s1 :p12easc1; creaia Sa <$c -( )I=. !a p1strare 4i 3n,ri@ire a lumii 3ncon@ur1toare( cultura este o lucrare poruncit1 omului de Dumne2eu. Dup1 alun,area din rai( c0nd oamenii s6au '12ut con/runtai cu ne'oia de a lupta pentru supra'ieuire( ei au 3nceput s1 produc1 unelte de munc1( s1 construiasc1 cet1i( s1 de2'olte a,ricultura 4i artele. 1rinii 4i dasc1lii Bisericii au su5liniat ori,inea di'in1 a culturii. !lement "le6 xandrinul( mai cu seam1( o 3nele,ea ca un rod al creati'it1ii omului su5 con6 ducerea Lo,osuluiA :Scriptura d1 numele comun de 3nelepciune tuturor 4tiinelor 4i artelor lume4ti( la tot ceea ce poate reali2a mintea omeneasc1M pentru c1 /iecare art1 4i /iecare cunoa4tere 'ine de la Dumne2eu;. Iar S/0ntul Sri,orie $eolo,ul scriaA :"4a cum 3n armonia mu2ical1 /iecare coard1 produce un sunet di/erit( unul 3nalt( altul @os( tot a4a "rtistul 4i !u'0ntul !reator( ridic0nd di/erii in'entatori ai di/eritelor ocupaii 4i arte( le6a dat pe toate la dispo2iia celor care

6. Fundamentele concepiei sociale a Bisericii Ortodoxe Ruse

-I

le doresc( pentru a ne uni prin le,1turile comuniunii 4i iu5irii de oameni 4i pen6 tru a ne /ace 'iaa mai ci'ili2at1;. Biserica a asimilat multe din creaiile omenirii 3n domeniile artei 4i culturii( retopind roadele creati'it1ii 3n cuptorul experienei reli,ioase 3n dorina de a le cur1a de elementele ruin1toare pentru su/let 4i a le o/eri apoi din nou oameni6 lor. Ea s/ine4te di/erite aspecte ale culturii 4i o/er1 multe pentru de2'oltarea acesteia. Iconarul( poetul( /ilo2o/ul( mu2icianul( ar7itectul( artistul 4i scriitorul ortodox ? toi se /olosesc de mi@loacele artei pentru a exprima experiena 3n6 noirii spirituale pe care au ,1sit6o 3n ei 3n4i4i 4i doresc s1 o o/ere celorlali. 0is"rica p"rmit" ca omul, lum"a sa int"rioar* (i s"nsul "xist"n-"i lui s* fi" &*%ut" +ntr-o lumin* nou*. #r"pt r"%ultat, cr"ati&itat"a uman* +m)is"ricit* r"&in" la r*d*cinil" sal" r"ligioas" ini-ial". 0is"rica a2ut* cultura s* tr"ac* dincolo d" limit"l" unui lucru pur p*m1nt"sc9 ar*t1ndu-i cal"a cur*-irii inimii (i unirii cu Cr"atorul, "a o d"schid" spr" conlucrar"a cu #umn"%"u. Cultura s"cular* poat" fi purt*toar" a @"(tii c"l"i )un". "cest lucru e deo6 se5it de important 3n acele ca2uri 3n care in/luena cre4tin1 3n societate sl15e4te sau c0nd puterea lumeasc1 intr1 3n lupt1 desc7is1 cu Biserica. "st/el( 3n anii ateismului de stat( literatura clasic1 rus1( poe2ia( pictura 4i mu2ica au de'enit pentru muli aproape unica surs1 de cunoa4tere reli,ioas1. $radiiile culturale a@ut1 la conser'area 4i 3m5o,1irea mo4tenirii spirituale 3ntr6o lume a/lat1 3n ra6 pid1 sc7im5are. "cest lucru este ade'1rat pentru di/erite /orme de creati'itate( precum literatura( artele plastice( mu2ica( ar7itectura( teatrul 4i cinemato,ra/ia. entru propo'1duirea lui 8ristos orice stil creator este adec'at dac1 intenia ar6 tistului este sincer e'la'ioas1 4i dac1 el r1m0ne /idel Domnului. Oamenilor de cultur1 Biserica le6a adresat mereu acest apelA :S1 '1 sc7im6 5ai prin 3nnoirea minii( ca s1 deose5ii care este 'oia lui Dumne2eu( ce este 5un 4i pl1cut 4i des1'0r4it; <Rm )-( -=. 9n acela4i timp( Biserica 3i a'erti2ea21A :Iu5iilor( nu dai cre2are oric1rui du7( ci cercai du7urile dac1 sunt de la Dum6 ne2eu; <1 In H( )=. Omul nu are 3ntotdeauna o 'edere spiritual1 su/icient de a,e6 r1 pentru a distin,e inspiraia di'in1 autentic1 de :inspiraia; extatic1 3n spatele c1reia stau /orele 3ntunericului care au un impact distructi' asupra omului. "ceasta se 3nt0mpl1 3ndeose5i atunci c0nd oamenii intr1 3n contact cu lumea 'r1@itoriei 4i a ma,iei sau c0nd /olosesc dro,uri. Educaia 5isericeasc1 a@ut1 la a/larea 'ederii du7o'nice4ti care permite distin,erea 3ntre 5ine 4i r1u( 3ntre di'in 4i demonic. 9nt0lnirea dintre Biseric1 4i lumea culturii nu 3nseamn1 3ntotdeauna doar cooperare 4i 3m5o,1ire reciproc1. :!0nd a 'enit !u'0ntul "de'1rului( a ar1tat c1 nu orice opinie 4i nu orice 3n'11tur1 este 5un1( ci unele sunt 5une( altele sunt rele; <S/0ntul Iustin &artirul 4i Filo2o/ul=. R"cunosc1nd fi"c*rui om dr"ptul la o "&aluar" moral* a f"nom"n"lor cultural", 0is"rica +(i r"%"r&* ac"la(i dr"pt (i p"ntru sin". &ai mult( ea 'ede 3n aceasta o5li,aia ei direct1. F1r1 a in6 sista asupra /aptului c1 sistemul de e'aluare al Bisericii tre5uie s1 /ie sin,urul acceptat 3n societatea 4i statul secular( Biserica e con'ins1 de ade'1rul ultim 4i de caracterul m0ntuitor al c1ii re'elate ei 3n E'an,7elie. #ac* oric" cr"ati&ita-

