Sunteți pe pagina 1din 20

....referat.

ro

Contractul de donatie
CONTRACTUL DE DONATIE Definitie Donatia este un contract solemn, unilateral si cu titlu gratuit prin care una din parti, numita donator, cu intentie liberala isi micsoreaza in mod actual si irevocabil patrimoniul sau cu un drept (real sau de creanta), marind patrimoniul celeilalte parti, numita donatar, cu acelasi drept, fara a urmari sa primeasca ceva in schimb (art.801 si 803 C.civ.) . Dupa cum rezulta din aceasta definitie, ceea ce caracterizeaza donatia este trecerea unor valori dintr!un patrimoniu in altul fara echivalent, cu intentia de a face o donatie (animus donandi). "ceasta intentie, concreti!zata in mcheierea contractului in forma si in conditiile prevazute de lege, #ustifica marirea unui patrimoniu in detrimentul altuia, constituind cauza ei. $recizam, de asemenea, ca donatia ! ca varietate a contractelor cu titlu gratuit ! reprezinta o liberalitate, deoarece are ca efect micsorarea patri!moniului donatorului cu bunul donat, spre deosebire de contractele dezin!teresate (de e%emplu, comodatui, mandatul sau depozitul cu titlu gratuit etc.), prin care nu se micsoreaza patrimoniul celui care procura altuia un folos, motiv pentru care acestea din urma nu sunt supuse regulilor de fond si de forma prevazute pentru donatii. &nterpretarea contractului 'p(((t8111sppv Codul civil nu prevede reguli speciale de interpretare a clauzelor contractului de donatie. &n consecinta, se aplica regulile generale de interpretare a contractelor (art.)((! )8*). +e impune insa o precizare, daca nu e%ista certitudinea ca partile au incheiat un contract de donatie (o liberalitate), deci interpretarea este necesara chiar pentru calificarea #uridica a contractului (donatie sau un alt contract, de e%emplu, de intretinere, de locatiune, de comodat etc.), atunci interpretarea urmeaza sa se faca in sensul aplicarii regulilor care guverneaza actele cu titlu oneros ! care sunt reguli de drept comun !, iar nu a regulilor prevazute pentru liberalitati care, fiind e%ceptionale sunt supuse unei interpretari restrictive. Concluzia privind incheierea intre parti a unui contract de donatie trebuie sa fie temeinic ancorata in elementele conventiei intre parti. $recizam ca, in nici un caz, e%ecutarea unei obligatii civile irnperfecte (naturale) nu poate fi calificata drept o liberalitate (de e%emplu, e%ecutarea unei obligatii prescrise, repararea pagubei cauzate desi conditiile raspunderii civile nu sunt intrunite, intretinerea unei rude fata de care nu e%ista obligatie legala de tntretinere etc.). -ici premiile sau cadourile ori recompensele oferite (in scopuri publicitare) de un comerciant clientilor nu constituie donatii, nefiind facute animus donandi, in activitatea sa profesionala comerciantul nu poate fi generos. -ici operele de binefacere nu urmeaza regulile prevazute pentru donatii .

Obiectul donatiei Conditii. $otrivit dreptului comun, bunul (dreptul) care formeaza obiectul contractului trebuie sa fie in circuitul civil (art.)/3 C.civ.), sa fie determinat sau determinabil (art.)08 si )/0 C.civ.), posibil, licit si sa e%iste sau sa poata e%ista in viitor (de e%emplu, recolta viitoare). Dintre bunurile viitoare numai succesiunile nedeschise nu pot forma obiectul donatiei (art.(0 si )/* C.civ.). Dupa deschiderea mostenirii mostenitorul poate instraina universalitatea dobandita, respectiv cota!parte indiviza, nu numai cu titlu oneros, dar si cu titlu gratuit, deci prin donatie. &n nici un caz, bunurile viitoare nu pot constitui obiectui darului manual. Daca bunul donat este individual determinat donatorul trebuie sa aiba calitatea de proprietar (fie si sub conditie). Daca contractul are ca obiect lucrul altuia, donatia este nula absolut in toate cazurile (indiferent de solutia ce se admite in materia vanzarii lucrului altuia) intrucat donatorul se poate abtine sa dobandeasca proprietatea lucrului altuia si deci donatia contravine principiului irevocabilitatii. Daca incheierea contractului de donatie este insotita, precedata sau urmata de incheierea unui alt contract (cu participarea unei alte persoane, straine de donatie), trebuie sa se stabileasca corect ce se doneaza (1uid donat), adica obiectul donatiei, pentru ca solutionarea problemelor de drept specifice contractului de donatie (capacitatea, revocarea, reductiu!nea etc.) sa nu se rasfranga asupra celuilalt contract cu privire la care reglementarile in materie de donatie nu sunt incidente. $roblema se pune in practica in cazul finantarii cumpararii sau construirii unei case, obiectul donatiei este suma de bani sau casa2 3egula este ca, in cazul prestarii unei sume de bani in vederea achizitio!narii unui imobil, obiectul donatiei este suma de bani . 4ot astfel, daca donatia se realizeaza prin transcrierea dreptului de proprietate asupra (sau si asupra) altei persoane decat aceea care plateste pretus imobilului, ceea ce se doneaza este pretul (parte din pret), iar nu imobilul, dar numai daca donatia este concomitenta cu plata pretului catre vanzator. &n schimb, daca transcrierea se face dupa incheierea vanzarii si plata pretului la care donatarul n!a luat parte, obiectul donatiei il formeaza imobilul . Drept consecinta, daca obiectul donatiei este suma de bani, nulitatea contractului de donatie sau reductiunea, raportul ori revocarea donatiei nu va afecta dreptul de proprietate al dobanditorului (donatarului) asupra imobilului. &n schimb, daca donatia a avut ca obiect imobilul, toate conse!cintele aratate se vor rasfrange asupra lui. Conditiile donatiei &ntre persoane prezente Conform art.813 C.civ. toate donatiile se fac prin act autentic. Deci contractul produce efecte #uridice numai daca consimtamantul ambelor parti este manifestat in forma autentica. -eres! pectarea acestei forme se sanctioneaza cu nulitatea absoluta a

