Scribd Logo
Încărcați

Bine ați venit la Scribd!

  • Spre Eminescu

    Încărcat de

    Petruț Postolache
    4 vizualizări401 pagini
    Spre_Eminescu

    Drepturi de autor

    © Attribution Non-Commercial (BY-NC)

    Formate disponibile

    PDF sau citiți online pe Scribd

    Vi se pare util acest document?

    Este necorespunzător acest conținut?

    Raportați acest document
    Spre_Eminescu

    Drepturi de autor:

    Attribution Non-Commercial (BY-NC)
    Descărcați ca PDF sau citiți online pe Scribd
    Indicator pentru conținut neadecvat
    4 vizualizări401 pagini

    Spre Eminescu

    Încărcat de

    Petruț Postolache
    Spre_Eminescu

    Drepturi de autor:

    Attribution Non-Commercial (BY-NC)
    Descărcați ca PDF sau citiți online pe Scribd
    Indicator pentru conținut neadecvat
    din 401
    Google This book is provided in digital form with the permission of the rightsholder as part of a Google project to make the world's books discoverable online. The rightsholder has graciously given you the freedom to download all pages of this book. No additional commercial or other uses have been granted Please note that all copyrights remain reserved About Google Books Google's mission is to organize the world’s information and to make it universally accessible and useful. Google Books helps readers discover the world’s books while helping authors and publishers reach new audiences. You can search through the full text of this book on the web at ittp//books.google.com4 Radu Mihai CRISAN doctor in economie ~ specializarea Istoria géndiri economice SPRE EMINESCU Raspuns romanesc la amenintarile prezentului si la provocarile viitorului & Cartea”™ Unive itara BUCURESTI 2005 Editura Cartea Universitara Ste Prof Ion Bogdan, nr-11 A, sector 1, Bucuresti Tel: 021-211 01 $4; Fax: 021-211 58.47 e-mail: cartea universtara@ penet.r0, ‘ww carteauniversiara 0 atu acreditats de Ministerul Educayt! gi Cereetart prin Consiliad Nasional al Cercetiri Stinjfice din havdjdmanul Superior Descricrea CIP a Bibliotecli Nafionale a Roméniei CRISAN, RADU MIHAI I. ‘Spre Eminescu: rispuns rominesc la ameningitrile prezentului sila provocarile viitorului / Radu Mihai | Crisan, ~ Ed. a 3-a, rev, - Bucuresti: Cartea Universitara, 2005, Bibliogr. ISBN 973-731-108-6 821.135.1.09 Eminescu, M: 338(498)" 18" 929 Eminescu M. ISBN 973-731-108-6 Céntari si laude-naitam Noi, Tie Unuia Primindu-| cu psalme si ramuri Plecati-va neamuri, Cénténd Aleluial Christos a inviat din mort Cu cetele sfinte, Cu moartea pre moarte célcénd-o, Lumina ducand-o Celor din morminte! Mihai Eminescu Google Cuprins: INTRODUCERE, Partea |: ACTIVITATEA LUI MIHAI EMINESCU IN CONTEXTUL REALITATILOR ECONOMICE $1 SOCIAL-POLITICE ALE EPOCII .. Ms 1, Cadrul economic, social-politic si ideologic Ina doua jumatate a secolului al XIX-lea 1.1. Evenimente interne si circumstante externe care au influentat dezvoltarea ‘economiei romanesti 1.2. Starea economiel romanesti 1.3. Curente in gandirea economica romaneasca... 2. Activitatea lui Mihai Eminescu... Partea a Il-a: OPINII DESPRE GANDIREA ECONOMICA A LUI MIHAI EMINESCU. Partea a Ill-a: GANDIREA ECONOMICA ALUI MIHAI EMINESCU 1. Probleme teoretice.... 1.4. Teoria economiei nationale 1.2. Teoria costurilor aferente. 2. Conceptile despre starea si perspectivele dezvoltarii economiei romanesti..... 13, 13 13, 2 54 59 75 100 100 100 102 105 CONCLUZII ANEXE. QA, StAHCA rcrrrrnnn 2.1.1. Industria . 2.1.2. Agricultura. 24 1.3. COMEHUL nen 2.1.4. Transporturile 2.1.5. Sectorul financiar. 2.1.6.Invatamantul... 22. — Perspectivele 224.0 Industtian cnn 222. Agricultura 2.2.3. COMET .....c.orore 22.4. Transportutie 22:5. Sectorul fnanciar. 228. Invatimantu.. Imperative nationale si polticé miltanta Revolutia franceza in versiune neconvenfionala. Revolutie si pseudorevoluti Mihai Eminescu detinut politic’... Egalitatea sau masca sclavajulul Este Traditia opusul Modernitati? Nationalismul constructiv. Principiul de nationalitate. Indatorii reciproce ale nafiunilor lumi Ins, neam si umanitate........ Etnicitate gi structura sociala Miza averilor $i pericolul Constitute... ‘Testamentul poitic al lui Mihai Eminescu. Batalia Duna Capcana indatorani exteme...... Gum plamadim coeziunea nationala. Deturnarea sistemului de invaamant si arta fortfcari psihice individuale. -AOT 17 128 141 151 17 181 253 1285 "268 270 273 274 277 280 282 285 287 312, 2314 316 2318 Xv Cealalta fafé a studillor in str&inatate, Pecetea malefica a anului 1848 ... 333 XIX. Pana unde ne sunt util investitort strdin!? Model decizional de acceptare/respingere a lOf.....sceeevenn B41 XX. Riscuri ale penetratiei strdine. 342 XXI. Cum incepe si unde se sfarseste ulllitatea tratatelor de comert exterior. 345 XX. Opinile unui truditor singuratic. 348 XXlll. Coruptie, republica si monarhie. 354 XXIV, Depersonalizarea nafiunii. Cauze si remedii 359 XXV. Limba gi dainuire nationald..c...0..00.0- 369 XXVI._ Menirea Romaniei in ecuatia fir 375 BIBLIOGRAFIE SELECTIVA. 378-400 Daca farlle cucerite au fost obignuite s& traiasca libere si dupa proprile or legi, nu sunt decat ‘tei mijloace pentru a le putea pastra sub ocupatie: - primul este de a le ruina in mod complet; = al dollea este de a le coloniza cu alta populate; - al treilea este de a le lisa proprille lor legi, de a le impune numai plata unui tribut si de ‘a Insrcina un mic numar din cetafenii lor cu conservarea acestei posesiuni. Neputandu- se mentine decat prin puterea si protectia ‘ocupantului, acesti guvernanti sunt interesafi ‘88 intrebuinteze totul pentru permanetizarea staril existente. Niccolé Machiavelli, ‘losoftatan, fondatorul polteogie! (1869-1527), INTRODUCERE Cand oamenii vor hotard perderea voastra, Domnul Dumnezeul pringilor nostri va trimite voud om din nemul vostru, care, uninduov, vi va ‘Scapa pe voi de robie. Minai Eminescu, poet, prozator, publicist si economist, a fost unul dintre exponent de seama ai gandiri social-economice din fara noastra in a doua jumatate a secolului al XIX- Publicistul Mihai Eminescu, convins de necesitatea cunoasterii realitatilor concrete ale economiei roménest, ale viet economice in general, a analizat si interpretat numeroase probleme economice, comerciale, financiare, monetare etc. Preocupat permanent de legatura dintre teorie i practicd, find redactor la diferite ziare, el a oferit cittorlor, in mod constant, analize documentate si riguroase. Acestea s-au concretizat intr-o setie de articole si manuscrise, care nu pot fi omise in studierea >, In numérul dee... n Opere vol. Xl, edt, 1984, peo. e Sutana Sutd-Selean, Doctrine economice, Edtura Efient, Bucuresti, 1997. pag 72.73 Maria Muresan, op. ct pag. 195 21 surprind faptul c& din totalul celor 12.867 de stabilimente recenzate, 5.018 (39%) au fost infntate in petioada anilor 1830- 1850, iar 7.849 (61%) In cea a anilor 1850-1860. Majortatea, respectiv 10.831, erau amplasate la sate, iar 2.486 la orage"™" Numérul mediu de lucratori per stabiliment industrial era de circa 22. Cele mai multe dintre unitati, respectiv 9.411, desfasurau actvitate sezoniera si doar 3.456 lucrau permanent. Forta motrice predominanta folosita tn procesul de productie cera cea a factorilor naturali si a animalelor de muncé. Aceste date releva faptul ca in primul deceniy al celei de a doua jumatati a secolului al XIX-lea, ,industria mecanizaté abia se nastea, iar majoritatea unitatlor aveau caracter de atelier - existau Intr-un numar redus manufactur, in acceptiunea proprie a nofiun, si Intr-un numar mai redus, unitati mecanizate, de postav, mari mori, un gantier naval, 0 turnatorie §.a.; majoritatea unitaflor erau de prelucrare a produselor agricole si