Sunteți pe pagina 1din 25

1

UNIUNEA EUROPEAN

GUVERNUL ROMNIEI Fondul Social European MINIS"ERUL MUN!II# P O S R U FAMILIEI +I PRO"E!*IEI $%%& , $%() SO!IALE AMPOS RU

Instrumente Structurale $%%& ' $%()

O I P O S

R U

A!A EMIA ROMN INS"I"U"UL NA*IONAL E !ER!E"RI E!ONOMI!E -!ostin !. /iri0escu1

Pentru colecia WORKING PAPERS

Cercetri asupra posibilitilor de valorificare a reziduurilor a idonoase prin bioconversie


Autor! "r# In$# %IRONESC& %onica

COALA POSTDOCTORAL PENTRU BIODIVERSITATE ZOOTEHNIC I BIOTEHNOLOGII ALIMENTARE PE BAZA ECOECONOMIEI I BIOECONOMIEI NECESARE ECOSANOGENEZEI contract POSDRU/89/ !"/S/#$%"8 Proiect cofinanat din Fondul Social European prin Programul Operaional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 200 !20"#

UNIUNEA EUROPEAN

GUVERNUL ROMNIEI Fondul Social European MINIS"ERUL MUN!II# P O S R U FAMILIEI +I PRO"E!*IEI $%%& , $%() SO!IALE AMPOS RU

Instrumente Structurale $%%& ' $%()

O I P O S

R U

A!A EMIA ROMN INS"I"U"UL NA*IONAL E !ER!E"RI E!ONOMI!E -!ostin !. /iri0escu1

Con'inut

(# 1.1. 1.2. 1.3. +# ,# 3.1. 3.2. 3.3. -# %.1. %.2. .# &.1. &.2. &.3. 0#

Conte)tul *tiin'ific Tehnologii de obinere a amidonului Obinerea amidonului rezidual din procesarea cartofilor Epurarea i valorificarea apelor reziduale din industria amidonului Obiective %ateriale *i etode analitice !ateriale "naliza apelor reziduale i a amidonului obinut din apele reziduale #olosirea apelor reziduale $n bioconversie Rezultate *i discu'ii 'tudiul compoziiei apelor reziduale i a amidonului obinut din apele reziduale 'tudiul procesului de bioconversie a amidonului Contribu'ii la dezvoltarea cunoa*terii/ perspective/ i pact (ontribuii la dezvoltarea cunoa)terii *erspective +mpact 1iblio$rafie

+ 2 7 8 1 1 1 12 1% 1& 1& 17 2 2 21 21 22

COALA POSTDOCTORAL PENTRU BIODIVERSITATE ZOOTEHNIC I BIOTEHNOLOGII ALIMENTARE PE BAZA ECOECONOMIEI I BIOECONOMIEI NECESARE ECOSANOGENEZEI contract POSDRU/89/ !"/S/#$%"8 Proiect cofinanat din Fondul Social European prin Programul Operaional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 200 !20"#

UNIUNEA EUROPEAN

GUVERNUL ROMNIEI Fondul Social European MINIS"ERUL MUN!II# P O S R U FAMILIEI +I PRO"E!*IEI $%%& , $%() SO!IALE AMPOS RU

Instrumente Structurale $%%& ' $%()

O I P O S

R U

A!A EMIA ROMN INS"I"U"UL NA*IONAL E !ER!E"RI E!ONOMI!E -!ostin !. /iri0escu1

(# Conte)tul *tiin'ific ,up- celuloz-. amidonul este al doilea polizaharid care se g-sete $n natur-. sintetizat de plante ca material de rezerv-. *rincipalelor plante cultivate efectiv pentru obinerea amidonului industrial sunt cerealele. $n special porumbul. urmat de cartof i gr/u 0de 1aere. 12223. "midonul este obinut prin e4tracia )i separarea din plante sub form- de granule. "midonul este izolat $n principal din sursele prezentate $n tabelul 1. 5n continuare. sunt prezentate pe scurt tehnologiile clasice de obinere a amidonului din porumb i cartof. precum i posibilit-ile de valorificare a apelor reziduale rezultate. *e l/ngsursele convenionale de amidon. la ora actual- se pune din ce $n ce mai acut problema folosirii reziduurilor i a apelor reziduale pentru obinerea amidonului. dar i pentru valorificarea acestora pe principiile sustenabilit-ii eco6economice 01ro7n. 2 13 i bio6economice. "midonul a8uns $n apele reziduale este un efluent nedorit deoarece are un necesar biologic de o4igen mare )i necesitsuprafee mari de degradare )i are proprietatea de a colmata solul. ,epoluarea apelor necesitcheltuieli mari. "ceast- cercetare studiaz- posibilit-ile de obinere a amidonului din reziduurile de la prelucrarea cartofilor pentru obinerea de produse de tipul cartofilor pr-8ii. chips6urilor i de valorificare prin bioconversie a apelor reziduale de la sp-larea cartofilor folosii $n acest scop. ca soluii eco6economice i bio6economice. (#(# 2e3nolo$ii de obinere a a idonului 2e3nolo$ia de obinere a a idonului din poru b *rincipala materie prim- la obinerea amidonului $n ara noastr- este porumbul. care se g-se)te aproape $ntotdeauna la preuri mici. se poate depozita u)or de la un sezon la altul )i are un coninut ridicat de amidon. "ceasta a condus la elaborarea proceselor industriale pentru valorificarea amidonului din porumb la m-cinarea boabelor $nmuiate. O schem- de operaii general- la obinerea amidonului din porumb este cea dat- $n figura 1.
COALA POSTDOCTORAL PENTRU BIODIVERSITATE ZOOTEHNIC I BIOTEHNOLOGII ALIMENTARE PE BAZA ECOECONOMIEI I BIOECONOMIEI NECESARE ECOSANOGENEZEI contract POSDRU/89/ !"/S/#$%"8 Proiect cofinanat din Fondul Social European prin Programul Operaional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 200 !20"#

UNIUNEA EUROPEAN

GUVERNUL ROMNIEI Fondul Social European MINIS"ERUL MUN!II# P O S R U FAMILIEI +I PRO"E!*IEI $%%& , $%() SO!IALE AMPOS RU

Instrumente Structurale $%%& ' $%()

O I P O S

R U

A!A EMIA ROMN INS"I"U"UL NA*IONAL E !ER!E"RI E!ONOMI!E -!ostin !. /iri0escu1

Tabelul 1. (aracteristicile granulelor de amidon 01elitz )i 9rosch. 12223 0'ingh )i colab.. 2 2e peratur Con'inut "ia # Cristalini8 a Sursa de a idon/ 5or a 6 7 tatea 647 $elatinizare 4 6oC7 (ereale Gr;u ;& < 7 =. * 2 < 38 3; &3 < ;& Secar = 12 < % &7 < 7 Ovz = 2<& &; < ;2 Poru b ;& < 8 * & 6 2& ;2 < 7 A ilo aize && 6 ; 2 62& ;7 < 87 Pb# cornos ;& 6 8 * 32 ;3 < 72 Ovz & 6 1& &; < ;2 Orez 7& 6 2 3<8 38 ;1 < 78 Orez cornos && < ;& %ei *. ' % < 12 ;2 < 7& Sor$ *. ' % < 2% Sor$ cornos ;8 < 7% =egume 5asole 3 < 3& '. O 17 < 31 ;% < ;7 %azre lis > 0'+3 &<1 % 6 %8 &7 6 7 %azre zb;rcit > 0(3 3 <%
COALA POSTDOCTORAL PENTRU BIODIVERSITATE ZOOTEHNIC I BIOTEHNOLOGII ALIMENTARE PE BAZA ECOECONOMIEI I BIOECONOMIEI NECESARE ECOSANOGENEZEI contract POSDRU/89/ !"/S/#$%"8 Proiect cofinanat din Fondul Social European prin Programul Operaional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 200 !20"#

33 A iloza 9 bibare la :.oC a 21 :b 2; < 31 28 22 < 22 28 &2 < 8 <1 27 1% < 32 1 21 < 3% %2 32 < 3% 33 < 3& ;3 < 7& 18 13 11 1. 3 1.;; .21 23 2; 27 9rad polimerizare 21 18& 2% 13 13 .&2 A ilopectina (onstanta legare iod c .21 .7% .21 .11 9rad polimerizare d 12 < 2 2; 2; 2& < 2; 23 2 < 22 2

2% ;% 12 &; 22

UNIUNEA EUROPEAN

GUVERNUL ROMNIEI Fondul Social European MINIS"ERUL MUN!II# P O S R U FAMILIEI +I PRO"E!*IEI $%%& , $%() SO!IALE AMPOS RU

Instrumente Structurale $%%& ' $%()

O I P O S

R U

A!A EMIA ROMN INS"I"U"UL NA*IONAL E !ER!E"RI E!ONOMI!E -!ostin !. /iri0escu1

?-d-cini )i tuberculi Cartof ; < ;& E 1& < 1 2& &8 < ;; 23 32 .&8 2% Cassava 8 6 8& 'E!+6'. ' & < 3& 38 0tapioca3 &2 6 ;% 17 1. ; = 6 lenticular@ * 6 poliedric@ ' 6 sferic@ O 6 oval@ > 6 form- de rinichi@ E 6 eliptic@ '+ 6 simplu@ ( 6 compus@ a 6 9reutatea amidonului $mbibat. determinat- pe baza substanei uscate. cu luarea $n considerare a polizaharidelor solubile@ b 6 pe baza cumulului amiloza A amilopectina B 1 @ c 6 mg iodC 1 mg amidon@ d 6 determinat prin degradarea ramificaiilor cu enzimele pululanaze sau izoamilaze.