contrac!tului, indiferent de persoana donatorului sau donatarului (persoana fizica sau #uridica, de drept public sau privat). 5orma autentica este o masura de protectie a vointei donatorului, care dispune in mod actual si irevocabil de un drept in favoarea unei alte persoane, fara ca acel element activ sa fie inlocuit in patrimoniul sau printr!o valoare echivalenta. &ntrucat cerinta formei este prevazuta in mod imperativ, sub sanctiu!nea nulitatii absolute, deci ad validitatem, dovada e%istentei unei donatii nu poate fi facuta cu martori, chiar daca ar e%ista un inceput de dovada scrisa. -ulitatea donatiei pentru lipsa formei autentice poate fi invocata de orice persoana interesata sau de instanta din oficiu si nu poate fi inlaturata in nici un fel. "stfel, de e%emplu, nu poate fi validata printr!un act confir!mativ al donatorului (1uod nullum est confirmari ne1uit) si nici acoperita printr!un proces verbal incheiat cu prile#ul transcrierii imobilului ori prin alte acte oficiale ulterioare manifestarii de vointa, daca actul #uridic initial este nul. $recizam, de asemenea, ca inzestrarea unui copil in vederea incheierii casatoriei, avand caracterul unei donatii, nu poate fi facuta decat tot prin inscris autentic. &ntrucat parintii nu au o obligatie civila imperfecta (na!turala) de a!si mzestra copiii, nici e%ecutarea benevola a donatiei in scop in inzestrare, nu poate acoperi nulitatea si deci se poate cere restituirea prestatiei efectuate in baza actului nul, ca donatie, iar nu valabila ca act de plata facuta in e%ecutarea unei obligatii civile imperfecte. $entru ca donatia nula pentru vicii de forma sa produca efecte #uridice, ea trebuie sa fie refacuta in intregime cu respectarea formei cerute de lege (art.11/8C.civ.). &n schimb, dupa moartea donatorului, nulitatea unei donatii pentru vicii de forma, cat si in privinta oricarei alte e%ceptii, poate fi acoperita prin confirmarea, ratificarea sau e%ecutarea voluntara a donatiei de catre mostenitorii sau reprezentantii donatorului (art.11/( alin.3 C.civ.) daca confirmarea, ratificarea sau e%ecutarea este benevola si facuta in deplina cunostinta de cauza. 3enuntarea la efectele nulitatii este opozabila si cre!ditorilor, daca nu este frauduloasa. $entru a e%plica aceasta dispozitie, se spune ca in persoana succeso!rilor donatorului nulitatea pentru nerespectarea formei devine relativa in intelesul ca ei pot in mod valabil sa confirme donatia autorului lor lovita de nulitatea de forma si, bineinteles, nulitatea poate fi invocata numai de citre ei. "ltii spun ca, in realitate, ne aflam in prezenta unei nulitati absolute care e%ceptional poate sa fie acoperita. &mpartasim parerea potrivit careia donatia nula absolut pentru vicii de forma lasa in persoana succesorilor o obligatie civila imperfecta (naturala) care, fiind e%ecutata sau confirmata de bunavoie si in deplina cunostinta a cauzei de nulitate, nu da loc la repetitie (art. 10) alin. C.civ.). 6ineinteles, confirmarea sau ratificarea produce efecte numai fata de succesorii care au consimtit.

&n sfarsit, precizam ca si sarcinile sau conditiile donatiei trebuie sa fie prevazute in forma solemna. &ntre absenti &n cazul in care contractu de donatie se incheie intre absenti, prin oferta si acceptare separate, atat oferta de a darui, cat si acceptarea trebuie sa fie facuta in forma autentica, altfel nu vor produce efecte #uridice, fiind nule absolut cu toate consecintele si regulile de mai sus aratate (art.810 alin.l C.civ.). $entru validitatea donatiei acceptata printr!un inscris separat, se mai cere ca acceptarea sa aiba loc in timpul vietii donatorului (art.810 alin . C.civ.). &n caz de moarte a donatorului mai inainte de acceptare (cu care se echivaleaza situatia cand acesta devine incapabil), oferta devine caduca. 6ineinteles, si donatarul trebuie sa fie in viata in momentul acceptarii, cand se realizeaza acordul de vointa necesar in vederea incheierii contrac!tului. Daca donatarul inceteaza din viata inainte de acceptare, mostenitorii sai nu pot accepta donatia deoarece autorul lor nu le!a putut transmite nici un drept, iar oferta de donatie s!a facut intuitu personae. Cu atat mai puternic cuvant, creditorii nu ar putea accepta donatia (nici in timpul vietii donatarului) pe calea actiunii oblice (dreptul de a accepta fiind e%clusiv personal, implicand aprecieri de ordin moral) si nici ataca refu!zul acceptarii donatiei pe calea actiunii pauliene, pentru ca donatarul nu!si micsoreaza patrimoniul, ci pierde numai ocazia de a!l mari. $e langa aceste conditii, pentru ca donatia acceptata prin inscris separat sa produca efecte, se mai cere ca actul de acceptare sa fie comunicat (notificat) donatorului, in timpul vietii lui (art.810 alin. C.civ.) si inainte de a fi devenit incapabil. $ana in momentul primirii comunicarii donatorul poate revoca donatia (oferta de donatie). 3evocarea poate fi nu numai e%presa, ci si tacita. "stfel, faptul ca, inainte de comunicarea actului de acceptare, donatorul vinde lucrul care urmeaza sa faca obiectul donatiei, constituie o revocare tacita. (3evocarea nu trebuie sa fie notifi!cata donatarului). &ntrucat prin acceptare se realizeaza, in fapt, acordul de vointa ! numai 7efectele7 donatiei (art.810 alin. C.civ.) fiind amanate pana la comuni!care ! nu e%cludem posibilitatea notificarii acceptarii de catre succesorii sau creditorii donatarului, caci notificarea nu mai presupune aprecieri de ordin moral. +tatul estimativ Daca donatia are ca obiect bunuri mobile, corpo!rale sau incorporale, pe langa conditiile e%aminate se mai cere ca obiectele mobile donate sa fie trecute intr!un stat estimativ semnat de donator si donatar si care sa cuprinda descrierea si evaluarea, cel putin globala, a lucrurilor mobile daruite (art.8 ( C.civ.).