animale, iar in industria prelucratoare era inclusa si cea extractiva”™. Aplicarea Legit rurale din 1864 a creat conditii mai bune de dezvoltare industriei mari, deoarece exista posibiitatea investi in activitat!industriale cel putin a unei parti din sumele primite pentru despagubirea servitufilor feudale, iar multi dintre fostii rani dependent, acum emancipati, dar detinand suprafete de pamant insuficiente pentru munca si intretinerea famililor lor, sunt nevoiti 8 plece la orage gi s& se angajeze ca lucratori salariat. Drept rezultat, potrvit datelor cuprinse in Ancheta industriala din anii 1901-1902, numarul Intreprinderilor din industria mare, a crescut de la 51 In 1864 la 136 in 1878. Dezvottarea marii industri a fost, pe de o parte, stimulaté de cresterea cererii inteme de produse industriale, de consum individual si productiv, iar, pe de alta, franati de insuficienta Capitalului, lipsa muncitorior calfcati, insuficienta ori absenta spiritului organizatoric, precum i de concurenta produselor straine. Penetrarea acestor produse pe piata romaneasca, era faciltata, * © prezentare detalatd a numaruul de stabilmente si a celui de lucrato, fexistente in ani 1862-1069, la nivel ramurior induetriale ale Moldovel. gi Munteriel, se regaseste in lucrarea: Victor Axenciuc, Evoluta economicd @ Roméniei, Cercetatstatisicovtorice, 1859-1947, vol, |, Industria, Eatura ‘Academiel Romane, Bucures, 192 ‘Mara Muregan, Dumttu Muresan, op. cl, pag. 99 “ipidem, pag: 99, 100, 22 Indeosebi, de dependenta farii noastre faté de Poarta Otomana, care, prin impunerea prevederilor tratatelor comerciale incheiate de ea cu puterile europene, impiedica promovarea de catre statul roman a unel politic: economice care s& sustin’ dezvoltarea industriala"™. Tn perioada 1876-1886 o influent’ negativa asupra dezvottari mmarii industri a fost exercitaté de catre Conventia comerciald incheiata in 1875 intre Romania si Austro-Ungaria. Pierderile Inregistrate de tara noastré ca urmare a derularii respective conventi, au fost multiple si de valori importante. Dupa cum arata studiile de specialitate, a fost afectat cu. precdidere exportul romanesc de vite. ,Astfel, dac& in 1876 exportul de vite din Romania in Austro-Ungaria reprezenta circa 25 milicane de lei, iar in 1877 circa 28 milioane, in anii urmatori, datorita unor interdicti, de fapt unor pretexte de ordin veterinar invocate de autortatile austro-ungare, el scade la 19,599 mil. In 1878 si, dupa ce cunoaste 0 ugoara crestere, la 19,859 mil. in 1879, scade iar la 12,853 mil. cat a fost media anilor 1880-1882 si fa 6,940 mil. in anit 1884-1886" De asemenea, Intrucat asigura mari avantaje exportului de fabricate austro-ungare in Roménia, Conventia a condus la inundarea pietei romanesti cu produse din Austro-Ungaria, care concurau, in conditii total nefavorabile parti romane, productia industriei prelucratoare si pe cea a atelierelor mestesugaresti din {ara noastra Datele existente in literatura de specialitate, privitoare la importul si exportul Romaniei din si respectiv in Austro-Ungaria, arata c ,in 1871, importul reprezenta 37.029 mil. lei, iar exportul 49.635, iar, in 1876, ele reprezentau 75.885 si 73.791, pentru ca, in 1885, importul s@ ajunga la 120.684 mil. lei, iar exportul doar la 83,783. Mai trebuie mentionat ca, daca in anil premergatori Conventiei, balanta comercialé a Romaniei cu Austro-Ungaria era activa, in perioada apiicdri ei a inregistrat permanente gi, adesea, mari deficite™”, ‘Anul_ 1886 marcheazd inaugurarea_poltici economice protectioniste roménesti, de promovare a industriei, prin doud mmijloace principale: protejarea vamala si incurajarea legisiativa, ‘ibidem, pag. 109 ipidem, pag. 110 ibider, pag. ttt 23 Protejarea vamala: Nereinnoirea, la finele celor 10 ani pentru care a fost inchelata, a Conventiei comerciale dintre Romania si Austro-Ungaria, a provocat declansarea de catre aceasta din urma, in anul 1886, a razboiului vamal impotriva Romaniei. El a durat’pana in anul 1891 si a debutat prin interzicerea completa de ccétre Austro-Ungaria a importului de animale din Romania si prin supunerea la o suprataxé a mérfurilor romanesti care intrau. pe Piafa statului dualist. Reactionand in consecinté, potrivit principiului reciprocitati, Juvernul roman supune marfurile austro-ungare la taxe de import. ln 1886 este adoptat Tariful vamal general, care are un caracter inet protectionist si caruia i se aduc 0 serie de modificdri in 1891, ‘cand protectia este micgorata, si, in 1893, cand ea este marité, modificari care nu altereaza, tns&, spirtul intial al legit" Incurajarea tegislativé: S-a aplicat, concomitent cu protejarea vamala si s-a concretizat in adoptarea unor legi de stimulare a dezvoltri intreprinderlor industriale. Cea mai important lege a fost cea din anul 1887, intitulata "Masuri generale pentru a veni in ajutorul industriei nationale”. Ea este prima lege care instituie sistemul de incurajare materiala de catre stat a industriel romanesti"”, in cuprinsul ei. stipulandu-se trei conditi de Incurajare a intreprinderilor industriale, referitoare la: dimensiunea intreprinderii, personalul utiizat si tehnica folosita; promovarea lucratorilor romani. “Pentru a putea beneficia de avantajele conferite de lege, Intreprinderile trebuie $8 indeplineasca urmatoarele condifi: a) capital minim de 50.000 | ‘sau 25 de lucratori pe zi timp de cel putin 5 luni pe an; b) folosirea de masini gi unelte noi, precum si de personal calificat; ) la cinci ani de la infntarea Intreprinderit, intreprinzatorul trebuia s& fac dovada cd cel putin doud treimi din personalul folosit in productie este autohton”®. Intreprinderile care indeplineau condifile menfionate, "beneficiau, timp de 15 ani, de scutii de orice impozite, de taxe vamale la importul de utilaje noi pentru investi proprii si la materii prime care nu se gaseau in tard, de reducere, cu 35-45%, a tarifelor de transport pe caile ferate ale statului, de priortate la comenzile statulul sau comunelor, de dreptul de Proprietate, pentru cetafenii romani, sau de concesiune, pentru “ibidem, pag 113 Sibidem, pag. 119, 114 * idem, pag. 114 24 cetateni strani, pe 90 de ani cu posits de prelungire, asupra a 5 ha teren de la stat, dreptul de folosire gratuita a caderilor de apa existente pe cele 5 ha ¢.a."" Expresia practch a aplcéri poltici protecfoniste de promovare a industriei a fost extinderea accentuata a sectorului prelucrator © importanté deosebité pentru evoluja dezvolts!industiale a Romaniei prezinta si Legea minelor, adoptata in anul 1895, care reglementeaza regimul minier si .prevede, pentru prima daté In lepislefia foméneascé, separarca draptuki de propretato eeupra ‘subsolului de cel de proprietate asupra solului. in legea amintita, este. stipulat dreptul proprieteruul roman esupra bogatilor ‘subsolului, cu exceptia petrolului, asfattului si azocheritei, acestea find lasate la, dispoaita statulu, care putea -concesiona ‘exploatarea lor’, ‘Aceasté Separare @ condus, In anii ce au urmat adopt respective legi, lao crestere deosebita a extracel de petal Agricultura. in Tara Romaneasca si Mokdova, asistim, inca din primul deceniu al perioadei supuse analizei, la o extindere si chiar la 0 modifcare structuralé a cultutlor ‘agricole, datorita ritmului constant de crestere pe piata europeand a cererii pentru cerealele romanest. ‘Aceasti dezvoltare a agriculturi este, de fapt, 0 prelungire a tendinjei ascendente pe care ramura in cauzd a inceput s& 0 cunoascd dup semnarea, in anul 1829, a Tratatului de la ‘Adrianopol. .Astfel, pentru Moldova, in documentele epocii, se aproximeazé suprafata cuttivaté cu cereale la 278,000 de hectare, in anul 1828, iar, in anul 1873, la 