Sunteți pe pagina 1din 10

Lecia 5 STRATEGIA DE PRODUS DEFINIIE Prin produs se nelege acel lucru ce consta dintr-o combinatie de caracteristici tangibile si intangibile,

care cauta sa satisfaca nevoile si dorintele clientilor, facand obiectul schimbului intre vanzator si cumparator. Ambalajul, stilul, culoarea i marimea sunt cteva caracteristice tipice ale produselor. a fel de importante sunt i unele caracteristici intangibile cum ar fi imaginea sau reputaia produc!torului i vnz!torului. "n produs poate fi un obiect #de e$emplu, o pereche de pantofi%, sau un serviciu #de e$emplu, o tunsoare sau o reparatie a ceasului%, sau o idee #de e$emplu, un plan de afaceri%, sau orice combinaie dintre acestea. Alegerea produselor simbolizeaza valorile, conceptele si stilul de viata al cumparatorilor. &umparatorii cheltuiesc banii, si-si consuma timpul si energia cu speranta achizitionarii unor avantaje asteptate. "n bun sau serviciu este tocmai modalitatea de a oferi aceste avantaje. &harles 'evson, fondatorul firmei 'evlon &osmetics, spunea foarte simplu( )*n fabrica producem cosmetice, dar in magazine vindem sperante+. Avantajele si nu produsele reprezinta obiectul deciziei de cumparare. Aceasta distinctie are mari implicatii asupra managementului mar,etingului. -irmele cu orientare de mar,eting isi definesc afacerile in termenii avantajelor pe care clientii le cauta. -irmele orientate pe productie si vanzari adesea sunt lipsite de succes, pentru ca ele se concentreaza pe productie si vanzari, adica pe capabilitatile interne, in loc pe satisfacerea nevoilor si dorintelor clientilor. CLASIFICAREA PRODUSELOR *n functie de intentiile cumparatorului privind scopul de utilizare, produsele pot fi clasificate in doua categorii( #.% produse de consum si #/% produse industriale.
Produse Produse

Produse de Produse de co su! co su!

Produse Produse i dus"riale i dus"riale

Produse Produse U#uale U#uale

Produse Produse Neu#uale Neu#uale

Produse Produse s$eciale s$eciale

Produse Produse ecau"a"e ecau"a"e

1. Produsele de co su! 0 sunt produse achizionate pentru a satisface nevoi si dorinti individuale sau familiale. &lasificarea produselor de consum se face cel mai adesea in patru categorii( produse uzuale #de convenienta%1 produse neuzuale, produse speciale, si produse necautate. Produsele uzuale sunt produse cumparate frecvent si ieftine, care nu necesita un consum mare de timp pentru a fi cumparate. Aceste produse se cumpara, in general, fara o planificare anterioara, dar cumparatorii sunt relativ cunoscatori ai marcilor populare2uzuale ale acestor produse. 3e obicei, produsele uzuale necesita o ditributie pe scara larga pentru a se putea vinde suficient de multa cantitate in vederea obtinerii profiturilor scontate. .