+tatul estimativ poate sa fie cuprins in chiar corpul inscrisului de do!natie, dar partile pot intocmi si un inscris separat sub semnatura privata , nefiind necesara redactarea lui in forma autentica, insa inscrisul trebuie sa fie semnat de ambele parti. "rt.8 ( C.civ. prevede necesitatea statului estimativ pentru 7valabili!tatea7 donatiei de bunuri mobile facuta prin act (autentic). &n schimb, art. (( C.civ. prevede posibilitatea evaluarii bunurilor mobile donate, 7in lipsa acestui stat7 estimativ, prin e%pertiza, ceea ce mseamna, cel putin implicit, recunoasterea validitatii darului. "stfel fiind, se poate admite ca lipsa statului estimativ nu atrage nulitatea (absoluta sau relativa) a donatiei, fiind cerut numai ad probationem. Darurile manuale si donatiile indirecte sunt scutite de formalitatea statului estimativ. Donatia de imobile Daca donatia are ca obiect un imobil, cerintele de forma trebuie sa fie respectate in toate cazurile, iar nu numai in cazul terenurilor(art. alin 1 din 8.nr.*091))8).&n schimb, dreptul de preemptiune (art.08!0)) nu este aplicabil in cazul donatiei. &n ceea ce priveste publicitatea imobiliara, precizam ca inscrierea in cartea funciara nu afecteaza validitatea contractului. Capacitatea partilor &ncapacitati de a primi 1. $ersoanele fizice neconcepute si organizatiile care n!au dobandit personalitatea #uridica nu au capacitatea de a primi donatii. Copilul conceput (infans conceptus) poate fi gratificat (art.808 C.civ.). $ersoanele neconcepute pot fi gratificate numai indirect, de e%emplu, prin liberalitati cu sarcini, facute unor terte persoane capabile . lar organizatiile (entitatile) care n!au dobandit personalitatea #uridica vor putea primi donatii in cursul constituirii (de la data actului de infiintare) 7dar numai intrucat acestea sunt cerute pentru ca persoana #uridica sa ia fiinta, in mod valabil7 (art.33 alin.3 din Decretul nr. 3191)*0). "stfel, daca donatia se face in vederea alcatuirii patrimoniului propriu necesar pentru dobandirea personalitatii #uridice. Dupa dobandirea personalitatii #uridice, unitatea poate primi donatii cu respectarea principiului specia!litatii capacitatii de folosinta. . Cetatenii straini (persoanele #uridice straine) si apatrizii nu pot primi donatii avand ca obiect dreptul de proprietate asupra terenurilor (art.01 alin. din Constitutie) . 3. :edicii si farmacistii, inclusiv persoanele care practica ilegal medicina , care au tratat pe o persoana in boala din care moare (acea boala fiind cauza mortii), nu pot primi donatiile ce bolnavul a facut in favoarea lor in cursul acestei boli. "ceasta

dispozitie se aplica si preotilor care au asistat pe donator din punct de vedere religios in cursul ultimei boli (art.810 alin.1 si 3 C.civ.). ;bservam ca ceea ce intereseaza este nu calitatea de medic, farmacist sau preot, ci asistenta cu caracter repetat sau de continuitate acordata bolnavului in calitatile vizate de lege. $rin urmare, bolnavul poate gratifi!ca un prieten medic, daca nu l!a tratat in cursul ultimei boli. +unt e%ceptate de la interdictia vizata, si deci sunt valabile, donatiile remuneratorii, daca sunt potrivite cu starea materiala a donatorului si cu serviciile prestate de donatar (art.810 alin. C.civ.).&n literatura de specialitate se recunoaste si validitatea donatiei facuta medicului de catre bolnavul care este sotui lui 0. :inorii si interzisii au dreptul de a primi donatii, dar nu au e%ercitiul acestui drept. &n principiu, donatia facuta unui incapabil sau cu capacitate de e%ercitiu restransa se accepta prin reprezentantii sai legali sau cu incuviintarea prevazuta de lege. "rt.81* C.civ. contine insa o protectie speciala in favoarea minorilor si interzisilor, permitand ca donatiile facute lor sa fie acceptate si de catre ascendentii lor de orice grad, chiar daca nu sunt tutorii lor si parintii s!ar afla in viata si ar refuza sa accepte. &n cazul minorului cu capacitate de e%ercitiu restransa art.81* C.civ. trebuie sa fie interpretat ! dupa parerea noastra ! in sensul ca nu numai tutorele sau parintii, dar si ascendentii minorului pot incuviinta accepta!rea. Dar daca donatia contine si element oneros (donatie cu sarcini sau sub conditie), deci acceptarea constituie un act de dispozitie, ea trebuie sa fie, in toate cazurile, autorizata in prealabil de autoritatea tutelara *. +urdo!mutul care nu stie sa scrie nu poate accepta o donatie decat cu asistarea unui curator special numit de autoritatea tutelara (art.81/ C.civ.comb. cu art. 1* si 1*) C.fam.), care va avea rolul de interpret al vointei surdo!mutului (surdului sau mutului) in sensul art./1 alin. din 8egea notarilor publici si a activitatii notariale nr.3/91))*. $ersoanele #uridice. &n legatura cu capacitatea de a accepta o donatie, se impune sa facem unele precizari privitor la acceptarea oferte!lor de donatie facute in favoarea persoanelor #uridice. "m vazut ca, in principiu, persoanele #uridice pot primi donatii daca dreptul, care formeaza obiectul donatiei, corespunde scopului stabilit prin lege, actul de infiintare sau statut (art.30 din Decretul nr.3191)*0 si art.l din Decr. nr.0(891)*0 privitor la donatiile facute statului). /. Donatiile facute statului (organelor de stat, institutiilor bugetare, unitatilor administrativ!teritoriale, regiilor autonome sau societatilor co!merciale cu capital ma#oritar de stat) urmeaza sa fie acceptate dupa cum urmeaza< ! donatiile oferite ministerelor, altor organe sau institutii centrale care depind direct de =uvern, precum si unitatilor bugetare care fac parte din sistemul acestora se accepta de ministrul sau conducatorul organului ori institutiei centrale de stat,

