Sunteți pe pagina 1din 18

Anatomia Aparatului Cardiovascular Inima Organul central al aparatului cardiovascular, este situata in mediastin intre cei doi plamani.

. Are forma unei piramide triunghiulare, cu axul indreptat oblic in jos,la stanga si inainte. Astfel, 1/ din inima este situata la dreapta si !/ la stangaplanului mediosagital al corpului. "reutatea inimii este de !#$ $$g. %re&inta o fata convexa, sternocostala, si o fata plana, diafragmatica.Cele doua fete se unesc printr'o margine mai ascutita, margineadreapta.(arginea stanga, rotunjita, vine in raport cu plamanul stang. )a&a inimii este situata posterior si la dreapta, aici gasindu'se vasele mari ale inimii. *a ba&a inimiise afla atriile, iar spre varf, ventriculele.%e suprafata inimii se gasesc o serie de santuri+ doua interventriculare sidoua atrioventriculare, numite si santuri coronare, intre atrii si ventricule. Cavitatiile inimii Atriile au forma cubica, o capacitate mai mica decat a ventriculelor, peretii mai subtiri si pre&inta cate o prelungire, numite urechiuse. *a nivelul atriului drept se gasesc orificiul venei cave superioare, orificiul venei cave inferioare, orificiul sinusului coronar, orificiul urechiusei drepte si orificiul atrioventricular drept, preva&ut cu valva tricuspida. *a nivelul atriului stang sunt patru orificii de deschidere a venelor pulmonare,orificiul de deschidere al urechiusei stangi si orificiul atrioventricular preva&ut cu valva bicuspida ,mitrala-. Cele doua atrii sunt separate prin septul interatrial.

.entriculele au o forma piramidala triunghiulara, cu ba&a spre orificiulatrioventricular. %eretii lor nu sunt nete&i, ci pre&inta, pe fata interna, trabecule. *aba&a ventriculilor se afla orificiile atrioventriculare drept si stang ', fiecare preva&ut cu valva atrioventricularasi orificiile arteriale prin care ventriculul stangcomunica cu aorta, iar cel drept cu trunchiul pulmonar. /iecare orificiu arterial estepreva&ut cu trei valvule semilunare sau sigmoide, care au aspect de cuib de randunica. Cele doua ventricule sunt separate prin septul interventricular. 0tructura inimii 1in punct de vedere structural, inima este alcatuita din trei tunici care, de la exterior spre interior, sunt+ epicardul, miocardul si endocardul. 2picardul este foita viscerala a pericardului seros si acopera completexteriorul inimii. Cealalta foita a pericardului seros este parietala si acopera fataprofunda a pericardului fibros, care are forma unui sac re&istent, cu fundul ase&atpe diafragm. %ericardul fibros protejea&a inima. 2l este legat prin ligamente deorganele din jur+ stern, coloana vertebrala si diafragma. (iocardul, stratul cel mai gros din structura inimii, cuprinde miocardulcontractil, de executie, si miocardul embrionar, de comanda tesut nodal. /ibrele miocardului contractil sunt dispuse circular in atrii si oblic in ventricule.(usculatura atriilor este complet separata de musculatura ventriculelor,legatura anatomica si functionala fiind reali&ata de tesutul nodal, alcatuit dintr'o musculatura specifica, ce pastrea&a caracterele embrionare. (orfologic, tesutul nodal se deosebeste de cel de executie prin aranjamentul neregulat al miofibrilelor care trec de la o celula la alta, formand retele, si prin abundenta sarcoplasmei,bogata in glicogen. 3esutul nodal cuprinde+ 4 nodulul sinoatrial, in atriul drept, in vecinatatea varsarii venei cavesuperioare5 4 nodulul atrioventricular, situat deasupra orificiului atrioventricular drept5 4 fasciculul atrioventricular ,6is-, care pleaca din nodulul atrioventricular si se imparte in doua ramuri, una stanga si alta dreapta, care coboara in ventricule.Cele doua ramuri se divid, formand in peretii ventriculari reteaua 0ubendocardica %ur7inje.

2ndocardul captuseste incaperile inimii, trecand fara intrerupere de la atria spre ventricule. 2ndocardul de la nivelul atriilor se continua cu intima venelor, iar la nivelul ventriculelor, cu intima arterelor. 2ndocardul inimii drepte este independentde endocardul inimii stangi. Vascularizatia si inervatia inimii Inima este irigata de cele doua artere coronare ,stanga si dreapta-, cu originea in aorta ascendenta. 1in arterele coronare se desprind ramuri colaterale,care sunt de tip terminal , irigand anumite teritorii din miocard, fara a se uni curamurile colaterale vecine. 1aca una din aceste colaterale se obstruea&a, teritoriul respectiv nu mai este vasculari&at, se necro&ea&a si se produce infarctul. 0angele venos al inimii este colectat de sinusul coronar, situat in santul atrioventricular stang si care se deschide in atriul drept.Inervatia extrinseca a inimii este asigurata de nervii cardiaci, proveniti din vag si de simpaticul cervical.
NOIUNI DE FIZIOLOGIE CARDIACA Revoluia cardiac: Trecerea !"#elui di" a$rii %" ve"$riculi &i a'oi %" ar(orele va cular %)'reu" cu *e"o)e"ele care de$er)i" &i %" oe c acea $ de'la are de !"#e+ 'oar$ "u)ele de revoluie cardiac, Revoluia cardiac durea- .+/ ecu"de &i cu'ri"de: co"$racia a$riilor au i lola a$rial+ care dureaea- .+1 ecu"de0 co"$racia ve"$riculilor au i $ola ve"$ricular+ care durea- .+1 ecu"de+ rela2area 3re'au ul4 %"$re#ii i"i)i+ au dia lola #e"eral+ care durea- circa .+5 ecu"de Inima e $e o 'o)' a 'ira$oare6re 'i"#$oare+ circulaia !"#elui *ii"d 'o i(il da$ori$ co"$raciilor ei ri$)ice,Revoluia cardiac %"ce'e cu u)'lerea a$riilor %" $i)'ul dia $olei a$riale+ !"#ele ve"o di" ve"ele cave '$ru"-!"d %" a$riul dre'$+ iar !"#ele di" ve"ele 'ul)o"are+ %" cel $!"#, 7$ru"derea !"#elui de $i"de 'ereii rela2ai ai a$riilor+ '!" la o a"u)i$ li)i$+ c!"d %"ce'e co"$racia a$rial+ deci i $ola a$rial+ care evacuea- $o$ !"#ele a$rial %" ve"$riculi, Acu)ularea !"#elui %" ve"$riculi duce la cre&$erea 're iu"ii i"$rave"$riculare &i %"ce'erea i $olei ve"$riculare3co"$racia ve"$riculilor4, I" $i)'ul i $olei ve"$riculare+ da$ori$ 're iu"ii ridica$e di" ve"$riculi+ care de'&e&$e 're iu"ea di" ar$era 'ul)o"ar &i aor$+ e %"c8id valvulele a$riove"$riculare &i e de c8id valvulele i#)oide,