Produsele neuzuale #sau produsele comparabile% sunt acele produse de consum care sunt mai scumpe decat produsele uzuale si se gasesc intr-un numar mai restrans de magazine. Aceste produse sunt de obicei cumparate dupa ce cumparatorii compara intre ele cateva marci sau magazine, in ceea ce priveste calitatea, pretul si stilul. &umparatorii investesc suficiente eforturi in procesul de cumparare al acestor produse pentru a obtine avantajele dorite. Aceste produse pot fi impartite in doua categorii( produse neuzuale omogene si produse neuzuale eterogene. Produsele omogene sunt acele produse neuzuale pe care consumatorii le percep in general la fel, sunt relativ similare, si de aceea sunt cautate marcile cu preturile mai mici pentru caracterisiticile dorite. 3e e$emplu, produsele de uz casnic. Produsele neomogene, din contra, sunt produse neuzuale care sunt percepute diferit, de e$emplu, mobila, case, imbracaminte, s.a. a aceasta categorie de produse, calitatea, pretul si caracteristicile variaza foarte mult. Avantajul compararii acestor produse este de a gasi cel mai bun pret sau marca pentru sine. Produsele speciale sunt acele produse de consum pentru care consumatorii cheltuiesc foarte mult timp pentru a le achizitiona si se opun la ideea acceptarii produselor substituente. &easurile 'ole$, automobilele 'olls 'o4ce, sau imbracamintea produsa de designeri consacrati sunt cateva e$emple. a aceste produse, unde calitatea superioara si designul sunt indiscutabile, marca si calitatea serviciului sunt foarte importante. 5le reprezinta o aproape perfecta potrivire intre nevoile fizice sau psihologice ale consumatorului si avantajele oferite de produs. 6pecialistii de mar,eting utilizeaza o promovare selectiva si o distributie limitata pentru a mentine o imagine e$clusiva acestor produse. Produsele necautate sunt reprezentate de produse nestiute de consumatori sau pe care acestia nu le cauta intr-un mod activ si nu le face placere sa le achizitioneze si sa cheltuie bani. 3in aceasta categorie fac parte produsle industriei de asigurari. 7anzarea acestora necesita utilizarea agresiva a reclamei si vanzarilor personale. 3e semenea, mai fac parte din aceasta categorie de produse, produsele noi, cel putin pana cand activitatile de promovare si distributie conduc la constientizarea cumparatorilor. Clientii produselor de consum sunt reprezentati de consumatorii finali. Cererea pentru produsele de consum &ererea pentru produsele de consum poate fi elastica, inelastica, sau unitar elastica in raport cu pretul. 5lasticitatea cererii se refer! la receptivitatea sau sensibilitatea consumatorilor la modificarea preului. 8 cerere elastic la un produs apare cnd consumatorii cump!r! mai mult sau mai puin din acel produs atunci cnd preul s!u scade sau respectiv crete. 9n schimb, o cerere inelastic nseamn! c! o modificare de pre nu se va consemna printr-o modificare notabil! n cantit!ile vndute din acel produs i deci, asupra cererii sale. 5$ist! i elesticitate unitar n situaia n care o cretere n vnz!ri compenseaz! e$act o sc!dere de pre, astfel nct veniturile totale r!mn acelei. -ormula utilizat! pentru m!surarea elesticit!ii cererii in raport de pret pentru un produs este(
5lasticitatea #5% = 3iferenta cantitatilor2#6uma cantitatilor2/% 3iferenta preturilor2#6uma preturilor2/%

3ac! 5 este mai mare dect ., cererea produsului este elastic!. 3ac! 5 este mai mic dect ., cererea produsului este inelastic!. 3ac! 5 este egal cu ., cererea este unitar!. /

5lasticiatea poate fi apreciat! prin observarea schimb!rilor ce se produc n veniturile totale( 3ac! preul scade i veniturile cresc, cererea este elastic!. 3ac! preul scade i veniturile scad, cererea este inelastic!. 3ac! preul crete iar veniturile cresc, cererea este inelastic!. 3ac! preul crete i veniturile scad, cererea este elastic!. 3ac! preul crete sau scade n timp ce veniturile r!mn apro$imativ constante, cererea este unitar elastic!.

%. Produsele i dus"riale - sunt produse si serviciile destinate folosirii in activitatile firmei sau pentru a produce alte produse si2sau servicii. "n produs poate fi clasificat atat ca produs de consum cat si ca produs industrial, aceasta depinzand de intentia de utilizare a acestuia. Tipuri de produse industriale Echipamente i instalaii reprezentate de produse foarte costisitoare i comle$e tehnic ca maini, instalaii, furnale, cuptoare, cl!diri, avioane, etc. a aceste produse se practic! amortizarea pentru recuperarea banilor cheltuii la achiziionarea lor, amortismente care se reg!sesc n costurile de fabricaie pe o perioada de amortizare, de obicei durata de via! a produsului. 9n multe situaii, aceste produse sunt proiectate i e$ecutate conform cu specificaiile tehnice solicitate de beneficiar. Accesorii, de e$emplu instrumente, unelte, echipamente de birou, etc., sunt adesea standardizate i n general mai ieftine i cu o durat! de via! mai mic! dect precedentele, ca urmare nregistrndu-se ca cheltuieli n perioada n care au fost achiziionate. Materii prime sunt produse de e$tracie primar! sau agricole neprocesate ca de e$emplu, minereuri, cereale, vegetale, fructe, material lemnos, etc. Subansamble sunt reprezentate fie de produse finite gata de a fi asamblate sau produse care necesit! o procesare ulterioar! simpl! nainte de a deveni componente n alte produse, de e$emplu, motoare electrice, cauciucuri, cipuri de calculator, etc. 3e obicei, acestea i p!streaz! identitatea n produsul final. Materiale prelucrate sunt direct utilizate la fabricarea altor produse. 6pre deosebire de materiiile prime, acestea au suferit o prelucrare prealabil!, de e$emplu, table, agle i lingouri, srme, produse chimice, aliaje metalice, materiale plastice, cherestea, etc. 3e obicei acestea u-i p!streaz! identitatea n cadrul produsului final. Consumabilele #sau furniturile% sunt produse care nu sunt nglobate n produsul final, de e$emplu, lubrifiani i uleiuri, detergeni, creioane i hrtie de scris, toner i cartue de imprimant!, etc. 9n general sunt produse standardizate, ieftine i cu durat! scurt! de utilizare. Servicii industriale sunt articole scumpe care nu se nglobeaz! n produsul finit, obinute de la un ofertant e$terior, cum ar fi servicii de la agenii de advertising, servicii de consultan! juridicolegal!, cercetare de pia!, ntreinere, i altele. Clienii produselor industriale Piaa pentru produsle industriale const! din patru categorii principale de clieni consumatori( productori, comercianti, organizaii guvernamentale i instituii nonpro it! Piaa de productori const! din organizaii, firme i persoane juridice comerciale care cump!r! aceste produse pentru ca ulterior s! le prelucreze sau s! le asambleze pentru producerea altor bunuri, sau s! le utilizeze la faciliatarea activit!ilor desf!urate sau pentru oferirea unor servicii. :