! donatiile oferite unitatilor administrativ!teritoriale se accepta, dupa caz, de consiliul #udetean sau al municipiului 6ucuresti, ! donatiile oferite regiilor autonome sau societatilor comerciale cu capital ma#oritar de stat se accepta de conducatorii acestora insa, daca sunt de interes national, cu autorizatia prealabila a organului tutelar,iar daca sunt de interes local, cu autorizatia consiliului #udetean sau al municipiului 6ucuresti, dupa caz. Daca obiectul donatiei este un teren agricol se cere si avizul :iniste!rului "griculturii, iar daca este un imobil situat intr!o localitate, avizul Degartamentului pentru "dministratia $ublica 8ocala. &n toate cazurile, bunurile grevate cu sarcini sau pentru care e%ista restante de impozite sau ta%e pot fi acceptate numai cu avizul :inisterului 5inantelor (art. !0 din Decr. nr.0(891)*0). Daca bunul care formeaza obiectul donatiei (sau legatului facut prin testament) urmeaza sa intre in domeniul public al statului sau unitatii administrativ!teritoriale, dreptul de proprietate publica se dobandeste prin acceptarea liberalitatii de =uvern, de consiliul #udetean sau de consiliul local, dupa caz (art.( din 8egea nr. 1391))8 privind proprietatea publica si regimul #uridic al acesteia). Cat priveste persoanele #uridice care nu sunt de stat, acceptarea donatiilor (inclusiv a darurilor manuale) se face prin organele abilitate sa incheie acte#uridice in numele si pe seama persoanei #uridice, respectiv prin persoanele imputernicite in acest scop. &n cursul constituirii, liberalitatile facute in scopul formarii patrimoniului necesar se accepta de persoanele imputernicite (prin actul constitutiv) sa desfasoare procedura de dobandire a personalitatii #uridice. "ceste reguli de drept comun de acceptare a liberalitatilor sunt aplica!bile atat in cazul persoanelor #uridice care urmaresc un scop patrimonial, cat si in cazul asociatiilor sau fundatiilor fara scop patrimonial. ;rdonanta =uvernului nr. /9 000 cu privire la asociatii si fundatii nu prevede necesitatea vreunei aprobari sau autorizatii pentru acceptarea liberalitatii. &nstanta competenta verifica numai indeplinirea cerintelor legale pentru constituirea asociatiei sau fundatiei (filialelor) ori federatiei si dispune, pe aceasta baza, inscrierea in 3egistrul asociatiilor si fundatiilor (federatiilor), personalitatea #uridica fiind dobandita in momentul inscrierii. 8egislatia noastra contine anumite dispozitii speciale (derogatorii de la regulile generale) cu privire la capacitatea partilor contractante, stabilind anumite incapacitati speciale de a dispune si de a primi prin intermediul contractului de donatie. &ncapacitati de a dispune :inorii si persoanele puse sub interdictie #udecatoreasca nu pot incheia contract de donatie, in calitate de donatori, nici prin reprezentantii legali (parinti sau tutor) si nici personal cu incuviintarea ocrotitorului legal (si chiar daca s!ar obtine autorizatia autoritatii tutelare!art.1 ) alin. 1!3 si art. 133 alin.3 comb. cu art. 10* alin.3 si 10(

C.fam.). &n practica se recunoaste insa validitatea darurilor obisnuite facute de minor sau, in numele sau, de ocrotitorul legal (de e%emplu, cu ocazia unor aniversari, de ziua femeii etc.) daca sunt potrivite cu posibilitatile celui ocrotit. &n aceste conditii se recunoaste validitatea darului, chiar daca minorul a actionat singur, lipsa incuviintarii sau autorizatiei nu poate fi invocata. ). &n favoarea tutorelui, minorul nu poate dispune prin donatie nici dupa ce a a#uns la ma#orat, cat timp autoritatea tutelara n!a dat tutorelui descarcare pentru gestiunea sa (art.80) C.civ. si art. 101 C.fam.). De la aceasta regula face e%ceptie situatia cand tutorele este ascendentul minorului. :omentul cand capacitatea este ceruta 3eguli aplicabile. &n ceea ce priveste momentul la care trebuie sa ne raportam pentru a aprecia capacitatea partilor, nu se pun probleme daca donatia se realizeaza printr!un singur act. Daca donatia se incheie prin acte separate (intre absent), donatorul trebuie sa fie capabil in momentul facerii ofertei (cand isi manifesta vointa de a dona), in momentul acceptarii ei de catre donatar (cand se realizeaza acordul de vointe) si in momentul primirii comunicarii actului de acceptare, caci donatia produce efecte numai din acest moment (art. 810alin. C.civ.). Cat priveste pe donatar, el trebuie sa fie capabil in momentul acceptarii. &n momentul facerii ofertei (desi problema este controversata) consideram ca donatarul nu trebuie sa fie capabil, intrucat oferta este un act unilateral al donatorului. lar in momentul receptarii notificarii de catre donator problema capacitatii donatarului nu se pune, desi art.810 alin. C.civ. roman ! referitor la efectele donatiei ! a eliminat cuvintele 7a 1>egard du donateur7 (art.)3 alin. C.civ. francez), totusi vizeaza numai comunicarea actului de acceptare in timpul vietii 7donatorului7, 7a celui ce daruieste7. +anctiunea incapacitatilor speciale de a face si de a primi donatii -ulitatea contractului. $otrivit art.81 C.civ., 7dispozitiile in favoarea unui incapabil sunt nule...7.Cu toate ca formularea sugereaza sanciunea nulitatii absolute se admite ca nerespectarea incapacitatilor !atat de a face, cat si de a primi donatii ! se sanctioneaza, de regula, numai cu nulitatea relativa a contractului, nulitatea putand fi invocata de cel ocrotit (prin ocrotitorul legal, daca este cazul) sau de succesorii sai in drepturi . &n unele cazuri insa, cand incapacitatile sunt dictate de interese de ordine publica, sanctiunea este nulitatea absoluta a contractului. "stfel, donatiile facute persoanelor #uridice, daca n!au fost acceptate in conditiile prevazute de lege. 4ot astfel, donatia avand ca obiect dreptul de proprietate asupra terenului de orice fel, daca donatarul nu este cetatean roman (art.01 alin. din Constitute). Controversata este problema sanctiunii aplicabile in cazul donatiilor facute medicilor, farmacistilor sau preotilor. Consideram ca sanctiunea nulitatii absolute isi poate gasi #ustificarea si in acest caz, deoarece interdictia este conceputa in art.810 C.civ., ca o dispozitie prohibitiva (nu numai de ocrotire), ca o regula generala de aparare a