COALA POSTDOCTORAL PENTRU BIODIVERSITATE ZOOTEHNIC I BIOTEHNOLOGII ALIMENTARE PE BAZA ECOECONOMIEI I BIOECONOMIEI NECESARE ECOSANOGENEZEI contract POSDRU/89/ !"/S/#$%"8 Proiect cofinanat din Fondul Social European prin Programul Operaional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 200 !20"#

UNIUNEA EUROPEAN

GUVERNUL ROMNIEI Fondul Social European MINIS"ERUL MUN!II# P O S R U FAMILIEI +I PRO"E!*IEI $%%& , $%() SO!IALE AMPOS RU

Instrumente Structurale $%%& ' $%()

O I P O S

R U

A!A EMIA ROMN INS"I"U"UL NA*IONAL E !ER!E"RI E!ONOMI!E -!ostin !. /iri0escu1

Porumb Curitoare SO2 Tancuri nmuiere pe nmuiere &'aporatoar e pe cltire

Mori degerminare Cicloane separare germeni Mori mcinare Site splare #ermen i %sctoare )e(an Prese ulei %lei brut Site splare SO2 !or"ot Concentratoa re centrifugale Turte &(tractoare ulei #ermen i epui*aimestector umed

Centrifuge

primare
Cicloane splare

#luten

$iltre

+afinare ba*ic lbire cu pm,nt decolorant

Concentratoare centrifugale sau filtre p proaspt midon

cid sulfuric .eutrali*ator

-eodori*ator

%sctoare midon nemodifica t $in de gluten %lei de porumb rafinat

%sctoare %lei acid $in de gluten de porumb

#igura 1. 'chema de operaii la prelucrarea porumbului pentru obinerea amidonului 0!ironescu. 2 %3

*entru producia de amidon. boabe de porumb sunt mai $nt/i $nmuiate@ aceast- etap- este consumatoare de timp 02% 6 &2 h3 )i presupune costuri ridicate@ este realizat- cu soluie apoasdiluat- de 'O2. la o temperatur- sub cea de gelatinizare 0%&6&&D(3 i la pE acid 0% 6 &3. creat cu bacterii lactice 0!ironescu et al.. 2 83 care inhib- supravieuirea )i multiplicarea agenilor %3. 5n continuare. obinerea amidonului din porumb se patogeni bacteriene 0'efa6,edeh et al.. 2

bazeaz- pe separarea componentelor bobului prin m-cinarea umed-. urmat- de separarea altor
COALA POSTDOCTORAL PENTRU BIODIVERSITATE ZOOTEHNIC I BIOTEHNOLOGII ALIMENTARE PE BAZA ECOECONOMIEI I BIOECONOMIEI NECESARE ECOSANOGENEZEI contract POSDRU/89/ !"/S/#$%"8 Proiect cofinanat din Fondul Social European prin Programul Operaional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 200 !20"#

UNIUNEA EUROPEAN

GUVERNUL ROMNIEI Fondul Social European MINIS"ERUL MUN!II# P O S R U FAMILIEI +I PRO"E!*IEI $%%& , $%() SO!IALE AMPOS RU

Instrumente Structurale $%%& ' $%()

O I P O S

R U

A!A EMIA ROMN INS"I"U"UL NA*IONAL E !ER!E"RI E!ONOMI!E -!ostin !. /iri0escu1

componente dec/t amidonul $n mediu apos. pe baza diferenei de densitate. $n fraciuni aproape pure 0Fi et al.. 2 %3. 1ilanul $n aceste componente ale bobului esteG 3.&: fibre. %.&: ulei. 1 : proteine. 72: amidon )i & : alte componente 0minerale3. raportat la substana uscat-. *ractic. pe l/ng- amidon. se mai obinG borhotul. care conine $n principal fibre@ germenele. care conine cea mai mare parte din ulei@ glutenul. care conine cea mai mare parte din proteine. Obinerea amidonului curat $n fabricile de amidon necesit- un consum de ap- de 1%2 6 183 l C tona de porumb. toat- ad-ugat- $n ultima etap-. la cicloanele de sp-lare. "ceast- ap- va trebui $ndep-rtat- prin evaporare dac- materia prim- avea un coninut de umiditate de 1 612:. Hscarea rapid- este metoda universal folosit- pentru amidon. gluten )i borhot. "pa introdus- la ultima sp-lare se recircul- prin tot sistemul. $n contracurent cu amidonul. *rincipalele ape reziduale sunt apele de $nmuiere. care sunt concentrate p/n- la un lichid v/scos conin/nd %&6& : umiditate. prin evaporare. Evaporarea )i uscarea necesit- consum mare de energie electric- )i termic-. #abricile de amidon sunt considerate pe locul doi privind consumul de energie $ntre $ntreprinderile de industrie alimentar-. 2e3nolo$ia de obinere a a idonului din cartof "midonul din cartofi este u)or de obinut. deoarece nu sunt necesare nici $nmuiere. nici separarea germenilor@ cartofii sunt iniial sp-lai. apoi dezintegrai prin m-runire umed-. iar fibrele )i proteinele sunt separate $n acela)i mod ca )i la obinerea amidonului de porumb. =egat de accesibilitatea la amidon. structura )i compoziia cartofului fac u)oar- separarea amidonului. deoarece materialul are rezisten- mecanic- redus-. deci celulele sunt distruse u)or. iar amidonul se g-se)te $n celul- $ntr6o structur- mai puin compact- )i rigid- 0celulele nu sunt pline cu granule de amidon. iar leg-tura cu proteinele este mai slab-3. ,in punct de vedere economic. succesul depinde de distrugerea unui num-r c/t mai mare de celule )i eliberarea amidonului. O schem- de operaii general- la obinerea amidonului din cartofi este cea din figura 2. Totu)i. o mare problem- este dat- de coninutul mare de impurit-i )i diversitatea acestora )i. de asemenea. de faptul c- proteina din cartofi este un component solubil. cu mare tendin- de spumare )i un substrat bun pentru microorganisme. (a urmare. tuberculii de cartofi sunt cur-ai )i transportai cu ap-. ceea ce presupune o cantitate mare de ape reziduale. puternic $nc-rcate cu

COALA POSTDOCTORAL PENTRU BIODIVERSITATE ZOOTEHNIC I BIOTEHNOLOGII ALIMENTARE PE BAZA ECOECONOMIEI I BIOECONOMIEI NECESARE ECOSANOGENEZEI contract POSDRU/89/ !"/S/#$%"8 Proiect cofinanat din Fondul Social European prin Programul Operaional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 200 !20"#

UNIUNEA EUROPEAN

GUVERNUL ROMNIEI Fondul Social European MINIS"ERUL MUN!II# P O S R U FAMILIEI +I PRO"E!*IEI $%%& , $%() SO!IALE AMPOS RU

Instrumente Structurale $%%& ' $%()

O I P O S

R U

A!A EMIA ROMN INS"I"U"UL NA*IONAL E !ER!E"RI E!ONOMI!E -!ostin !. /iri0escu1

impurit-i. care trebuie tratate. (antitatea de ape de sp-lare )i transport necesar- este de 7&68 :. raportat la cantitatea de cartofi prelucrat-. ,up- cur-ire. cartofii sunt r-zuii )i. funcie de conceptul tehnologic. se separ- sucul celular prin decantare )i se concentreaz- 0se $ndep-rteaz- prin aceasta p/n- la 7 : din proteine3.

#igura 2. 'chema de operaii la prelucrarea cartofului pentru obinerea amidonului 0!ironescu. 2 %3

COALA POSTDOCTORAL PENTRU BIODIVERSITATE ZOOTEHNIC I BIOTEHNOLOGII ALIMENTARE PE BAZA ECOECONOMIEI I BIOECONOMIEI NECESARE ECOSANOGENEZEI contract POSDRU/89/ !"/S/#$%"8 Proiect cofinanat din Fondul Social European prin Programul Operaional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 200 !20"#

UNIUNEA EUROPEAN

GUVERNUL ROMNIEI Fondul Social European MINIS"ERUL MUN!II# P O S R U FAMILIEI +I PRO"E!*IEI $%%& , $%() SO!IALE AMPOS RU

Instrumente Structurale $%%& ' $%()

O I P O S

R U

A!A EMIA ROMN INS"I"U"UL NA*IONAL E !ER!E"RI E!ONOMI!E -!ostin !. /iri0escu1

Hrm-toarea etap- este e4tracia amidonului prin sp-lare cu 8eturi de ap- a materialului m-runit $n diferite instalaii. ,up- denisipare. laptele de amidon brut este purificat prin sp-lare $n contracurent cu ap- demineralizat- )i apoi se deshidrateaz- )i se usuc-. (antitatea de ap- de e4tracie )i sp-lare a8unge la 2 :. raportat- la cantitatea de cartofi prelucrat-.