Piaa comerciantilor const! din vnz!torii cu ridicata #angrositi% i cu am!nuntul #detailiti% care le cump!r! pentru a le revinde cu profit. Piaa organizaiilor guvernamentale include ministere, agenii guvernamentale, reprezentane sau alte instituii care cump!r! aceste produse i servicii pentru a-i susine propriile activit!i sau nevoile cet!enilor. Piaa instituiilor nonpro it const! dintr-o foarte divers! palet! de organizaii al c!ror principal obiectiv nu este profitul, ca de e$emplu, fonduri de binefacere, instituii de caritate, etc. Cererea produselor industriale 6pre deosebire de piaa produselor de consum, cererea produselor industriale este derivat, inelastic, "n comun i luctuant. Cerere derivat - &ererea pentru produsele industriale este considerat! ca fiind derivat! deoarece organizaiile cump!r! aceste produse pentru a le folosi la producerea altor produse i servicii, si deci cererea pentru aceste produse produce cerere si pentru produsele industriale. 3atorita acestui caracter derivat, spacialistii de mar,eting trebuie sa monitorizeze foarte atent modelele cererilor si schimbarile in preferintele consumatorilor finali chiar daca clientii lor nu sunt in aceste piete. Cerere inelastic 0 cererea pentru multe produse industriale este inelastica in raport cu pretul. Aceasta inseamna ca o crestere sau descrestere a pretului produsului nu va afecta semnificativ cererea la acel produs. Aceasta se intampla deoarece, in cele mai multe din situatii, preul unui produs industrial utilizat la producerea unui alt produs sau ca parte component! a acestuia, are o pondere mic! n preul total al produsului de consum final. 3e e$emplu, cresterea pretului la cauciucuri, bujii sau alte componente ale unui automobil, nu va afecta cererea pentru automobile. Cerere "n comun - cererea n comun apare atunci cnd dou! sau mai multe produse sunt utilizate mpreun! pentru a se produce un alt produs, deci dac! unul din aceste produse industriale are cerere, este de ateptat ca i celelalte care intr! n componena produsului final s! aib! aceeai cerere. 3e e$emplu, daca disponibilitatea microprocesoarelor scade, este de asteptat ca si producerea de microcalculatoare sa scada, si ca urmare, va scadea si cererea pentru drive-uri de dis,. Cerere luctuant - &ererea pentru produse industriale, n special echipamente i instalaii noi, tinde s! fie mult mai instabil! dect cererea pentru bunurile de larg consum. 8 cretere sau descretere mic! n cererea pentru producerea produselor de consum poate produce o mult mai mare schimbare n cererea pentru facilit!ile #spatiile% i echipamentele necesare pentru a produce aceste produse de consum. 5conomistii definesc acest fenomen ca e ectul multiplicator sau principiul accelerator. Principalele caracteristici ale pietelor pentru produsele de consum si industriale sunt prezentate in tabelul urmator.
Carac"eris"ica &ererea 7olumul n care se cump!r! <um!rul de clieni Amplasarea consumatorilor ;odul de distribuie ;odul de realizare a vnz!rii =ipul de negocieri "tilizarea leasing-ului ;etoda principala de promovare Piaa de $roduse i dus"riale 8rganizaii ;are Puini &oncentrai geografic ;ai mult direct ;ult mai profesional ;ult mai comple$e Pe scar! larg! 7nz!rile personale Piaa de $roduse de lar& co su! *ndivizi ;ic ;uli 3ispersai ;ai mult indirect ;ult mai personal 6implu Puin 'eclama