-I

SINODUL E

IS!O "L #UBILI"R "L

BISERI!II OR$ODO%E RUSE

t" contri)ui" la transfigurar"a moral* (i spiritual* a p"rsonalit*-ii, 0is"rica o )in"cu&1nt"a%*. #ar dac* cultura s" opun" lui #umn"%"u, d"&"nind antir"ligioas* sau antiuman*, transform1ndu-s" +n anticultur*, 0is"rica i s" opun". "ceast1 opo2iie nu este 3ns1 o lupt1 3mpotri'a purt1torilor acestei culturi( :c1ci lupta noastr1 nu este 3mpotri'a trupului 4i a s0n,elui ci 3mpotri'a 3ncep1toriilor( 3mpotri'a st1p0niilor( 3mpotri'a st1p0nitorilor 3ntunericului acestui 'eac( 3mpo6 tri'a du7urilor r1ut1ii care sunt 3n '12du7uri; <Ef 6( )-=. N12uina es7atolo,ic1 nu6i 3n,1duie cre4tinului s164i identi/ice 3ntru totul 'iaa cu lumea culturii( :c1ci nu a'em aici cetate st1t1toare( ci o c1ut1m pe ace6 ea ce 'a s1 /ie; <E&r )*( )H=. !re4tinul poate s1 tr1iasc1 4i s1 lucre2e 3n aceast1 lume( dar nu tre5uie s1 /ie cu totul a5sor5it de acti'itatea p1m0nteasc1. 0is"rica amint"(t" oam"nilor d" cultur* faptul c* ch"mar"a lor "st" d" a culti&a sufl"t"l" oam"nilor, inclusi& p" al lor, r"staur1nd +n "l" chipul lui #umn"%"u d"format d" p*cat. Propo&*duind Ad"&*rul @"(nic al lui 6ristos unor oam"ni car" tr*i"sc +n situa-ii istoric" schim)*toar", 0is"rica fac" ac"st lucru folosind dr"pt mi2loac" form"l" cultural" proprii timpului, n"amului (i dif"rit"lor grupuri social". !eea ce a /ost tr1it de unii oameni 4i unele ,eneraii tre5uie s1 /ie uneori de2'1luit pentru ali oameni 3ntr6un mod apropiat 4i 3neles pentru ei. Nici o cultur1 nu poate /i considerat1 unica accepta5il1 pentru exprimarea mesa@ului spiritual cre4tin. Lim)a2ul imagistic (i &"r)al al "&angh"li%*rii, m"tod"l" (i mi2loac"l" "i, s" schim)* +n mod fir"sc +n d"cursul istori"i (i &aria%* +n func-i" d" cont"xtul na-ional (i d" alt* natur*. .n ac"la(i timp, organi%*ril" schim)at" al" lumii nu sunt moti&" p"ntru r"sping"r"a mo(t"nirii pr"-ioas" a s"col"lor tr"cut" (i cu at1t mai pu-in p"ntru a da uit*rii 5radi-ia 0is"ricii. %IK.*. 5radi-ia cr"(tin* a r"sp"ctat +ntotd"auna "duca-ia s"cular*. &uli 1rini ai Bisericii au studiat 3n 4coli 4i academii seculare 4i au considerat 4tii6 nele predate 3n ele drept necesare pentru omul credincios. S/0ntul Kasile cel &are scria c1 :4tiinele din a/ar1 nu sunt lipsite de /olos; pentru cre4tin( care tre5uie s1 3mprumute de la ele tot ceea ce ser'e4te per/ecion1rii sale morale 4i maturi21rii sale intelectuale. otri'it S/0ntului Sri,orie $eolo,ul( :oricine are minte recunoa4te educaia <paid"usin= drept primul 5ine pentru om. Gi nu nu6 mai no5ila noastr1 educaie( careM are drept o5iect numai m0ntuirea 4i /rumu6 seea contemplaiei minii( ci 4i educaia din a/ar1( pe care din i,noran1 muli cre4tini o detest1 4i o socotesc nedemn1 de 3ncredere( prime@dioas1 4i a51t0nd de la Dumne2eu;. #in p"rsp"cti&* ortodox* "st" d" dorit ca +ntr"gul sist"m "duca-ional s* fi" construit p" principii r"ligioas" (i +nt"m"iat p" &aloril" cr"(tin". Cu toat" ac"st"a, 0is"rica, urm1nd un"i tradi-ii multis"cular", r"sp"ct* (coala s"cular* (i dor"(t" s* construiasc* cu "a r"la-ii pl"c1nd d" la r"cunoa(t"r"a li)"rt*-ii uman". .n ac"la(i timp, 0is"rica socot"(t" inadmisi)il* impun"r"a unor id"i antir"ligioas" (i anticr"(tin" "l"&ilor (i afirmar"a monopolului &i%iunii mat"rialist" d"spr" lum" <c/. %IK.)=. Situaia caracteristic1 pentru multe 1ri 3n secolul

6. Fundamentele concepiei sociale a Bisericii Ortodoxe Ruse

-I

%%( c0nd 4colile de stat erau instrumente ale unei educaii ateiste militante( nu tre5uie repetat1. Biserica 3ndeamn1 la 3nl1turarea consecinelor controlului ateist asupra sistemului educaiei de stat. #in n"f"ricir", rolul r"ligi"i +n formar"a con(tiin-"i spiritual" a oam"nilor "st" su)"stimat +n mult" cursuri d" istori" p1n* +n %iua d" ast*%i. Biserica rea6 minte4te necontenit oamenilor contri5uia adus1 de cre4tinism la te2aurul cultu6 rii uni'ersale 4i naionale. Cr"dincio(ii ortodoc(i p"rc"p cu r"gr"t +nc"rc*ril" d" pr"luar" n"critic* a standard"lor "duca-ional", program"lor (i principiilor "ducati&" al" unor organi%a-ii cunoscut" p"ntru atitudin"a lor n"gati&* fa-* d" cr"(tinism +n g"n"ral (i +n particular fa-* d" /rtodoxi". 7u tr")ui" ignorat nici p"ricolul p*trund"rii +n (colil" s"cular" a influ"n-"i unor s"ct" ocult" (i n"op*g1n" distructi&", su) impactul c*rora unii copii pot fi pi"rdu-i p"ntru "i +n(i(i, p"ntru famili" (i soci"tat". 0is"rica socot"(t" util* (i n"c"sar* introduc"r"a +n (colil" s"cular" a unor l"c-ii op-ional" d" cr"din-* cr"(tin*, la dorin-a copiilor sau a p*rin-ilor lor, pr"cum (i +n institut"l" sup"rioar" d" +n&*-*m1nt. !onducerea 5isericeasc1 tre6 5uie s1 iniie2e un dialo, cu puterea de stat pentru reali2area le,islati'1 4i prac6 tic1 a dreptului internaional recunoscut al /amiliilor de credincio4i la /ormarea 4i educaia reli,ioas1 a copiilor lor. 9n acest scop( Biserica a creat institute ortodoxe de cultur1 ,eneral1 4i sper1 3n spri@inirea lor din partea statului. Gcoala este un mediu care transmite noilor ,eneraii 'alorile morale acumu6 late 3n secolele anterioare. Gcoala 4i Biserica sunt c7emate s1 conlucre2e 3n acest scop. Educaia( 3ndeose5i cea a copiilor 4i adolescenilor( e c7emat1 s1 /ie nu numai o simpl1 transmitere de in/ormaii. "prinderea 3n inimile tinerilor a aspiraiei spre "de'1r( un sentiment moral autentic( iu5irea aproapelui 4i a pa6 triei( a istoriei 4i culturii ei( tre5uie s1 de'in1 o datorie a 4colii nu mai puin im6 portant1( ci poate c7iar mai important1 dec0t aceea de a transmite cunoa4terea. 0is"rica "st" ch"mat* (i s" str*dui"(t" s* conlucr"%" cu (coala +n misiun"a "i "ducati&*, p"ntru c* d" profilul spiritual (i moral al un"i p"rsoan" d"pind" m1ntuir"a "i &"(nic*, ca (i &iitorul na-iunilor particular" (i al +ntr"gului n"am om"n"sc.