Du' e2'ul-area !"#elui di" ve"$riculi+ 'ereii ace $ora e rela2ea- &i %"ce'e dia $ola ve"$ricular+ c!"d+da$ori$ 're iu"ii c-u$e di" ve"$riculi+ e %"c8id valvulele i#)oide &i e de c8id cele a$rio6ve"$riculare, La %"ce'u$ul dia $olei ve"$riculare+ !"#ele e $e a 'ira$ di" a$rii de c$re ve"$riculi, La *!r&i$ul dia $olei ve"$riculare+ co"$racia a$rial 3 i $ola a$rial4 co"$ri(uie la vr area %" ve"$riculi a re $ului de !"#e di" a$rii, Re-ul$ c+ %" $i)'ul revoluiei cardiace+ a$riile &i ve"$riculii 're-i"$ i $ole 3co"$racii4 &i dia $ole 3rela2ri4 ucce ive+ care e e*ec$uea- %" acela&i $i)' %" cavi$ile dre'$e &i cele $!"#i, Dia $ola #e"eral+ adic rela2area %"$re#ii i"i)i+ e u'ra'u"e 'e dia $ola ve"$ricular+ dar durea- )ai 'ui" dec!$ acea $a+ di" cau-a i $olei a$riale care %"ce'e %" ul$i)a 'erioad a dia $olei ve"$riculare, La i"dividul "or)al au loc 9. 6 /. de revoluii cardiace:)i"+ care re're-i"$ de *a'$ ($ile i"i)ii, Co"$raciile cardiace u"$ u( de'e"de"a a dou )eca"i )e re#la$oare : i"$racardiac e2$racardiac, Mecanismul intracardiac e $e da$ora$ e u$ului 'eci*ic+ i$ua$ la "ivelul )iocardului, Ca ur)are+ )iocardul are ur)a$oarele PROPRIETATI: automatismul, adic 'o i(ili$a$ea de a6&i crea i"#ur $i)uli e2ci$a$ori0 excitabilitatea+ care e $e deal$*el o 'ro'rie$a$e #e"eral a )a$eriei vii0 conductibilitatea+ 'ro'rie$a$ea de a co"duce $i)ulul0 contractilitatea+ 'ro'rie$a$ea de a r 'u"de la e2ci$aie 'ri" co"$racie, Au$o)a$i )ul &i co"duc$i(ili$a$ea eda$ore c e u$ului 'eci*ic &i e2'lic ac$ivi$a$ea ri$)ic+ re#ula$+ a i"i)ii, Frecvena btilor cardiace 39. 6 /.:)i"4 e $e reali-a$ de nodul sino-atrial3 ;ei$8 &i Flac<4+de"u)i$ &i nodul sinuzal+ care e)i$e $i)uli cu acea $ *recve", De aceea+ ri$)ul cardiac "or)al e )ai c8ea) &i ritm sinusal. Mecanismul e tracardiac e $e da$ora$ i $e)ului "ervo i)'a$ic &i 'ara i)'a$ic, =i)'a$icul 3adre"ali"a+e*edri"a &i $oa$e u( $a"ele i)'a$o)i)e$ice4 accelerea- ri$)ul cardiac+ iar 'ara i)'a$icul %l rre&$e,

Arborele vascular este format din artere, vase prin care sangele circula dinspre inima spre tesuturi si organe, capilare, vase cu calibru foarte mic, la nivelul carora se fac schimburile intre sange si diferitele tesuturi, si vene, prin care sangele este readus la inima.Arterele si venele au in structura peretilor lor trei tunici suprapuse, care, de la exterior spre interior, sunt+ adventicea, media si intima. Calibrul arterelor scade de la inima spre periferie, cele mai mici fiind arteriolele ,in unele ca&uri, metarteriolele-, care se continua cu capilarele. 0tructura arterelor si venelor Tunica externa adventicea este fomata din tesut conjunctiv, cu fibre de colagen si elastice. In structura adventicei arterelor, ca si la vene, exista vase mici d e s a n g e c a r e h r a n e s c p e r e t e l e v a s c u l a r s i c a r e p a t r u n d i n t u n i c a m e d i e . I n adventice se gasesc si fibre nervoase vegetative, cu rol vasomotor. Tunica medie are structura diferita, in functie de calibrul arterelor. *a arterele mari, numite artere de tip elastic, media este formata din lame elastice cu dispo&itie concentrica, rare fibre musculare netede si tesut conjunctiv. In arterele m i j l o c i i s i m i c i , n u mi t e a r t e r e d e t i p m u s c u l a r , me d i a e s t e g r o a s a s i c o n t i n e numeroase fibre musculare netede, printre care sunt dispersate fibre colagene si elastice. Tunica interna intima,este alcatuita dintr'un rand de celule endoteliale t ur t i t e , a s e & a t e p e o me mb r a n a b a & a l a . I n t i ma s e c o n t i n u a c u e n d o c a r d u l ventriculilor.%eretele venelor, al caror calibru creste de la periferie spre intima, are in structura sa aceleasi trei tunici ca si la artere, cu cateva deosebiri. In venele situate sub nivelul cordului, unde sangele circula in sens opus gravitatiei, endoteliul acopera din loc in loc valvule in forma de cuib de randunica, ce au rolul de a fragmenta si directiona coloana de sange. 0tructura capilarelor 0unt vase de calibru mic ,8 ' 1!9-, raspandite in toate tesuturile si organele.In structura lor, se disting, la exterior, un strat format din tesut conjunctiv cu fibre colagene si de reticulina, in care se gasesc si fibre nervoase vegetative, iar la interior, un endoteliu format dintr'un singur strat de celule turtite, ase&ate pe membrana ba&ala.I n ficat si in glandele endocrine exista capilare de tip special, n u mi t e sinusoide5 ele au calibru mai mare ,1$ ' $9-, peretele intrerupt din loc in loc, ceea ce favori&ea&a schimburile, si un lumen neregulat, pre&entand dilatari si stramtorari.