1 milion de hectare. In Tara Romaneasca, in anul 1839, suprafaja instimantata era de circa 511,000 de hectare, in anul 1863 de 1.415.000 hectare’ Structural, se\constaté cresterea deosebité a suprafetelor cultivate cu grau, precum si sporirea culturlor de secara in 2 idem ® 0 descriere amanunfté a cresterii numarului de Intreprinderi in perioada 1886- 1900, ne este oferta de Victor Axencive gi lon Tiberian in studiul Premise ale {formar statului national unter roman, Edtura Academiel Romane, Bucuresti, 1879 fata Muregan, Dumitu Muresan, op ct, pag. 117 * idem, pag. 90 25 detrimentul celor de mei. Totodata, incepe cultivarea sistematica a cartofilor in nordul Moldovei. Agricultura este, prin excelenta, extensiva, practicéndu-se sisteme si_utlizandu-se unelte traditionale, ‘din perioadele anterioare. Extinderea suprafetelor cultivate a determinat, pe de o parte, o diminuare a suprafetelor fanetelor, iar pe de alta, 0 cerere sporité privind tractiunea, care era cea animalé, ceea ce, pe termen lung, a condus la 0 degradare fizic& a animalelor™*. jin momentul tn care, dupa pacea de la Adrianopol si in conditile aplicarii Regulamentului Organic, cultivarea domeniului boieresc a permis obtinerea unor venituri mai mari, regimul de exploatare a taranilor de catre boieri a inceput sd se inréutateascd. “Proprietari funciari, boieri, lipsifi de capital, de utilaje si uuneori_ chiar de pricepere, au gasit solutia pentru sporirea veniturlor obfinute din exploatarea domeniilor, in diminuarea loturilor date in folosint& taranilor gi in supradimensionarea claci stat ca numér de zile cat gi ca volum de lucréri ce trebuia efectuat intr-o zi de claca™* Pana in anul 1864, claca a reprezentat principalul punct de divergent social disputat intre tarani si boieri. .Taranii se considerau indreptatit la desfiintarea clacii si la Improprietarirea cu loturile avute in folosinta. Boierii considerau claca o chirie plata de {rani pentru lotutle date in folosinfé si asupra c&rora acestia nu aveau nici un drept juridic de proprietate™”. Presate de evenimente, oficialitafle isi sporesc preocupairile pentru elaborarea si adoptarea unor noi reglementari ale problemei agrar-tarénesti, in sensul méfiri lotului pe care boierul trebuia s8-1 dea In folosint& {aranilor clacasi, reducerii unor obligatii ale acestora si simplificéri formelor de stramutare a lor de pe 0 mosie pe alta. “astfel, in Tara Romaneasca, in conformitate cu prevederile legii din 1851, franul primea de la boier un lot de trei pogoane pamént arabil, un pogon de islaz pentru fiecare vita, pana la 5 capete, si 3 pogoane de faneturi. Taranul era obligat s& presteze 22.de zile de munca pe an cu toate vitele, 88 dea dijma de 1/10 din cerealele obfinute si, in plus, 0 cincime din fanul obtinut. Prevederi,similare confine i legea adoplaté, tot in 1851, in Moldova™®, Dispozitile acestor legi au fost aplicate pana in anul inidem, pag. 91 * idem inom, pag. 92 * dem 26 1864, fr Ins a rezolva in fond situatia {aranilor ci doar ameliorand-o. Tot In aceasté perioad’, pe lang _arendarea paménturilor, fle boieresti, fle manastiresti, incepe utiizarea pe scara din ce in ce mai mare, la unele munci_agricole, a mainii de lucru salatiate. “De exemplu - specific& Maria Muresan si Dumitru Muresan -, in Tara Romaneascai este menfionaté folosirea, in anu 1860, a 34.334 de muncitorizilier, la cosit, secerat si treierat’”. in intervalul 1864 — 1900, agricuttura si relafile agrare au detinut un loc fundamental in viata economica, social si politica a ‘a. Pe tot parcursul respectivului interval, cu toate progresele inregistrate de celelalte ramuri ale economiei nationale, agricultura si-a menfinut pozitia dominant in ansamblul economiei, in cadrul fiind ocupata majoritatea populatiei active si realizandu-se cea mai mare parte a productiei materiale si a exportului tari. in perioada _mentionaté, pe lang& importante modifcari cantitative, aceasta deosebit de importanta ramura economicé a ‘cunoscut gi un element principial nou, de natura calitativa: intrarea in sfera de actiune a legilor economiei de piata. De-a lungul celei de a doua jumatati a secolului al XIX-ea, suprafata agricola a crescut cu mai mutt de trei sferturi, respective crestere fiind generat, in principal, de reducerea cu aproape jumétate a fanetelor si a pasunilor, ca urmare atét a mari numdrului de locuitori ai tari, ct gi a'ritmului ascendent al cereri de produse agricole la export. Dar cea mai vizibilé modificare in utilizarea teritoriului tarii 0 constituie marirea consistent a suprafetel arabile, prin diminuarea drastic a suprafetelor destinate pasunilor si fanetelor, fenomen cu ‘consecinfe profunde asupra cresteri animalelor ‘in decursul perioadei date, agricultura a avut un caracter extensiv si predominant cerealier, graul_ si porumbul detinand Permangnt cea mal Imerinaih pondere Mm osc! procctl de cereale” 2 idem © Structura suprafeel totale a tri, dn punct de vedere al modulu de flosing, inte ‘ani 1862-1900, consttuie und dire domeniie dezbatute in cartea: Victor ‘Axenctue, Evolupa economics a Romanie. Cerceté sttsticostorice. 1859-1947, ‘ol. Agricultura, Edtura Academies Romane, Bucuresti, 1996 » Dela asupra moduli de folosing® a supratefelor arabe, Ine ani 1862-1900, pot fl parcurse tn: Victor Axenciuc, Evlutia economica a Romani, Cerceta ‘Staisticoistonce, 7859-7947, vol. I, Agricultura 27 .Concomitent cu cresterea suprafetelor cultivate cu cereale ccunosc cresteri si suprafetele destinate plantelor industriale: rapité, floarea soarelui, cdnepa, in, tutun si sfecla de zahar - unele ca fect al legllor de incurajare a industriel nationale, ele oferindu:| acesteia materi prime; altele asigurand materiale pentru industrile casnice taranesti. Privite in ansamblu ins, suprafetele cultivate cu aceste plante nu depasesc 2% din suprafata totala cultivata™*, Graul este cultivat de regula in cadrul gospodarilor mari si este destinat cu predilectie exportului, iar porumbul in cadrul celor mijloci si mici, acoperind tn principal nevoile interne ale gospodatilor {ardnest, far& a exclude Insa exportul Aceasta relativa unilateralitate in productia agricola a Roméniei - arat& Maria Muresan si Dumitru Muresan - va antrena vadite consecinfe negative in relafile de comert exterior, respectiv dependenta, in anumite perioade, a balantei comerciale, precum si a celel de plat, de oscilaile cereril pe piata externa, precum si 0 epuizare biologic a solului, ca urmare a rotatel insuficiente a cculturilor’™* Ritmul accelerat al cresterii suprafetelor cultivate cu orz, de ta 260 mii ha la inceputul perioadei la 604 mil ha la fine precum gi a celor cu ovaz de la 62 mii ha la 288 mii ha, este fezultatul sporiri ponderii cabalinelor In structura animalelor de tracfiune, precum gi conjuncturii favorabile pentru desfacerea acestor cereale pe piata externa. ‘in intreaga perioada la care ne referim, la toate culturle, randamentul mediu la hectar a fost relativ scazut. El a depins foarte mult de conditile climaterice gi de gradul de dotare tehnica a exploatatilor agricole ,Cresterea animalelor a inregistrat un puternic regres tn perioada care a urmat Legii rurale de la 1864. Astfel, potrivit datelor din literatura de specialitate, in 1862, in Principatele Unite rau in medie 83 de animale in etalon vita mare la 100 locuitori. in 1873, utmare a aplicarii Legii rurale, si deci a scaderii suprafetelor destinate pasunilor si fanetelor, se inregistrau numai 44 animale tn etalon vitd mare la 100 locuitori, Regresul cresteri animalelor se Pentru a va forma o imagine ampla asupra evolutel suprafeeior detinste de principale cutur cereale, inte ani 1852-1900, pute! letura: Vetor Axencive, epet, vol. SFitaria