Sunteți pe pagina 1din 14

UNIVERSITATEA STEFAN CEL MARE SUCEAVA

FACULTATEA DE ISTORIE SI GEOGRAFIE


SPECIALIZAREA STIINTE POLITICE
ANUL III

REFERAT LA DISCIPLINA :
PARTIDE POLITICE

COORDONATOR:
AS.DRD.UNGUREANU LIDIA
STUDENT:
OSTOPOVICI CONSTANTIN

SUCEAVA 2014

PARLAMENTUL OLANDEI vs
PARLAMENTUL GERMANIEI

CUPRINS

1. Titlul lucrarii. Justificarea acestuia.


2. Prezentarea particularitatilor Parlamentului olandei
3. Prezentarea particularitatilor Parlamentului german.
4. Identificarea si explicarea asemanarilor intre cele doua
parlamente prezentate.
5. Identificarea deosebirilor
explicatiile acestora.

intre cele doua parlamente si

6.

Prezentarea si explicarea modalitatilor de transfer de knowhow din sistemele administrative studiate in sistemul
administrativ din Romania.

7.

Bibliografie.

Parlamentul Olanda vs Parlamentul Germaniei

1.Titlul lucrarii. Justificarea acestuia.


Ambele state,atat Olanda cat si Germania au jucat un rol important in
economia europeana si reprezinta doua mari puteri pe plan european cat si pe
plan international, avand un sistem administrativ solid si bine structurat.
Privind cele doua tari prin prisma structurii, pe care tocmai am definit-o
mai sus, constatam ca Olanda este o monarhie constitutionala ereditara iar
Germania un stat federal.
n Olanda,cu un sistem de guvernare parlamentar se recunoaste separarea
puterilor i n stat si impartirea autoritatii dupa cele trei ramuri:autoritate
juridica,legislativa si executiva.
n Uniunea European exist 3 state federale: Austria, Belgia i Germania.
Conform lui Georges Burdeau, statul federal, cu toate c apare ca un singur
subiect de drept internaional public, este constituit din state membre ce i
pastreaz anumite atribute ale suveranitii interne i n special o parte
important a puterii legislative.
Statele membre (federate) se deosebesc de colectivitile locale din statul
unitar, prin faptul c posed o competen proprie fixat prin constituia
federal, n materie legislativ i jurisdicional i particip la formarea voinei
statului federal.
Din punct de vedere al clasificarii statelor comunitare dup natura instituiei
efului de stat, avem: monarhii si republici.
Titlul lucrarii se numeste Parlamentul Olandei vs Parlamentul
Germaniei, am ales sa dezbat aceasta problematica tocmai din perspectiva
faptului ca cele doua state sunt total diferite in ceea ce priveste structura lor, dar
si din perspectiva clasificarii statelor comunitare dupa natura institutiei sefului
de stat.In ciuda acestor diferente structurale, totusi in cele doua tari autoritatea
legislativa este reprezentata de un parlament de tip bicameral.
Dup criteriul structurii (numrul camerelor), parlamentele se clasific n:
unicamerale
bicamerale (bicameralismul poate fi: -egalitar
-inegalitar
Bicameralismul egalitar se caracterizeaz prin faptul c amndou
camerele au aceleai puteri legislative: o lege, pentru a fi adoptat, trebuie s fie
votat n aceiai termeni de ambele camere.

Bicameralismul inegalitar este specific majoritii rilor comunitare, cu


unele caracteristici pentru modelul olandez, britanic i german, astfel:
modelul olandez este propriu monarhiei constitutionale n care cea mai
importanta competenta este exercitata de autoritatea legislativa
parlamentul i modelul german este caracteristic pentru statul federal.
Se poate pote spune ca cele doua mari puteri, Germania si Olanda se
aseamana din punct de vedere structural al Parlamentului de tip bicameral
inegalitar, dar cu specificatia ca fiecare are cateva caracteristici proprii, care fac
diferenta.
In randurile urmatoare voi aborda componenta structurala Parlamentul
din fiecare sistem administrativ, atat din cel olandez cat si din cel german,
deoarece cred ca aceasta parte a sistemului joaca un rol destul de important atat
in viata politica a fiecarui stat cat si in ceea ce priveste viata cetatenilor din
fiecare tara.
Am ales acest titlu Parlamentul Olanda vs Parlamentul Germaniei deoarece
ambele state au un mecanism administrativ consolidat, iar Parlamentul ca
reprezentant al autoritatii legislative este un decident important al aparatului
administrativ, si care ar trebui sa reprezinte cat mai bine interesele poporului.
La cele doua state vizate cred ca reprezentarea intereselor poporului de
catre Parlament, este una foarte buna daca ar fi sa judecam dupa anumiti
indicatori ai nivelului de trai si ai dezvoltarii.
Parlamentul German este o componenta administrativa bine inchegata a
mecanismului administrativ german care poate fi o sursa de inspiratie pentru
multe state in curs de dezvoltare si de ce nu chiar si pentru Romania.