>

Marea si mica circulatie In alcatuirea arborelui vascular se disting doua teritorii de circulatie+circulatia mare sistemica, si circulatia mica pulmonara

Circulatia mica : Circulatia pulmonara incepe in ventriculul drept, prin trunchiul arterei pulmonare, care duc sangele cu CO! spre reteaua capilara din jurul alveolelor, unde il cedea&a alveolelor care'l elimina prin expiratie. 0angele cu O! este colectat de venele pulmonare, cate doua pentru fiecare plaman. Cele patru vene pulmonare sfarsesc in atriul stang. Circulatia mare : Circulatia sistemica incepe in ventriculul stang, prin artera aorta care transporta sangele cu O! si substante nutritive spre tesuturi si organe. 1e la nivelula cestora, sangele incarcat cu CO! este preluat de cele doua vene cave care il aduc in atriul drept. Sistemul aortic 2ste format din artera aorta si din ramurile ei , care iriga toate tesuturile si organele corpului omenesc. 0istemul aortic incepe din ventriculul stang cu aorta ascendenta, din care se desprind cele doua artere coronare. 1upa ce urca # ; cm,se curbea&a si formea&a arcul aortic, care se continua cu aorta descendenta, subimpartita in toracala si abdominala. 3erminal, aorta abdominala se bifurca in arterele iliace comune, stanga si dreapta. Ramurile arcului aortic 1inspre dreapta spre stanga, din arc se desprind trunchiul brahiocefalic , a r t e r a c a r o t i d a c o m u n a s t a n g a s i a r t e r a s u b c l a v i c u l a r a s t a n g a . 3 r u n c h i u l b r a h i o c e f a l i c s e i mp a r t e apoi in artera carotida comuna dreapta si artera subclaviculara dreapta. Ambele artere carotide comune, stanga si dreapta, urca la nivelul gatului pana in dreptul marginii superioare a cartilajului tiroid, unde se bifurca in artera carotida externa si interna. *a acest nivel exista o mica dilatatie ,sinusul carotic ,carotidian-, bogata in receptori. Artera carotida externa iriga gatul, regiunile occipitala si temporala siviscerele fetei. Artera carotida interna patrunde in craniu, irigand creierul si ochiul. Arterele subclaviculare ajung de la originea lor pana in axila, unde iau numele de artere axilare. 1in arterele subclaviculare se desprind+ artera vertebrala, care intra i n c r a n i u p r i n g a u r a o c c i p i t a l a , u n d e s e u n e s t e c u o p u s a , p a r t i c i p a n d l a vasculari&atia encefalului, si artera toracica interna , din care iau nastere arterele intercostale anterioare. Artera axilara vasculari&ea&a atat peretii axilei, cat si peretele anterolateral al toracelui si se continua cu artera branhiala care vasculari&ea&a
?

bratul. *a plica cotului, artera branhiala da nastere la arterele radiala si ulnara, care vasculari&ea&a antebratul. *a mana se formea&a arcadele palmare, din care se desprind arterele digitale. Ramurile aortei descendente A o r t a d e s c e n d e n t a t o r a c i c a d a r a mu r i p ar i e t a l e s i v i s c e r a l e . < a mu r i l e viscerale sunt+ trunchiul celiac, artera me&enterica superioara, arterele suprarenale stanga si dreapta ' , arterele renale stanga si dreapta ' , si artera me&entericainferioara. 3runchiul celiac se imparte in trei ramuri splenica, gastrica stanga sihepatica si vasculari&ea&a stomacul, duodenul, pancreasul, ficatul si splina. Artera mezenterica superioara vasculari&ea&a jejunoileonul, cecul, colonul ascendent si partea dreapta a colonului transvers. Artera mezenterica inferioara vasculari&ea&a partea stanga a colonului transvers, colonul descendent, sigmoidul si partea superioara a rectului. Ramurile terminale ale aortei Arterele iliace comune stanga si dreapta ajunse la articulatia sacro' iliaca,se impart fiecare in artere iliace externa si interna.Artera iliaca externa iese din ba&in si ajunge pe fata anterioara a coapsei,devenind artera femurala , care iriga coapsa. 0e continua cu artera poplitee, care se afla in fosa poplitee ,fata posterioara a genunchiului-. 2a se imparte in doua artere tibiale+ 1. Artera tibiala anterioara iriga fata anterioara a gambei si laba piciorului si se termina prin artera dorsala a piciorului, din care se desprind arterele digitale dorsale 5 !. Artera tibiala posterioara iriga fata posterioara a gambei si, ajunsa in regiunea plantara, se imparte in cele doua artere plantare, interna si externa, din care se desprind arterele digitale plantare.Artera iliaca interna are ramuri parietale pentru peretii ba&inului si ramuri viscerale pentru organele din ba&in ,ve&ica urinara, ultima portiune a rectului- si organele genitale uter, vagin, vulva, prostata, penis. Sistemul venos al marii circulatii este repre&entat de doua vene mari+ vena cava superioara si vena cava inferioara. Vena cava superioara . 0trange sangele venos de la creier, cap, gat, prin venele jugulare interne, de la membrele superioare, prin venele subclaviculare, si de la torace ,spatiile intercostale, esofag, bronhii, pericard si diafragm-, prin sistemul a&=gos.1e fiecare parte prin unirea venei jugulare interne cu vena subclaviculara, iau nastere venele branhiocefalice stanga si dreapta , iar prin fu&ionarea acestora se formea&a vena cava superioara.
/

