Caderea Copolului (1453) Dukas, Chalcocondil,Critobul din Indos, Georgios Sfrantes sunt sursele primare cu privire la caderea Constantinopolului.

Vasile Grecu pe de alta parte este o importanta sursa datorita .. Mahomed II Cuceritorul- Andre Clot. Donald Mcnicol- Constantin XI. Marius Tepelea-Ghenadie Scholarios. Puterea otomana s-a reorientat in secolul XIII dinsre Asia Mica spre Europa. Din cauza faptului ca nu au fost bagati in seama, s-a dezvoltat zona acestor triburi nomade care vor constitui Imp otoman. In ultimii 20-30 de ani ai secolului XIII aceste trburi se vor coagula constituind o oarecare forta. Dupa 1300 se constituiesc intr-o formula politica si reusesc in 50 de ani sa ocupe Asia Mica. Dupa acest moment circumscris primei jumatati din sec XIV au inceput sa faca pasul spre Europa din ce in ce mai evident, reusind in cele din urma in 1354 sa indeplineasca acest plan in proximitatea capitalei, Glipoli. Au impresurat orasul reusind sa il sufoce incetul cu incetul . Au avut un antumit tip de abordare a lucrurilor extrem de agresiv. Fara sa isi tina deoparte epicentrul puterii lor politice, au avut tendinta de a-si fixa capitala in zona cea mai vestica posibila indicand in mod clar intentiile lor. Imediat ce au cucerit Brusa, un oras destul de nesemnificativ pentru noi, pe coasta Marii Egee, care la momentul respectiv era cel mai vestic punct al posesiunilor si au mutat capitala acolo. Dupa ce au cucerit Adrianopolul, si-au mutat capitala acolo. Ei vor practica aceasta politica in continuare pana la cucerirea Constantinopolului a carui glorie si elemente de ideologie politica imperiale le vor prelua. Dupa ce au iesit sa faca la mijlocul secolului XIV, pasul in Europa, in a doua jumatate s-au concetrat pe scaderea fortei de raspuns armat a bizantinilor sufcocand in cele din urma posesiunile bizantine care se vor margini in 1400 la zona limitrofa Copolului si Peloponezul (cu care nu putea fi facut contactul decat pe mare), Ahaia, Mistra si o serie de insule. Astfel nu au putut sa creeze un perimetru care sa permita mutarea unor forte armate si ajutorarea capitalei. Apoi in intreaga Peninsula Balcanica au reusit prin trei batalii succesive -din 3 in 3 anisa distruga forta bulgara si forta sarba. Prin 1389- Kossovopolje, 1393-1396 Vidin si Trnovo, au reusit sa rad tot ceea ce insemna o opozitie din partea celor doua popoare. Foarte multi au considerat faptul ca prin intermediul unui efort minim intreaga putere bizantina ar fi cazut in jurul anului 1400 insa otomanii au suferit in

1402 infrangerea de la Ankara a lui Baiazid de catre mongoli, fapt care a lasat urme adanci asupra imaginii si impactului lor la nivel european, entuziasmului lor cu privire la victorie nu neaparat ca forta armata care s-a refacut repede. In plus si bizantinii stiau sa ajunga diverse informatii care sa le fie favorabile pe diverse cai la urechile celor mai imp sultni in perioada 1400-1450 avan cativa oameni in anturajul sultanuluicare sa ii explice ca orasul e impenetrabil de 1100 de ani, zidurile sunt dificil de darmat si e pazit de o forta cereasca. Astfel toata aceasta zvonistica si incapacitatea de a trece peste esecul de la Ankaa insa acest ragaz e 50 de ani nu a fost folosit in mod util, ne gasind resorturile pentru coalizarea fortelor europene. Caderea a venit in mod firesc pentru ca resursele copolului erau dj foarte limitate la jumatatea sec 15, si pt otomani a fost o epoca foarte prospera avand in vedere ca au ajuns apoi pana in centrul europei, la viena. Din pacate regresul pentru otomani a inceput sa fie vizivbil dupa sec 17, explicat de foarte multi prin faptul ca o constructie de tip imperial era cu totul desueta, la nivel european existand tendinta de faramitare, nu centralista cum este imperiul. peste copolul bizantin a venit puterea acasta otomana care a reusit in 150 de ani sa aiba o exlozie teritoriala in sens imperialist dar deusetudinea bizantinilor si lipsa de corelare cu faramarea de tip national si aparitia dupa criteriul et nic a unor state incetul cu intcetul au intampinat dificultati in asi controla aceste teritorii rapid cucerite incepand cu sec 17 sa aibe perioada de decandenta totul spargandu-se din sec 19 (eteria 1821, serbia bulgaria si principatele pierdute suveranitatea, aparitia republicii turce sec 20). Este totusi impresioant cum reuseste sa reziste un imperiu pana in sec 20 dar este un tip de imperiu precum cel tarist sau austro ungar care nu mai respira aceeasi pofta pentru imperialist avand niste granite foarte bine delimitate, chair daca exista aceasta titulatura de imperiu. Imperiile din epoca moderna nu mai au de-a face cu intelegerea noastra a imperilor din epoca antica, acestea fiind reflectii cu totul palide fata de ideoologia reala imperiala pe care o mai regasim in imperiul bizantin. De partea celalalta, diviziunea din societatea vizantina si situatia lui : ferrara florenta sic hair inainte de el existau doua grupari bine definite si separate fata de contextl acesta politico-religios, la momsec 14 15 nu mai aveau forta de a si pastra independeta religioasa si a dezvolta in acelasi timp o actiune armata de sine statattoare ci trebbuiau sa coaguleze forte miitare euroopnene in schimbul

