Sunteți pe pagina 1din 3

3.2.

Organizarea structurala a firmei Structura organizatorica poate fi considerata drept scheletul firmei; este definita ca fiind ansamblul persoanelor, subdiviziunilor organizatorice si al relatiilor dintre acestea, astfel nct sa asigure premisele organizatorice adecvate realizarii obiectivelor prestabilite. n ansamblul ei, structura organizatorica prezinta doua mari parti: structura de conducere (functionala) si structura de productie (operationala). 3.2.1. Structura de conducere Elemente componente ale structurii deconducere Structura de conducere reuneste ansamblul persoanelor, compartimentelor si relatiilor organizationale astfel constituite nct sa asigure conditiile economice, tehnice si de personal necesare desfasurarii proceselor de executie. La nivelul ambelor structuri se gasesc urmatoarelor componente primare: a) Postul - alcatuit din ansamblul obiectivelor, sarcinilor, competentelor si responsabilitatilor asociate, care

revin spre exercitare, n mod regulat unei persoane angajate n ntreprindere. Obiectivele postului, reflectate n sistemul obiectivelor unitatii ca obiective individuale, asigura prin realizarea lor succesiva, realizarea scopului final al firmei. n vederea realizarii obiectivelor, titularului de post i sunt conferite sarcini si responsabilitati adecvate. Autoritatea formala (competente) exprima limita n care titularul postului are dreptul de a actiona pentru realizarea obiectivelor individuale; Competenta profesionala exprima nivelul de pregatire, experienta, prestigiul preofesional care permit realizarea obiectivelor individuale; Responsabilitatea reprezinta obligativitatea titularului (materiala, disciplinara, penala) de a ndeplini sarcini si atributii derivate din obiectivele individuale ale postului. b) Functia constituie factorul de generalizare a unor posturi, asemanatoare sub aspectul ariei de cuprindere a

autoritatii si responsabilitatii. n functie de natura competentelor, responsabilitatilor si sarcinilor, posturile, respectiv functiile, pot fi grupate n: posturi sau functii de conducere, caracterizate printr-o pondere ridicata a competentelor, sarcinilor si responsabilitatilor ce implica exercitarea atributelor conducerii, si posturi sau functii de executie, n a caror competenta se regasesc competente, sarcini si responsabilitati a caror desfasurare implica transpunerea n viata a deciziilor emise de titularii posturilor, functiilor de conducere; c) Compartimentele sunt rezultate din agregarea unor posturi si functii cu continut similar si/sau complementar.

Ele reprezinta ansamblul persoanelor care desfasoara activitati relativ omogene, ce solicita cunostinte specializate de un anumit tip (tehnice, economice, juridice, social-umane), ca si ansamblul de metode si tehnici adecvate, amplasate ntr-un anumit spatiu si subordonate nemijlocit unui singur cadru de conducere. Dupa modul n care contribuie la realizarea obiectivelor fundamentale ale firmei, compartimentele se diferentiaza n: Compartimente operationale, care contribuie direct la realizarea obiectivelor fundamentale ale firmei,

deoarece n cadrul lor se obtin produse sau parti din produse ce constituie obiectivul fabricatiei ori presteaza o serie de servicii necesare productiei. n aceasta categorie sunt ncadrate, de regula, atelierele si sectiile de productie si service, serviciile de aprovizionare, desfacere, depozite etc.; Compartimentele functionale, care ajuta la stabilirea obiectivelor, ntruct ele fundamenteaza deciziile

stabilite de conducerea superioara si medie a firmei, asigurnd asistenta de specialitate (tehnica, economica, organizatorica) tuturor compartimentelor structurii organizatorice;

Dupa natura atributiilor, a volumului acestora si a nivelului de delegare a autoritatii, se pot distinge: Compartimentul de baza (elementar), specializat, de regula n executarea unei activitati omogene; Compartimentul de ansamblu (complex), care grupeaza, sub o autoritate unica, fie mai multe compartimente

elementare, fie compartimente elemetare si executanti subordonati nemijlocit. d) Relatiile organizatorice reprezinta ansamblul legaturilor dintre componentele structurii stabilite prin

reglementari oficiale. Continutul lor determina clasificarea relatiilor n: Relatii de autoritate - stabilite prin intermediul reglementarilor oficiale, exercitarea lor fiind obligatorie; Relatii ierarhice - raporturi stabilite ntre titularii posturilor de conducere si ai posturilor de executie; Relatii functionale - rezulta din exercitarea autoritatii de care dispun anumite compartimente, materializate

n indicatii metodologice, studii, regulamente etc.; Relatii de stat major - apar ca urmare a delegarii sarcinilor, autoritatii si responsabilitatii de catre conducere; Relatii de control - functioneaza ntre compartimentele specializate n efectuarea controlului si celelalte

compartimente din structura; Relatii de reprezentare - se stabilesc ntre managerii de nivel superior ai firmei si reprezentantii unor