Vena subclaviculara continua vena axilara care strange sangele venos de la nivelul membrelor superioare. 0angele venos al membrelor superioare este colectat de doua sisteme venoase, unul profund si unul superficial. Venele profunde poarta aceeasi denumire cu arterele care le insotesc.Venele superficiale, subcutanate, se gasesc imediat sub piele si se pot vedea cu ochiul liber prin transparenta, datorita coloratiei albastre. 2le nu insotesc arterele si se varsa in venele profunde. *a nivelul lor se fac injectii venoase. Vena cava inferioara. Aduna sangele venos de la membrele inferioare, de la peretii si viscerele din ba&in, de la rinichi, suprarenale, testicule, respectiv ovare, de la peretele posterior al abdomenului ,venele lombare-, cat si de la ficat ,venele hepatice-. Vena cava inferioara se formea&a prin unirea venei iliace comune stangi cu cea dreapta . *a randul ei, fiecare vena iliaca comuna este formata prin unirea venei iliace externe cu vena iliaca interna. Vena iliaca interna colectea&a sangele dela peretii si viscerele din ba&in.Vena iliaca externa continua vena femurala care strange sangele venos de la nivelul membrului inferior. Ca si la membrul superior, se disting vene superficiale si vene profunde ,cu aceleasi caracteristici-..ena cava inferioara urca la dreapta coloanei vertebrale, strabate diafragma si se termina in atriul drept. O vena aparte marii circulatii este vena porta , care transporta spre ficat sange incarcat cu substante nutritive re&ultate in urma absorbtiei intestinale. 2a se formea&a din unirea a trei vene: mezenterica superioara, mezenterica inferioara si splenica. Sistemul limfatic %rin sistemul limfatic circula limfa, care face parte din mediul intern alorganismului si care, in final, ajunge in circulatia venoasa. 0istemul limfatic se deosebeste de sistemul circulator sangvin prin doua caracteristici+ 4 este adaptat la functia de drenare a tesuturilor, din care cau&a capilarele sale formea&a retele terminale, spre deosebire de capilarele sangvine care ocupa opo&itie intermediara intre sistemul arterial si cel venos5 4 peretii vaselor limfatice sunt mai subtiri decat cei ai vaselor sangvine. 0istemul limfatic incepe cu capilarele limfatice, care au aceeasi structura ca si capilarele sangvine .Capilarele limfatice sunt foarte raspandite, ele gasindu'se in toate organele si tesuturile. %rin confluenta capilarelor limfatice se formea&a vase limfatice, care sunt preva&ute la interior cu valve

semilunare ce inlesnesc circulatia limfei.%eretii vaselor limfatice au o structura asemanatoare venelor. %e traseul vaselor limfatice se gasesc o serie de formatiuni caracteristice,numite ganglioni limfatici, prin care limfa trece in mod obligatoriu. anglionii limfatici reali&ea&a mai multe functii+ produc limfocite si monocite,formea&a anticorpi, au rol in circulatia limfei, opresc patrunderea unor substante straine, au rol de bariera in raspandirea infectiilor *imfa colectata din diferitele tesuturi si organe, dupa ce a strabatut ganglionii regionali, circula spre trunchiurile limfatice mari.Aceste trunchiuri ajung, in final, in cele doua colectoare limfatice mari+canalul toracic si vena limfatica dreapta. Canalul toracic' este cel mai mare colector limfatic si incepe printr'o dilatatie n u mi t a c i s t e r n a c h ! l i , s i t u a t a i n f a t a v e r t e b r e i * ! . > r c a a n t e r i o r d e c o l o a n a vertebrala, inapoia aortei, strabate diafragma si patrunde in torace, deschi&andu'se in unghiul venos format prin unirea venei jugulare interne din stanga cu vena subclaviculara stanga5 are o lungime de !# $ cm, fiind preva&ut cu valve in interior. 2l strange limfa din jumatatea inferioara si din patrimea superioara stanga ale corpului.

1.

Vena limfatica dreapta 'are o lungime de 1'! cm si colectea&a limfa din patrimea superioara dreapta a corpului. 0e deschide la confluenta dintre v ena jugulara interna din dreapta si vena subclaviculara dreapta.In fiecare minut se filtrea&a, la nivelul capilarelor arteriale, 1; ml apa. 1in acest volum, 1# ml se resorb in sange, la nivelul capatului venos al capilarelor..olumul de apa restant in tesuturi nu stagnea&a, ci ia calea capilarelor limfatice. 1ebitul limfatic mediu este in jur de 1#$$ ml/&i, insa poate varia mult in functie de factorii hemodinamici locali.*a inceput, limfa are o compo&itie asemanatoare cu a lichidului interstitial si cu a plasmei, de care se deosebeste prin continutul mai sarac in proteine. 1upa trecerea prin ganglionii limfatici, limfa se imbogateste cu elemente celulare si cu proteine.Compo&itia limfei varia&a in functie de teritoriul drenat+ limfa provenita din intestinul subtire este mai bogata in lipide, ceea ce ii confera un aspect laptos5 limfa provenita din ficat este mai bogata in proteine si en&ime, iar cea din glandele endocrine contine hormoni.
NOIUNI DE =EAIOLOGIE CARDIACB

La u" (ol"av care 're-i"$ o a*eciu"e cardiova cular+ a"a)"e- $re(uie 'reci-e-e %"deo e(i: %" a"$ecede"$ele 'er o"ale 6 e2i $e"a u"or cri-e de reu)a$i ) ar$icular acu$+ a u"or i"*ecii de *ocar+ %" 'ecial a"#i"e+ %" co'ilrie au adole ce"+ a u"ei (ro"&i$e cro"ice+ a u"ui a $) e)*i-e) au a u"ei '"eu)oco"io-e 6cau-e *recve"$e de cord 'ul)o"ar cro"ic0 %" a"$ecede"$ele 8eredocola$erale 6 e2i $e"a eve"$ual a u"or (oli cu r u"e$ cardiova cular la de ce"de"i:8i'er$e" iu"e ar$erial+ a$ero clero- 3accide"$e coro"arie"e+ va culare+ cere(rale+ ar$eri$e4+ dia(e$0 =IA7TOAE FUNCIONALE ,