Mutegan, Dumitru Muregan, opt, pag. 129 > ibidem, pag. 130 28 accentueaza ca urmare a Razboiului de independentd, cand vitele mari sunt foloste pentru tractiune si hrana trupelor, precum si a pestei bovine care se declangeaza tn sudul tari". Efectivele animaliere, in special cele de cabaline, ovine si porcine, se redreseaza treptat in ultimele decenii ale secoluiui al XD(lea, datorta, pe de o parte, folosiri unor atelaje si utilaje mai usoare si mai perfectionate, iar pe de alta, sporti caracterului ‘comercial al exploatatilor agricole. “in ansamblu, in decembrie 1900, potrvit datelor cuprinse tn ‘Statistica animalelor domestice din Romania, efectivul de animale este format din circa 2,6 milioane de bovine; 885,000 cabaline; 5,7 milioane ovine; 233.000 caprine; 1,7 milioane porcine; 8.000 de asini; si 1,2 milioane pasari. Potrivit datelor aceleiasi statistic, la 4100 ha teren arabil reveneau in momentul respect, 27 de animale tragatoare™. in pericada analizata, structura proprietafii funciare a ‘cunoscut 0 evolutie sinuoasd Efectul apicarii Legit rurale din 1864, privit prin prisma suprafetelor de pamant posedate, a fost c& 84% din totalul gospodirilor erau lipsite de pamant, 39,8% posedau loturi intre 25 ha, gi 18,6% detineau loturi de 5-10 ha ‘Acestor categorii de gospodarii tardnesti li se addugau, in special in regiunile muntoase, 240.000 de fami de mogneni si razesi Dupa anul 1864, opozitia boier-clacas se transforma in aceea de mosier-taran, Legea rurala lésand problema agrara nerezolvata in fond Intrucat proprietatea funciard fardneasc& era erodata, atat prin mostenirile succesive care conduc la aparitia proprietaflor pitice, de sub 2 ha, lipsite de viablitate economica, cat si prin acfiunea legilor economiei de piata, care produc ruinarea unei parti a celor improprietariti si trecerea pamantului acestora in mainile elementelor instérite ale lumii satului, la sférsitul secolului al XiX-lea, dintre gospodairile tarinesti: 23,9% erau lipsite de pamént, 23,2% posedau loturi sub 2 ha, 36% posedau loturi ‘cuprinse intre 2-5 ha, 14% aveau in posesie supratete intre 5-10 ha gi 2,9% detineau loturi tntre 10 si 50 ha. 2 idem, pag. 132 * idem 29 Faptul c& 47% din numérul total al gospodéiilor franesti cau fie lipsite total de pamant, fie posedau loturi mai mici de 2 ha, a determinat practicarea de c&tre tarani a muncii salariate, integral ssau partial Marea arendasie, fenomen nascut din absenteismul unei mari parti a mosierilor, afecteazé grav atat situatia taranului roman, cat si acumularea de capital in tar’, provocdnd consecinte nefaste asupra modernizarii procesului de productie agricola. .Mosierii care arendau, cheltuiau renta, dupa aprecierile din iiteratura de speciaitate, in proporte de 80-90% In scopuri neproductve tn tar& si/sau_strainatate™”, prejudiciind astfel formarea capitalurilor de investife, iar arendasii, desi dispuneau de capital, erau neinteresati al investi, preferand sa transfere in sectoare neagricole venitul net obfinut in agricuttura Marea proprietate mosiereasca, rezultata in urma aplicéri Legii rurale din 1864, inregistreaza’si ea 0 evolutie sinuoasa, transformandu-se in céteva decenii in exploatatie agricola moderna, de tip ferma Efectul coroboréiii unor elemente cum sunt: desfiintarea clacii si insuficienta paméntului pentru munca si intretinerea famililor {aranilor, cresterea cererii externe de produse agricole, lipsa de pricepere in organizarea pe principii comerciale a exploatatilor si consumul personal excesiv, de lux, ale proprietarilor mari de pamént, a fost aparitia sistemului muncii in dijma, adicd a cutivari paméntului mosieresc cu inventar agricol taranesc. »Taranul putea fi patit cu bani, cu produse sau cu o bucaté de pamént dat in arenda, situatie in care interveneau invoielile agricole. Contractele de Invoieli() erau atat scrise, cat si verbale, in al doilea caz manifestandu-se, asa cum se subliniaza in literatura de specialtate a timpului, 0 putemnica tendinté de subiectivism si abuz"*, Invoielile agricole erau sprijnite si pe cale legislativa. Legea pentru tocmeli agricole $i pentru executarea lor, adoptata in 1866, era un milloc legal ce conferea mosierilor si marilor arendasi dreptul de a folosi aparatul de stat pentru a-si asigura forta de munca necesara desfisurarii activitatilor agricole din exploatatile lor. % toidem, pag. 134 > ipidem, pag. 135 30 {In acest sens, legea stabilea durata contractulul la 5 ani gi interzicea taranilor s& se angajeze in alte comune decat in acelea in care locuiau. in 1872 legea amintité este inasprita, prin legiferarea aduceri forfate a faranilor la munca, in cazul nesupunerii de bund voie. Printr-0 modificare, din 1882, a aceleiasi legi, se suprima posibilitatea aduceri fortate la munca a fBranilor gi se reduce la jumatate termenulinvoielilor. In cea de-a doua jumatate a petioadei de referinta, politica agraré s-a concretizat in adoptarea legilor privind invoielile agricole si a celor de improprietarire a taranilor prin vanzarea din domeniile statului a unor suprafele de pamént, in crearea catorva institut bancare special destinate finanfari agriculturi si in crearea unei serii de pepiniete viticole si pomicole, in scopul tmbunatatiri soiurilor locale, fara ins ca masurile adoptate s8 imbrace forma unui program de anvergura nationala. Pe parcursul celor doud jumatati ale respectivei perioade, politica agrara evolueaza disimetric: foarte unitar si cu 0 extrem de mare anvergura in prima; mai pujin unitar gi cu o anvergura redusa in cea de a doua. Astfel, prima jumatate a ei a fost putemic amprentaté. de Programul agrar al domnitorului Alexandru loan Cuza, program structurat pe trei elemente: secularizarea averilor mandstiresti, Legea rurala si Legea Invajamantulu Legea secularizarii averilor_méndstiresti, adoptaté de Parlament in luna decembrie 1863, a avut ca rezultat - aga cum precizeaz& Constantin C. Giurescu si Dinu C. Giurescu - ,intrarea ‘in patrimoniul statului a 25,26% din teritoriul farii, adic a mai bine de un sfert™. Legea ruralé, promulgata prin decret domnesc la data de 14/16 august 1864 gi intrata in vigoare la data de 23 aprilie/S mai 1885, promoveazé - dupa cum araté Maria Muresan si Dumitru Muresan - teza_Improprietariri clacagilor prin despagubire, desfintarea obligatilor feudale, proclama abolirea clacii, a dijmelor, ‘a podvezilor gi a celorlalte obligatii datorate de farani boierilor"®. ® Constantin C. Gurescu, Dinu C. Giureseu, op. ct, pag. 619 “© Maria Muregan, Dumitru Muresan, op. et. pag. 108 31 Prin aceasta lege, In vederea Improprietarirl, in functie de numarul vitelor pe care le aveau, tranii clacagi au fost imp&rtit in trei categori: fruntasi, cel care aveau patru boi si o vaca; mijlocasi, cei care aveau doi boi si 0 vaca; palmasi sau toporasi, cei care nu aveau nici o vita de munca, dar aveau o vaca. vin Tara Romaneascs, clicagl au fost tmproprietirif asttet: {Branil fruntasi, cu 11 pogoane pe cap de familie, adicé 55.129,69 1m; f@ranii mijlocasi cu 7 pogoane si 19 prajini pe cap de_famil adicd 35.754,94 m*; taranii pélmasi cu 4 pogoane $i 15 prajini pe cap de familie, adic’ 20.578,01 m’ jn Moldova, improprietarirea clacasilor a fost facuta astfel: {rani fruntagi cu § falci si 40 de prajini pe cap de familie, adicd 72.680,40,m’; faranii mijjocasi cu 4 falci pe cap de familie, adica 57.288 m°; tiranii palmagi cu 2 falei si 40 de prajni pe cap de familie, adicd 30.434,25 m in Basarabia, respectiv in judetele Cahul, Bolgrad si Izmail, unde suprafetele de pamént erau mal mari si numérul populatel mai mic, clacasii au fost improprietariti astfel: {éranii fruntasi cu 6 falci si 30 de prajini pe cap de familie, adica 