prestigiului profesiei de medic sau de preot. lar in cazul persoanelor care practica ilegal medicina, fapta ce constituie infractiune, in orice caz se impune sanctiunea nulitatii absolute. Donatia va fi nula, respectiv anulabila, chiar daca partile ! pentru a ocoli dispozitiile privind incapacitatile speciale ! au recurs la deghizare sau la interpunere de persoane, caci actul care sincer incheiat ar fi nul, ramane nul si daca a fost simulat. Irevocabilitatea donatiilor Clauze incompatibile cu principiul irevocabilitatii ! Conditiile potestative. Cu toate ca dreptul transmis prin donatie poate, in principiu, sa fie conditional, adica supus unei conditii suspensive sau rezolutorii, cazuale ori mi%te, totusi caracterul de irevocabilitate nu permite stipularea unei conditii suspensive sau rezolutorii potestative din partea donatorului (art.8 C.civ.). "stfel, o donatie este nula nu numai cand este facuta sub conditie pur potestativa (a carei realizare depinde e%clusiv de vointa donatorului), ci se admite ca ea este nula chiar daca este facuta sub o conditie simpla potestativa din partea donatorului (a carei realizare, pe langa vointa lui, depinde si de circumstance e%terioare care insa nu pot actiona in afara vointei lui). "ceasta spre deosebire de contractele cu titlu oneros, care, fiind valabil afectate de conditii potestative simple (art. 100/), sunt nule, conform art. 1010 C.civ., numai daca sunt afectate de o conditie pur potestativa din partea celui ce se obliga. ! $lata datoriilor vi itoare nedeterminate. ?ste nula donatia care impune donatarului plata datoriilor pe care donatorul le!ar contracta in viitor si a caror valoare n!a fost specificata prin actul de donatie (art.8 3 C.civ.), intrucat donatorul ar fi liber sa revoce donatia contractand datorii pana la concurenta valorii bunurilor donate (chiar daca, in fapt, nu contracteaza datorii). ! Dreptul de a dispute de bunul donat. Conform art.8 0 C.civ., in cazul in care donatorul si!a rezervat dreptul de a dispune de un bun sau de o suma determinata din bunurile daruite, donatia este nula cu privire la acel bun sau suma, chiar daca donatorul moare fara a fi dispus de ele, bunul sau suma se transmite mostenitorilor donatorului. Daca rezerva dreptului de a dispune este generala si se intinde asupra intregii donatii, ea este nula in totalitate. 0 asemenea clauza este de fapt o conditie rezolutorie pur potestativa (art. 1010 C.civ.), care atrage nulitatea oricarei conventii. d) Dreptul de denuntare unilaterala a contractului. 0. Clauze permise. &ntrucat enumerarea clauzelor incompatibile cu principiul irevocabilitatii, continute in C.civ., nu este limitativa, este necesar sa facem unele precizari si cu privire la clauzele care sunt permise, pentru a delimita mai bine campul de aplicatie al principiului irevocabilitatii. +unt compatibile cu acest principiu urmatoarele clauze< a) &ntrucat transmisiunea irevocabila a dreptului donat nu implica o predare imediata a bunului, donatia poate fi cu termen, pentru ca termenul ! ca modalitate a

actului #uridic ! nu afecteaza dobandirea dreptului transmis, ci numai e%ercitiul acelui drept. b) Dupa cum am vazut, donatia poate fi afectata de o conditie cazuala sau mi%ta. Depinzand de hazard (art. 100* C.civ.), respectiv si de vointa unei alte persoane (determinate sau nedeterminate, art. 100( C.civ.), decat donatorul, ele nu contravin principiului irevocabilitatii donatiilor. c) 4ot astfel, poate fi stipulata plata datoriilor prezente (cu data certa anterioara donatiei) ale donatorului, precum si cele viitoare daca, in acest din urma caz, sunt specificate in contractul de donatie (art.8 3 C.civ.). d) "rt.8 * C.civ. prevede e%pres posibilitatea stipularii reintoarcerii conventionale a bunurilor daruite pentru cazul cand donatarul ar muri inainte de donator, chiar daca lasa descendenti, sau pentru cazul de predeces al donatarului si al descendentilor lui (donatarul decedat fara posteritate).0 asemenea stipulatie este o conditie cazuala rezolutorie e%presa care, in caz de realizare, produce efecte retroactive (art. 1/1* si 101)) . &n materie de imobile insa, pentru opozabilitatea fata de terti, clauza de reintoarcere este supusa publicitatii. $recizam insa ca reintoarcerea nu poate fi stipulata in favoarea unei alte persoane decat donatorul insusi (nici chiar in favoarea mostenitorilor sai), intrucat ar constitui o substitutie fideicomisara conditionala prohibita de lege. e) &n cazul depunerii unei sume de bani la C?C sau alte unitati bancare, pe numele altei persoane animus donandi, deponentul poate insera in libret o clauza de imputernicire pe seama sa, fara a contraveni principiului irevocabilitatii, deoarece va actiona in baza clauzei ca un mandatar al titularului de libret. f) -ici clauzele de inalienabilitate, mai frecvente in materie de liberalitati, in masura in care sunt recunoscute valabile, nu contravin principiului irevocabilitatii. g) in sfarsit, fara a epuiza enumerarea clauzelor permise, mentionam ca donatia cu rezerva uzufructului (sau a dreptului de abitatie), in favoarea donatorului sau a unui tert, este permisa, obiectul contractului fiind nuda proprietate, care se doneaza in mod irevocabil. Desigur, poate forma obiectu contractului si un drept de uzufruct, donatorul pastrand nuda proprietate. $rincipiul irevocabilitatii donatiilor 8iberalitatile intre vii sunt, prin esenta lor irevocabile. "ceasta irevocabilitate, reglementata prin te%te speciale (art.801 si 8 !8 0 C.civ.), care actioneaza descura#ant pentru donator si contribuie la siguranta circuitului civil, nu este cea prevazuta pentru toate contractele (art.)/) C.civ.) si care rezulta din principiul ca, o data incheiat, contractul are forta obligatorie intre partile contractante (este 7legea partilor7) si nu poate fi revocat (desfacut, desfiintat sau modificat) prin vointa uneia dintre ele (irevocabilitate