11

Di '"eea e

$e di*icul$a$ea de a re 'ira &i e carac$eri-ea- 'ri" e$e de aer &i

e"-aie de u*ocare, A'are deo(icei %" i" u*icie" cardiac $!"#+ %" care cade re-erva cardiac+ %" i"ca'aci$a$ea i"i)ii $!"#i de a evacua %"$rea#a ca"$i$a$e de !"#e 'ri)i$ de la i"i)a drea'$, Dre'$ co" eci" a'are $a-a %" circulaia 'ul)o"ar+cre&$erea ri#idi$ii 'ul)o"are &i cdere a ela $ici$ii ale+ *e"o)e"e care )re c e*or$ul re 'ira$or &i duc la a'ariia di '"eei, I" u*icie"a cardiac $!"# e $e 'rovoca$ de 8i'er$e" iu"e ar$erial+ valvulo'a$ii aor$ice au )i$rale+a$ero clero- coro"aria"+ $e"o- )i$ral, I" ca-ul i" u*icie"ei cardiace dre'$e+ 'rovoca$ de u"ele (oli 'ul)o"are 3(ro"&i$ cro"ic+ e)*i-e)+ a $) e$c,4+di '"eea are o ori#i"e re 'ira$orie, Di '"eea cardiac e carac$eri-ea- 'ri" re 'iraii *recve"$e 3'oli'"ee4 &i u'er*iciale, I" *u"c$ie de $adiul i" u*icie"ei cardiace $!"#i e )a"i*e $ u( )ai )ul$e *or)e 'ro#re ive+ ca i #ravi$a$e : o

Di '"ee de e*or$ + a'are di*icul$a$e i" re

'ira$ie doar la e*or$ O varie$a$e de di '"ee de e*or$ e $e di '"eea ve 'eral+ care e acce"$uea-+ du' cu) ara$ &i de"u)irea+ 're ear,

Cu $i)'ul+ di '"eea+ a'are &i %" re'au + )ai e2ac$ %" decu(i$+ adic %" 'o-iia culca$+ 'ur$!"d de"u)irea or$o'"ee o

au di '"ee de decu(i$,

Di '"eea 'aro2i $ic au a $)ul cardiac e

$e o *or) de di '"ee care a'are %" acce e &i urvi"e de o(icei "oa'$ea+ la c!$eva ore du' culcare+ (ru c+ cu e"-aia de u*ocare+ $u e &i "eli"i&$e,

I" *or)ele evere+ a $)ul cardiac %)(rac a 'ec$ul ede)ului 'ul)o"ar acu$+ iar cri-a de u*ocare "oc$ur" "udi 'are+ ci di" co"$r e a#ravea-+ a'r!"d o e2'ec$oraie 'u)oa + ro-a$+ *oar$e a(u"de"$, Dac "u ei"$ervi"e 'ro)'$ &i e"er#ic+ *!r&i$ul e $e *a$al, O *or) 'ecial de di '"ee e $e re 'iraia 'eriodic C8eC"e6=$o<e + carac$eri-a$ 'ri" al$er"a"e de a'"ee 31. 6 12D4 &i 'oli'"ee,

Durerea 'recordial e $e u" i)'$o) i)'or$a"$, Da$ *ii"d )ul$i$udi"ea cau-elor care 'rovoac dureri 'recordiale+ 'e"$ru *iecare durere $re(uie 'reci-a$ "a$ura a 6 cardiac au e2$racardaic ,
Durerea e2$racardiaca 'oa$e *i de$er)i"a$a de : o o o a*ec$iu"i 'ul)o"are ca : e)(olii 'ul)o"are+ '"eu)o$ora2+ 'leure-ie+ "evral#ii i"$erco $ale+ 8er'e -o $er+

12

8er"ie dia*ra#)a$ic+ li$ia- (iliar+ le-iu"i ale coloa"ei ver$e(rale au ale ar$iculaiilor veci"e+ le-iu"i ale 'ere$elui $oracic e$c, Toa$e ace $e cau-e 'o$ *i eli)i"a$e rela$iv u&or, Deo(icei+ ace $e dureri au carac$er de ar ura au i"$e'a$ura+ iradia-a *ie i" *a$a3Ei" ce"$uraF4 au "u iradia-a + *ii"d i"dica$e de (ol"av cu de#e$ul i "u au le#a$ura cu e*or$ul, Durerile 'recordiale de ori#i"e cardiaca u"$ dureri or#a"ice+ &i e %"$!l"e c %": o o o o 'ericardi$e+ a"evri )ul aor$ic+ ari$)ii cu ri$) ra'id+ cardio'a$iile i c8e)ice coro"arie"e cel )ai *recve"$,

Da$ *ii"d *recve"a &i #ravi$a$ea durerii coro"arie"e+ %" *aa u"ei dureri 'recordiale+ 'ri)ul #e $ dia#"o $ic %l co" $i$uie co"*ir)area au i"*ir)area cau-ei coro"arie"e, Du' a 'ec$ul cli"ic &i a"a$o)o'a$olo#ic+ %" cadrul cardio'a$iilor i c8e)ice coro"arie"e e deo e(e c: a"#i"a 'ec$oral+ i"*arc$ul )iocardic &i i"droa)ele i"$er)ediare, I" a"#i"a 'ec$oral+ durerea e $e locali-a$ de (ol"av re$ro $er"al + iradia- %" u)rul &i *aa i"$er" a )e)(rului $oracic $!"#+a'are la e*or$+ %" 'ecial la )er + are carac$er co" $ric$iv+ e %" oe&$e de a"2ie$a$e, Durerea di" i"*arc$ul )iocardic e $e )ai i"$e" + a$roce+ are acelea&i ediu &i iradiere+ dar a'are de o(icei %" re'au + ade eori "oa'$ea,Durea- ore au c8iar -ile &i "u cedea- la "i$ro#liceri", u"$ ($i ale i"i)ii re i)i$e la (ol"av ca e"-aii "e'lcu$e+ u'r$oare+ u( *or)a u"or lovi$uri re'e$a$e %" re#iu"ea 'recordial, I" )od "or)al+ ac$ivi$a$ea i"i)ii "u e $e 'erce'u$, E2i $ "u)eroa e cau-e e2$racardiace care 'o$ 'rovoca 'al'i$aii: $rile de e2ci$aie ' i8ic+ e*or$urile )ari+ *e(ra+ a(u-ul de e2ci$a"$e3$u$u"+ ca*ea+ ceai+ alcool4+ u"ele )edica)e"$e 3A$ro'i"+ E*edri"a+ e2$rac$e $iroidie"e e$c,4+ u"ele $ul(urri di#e $ive 3aero*a#ii+ co" $i'aie e$c,4+ a"e)ia+ 8i'er$iroidi )ul )e"o'au-a4, O e)"i*icaie deo e(i$ o au %" 'al'i$aiile de cau-a cardiaca : $ul(urrile de ri$) 3ari$)ia e2$ra i $olic+ $a8icardia 'aro2i $ic+ *i(rilaia a$rial e$c,4+ $e"o-a )i$ral+