(#+# Ob'inerea a idonului rezidual din procesarea cartofilor =a procesarea cartofilor pentru obinerea cartofilor pr-8ii. a chipsurilor. fulgilor )i altor produse din cartofi. granulele de amidon sunt eliberate din celule la t-iere )i trec $n apele de transport )i sp-lare. (antit-ile sunt variabile $n funcie de gradul de m-runire cerut de procesul tehnologic. 5n mod obi)nuit cantitatea de amidon ce trece $n apele de sp-lare )i transport este de 3 IgC tona de cartofi prelucrat- 0JlKssides et al.. 2 23. ,eoarece amidonul se g-se)te $n concentraii mici $n ape 0 .&:3 este necesar- o concentrare $n hidrocicloane p/n- la 3&: 018 1eaume3. 'e recomand- o filtrare a apelor printr6o sit- cu 1% 6 1& mesh. pentru $ndep-rtarea pulpei. $nainte de a depozita apele $n rezervorul de alimentare al hidrocicloanelor. 'uspensia concentrat- se depoziteaz- $ntr6un rezervor prev-zut cu agitator. de unde este trimis- la instalaia de prelucrare. "pele pot fi concentrate )i $n decantoare p/n- la un coninut de faz- solid- de & :. dar este necesar adaosul de dio4id de sulf pentru evitarea dezvolt-rii microorganismelor 0!ironescu. 2 %3. !ulte instalaii de procesare a cartofilor au de)euri de la cur-irea )i sortarea cartofilor. Hneori. c/nd se obin produse speciale. aceste de)euri pot s- se g-seasc- $n cantitate mare. ,e obicei aceste de)euri se utilizeaz- ca fura8. ,ac- se instaleaz- un aparat de m-runire )i un sistem de separare a amidonului. din acest material se pot obine cam 7 62 Ig amidon C tona de cartofi. ,e)i la ora actual- aceast- recuperare a amidonului din instalaiile de prelucrare a cartofilor nu este o prioritate. este clar c- amidonul recuperat are o valoare mai mare dec/t fura8ul. "midonul recuperat din instalaiile de procesare a cartofilor este de cele mai multe ori sp-lat. uscat )i ambalat chiar la $ntreprinderile produc-toare. ,ac- nu. suspensia se trimite la centrele de prelucrare a amidonului. unde se face o sp-lare )i o separare a pulpei grosiere )i fine. urmat- de rafinare. deshidratare )i uscare. "midonul astfel obinut ar trebui s- aib- aceea)i calitate cu cel obinut direct din tuberculi. dar durata mare de la colectare p/n- la uscare. determinCOALA POSTDOCTORAL PENTRU BIODIVERSITATE ZOOTEHNIC I BIOTEHNOLOGII ALIMENTARE PE BAZA ECOECONOMIEI I BIOECONOMIEI NECESARE ECOSANOGENEZEI contract POSDRU/89/ !"/S/#$%"8 Proiect cofinanat din Fondul Social European prin Programul Operaional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 200 !20"#

UNIUNEA EUROPEAN

GUVERNUL ROMNIEI Fondul Social European MINIS"ERUL MUN!II# P O S R U FAMILIEI +I PRO"E!*IEI $%%& , $%() SO!IALE AMPOS RU

Instrumente Structurale $%%& ' $%()

O I P O S

R U

A!A EMIA ROMN INS"I"U"UL NA*IONAL E !ER!E"RI E!ONOMI!E -!ostin !. /iri0escu1

modific-ri $n structura amidonului. ca urmare a aciunii microorganismelor. ceea ce se reflect- $n sc-derea viscozit-ii amidonului. !ulte fabrici produc-toare $n special de amidon modificat prelucreaz- amidonul recuperat din fabricile. care prelucreaz- cartofi. )i anume amidonul obinut din instalaiile de control al efluenilor. "cest amidon rezidual poate fi separat )i uscat. ?ecuperarea amidonului )i uscarea lui pentru livrarea ca materie prim- la obinerea amidonului modificat s6a dovedit economic-. (#,# Epurarea i valorificarea apelor reziduale din industria a idonului O mare cantitate de ape uzate sunt rezultate la $nmuierea porumbului i sp-larea cartofilor. 0?uss !eKer )i6*ittroff. 2 %3 recomand- aprecierea reziduurilor alimentare prin stabilirea Lindicelui specific de reziduuriL 0specific 7aste inde43. care reprezint- masa de reziduuri acumulate $mp-rit- la masa de produs vandabil. *otrivit acestora. $n industria de prelucrare a cartofului indicele specific de reziduuri se situeaz- $ntre .3 )i .&@ aceast- valoare este relativ mare. apropiatde indicele specific de de)euri obinute $n industria c-rnii 0viel )i de vac- de prelucrare3 sau $n industria zah-rului 0post 6e4tracie din pulp- de sfecl- sau n-mol de carbonatare3 0?uss !eKer )i6 *ittroff. 2 %3. "ceste reziduuri sunt valoroase. ele conin/nd. pe l/ng- amidon. i cantit-i substaniale de proteine 09onzales et al. 12213. (ontrolul polu-rii aerului )i apei este de mare interes $n ultimii ani $n fabricile de amidon. *oluarea ambelor medii a fost redus- treptat prin obinerea de noi produse secundare. prin tratarea apelor reziduale astfel $nc/t ele s- poat- fi recirculate sau folosind facilit-i e4istente de tratare a apelor. ,in anul 123 a fost interzis- evacuarea $n r/uri a apelor de $nmuiere )i a apelor reziduale neutilizate $n proces. rezult/nd procesul Mbottled upN care const- $n reinerea particulelor prin diverse strategii 0precipitare. icane montate pe trasee. etc3 0!ironescu. 2 %3. (u toate c- procedeul M bottled upN m-re)te randamentul de substan- uscat- la 22:. e4ist$nc- o serie de ape reziduale diluate conin/nd substane organice )i anorganice care nu pot fi returnate $n proces. 0'tavenger. 12723 a estimat c- $n medie fabricile de amidon evacueaz- $n 8ur de 7. g 1O,&C tona de porumb. Tratamentul standard al apelor reziduale ale ora)elor nu este adecvat pentru tratarea acestor ape. deoarece au valori pE $ntr6un domeniu larg )i o gam- mare de substane organice coninute. de asemenea sunt volume mari de ape reziduale. 5n cazul fabricilor de amidon
COALA POSTDOCTORAL PENTRU BIODIVERSITATE ZOOTEHNIC I BIOTEHNOLOGII ALIMENTARE PE BAZA ECOECONOMIEI I BIOECONOMIEI NECESARE ECOSANOGENEZEI contract POSDRU/89/ !"/S/#$%"8 Proiect cofinanat din Fondul Social European prin Programul Operaional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 200 !20"#

UNIUNEA EUROPEAN

GUVERNUL ROMNIEI Fondul Social European MINIS"ERUL MUN!II# P O S R U FAMILIEI +I PRO"E!*IEI $%%& , $%() SO!IALE AMPOS RU

Instrumente Structurale $%%& ' $%()

O I P O S

R U

A!A EMIA ROMN INS"I"U"UL NA*IONAL E !ER!E"RI E!ONOMI!E -!ostin !. /iri0escu1

se poate utiliza un sistem cu digestie aerob- a materialului organic. *entru aceasta. apele se colecteaz- $ntr6un bazin mare prev-zut cu agitator $n care se controleaz- pE6ul )i temperatura. 1iomasa se dezvolt- $n tancuri de suprafa- aerate $n care se reduce proporia de substane organice sub limitele prev-zute de ageniile de protecie a mediului. 1iomasa se recupereaz- prin flotaie 0!alladi and +ngham. 12233 0"ustermann6Eaun. 12223 0(ibis et al.. 2 ;3. Hn alt sistem de purificare biologic- a apelor reziduale din fabricile de amidon permite o rat- de 1 ori mai mare de conversie a substanelor organice $n biomas- comparativ cu sistemul clasic de n-mol activ aerat. *rocedeul folose)te un strat fluidizat de nisip realizat cu o4igen pur 0Ead8ivassilis et al. 12273. "lte procedee de procesare a apelor reziduale sau a apelor diluate din proces ce pot fi aplicate $n industria amidonului folosesc procedeele de separare prin membraneG osmoz- invers-. ultrafiltrare. sau electrocoagulare 0OobKa et al.. 2 ;3. Osmoza invers- este o alternativ- mai economic- pentru concentrarea apelor reziduale diluate cum sunt cele de $nmuiere. (onsumul de energie este mult mai redus dec/t cel prin evaporaie. de la concentraii de 1261&:. Osmoza inverspentru concentrarea apelor de sp-lare a amidonului este preferabil- utiliz-rii schimb-torilor de ioni 0'arIa et al.. 2 23. !embranele de ultrafiltrare sunt produse cu porozit-i diferite )i au o mare selectivitate $n separarea moleculelor cu greut-i moleculare diferite )i poate fi folosit- pentru separarea de fraciunile solubile. de e4emplu. la separarea proteinelor )i gr-similor din hidrolizatele de amidon. *rin aceasta se $mbun-t-e)te puritatea hidrolizatelor )i se reduce consumul de energie )i aparatur0!ironescu. 2 %3. &a3 cultiv- mucegaiuri produc-toare de acid lactic. O posibilitate este de a folosi apele uzate de la prelucrarea cartofilor ca substrat pentru microorganisme@ de e4emplu. 0Euang et al.. 2 O condiie de cre)tere cu concentraia de amidon de apro4imativ 2 g C l la un pE de ;. )i 3 D . este favorabil pentru fermentaie cu producerea de acid lactic cu un randament de .876 .27 g C g amidon asociat cu 1.&62. g C l biomas- fungic- produs- $n 3; de fermentaie h 0Euang et al.. 2 0Eofvendahl )i Eahn6Eagerdal. 2 &b3. 3 trece $n revist- posibilit-ile de a folosi apele uzate

din industria alimentar- pentru producia de acid lactic folosind bacterii lactice 0="13 cultivate pe ape reziduale de la prelucrarea amidon de porumb. Este bine cunoscut- simbioza dintre ="1 )i dro8diile din genul Saccharomyces
COALA POSTDOCTORAL PENTRU BIODIVERSITATE ZOOTEHNIC I BIOTEHNOLOGII ALIMENTARE PE BAZA ECOECONOMIEI I BIOECONOMIEI NECESARE ECOSANOGENEZEI contract POSDRU/89/ !"/S/#$%"8 Proiect cofinanat din Fondul Social European prin Programul Operaional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 200 !20"#