86.734,80 m”; {aranii mmijlocasi cu 4 falci si 30 de prajini pe cap de familie, adic& '58.630,69 m’; taranii paimasi cu. 2 falci si 70 de prajii pe cap de familie, adica 30.517,20 m™" Legea mentionaté interzicea instrdinarea sau ipotecarea, pe timp de 30 de ani, a loturilor primite cu ocazia mproprietarii ‘Suma despagubirilor pentru proprietari de pamant este stabilté la 200 milioane de lei din care statul suporta o treime. Legea asupra instrucfiunii, adoptata la data de 5/17 decembrie 1864 si intrata in vigoare in luna septembrie a anului 1865, a avut pentru Romania, care trecea printr-o perioada de reforme economico-sociale structurale in ramura strategica - agricultura -, semnificatia unei largi deschideri cétre emanciparea spirituald a majoritati: populate Aceasta intrucat, respectiva lege instituia un sistem unitar de invatimant, primar, secundar si universitar; cel primar, cu durata de 4 ani, obligatoriu si gratuit, adreséndu-se, In primul rand, lumi satelor, i avand ca scop raspandirea, fie gla nivel minimal, a stintei de carte, * ibid, pag. 107 32 Comerful. Cea de a doua jumatate a secolului al XIX-lea reprezinta .perioada cristalizatii si consolidarii caracterului modern al economiei romanesti™”, perioada in cadrul careia, atat comertul interior, cat si cel exterior, cunosc dezvoltari semnificative. Dezvottarea comertulti, in ansamblul sau, a fost stimulata de acte 3i fapte politice si economice precum: Unirea Principatelor din 1859, unificarea lor administrativé de dup& 1862, aplicarea Legii rurale din 1864, dobandirea independentei de stat a Roméniei, intemeierea’ unor institufi' moderne, procesul de urbanizare - relativ lent, dar ascendent - actiunea legilor economiei de piata si, in, lumea rurala, extinderea si modernizarea infrastructuri a." Existenta la sate a unui numar mare de gospodari {€ranesti mici si mijjoci, practicante ale autoconsumului,limiteazd, intrucatva, amplficarea fenomenului. ‘O importanta deosebita in crearea unui climat de disciplina comerciala au avut-o existenta si aplicarea, in raporturile dintre ‘comercianti, a unei legislafi comerciale — inspirate, mai intai, dupa ‘Codul Comercial francez elaborat in 1807, iar apoi, dupa cel italian din 1882 - precum gi functionarea unor instante judecatoresti ‘comerciale - la Bucuresti, Craiova si Galati - infiinfate pe baza Regulamentului Organic. Comerful interior. In functie de mediul in care se deruleaza, rural sau urban, prezinta 0 serie de specificitati ale modului de desfagurare. Astfel, in satele romanesti au predominat, in cea mai mare parte a perioadei de referinta, formele istorice de comert - balciurile, iarmaroacele, oboarele periodice si targurile saptémanale -, care Indeplineau, deopotriva, atat funcfile comertului cu aménuntul, ct si pe acelea ale celui cu ridicata Aveau un caracter local sau regional, in cadrul lor se Comercializau animale, produse mestesugaresti si excedente ale industriel taranesti. La ele participau, in calitate de ofertanti afard de farani, gi meseriasi gi negustori care desfaceau produse ale industriei de fabrica, asigurand, astfel, legatura intre agricultura siindustria autohtond, tntre lumea rurald si cea urbana. * idem, pag. 144 idem 33 Existau, de asemenea, numeroase magazine mixte, In accepfiunea de carciumi si/sau bacanii, care desfacegu o gama relativ larga de produse necesare gospodariei taranegti"™ Tn lumea urbana, forma traditionalé de organizare a ‘comertului era magazinul mixt, dar, Incepand din decenille gapte si opt, incep s&-si faca, din ce in ce mai mult, aparitia magazinele specializate gi cele universale cu raioane specializate. Ca un fapt innoitor pe linia adapta comertuli interior la cerintele economiei moderne, trebuie amintite decretele domnesti, din septembrie 1864, privind infiintarea Camerelor de Comert si Industrie si introducerea sistemului zecimal de masuri si greutaf. Cresterea volumului si complexitatiivielii comerciale impune gi un ‘Cod Comercial, adoptat, int-o prima forma, in 1875 si defintivat in 1887, dupa modelul celui italian din 1882. Noul Cod Comercial, are il abroga pe cel anterior, adoptat in 1840, reglementa problema marcilor de fabrica si de comert, modul de solutionare a Itigiilor, procedura in caz de faiment, controlul sanitar al mérfurlo, obligativitatea si competentele verificérii masurilor si greutatilor, obiigativitatea registrelor de evidenta contabila, si preciza, expres @ libertatea operatiunilor comerciale era reglementata, aparata si garantata de stat", Deosebit de important pentru stimularea comertului cu cereale a fost legea silozurilor, adoptata in anul 1881, Acestea simplticd procesul de depozitare, selectionare si vanzare a partizilor mari de cereale, reduc’ cheltuielile aferente acestor operatiuni si permit folosirea recipiset-warant in derularea operatiunilor de comert. Respectivele recipise, eliberate de catre silozuri depunatorilor marfurilor, le permiteau acestora, ca prin vanzare sau gajare la banci, s& obfind imprumuturi pentru asigurarea necesarului de finantare a operatiunilor lor. Silozuri cu 0 capacitate de 50.000 tone, imense pentru vremea respectiva, au fost construite in porturle Galaf, Braila si Constanta, precum si In numeroase nodur feroviare. Comertul de bursa, forma a comertului cu ridicata si, totodat’, modalitate supli de finantare a intreprinderilor, ,a fost ‘organizat in baza legit adoptate in julie 1881. Potrvit acestul act normativ, se infinteaza, in 1881, Bursa de Valori, Actiuni si ‘Schimburi din Bucuresti, iar, in 1882, 0 instituile similara la lasi “idem | “idem, pag. 145, 34 Bursele de cereale existau anterior acestei legi In oragele porturi Galati, Braila si Constanta". ‘Aducerea ofertei de produse romanesti la cunostinta agentilor economici interni gi a celor externi era realizat’ prin intermediul organizarii de expozifi interne si participarti la cele internationale. Normele de functionare a expoziilor nationale si judetene de produse agricole gi industriale erau stablite prin ‘Ordonanta domneasca din 12 iunie 1863. Principalele expoziti nationale de produse agricole si industriale romanesti au fost organizate in anii 1865 si 1873 la Bucuresti si in anul 1865 la lagi ; iar cele mai importante expozii judetene au avut loc la RAmnicu Sarat in 1867 gi la Focgani in 1869. Comertul exterior. __Cunoaste, ca volum gi valoare, 0 expansiune in cadrul prime jumatati a’ perioadei de referinta, urmata de o diminuare tn decursul celei de a doua, ins, pe parcursul intregii perioade in cauza, caracteristica sa definitorie a constat in prevalenta, la export, a produselor cu grad scazut de prelucrare, iar, la import, a celor inalt manufacturate. Astfel, in deceniile 6 si 7, datorité tendintei, accentuate si constante, de crestere a preturilor mondiale ale cerealelor, utilizar faciltailor portuare moderne, cu care au fost dotate, imediat dupa nul 1830, porturle Braila, Galaii gi Giurgiu, precum si statutulul de porto-franco al primelor doua dintre ole, exporturle romanesti de cereale s-au Inscris pe o curba ascendenta Tncepand insa din deceniul 8, si pana la sfarsitul secolulul al XiX-lea, ca urmare a inundari pietelor europene cu cereale ieftine americane si a scAderii dramatice a preturilor mondiale ale cerealelor, exporturle Romaniei la acest capitol au inregistrat o traiectorie descendenta Tntrucat, tn anit premergétori proclamarii independentei nationale, cercurile conducatoare romanesti au inteles, mai mult decat oricand pana atunci, c& suzeranitatea otomand frana - prin Impiedicarea adoptarii unei politci vamale proprii - dezvoltarea normata a economiei romanesti, in general, si propasirea industrci nationale, in special, ele au facut