2.Prezentarea particularitatilor Parlamentului Olandez


Olanda este omonarhie constitutionala ereditara, cu un sistem de guvernare
parlamentar, conform constitutiei intrate in vigoare la 17.02.1983
Parlamentul bicameral este tradiional n Europa, el fiind determinat de
diversitatea socio-teritorial i de existena unor puternice comuniti regionale
care au impus necesitatea unei duble reprezentri (una naional i una
regional) i a unei proceduri care s implice participarea a dou camere drept
garanii ale proteciei minoritilor.
Parlamentul olandei exercita o mare parte a puterii legislative si poate sa
controleze si o parte a activitatii guvernamentale.
Parlamentul Olandei se numeste Statul General si este format din doua
camere numite simplu :Prima Camera si a doua Camera
Prima Camera-este formata din 75 de membrii alesi dintre membrii celor 12
consilii ale provinciilor

Camera a doua-reuneste 150 de membrii alesi prin vot direct pentru un


mandat de 4 ani.Este considerata mai importanta in comparatie cu prima
camera.
Dupa Guvern a doua Camera a Parlamentului are dreptul de a initia legi si
dreptul de a le amenda.In practica 90% dintre propunerile administrative sunt
initiate de catre guvern pe care le trimit ulterior celei de a doua camera a
Parlamentului.Propunerile sunt dezbatute in una din cele 29 de comisii,in care
parlamentarii isi desfasoara cea mai mare parte a activitatii.Aceste reuniuni sunt
de obicei publice.Fiecare propunere legislativa a Guvernului este dezbatuta cu
ministrul implicat direct.Comisia poate organiza o audiere publica pentru acea
propunere.Ca o prima regula,procesul de vot se realizeaza prin participarea
ambelor Camere.Cand o propunere este acceptata de de a doua cameraa
Parlamentului,aceasta este trimisa Primei Camere pentru discutia pe comisii la
acest nivel.In sesiunea plenara Prima Camera ia decizia referitoare la
propunere,dar fara sa faca vreo modificare de continut deoarece legea nu-i da
acest drept.Dupa aprobarea in Parlament,Monarhul confirma propunerea
legislativa si o publica in Ziarul National.Se intampla frecvent ca o propunere
legislativa sa devina lege dupa dezbateri destul de lungi care uneori dureaza
cativa ani.
Atunci cand propunera porneste de la Statul General procedura este
aproximativ asemanatoare desi nu in totdeauna Guvernul poate sa intervina in
dezbaterile parlementare.In afara de rolul sau important in procesul legislativ
,principala componenta a Statului General este aceea de monitorizare a
Guvernului pe care o exercita in diverse forme.
Parlamentul poate interpela membrii Guvernului fie in scris fie
oral,direct,poate initia cercetari parlamentare,formarea de comisii si poate
propune motiuni.
Cea mai importanta functie a Primei Camere a Parlamentului olandez este
competenta de a revizui si de a controla .Aceasta inseamna ca deciziile celei de a
doua Camera pot fi analizate de Prima Camera.
Daca membrii celei de a doua Camera sunt in mare parte profesionisti,cei
din prima Camera nu au o pregatire speciala iar pozitia in Camera implica o
activitate suplimentara pentru care primesc diurne pentru perioada pe care se
desfasoara activitatea.Seful Camerei primeste un salariu fix.
Pentru desfasurarea activitatii,parlamentarii sunt ajutati de 29 de comisii
permanente.In principal seful celei de a Doua Camera decide numarul
membriilor din fiecare comisie permanenta,actiune pentru care seful Camerei
consulta Prezidiul Camerei si partidele politice.
In afara acestora se pot constitui si Comisii speciale,cum ar fi cea de
determinare a nivelului cheltuielilor Guvernului,comisii pentru dezbaterea unor
probleme specifice constitutionale,politice,administrative.In ultimii ani numarul
lor a fost redus foarte mult de la 50 la 5 comisii speciale.