14

UNIUNEA EUROPEAN

GUVERNUL ROMNIEI Fondul Social European MINIS"ERUL MUN!II# P O S R U FAMILIEI +I PRO"E!*IEI $%%& , $%() SO!IALE AMPOS RU

Instrumente Structurale $%%& ' $%()

O I P O S

R U

A!A EMIA ROMN INS"I"U"UL NA*IONAL E !ER!E"RI E!ONOMI!E -!ostin !. /iri0escu1

0*aramithiotis et al.. 2

;3. ="1 sunt produc-toare de acid lactic. care scade pE6ul la valorile 13.

corespunz-toare pentru dro8dii )i spp. de Saccharomyces cerevisiae. sunt produc-toare de vitamine necesare pentru bacteriile lactice 0,an. 2 +# Obiective "ceast- cercetare are dou- obiective. *rimul obiectiv se refer- la aprecierea calit-ii apelor reziduale obinute de la prelucrarea cartofilor la obinerea de chipsuri i cartofi pr-8ii )i la investigarea caracteristicilor amidonului separat din aceste ape. "l doilea obiectiv se refer- la investigarea posibilit-ii de a utiliza apele reziduale rezultate de la prelucrarea cartofilor la obinerea de chipsuri i cartofi pr-8ii ca substrat pentru ="1 din genul Lactobacillus )i C sau dro8dia Saccharomyces cerevisiae. ,e asemenea. este analizatinfluena adaosului de enzime amilolitice asupra metaboliz-rii substratului i producerii de etanol. ,# %ateriale *i ,#(# %ateriale "u fost utilizai cartofi tip 'ante. "pele reziduale au fost obinute de la sp-larea cartofilor )i de la t-ierea cartofi la obinerea de chips6uri. a)a cum este prezentat $n figura 3. *ractic. 2. Ig de cartofi 0bine sp-lai anterior3 au fost deco8ite )i cartofii deco8iti 01.8& Ig3 au fost sp-lai cu 1 l ap- distilat- steril-. pentru a evita $nc-rcarea apei cu s-ruri )i microorganisme@ apele reziduale rezultate au fost considerate "pe reziduale + $n figura 2. ,up- t-ierea ca chips6uri. acetia au fost sp-lai din nou cu 1 l ap- distilat- steril- )i apele colectate sunt notate ca "pe reziduale ++ $n figura 2. 'itele utilizate pentru filtrarea au toate ochiurile p-trate cu ochiuri de dimensiuni diferite. =a filtr-rile +. ++ )i +++. au fost separate particulele mari i agregatele proteice. '6a considerat c- numai granulele de amidon )i proteinele foarte mici. care nu au fost precipitate cu acid au r-mas $n ap- )i acestea au fost sp-late cu ap- demineralizat-. =a filtrarea final-. filtrarea +J. granulele de amidon au r-mas pe sit-. iar proteinele si particulele mai mici de 3 m au trecut prin ochiurile sitei.
COALA POSTDOCTORAL PENTRU BIODIVERSITATE ZOOTEHNIC I BIOTEHNOLOGII ALIMENTARE PE BAZA ECOECONOMIEI I BIOECONOMIEI NECESARE ECOSANOGENEZEI contract POSDRU/89/ !"/S/#$%"8 Proiect cofinanat din Fondul Social European prin Programul Operaional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 200 !20"#

etode analitice

11

UNIUNEA EUROPEAN

GUVERNUL ROMNIEI Fondul Social European MINIS"ERUL MUN!II# P O S R U FAMILIEI +I PRO"E!*IEI $%%& , $%() SO!IALE AMPOS RU

Instrumente Structurale $%%& ' $%()

O I P O S

R U

A!A EMIA ROMN INS"I"U"UL NA*IONAL E !ER!E"RI E!ONOMI!E -!ostin !. /iri0escu1

)Cl

Cartofi spla5i

p distilat steril

Cur5are

Splare 6

pe re*iduale 6

pe re*iduale 66

Tiere

mestecare

Splare 66 p)8/9575 sit 1444 m +e*iduu sit 544 m +e*iduu sie'e 154 m +e*iduu

Precipitare proteine $iltrare 6

C"ips7uri de cartofi

$iltrare 66 $iltrare 666

Splare cu ap deminerali*at

$iltrare 6: %scare midon

sit 34 m pe re*iduale /4 C; /"


o

#igura 3. 'chema de obinere a apelor reziduale )i amidon la prelucrarea cartofilor ,imensiunea ochiurilor sitelor au fost alese lu/nd $n considerare dimensiunea granulelor de amidon izolate. care a fost m-surat- la microscop cu a8utorul "4io=ab microscop )i soft7are6ul
COALA POSTDOCTORAL PENTRU BIODIVERSITATE ZOOTEHNIC I BIOTEHNOLOGII ALIMENTARE PE BAZA ECOECONOMIEI I BIOECONOMIEI NECESARE ECOSANOGENEZEI contract POSDRU/89/ !"/S/#$%"8 Proiect cofinanat din Fondul Social European prin Programul Operaional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 200 !20"#

12

UNIUNEA EUROPEAN

GUVERNUL ROMNIEI Fondul Social European MINIS"ERUL MUN!II# P O S R U FAMILIEI +I PRO"E!*IEI $%%& , $%() SO!IALE AMPOS RU

Instrumente Structurale $%%& ' $%()

O I P O S

R U

A!A EMIA ROMN INS"I"U"UL NA*IONAL E !ER!E"RI E!ONOMI!E -!ostin !. /iri0escu1

"4ioJision 0(arl Peiss +nstruments3 )i a variat $n domeniul 2 6 1 & m. ,iametrul mediu a fost de &; m. Hn e4emplu de m-surare a granulelor de amidon izolate este prezentat $n figura %.

#igura %. 9ranule de amidon izolate din apele reziduale )i m-surarea dimensiunii lor ,up- obinere. apele reziduale + i ++ au fost amestecate i p-strate $n condiii de refrigerare pentru ma4im % ore )i apoi analizate. Ele au fost denumite *QQ. "u fost obinute ape reziduale de la prelucrarea cartofilor )i amidon de cartofi $n trei e4perimente diferite@ apele reziduale de la fiecare dintre cele trei e4perimente au fost numerotate cu *QQa. *QQ1 )i *QQc )i analizate separat. ,e asemenea. amidonul obinut din toate cele trei e4perimente a fost numerotat cu 'ta. 'tb )i 'tc. ,#+# Analiza apelor reziduale i a a idonului obinut din apele reziduale "u fost analizate *QQ de la prelucrarea cartofilor pentru obinerea de chips 6uri. "u fost realizate dou- tipuri de investigaiiG analize microbiologice )i analize fizico6chimice. *entru analizele microbiologice. au fost utilizate diferite medii de cultivareG 6
6 6 6

*late (ount "gar *(" pentru a determina num-rul total de bacterii@ !alt "gar pentru determinarea num-rului total de fungi 0dro8dii )i mucegaiuri3@ !ac(onIeK6"gar pentru determinarea Salmonella )i a bacteriilor coliforme@ Bacillus cereus "gar pentru determinarea bacteriei patogene Bacillus cereus@ !annitol 'alt *henol6?ed "gar pentru determinarea stafilococilor patogeni 0Staphylococcus aureus, S. epidermis3@ (etrimide6"gar pentru determinarea bacteriilor aparin/nd genului Pseudomonas. "nalizele fizico6chimice asupra *QQ )i amidonului obinut din aceste7a au fostG

6
6

COALA POSTDOCTORAL PENTRU BIODIVERSITATE ZOOTEHNIC I BIOTEHNOLOGII ALIMENTARE PE BAZA ECOECONOMIEI I BIOECONOMIEI NECESARE ECOSANOGENEZEI contract POSDRU/89/ !"/S/#$%"8 Proiect cofinanat din Fondul Social European prin Programul Operaional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 200 !20"#

13

UNIUNEA EUROPEAN

GUVERNUL ROMNIEI Fondul Social European MINIS"ERUL MUN!II# P O S R U FAMILIEI +I PRO"E!*IEI $%%& , $%() SO!IALE AMPOS RU

Instrumente Structurale $%%& ' $%()