7al'i$aiile

8i'er$e" iu"ea au 8i'o$e"6 iu"ea ar$erial,

11

C!"d u" (ol"av acu- 'al'i$aii+ $re(uie 'reci-a$ "a$ura lor: dac a'ar i-ola$ au %" acce e+ dac durea- 'ui" au u" $i)' )ai %"delu"#a$+ dac u"$ re#ula$e au "ere#ula$e, 7al'i$aiile "ere#ula$e a'ar %" ari$)ia e2$ra i $olic+ cau-a cea )ai *recve"$ a 'al'i$aiilor+ &i %" *i(rilaia a$rial,Dia#"o $icul 'al'i$aiei de'i"de+ (i"e%"ele + de cau-a ei, I" #e"eral $re(uie acorda$ )ai )ul$ a$e"ie 'al'i$aiilor la 'er oa"e care au de'&i$ v!r $a de >. de a"i+ c8iar dac "u au a"$ecede"$e cardiace+ &i 'al'i$aiilor a'ru$e %" cur ul u"or (oli i"*ecioa e 3di*$eria4+ la cardiaci &i la 8i'er$e" ivi4, $e o coloraie violacee a $e#u)e"$elor &i a )ucoa elor+ da$ori$ cre&$erii 8e)o#lo(i"ei redu e %" !"#ele ca'ilar, Du' cu) di '"eea e $e i)'$o)ul do)i"a"$ %" i" u*icie"a cardiac $!"#+ cia"o-a e $e cel )ai i)'or$a"$ i)'$o) al i" u*icie"ei cardiace dre'$e, E $e evide"$ la "ivelul o(raGilor+ "a ului+ (u-elor &i alde#e$elor, I"$e" i$a$ea a e $e 'ro'orio"al cu (o#ia %" 8e)o#lo(i"a+ *a'$ 'e"$ru care la a"e)ici 'oa$e li' i+ iar %" 'li#lo(ulie a'are &i %" co"diii "or)ale, E $e 're-e"$ %" (olile co"#e"i$ale ale i"i)ii+ da$ori$ $recerii !"#elui ve"o %" cel ar$erial0 I" i" u*icie"a cardiac #lo(al da$ori$ %"ce$i"irii circulaiei ca'ilare 'eri*erice+ care 'er)i$e cedarea u"ei ca"$i$i )ai )ari de O2+ e u$urilor+ cu cre&$era co"co)i$e"$ a 8e)o#lo(i"ei redu e %" !"#ele ca'ilar+ I" cordul 'ul)o"ar cro"ic+ da$ori$ le-iu"ilor 'ul)o"are care %)'iedic 8e)a$o-a, !im"tome din "artea altor a"arate Simptome respiratorii: $u&ea cardiac &i 8e)o'$i-ia, Simptome digestive 3dureri4 %" e'i#a $ru &i 8i'oco"drul dre'$+ #reuri+ vr $uri+ (alo6 "are e'i#a $ric e$c,4+da$ora$e i" u*icie"ei cardiace, Simptome nervoase: ce*alee+ a)eeli+ $ul(urri vi-uale &i audi$ive a'ar %" 8i'er$e" iu"ea au 8i'o$e" iu"eaar$erial+ i" u*icie"a aor$ic+ a$ero clero-a cere(ral06 accide"$ele )o$orii $rec$oare au de*i"i$ive 3a*a-ii+ 'arali-ii+ 8e)i'le#ii+ 'ara-e e$c,4 e da$ore c *ie 8e)ora#ieicere(rale 38i'er$e" iu"eaar$erial4+ *ie $ro)(o-ei 3a$ero clero-a4+ *ie e)(oliei 3 $e"o- )i$ral+ *i(rilaie a$rial e$c,4, =EANE FIZICE E2a)e"ul o(iec$iv al u"ui cardiac u$ili-ea- cele 'a$ru )e$ode cla ice: i" 'ecia+ 'al'area+ 'ercuia+ au cul$aia, 'ecia #e"eral &i i" 'ecia re#iu"ii 'recordiale, I" 'ecia #e"eral 'er)i$e e evide"ie-e:

Cia"o-a e

I" 'ecia i)'lic i"

15

'o-iia (ol"avului: or$o'"eea i"dic o i" u*icie" cardiac $!"#+ iar 'o-iia #e"u6'ec$oral+ o 'ericardi$ culic8id a(u"de"$0 culoarea $e#u)e"$elor &i a )ucoa elor: 'aloarea a'are %" e"docardi$a le"$+ cardi$a reu)a$ic+ i" u*icie"acardiac+ iar cia"o-a+ %" i" u*icie"a cardiac #lo(al+ %" u"ele (oli cardiace co"#e"i$ale0 Dda" ulD ar$erial 3ar$ere 8i'er'ul a$ile4 i"dic o i" u*icie" aor$ic au u" 8i'er6 $iroidi )0 $ur#e ce"a ve"elor Gu#ulare la "ivelul re#iu"ii cervicale e $e u" e)" de i" u*icie" cardiac drea'$0 (o)(area a(do)e"ului 'ri" a ci$ au 8e'a$o)e#alie de $a- e $e u" al$ e)" de i" u*icie" cardiacdrea'$0 i" 'ecia #e"eral )ai 'er)i$e re)arcarea ede)elor %" re#iu"ile declive 3)e)(re i"*erioare+ re#iu"ea acra$e$c,4+ a de#e$elor 8i'ocra$ice 3e"docardi$a le"$4, I" 'ecia re#iu"ii 'recordiale 'oa$e decela: (o)(area re#iu"ii 'recordiale 3'ri" )rirea acce"$ua$ a i"i)ii la co'ii au adole ce"i4 au re$racia a 3%" i)*i-a 'ericardic40 ediul &ocului a'e2ia" 3al v!r*ului e$c,4,