%K. Biserica 4i mi@loacele de in/ormare 3n mas1 seculare


%K.). &i@loacele de in/ormare 3n mas1 <a4a6numitele mass6media= @oac1 un rol tot mai mare 3n lumea contemporan1. Biserica are o atitudine de respect /a1 de munca @urnali4tilor c7emai s1 o/ere pu5licului lar, in/ormaii despre e'eni6 mentele care au loc 3n lume( s16i a@ute pe oameni s1 se oriente2e 3n complexita6 tea realit1ii de a2i. Este important s1 amintim 3n acela4i timp c1 informar"a pri&itorului, ascult*torului (i cititorului tr")ui" s* s" )a%"%" nu numai p" anga2am"ntul f"rm fa-* d" ad"&*r, ci (i p" gri2a p"ntru star"a moral* a indi&idului (i soci"t*-ii( ceea ce include pre2entarea unor idealuri po2iti'e 4i lupta 3m6 potri'a r1sp0ndirii r1ului( p1catului 4i a 'iciului. Propaganda &iol"n-"i, du(m*-

-6

SINODUL E

IS!O "L #UBILI"R "L

BISERI!II OR$ODO%E RUSE

ni"i, urii (i a conflict"lor na-ional", social" (i r"ligioas" (i "xploatar"a p*c*toas* a instinct"lor uman", inclusi& +n scopuri com"rcial", sunt inadmisi)il". Exercit0nd o in/luen1 enorm1 asupra audienei( mi@loacele de in/ormare 3n ma6 s1 au o mare responsa5ilitate 3n educaia oamenilor( mai cu seam1 a ,eneraiei tinere. #urnali4tii 4i conduc1torii mi@loacelor de in/ormare 3n mas1 nu tre5uie s164i uite niciodat1 aceast1 responsa5ilitate. %K.-. Misiun"a lumin*toar", +n&*-*tor"asc* (i pacificatoar" social a 0is"ricii o constr1ng" la conlucrar" cu mi2loac"l" d" informar" +n mas* s"cular" 3n stare s1 poarte mesa@ul ei di/eritelor se,mente ale societ1ii. S/0ntul "postol etru 3i c7eam1 pe cre4tiniA :Fii ,ata 3ntotdeauna s1 r1spundei oricui '1 cere socoteal1 despre n1de@dea 'oastr1( dar cu 5l0ndee 4i cu /ric1; < 1 Ptr *( )I=. $oi clericii 4i laicii sunt c7emai s1 dea cu'enita atenie contactelor cu mi@loa6 cele de in/ormare 3n mas1 seculare 3n scopul reali21rii muncii pastorale 4i edu6 caionale 4i pentru a tre2i interesul societ1ii seculare pentru di/erite aspecte ale 'ieii 5iserice4ti 4i ale culturii cre4tine. 9n aceasta " n"&oi" d" mult* +n-"l"pciun", r"sponsa)ilitat" (i prud"n-* +n c" pri&"(t" po%i-ia unui anum" mi2loc d" informar" +n mas* fa-* d" cr"din-* (i 0is"ric*, ori"ntar"a lui moral* (i r"la-iil" p" car" l" ar" cu conduc"r"a )is"ric"asc*. Laicii ortodoc(i pot lucra n"mi2locit +n mass-m"dia s"cular" (i +n acti&itat"a lor sunt ch"ma-i s* fi" propo&*duitori (i r"ali%atori ai id"alurilor moral" cr"(tin". .n ca%ul +n car" apar-in 0is"ricii /rtodox", 2urnali(tii car" pu)lic* mat"rial" corup*toar" p"ntru sufl"tul om"n"sc tr")ui" supu(i sanc-iunilor canonic". 9n /iecare /orm1 de mass6media <tip1rite( radio6electronice( computeri2ate=( 0is"rica ar" propriil" "i mi2loac" m"dia, car" au )in"cu&1ntar"a conduc"rii )is"ric"(ti. Ea este pre2ent1 aici /ie prin instituii o/iciale( /ie prin iniiati'e pri6 'ate ale clericilor 4i laicilor. .n ac"la(i timp, 0is"rica int"rac-ion"a%* cu massm"dia s"cular" prin institu-iil" (i +mput"rnici-ii "i. "ceast1 interaciune se rea6 li2ea21 at0t prin crearea unor /orme speciale ale pre2enei Bisericii 3n mass6me6 dia seculare <cum ar /i suplimente ale 2iarelor 4i re'istelor( pa,ini speciale( serii 4i ru5rici $K 4i radio=( precum 4i 3n a/ara acestora <declaraii( inter'iuri( partici6 parea la di/erite /orme de dialo,uri 4i de25ateri pu5lice( consultaii acordate @urnali4tilor( distri5uirea de rapoarte pre,1tite special pentru ei( o/erirea de ma6 teriale cu caracter orientati'( precum 4i suporturi audio 4i 'ideo( cum sunt /il6 me( 3nre,istr1ri 4i reproduceri=. Conlucrar"a dintr" 0is"ric* (i mass-m"dia pr"supun" r"sponsa)ilitat" r"ciproc*. Informa-ia of"rit* unui 2urnalist p"ntru a fi comunicat* pu)licului tr")ui" s* fi" cr"di)il*. /piniil" cl"ricilor (i al" altor r"pr"%"ntan-i ai 0is"ricii, difu%at" prin mass-m"dia, tr")ui" s* fi" conform" +n&*-*turii ac"st"ia (i po%i-i"i sal" +n ch"stiunil" social". 9n ca2ul 3n care este exprimat1 o opinie pur particu6 lar1( acest lucru tre5uie a/irmat limpede at0t de persoana respecti'1( c0t 4i de cei responsa5ili pentru comunicarea ei pu5licului. !onlucrarea clericilor 4i insti6 tuiilor 5iserice4ti cu mass6media tre5uie s1 se des/14oare su5 c1l1u2irea condu6 cerii superioare 5iserice4ti dac1 aria acesteia se re/er1 la acti'it1ile 3ntre,ii Bi6