O I P O S

R U

A!A EMIA ROMN INS"I"U"UL NA*IONAL E !ER!E"RI E!ONOMI!E -!ostin !. /iri0escu1

6 'ubstana uscat-. determinat- de evaporare a apei )i uscare la 1 &o( timp de % ore@ 6 pE6ul. determinat cu un pE6metru 0Eanna +nstruments3@ 6 "ciditatea. m-surat- prin titrare cu >aOE .1n $n prezen- de fenolftalein- ca indicator@ 6 (oninutul de amidon. determinat prin metoda Evers. !etoda const- $n hidroliza unei cantit-i mici- de produs 0&. g3 $n soluie apoas- cu acid sulfuric concentrat la 1 D( timp de 1& minute. urmat- de precipitarea proteinelor cu acid fosfo7olframic. filtrare )i analiz- polarimetric-@ 6 (oninutul de proteine. determin- dup- cum urmeaz-G filtrare prin 3 m filtre si precipitatii la pE izoelectric %.& 6 & 0van Ooningsveld et al. 2 proteine@ 6 (enu)a total-. determinat- prin evaporare uscat )i mineralizarea uscat la ; 6 conductibilitatea. m-surat- cu un Eanna conductometer@ 6 (ompu)ii organici. determinai cu permanganat de potasiu 0'haabani et al. 2 &.3. "pele reziduale cu O!nO% $n e4ces au fost $nc-lzite la temperatura de fierbere i apoi meninute timp de 1& minute@ permanganatul de potasiu $n e4ces a fost tratat cu acid o4alic )i restul de acid o4alic s6a titrat cu permanganat de potasiu. valoarea total- a compu)ilor organici fiind e4primat $n mg de O!nO% folosii la titrare@ 6 Paharurile reduc-toare. cu metoda =uff6'choorl 0!ironescu )i !ironescu. 2 3. *e scurt. o cantitate cunoscut- de produs este tratat- cu citrat de cupru $n e4ces 1 minute la fierbere. urmat- de r-cirea rapid- )i de tratare a citratului de cupru $n e4ces cu O+ )i E2'O% cu agitare continu-@ ionii de iod formai sunt dozai cu >a2'2O3 $n prezen- de amidon solubil ca indicator. *entru analiza capacit-ii de legate a apei 0Qater Eolding (apacitK QE(3 a fost folosit- o metod- descris- de c-tre 0=each et al. 12&2.3. modificat prin 0TaIiza7a et al.. 2 %3 )i adaptatpentru aceast- cercetare. "ceast- proprietate a fost evaluat- la temperaturi diferite 03 . ; . 8 )i 2 D(3. "naliza a fost efectuat- $n tuburi de centrifugare de & ml@ apa a fost legat- de amidon prin meninerea unei suspensii de amidon de &. g $n 2& ml ap- deionizat- $n baia de ap- sub agitare la rpm pentru 1& temperatura selectat- timp de 3 de minute. apoi. probele au fost centrifugate 03% o( timp de 3 ore@ 2.3 " cunoscut o cantitate de de)euri 02& ml $ntr6 un tub de centrifugare & 3. centrifugare )i la pondere de reziduuri. considerate ca fiind total de

minute3. iar supernatantul a fost separat. ,ecantatul. care conine granule de amidon care a reinut apa. a fost c/nt-rit. ?aportul dintre masa de amidon final )i iniial a fost considerat ca QE(. "u fost determinate i caracteristicile fizico6chimice ale unui amidon din cartofi comercial.
COALA POSTDOCTORAL PENTRU BIODIVERSITATE ZOOTEHNIC I BIOTEHNOLOGII ALIMENTARE PE BAZA ECOECONOMIEI I BIOECONOMIEI NECESARE ECOSANOGENEZEI contract POSDRU/89/ !"/S/#$%"8 Proiect cofinanat din Fondul Social European prin Programul Operaional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 200 !20"#

1/

UNIUNEA EUROPEAN

GUVERNUL ROMNIEI Fondul Social European MINIS"ERUL MUN!II# P O S R U FAMILIEI +I PRO"E!*IEI $%%& , $%() SO!IALE AMPOS RU

Instrumente Structurale $%%& ' $%()

O I P O S

R U

A!A EMIA ROMN INS"I"U"UL NA*IONAL E !ER!E"RI E!ONOMI!E -!ostin !. /iri0escu1

,#,# 5olosirea apelor reziduale <n bioconversie Saccharomyces cerevisiae "T(( 327 1 )i cultura Fointec 113 0care conine ="1 din genurile Streptococcus )i Lactobacillus3 0!ecconti3 au fost folosite. Sacch. cerevisiae a fost $nmulit- pe e4tract de mal pentru 2% de ore la 2&o(@ Fointec 113 a fost cultivat pe geloz- pentru 2% de ore la 3&D(@ culturile rezultate au fost utilizate ca inocul. *entru inactivarea microorganismelor prezente $n apele uzate )i reducerea coninutului de ap-. *QQ a fost fiert timp de 1& minute la 1 D (. 5n unele probe. amidon a fost hidrolizat ml substrat. enzimatic cu enzima Optimalt 11" 0o 6amilaz-3 $n concentraie de .& mlC1 0!ironescu et al. 2 amidonului. "u fost preparate apte probeG
6 6 6 6 6 6 6

*arametrii de lucru la hidroliza enzimatic- au fostG pE B &. @ temperatura de &&D(@ 2 h de hidroliz2.3. "cest proces este cunoscut sub numele de zaharificare $n industria

*1G *QQ A Optimalt 11" A Fointec 113@ *2G *QQ A Optimalt 11" A Sacch. cerevisiae@ *3G *QQ A Optimalt 11" A Fointec 113 A Sacch. cerevisiae@ *%G *QQ A Fointec 113@ *&G *QQ Fointec A 113 A Sacch. cerevisiae@ 11G *QQ 0proba martor 1. numai cu ape reziduale@ 12G *QQ A Optimalt 11". Eidroliza enzimatic- )i procedurile de cultivare sunt prezentate $n figura &. Eidroliza enzimatic- )i fermentare a apelor uzate au fost analizate prin m-surarea

coninutului de amidon. zaharuri reduc-toare 0P?3. pE6ul si productia de alcool. P? au fost m-surate prin utilizarea metodei =uff6'choorl 0!ironescu )i !ironescu. 2 sulfuric concentrat la 1 3. Total de zaharuri coninut a fost determinat prin hidroliza unei mici cantit-i de produs $n soluie apoas- cu acid D ( timp de 1& minute. urmat- de precipitarea proteinelor cu acid phospho7olframic. filtrare )i analiz- cu metoda =uff6'choorl. "midon a fost determinat ca diferen- $ntre coninutul total de zaharuri )i P?. pE6ul a fost determinat cu un pE6metru 0Eanna +nstruments3.
COALA POSTDOCTORAL PENTRU BIODIVERSITATE ZOOTEHNIC I BIOTEHNOLOGII ALIMENTARE PE BAZA ECOECONOMIEI I BIOECONOMIEI NECESARE ECOSANOGENEZEI contract POSDRU/89/ !"/S/#$%"8 Proiect cofinanat din Fondul Social European prin Programul Operaional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 200 !20"#

15

UNIUNEA EUROPEAN

GUVERNUL ROMNIEI Fondul Social European MINIS"ERUL MUN!II# P O S R U FAMILIEI +I PRO"E!*IEI $%%& , $%() SO!IALE AMPOS RU

Instrumente Structurale $%%& ' $%()

O I P O S

R U

A!A EMIA ROMN INS"I"U"UL NA*IONAL E !ER!E"RI E!ONOMI!E -!ostin !. /iri0escu1

= ! >i ? sau Saccharomyces

P<<
$ermentare 34oC; p) 0; 2/ " Sterili*are Concentrare #elatini*are

mila*a

= ! >i ? sau Saccharomyces

@a"arificare 55oC; p) 5; 24 "

$ermentare 34oC; p) 0; 2/ "

#igura &. ,esignul e4perimental la cultivarea de ="1 )i Saccharomyces $n culturi singure sau $n amestec pe ape reziduale de la prelucrarea cartofilor 0*QQ3 folosind simultan )i separat zaharificarea )i fermentarea (oninutul de alcool a fost m-surat ca rezultat al reaciei sale cu dicromat de potasiu la cald. urmat- de m-surarea colorimetric- la &7& nm a culorii formate 0Qilliams si ?eese. 12& 3. -# Rezultate *i discu'ii -#(# Studiul co poziiei apelor reziduale i a a idonului obinut din apele reziduale ?ezultatele obinute la analiza microbiologic- a apelor uzate sunt prezentate $n tabelul 2. Tabelul 2G (aracteristici microbiologice ale apelor reziduale rezultate de la prelucrarea cartofilor $n cele trei e4perimente
No# Colonii/ C5&= l 1. 2. 3. %. &. ;. 7. >um-r total de bacterii >um-r total de fungi 0dro8dii i mucegaiuri3 Salmonella 1acterii coliforme Bacillus cereus 'tafilococi patogeni Pseudomonas sp. *QQa 1 3 1 1 8 ; >alori *QQb 1.& . 1 3 1 2 12 1 *QQc 2.& . 1 3 2. 1 2 2& 1 1%

COALA POSTDOCTORAL PENTRU BIODIVERSITATE ZOOTEHNIC I BIOTEHNOLOGII ALIMENTARE PE BAZA ECOECONOMIEI I BIOECONOMIEI NECESARE ECOSANOGENEZEI contract POSDRU/89/ !"/S/#$%"8 Proiect cofinanat din Fondul Social European prin Programul Operaional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 200 !20"#

10

UNIUNEA EUROPEAN

GUVERNUL ROMNIEI Fondul Social European MINIS"ERUL MUN!II# P O S R U FAMILIEI +I PRO"E!*IEI $%%& , $%() SO!IALE AMPOS RU

Instrumente Structurale $%%& ' $%()