7al'area 'er)i$e

e a'recie-e: &ocul a'e2ia" care+ "or)al+ 'redo)i" %" 'aiul al H6lea i"$erco $al $!"#+ 'ui" %"u"$rul li"iei )edico6claviculare, E $e li)i$a$ &i 'u"c$i*or), U"eori+ &ocul i $olic a'e2ia" "u e 'erce'e dec!$ %" decu(i$ la$eral $!"# au c8iar "u e $e 'al'a(il, I" $are 'a$olo#ic+ 'ri" )rirea i"i)ii+ &ocul a'e2ia" e de'la ea- %" Go &i 're $!"#a 3%" 8i'er$ro*ia ve"$ricular $!"#4 au "u)ai 're $!"#a 3%" 8i'er$ro*ia ve"$ricular drea'$40 *rea)$ele 3vi(raii 'rovoca$e de u"ele u*luri valvulare )ai i"$e" e &i )ai a 're &i care dau o e"-aie $ac$il a e)"$oare cu aceea 'erce'u$ a'lic!"d 'al)a 'e 'a$ele u"ei 'i ici care $oarce4 &i *rec$urile 'ericardice0 'al'area ar$erelor 'eri*erice 3$e)'oral+ radial+ 8u)eral+ caro$id+ 'edioa + $i(i6al 'o $erioar+ *e)ural4 'er)i$e a'recierea ela $ici$ii &i 'er)ea(ili$ii ar$eriale,

7ercuia *ace 'o Au cul$aia

i(il a'recierea )ririi &i *or)ei i"i)ii,

e *ace cu urec8ea li(er au cu $e$o co'ul+ (ol"avul *ii"d a&e-a$ 'e r!"d %" decu(i$ dor al+ a'oi la$eral $!"#+ %" *!r&i$ %" 'icioare, La i"i)a "or)al e 'erce' dou -#o)o$e:

1>

-#o)o$ul I au i $olic+ urd &i 'relu"#i$+ da$ora$ %"c8iderii valvulelor a$rio6 v"$riculare &i co"$raciei )iocardului, =e aude )ai (i"e la v!r*0 -#o)o$ul al II6lea au dia $olic+ )ai cur$ &i )ai %"al$+ da$ora$ %"c8iderii valvulelor i#)oide aor$ice &i 'ul)o"are0 e aude )ai (i"e la (a-, 7ri)ul -#o)o$ e $e e'ara$ de al doilea 'ri" 'au-a )ic 3 i $ol4+ iar al doilea e $e e'ara$ de 'ri)ul -#o)o$ al revoluiei cardiace ur)$oare 'ri" 'au-a )are au dia $ol, I" $are 'a$olo#ic 'o$ a'rea )odi*icri de -#o)o$e+ -#o)o$e u'raadu#a$e 3 u*luri4+ $ul(urri de ri$), Aodi*icrile cele )ai carac$eri $ice ale -#o)o$elor u"$: %"$rirea 'ri)ului -#o)o$ la v!r*I3 $e"o-a )i$ral40%"$rirea -#o)o$ului al doilea la aor$ 38i'er$e" iu"ea ar$erial4 au la 'ul)o"ar 3 $e"o- )i$ral0 -#o)o$ %" $rei $i)'i la v!r* 3 $e"o- )i$ral0 -#o)o$ul de #alo' e $e u" ri$) %" $rei $i)'i+ da$ori$ a ocierii u"ui al $reilea -#o)o$ a"or)al la cele dou -#o)o$e "or)ale+ care a'are %" di*eri$e *or)e de i" u*icie" cardiac, Z#o)o$ele u'raadu#a$e u"$ u*lurile &i -#o)o$ele 'ericardice, Du' cau-ele care le de$er)i"+ u*lurile 'o$ *iDe2$racardiace 3a"or#a"ice4+ c!"d a'ar accide"$al la 'er oa"e *r le-iu"i cardiace+ &i DcardiaceD, =u*lurilecardiace 'o$ *i or#a"ice 3le-iu"e a a'ara$ului valvular4 au *u"cio"ale 3dila$are a cavi$ilor i"i)ii au a ar$ereiaor$e ori 'ul)o"are4, Ul$i)ele a'ar *recve"$ %" i" u*icie"a cardiac, Du' $i)'ul revoluiei cardiace %" care a'ar+ u*lurile 'o$ *i i $olice 3i" *uicie" )i$ral+ $e"o- aor$ic4 au dia $olice 3 $e"o- )i$ral+ i" u*icie" aor$ic4

EJ7LORBRI FUNCIONALE $e o e2'a" iu"e ri$)ic i"cro" cu ($ile i"i)ii &i e 'erce'e c!"d e co)'ri) o ar$er 'e u" 'la" re-i $e"$, O(i&"ui$+ *iecrui (ol"av i e cerce$ea- 'ul ul radial+ care e 'al'ea- de o(icei la a)(ele )!i"i+ cu $rei de#e$e3i"de2+ )ediu &i i"elar4+ (ol"avul *ii"d %" re'au + &i e "u)r de 're*eri" $i)' de u" )i"u$, =e $udia- ucce iv: Frecvena #i ritmul, $ormal% &recvena este de '(-)( de "ulsaii*min% iar ritmul re+ulat,

Pulsul e

=u( i"*lue"a u"or (oli+ 'ul ul e accelerea- 3$a8i *i#)ie4+ e rre&$e 3(radi 6*i#)ie4 au devi"e "ere#ula$ 3ri$)ul &i i"$e" i$a$ea 'ul aiilor u"$ i"e#ale4, o I" *i(rilaia a$rial e "u)r 'ul aiile &i a'oi ($ile cardiace+ au cul$a$e direc$ la i"i), Dac 'ri)ele u"$ )ai 'ui" "u)eroa e+ e 'u"e c 'ul ul e $e de*ici$ar,

19

7ul ul (i#e)i"a$ e carac$eri-ea- 'ri" dou 'ul aii 6 u"a 'u$er"ic &i al$a la(+ ur)a$ de o 'au- )ai lu"#0 e %"$!l"e&$e %" e2$ra i $ole, A)'li$udi"ea au i"$e" i$a$ea ) oar #radul e2'a" iu"ii ar$eriale, Di" ace $ 'u"c$ de vedere e deo e(e c:

6 'ul ul )ic &i ra'id+ u"eori a'roa'e i)'erce'$i(il+ care a'are %" cola' ul va cular0 6 'ul ul l$re &i de're i(il+ care love&$e de#e$ul cu *or &i a'oi cade (ru c0 e %"$!l"e&$e %" i" u*icie"a aor$ic&i 'oar$ de"u)irea de 'ul ul Corri#a", o E#ali$a$ea ($ilor: 'ul ul 'oa$e *i al$er"a"$ c!"d o 'ul aie la( al$er"ea- cu u"a 'u$er"ic+ ri$)ul *ii"d re#ula$, Duri$a$ea au 're iu"ea %" ar$ere e a'recia- 'ri" 're iu"ea care $re(uie e2erci$a$ a u'ra ar$erei 'e"$ru a *ace di 'ar u"da 'ul a$il, 7ul ul e $e dur %" 8i'er$e" iu"ea ar$erial+ da$ori$ 're iu"ii dia $olice Goa e,