6. Fundamentele concepiei sociale a Bisericii Ortodoxe Ruse

-6

serici( 4i su5 c1l1u2irea autorit1ilor epar7iale atunci c0nd pri'e4te 'iaa unei epar7ii la ni'el re,ional. %K.*. .n d"cursul r"la-iilor r"ciproc" dintr" 0is"ric* (i mass-m"dia pot s* apar* complica-ii (i chiar conflict" s"rioas". ro5leme pot ap1rea 3ndeose5i datorit1 di/u21rii unor in/ormaii inadec'ate sau distorsionate despre 'iaa 5ise6 riceasc1( care o pun 3ntr6un context inadec'at( con/und0nd po2iia personal1 a unui @urnalist sau a unei persoane citate cu po2iia 3ntre,ii Biserici. Relaiile dintre Biseric1 4i mass6media sunt uneori um5rite 4i din 'ina clericilor 4i a lai6 cilor 3n4i4i( de exemplu( 3n ca2urile c0nd ace4tia re/u21 ne@usti/icat s1 o/ere @ur6 nali4tilor acces la in/ormaii sau c0nd reacionea21 excesi' de sensi5il la unele critici ade'1rate 4i corecte. "st/el de pro5leme tre5uie re2ol'ate 3n spiritul dia6 lo,ului pa4nic 3n scopul 3ndep1rt1rii ne3nele,erilor 4i continu1rii conlucr1rii. .n ac"la(i timp, s-au constatat (i conflict" mai profund" (i principial" +ntr" 0is"ric* (i mi2loac"l" d" informar" +n mas* s"cular". Ac"st lucru s" +nt1mpl* +n ca%uril" +n car" num"l" lui #umn"%"u "st" )lasf"miat, s" comit sacril"gii sau c1nd informa-iil" d"spr" &ia-a )is"ric"asc* sunt d"format" sist"matic (i con(ti"nt, iar 0is"rica (i slu2itorii "i sunt d"f*ima-i +n mod d"li)"rat. 9n ca2ul unor ast/el de con/licte( conducerea superioar1 a Bisericii <3n pri'ina mi@loace6 lor de in/ormare 3n mas1 naionale= sau episcopul epar7ial <3n pri'ina mi@loa6 celor de in/ormare 3n mas1 locale sau re,ionale= dup* un a&"rtism"nt cor"spun%*tor (i c"l pu-in o +nc"rcar" d" n"goci"r" pot fac" urm*torii pa(i9 pot s* rup* l"g*turil" cu mi2locul d" informar" +n mas* sau cu 2urnalistul r"sp"cti&; pot s* ch"m" p" cr"dincio(i la )oicotar"a r"sp"cti&ul mi2loc d" informar" +n mas*; pot s* fac* ap"l la organ"l" put"rii d" stat p"ntru r"%ol&ar"a conflictului; +i pot supun" p" &ino&a-i la sanc-iuni canonic", +n ca%ul c1nd ac"(tia sunt cr"(tini ortodoc(i. Faptele mai sus6menionate tre5uie s1 /ie documentate 4i /16 cute cunoscute cum se cu'ine turmei 4i societ1ii 3n 3ntre,ul ei.

%KI. Relaii internaionale. ro5leme ale ,lo5ali21rii 4i secularismului


%KI.). opoarele 4i statele intr1 3n relaii economice( politice( militare 4i de alt tip. !a urmare( statele apar 4i dispar( 34i sc7im51 ,raniele( se unesc sau se separ1( creea21 sau des/iinea21 di'erse aliane. 9n S/intele Scripturi se cuprind multe m1rturii istorice despre constituirea de relaii internaionale. Unul dintre primele exemple de alian1 intertri5al1 3nc7eiat1 3ntre un st1p0n de p1m0nturi( "5imelec( 4i un str1in( "'raam( apare 3n !artea $ac"rii9 :"5i6 melecM au 2is c1tre "'raamA #ur16mi deci aici pe Dumne2eu c1 nu6mi 'ei /ace str0m51tate nici mie( nici /iului meu( nici neamului meuL ci cum i6am /1cut eu 5ine ie( a4a s16mi /aci 4i tu mie 4i 1rii 3n care e4ti oaspete. R1spuns6a "'raamA #urUM 4i au 3nc7eiat am0ndoi le,1m0nt; <$c -)( --+-H. -F=. Ne,ocierile au re6 dus ameninarea cu r125oiul 4i con/runtarea < $c -6( -6+*)L Ios N( *+-F=. Uneori ne,ocierile 4i demonstrarea 5unelor intenii au 3mpiedica '1rsarea de