O I P O S

R U

A!A EMIA ROMN INS"I"U"UL NA*IONAL E !ER!E"RI E!ONOMI!E -!ostin !. /iri0escu1

Hn num-r relativ mare de bacterii se g-sesc pe cartofi. chiar dac- acetia au fost sp-lai anterior. #ungii sunt $ntr6un num-r redus. precum )i Pseudomonas sp. Hnele bacterii coliforme )i stafilococii patogeni au fost identificate $n dou- din cele trei probe analizate. dar ele ar fi putut a8unge $n apele uzate din m/inile lucr-torilor. Salmonella )i Bacillus cereus sunt absente $n toate cele trei probe analizate. ?ezultatele indic- faptul c- apele uzate rezultate din prelucrarea cartofilor au o $nc-rc-turmicrobian- relativ s-rac-. iar microorganismele periculoase nu sunt prezente $n aceste reziduuri. (aracteristicile fizico6chimice ale apelor reziduale rezultate de la prelucrarea cartofilor sunt prezentate $n tabelul 3. ?ezultatele indic- faptul c- ele conin o cantitate mare de compu)i organici 0predominante amidonul si proteinele3. motiv pentru care aceste de)euri ar putea fi considerate valoroase. dac- sunt folosite pentru a cre)te valoarea produselor ulterioare )i dac- se dep-)esc costurile de reprocesare. Tabelul 3. (aracteristici fizico6chimice ale apelor uzate rezultate de la prelucrarea cartofilor
No# 1. 2. 3. %. &. ;. 7. 8. Caracteristica pE la 2 D( 'ubstana uscat-. : (ompui organici. mg O!nO% "midon. : *roteine. : (enua. : (enua conductometric-. m'Ccm "ciditatea. grade aciditate *QQa ;.% 2.;8 &%;2 1.; .73 .1% 8 .& 8 2.21 *QQb ;.3 2.7; &%&& 1.7& .71 .12;1 .%23 2.22 >alori *QQc &.2 2.&7 &%& 1.;% .;; .122 .& 2 2.2& Jaloare medie ;.2 2.;7 &%&8 1.;; .7 .1&3 .& 2.2&

"midonul din cartofi comercial are urm-toarele caracteristiciG pE6ul ;. 87@ 1 .22 coninut de ap-. amidon 82.1%@ cenu)- total de . 87 :@ zaharuri reduc-toare .%3:@ QE( la 3 o( 1.2;:@ QE( la ; o( 1;.7:@ QE( la 8 o( 3&:@ QE( la 2 o( 1 :. Tabelul % prezint- caracteristici fizico6chimice ale amidonului separat din apele reziduale de la prelucrarea cartofilor. Jalorile obinute pentru probele de amidon izolate de ape reziduale indico concentraie ridicat- de amidon 0$n 8urul valorii de 88.8:3 )i redus- de cenu)- )i zaharuri. *rodusul final are caracteristici fizico6chimice foarte aproape de cele ale amidon din cartofi comercial. ,eci. acest amidon poate fi utilizat cu succes $n aplicaii din industria alimentar-. *entru chips6uri mari. snacIs6uri sau fabrici de cartofi pr-8ii. de recuperarea amidonului din ape reziduale
COALA POSTDOCTORAL PENTRU BIODIVERSITATE ZOOTEHNIC I BIOTEHNOLOGII ALIMENTARE PE BAZA ECOECONOMIEI I BIOECONOMIEI NECESARE ECOSANOGENEZEI contract POSDRU/89/ !"/S/#$%"8 Proiect cofinanat din Fondul Social European prin Programul Operaional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 200 !20"#

11

UNIUNEA EUROPEAN

GUVERNUL ROMNIEI Fondul Social European MINIS"ERUL MUN!II# P O S R U FAMILIEI +I PRO"E!*IEI $%%& , $%() SO!IALE AMPOS RU

Instrumente Structurale $%%& ' $%()

O I P O S

R U

A!A EMIA ROMN INS"I"U"UL NA*IONAL E !ER!E"RI E!ONOMI!E -!ostin !. /iri0escu1

rezultate de la sp-larea cartofilor ar putea fi o soluie pentru reducerea cantit-ii totale de compu)i organici din aceste ape. ?eciclarea. reprocesarea )i utilizarea eventual- a amidonului care a trecut $n apele de sp-lare ofer- potenialul de a folosi acest produs. mai degrab- dec/t descompunerea acestuia $n mediul $ncon8ur-tor. care ar putea provoca efecte d-un-toare asupra mediului. Tabelul %G (aracteristici fizico6chimice ale amidonul obinut din apele reziduale rezultate de la prelucrarea cartofilor
No# 1. 2. 3. %. &. ;. 7. 8. 2. Caracteristica pE la 2 D( (oninut ap-. : "midon. : (enua. : Paharuri reduc-toare. : QE( la 3 o(. : QE( la ; o(. : QE( la 8 o(. : QE( la 2 o(. : 'ta ;.3& 2.37 82.2& . 7; .8 2 1;.& 3& 28.& 'tb ;.27 2.%2 88.2% . 22 .8& 2.3 1;.2 3&.& 1 >alori 'tc ;.% 2.22 88.37 . 71 .72 2.& 1; 3&.& 1 Jaloare medie ;.3% 2.3; 88.8& . 8 .72 2.27 1;.23 3&.33 22.&

?ezultatele acestei cercet-ri au fost folosite pentru participarea la (onferina +nternaional#ood (hemistrK. Engineering R TechnologK Timioara 2 11 cu lucrarea N+nvestigations on 7aste7aters at potato processing and starch recoverK and characterisationN i publicarea rezultatelor $n revista cotat- 1 Journal of agroalimentary processes and technologies. 2 11. 17 023. 13%6138 -#+# Studiul procesului de bioconversie a a idonului Jalorile coninutului de amidon. P? )i alcool format prin fermentare sunt prezentate $n figura ; )i variaia pE6ului $n probele de dup- 2% ore de fermentare. $n comparaie cu probele martor sunt prezentate $n #igura 7. 5n proba martor f-r- enzim- 0113. coninutul de amidon este relativ ridicat 02:3 )i se g-se)te o cantitate mic- de P? 0 .1:3. 5n proba martor $n care a fost ad-ugat- enzima 0123. amidonul este parial hidrolizat )i concentraia de zaharuri reduc-toare crete la .82: datorit- aciunii a enzimei. (um era de asteptat. nu este detectat alcool $n ambele probe martor.
COALA POSTDOCTORAL PENTRU BIODIVERSITATE ZOOTEHNIC I BIOTEHNOLOGII ALIMENTARE PE BAZA ECOECONOMIEI I BIOECONOMIEI NECESARE ECOSANOGENEZEI contract POSDRU/89/ !"/S/#$%"8 Proiect cofinanat din Fondul Social European prin Programul Operaional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 200 !20"#

12

UNIUNEA EUROPEAN

GUVERNUL ROMNIEI Fondul Social European MINIS"ERUL MUN!II# P O S R U FAMILIEI +I PRO"E!*IEI $%%& , $%() SO!IALE AMPOS RU

Instrumente Structurale $%%& ' $%()

O I P O S

R U

A!A EMIA ROMN INS"I"U"UL NA*IONAL E !ER!E"RI E!ONOMI!E -!ostin !. /iri0escu1

2$0 "$' "$& "$% "$2 "$0 0$' 0$& 0$% 0$2 0$0 (" (2 P" P2 P#

Starc*$ + Reducing sugars$ + ,lco*ol$ +

P%

P)

#igura ;. Jalorile coninutului de amidon. P? )i alcool $n probele analizate

&$)

&

p-

)$)

%$) (" (2 P" P2 P# P% P)

#igura 7. Jalorile pE6ului $n probele analizate =a ad-ugarea de ="1 $n 12. amidonul $ncepe s- fie hidrolizat dup- 2% ore. coninutul de amidon $n *1 ating/nd $n 8urul valorii de 1:@ P? nu sunt consumate. cel mai probabil pentru c="1 nu sunt implicate $n metabolizarea maltozei. care este produsul de hidroliz- principal a enzimei Optimalt 11" folosit $n aceast- cercetare. pE6ul scade la %.8& dup- 2% ore de cultivare.
COALA POSTDOCTORAL PENTRU BIODIVERSITATE ZOOTEHNIC I BIOTEHNOLOGII ALIMENTARE PE BAZA ECOECONOMIEI I BIOECONOMIEI NECESARE ECOSANOGENEZEI contract POSDRU/89/ !"/S/#$%"8 Proiect cofinanat din Fondul Social European prin Programul Operaional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 200 !20"#

13

UNIUNEA EUROPEAN

GUVERNUL ROMNIEI Fondul Social European MINIS"ERUL MUN!II# P O S R U FAMILIEI +I PRO"E!*IEI $%%& , $%() SO!IALE AMPOS RU

Instrumente Structurale $%%& ' $%()