Prime Camera a Parlamentului are constituite 19 comisii pemanente si doua


comisii speciale.Deciziile in legatura cu marimea si competenta acestora sunt
luate urmand aceeasi procedura ca si pentru a doua Camera.
In desfasurarea activitatii,Camerele sunt sustinuta de un Secretar si echipa
lui.Fiecare secretar este numit de Camera si nu poate fi membru al Statului
General.El este reponsabil pentru pregatirea ,redactarea deciziilor Camerei si
pentru obtinerea avizelor tehnice de procedura ,pentru asistarea sefilor
camerelor,prezidiului si comisiilor.Fiecare comisie este asistata de un secretar
sau adjunctul sau.Secretarul celei de a doua Camera nu este numai seful Biroului
sau dar si cel care sustine din punct de vedere organizatoric camera,urmarind
toate serviciile de secretariat ,libraria parlamentara,serviciile de stenografie.In
desfasurarea acestor activitati sunt implicati in total 400 angajati,pentru a doua
camera,in timp ce pentru prima numarulul personalului este mai mic.

3.Prezentarea particularitatilor Parlamentului german.


Germania este o republica federala caracterizata de o structura
administrative policentrica, un system de cooperare la nivel federal si o
puternica pozitie a Cancelarului Federal.
Germania este o republica federala formata din 16 landuri sau
state.Landurile difera semnificativ ca marime si structura politica.Fiecare land
are Constitutie, Parlament si Guvern propriu.Seful statului ggerman este
Presedintele Federal, ales de Conventia Federala, un grup constitutional din care
fac parte deputatii, membrii Bundestagului, si un numar egal de membrii alesi de
adunarile generale ale landurilor.
n general se afirm c Parlamentul federal german se compune din Dieta
federal (Bundestag) i Consiliul federal (Bundesrat), ceea ce nu este tocmei
corect. Potrivit Curii Constituionale, Consiliul federal nu are calitatea
propriuzis de camer superioar a Parlamentului, ntruct nu are caracter
reprezentativ i nu exercit anumite funcii tipice pentru o camer parlamentar.
Deci, Bundestarul ar fi o instituie care reprezint landurile n cadrul
procesului legislativ.
Rezult c Parlamentul federal german n sens constituional strict, este
alctuit dintr-o singur camer reprezentnd poporul n ansamblul su, anume
Dieta federal. Participarea landurilor la procesul legislativ prin Consiliul
federal indispensabila statului federal, ne determin s convenim totui c
parlamentul german este bicameral inegalitar.
Dieta este compus din 622 deputai alei prin vot universal direct
proporional cu numrul populaiei n timp ce Consiliul este compus din membri
ai guvernurilor landurilor, numii i revocai de acestea.

Indiferent de numrul reprezentanilor unui land prezeni la edinele


Consiliului, fiecare land dispune de un anumit numr de voturi, determinat n
principiu tot de numrul populaiei.
Durata legislaturii este determinat de mandatul Dietelor federale, n
principiu de 4 ani. Dizolvarea Dietei poate fi pronunat de Preedintele federal
dar numai dac nu reuete s aleag un Canceral federal i dac refuz un vot
de investitur cerut de Cancelar.
Guvernul nu rspunde dect n faa Dietei federale ceea ce pune n
eviden inegalitatea bicameralismului german. De asemenea, Dieta poate, n
afara sistemului de revizuire a Constituiei, s s treac peste opoziia,
Consiliului n materie legislativ, dac realizeaz o majoritate calificat de 2/3.
Totui o procedur legislativ complex garanteaz o participare substanial a
Consiliului, att la elaborarea legii federale, ct i la adoptarea actelor normative
emise de Guvernul federal cu efecte asupra landurilor.
Exist un control de constituionalitate foarte perfecionat, iar
Parlamentului federal i este interzis s legifereze n domeniile rezervate
exclusiv landurilor. Domeniile rezervate exclusiv Parlamentului sunt: aprarea i
relaiile externe, cetenia, moneda, vama i comerul exterior, pota i
telecomunicaiile, funcia public, federala, cooperarea ntre federaie i landuri
n domeniul politic.
Dreptul de iniiativ legislativ aparine membrilor dietei federale,
Consiliului i Guvernului federal.
Procedura legislativ cunoate 3 variante diferite:
1.-procedura pentru situaiile n care acordul Consiliului este obligatoriu;
2.-procedura legislativ ordinar;
3.-procedura pentru stare de necesitate legislativ.
n primile dou variante n caz de dezacord ntre cele 2 camere, se poate cere
formarea unei comisii mixte generale landurilor avnd puterea de a interveni nto manier eficace n procesul legislativ, prin Consiliul federal.
n ce privete Guvernul acesta nu are la ndemn dect dou mijloace de
intervenie : ameninarea cu demisia sau solicitarea de ctre Cancelar a unui vot
de ncredere pentru Guvernul federal, n cadrul Dietei, ceea ce poate duce la
dizolvarea acesteia dac refuz votul.
n cazul c refuz votul fr a fi dizolvat de preedintele federaiei, acesta,
la cerearea Cancelarului i cu acordul Consiliului, poate declara starea de
necesitate legislativ fa de un proiect de lege considerat urgent. Acesta poate
fi adoptat numai de Consiliul federal.
Prin lege de abilitare Parlamentul poate deroga Guvernului, unui ministru
federal sau guvernelor landurilor, dreptul de a stabili anumite msuri
prin ordonane.
Procedura legislativ oblig Guvernul federal la o conlucrare permanent cu
guvernele landurilor. Aceast cooperare explic buna funcionare a sistemului
legislativ german att de complex.
8