-6

SINODUL E

IS!O "L #UBILI"R "L

BISERI!II OR$ODO%E RUSE

s0n,e <1 Rg -I( )J+*IL B Rg -)( )I+--=. Ne,ocierile au pus cap1t r125oaielor <1 Rg -.( -6+*H=. Bi5lia menionea21 4i aliane militare <$c )H( )*L 8d *( )-+)*L 1 Rg --( -+-NL Ir *F( I+F=. Uneori a@utorul militar a /ost cump1rat cu 5ani sau cu alte 5unuri materiale <B Rg )6( F+NL 1 Rg )I( )F+-.=. "cordul dintre Solo6 mon 4i 8iram a a'ut caracterul unei aliane economiceA :Gi iat1( ro5ii mei 'or /i 3mpreun1 cu ro5ii t1i( 4i eu 3i 'oi da plat1 pentru ro5ii t1i c0t 'ei 7ot1r3 tu( c1 tu cuno4ti c1 la noi nu sunt oameni care s1 4tie a t1ia lemnele a4a ca SidonieniiM 4i am0ndoi 3ntre ei au /1cut le,1m0nt; <J Rg I( 6+)-=. Ne,ocierile prin soli erau /olosite pentru re2ol'area unor pro5leme precum posi5ilitatea trecerii unei ar6 mate prin teritoriul altcui'a <7m -.( )H+)FL -)( -)+--= 4i dispute teritoriale <8d ))( )-+-J=. $ratatele puteau include 4i predarea unui teritoriu de la un popor la altul <1 Rg N( ).+)-L 1 Rg -.( *H=. Bi5lia mai cuprinde 4i descrieri ale unor 4iretlicuri diplomatice la care s6a recurs din necesitatea prote@1rii de un du4man puternic <Ios N( *+-FL B Rg )I( *-+*FL )6( )6+)NL )F( )+)6=. Uneori pacea era cump1rat1 <B Rg )-( )J= sau se pl1tea tri5ut pentru ea. Desi,ur( unul din mi@loacele pentru re2ol'area dis6 putelor 4i con/lictelor era r125oiul( iar c1rile Kec7iului $estament sunt pline de re/eriri la acesta. $otu4i( 3n S/0nta Scriptur1 exist1 exemple de ne,ocieri al c16 ror scop era e'itarea unui r125oi de 3ndat1 ce acesta a 3nceput < B Rg )H( N+).=. 9n 'remea Kec7iului $estament practica 3nc7eierii alianelor se 5a2a pe princi6 pii reli,ios6morale. "st/el( c7iar 4i un tratat cu ,7i5eoniii( care au /olosit un 'i6 cle4u, pentru a6l putea o5ine( a /ost recunoscut ca 'alid datorit1 /ormulei sa6 creA :Noi ne6am @urat lor pe Domnul Dumne2eul lui Israel 4i de aceea nu ne pu6 tem atin,e de ei; <Ios N( )N=. Bi5lia cuprinde interdicia 3nc7eierii de aliane cu tri5urile p1,0ne tic1loase <I( *H( )I=. $otu4i( 'ec7ii iudei au 3nc1lcat aceast1 porunc1. Di/erite tratate 4i aliane au /ost 4i rupte. Id"alul cr"(tin d" comportam"nt al unui popor (i gu&"rn +n r"la-iil" int"rna-ional" " cuprins +n 3r"gula d" aur49 35oat" c1t" &oi-i s* &* fac* &ou* oam"nii, as"m"n"a (i &oi fac"-i lor4 <Mt F( )-=. "plic0nd acest principiu nu nu6 mai 3n 'iaa personal1( dar 4i 3n cea social1( cre4tinii ortodoc4i tre5uie s164i aduc1 aminte c1 :Dumne2eu nu st1 3n /or1( ci 3n ade'1r;. 9n acela4i timp( dac1 dreptatea e 3nc1lcat1( reinstaurarea ei necesit1 recursul la constr0n,eri 4i c7iar la aciuni de /or1 /a1 de alte state 4i popoare. Natura omeneasc1 /iind cum 5ine se 4tie distorsionat1 de p1cat( naiunile 4i statele au ine'ita5il interese practice di/erite( dictate 3n cea mai mare parte de dorina de a a'ea p1m0nt( do6 minaie politic1 4i militar1( sau un pro/it maxim de pe urma produciei 4i a co6 merului. "p1rut1 din acest moti'( n"&oia ap*r*rii conc"t*-"nilor impun" anumit" limit" dispo%i-i"i p"rsoan"i d" a r"nun-a la int"r"s"l" proprii d" dragul )in"lui altui popor. Cu toat" ac"st"a, cr"(tinii ortodoc(i (i comunit*-il" lor sunt ch"mat" s* n*%uiasc* spr" cr"ar"a d" r"la-ii int"rna-ional" car" s* s"r&"asc* la maximum )in"l" (i s* satisfac* int"r"s"l" l"gitim" al" propriului popor, al" na-iunilor &"cin" (i al" +ntr"gii familii uman". Relaiile dintre popoare 4i state tre5uie s1 n12uiasc1 spre pace( a@utor reci6 proc 4i conlucrare. "postolul a'el porunce4te cre4tinilorA :Dac1 se poate( pe