O I P O S

R U

A!A EMIA ROMN INS"I"U"UL NA*IONAL E !ER!E"RI E!ONOMI!E -!ostin !. /iri0escu1

datorit- capacit-ii ="1 de a produce acid lactic folosit pentru a crea un pE care inhib- alte microorganisme dec/t bacteriile produc-toare de acid lactic. Sacch. cerevisiae este consumatoare de substrat P? )i se produce o cantitate mic- de alcool 0proba *23. ,ro8dia nu modific- pE6ul modificat la & la adaosul enzimei. "tunci c/nd ="1 )i Sacch. cerevisiae se adaug- $n probele hidrolizate enzimatic 0*33. are loc consumul de amidon@ amidonul r-mas este de .72:. valoare mai mic-. la fel ca la folosirea culturii ="1 singular-. ,e asemenea. P? sunt consumate. principalul responsabil pentru metabolizarea lor fiind dro8dia. 'e obine i alcool. $n concentraie mic-. pE6ul este $n sc-dere la o valoare mai mic- 0%.2&3. Toate rezultatele indic- faptul c- ambele tipuri de microorganisme au cre)tere relativ bun- $mpreun- pe acest substrat )i fiecare dintre ele este produc-tor de metabolii specificiG acid lactic $n cazul bacteriilor lactice i alcool de c-tre dro8die. 5n absena unor enzime. ="1 sunt mai bune consumatoare de amidon 0care scade la .;:3 )i produc o concentraie mai mare de acid lactic. deoarece valoarea pE6ului scade la %.7& 0proba *%3. "a cum indic- rezultatele. ="1 are o mai bun- cre)tere atunci c/nd este cultivat singur. f-r- adaos de enzim- Optimalt 11". "r putea fi posibil ca produsul de hidroliz- al enzimei. maltoza. s- inhibe bacteriile. (/nd Sacch. cerevisiae este amestecat cu ="1 $n probele *QQ netratate cu enzim-. ambele tipuri de microorganimse sunt $n cre)tere bun- )i sunt consumatoare de amidon )i P?. ,eoarece pE6ul scade foarte repede. dup- 2% h 0de la ;.13 $n proba martor la %.28 la *&3 )i concentraia de alcool format este foarte sc-zut-. rezultatele indic-. de asemenea o mai bun- cre)tere a ="1. $n aceste condiii 0proba *33. ?ezultatele acestei cercet-ri au fost folosite pentru participarea la (onferina +nternaionala 'ociet-ii ?om/ne de 1iologie (elular- "rad6'zeged 2 11 cu lucrarea N*reliminarK investigations on the use of potato 7aste7ater for lactic acid bacteria and Saccharomyces cerevisiae single and mi4ed cultivationN i publicarea $n revista cotat- 1A Annals of RSBC. 2 11. 1& 013. 3%263&3.

COALA POSTDOCTORAL PENTRU BIODIVERSITATE ZOOTEHNIC I BIOTEHNOLOGII ALIMENTARE PE BAZA ECOECONOMIEI I BIOECONOMIEI NECESARE ECOSANOGENEZEI contract POSDRU/89/ !"/S/#$%"8 Proiect cofinanat din Fondul Social European prin Programul Operaional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 200 !20"#

24

UNIUNEA EUROPEAN

GUVERNUL ROMNIEI Fondul Social European MINIS"ERUL MUN!II# P O S R U FAMILIEI +I PRO"E!*IEI $%%& , $%() SO!IALE AMPOS RU

Instrumente Structurale $%%& ' $%()

O I P O S

R U

A!A EMIA ROMN INS"I"U"UL NA*IONAL E !ER!E"RI E!ONOMI!E -!ostin !. /iri0escu1

.# Contribu'ii la dezvoltarea cunoa*terii/ perspective/ i pact .#(# Contribu'ii la dezvoltarea cunoa*terii "pele rezultate de la sp-larea cartofilor 0*QQ3 pentru producia de chips6uri. snacIs6uri sau cartofi pra8iti sunt reziduuri valoroase. care conin compu)i organici precum proteinele 0$n 8urul valorii de .7:3 )i amidonul 0$n 8urul valorii de .;;:3. ,eoarece aceste ape uzate sunt obinute din cartofi de8a sp-lai. au o $nc-rcatur- microbian- mic-. inclusiv cantitate mic- de coliformi )i sunt eliminai sau se g-sesc $n cantit-i acceptabile agenii patogeni ca Salmonella. Bacillus cereus sau stafilococii. *entru recuperarea amidonului. procedura propus- $n aceast- lucrare $ncepe cu precipitarea proteinelor. urmat- de trecerea pe site cu diametre ochiurilor de la 1 m la 1& m. pentru

separarea agregatelor proteice. )i cernerea final- pe sit- cu dimensiunea ochiurilor 3 m pentru recuperarea amidonului. "midonul obinut pe aceast- cale a fost uscat )i au fost analizate caracteristicile fizico6 chimice. *rodusul obinut $n acest mod prezint- coninut ridicat de amidon 0$n 8urul valorii de 88.8&:3 )i sc-zut de ap- 02.3;:3 )i cenu)- 0 . 8 :3. QE( 0capacitatea de reinere a apei3. proprietate funcional- la diferite temperaturi este mare )i cre)te cu temperatura. amidonul reine 1;.23: din apa ad-ugat- la ; o(. 3&.33: din apa ad-ugat- la 8 o( sau 22.&: din apa ad-ugat- la 1 D(. Toate aceste caracteristici sunt aproape de valorile obinute pentru amidonul comercial :3. 5n concluzie. acest amidon poate fi folosit cu succes ca ingredient 0coninut de ap- 1 .22@ amidon 82.1%@ cenu)- total de . 87 :. QE( la ; o( 1;.7:@ QE( la 8 o( 3&:@ QE( la 2 o( 1 alimentar. ,e asemenea. $n aceast- cercetare a fost investigat- posibilitatea de a utiliza *QQ din fabricile de prelucrare a cartofului ca substrat pentru bacteriile lactice ="1 )iCsau dro8dia Sacch cerevisiae. ,eoarece amidonul nu este at/t de u)or s- fie metabolizat de microorganisme. a fost testat- ad-ugarea unui amilaze pentru obinerea de amidon parial hidrolizat la zaharuri reduc-toare. enzima folosit- a fost o 6amilaz-.
COALA POSTDOCTORAL PENTRU BIODIVERSITATE ZOOTEHNIC I BIOTEHNOLOGII ALIMENTARE PE BAZA ECOECONOMIEI I BIOECONOMIEI NECESARE ECOSANOGENEZEI contract POSDRU/89/ !"/S/#$%"8 Proiect cofinanat din Fondul Social European prin Programul Operaional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 200 !20"#

21

UNIUNEA EUROPEAN

GUVERNUL ROMNIEI Fondul Social European MINIS"ERUL MUN!II# P O S R U FAMILIEI +I PRO"E!*IEI $%%& , $%() SO!IALE AMPOS RU

Instrumente Structurale $%%& ' $%()

O I P O S

R U

A!A EMIA ROMN INS"I"U"UL NA*IONAL E !ER!E"RI E!ONOMI!E -!ostin !. /iri0escu1

(ele dou- tipuri de microorganisme utilizate consum- diferit substratul de amidon )i zaharuri reduc-toare cu producii diferite de alcool 0dro8die3 )i modificarea pE6ului ca urmare a produciei de acid lactic 0="13. Etapa preliminar- de hidroliz- enzimatic- pare s- stimuleze dro8dia Saccharomyces care. de asemenea. produce o cantitate mic- de alcool. 5n absena unor enzime. ="1 sunt mai bine stimulate pe acest substrat. *QQ poate fi cu succes folosit pentru cultivarea ambelor tipuri de microorganisme. singure sau $n culturi mi4te. .#+# Perspective (ercet-rile ulterioare sunt necesare pentru a g-si condiiile optime pentru ma4imizarea produciei de biomas- sau de metabolii. $n funcie de necesitate. 'e va urm-ri folosirea altor enzime. $n special a glucoamilazelor. care produc direct glucoz-. ce poate fi asimilat- mult mai bine de ambele microorganisme. .#,# I pact "pele reziduale sunt ape evacuate dup- utilizare cu o mare cantitate de reziduuri suspendate sau dizolvate. $ndep-rtate din locuine. orae. $ntreprinderi industriale. unit-i agricole sau zootehnice. =-sate s- se acumuleze ca atare. substanele organice sunt e4puse degrad-rii cu producere de compui volatili r-u mirositori. Eliminate $n diferite bazine acvatice naturale. determin- perturb-ri grave de ordin fizico6chimic i e4ercit- efecte nocive asupra florei i faunei naturale. ,e aceea. din raiuni de ordin igienico6sanitar. de protecia mediului. economice i de confort evacuarea lor $n natur- 0 pe sol sau $n ape3 nu este posibil- dec/t dup- ce au fost f-cute inofensive. (ercet-rile realizate in aceast- lucrare $n directia folosirii apelor reziduale de la prelucrarea materiilor prime amidonoase 0ape reziduale de la prelucrarea cartofilor pentru obtinerea produselor de tip snacIs sau chips3 ca substrat pentru procese de bioconversie se $nscriu pe direcia de dezvoltare durabil-. Tratarea apelor reziduale de la prelucrarea cartofilor. bogate in amidon si proteine. prin bioconversie reprezint- o soluie sustenabil- i ecologic- de valorificare a acestora.
COALA POSTDOCTORAL PENTRU BIODIVERSITATE ZOOTEHNIC I BIOTEHNOLOGII ALIMENTARE PE BAZA ECOECONOMIEI I BIOECONOMIEI NECESARE ECOSANOGENEZEI contract POSDRU/89/ !"/S/#$%"8 Proiect cofinanat din Fondul Social European prin Programul Operaional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 200 !20"#

22

UNIUNEA EUROPEAN

GUVERNUL ROMNIEI Fondul Social European MINIS"ERUL MUN!II# P O S R U FAMILIEI +I PRO"E!*IEI $%%& , $%() SO!IALE AMPOS RU