>

ARTICOLUL' LINIA SI (I)UL DE PRODUSE #e initii Articol de produs #sau model% este o anumit! variant! a unui produs care poate reprezenta o ofert! distinct! printre produsele firmei. 3e e$emplu, firma Procter ? @amble ofera samponul Aead ? 6houlders &itrus -resh. $inia de produse reprezint! un grup de produse nrudite oferite de firm!. 3e e$emplu, in linia de sampon oferita de firma Procter ? @amble intra pe langa samponul mai sus amintit avem( Aead ? 6houlders ;enthol, Aead ? 6houlders &lasic, Aead ? 6houlders 3r4 6calp, s.a. Mi%ul de produse include toate produsele pe care le ofer! la vnzare o firm!. 3e e$emplu, firma Procter ? @amble ofera sapunuri #e$. &ama4%, sampoane, detergenti #=ide, Ariel, etc.%, pasta de dinti #e$. &rest%, scutece #e$. Pampers%. #imensiunile o ertei de produse $argimea mi%ului de produse este reprezentata de numarul de linii de produse pe care firma le ofera. Pro unzimea liniei de produse se refer! la num!rul de modele dintr-o linie de produse. Consistena mi%ului de produse este masura in care liniile de produse sunt similare in ceea ce priveste utilizarea, distributia, pietele tinta si pretul. 6trategia de crestere a profunzimii liniei este practicata pentru a atrage cumparatori cu diferite preferinte prin aprofundarea segmentarii de piata, urmarindu-se astfel cresterea vanzarilor si profitului. =otodata, un efect urmarit al acestei strategii de produs este si de a fructifica avantajele economiilor de scara in productie si mar,eting #modelele pot fi promovate impreuna prin promovarea liniei1 toate ambalajele liniei pot avea acelasi design1 poate permite standardizarea unor componente utilizate in cadrul liniei1 se bucura de avantajele unei aceeasi perceptii asupra calitatii de catre cumparatori% si de a compensa eventuala comportare sezoniera a vanzarilor. 6trategia de crestere a largimii mi$ului de produse este urmata pentru a diversifica riscul si a fructifica reputatia pe care si-au castigat-o. -irmele pot urma insa, si strategia de ingustare a mi$ului pentru a-si concentra mai bine eforturile pe un numar mai redus de produse. 3e e$emplu, Avon &osmetics si-a redus mi$ul prin vanzarea diviziei de produse de ingrijire a sanatatii si a pastrat numai divizia pentru produse de infrumusetare. 6trategia de mentinere a unei anumite consistente asigura firmelor pastrarea unei pozitii de piata puternice intr-un domeniu in care sunt specializate. 3e asemenea, pot fructifica avantajele economiilor de scara. &hiar daca nu se poate spune ca una din strategii este mai buna decat alta, este clar ca ceea ce este bun pentru o firma poate sa nu fie la fel de bun pentru alta, si totul depinde de factorii interni si cei e$terni. *n general insa, se poate afirma ca, riscul de a dezvolta un mi$ de produse inconsistent este oricum mai mare decat acela de a avea un mi$ de produse consistent. Aceste schimbari ale modelelor, liniilor de produse si mi$ului de produse pot fi realizate prin(

modi icarea produselor 0 sunt schimbari ale uneia sau mai multor caracteristici ale produsului1 de e$emplu, modificari de calitate, modificari functionale si modificari ale stilului1 acestea din urma, sunt de obicei practicate in moda, pentru a motiva consumatorii sa inlocuiasca cu modele noi, modelele vechi chiar daca acestea nu sunt uzate1 aceasta strategie se numeste plani icarea uzurii morale1 repozitionarea 0 schimbarea perceptiei consumatorului vis-a-vis de produs #a se vedea segmentarea pietei%1 e%tinderea sau restrangerea liniei de produse 0 e$tinderea reprezinta adaugarea de modele iar restrangerea este renuntarea la anumite modele. CICLUL DE *IA+ AL PRODUSELOR &iclul de via! al produselor, cel mai familiar concept in mar,eting, descrie acceptarea produsului pe pia! pe parcursul a patru stadii( introducere, cretere, maturitate i declin.