6. Fundamentele concepiei sociale a Bisericii Ortodoxe Ruse

-6

c0t st1 3n puterea 'oastr1( tr1ii 3n 5un1 pace cu toi oamenii; < Rm )-( )J=. 9n cu'0ntarea sa la 3nc7eierea tratatului de pace din )JI6( S/0ntul Filaret al &os6 co'ei spuneaA :S1 ne aducem aminte de le,e 4i s1 3mplinim 'oina rinului dumne2eiesc al 1cii( de a nu ne aduce aminte de r1u( de a ierta @i,nirile 4i de a /i 3n pace c7iar 4i cu :cei ce ur1sc pacea; < Ps )-.( 6=( cu at0t mai mult cu cei care pun cap1t 'ra@5ei 4i /ac pace;. !on4tient1 c1 disputele internaionale 4i contradiciile sunt ine'ita5ile 3ntr6o lume c12ut1( 0is"rica ch"am* put"ril" "xist"nt" s* solu-ion"%" oric" conflict" p" cal"a lu*rii unor d"ci%ii r"ciproc acc"pta)il". Ea st* d" part"a &ictim"lor agr"siunii (i pr"siunilor politic" din afar*, n"l"gitim" (i n"2ustificat" moral. $olosir"a for-"i militar" "st" pri&it* d" 0is"ric* dr"pt mi2locul "xtr"m d" ap*rar" d" agr"siun"a armat* din part"a altor stat". "ceast1 ap1rare se poate reali2a 4i cu a@utorul unui stat care nu este inta imediat1 a atacului. Statele 34i /undamentea21 relaiile cu lumea din a/ar1 pe principiile su&"ranit*-ii (i int"grit*-ii t"ritorial". Ac"st" principii sunt pri&it" d" 0is"ric* ca fundam"ntal" p"ntru ap*rar"a d" c*tr" un popor a int"r"s"lor sal" l"gitim" (i constitui" piatra unghiular* a tratat"lor int"rna-ional" (i, prin urmar", a +ntr"gului dr"pt int"rna-ional. .n ac"la(i timp, p"ntru con(tiin-a cr"(tin* "st" "&id"nt c* oric" institu-i" uman*, inclusi& put"r"a su&"ran* a unui stat, "st" r"lati&* +n fa-a atotput"rnici"i lui #umn"%"u. Istoria a ar1tat c1 existena( ,raniele 4i /orma statelor sunt sc7im51toare( at0t cele create pe 5a2e teritorial6etnice( c0t 4i 3n 'irtutea unor cau2e economice( politice( militare 4i de alt1 natur1. F1r1 a ne,a semni/icaia istoric1 a statului mono6etnic( Biserica Ortodox1 salut1 3n acela4i timp unirea de 5un1'oie a popoarelor 3ntr6un or,anism unic 4i crearea de state multinaionale( dac1 3n ele nu sunt 3nc1lcate drepturile nici unui popor. $otodat1( tre5uie admis c1 +n lum"a cont"mporan* "xist* o anumit* contradic-i" +ntr" principiil" uni&"rsal acc"ptat" al" su&"ranit*-ii (i int"grit*-ii t"ritorial", p" d" o part", (i n*%uin-a unui popor sau a un"i p*r-i a ac"stuia spr" ind"p"nd"n-* statal*, p" d" alt* part". #isput"l" (i conflict"l" car" i%&or*sc d" aici tr")ui" solu-ionat" p" c*i pa(nic", p" )a%a dialogului, printr-un acord c1t mai d"plin al p*r-ilor. Amintind c* unitat"a "st" un )in", iar lipsa unit*-ii "st" un r*u, 0is"rica salut* t"ndin-"l" d" unificar" al" -*rilor (i popoar"lor, +nd"os")i al" c"lor car" au o istori" (i o cultur* comun*, cu condi-ia ca ac"ast* unificar" s* nu fi" +ndr"ptat* +mpotri&a un"i a tr"ia p*r-i. 0is"rica s" +ntrist"a%* atunci c1nd o dat* cu di&i%ar"a unui stat multi"tnic comunitat"a istoric* a oam"nilor "st" distrus*, dr"pturil" lor sunt +nc*lcat" (i +n &ia-a multora &in suf"rin-". #i&i%ar"a unui stat multina-ional poat" fi socotit* 2ustificat* numai dac* unul din popoar" s" afl* +ntr-o star" d" umilir" sau dac* &oin-a ma2orit*-ii locuitorilor -*rii nu mai " +ndr"ptat* spr" p*strar"a unit*-ii.
Istoria recent1 a ar1tat c1 separarea unor state din Eurasia a produs o ruptur1 arti/i6 cial1 3ntre popoare( /amilii 4i comunit1i de a/aceri( duc0nd la practica disloc1rilor 4i deplas1rilor di/eritor ,rupuri etnice( reli,ioase 4i sociale( 3n urma c1rora acestea 4i6au pierdut pentru totdeauna locurile lor s/inte. 9ncercarea de a crea state mononaionale pe

-6

SINODUL E

IS!O "L #UBILI"R "L

BISERI!II OR$ODO%E RUSE

ruinele unor uniuni a de'enit cau2a /undamental1 a s0n,eroaselor con/licte interetnice care au 2,uduit Europa de Est.

"'0nd 3n 'edere cele mai sus6menionate( este necesar1 recunoa4terea utilit*-ii cr"*rii d" alian-" int"rstatal" care au drept scop unirea e/orturilor 3n do6 meniile politic 4i economic( precum 4i crearea unei ap1r1ri comune de ameni6 n1ri exterioare 4i pentru a@utorarea 'ictimelor unei a,resiuni. 9n cooperarea economic1 4i comercial1 dintre state tre5uie aplicate acelea4i re,uli etice ca 4i 3n acti'itatea economic1 4i antreprenorial1 indi'idual1. 9n s/era dat1( interaciu6 nea dintre popoare 4i state tre5uie s1 se 3ntemeie2e pe cinste( dreptate 4i dorina distri5uirii re2ultatelor muncii comune tuturor participanilor la ea <c/. %KI.*=. !ooperarea internaional1 3n domeniile cultural( 4tiini/ic( educaional 4i in/or6 maional este 5ine'enit1 cu condiia s1 se edi/ice pe ec7itate 4i respect reciproc 4i s1 /ie 3ndreptat1 spre 3m5o,1irea experienei( cunoa4terii 4i capacit1ii crea6 toare ale /iec1rui popor implicat 3n ea. %KI.-. 9n secolul %%( acordurile multilaterale interstatale au dus la crearea unui complex sistem de drept internaional( o5li,atoriu pentru semnatarii trata6 telor respecti'e. Exist1 4i or,ani2aii internaionale alc1tuite din state 4i ale c1ror 7ot1r0ri sunt o5li,atorii pentru statele participante. Unora din aceste or,ani2aii li s6au dele,at de c1tre ,u'erne puteri care pri'esc acti'it1ile economice( politice 4i militare 4i nu numai 3n relaiile internaionale( ci 4i 3n 'iaa intern1 a popoare6 lor. R"gionali%ar"a (i glo)ali%ar"a au d"&"nit, 2uridic (i politic, o r"alitat". e de o parte( o ast/el de de2'oltare a relaiilor dintre state contri5uie la in6 tensi/icarea cooper1rii comerciale( industriale( militare( politice 4.a.m.d. ? ne6 cesitate dictat1 de intensi/icarea /ireasc1 a relaiilor internaionale 4i de ne'oia unui r1spuns comun la pro'oc1rile ,lo5ale ale contemporaneit1ii. 9n istoria Or6 todoxiei( exist1 exemple ale in/luenei po2iti'e a Bisericii asupra de2'olt1rii le6 ,1turilor dintre state la ni'el re,ional. Or,ani2aiile internaionale contri5uie la re2ol'area di/eritelor dispute 4i con/licte. e de alt1 parte( pericolul distanelor care pot ap1rea 3ntre 'oina oamenilor 4i deci2iile or,ani2aiilor internaionale nu tre5uie su5estimat. "ceste or,ani2aii pot de'eni instrumente ale dominaiei nedrepte a 1rilor puternice asupra celor sla5e( a celor 5o,ate asupra celor s1ra6 ce( a celor a'ansate in/ormaional 4i te7nolo,ic asupra celorlalte prin practica6 rea unor standarde du5le 3n domeniul aplic1rii dreptului internaional 3n intere6 sele statelor ce se 5ucur1 de o mai mare in/luen1. $oate acestea constr1ng 0is"rica /rtodox* s* r"curg* la prud"n-* critic* fa-* d" proc"s"l" int"rna-ionali%*rii 2uridic" (i politic", ch"m1nd toat" put"ril", at1t la ni&"l na-ional, c1t (i int"rna-ional, la r"sponsa)ilitat" maxim*. /ric" d"ci%i" l"gat* d" +nch"i"r"a unor tratat" int"rna-ional" cu &aloar" d" d"stin (i d"finir"a po%i-i"i un"i -*ri +n cadr"l" d" acti&itat" al" un"i organi%a-ii int"rna-ional" tr")ui" s* fi" luat" +n acord cu &oin-a oam"nilor, p" )a%a un"i inform*ri d"plin" (i o)i"cti&" cu pri&ir" la natura (i cons"cin-"l" d"ci%iilor planificat". .n impl"m"ntar"a un"i politici l"gat" d" acc"ptar"a unor o)liga-ii int"r-