4. Identificarea si explicarea asemnrilor


Atat in Olanda cat si in Germania autoritatea legislativa este exercitata de
un psrlament bicameral.In sistemul administrativ olandez Parlamentul este
format din Prima Camera si Camera a doua,iar in Germania Parlamentul este
format din Adunarea Federala (Bundestag) si Consiliul Federal(Bundestrat)
Parlamentarii din cele doua tari sunt sprijiniti in desfasurarea activitatii lor
de comisii de lucru,dar in afara acestora se pot constitui si comisii speciale cum
ar fi in Olanda ,cea de fundamentare a bugetului ce stabileste nivelul
cheltuielilor publice angajate de guvern,comisii pentru dezbaterea problemelor
specifice de constitutionalitate ,de politica si administrative.In Germania
propunerile supuse aprobarii Parlamentului Federal sunt studiate in detaliu de
catre Comisii/Comitete Parlamentare.La nivel Federal,Comisiile Parlamentare
sunt foarte puternice,iar membrii lor cerceteaza cu mare grija orice propunere si
au dreptul sa amendeze sau sa le reformuleze,ori de cate ori este necesar.In
plus,Comisiile Expert constituite ad-hocpot fi solicitate sa cerceteze implicatiile
si sa deruleze o analiza stintifical.Exemple de Comisii Expert in Bundestag sunt
cea pentru Femei si Societate si Politica Viitoare pentru Energie Nucleara.
In ambele state propunerile legislative sunt initiate de catre Guvern.In
Olanda propunerile sunt discutate in Cabinet inainte ca opiniile respective sa fie
transmise Consiliului de Stat.Cand Consiliul de stat formuleaza opinia sa
,membrii Guvernului pot sa faca unele comentarii in legatura cu aceasta
trimitandu-le ulterionr celei de a doua Camera a Parlamentului.Propunerile sunt
discutate in una din cele 29 de comisii,in care parlamentarii isi desfasoara cea
mai mare parte a activitatii.In Germania principala functie a Guvernului Federal
este sa pregateasca deciziile politice si legislative,in timp ce responsabilitatile
administrative sunt delegate catre landuri.
Atat in Germania cat si in Olanda principala competenta a Parlamentului
este aceea de a controlo activitatea Guvernului.In Olanda principala atribuite a
Statutului General este aceea de monitorizare a Guvernului,pe care o exercita in
diferite forme:
poate numi membrii Guvernului fie in scris,fie oral ,direct,
poate initia cercetari parlamentare,
initiaza formarea de comisii
propune motiuni
9

In Germania Bundestag-ul reuneste 662 membrii care reprezinta legislativul


responsabil pentru alegerea Cancelarului Federal si are ca atributie principala
controlul asupra activitatii Guvernului.
Atat in Olanda cat si in Germania putem vorbi de sisteme administrative
bine consolidate care aduc beneficii cetatenilor.