I "roducere *a #ari Pro0i"

Cre-"ere

(a"uri"a"e

Decli *. #/rile

Pro0i"urile

Ti!$

6e poate obeserva ca ciclul de viata nu se refera la o marca anume ci la o categorie de produs, adica la toate marcile care satisfac acelasi tip de nevoi. &ategoria de produs poate fi de e$emplu tigari, sapun, cafea, frigidere, detergent, camasi, medicamente, etc. <u toate produsele au o curba a ciclului de viata in forma prezentata anterior. 3urata fiecarei etape poate fi diferita de la o categorie de produs la alta. Produse cum ar fi cele ocazionale #curba a din figura%, care satisfac un anumit gust sau capriciu, pot sa treaca prin intreg ciclul in cateva saptamani #de e$emplu unele produse de imbracaminte%, sau unele produse considerate )la moda+ care dureaza doar un anumit sezo. Altele stau de decenii in stadiul de maturiate #de e$emplu masinile de spalat, frigiderele, etc.%. Alte produse, camasi, covoare s.a., au forma dantelata #curba b din figura%, sau cicluri repetate #curba c din figura% pentru medicamente.
7anzari

a c b

=imp

&onceptul de ciclu de viata nu arata specialistilor de mar,eting durata sa sau a unei etape, si nici nu specifica ce strategie ar trebui urmata. &iclul de viata este un instrument cu ajutorul caruia specialistii in mar,eting pot prognoza viitoarele tendinte si etapa care urmeaza.
E"a$e Carac"ersi"ici *a #ari Cos"uri Pro0i" 6laba Co cure "a O1iec"i2ele de !ar3e"i & &rearea increderii in produs si testarea <um!r limitat de modele1 modific!ri frecvente la produs Preurile sunt de obicei mari pentru a se recupera costurile de dezvoltare ale produsului I "roducere 6cazute 'idicate 3e obicei pierdere Cre-"ere &resc rapid ;edii &resc si ating de obicei ma$imul catre sfarsitul etapei 6e accentueaza si spre sfarsit devine f. mare ;a$imizarea profitului si cresterea cotei de piata 5$tinderea num!rului de modele1 modific!ri frecvente la produs Preurile ncep s! scad! c!tre sfritul stadiului de cretere ca rezultat al presiurii concurenei 5$tinderea num!rului dealerilor1 eforturi intense pentru a stabili relaii pe termen lung cu angrositii i detailitii 6e stimuleaz! cererea selectiv!1 se practic! o reclam! agresiv! (a"uri"a"e Ating ma$imul ;ici *ncep sa scada &ea mai puternica cu concurenti puternici si stabili ;a$imizarea cotei de piata <um!r mare de modele Preurile continu! s! scad! Decli 6cad ;ici &ontinua sa scada 6e diminueaza 'educerea cheltuielilor si e$ploatarea marcii 5liminarea modelelor i m!rcilor neprofitabile Preurile se stabilizeaz! la niveluri relativ sc!zute1 creteri mici de preuri sunt posibile dac! concurena este neglijabil! 6e renun! treptat la spaiile comerciale nerentabile

Produsul

Preul

Dis"ri1uia

Pro!o2area

3istribuia este de obicei limitat!, depinznd de produs1 6e fac eforturi intense i se practic! discounturi mari pentru atragerea angrositilor i detailitilor 3ezvoltarea nform!rii despre produs1 stimularea cererii primare1 utilizarea intensiv! a vnz!rilor personale la distribuitori1 utilizarea mostrlor i cupoanelor pentru stimularea consumatorilor

<um!r mare de dealeri1 discounturile scad1 se fac eforturi intense pentru a menine distribuitorii i spaiile comerciale 6e stimuleaz! cererea selectiv!1 reclam! agresiv!1 promovare n special pentru meninerea dealerilor i clienilor

6e renun! treptat la promovare

(ARCAREA PRODUSELOR 6uccesul unei afaceri depinde in parte de abilitatea pietei tinta de a face distinctie intre produse. ;arcarea este instrumentul principal de mar,eting prin care se poate deosebi un produs de cele concurente. 8 marc! #brand% este un nume, e$presie, simbol, desen sau o combinaie a acestora, care identific! produsele ce se vnd i le difereniaz! ntre ele.

5lementele unei m!rci sunt( numele mrcii este partea m!rcii care include litere, cuvinte i numere ce pot fi citite i vorbite1 semnul mrcii este partea m!rcii care nu poate fi vorbit!, de e$emplu simbolurile.