I" )od "or)al+ 'ul ul e $e cu a$!$ )ai ra'id+ cu c!$ TK e $e )ai ridica$, Face e2ce'ie *e(ra $i*oid+ c!"d 'ul ul "ucre&$e core 'u"-$or cu TK,

$e *ora cu care !"#ele circula"$ a'a a u'ra 'ereilor ar$eriali, Aai corec$ e $e $er)e"ul de 're iu"e ar$erial+ deoarece valorile $e" io"ale %"re#i $ra$e re*lec$ 're iu"ea !"#elui %" ar$ere+ &i "u $e" iu"ea 'ere$elui ar$erial, L" 'rac$ic e *olo e&$e $er)e"ul de $e" iu"e ar$erial, =e deo e(e c o $e" i *!r&i$ului dia $olei,

Te" iu"ea ar$erial e

iu"e ar$erial )a2i) au i $olic care core 'u"de $olei ve"$riculare+ &i o $e" iu"e )i"i) au dia $olic+ care core 'u"de

Di*ere"a di"$re ace $e dou valori e "u)e&$e M $e" iu"ea di*ere"ial M, ,alorile normale sunt considerate astzi "entru ma im intre 12. 6 15> )) N#% iar "entru minim 9.:/> )) N#, =e 'o$ deo e(i: $e" iu"ea ar$erial (a-al+ %"re#i $ra$ c!"d u(iec$ul i"ve $i#a$ e # e&$e %" re'au ' i8ic+ *i-ic &i )e$a(olic,7e"$ru acela&i i"divid+ acea $a e $e o co" $a"$0 $e" iu"ea oca-io"al+ re're-e"$a$ de valorile %"re#i $ra$e %" co"diii o(i&"ui$e de e2a)i"are, Acea $a e $e ovaloare varia(il+ care cade %" re'au , I" #e"eral e2i $ variaii ale T,A, %" *u"cie de v!r $+ e2+ 'o-iie+ e*or$ )u cular+ e2ci$aii ' i8ice+ )e e+#reu$a$ea cor'oral+ arci"i+ a'"ee+ $u e,

1?

7e"$ru evi$area *ac$orilor care i"*lue"ea- T,A,+ acea $a e ia c!"d (ol"avul e $e %" re'au *i-ic &i ' i8ic 3culca$ $i)' de 1. 6 1. de )i"u$e4+ e*ec$u!"d )ai )ul$e %"re#i $rri &i "o$!"du6 e cea )ai )ic valoare+ re 'ec$!"d %"$o$deau"a aceea&i or de %"re#i $rare &i u$ili-!"d acela&i $i' de a'ara$, Corec$+ T,A, $re(uie ) ura$ la "ivelul ar$erei 8u)erale+ (ila$eral 3'e"$ru a ur'ri"de o eve"$ual a i)e$rie $e" io"al4+ %" cli"o $a$i ) au %" 'o-iie &e-!"d+ %" or$o $a$i )+ iar u"eori &i la )e)(rele 'elvie"e 3i"di 'e" a(il %" u"ele *or)e de 8i'er$e" iu"e4, La )e)(rele 'elvie"e+ T,A, e $e )ai )are dec!$ la cele $oracice cu 2. 6 5. )) N#+ 'e"$ru cea i $olic+ &i cu 1.62. )) N#+ 'e"$ru cea dia $olic, =e u$ili-ea- *ie )e$oda 'al'a$orie+ *ie cea o cila$orie au au cul$a$orie+ ul$i)a *ii"d *olo i$ %" 'rac$ica cure"$,A'ara$ele e "u)e c *i#)o)a"o)e$re0 %" )e$oda au cula$a$orie e %"$re(ui"ea- a'ara$ul Riva6Rocci au a'ara$ul HiOue-6Leu(rC,E $e 're*era(il ca 'acie"$ul $ea culca$+ cu (raul rela2a$+ de-veli$ '!" la u)r &i a&e-a$ ori-o"$al la %"li)ea cordului, Aa"&e$a e a'lic 'e 'ar$ea i"$er" a (raului+ la dou la$uri de de#e$ de 'lica corului+ av!"d #riG "u *ie "ici 'rea $r!" + "ici 'rea lar#, =$e$o co'ul e a'lic 'e ar$era 8u)eral+ la c!iva ce"$i)e$ri u( )ar#i"ea i"*erioar a )a"&e$ei, Acea $a "u va *i )e"i"u$ u)*la$ 'rea )ul$ $i)'+ deoarece 'rovoac 8i'er$e" iu"e ve"oa + care ridic $e" iu"ea dia $olic, T,A, e %"re#i $rea- 'o)'!"d aer %" )a"&e$ &i deco)'ri)!"d 'ro#re iv %" $i)' ce e a cul$ ar$era cu $e$o co'ul, Haloarea ar$a$ de )a"o)e$ru la a'ariia 'ri)ului -#o)o$ i"dic $e" iu"ea )a2i) 3 i $olic4, Te" iu"ea dia $olic e "o$ea- %" )o)e"$ul c!"d -#o)o$ele devi" )ai a ur-i$e, U"ii au$ori "o$ea- &i )o)e"$ul c!"d -#o)o$ele di 'ar co)'le$, Cre&$erea $e" iu"ii i $olice e %"$!l"e&$e %" 8i'er$e" iu"ea ar$erial+ i" u*ice"a aor6 $ic+ (locul $o$al+8i'er$iroidi )+ coarc$aia de aor$, 7re iu"ea dia $olic e $e )ai i)'or$a"$+ deoarece re*lec$ 're iu"ea 'er)a"e"$ care acio"ea- a u'ra ar$erelor, De aceea+ 8i'er$e" iu"ea dia $olic are u" 'ro#"o $ic )ai #rav+a'r!"d %" *or)ele )ali#"e de 8i'er$e" iu"e+ %" i" u*icie"a aor$ic+ $e" iu"ea dia $olic cade u"eori la -ero, I" cola' cad a)(ele $e" iu"i

1/