de gradul &). ?vident, forta obligatorie a oricarui contract actioneaza si in cazul contractului de donatie, in sensul ca !odata incheiat ! nu poate fi desfiintat prin vointa uneia dintre parti, fie si donatarul. Dar irevocabilitatea donatiilor are un caracter special, particular, mai accentual decat forta obligatorie a oricarui contract, in sensul ca in materie de donatii (indiferent daca s!au realizat in forma autentica, deghizata, indirecta sau dar manual) irevocabilitatea priveste nu numai efectele, ci insasi esenta contractului, fiind o conditie de validitate pentru formarea lui (irevocabilitate de gradul &&). "stfel fiind, orice clauza sau conditie a carei indeplinire atarna de vointa donatorului si care i!ar da posibilitatea de a zadarnici sau micsora, direct sau indirect, foloasele gratuite pe care contractul le creeaza pentru donatar sunt incompatibile cu esenta donatiilor, atragand nulitatea lor absoluta (art.8 C.civ.). +anctiunea nulitatii loveste contractul in intregime, iar nu numai clauza incompatibila cu principiul irevocabilitatii si chiar daca aceasta clauza nu a fost cauza determinanta si impulsiva a liberalitatii. Cu toate acestea, daca donatia este divizibila si clauza o afecteaza numai in parte, pentru rest, efectele contractului se mentin. &ar daca, dupa moartea donatorului, succesorii sai in drepturi ! in cunostinta de cauza ! confirma sau e%ecuta donatia, nu mai pot invoca nulitatea pentru a cere restituirea bunului donat (art. 11/( alin.3 C.civ.). Revocabilitatea donatiilor 3evocabilitatea donatiilor intre soti 3eguli speciale. in ceea ce priveste contractul de donatie incheiat intre soti (deci in timpul casatoriei), poate avea ca obiect numai bunurile proprii ale sotului donator si care devin astfel bunuri proprii ale sotului donatar, daca nu s!a stipulat intrarea lor in comunitate, 7ceea ce inseamna prefacerea dreptului de proprietate e%clusiva a sotului donator intr!un drept de proprietate devalmase a ambilor soti7. ?vident, donatorul poate dona si cota!parte ideala ce!i apartine din dreptul de proprietate asupra unui bun ce nu formeaza obiectul comunitatii sau dreptul asupra unei mosteniri deschise (universalitate sau cota!parte indiviza asupra universalitatii), care este bun propriu al sotului!mostenitor (art.311it.b din C.fam.). 3eferitor la donatiile dintre soti, Codul civil prevede anumite reguli speciale derogatorii de la regulile generale aplicabile donatiilor. Cea mai importanta regula speciala (celelalte fiind subsecvente) vizeaza derogarea de la principiul irevocabilitatii donatiilor. $otrivit art.)3( alin.l C.civ., 7orice donatiune facuta intre soti in timpul maritagiului este revocabila7. 3evocarea se poate realiza prin vointa unilaterala a sotului donator (ad nutum) oricare ar fi forma de realizare a donatiei (act autentic, donatie indirecta sau dar manual). +otul donator (si numai el personal, nu si creditorii sau mostenitorii lui) are dreptul de a revoca donatia oricand, fie in timpul casatoriei, fie dupa desfacerea (prin divort) sau

desfiintarea (nulitatea) ori incetarea ei prin recasatorirea sotului donatar de bunacredinta care nu a stiut ca sotul donator, declarat mort, este in viata, si chiar dupa decesul sotului donatar, impotriva mostenitorilor lui. 3ezulta ca aceasta donatie devine definitiva si irevocabila numai din momentul mortii donatorului. 1. Dreptu& de revocare fiind de esenta donatiilor dintre soti, nu este necesar sa fie stipulat in actul de donatie si nu poate fi inlaturat printr!o stipulatie contrara. "ceste donatii sunt valabile chiar daca s!au facut sub conditie potestativa, chiar daca se impune donatarului obligatia de a plati datoriile nedeterminate ale donatorului si chiar daca donatorul si!a rezervat dreptul de a dispune de bunurile daruite (art.8 / C.civ.). -ici reintoarcerea conventionala nu este aplicabila, in caz de predeces al donatarului (si descendentilor lui), cu sau fara aceasta clauza, oricum donatorul poate revoca donatia. 4ot astfel, donatiile intre soti nu se revoca de drept pentru survenienta de copil (art.)3( alin.3 C.civ.). &n timpul vietii donatorului nu este cazul a se aplica nici regulile privitore la revocarea donatiei pentru nee%ecutarea sarcinii sau pentru ingratitudine, el o poate revoca ad nutum si fara a invoca cauzele prevazute de lege. &n schimb, dupa moartea donatorului, cand donatia devine irevocabila, mostenitorii lui pot cere revocarea pentru nee%ecutarea sarcinilor sau pentru ingratitudine potrivit regulilor pentru aceste cauze legate de revocare. Din cele aratate rezulta ca donatia dintre soti deroga nu numai de la principiul irevocabilitatii donatiilor (irevocabilitate de gradul &&) ! in sen! sul ca se pot stipula, la incheierea contractului, clauze incompatibile cu acest principiu (de e%., conditii potestative simple) ! dar chiar si de la forta obligatorie a oricarui contract (irevocabilitate de gradul &), in sensul ca una dintre parti poate, prin vointa sa unilaterala, sa revoce donatia (foloasele gratuite procurate celeilalte parti). . Cat priveste modurile de revocare, ea nu trebuie sa imbrace forma unei actiuni in #ustitie si poate fi atat e%presa (de e%., prin act notarial sau prin testament), cat si tacita, implicita, constand intr!un act ulterior al donatorului din care rezulta vointa acestuia de a revoca dona!tia (de e%emplu, legatul cu titlu particular, avand ca obiect bunul donat, facut prin testamentul care nu prevede, e%pres, revocarea). ?ste insa necesar sa e%iste o identitate e%acta intre bunul care a format obiectul donatiei si obiectul revocarii. Donatiile intre soti, inclusiv darurile de nunta, facute de unul dintre soti celuilalt, sunt revocabile pentru ca sotul donator sa poata revoca donatiile facute inainte de incetarea, desfacerea sau desfiintarea casatoriei si cand inceteaza influenta pe care o avea unul dintre soti asupra celuilalt (si de care a abuzat). 3. $entru a asigura posibilitatea revocarii unilaterale, legea interzice sub sanctiunea nulitatii absolute donatiile mutuale, reciproce intre soti facute in acelasi act (art.)38 C.civ.) si donatiile deghiza! te sau facute prin interpunere de persoane, chiar daca nu aduc atingere rezervei succesorale (art.)00 alin. C.civ.), prezumandu!se ca sunt persoane interpuse copiii sotului donatar dintr!o alta casatorie (sau din afara casatoriei ori adoptat numai de acesta) si acele rude ale sotului donatar (rude in linie directa si pana la gradul &@ inclusiv pe linie colaterala) fata de care, in ipoteza deschiderii mostenirii, deci