discutiilor despre unirea bisericii. Nici unuu niici altii nu erau multimuti de ceeac e primeau bizantinii ar fi vrut mai intai ajutorul militar si apoi sa se discute unirea, avand libertatea si recreanduse spatiul vital sa discute de pe pozitii de egalitatecu biserica occidentala penca nd ceilalti voiau o supunere initiala si aboa apoi sa fie ajutorul oferit. Punctele erau atat de rasturnate, esecul eraimprebizibil. Diviziunea intrea unii care cautau prin orce mijloc sa obtina ajutor militar din coccident si ceilalti care se contantrarsera in exclusivitate in pastratrea adevarului de credinta. Prin extremele propuse, ambele parti greseau. In gneral o atitundine extremista nu e de imbrastista si astfel s-ar foi putut gasi solutii prin o concetrare mai claa a elementelor de teologie iar apropierea ar fi fost cat mai usor de acceptat iar intelegerea punctelor fivergente sa fie mai clar explrimata si adoptatamai usor, evident pe axa bizant roma, nu invers. Lucrul acesta venea tin tmo, nu se putea opbtine in cativa ani dar nimeni nu a avut o astfel de viziune in acel moment. Crevasa aceasta din interiorulsoc biz a facut ca la mom atacului final nu toti cei care ar fi putut apara orasul sa o faca ci au existat voci care propuneau incercarea partii celeilalte a musulmanilor fara sa realizeze ca era de preferat discutia cu roma (lucas notaras) doar ca in cazul otomanilor lucrurile au fost ireversibile. Abele figuri centrale sunt niste personaje interesante. Ctin 11 a avut cateva mici succese impotriva unor ariergarzi otomane in zona greceasca in special oin peloponez si prin numele acesta glorios pe care il purta si aceste mici victorii, s-a considerat ca prin alegerea lui ca imparat, cu siguranta vor avea dinnou succesul militar garantat. A fost o eraoare tactica de altfel nici nu aveau o alta solutie deoarece nu avea cine altcineva sa preia fraiele imperiului resursele find limitate. Ctin 11 era in legatura cu cie din peloponez, se pierduse contactul cu cei din trebizonda. La mom in care a preluat conducerea im nu ai avea altceva de facut de cat sa ofere o opera darza in interiorul zidurilor, nu in afara lor, rolului lui a fost redus de org a uneui aparari pe cat se poate de incununate de succes. Figura lu i Mehmed II e cat se poate de iesita din comun. Ajunge la condicerea imp pentur a doua oara la 21 de ani, acest lucru explicand zvonurile care ajungeau la urechile unui sultan otoman care nu asculta de sfaturile unui batran pasa care fusese in conexoiuni cu bizantinii si ii exprimau mesaje partinitoare pentru tragerea timpului, temporizand lucrurile, evident facand aceasta contra cost. Tatal lui nu a dorit absout deloc sa cucereasca copolul mehmed facand din cucerirea copolului, proiectul vietii lui, reusind in 2 ani sa isi implineasca planul si apoi sa continue sa