6. Fundamentele concepiei sociale a Bisericii Ortodoxe Ruse

-6

na-ional" con&"nit" (i tradus" +n ac-iun" d" organi%a-ii int"rna-ional", gu&"rnul tr")ui" s* m"n-in* id"ntitat"a spiritual*, cultural* (i d" alt* natur* a -*rilor (i popoar"lor, pr"cum (i int"r"s"l" l"gitim" al" stat"lor lor. Chiar (i +n cadr"l" organi%a-iilor int"rna-ional" tr")ui" asigurat* "galitat"a stat"lor su&"ran" +n c" pri&"(t" acc"sul la m"canism"l" d" luar" a d"ci%iilor (i a dr"ptului d" &ot, inclusi& +n d"finir"a standard"lor int"rna-ional". !itua-iil" conflictual" (i disput"l" tr")ui" r"%ol&at" +ntotd"auna numai cu participar"a (i acordul tuturor p*r-ilor al" c*ror int"r"s" &ital" sunt atins" +n fi"car" ca% concr"t. Adoptar"a d" d"ci%ii o)ligatorii f*r* acordul unui stat p" car" ac"ast* d"ci%i" +l pri&"(t" dir"ct " posi)il* numai +n ca% d" agr"siun" sau masacru +n mas* +n int"riorul ac"st"i -*ri. "mintindu64i necesitatea unei in/luene spiritual6morale asupra aciunilor lide6 rilor politici( a cooper1rii cu ei( a preocup1rii de ne'oile poporului 4i oamenilor 3n parte( Biserica intr1 3n dialo, 4i interaciune cu or,ani2aiile internaionale. 9n cadrele acestui proces( ea 34i mani/est1 in'aria5il con'in,erea 3n semni/icaia a56 solut1 a credinei 4i aciunii spirituale pentru munca( deci2iile 4i instituiile uma6 ne. %KI.*. 'lo)ali%ar"a ar" dim"nsiuni nu numai politico-2uridic", ci (i "conomic" (i cultural-informa-ional". 9n economie( ea este le,at1 de apariia corpo6 raiilor transnaionale unde s6au concentrat 3nsemnate resurse materiale 4i /i6 nanciare 4i unde muncesc un num1r enorm de an,a@ai 3n di/erite 1ri. ersoane6 le a/late 3n /runtea structurilor economice 4i /inanciare internaionale concen6 trea21 3n m0inile lor o putere enorm1 a/lat1 deasupra controlului popoarelor 4i c7iar a ,u'ernelor 4i care nu recunoa4te nici un /el de limite( /ie ele ,ranie de stat( identit1i etnice 4i culturale sau necesitatea conser'1rii sta5ilit1ii ecolo,i6 ce 4i demo,ra/ice. Uneori ei re/u21 s1 in1 seama de tradiiile 4i o5iceiurile reli6 ,ioase ale popoarelor implicate 3n reali2area planurilor lor. Nu poate s1 nu 3n6 ,ri@ore2e Biserica 4i practica speculaiilor /inanciare care deta4ea21 o5inerea de 'enituri de munca depus1. Una din /ormele acestor speculaii sunt 4i :pira6 midele /inanciare;( a c1ror pr15u4ire produce 2,uduiri sociale pe o scar1 lar,1. e ansam5lu( ast/el de sc7im51ri 3n economie duc la pierderea priorit1ii mun6 cii 4i a omului asupra capitalului 4i a mi@loacelor de producie. 9n domeniul culturii 4i in/ormaiei( ,lo5ali2area este condiionat1 de de2'ol6 tarea te7nolo,iilor care /acilitea21 deplasarea oamenilor 4i o5iectelor( do50ndi6 rea 4i distri5uirea in/ormaiei. Societ1i odinioar1 separate de distane 4i ,ranie( 4i care de aceea erau predominant omo,ene( intr1 acum 3n contact cu u4urin1 4i de'in multiculturale. "cest proces 3ns1 e 3nsoit de 3ncerc1ri de sta5ilire a do6 minaiei elitei 5o,ate asupra restului oamenilor 4i a unor culturi 4i 'i2iuni des6 pre lume asupra celorlalte( /apt inaccepta5il 3ndeose5i 3n s/era reli,ioas1. Drept re2ultat a ap1rut tendina de a pre2enta drept unic posi5il1 o cultur1 uni6 'ersal1 ,olit1 de orice spiritualitate 4i 5a2at1 pe concepia despre li5ertatea ne3n,r1dit1 de nimic a omului c12ut ca 'aloare a5solut1 4i etalon al ade'1rului.