demersuri pentru incheierea cu idem 35 puterile garante a unor conventii economice care s& ignore taifele vamale impuse de Inalta Poarta Aceste convent aveau menirea si instituie Romaniei, n plan european, un statut de partener cu drepturi egale, s+ consacre individualitatea statalé si sii netezeasca drumul spre neatamare deplina"”. in primavara anului 1874, Parlamentul Romaniei a adoptat © lege generala a vamilor, .potivit céreia, guvernul avea caiitatea de a creste sau micsora tatifele vamale gi, In caz extrem, chiar de 2 prohibi importul de anumite marfur, in functie de reglementarea relatilor comerciale prin convenfi directe incheiate cu parteneri strain. De asemenea, potivit acestei legi, statele care aveau interese comerciale in’ Romania trebuiau s& negocieze direct cu guvernul de la Bucuresti, si nu cu puterea suzerand. in acelasi timp, sugestile facute de unele puteri garante, din dorinta lor de a menaja susceptbilitatea Porfi, ca guvernul roman s& ceard permisiunea acesteia pentru a negocia, $i ca tratatele inchelate de el sa fie ratiicate de sultan, si/sau ca acesta s8 acorde Romani Printr-un firman, privilegiul de a incheia convent, sunt respinse, Ccategoric si fara echivoc, de autoritile romanesti"* Ca urmare a fermitati oficiallor romani, precum si a ‘comunicai facute guvernului otoman, la data de 23 septembrie/S ‘octombrie 1874, de cétre Austro-Ungaria, Rusia si Germania, a faptului ca ele se considera in drept de a incheia cu Principatele Romane convenfi directe de vamé, de tranzit si de comer, Romania a semnat, in anul 1875, Convenfia Vamalé, Comercialé $i igafie cu Austro-Ungaria, in 1876 una aseménatoare cu onditi, cu Germania, Prima dintre cele trei convent’ menfionate - cea cu ‘Austro-Ungatia - desi, ca urmare a prejudicilor pe care le-a cauzat propasiri economice, in general, si dezvoltaiiindustie! nafionale fomanesti, in special, a facut obiectul unor deosebit de aprigi controverse, poate fi considerata o parte a pretului plait de fara, pentru implinirea dezideratului secular, al dobanditi independentei statale Potivit respectivei conventi, tnchelate pe baza politic economice a liberului schimb, cele doua state semnatare isi ‘acordau reciproc clauza natiuni celei mai favorizate, Romania se 2 ioider, pag. 147 “idem 36 obliga, in materie de importuri, s& scuteasca de orice taxe vamale masinile, carbuni, minereul de fier, ofelul brut, produsele chimic obiectele de arta $.a., s& accepte un tarf fix pentru zahar, bauturi spirtoase, pielérie, mobila, sticlrie 3.a., si s8 aplice restului marfurilor un tarif de 7,5% ad valorem: iar, in privinta exporturilor, 8 scuteascé de taxe sarea, tutunul, vinul, petrolul brut si cel rafinat ¢.. Totodata, tranzitul marfurilor romanesti prin Austro-Ungaria si al celor austro-ungare prin Romania era scutit de orice taxa, iar companiile de navigatie romanesti si cele austro-ungare puteau obtine, in porturile celor dou tari, terenurile necesare instalari birourilor, atelierelor si magazilor, cu respectarea legislatiei nationale a fiecaruia dintre cele doua state Urmatile majore ale aplicérii Conventiei au fost, pe de o parte, crearea unei potentiale piete de desfacere pentru cerealele si animalele romanesti, in conditile in care efectele crizei agrare fomanesti incepuserd sé se facd resimtite; lar, pe de alta, patrunderea, relativ libera, pe piafa romaneascé a produselor industriale austro-ungare. Dar, dupa incheierea Convenfiei, sub presiunea marilor agricultori din Imperiul Austro-Ungar, importul de cereale din Romania a fost aspru restrictionat, iar cel de vite aproape sistat, in baza invocarii unor pretexte de ordin sanitar. Conventia in cauza a expirat in 1886 si, ca reactie la pretentile austro-ungare de prelungire a ei in aceleasi condifi, guvernul Romaniei a refuzat sa 0 reinnoiasc’. Razboiul vamal declangat in replicé de Austro-Ungaria la adresa Romaniei, pe tanga faptul c& a insemnat interzicerea completa a importului de animale din fara noastra, precum si instituirea unei suprataxe de 30% asupra_celorlatte ‘exporturi romanesti, a condus si la restrangerea legaturilor economice ale Romaniei cu Transilvania si Bucovina, activitajile industriale din cele doua provincii romanest incepaind sa intampine mari dificult Dupa 1886, cand politica economicé protectionista ia treptat locul celei a liberului schimb, tranzactile comerciale externe ale farii noastre cunosc o crestere accentuata, ce poate fi reflectat& prin intermediul evolutiei indicelui de crestere a volumului comertului exterior, si al raportului de schimb Intre produsele ‘exportate si cele importate. Primul indice, privit comparativ cu anul 1863, ,a fost de 127,3 In 1875, de 285,9 In 1886, si de 257.4 in 37 1900", iar celalalt, in perioada 1860-1890, se inscrie in proportia de 5:1, adica pentru 5 tone de produse exportate se importa o tona: de produse, iar in 1899 raportul respect era de 3,7:1" Evolutia soldului balantei comercale descrie, pe parcursul perioadei de referinta, o traiectorie sinuoasa, privité in raport cu fansamblul lor partenere comerciale ale Roméniei, find excedentara, in perioada 1862-1876, si, deicitaré, din 1877 pana la finele secolului; dar, analizata in relatie directa cu fiecare dintre respectvele tri, defcitaré cu unele si excedentara cu altele. Tn principal, excedentele au fost rezultate ale creste exportului de cereale, iar deficitele au constituit efecte ale aplicai Conventiei comerciale cu Austro-Ungaria Transporturile $i telecomunicafille. Flind _necesitate de dezvoltarea productiei si circulatiei interne de marfuri, precum si de largirea accesului marfurilor catre si dinspre pietele europene, tn cea de a doua jumatate a secolului al XIX-lea, transporturile si telecomunicafile se ampificd si se diversifica in mod permanent. Transporturile devin o problema acuta a Tari Romanesti si ‘@ Moldovei incepand din momentul incheierii Tratatului de la Adrianopol, adic& din clipa intrarii acestor provincii istorice romanesti in crcuitul comercial european «In Mesajul Domnesc din decembrie 1859, se araté c& una din nevolle acute ale Principatelor Unite era aceea a transporturilor, inclusiv a constructiei de cai ferate™*" Inaugurarea la 19/31 octombrie 1869 a primei cai ferate din Romania, pe traseul Bucuresti-Giurgiu, a reprezentat actul de nastere a cailor ferate romane. Concoritent cu construirea acestei cai ferate au fost preocupari si pentru construirea altora. Astfel, in 1867 este concesionata unui grup anglo-austriac constructia lini Romar-ltcani, cu ramificatile Pagcani-lasi si Veresti-Botogani, in lungime totala de 225 km. In 1868 este concesionata, unei societafi_ germane, construirea liniei ~Maragesti-Tecuci-Galati- Ploiesti-Bucuresti, cu 0 ramificatie Galati-Bralla, in lungime totala de 919 km. Linia este data in funcfiune, parfal, in 1870, an in care este inauguratd gi Gara de Nord din Bucuresti. Constructia acestel ibidem, pag. 148, idem, pag. 151 idem, pag. 122 38 lini, care a rémas in istorie sub denumirea de Afacerea ‘Stroussberg, dupa numele antreprenorului principal, a dat nastere uunor complica financiare si diplomatice, ea fiind terminata de statul roman, dupa rézboiul de independenta*™ Linia ferata lasi-Ungheni este inaugurata in 1874, iar constructia liniei PloiestPredeal este concesionaté un an. mai tarziu unei societati engleze gi terminaté dupa Razboiul de Independenta. Prima linie de cale ferata proiectata si construita de ingineri romani a fost data in folosintd in anul 1881, pe relatia Buzdu- Maregeqt in aprile 1880 se infiinta administratia de stat a cailor ferate, sub denumirea de Directiunea princiars @ cailor ferate roméne, cu rol de gestionare a drumurilor de fier