domneasca timp de 30 de ani . el a reusit apoi sa realizeze contextul etnic si religios al populatiei pe care o domina, fiind un bun cunoscator al mai multor limbi, nu era cantonat in exclusiv in araba si persana ci si greaca si latina, dispozitia lui de a i intelege pe ttoti cei pec are ii domina a fost mult mai mare decat a predecesorilor. Atitudinile lui post cufcerice fiind destul de interesante pentru tiparul unui sultan asa cum il vde, inchistat in punctele lui de vedere si transmitand un imperativ religios. El era destul de deschis fata de tot ceea ce inseamna filosofie, a intelege puntile de legatura intre rel monoteiste, dar totusi nu era atat de apropiat, insa era iersit din tiparele clasice ale uini condo toman cu o vedere marginita. Atacul efectiv este clasic medieva tarziu deiarece in acest moment avem puterea armelor de foc anume artileria grea, fiind una dintre primele batalii mari in care se observa ce inseamna sa ai de partea tea o artilerie serioasa. Apoi, contextul in care se desfasoara lupta, nu e una deschisa in plan plat ci o batalie in jurul unor ziduri. Copolu pe apa era destul de sigur dinspre mare deoarece otomanii nu dispuneau de o reala forta navala in plus bizantinii dispuneau de focul grecesc, luptele navale avand loc corp la corp atnci cand navele se opreau langa ele, neexistand forta de foc instalata pe nave. Fiind 2 treimi inconjurat de apa mai ramanea o treime care putea fi atacata, trreime care insa era aparata de 2 randuri de ziduri foarte late. In cele din urma mai exista bucata dinspre cornul de aur care nu avea zid, existand un mic intrand de apa pe o latura a orasului, o mica limba de apa care era protejata printr-un lant si lantul putea fi din partea copolului ridicat sau lasat la nivelul apei. In primul rand, smehmed si-a dat seama ca o astfel de batalie nu putea fi castigata decat de o forta de foc foarte puternica realizand ca are de luptat cu zidurile in primul rand, el a realizat ca numai printr-o forta superioara de foc putea fi castigat. Variantele secundare, cum ar fi blocarea orasului ar fi dus la caderea orasului in aproximativ 1-2 ani, insa nu er ape tiparul lui mehmed sa aiba un astfel de succes, el dorind un succes militar cu tot ecoul pe care il putea avea in epoca. A reusit sa induca ideea unei blocade prin ridicarea a doua turnuri de aprara pe marul asiatic si eruopean al bosforului. La locul unde si-a ales cele doua tournuri, stramtoarea nu avea mai mult de 1 km, putand controla circulatia. La ferr flor s-a discutat despre aceasta blocare si prin toti comerciatnii genovezi trimisi in italia, bizantinii au incercat sa faca rost de ajutor. Dupa 1452, al doilea semnal este coagularea in apropiera i adrianopolului a tuturor fortelor otomane.numarul acesta e prezentat cu

cire de la 120 000 pana la 200 000 de luptatori cifre impresionante puse in legatura cu cifrele bizanntililor care erau segregati ( ?). orasul era relativ pustiu si pustiit, marii comercianti parasind orasul si gasindu se 40 000-50 000 in interiorul zidurilor, 1 700 -18000 genovezi cei care au avut de castigat in ultimii 200 de ani ai imperiului , la 1204 copolul fisese cucerit de venetieni si francezi, mihail 8 i-a avut alaturi pe genovezi care l-au ajutat ca sa ii indeparteze pe venetieni si sa ocupe pozitia primordiala in ceea ce priveste interesele economice, pastrand de la 1261 drepturile economice, fiind un fel de datorie de onoare ramanerea la copol in aceasta ultima batalie si 4000 de soldati bizantini. Totul a inceput in aprilie si s-a sfarsit in 29 mai dupa un discurs moralizator al lui mehmed 2 in noaptea din 28-29 mai si a imbarbatat pt ultima oara ienicerii din ariergarda spunandu-le ca au timp de 3 zile sa ia tot ceea ce au dorit, imbarbatarea functionand in asa masura incat zidurile au devenit mai usor de distrus. Poarta despre care se vorbeste ca ar fi fost lasta deschisa, e cea de la limita cornului de aur (kerko porta ?) in vlaherne era si centrul puterii economice (viitorul fanar).ipoteza deschderii portii dinspre vlaherne e una plauzibila in sensul in care deschiderea spre cntrul puterii bizantine ar fi oferit oportunitatea otomanilor sa ajunga direct la tinta, pt ei ne fiind imp sa ajunga in capatul celalalt al peninsulei la sf sofia. Sunt f mult care estompeaza aceasta legenda explicand foarte limpede ca zidurile si tipurile de abordare ale lui mehmed nu puteau conduce spre o alta finalitate adica dupa ce 2 sapt si-a dispus toat forta de atac pe cei 7 km de zid si-a concentrat apoi toata forta in 2 pucte, bizantinii ne mai putand sa repare noaptea ce se strica ziua, gaurioel au decvenit din ce in ce mai mari si posibilitatea de rezistenta biza scade. Imparatul a murit pe zidurile orasili, genovezii au fugit cu ultima corabie pe care o mai aveau in posesine si totul a fost pierdut. Dupa 1453 au inteles destul de rapid cum este turbanul turcesc. Inceptul cu incetul mehmed nu putea iesi mult din tiparul clasic al unui conducator islamic. Cei 28 de ani de conducere de dupa caderea orasului, pana in 1470c and se stabilizeaza lucrurile cu privirea la cceastastca noiua capital a avut un raport destul de bun cu crestinii, rlucrurile miodificandu se destul de radical si brutal. El stia ca grecii si genovezii sunt experti la a propulsa orasul la starea lui anterioara, de la ei trebuind ca proprii lui negutatori tegbuind sa invete deci trebuia sa reorganizeze si reazeze comunit greceasca. Mehmed a reorganizat biserica pentru a-i atrage, nu mai exista patriarhul (ultimul grigorios 3 mammas fiind expluzat de pe scaun tocmai pe