-6

SINODUL E

IS!O "L #UBILI"R "L

BISERI!II OR$ODO%E RUSE

O ast/el de e'oluie a ,lo5ali21rii este comparat1 de muli 3n lumea cre4tin1 cu construirea $urnului Ba5el. R"cunosc1nd caract"rul in"&ita)il (i fir"sc al proc"s"lor d" glo)ali%ar" car" fac cu putin-* +n mult" pri&in-" comunicar"a oam"nilor, difu%ar"a informa-i"i (i "ficacitat"a acti&it*-ilor producti&" (i antr"pr"norial", 0is"rica atrag" +n ac"la(i timp at"n-ia asupra contradic-iilor int"rn" al" ac"stor proc"s" (i asupra am"nin-*rilor. 9n primul r0nd( al1turi de sc7im5area modurilor con'enionale de or,ani2are a proceselor economice( ,lo5ali2area 3ncepe s1 sc7im5e modurile tradiionale de or,ani2are a societ1ii 4i de exercitare a puterii. 9n al doilea r0nd( multe roade po2iti'e ale ,lo5ali21rii sunt accesi5ile numai unor naiuni care alc1tuiesc doar o mic1 parte a umanit1ii( dar au un sistem politic 4i economic asem1n1tor. !elelalte naiuni 3ns1( din care /ac parte cinci 4esimi din populaia planetei( se a/l1 la peri/eria ci'ili2aiei lumii. Ele cad 3n dependena datoriilor /a1 de or,anisme /inanciare din c0te'a 1ri industriale de2'oltate 4i nu pot s1 cree2e condiii de 'ia1 demne pentru ele. 9n r0ndul acestora( nemulumirea 4i de2am1,irea sunt 3n cre4tere. 0is"rica ridic* +ntr")ar"a cu pri&ir" la n"c"sitat"a sta)ilirii unui control cuprin%*tor al corpora-iilor transna-ional" (i al proc"s"lor c" s" d"sf*(oar* +n s"ctorul financiar al "conomi"i. Un ast/el de control( al c1rui scop este su5or6 donarea acti'it1ii antreprenoriale 4i /inanciare intereselor omului 4i popoare6 lor( tre5uie exercitat prin toate mecanismele a/late la dispo2iia societ1ii 4i sta6 tului. Expansiunii spiritual" (i cultural" car" ar" dr"pt scop unificar"a total* tr")ui" s* i s" opun* "forturil" unit" al" 0is"ricii, structurilor d" stat, soci"t*-ii ci&il" (i organi%a-iilor int"rna-ional" p"ntru afirmar"a +n lum" a unui schim) cultural (i informa-ional cu ad"&*rat "chita)il (i r"ciproc a&anta2os, unit" cu "forturi d" prot"2ar" a id"ntit*-ii na-iunilor (i c"lorlalt" comunit*-i uman". Unul din mi@loacele atin,erii acestui scop poate /i asi,urarea accesului 1rilor 4i popoarelor la resursele te7nolo,ice /undamentale( care s1 le dea posi5ilitatea o5inerii 4i di/u21rii de in/ormaie la ni'el ,lo5al. Biserica reaminte4te /aptul c1 multe culturi naionale au r1d1cini cre4tine 4i urm1torii lui 8ristos sunt deci c7emai s1 contri5uie la 3nt1rirea interaciunii dintre credin1 4i mo4tenirea cul6 tural1 a popoarelor( opun0ndu6se cu /ermitate oric1ror /enomene de anticultur1 4i comerciali2are a spaiului in/ormaiei creaiei. e ansam5lu( pro'ocarea ,lo5ali21rii necesit1 un r1spuns adec'at din partea societ1ii contemporane pe 5a2a preocup1rii de meninere a unei 'iei pa4nice 4i demne pentru toi oamenii 3n unire cu n12uinele spre des1'0r4irea lor spiritual1. e l0n,1 aceasta e ne'oie de e/orturi pentru reali2area unei ast/el de or,ani21ri a lumii care s1 /ie edi/icat1 pe principiile drept1ii 4i e,alit1ii oamenilor 3nain6 tea lui Dumne2eu 4i care s1 exclud1 orice 3nc1lcare a 'oinei lor de c1tre centre de in/luen1 politic1( economic1 4i in/ormaional1 naionale sau ,lo5ale. %KI.H. !ist"mul d" dr"pt int"rna-ional cont"mporan s" +nt"m"ia%* p" prioritat"a int"r"s"lor &i"-ii p*m1nt"(ti a omului (i a comunit*-ilor uman" asupra

6. Fundamentele concepiei sociale a Bisericii Ortodoxe Ruse

-6

&alorilor r"ligioas" <3ndeose5i 3n ca2urile 3n care acestea intr1 3n con/lict=. "ceast1 prioritate( cons/init1 3n le,islaia naional1 a multor 1ri( este adeseori cuprins1 3n principiile care re,lementea21 di/eritele /orme de acti'itate ale or,a6 nelor puterii( sistemul educaiei pu5lice etc. &ulte mecanisme sociale cu in6 /luen1 recur, la acest principiu 3n opo2iie desc7is1 cu credina 4i cu Biserica( cu scopul scoaterii lor din 'iaa social1. "ceste /enomene o/er1 un ta5lou ,ene6 ral al s"culari%*rii &i"-ii statului (i soci"t*-ii. R"sp"ct1nd op-iun"a d" &i%iun" d"spr" lum" a oam"nilor n"r"ligio(i (i dr"ptul lor d" a influ"n-a proc"s"l" social", 0is"rica nu poat" s* spri2in" +ns* o ordin" s"cular* p"ntru car" +n c"ntrul a toat" st* p"rsonalitat"a uman* +ntun"cat* d" p*cat. De aceea( desc7is1 in'aria5il posi5ilit1ii cooper1rii cu oameni de con'in,eri nereli,ioase( 0is"rica n*%ui"(t" spr" afirmar"a &alorilor cr"(tin" +n proc"sul lu*rii d"ci%iilor d" importan-* social* at1t d" ni&"l na-ional, c1t (i int"rna-ional. Ea lupt* p"ntru r"cunoa(t"r"a l"gitimit*-ii &i%iunii r"ligioas" d"spr" lum" ca )a%* p"ntru ac-iuni s"mnificati&" social <inclusi' de stat= 4i ca /actor esenial 3n ela5orarea <sc7im5area= dreptului internaional 4i 3n acti'itatea or,ani2aiilor internaionale. * Fundamentele concepiei sociale a Bisericii Ortodoxe Ruse sunt c7emate s1 ser'easc1 drept ,7id pentru instituiile sinodale( epar7ii( m1n1stiri( paro7ii 4i alte instituii 5iserice4ti canonice 3n relaiile lor cu puterea de stat( cu di/erite or,anisme 4i or,ani2aii seculare 4i cu mass6media ne5isericeasc1. e 5a2a acestui document conducerea 5isericeasc1 'a lua deci2ii 3n di/erite c7estiuni a c1ror rele'an1 e limitat1 de cadrele anumitor state sau ale unei anume perioade de timp( sau care pri'esc c7estiuni particulare. Documentul 'a /i inclus 3n pro6 ,ramele de 3n'11m0nt ale 4colilor teolo,ice ale atriar7iei &osco'ei. e m1sur1 ce 'or a'ea loc sc7im51ri 3n 'iaa social1 4i de stat 4i 'or ap1rea 3n acest dome6 niu 4i alte pro5leme semni/icati'e pentru Biseric1( /undamentele acestei conce6 pii sociale pot /i de2'oltate 4i per/ecionate. Re2ultatele acestui proces 'or /i con/irmate de S/0ntul Sinod 4i de So5oarele locale sau episcopale.