5. Identificarea deosebirilor i explicarea acestora


In Olanda ca si in Germania camerele parlamentare difera semnificativ,in
ceea ce priveste rolul lor in luarea deciziilor,dar si in ceea ce priveste structura
organizatorica si reprezentativitatea.In Olanda cea de a doua Camera este mai
importanta din punct de vedere al rolului in gestionarea politicilor si este
formata din membrii alesi direct pe baza de reprezentare proportionala.In
Germania Bundestrat-ul este institutia care reuneste reprezentantii prin care
landurile participa la activitatea legislativa a Federatiei iar membrii sunt alesi
prin vot direct,acestia fiind membrii ai guvernelor landurilor sau delegati ai
acestora.
Daca in Germania vorbim despre un parlament federal in Olanda este doar
parlament la nivel de stat .
Prima Camera s Olandei este compusa din 75 de membrii,alesi indirect de
catre membrii celor 12 Consilii Provinciale,pentru un mandat de 4 ani.In schimb
in Germania membrii primei Camere sunt alesi pe 4 ani prin sistemul de
reprezentare proportionala si majoritate simpla.
Cea de a doua Camera a Olandei este mai importanta din punct de vedere
politic si este formata din 150 de membrii alesi direct pe o perioada de 4 ani pe
baza de reprezentare proportionala.In schimb in Germania cea de a doua Camera
contine 69 de membrii alesi de cele 16 guverne ale landurilor,fiecare avand intre
3 si 6 locuri in functie de populatie.
Spre deosebire de Olanda,aparatul administrativ are 3 nivelui:nivelul
federal,nivelulu landurilor si nivelul local.Fiecare land are Constitutie,Parlament
si Guvern propiu.Ele elaboreaza propia constitutie si formuleaza aproximativ
75% din propunerile pentru legile federale

10

6. Prezentarea si explicarea modalitatilor de transfer de knowhow din sistemele administrative studiate in sistemul
administrativ din Romania.
Parlamentul Romaniei este unul bicameral, format din Senat si Camera
Deputatilor. Ambele Camere sunt alese pentru un mandat de 4 ani, prin vot
universal, egal, direct, secret si liber exprimat. Organizarea si functionarea
fiecarei Camere se stabilesc prin Regulament propriu.
In favoarea bicameralismului practicat si in Romania, ca stat unitar sunt
invocate argumente tehnice si politice: ameliorarea calitatii procesului legislativ
si temperarea impetuozitatii "Camerei de jos", in acest caz, Camera Deputatilor
si imbinarea principiului reprezentarii la nivel national cu principiul
reprezentarii la nivel teritorial. Pentru ca a doua Camera sa fie cu adevarat utila
iar bicameralismul sa fie functional, cele doua Camere trebuie sa fie diferentiate
prin modul de recrutare a membrilor acestora si prin atributii, ori aici s-a inclinat
spre un bicameralism egalitar inutil , suparator si costisitor.
Adunarea Constituanta in Constitutia din 1991 a optat pentru un
parlament bicameral intrucat s-a apreciat ca este de natura sa asigure calitatea
procesului legislativ, este o traditie in organizarea constitutionala democratica
din Romania si reprezenta deja o realitate intrucat prin Decretul lege nr. 92/1990
Parlamentul a fost alcatuit din Adunarea Deputatilor si Senat.
Aceasta optiune prezinta o serie de neajunsuri:
- sub semnul unitatii suveranitatii nationale logica democratica se adapteaza
greu principiului bicameralismului;
- crearea unei rivalitati intre cele doua camere in competitia pentru intaietate
care afecteaza climatul politic si activitatea de legiferare;
- tehnicile de sufragiu pentru alegerea celor doua Camere fiind identice
separarea lor organica devine artificiala;
- temporizarea procesului legislativ si adoptarea unor solutii discutabile pentru
rezolvarea divergentelor dintre cele doua Camere;
- grevarea costurilor parlamentare si aceasta pe fundalul unor acute dificultati
financiare.