a mortii lor in momentul incheierii contractului de donatie, el ar fi avut vocatie (chemare) succesorala legala concreta, utila (art.)01 C.civ.). De e%emplu, parintele sotului donatar este prezumat persoana interpusa, nu si bunicul, fata de care ! daca parintele este in viata ! sotul nu are vocatie (chemare) succesorala. lar daca sotul donator are copii dintr!o casatorie anterioara (sau din afara casatoriei ori adoptat anterior casatoriei cu donatarul) si daruieste sotului din urma, liberalitatea va fi considerate e%cesiva, si deci supusa reductiunii, in raport de o cotitate disponibila speciala, care este mai mica decat cea ordinara (art.)3) C.civ.), prevazuta de lege ca regula generala . Donatiile simulate Donatiile deghizate 1. -otiune. 3eguli aplicabile. Donatia este deghizata cand conform actului public apare incadrata intr!o operatiune #uridica cu titlu oneros. Deci in acest caz, actul public este simulat, neadevarat, si ascunde o donatie (deghizare totala, prin care se ascunde natura gratuita a contractului secret ). De e%emplu, vanzare!cumparare in care pretul nu este datorat (contraprestatie simulata), recunoasterea unei datorii care nu e%ista in realitate etc. Donatiile deghizate, ascunse sub aparenta unui contract cu titlu oneros, sunt, in principiu, valabile, deghizarea ! simulatia in general ! nu este sanctionata cu nulitatea.$rin urmare, donatia deghizata, care intruneste conditiile generale de validiiate ale contractelor ! in special se pune problema cauzei licite ! este valabila. "vand insa in vedere faptul ca donatia deghizata constituie o adevarata donatie, ea este supusa si regulilor de fond prevazute special pentru donatii (capacitate, irevocabilitate de gradul &&, reductiune, raport, revocare in cazurile prevazute de lege). Deci, pentru donatia deghizata se aplica aceleasir>eguli de fond care s!ar aplica si daca donatia ar fi aparenta. . 5orma. Controversata este problema ce forma trebuie sa imbrace aceste contracte, forma autentica ceruta de lege pentru validitatea donatiilor sub sanctiunea nulitatii absolute sau forma contractului care deghizeaza donatia, ceruta de lege, de regula, numai ad probationem2 De e%emplu, contractul prin care se transmite cu titlu gratuit dreptul de superficie asupra unei case sub aparenta unei vanzari!cumparari urmeaza sa fie incheiat in forma autentica (prevazuta de lege pentru donatii) sau poate fi incheiat sub forma unui act sub semnatura privata, stiut fiind ca, pentru instrainarea cu titlu oneros a constructiilor (fara instrainarea terenului aferent), legea nu prevede cerinta formei autentice2 $otrivit unei solutii adoptate constant in practica #udiciara, pentru validitatea acestor donatii nu se cere respectarea formei autentice, ci numai a formei prevazute de lege pentru contractul care deghizeaza donatia. Dar nerespectarea acelei forme se sanctioneaza cu nulitatea absoluta a donatiei deghizate, desi acea forma este prevazuta de lege numai ad probationem. Cu alte cuvinte, forma se imprumuta de la contractul care

deghizeaza donatia, iar sanctiunea care se aplica este ! de regula ! cea prevazuta pentru donatii. :a#oritatea doctrinei critica solutia #urisprudentei (critica de care ea nu vrea sa auda) , solicitand respectarea formei autentice a donatiilor.&n orice caz, consideram ca renuntarea la cerinta formei autentice este in contradictie cu art.813 C.civ., care ! fiind redactat diferit fata de art.)31 C.civ. francez ! prevede categoric< 7toate donatiile se fac prin act autentic7, deci atat donatiile sincer intervenite intre parti, cat si cele deghizate. Dupa cum s!a spus, 7fata de o dispozitie atat de imperativa, nu este cu putinta a se admite validitatea unor donatiuni efectuate prin procedee, cari au tocmai de scop sa ocoleasca formele strict impuse de lege in materie de donatiuni intre vii, validarea donatiunilor deghizate ar echivala cu desfiintarea de fapt a formelor solemne7. 3. Dovada. Cat priveste proba deghizarii (indiferent de forma in care s!a incheiat actul aparent), se aplica regulile din materia simulatiei, deci partile si succesorii lor universali ori cu titlu universal (art.l1(* C.civ.) o pot dovedi prin contrainscris sau inceput de dovada scrisa ! art.11)( C.civ. ! care poate fi completata cu martori si prezumtii (potrivit regulilor de dovada a contractelor), in schimb tertii (inclusiv succesorii cu titlu particular si creditorii chirografari ai partilor) prin orice mi#loace de proba. 3eamintim ca, in aceasta materie, mostenitorii rezervatari sunt terti, pentru ca se prezinta in apararea unui drept propriu, iar nu dobandit prin mostenire de la defunct, actionand deci nu ca succesori universali. $entru a usura dovada deghizarii, legea (art.80* C.civ.) prevede in favoarea mostenitorilor rezervatari o prezumtie relativa potrivit careia instrainarea cu titlu oneros facuta unui succesibil in linie dreapta (ruda in linie directa descendenta sau ascendenta, inclusiv rudenia civila rezultand din adoptie) reprezinta o donatie deghizata (supusa reductiunii), dar numai daca instrainarea s!a facut cu rezerva uzufructului sau cu sarcina unei rente viagere, iar deghizarea nu este invocata de un mostenitor in linie dreapta care sa fi consimtit la incheierea actului. Donatiile prin interpunere de persoane -otiune. 3eguli aplicabile. &n cazul donatiei prin interpunere de persoane simulatia nu vizeaza natura gratuita a contractului, ci persoana adevaratului donatar. +e recurge la aceasta forma a simulatiei, de e%emplu, in cazul in care adevaratul donatar este incapabil sa primeasca liberalitati de la donator sau gratificarea sa ar provoca ecouri nefavorabile in familia donatorului. Din aceasta cauza, contractul aparent se incheie cu o persoana interpusa, prin contrainscris precizandu!se persoana adevaratului donatar. &n aceasta varietate a simulatiei nu se pun probleme in legatura cu forma contractului, deoarece contractul care se incheie cu persoana interpusa este o donatie, neindoielnic trebuie sa fie incheiat in forma autentica, realizandu!se astfel scopul ocrotirii donatorului si a familiei sale. +unt aplicabile, evident, si conditiile de fond prevazute pentru donatii, care urmeaza sa fie apreciate si avute in vedere in raport cu adevaratul donatar (capacitatea, revocarea pentru cauzele prevazute de lege, reductiunea etc.).