fondul disputelor unioniste) si ar ealizat ca tebbuies a existe un lider cares a transmita ca lucrurile sunt in regula, atunci a ales un patr din tabara antiunuonista ne putand alege un om care sa creeze punti cu eruopa si aa les pe ghenadie 2 scholarios, un laic prezent la ferra ra lforenta cu o viziune pro unuinista dar stand in apropeiere de marcu eguenicul, marcu sia intors cu totul viziunea si ghenadie a preluat dupa 1444 stindardul acesta cand marcu a murt. El fusese luat sclaf de otomani, l-a cautat si descoperit in adrianopole si dupa sase luni l-a ales si inscaunat urmand tiparul de la inscaunarea patr ecimenici de catre imp bziantini, a facut rost de cal alb, l-a purtat prun oras si asamai dep. Revenirea grecilor si cantonrea lor in fanar, fostul vaherne a adus un plus extraord orasulu atat dpv economic cat si din cel al pv al repopularii nu mare oras ne putandu se face o repopulare numai cu tomani fiind necesar un amalgam de pop ca si mai inainte, acesta a fost planul lui si a reusit sa il atinga prin aceasta prina idee de aalege unpatr. Apoi felul in care a gandit si a org aceasta comunitate. In cartile noastre de ist bis si ideea general accept, tiparul musulman de acoabita cu cei de alta religie si alta natie era organizarea lor in mileturi adica alegerea unui sef cu demnitate religoasa si politicadeci patr trebuia nu numai sa raps spiritual si duhovnicestte de grecii din jurisdictia sultanului ci trebuia sa raspunda si jurudic, de ex daca un grec din asia mica facea un act anti otoman in asia mica, patriarhul trebuia sa rasounda in fata sultanului. E un model latin care a fost dorit de cativa patriarhi de inainte de 1453. Aceasta putere politica este primita dar nu in acelasi tip de libertate exprmat in occident ci deasupra lor era un alt lider care ii putea trage de ureechi mai ale spt aspectele de natura politica. Totusi ideea de a org comunit armeana evreilor si crestinilor in forma unor mileturi se pare ca a suferit in perioada sec 15-19 o orecare evolutie, existand o alternativa la aceasta structura a mileturilor, care spune ca initial tinand seama chiar de dreptul jurisdictional din bis ort, ca patr copol nu putea avea control asupra alexandriei si antiohiei era distrus prin sist mileturilor dar unii cercetatori afirma ca ar fif ost un fel e org de tiopul breslelor mestesugaresti- taifeuri ( ?) care se vor transforma in milet ulterior prin care sub patr sunt pusi toti crestinii din imp otoman. Acum ca imbratisam dins ec 15 ideea de milet sau ca facem aceasta nota la evolutoa acestei strcuturi prin bresle si adunar locala la cea centralista, tine de evolutie si stiinta a evolutie a lucrurilor in cadrul imp otoman. Apoi a dat scutiri de impozite celor care imbracau haina clericala, toci

cei care erau dati pe lista de patrh de colopol ca sunt clerici erau scutiti de impozite, scutiri care nu exstau la niv acesta in perioada biz si au devenit atractivesubversivitatea actiunilor sultanului cu simplul scop de a inflori orasul si apoi ca situatia sa se schimbe la implinirea obiectivului. El a actionat in sensul unei productivitati imediate a actiunilor. Destul de rapid, chiar in perimetul celei de a doua jumatati a sec 15 avem dj institutia a peschesului care a aparut in relatiile otomano bizantine chiar din sf sec 15 fiind initial unul suportabil fiind o mica forma de respect dar care cu timpul s-a transformat intr-o lupta interna la nivelul patrharilor. Ideea transmite si faptul ca existau oameni care in cadrul bisericii erau dispusi sa plateasca aceasta suma nu neaparat ca existau oameni care cereau. Acest aspect a ajuns sa devina o chestiune fiintiala, organismul electoral sinodal nu mai functiona cum trebuie nu neaparat din cauza sinodalilor ci din cauza acestui flagel care a devenit din ce in ce mai cunoscut. Daca unul ajungea patr la copol oferind o anumita suma de bani si in spatele lui sa nu mai exista alti 4 candidati, nu ar mai fi existat un fel de tip de licitati dar problema este ca ea nu se incheia atunci cand unul era ales, ci continua dupa alegerea patriarhului ci purea apare un altul care ar fi avut anumite influente sau bani mai mult care sa ii ia locul patriarhului.