Instrumente Structurale $%%& ' $%()

O I P O S

R U

A!A EMIA ROMN INS"I"U"UL NA*IONAL E !ER!E"RI E!ONOMI!E -!ostin !. /iri0escu1

5n aceast- direcie. am coordonat o lucrare de licen- a studentei '$nea "le4andra de la specializarea Ecologie si *rotectia !ediului. #acultatea de 'tiinte a H=1'. =ucrarea se intituleazN'oluii ecologice moderne de tratare a apelor reziduale industrialeN i a avut coordonatori pe =ector ,r. +ng. !onica !ironescu i *rof. ,r. 1iol. =etiia Oprean. 'tudenta a obinut nota 2.22 pe lucrarea de licen-. 0# 1iblio$rafie
19 "ustermann6Eaun H.. !eKer E.. 'eKfried (. #.. ?osen7inIel O. 6E.. #ull scale e4periences 7ith anaerobicCaerobic treatment plants in the food and beverage industrK. Qater 'cience and TechnologK. 1222. % 013. 3 &6312 2. 1elitz. E.,.. 9rosch. Q.. #ood chemistrK. 'pringer Jerlag 1erlin Eeidelberg. 1222 3. 1ro7n =.. Eco6EconomKG 1uilding an EconomK for the Earth. Earth *olicK +nstitute. 2 1 %. (ibis E.. OrzK7onos !.. !isIie7icz T.. "erobic biodegradation of potato slops under moderate thermophilic conditionsG Eect of pollution load. 1ioresource TechnologK. 2 ;. 27. ;72<;8& &. ,an J.. !icrobiologia alimentelor. Ed. "lma. 9alati. 2 1 ;. de 1aere. E.. 'tarch policK in the European (ommunitK. 'tarchC'tSrIe 1222. &1. p. 1826123 19 Ead8ivassilis. +.. 9a8dos. '.. Janco. ,.. >icolaou. Treatment of 7aste7ater from the potato chips and snacIs manufacturing industrK. Qater 'cience and TechnologK 1227. 3; 02633. 322633&. doiG1 .1 1;C' 273612230273 % &68 8. Eofvendahl O.. Eahn<Eagerdal 1.G #actors affecting the fermentative lactic acid production from rene7able resources. EnzKme and !icrobial TechnologK 2;. 87<1 7. 2 39 Euang. =.*.. 1o Fin. 1.. =ant. *.. Phou. F.. 'imultaneous saccharification and fermentation of potato starch 7aste7ater to lactic acid bK ?hizopus orKzae and ?hizopus arrhizus. 1iochemical Engineering Fournal. 2 &a. 23 033. 2;&627; 149 Euang. =.*.. 1o Fin. 1.. =ant. *.G ,irect fermentation of potato starch 7aste7ater to lactic acid bK ?hizopus orKzae and ?hizopus arrhizus. 1ioprocess and 1iosKstems Engineering. 2 &b. 27 0%3. 2226 238 11. Fi. T.. 'eetharaman. O.. Qhite. *.F.. Optimizing a small6scale corn6starch e4traction method for use in the laboratorK. (ereal chemistrK 2 %. 81013. &&6&8 129 OobKa. !.. Eiz E.. 'enturI. E.. "Kdiner. (.. ,emirbas. E.. Treatment of potato chips manufacturing 7aste7ater bK electrocoagulation. ,esalinisation 2 ;. 12 01633. 2 16211. doiG1 .1 1;C8.desal.2 &.1 . ; 13. =each. E.Q.. !c(o7en. +.,.. 'choch. T.F.. 'tructure of the starch granule. +. '7elling and solubilitK patterns of various starches. (ereal (hemistrK 12&2. 3;. &3%6&%% 1%. !alladi 1.. +ngham '. (.. Thermophilic aerobic treatment of potato6processing 7aste7ater. Qorld Fournal of !icrobiologK and 1iotechnologK. 1223. 2 013. %&6%2
COALA POSTDOCTORAL PENTRU BIODIVERSITATE ZOOTEHNIC I BIOTEHNOLOGII ALIMENTARE PE BAZA ECOECONOMIEI I BIOECONOMIEI NECESARE ECOSANOGENEZEI contract POSDRU/89/ !"/S/#$%"8 Proiect cofinanat din Fondul Social European prin Programul Operaional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 200 !20"#

23

UNIUNEA EUROPEAN

GUVERNUL ROMNIEI Fondul Social European MINIS"ERUL MUN!II# P O S R U FAMILIEI +I PRO"E!*IEI $%%& , $%() SO!IALE AMPOS RU

Instrumente Structurale $%%& ' $%()

O I P O S

R U

A!A EMIA ROMN INS"I"U"UL NA*IONAL E !ER!E"RI E!ONOMI!E -!ostin !. /iri0escu1

1&. !ironescu !.. !ironescu +. ,.. Trifan ".. +gnatova !aKa. !ironescu J.G +nfluence of the liUuefied starch composition and pE on the saccharification at the obtaining of maltose sKrup. 1ulletin of the HniversitK of "gricultural and JeterinarK !edicine. ;; 023. 3;%63;2. 2 2 1;. !ironescu !.G +nvestigations on 7aste7aters at potato processing and starch recoverK and characterisation. Fournal of agroalimentarK processes and technologies. 2 11. vol. VJ++. in press 17. !ironescu. J.. !ironescu. !.. Hniversit-ii =ucian 1laga 'ibiu 2 Obinerea )i asigurarea calit-ii produselor zaharoase. Ed. %

18. !ironescu. J.. Tehnologia amidonului. >ote de curs. 2

12. !ironescu. !.. 9eorgescu. (.. !ironescu. J.. Effect of lactic bacteria on corn steeping. *roceedings of the +nternational 'Kmposium 1iotechnologK 2 8. 1236122 249 *aramithiotis '.. 9ioulatos '.. TsaIalidou E.. Oalantzopoulos 9.G +nteractions bet7een 'accharomKces cerevisiae and lactic acid bacteria in sourdough. *rocess 1iochemistrK. %1 0123. 2%2262%33. 2 ; 21. ?uss. Q.. !eKer6*ittroff. ?.. Htilizing 7aste products from the food production and processing industries. (ritical ?evie7s in #ood 'cience and >utrition 2 %. %%. &7<;2

22. 'arIa E. *our >#/ >esela A#/ 1ubn?@ A#/ *ossibilities for the use of membrane processes for the pre6
treatment of 7aste7ater from the production of dried potato purWe. ,esalinisation. 2 138 2. 2%2 013. 13&6

23. 'efa6,edeh '.. (ornelius. 1.. "moa6"7ua. Q.. 'aIKi6,a7son. E.. "foaI7a O.. The microflora of fermented ni4tamalized corn. +nternational Fournal of #ood !icrobiologK 2 %. 2;. 27< 1 2 2%. 'ingh. >.. 'ingh. F.. Oaur. =.. 'odhi. >.'.. 9ill. 1.'.. !orphological. thermal and rheological properties of starches from different botanical sources. #ood (hemistrK. 2 3. 81. 2126231 2&. 'haabani. ".. Tavasoli6?ad. #.. =ee. ,.9.. *otassium permanganate o4idation of organic compounds. 'Knthetic (ommunicationsG "n +nternational Fournal for ?apid (ommunication of 'Knthetic Organic (hemistrK 2 &. 3& 0%3. &716&8 . doiG 1 .1 81C'((62 %2722 2;. 'tavenger *. =.. Eigh ?ate 1iological Treatment of 'tarch *lant Qastes. 'tarch < 'tSrIe. 1272. 31 033. 81<83 27. TaIiza7a. #.#.. de Oliveira da 'ilva. 9.. OonIel. #.E.. ,emiate. +.!.. (haracterization of tropical starches modified 7ith potassium permanganate and lactic acid. 1razilian "rchives of 1iologK and TechnologK 2 %. %7 0;3. 2216231. httpGCC777.scielo.brCscielo.phpXscriptBsciYartte4tRpidB'1&1;6 82132 % ; 12 28. van Ooningsveld. 9.".. 9ruppen. E.. de Fongh. E.. Qi8ngaards. 9.. van 1oeIel. !.. Qalstra. *.. Joragen. ".. The solubilitK of potato proteins from industrial potato fruit 8uice as influenced bK pE and various additives. Fournal of the 'cience of #ood and "griculture 2 2. 82 013. 13%<1%2. doiG 1 .1 2C8sfa.1 1& 22. JlKssides. Z.. 1arampouti E.!.. !ai '.. 'tamatoglou E.. ?igaIi O.. EKdrolKsis of starch using #enton[s reagents as a IeK for 7aste integrated management in a potato processing industrK. (hemical Engineering Transactions. 2 2. 18. 1;&617 . doiG 1 .33 3C(ET 218 2& 3 . Qilliams. !. 1.. ?eese. ,.G (olorimetric determination of ethKl alcohol. "nalKtical (hemistrK. 22. 1&&;. 12&

COALA POSTDOCTORAL PENTRU BIODIVERSITATE ZOOTEHNIC I BIOTEHNOLOGII ALIMENTARE PE BAZA ECOECONOMIEI I BIOECONOMIEI NECESARE ECOSANOGENEZEI contract POSDRU/89/ !"/S/#$%"8 Proiect cofinanat din Fondul Social European prin Programul Operaional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 200 !20"#