publice, iar in ianuarie 1889, urmare a rascumparai de catre statul roman a cailor ferate proprietate privat, ea isi extinsese autoritatea gestionaré asupra intregului aparat al cailorferate din Romania Legaiturile feroviare dintre Romania si arcul intracarpatic, deosebit de importante pentru mentinerea fluentei_relatilor ‘comerciale in spatiul inter-romanesc, s-au realizat, incepand din 1879 prin jonctiunea aflata in punctul Varciorova, din anul 1883 prin punctul Timig Predeal, si, din 1898, prin punctul Turnu Rosu. Th 1882 statul roman a procedat la réscumpararea cali ferate Cermavoda-Constanta si a amenajarilor din portul Constanta de la compania engleza careia Poarta Otomana i le concesionase in 1857. Tn 1895, dupa cinci ani de constructie, este inaugurat podul de la Cemavoda, proiectat si construit sub indrumarea inginerului Anghel Saligny. Sub indrumarea aceluiagi inginer Saligny tn anii 1888-1889 sunt modernizate porturile Braila si Galati, iar in 1899 incepe modernizarea portului Constanta. Ca urmare a dezvoltari accelerate a transportului fluvial si maritim, statul roman infiinteaza, in 1890, Compania Navigatia Fluvial Romana, si, In 1895, Compania Serviciul Maritim Roman, cadrul legal pentru. infintarea ambelor companii_ constituindu-| Legea pentru infinfarea unui serviciu de navigatie fluvialé gi ‘maritima, adoptata tn anul 1888. * idem 39 Pentru dezvoltarea traficului fluvial propriu, in 1893, statul roman cumpara de la societatea austriaca DDSG, care domina navigatia pe Dunare, Santierul naval de la Turnu Severin. Cu acelasi scop, in 1899, este inaugurat& amenajarea genalului Portle de Fier, care usureaza navigatia in zona Cazane. Reteaua drumurilor publce s-a extins In strans& conexiune cu dezvottarea transportutlorferoviare si a celor pe apa. Astfel, daca in 1860 lungimea drumurilor publice era de 775 km, in 1880 lungimea totala a lor, respectiv a drumurilor soseluite, adica terasate, cu ganturi si cu poduri si cu un strat de Piatra, era de 7.884 km, iar in 1897 de 24.028 km, din care 2.809 nationale, 4.224 judefene, 10.818 vicinale si 6.177 comunale™™. Telecomunicafile in sistemul clasic - alcatuit din posta, telegraf si telefon - au constiuit, in a doua jumatate a secolului al xIX-lea, una dintre premisele si, in acelasi timp, conditile dezvoltarii vieti economice roménesti. Ele cunosc 0 expansiune deosebit de alerta, concretizata In crearea si dezvoltarea bazei materiale, precum gi in cresterea volumului servicillor postale, telegrafice gi telefonice. Primul oficiu telegrafic si postal din Romania a fost creat la Giurgiu, in anul 1854. Ulterior, numarul oficilor postale sporeste rapid, ,ajungénd la 101 in 1877, i la 395 In 1891, iar al Personalului postal, de la 1.474 in 1888, la 2.395 in 1891,” Rejeaua de telegrafie cunoaste, si ea, 0 crestere considerabila, lungimea linilor utilizate marindu-se ,de la 3.420 km In 1873, la 3.954 In 1877, $i la 5.798 in 1891; jar cea a firelor telegrafice, de la 6.089 in 1873, la 7.928 In 1877" Exploatarea comerciala a aparatului telefonic s-a realizat, pentru prima oara, tn anul 1892, la Braila gi la Galati, a continuat in 1893 la Bucuresti, iar ulterior, datorita rapiditati cu care facea Posibild transmiterea mesajelor, a cunoscut, la randul ei, un ritm de dezvoltare asemanator cu cel al telegratfel Circulafia béneasca si adoptarea sistemului monetar national. Banci, credit, finanfe publice. Adoptarea’—_ unui sistem propriumonetar, bancar si de credit, reglementarea $oidem, pag, 125 oem incor, pag. 128 nem 40 figuroasé a finantelor publice, precum si aplicarea unei politic fiscale profitabile tari, constituiau, in a doua jumatate a secolului al XiX-4ea, necesitati obiective ale edificari organismului economiet nationale si racordaril acestuia la exigentele economiei de plata Ca urmare a statutului lor de neindependenta, aflandu-se sub suzeranitate otomand, Tari Romanesti gi Moldovei le lipsea dreptul de a avea un sistem monetar propriu. Totusi, in contextul dezvottari productiei si comertului de mairfuri, ele si-au organizat, In limitele statutului lor politic, circulatia monetara. Pan la adoptarea_monedei najionale, in Tara Romaneasca si Moldova circulau, ca monede reale, monede strdine, de aur, de argint si de aligje. Valoarea lor se exprima in leul de calcul, supranumit si leu de socoteala, si este determinata, In general, de raportul comercial stabilt de piata. Ca moneda de ‘ur circula galbenul, denumit si ducat, denumire care mascheaza, sau sub care se ascund, diferite specii monetare, ca galbenul olandez sau austro-olandez, mahmudelele turcesti, rublele rusesti, zlotul polonez g.a.. Ca monede de argint circulau talerul de diferite speci, creifarul, piastrul g.a.. Raportul de valoare intre monede se stabileste pe piata locala, pe baza valorii reale a metalelor, a greutatii monedelor si a ttlului acestora™”. Existenfa leului ca ban de calcul este statuata legal de Regulamentul Organic, care recunoaste de drept_sistemul bimetaiist; ia drept monede etalon, pentru aur galbenul, iar pentru argint sorcovatul; defineste greutatea gi till fecareia; gi stabileste cursuri unice pentru toate monedele, atat in Moldova, cat si in Tara Romaneasca. Raportul legal Intre aur si argint, adic& titul, era stabilt la 1:15,8 Conventia din 1858 stipuleaza, si ea, unificarea cursurilor monetare, insa, interzice Principatelor sa emité moneda proprie, permitandu-te doar s&-si unifice cursurile monetare, consacrand, mod implicit, atat circulatia monetard haotic’, cat si dependenta monetara Desi, prin incasarea contravalorii marfurilor vandute, piata Principatelor atragea aurul, ea se afla in imposibiltatea de a1 fetine, intrucat acesta era scos peste granite, prin procedee speculative, de catre imperile vecine. Tntrucat prin aceste procedee era diminuatd posibiitatea acumularii interne de capital banesc a Tarilor Romane, s-a idem, pag. 182 41 Incercat, in mai multe randuri, remedierea ei, fra ins a se obtine rezultatele scontate. in aprilie 1867 era adoptata Legea pentru infiinfarea unui nou sistem monetar si pentru fabricarea monedelor nationale, care intra in vigoare la 1 ianuarie 1868 si care, prin prevederile ei, a coneretizat doctrina monetaré romaneasca, important sub dublu aspect: sub cel politc-international, prin faptul c& a dat expresie dreptului Principatelor Unite de a avea un sistem monetar proprit, in temeiul céruia s& se baté moneda nafionala, si sub cel economic-intern, prin adoptarea unui sistem monetar menit s& asigure 0 circulafie monetara ordonata. Potrivit acestei legi, care marcheaz transformarea leului din moneda fictiva in moneda real, acesta - divizat in 100 de pari, denumite bani - capata statut de moneda nationala, gi se adopta bimetalismul. .Leul de argint este defint prin 5 grame de argint, cu tu 0,835, iar leul de aur prin 32,6 miligrame de aur, cu ttlu 0,900". Legea din 1867 are 0 dubl semnificatie: politicd si tehnico-economica. in plan politic, prin adoptarea legala a unui sistem monetar bimetalist, se crea o larga deschidere catre economille statelor central si vest europene, simultan cu efortul de desprindere din sfera_dominajiei otomane si a influentei celorlalte imperii inconjuratoare Prin prism tehnico-economicé, prin _adoptarea bimetalismului, se conserva puterea economicd a paturilor mijloci si era ampiificata cea a claselor avute, intrucat definerea aurului era apanajul claselor bogate, iar a argintului a celor de mijloc, in contextul in care, prin intermediul comertului exterior, fuseser& atrase in fard cantitati nsemnate din ambele metale. Prima emisiune romaneascé de bancnote a fost facut in baza legii din 12 iunie 1877, in vederea sustinerii efortului