organizatii profesionale, sindicale etc., din interiorul unitatii, pe de o parte, si persoane fizice sau juridice din afara firmei, pe de alta parte; e) Nivelurile ierarhice reprezinta ansamblul subdiviziunilor organizatorice asezate pe linii orizontale, la aceeasi

distanta fata de managementul de vrf al firmei. Numarul nivelurilor ierarhice este influentat de: dimensiunea firmei, diversitatea activitatii si a atributiilor si complexitatii productiei si de competenta managerilor, care influenteaza invers proportional numarul nivelurilor; f) Ponderea ierarhica (aria de control sau norma de conducere), reprezinta numarul persoanelor conduse

nemijlocit de un cadru de conducere. Numarul persoanelor ce pot fi coordonate eficient de un cadru de conducere este determinat, n functie de o serie de factori, ca: natura si gradul de complexitate a activitatilor; volumul de informatii, metodele obtinerii, prelucrarii si transmiterii lor; dispersia teritoriala a unitatilor conduse; capacitatea organizatorica si motivarea conducatorului si executantilor etc. Marimea sa este influentata de numarul nivelurilor ierarhice, cu care se afla n raport invers proportional.

3.2.2. Structura operationala (de productie si conceptie) Structura de productie este alcatuita din ansamblul persoanelor, compartimentelor si relatiilor organizationale constituite n vederea realizarii directe a obiectului de activitate al firmei. Structura operationala (de productie si conceptie) reprezinta acea componenta a structurii organizatorice definite prin numarul si componenta unitatilor de productie, prin marimea si modul amplasarii spatiale a acestora, prin modul de organizare interna, precum si prin relatiile de cooperare ce se stabilesc ntre acestea n vederea realizarii directe a obiectului de activitate al ntreprinderii. Elementele structurale ce pot fi integrate ntr-o structura de productie si conceptie sunt: uzine, fabrici, exploatari si alte unitati similare, fara personalitate juridica: sectii de productie, ateliere de productie si proiectare, laboratoare de control si cercetare, locuri de munca.

Elementul de baza ntr-o structura de productie este reprezentat de sectia de productie. Ea este o unitate de productie bene determinata, sub aspect administrativ, n cadrul careia se executa fie un produs sau o parte a acestuia, fie o parte a procesului tehnologic. n functie de rolul pe care l au n procesul de fabricatie a produselor, sectiile pot fi: De baza; Auxiliare; De servire.

Sectiile de baza reprezinta unitatile n care se desfasoara acele activitati n urma carora rezulta produsele de baza, incluse n programul de productie al ntreprinderii si care dau profilul acesteia. Ele pot fi organizate pe baza a doua principii: Sectiile auxiliare sunt unitatile n care se desfasoara procese de productie auxiliare productiei de baza, care, prin executarea de produse, lucrari sau servicii, ajuta la realizarea n bune conditii a produselor ce dau profilul ntreprinderii. Sectiile de servire executa lucrari, servicii sau activitati necesare sectiilor de baza si auxiliare. n aceasta categorie se ncadreaza depozitele si magaziile ntreprinderii, activitatile de transport intern etc. Atelierul de productie reprezinta o unitate de productie ce se poate constitui independent sau n cadrul unei sectii de productie. El cuprinde mai multe locuri de munca n care fie se executa aceeasi operatie tehnologica, fie se efectueaza un ciclu de operatii tehnologice necesare obtinerii unei piese sau produs. n functie de profilul lor, atelierele pot fi de productie, de montaj, service, de proiectare sau pentru alte activitati. Locul de munca este elementul primar al structurii de productie si conceptie si reprezinta o anumita suprafata de productie, nzestrata cu mijloace de munca si organizata pentru realizarea unei operatii sau a unei lucrari de catre un muncitor sau un grup de muncitori, n conditiile de munca precizate. ntreprinderile industriale pot fi organizate n trei tipuri de structuri operationale, n functie de principiile pe baza carora sunt organizate sectiile de baza. n parcatica, se pot ntlni: Tipul de structura operationala tehnologica se regaseste n ntreprinderile n care sectiile de baza sunt organizate pe principiul tehnologic. Fiecare sectie este organizata n vederea executarii unei anumite etape a procesului tehnologic, n urma caruia vor rezulta semifabricate n fiecare sectie de baza, care vor circula de la o sectie la alta, produsul finit obtinndu-se la ultima sectie de baza, unde se finalizeaza procesul tehnologic. Acest tip de structura caracterizeaza ntreprinderile cu productie individuala sau de serie mica, ce produc o gama larga de produse. Tipul de structura operationala pe produs (obiect) se ntlneste la ntreprinderile unde toate sectiile de baza sunt organizate pe principiul obiectului de fabricatie si deci, fiecare sectie de baza este specializata n fabricarea unui singur produs sau reper. Acest tip de structura este ntlnita la ntreprinderile cu productie de masa sau n serie mare. Tipul de structura operationala mixta se caracterizeaza prin faptul ca unele sectii sunt organizate dupa principiul tehnologic, iar altele dupa principiul obiectului de fabricatie. Acest tip de structura este eficienta la ntreprinderile cu productie n serie mare.