Principalele scopuri ale marcarii sunt( identi icarea produselor, repetarea vanzarilor si vanzarile de noi produse. "tilizarea marcilor ajuta la crearea loialitatii fata de acestea, adica la o preferinta constanta pentru ele fata de alte marci, ajutand consumatorii sa identifice aceste produse pe care vor sa le cumpere in dauna celor pe care nu vor sa le achizitioneze. S"ra"e&ii de !arcare

Cu !arc/

F/r/ !arc/ 4$rodus &e eric5

(arca $roduc/"orului

(arca dis"ri1ui"orului

Cu !arc/ !ul"i$la

(arcarea i di2iduala

(arcarea 0a!iliei

(arcarea i di2iduala

(arcarea 0a!iliei

Produsele fara marca sunt in general produsele ieftine, fara caracteristici deosebite, care sunt idntificate prin categoria de produs. 8 astfel de strategie a fost abordata de unele firme, mai cunoscute fiind e$emplele din industria farmaceutica # aspirina, antinevralgic, etc.% si industria hartiei #servetele, coli de scris, s.a%. 8ptiunea pentru aceasta strategie are ca principala cauza economiile care se realizeaza pentru actiunile promotionale. =otodata, firma nu isi asuma o raspundere fata de clienti in ceea ce priveste mentinerea unui anumit standard de calitate. 8 alta modalitate de marcare este utilizarea numelui fabricantului ca nume de marca, aceasta definind marca producatorului. 3aca marcarea se face de catre comerciant atunci este o marca a distribuitorului. 3e e$mplu ) Aro+ marca firmei ;etro. *n aceasta situatie, comerciantul cumpara produsele nemarcate de la fabricanti si isi asuma responsabilitatea marcarii lor dar si a realizarii altor activitati de mar,eting. 'ezultatul este asocierea acelor produse cu comerciantul si nu cu producatorul lor. -irmele pot opta ca strategii de marcare pe marcarea individuala a produselor, marcarea amiliei de produse sau marcarea multipla.

"tilizarea diferitelor marci pentru diferite modele de produs se numeste marcare individuala. 3e e$emplu Procter ? @amble utilizeza marcarea individuala a detergentilor produsi( =ide, Ariel, Fold, &heer, etc. #firma produce .. detergenti pentru diferite piete tinta%. ;arcarea mai multor modele sub aceeasi marca se numeste marcarea familiei de produse. 3e e$emplu firma 6on4 foloseste acelasi nume pentru toate produsele. ;arcarea multipla presupune aplicarea a doua sau mai multe marci pe acelasi podus. 5ste o strategie utila atunci cand o combinatie de marci imbunatateste prestigiul sau valoarea perceputa a produsului. 3e e$emplu, firma de micropocesoare *ntel plateste firmelor de calculatoare *F;, &ompaG, =oshiba s.a. utilizarea pe produsele lor a inscriptiei )*ntel inside+. 3e asemenea, strategia este utilizata si de doua sau mai multe firme care vor sa dezvolte impreuna un produs comun. Protectia legala a marcilor si dreptul e$clusiv de utilizarea a acestora se realizeza prin inregistrarea marcii #trademar,% la organizatiile responsabile #de e$emplu, in 'omania 86*; 0 8ficiul de 6tat pentru *nventii si ;arci%. A(6ALAREA Ambalajul este containerul care protejeaz! i promoveaz! produsul asigurndu-i sigurant! i uurin! la manevrare. -unciile ambalajului( protecia produsului promovarea produsului facilitarea depozit!rii i utiliz!rii produsului facilitarea recicl!rii i reducerii eventualelor daune mediului

ETIC7ETAREA 5ticheta este o parte integrant! a unui ambalaj. 9n general, eticheta are una din urm!toarele dou! forme( eticheta de convigere care se concentreaz! pe o tem! promoional! sau un logo i informarea consumatorului este n plan secundar1 eticheta in ormativ care este proiectat! s! ajute consumatorii s! fac! o alegere corect! a produsului i s! micoreze disonana cognitiv! manifestat! dup! cump!rare.

GARANIILE PRODUSELOR @arania este un atestat al calit!ii i performanei unui produs sau serviciu. 5$ist!( garanie e%pres care reprezint! o declaraie scris! atestnd c! produsul corespunde scopului pentru care este vndut1 garanie sugerat care reprezint! o declaraie nescris! c! produsul corespunde scopului pentru care este vndut. H

.I