de finantare a Razboiului de independenta. ,Legea prevedea punerea in citculatie @ banilor de hartie, sub forma de bilete ipotecare, Pentru 0 suma ce reprezenta jumaitate din valoarea domeniilor statului ce nu erau grevate de ipotecd. Supravegherea si controlul ‘emisiunii biletelor ipotecare au fost incredintate Casei de Depuneri si Consemnatiuni, care, in acest caz, a indepiinit rolul unei banci de emisiune. Biletele ipotecare aveau caracter de moneda legal, chiar daca nu aveau acoperire metalicd, aveau curs obligatoriu, si idem, pag. 184 a2 se puteau primi a plata tn toate institutile publice. La retragerea lor din circulatie, prevazuta tn maximum 6 ani de la emi fievaluate cu 10% mai mult decat valoarea lor nominal Cu trecerea timpului, ca urmare a disparite! aurului din circulatia efectiva, functionarea sistemului bimetalist era din ce in ce mai anevoioasé. Disparitia aurului a fost efectul conjugat, pe de o parte, al tezaurizarii excesive de catre populatie a acestuia, iar pe de alta, al devalorizarii dramatice a argintului fata de aur, dupa descoperirea unor importante zacaminte argentifere in diferte parti alle lumi Pentru a inltura neajunsurile sistemului bimetalist, ,in martio 1890, a fost adoptata o noua lege monetara, potrivit careia unitatea monetara a Romanioi este leul de aur, lege careia i s-au ‘adus modifica in iunie acelasi an si in mai 1892. Incepand din 1892 are loc trecerea, definitiva, la sisterwul monometalist aur, leul isi pastreazd continutul metalic de 322.6 miligrame aur, cu titly 0,900, si ramane singura moneda cu putere liberatorie’ In tard. Monedele de argint si de arama servesc numai ca moneda divizionard. Aceast’ trecere este Insotité si de reorganizarea Bancii Nationale a Romaniei"™. Dupa adoptarea_monometalismului aur, _cresterea economica s-a reflectat, printre altele, si prin sporirea cantitatii de bancnote aflate tn circulate. ‘Astfel, in 1891 valoarea bancnotelor aflate in circulatie era de 123.8 milioane lei, iar In 1898 atinsese 161,3 milioane lei Rezultat al preocupatilor intense ale oficialitatilor pe linia institut unui sistem bancar si de credit adecvat, la 1 decembrie 1880, isi incepe activitatea Banca Nationala a Roméniei (B.N.R.) Ea a constituit nucleul sistemului bancar modern romanesc, Intrucat cumula atat functia de emisiune monetara, cat si pe cea de atragere de disponibilitafi si acordare de credite. A fost conceputd, ‘a societate anonima cu capital mixt - de stat si particular - statul subscriind o treime, iar particularii celelalte doua. Valoarea totala a capitalului social subscris era de 30 de milioane lei, divizata in 24,000 de actiuni cu valoarea nominala de 500 de lei Prin lege, Bancii Nationale i se conferise privilegiul cemisiunii monetare, precum si cel de @ efectua urmatoarele tipuri ioidem, pag. 155, idem, pag. 186, 43 de operatiuni: scontarea efectelor de comert, cu scadenta de pana la 100 de zile si prevazute cu 3 semnatuti; scontarea bonurilor de tezaur, in limita a 20% din capitalul sau varsat; primirea unor sume de bani in cont curent; acordarea de avansuri, In cont curent sau pe termen scurt, garantate cu efecte publice sau titluri de stat; efectuarea oficilul de casierie In numele statulu Pentru a asigura convertbilitatea bancnotelor emise, banca era obligata sa mentina, in permanent, o rezerva de aur si argint, egalé cu o treime din suma biletelor de bancd puse In circulatie. © data cu adoptarea monometalismului aur, in 1892, rezerva metalica a fost majorata la 40%, din care 30% trebuiau sa fie formate din devize asupra Londrei gi Berlinului Tinea din primit ani ai funcfionairi sale, B.N.R. a desfasurat © actvitate profitabla atat pentru economia najionala, cat gi pentru a ins. A accelerat dezvoltarea economiei romanesti punand la dispozitia celor ce aveau nevoie de capital si a statulu, capitalurile banesti inactive gi veniturile banesti disponibile, mobilizate prin acfjunea mecanismolor de scont, reescont, lombardare 5.a. A asigurat o rentabilitate inalta actionariatului sau, obtinand o rata a profitului din ce In ce mai ridicata, de 18,0% in 1881, de 26,3% in 1891, si de 38,3% in 1900". Totodata ins, este de parere A.C. Cuza, ‘desi societdti de capital, precum "Banca National a Roménici si Creditele (institu Ia care vor face referre peste cateve paragraten'n) au folosit roménilor, (ele nn.) au folost si strinilor din fara, poate chiar si mal mult, cum ¢ cazul indeosebi cu Banca National’, de la care comercianti, industiiagii gi intreprinzatori evrei (in sens larg: patron de proverienté staind nn), prin baincile intermediare ale lor, s-au procurat, cu dobanda ieftina, bani), cu ‘care au expropriat pe romani", * ibidem, pag. 187,158 Unul dnt elementele pe care elle invocd pentru a-si sustine punctul de vedere este ‘procedura obignuta'@ consttuinisocietafiorcaptaliste (de captal nn.) la noi (cu personal de drectie mix, de captalgt aproape cu toi str, gi de poltice ales cu Ingrijie, din fecare parid, e8te unul sau dol, mai cu vaza. Aportul poilicierlor const Tn capital Infuentei police, ca s8 ru zicem char al coruptel lor. Este evident c& ofl de cAte or vor ina Tn conflict Interesele Statuul ou Interesele partculare - pe care le tu care nu sunt le nimanui, vor trebul s8 fle jetite, ceea ce se-ntampla constant”, A.C. Cuzs ‘Studi economice-potice, Imprimerile Independenta, Bucuresti, 1990, pag, 76 765: [Acest punct de vedere le este propru g altr comentatai ai problematic feconomice gi fanciar-bancare. Spre pida, Victor Siivescu noteazi: “Sisterul 44 Tn decureul celel de a doua jumétati a secolului al XIX4ea, au fost infintate si alte institufi financiare, deosebit de necesare edificdrii economiei modeme. Fondarea lor s-a facut atat inainte de aparitia Bancii Nationale, cét si ulterior ei. Astfel, inainte de Infinfarea Bancii Nafionale, au fost fondate: in 1861 Banca Moldovei; in 1864 Casa de Depuneri si Consemnatiuni; in 1870, respectiv 1873, societatile de asigurare Dacia gi Romania, care vor fuziona in 1881; in 1873 prima societate de credit funciar: in 1875 Creditul Funciar Urban din Bucuresti; tn 1882 Creditul Funciar Urban din lagi s.a ,Dintre acestea, contributii deosebite la desfésurarea viet economice au avut Casa de Depuneri si Consemnafiuni si Creditele Funciare™. Casa de Depuneri si Consemnatiuni a fost infintata la 1/13, decembrie 1864, prin decret al domnitorului Cuza, in scopul asiguraii creditelor necesare executiei bugetului de stat. Capitalul sau era format din fonduri judetene si comunale neutilizate, depuneri judiciare si administrative, caufiuni depuse de uni funcfionari_publici, precum si din depuneri ale particularilor. Pe tanga realizarea scopului pentru care fusese Infintata, in limita disponibiltafilor, ea acorda si credite ipotecare. A fost reorganizata ‘n 1880, an din care numele sau a devenit Casa de Depuner, ‘Consemnatiuni si Economie. Ccamufajelor (simulacrelor nin) de nafionalizare, adic& parc de capital ‘minortare (ale statului roman nn) - 25%-30% - gl reprezentan fetve (lipite de putere dectionalé reald nn.) in Consille de Administate, a fost des Irtrebuintat— In special pe calea formaié a Consilior de Adminitraje, Tn care au fost cooptap dlferiyoamenpollicr si personals, nu dupa normele vteunei competente ‘oarecare, ci pe baza infuenjelor ce puteau avea pe langé difertele autora, in Vederea ‘servi inireprindert respective, Captalul strain gi conducerea sting ramaneau neschimbate, ceea ce se modifica era decorul, cub forma nor Corsi de Administrate Impodcbite cu personal infuente.. tatu nu gra facut dateria, lar industria sirdina (actvtatea economics patronaté de strani nin.) a contnuat a se

    S-ar putea să vă placă și