P. 1
Relatiile de Piata Ale Intreprinderii

Relatiile de Piata Ale Intreprinderii

|Views: 7|Likes:
pentru economia intreprinderiii
pentru economia intreprinderiii

More info:

Categories:Types, Presentations
Published by: Liviu Marian Moldoveanu on Jan 16, 2014
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOC, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

05/19/2015

pdf

text

original

Relatiile de piata ale intreprinderii

In multitudinea relatiilor pe care le are intreprinderea cu mediul extern, un loc de seama il ocupa relatiile de piata. Un negustor oarecare, un precupet, dar nu numai, ci marea majoritate a populatiei inteleg prin piata locul unde se vand si se cumpara marfurile. In tratatul de economie: piata este definita ca loc de intalnire mai mult sau mai putin abstract dintre oferta vanzatorilor si cererea cumparatorilor, prima fiind forma de manifestare a productiei in conditiile de economie de piata, insotita de capacitatea oamenilor de a cumpara marfurile oferite si care se dovedesc a fi convenabile pentru ei. Alexandre Acourlot, economist francez: piata e un teritoriu ale caru parti sunt unite prin raporturile de schimburi libere astfel incat preturile se niveleza cu usurinta. Curtea Suprema de justitie din SUA defineste piata ca !sfera a rivalitatii concurentiale in cadrul careia transferul decisiv al afacerilor cumparatorilor de la un ofertant al bunurilor si serviciilor la altul poate avea loc in mod liber." Teoria economica defineste piata ca „o categorie economica a productiei de marfuri in care gaseste expresia totalitatea faptelor de vanzare, cumparare privite in unitate organica impreuna cu relatiile pe care le genereaza in conexiune cu spatiul in care se desfasoara.” Relatiile de piata ale intreprinderii au drept obiect vanzarea si cumpararea de marfuri si servicii, imprumutul de capital, angajarea fortei de munca. #. Piata marfurilor $ cuprinde marfuri materiale si servicii unde intreprinderea apare in dubla ipostaza de cumparator si vanzator. %. Piata capitalurilor in care intreprinderea are calitatea de solicitant in afara cazurilor cand ea este institutie bancara &. Piata fortei de munca $ in care intreprinderea apare cumparator, respectiv solicitant al fortei de munca Ca orice acte de piata, relatiile de mai sus sunt bilaterale, vanzarea fiind in acelasi timp cumpararea. 'elatiile intreprinderii cu piata cunosc o mare diversitate si ele se pot grupa dupa mai multe criterii si anume obiectul relatiilor, profilul agentilor de piata, frecventa, gradul de concentrare. (biectul relatiilor este de doua feluri: )anzare*cumparare: livrarile de marfuri, achizitionari de marfuri, prestari de servicii, inchirieri, imprumuturi si intermedieri. 'elatiile se realizeaza pe baza precontractuala si postcontractuala. +azele precontractuale se realizeaza prin negocieri, comenzi, cerere de oferta si oferta ferma. Contractarea se realizeaza cu contract, cantitate, calitate, pret, conditii de livrare, transport, receptie, decoltarea operatiunilor. -ostcontractarea se deruleaza prin garantie, reclamatii, arbitraje.

Concurenta stimuleaza cresterea cantitativa si calitativa a ofertei de marfuri. -eriodice &. dar si innoirea produselor prin realizarea de produse cu performante superioare. 'elatiile cu furnizorii si prestatorii de servicii $ de cumparare %. de primenire a firmelor slabe cu capacitate redusa. -ermanente %. Cu beneficiarii* de vanzare Cu institutii si organisme de stat /upa frecventa lor.- . Concurenta se manifesta pe multiple planuri. Cele concentrate se manifesta dimensional. relatiile de piata sunt de & felurii: #. Se manifesta in forme simple. interventiilei individuale pentru schimbarea ofertei nu pot schimba oferta sau cererea 0luiditatea $ are in vedere adaptarea usoara a cererii la oferta si invers - - o . relatii publice. temporal. In economia de piata concurenta face parte din regulile de joc ale pietei. pana la cele mai aspre. -rocesul de innoire. 0ormele de concurenta sunt foarte diverse: Concurenta directa $ cand intreprinderea se adreseaza cu produse identice sau asemanatoare care satisfac aceleasi nevoi Concurenta indirecta $ cand intreprinderea se adreseaza acelorasi nevoi sau unor nevoi diferite cu produse sau servicii diferite Concurenta perfecta $ exista numai in teorie $ presupune trei conditii: o Atomicitatea $ in conditiile unui numar mare de vanzatori si cumparatori. spatial. (cazionale /upa gradul de concentrare avem de*a face cu relatii concentrate si dispersate. relatiile pot fi: #.ransmitere: se realizeaza prin publicatii. alte forme de promovare a produselor si serviciilor /upa profilul agentilor de piata. /e la asigurarea cu materii prime pana la desfacerea fiecarui produs. marca. 'ealizarea unei oferte cu preturi accesibile. Relatiile de concurenta – continut si formele concurentei 'elatiile de concurenta constituie un ansamblu de raporturi in care intra agentii economici in lupta pentru asigurarea surselor de aprovizionare si a pietelor de desfacere.