11

Potrivit art. 61 alin.2 din Constitutie 1 Parlamentul este alcatuit din Camera
Deputatilor si Senat , amandoua Camerele fiind alese pentru un mandat de 4 ani
prin vot universal, egal, direct, secret si liber exprimat.
Ca elemente distinctive intre cele doua Camere sunt varsta pe care o
persoana trebuie sa o fi implinit pentru a fi aleasa (23 ani pentru Camera
Deputatilor si 35 ani pentru Senat) si numarul mai mic al senatorilor fata de
deputati. Aceasta din urma situatie poate avea drept consecinta anularea faptica
a semnificatiei votului senatorilor atunci cand cele doua Camere decid impreuna
(in conditiile existentei a 328 deputati si 138 senatori)2.
De regula cele doua Camere lucreaza in sedinte separate dar in unele
situatii expres aratate (art. 65 alin.2) ele lucreaza in sedinte comune3.
Pentru a decide in sedinta comuna cvorumul legal nu este acelasi: uneori
este suficienta majoritatea simpla, adica cel putin jumatate plus unu din cei
prezenti, alteori este necesara majoritatea absoluta, adica cel putin jumatate plus
unu din numarul total al deputatilor si senatorilor (de exemplu pentru adoptarea
unei legi organice) iar in unele situatii este ceruta o majoritate calificata (de
exemplu de doua treimi din numarul total al deputatilor si senatorilor pentru
punerea sub acuzare a Presedintelui Romaniei sau de trei patrimi din acelasi
numar total pentru a hotara asupra proiectului de revizuirea Constitutiei cand nu
s-a ajuns la un acord prin procedura de mediere). Potrivit regulamentului
sedintelor comune proiectul ordinei de zi a acestor sedinte este elaborat
impreuna de birourile permanente ale Camerelor care stabilesc si data si locul
desfasurarii sedintei.
Camerele Parlamentului sunt legal constituite dupa validarea a cel putin
doua treimi din mandatele celor care le alcatuiesc. Biroul permanent este
organul de lucru al Camerei. El este un organ de stat, un organ intern al
Camerei, avand de indeplinit atributii prevazute in Constitutie in celelalte legi si
in regulamente. El este un organ colectiv alcatuit din presedintele,
vicepresedintii, secretarii si chestorii Camerei.
Presedintele Camerei Deputatilor si al Senatului se aleg pe durata
mandatului Camerelor iar ceilalti membrii ai birourilor permanente sunt alesi la
inceputul fiecarei sesiuni. Membrii birourilor permanente pot fi revocati inainte
de expirarea mandatului.
Potrivit art.64 alin.2 din Constitutie 4, birourile permanente se alcatuiesc
potrivit configuratiei politice a fiecarei Camere si aceasta precizare are deplina
semnificatie democratica mai ales in conditiile existentei unui grup parlamentar
majoritar.
Biroul permanent este chemat sa organizeze desfasurarea muncii
parlamentare si sa asigure conditiile materiale necesare acestei activitati avand
1

2
3
4

12

competente politice si atributii administrative.


Potrivit art. 64 alin.4 si 5 din Constitutie fiecare Camera isi constituie
comisii permanente si poate institui comisii de ancheta sau alte comisii speciale.
Camerele isi pot constitui si comisii comune. Potrivit art. 64 alin.5 comisiile
parlamentare se alcatuiesc potrivit configuratiei politice a fiecarei Camere.
In privinta naturii juridice a comisiilor parlamentare este de aratat ca
acestea sunt organe de stat, organe interne ale fiecarei adunari sau, dupa caz, ale
parlamentului. Comisiile parlamentare pot fi grupate in doua categorii:
permanente si temporare (speciale, de ancheta, de mediere si exceptionale).
Activitatea partidelor politice si a altor formatiuni angajate in campania
electorala continua in cadrul Parlamentului prin formarea grupurilor
parlamentare, alcatuite, de regula, din parlamentarii care apartin aceleiasi
formatiuni sau care subscriu aceluiasi program ori sunt adeptii acelorasi idei.
Grupurile parlamentare asigura concentrarea diverselor tendinte politice
existente in cadrul Parlamentului.
Dupa scurta prezentare a Parlamentului Roman pot concluziona ca in
mare parte modelul administrativ din care ne-am inspirat este cu certitudine
modelul francez.
Din punctul meu de vedere spun ca din sistemul francez am transferat sau
mai bine zis am incercat sa aplicam o serie de modalitati de imbunatatire a
sistemului administrativ care pana in momentul de fata nu au dus la niciun
rezultat pozitiv.

13

7.

Bibliografie:
Management public international, Armenia Androniceanu
Sisteme administrative europene, Arat Teodor Gheorghe
http://fr.wikipedia.org/wiki/Bundesrat
http://fr.wikipedia.org/wiki/Bundestag
http://www.senat.ro/PaginaPrincipala.aspx; http://www.cdep.ro/

14