concurentii se inteleg pentru un pret mic o o Piata intreprinderii – continut. 6ecanismul pietei joaca un rol determinant ce inseamna: 6manifestarea liberei initiative. legile economice se manifesta neingradit si obiectiv. se desfasoara nestingherit in cadrul unor limite impuse indirect de unele legi. mentinand acelasi pret unui produs Concurenta oligopolista este caracteristica situatiilor de piata cu putini ofertanti. arie. /upa natura pietei si specificului economiei pe care o reprezinta.o . a fortei de munca. Conditiile necesare pietei libere: . -iata libera este caracterizata prin actele de vanzare*cumparare. avem de a face cu o piata libera si una controlata sau dirijata. capacitate. Concurenta intre agentii economici. 6iscarea libera a capitalurilor.ransparenta $ presupune cunoasterea completa de catre vanzator sau cumparator a tuturor ai elementelor pietei - Concurenta intre ofertanti este de trei feluri: o Concurenta para * presupune alinierea concurentilor la aceleasi conditii de comercializare si pret Concurenta monopolista $ cand un ofertant detine o cota semnificativa de piata. -e acest fond apare cartelul. Schimbarea pozitiei unui ofertant determina o schimbare rapida a celuilalt. miscarea libera preturilor pe baza cererii si ofertei. structura dinamica si profilul pietei #1 Continutul pietei %1 Capacitatea pietei &1 Structura pietei 21 Aria pietei 31 'aporturile de piata 41 0actorii pietei produsului 51 Caile de dezvoltare a pietei Continutul pietei -iata este o categorie economica a productiei de marfuri in care isi gastesc expresia totalitatea actelor de vanzare si cumparare.

piata intreprinderii exprima raportul ce se formeaza intre oferta proprie de produse si servicii si cererea pentru acestea. in formare potentiala.- Autonomia totala si reala a agentilor de piata /escentralizarea deciziilor economice -luralitatea formelor de proprietate -iata libera se sprijina pe: Iinvestigarea cererii si ofertei de marfuri si servicii Cerintele pietei -iata intr*o abordare de mar7eting poate fi: 8fectiva $ presupune tranzactiile desfasurate. Ansamblul pietelor si al totalitatii produselor constituie piata totala. piata controlata sau dirijata. cumparare dirijata prin masuri administrativa - - Controlul se face prin: -arghii specifice -returi pe plan national Stabilirea furnizorilor Stabilirea formelor si a mijloacelor de transport In viziunea de mar7eting piata este privita in continuua miscare. limitele cele mai mari in care poate avea loc confruntarea dintre cerere si oferta. -rin profilul sau.. Cererea se poate prezenta nesatisfacuta.. In concluzie. anumite trasaturi si caracteristici ce trebuiesc avute in vedere in deciziile de mar7eting. ea dobandind anumite dimensiuni cantitative si calitative. -iata fiecarui produs e parte componenta a pietei intreprinderii. respectiv finalizarea actelor de vanzare*cumparare -otentiala $ dimensiunile posibile ale pietei. 8a arata confruntarea realizata intre cerere si oferta. intreprinderea se inscrie in piata unuia sau mai multor produse. 9.1 -iata produsului este o legatura de interconditionare. . In practica se intalnesc patru situatii: #1 -iata intreprinderii se identifica cu piata produsului cand intreprinderea detine monopolul productiei sau desfacerii produsului respectiv. (ferta poate fi pasiva.

Capacitatea Pietei 8ste data de volumul ofertei de marfuri si servicii.umarul de clienti ai intreprinderii . &1 -iata produsului este constituita din piete ale mai multor intreprinder i in conditiile in care mai multe intreprinderi produc sau desfac acelasi tip de produse. -iata serviciilor %1 /in punct de vedere al destinatiilor produselor si serviciilor a. In acest caz fiecare produs are o anumita pondere in piata intreprinderii. 21 -ietele intreprinderii se interfereaza cu pietele produselor .umarul de consumatori ai produsului .umarul de furnizori (ferta este o categorie a pietei care reprezinta forma sociala pe care o imbraca produsele destinate schimbului prin intermediul relatiilor de piata. fiecare dintre ele detinand o cota parte din cealalta. Cota de piata este ponderea pe care o detine o intreprindere sau un produs in totalul pietei. -iata mijloacelor de productie si a bunurilor de consum b.ranzactiile reprezinta rezultatul confruntarii dintre oferta si cerere. )olumul cererii )olumul tranzactiilor marfurilor Cota de piata . -iata serviciilor de productie . -iata bunurilor materiale b.%1 -iata intreprinderii este constituita din piete ale mai multor produse cand intreprinderea detine monopolul producerii: desfacerii mai multor produse. .umarul de consumatori ai produsului < unitatile de produse consumate pe persoana Structura pietei Se compune de diferite segmente delimitate dupa anumite criterii: #1 /in punct de vedere al obiectului tranzactiilor a. Cererea este o categorie a pietei care exprima nevoia reala de bunuri si servicii. .

-iata serviciilor de conusm .c.

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->