Datorita dificultatilor de dovada a simulatiei (la care se recurge mai ales pentru a ocoli incapacitatile speciale prevazute in materie de donatii) legea (art.81 C.civ.) prezuma absolut ca sunt persoane interpuse parintii, descendentii si sotul persoanei incapabile (de e%emplu, a tutorelui, medicului, cetateanului strain etc.) si care devin ! prin intermediul prezumtiei ! persoane incapabile de a primi donatii de la donator. Donatiile indirecte -otiune Conditii de fond si de forma. 7Donatiile7 indirecte sunt acte #uridice incheiate (nesimulat) cu intentia de a gratifica (de aceea sunt supuse regulilor de fond prevazute pentru liberalitati), dar infaptuite pe calea unui act #uridic diferit de contructul de donatie. $rin urmare, spre deosebire de donatia deghizata ! care este o adevarata donatie deoarece contractul aparent nu are o e%istenta reala, nu corespunde vointei reale a partilor !, in cazul 7donatiei7 indirecte actul care se incheie (altul decat donatia) este real, voit de parti, dar prin intermediul lui se realizeaza indirect o gratificare, o liberalitate. $entru aceasta categorie de acte #uridice, in care aparenta este conforma cu realitatea, nu se cere respectarea formei autentice dat fiind ca nu sunt contracte de donatie, ci liberalitati efectuate pe calea altor acte #uridice pentru care, de regula , nu se prevede aceasta cerinta de forma. Caracteristic in aceasta privinta este, de e%emplu, art. 1/0 alin. C.civ. care precizeaza ca daca renta viagera s!a constituit in favoarea unei terte persoane (stipulate pentru altul facuta cu intentia de a gratifica), desi este o liberalitate, totusi nu este supusa formelor stabilite pentru donatie. 4ot astfel, art.1138 C.civ., care permite dovada rerniterii de datorie prin predarea titlului constatator al creantei . 3ezulta ca 7donatiile7 indirecte sunt supuse numai regulilor de fond !nu si de forma ! ale donatiilor. &n schimb, actul prin intermediul caruia se realizeaza indirect liberalitatea, trebuie sa fie incheiat cu respectarea conditiilor de forma (daca este cazul) si de fond prevazute de lege pentru acel act. &n cazul acestor acte nu sunt aplicabile nici dispozitlile art.810 C.civ. referitoare la acceptarea donatiei facuta prin act separat. &n masura in care acceptarea este necesara pentru realizarea donatiei indirecte, ea urmeaza regulile prevazute pentru actul care!i serveste drept suport #uridic. "ctele cele mai intrebuintate pentru realizarea unei 7donatii7 indirecte sunt< renuntarea la un drept, remiterea de datorie si stipulatia in folosul altuia. 3enuntarea 3enuntarea la un drept nu este, prin ea insasi, o liberalitate (poate fi si cu titlu oneros). Dar daca renuntarea este facuta cu intentia de a gratifica (e% animo donandi), atunci are ca rezultat facerea unei liberalitati. $rin urmare, numai e%istenta intentiei de a

gratifica da nastere unei donatii indirecte. Donatia este de fapt un act accesoriu al operatiei principale care este renuntarea si de care va profita persoana chemata in puterea legii de a beneficia de dreptul respectiv (de e%emplu, renuntarea la o mostenire de care va profita comostenitorul orimostenitorul subsecvent, renuntarea la uzufruct de care va profita nudul proprietar, renuntarea la legat de care va profita colegatarul sau mostenitorul grevat de e%ecutarea legatului etc.). +ubliniem ca, fara intentie liberala, prin renuntarea la un drept nu se realizeaza o donatie indirecta (de e%emplu, daca mostenitorul renunta la mostenire pentru a nu suporta sarcinile si datoriile succesiunii). &n acest sens se spune ca renuntarea la un drept este un act #uridic neutru, pentru a o califica drept donatie indirecta se cere stabilirea intentiei de a gratifica. "ceasta intentie poate fi dovedita prin orice mi#ioace de proba, fiind vorba de interpretarea unei vointe #uridice. 4rebuie precizat, de asemenea, ca renuntarile gratuite sunt scutite de forma prevazuta pentru donatii numai daca sunt pur abdicative de drepturi, iar nu translative, cum sunt cele facute in favorem. De e%emplu, renuntarea la o mostenire in favoarea unei persoane, constituie o acceptare urmata de o transmitere cu titlu gratuit, care este supusa neindoielnic conditiilor prevazute de art.813 si 810 C.civ.. 3emiterea 3emiterea de datorie, prin care un creditor ! cu acordul debitorului ! renunta, total sau partial, cu titlu gratuit la valorificarea unui drept de creanta (art.1138!110 C.civ.), constituie o donatie indirecta. &n acest caz, debitorul realizeaza un folos gratuit, o imbogatire, care corespunde cu valoarea creantei ce ar fi trebuit sa plateasca creditorului. +tipulatia +tipulatia in favoarea unei terte persoane, facuta cu intentia de a gratifica (donandi causa), reprezinta tot o donatie indirecta scutita de formele prevazute pentru donatii. Donatia indirecta realizata pe calea stipulatiei pentru altul prezinta insa si alte particularitati fata de regulile generale ale donatiilor. !"ceasta donatie se realizeaza independent de acceptarea donatiei de catre donatar (tertul beneficiar) si de notificarea acceptarii donatorului ! stipulant, intrucat dreptul stipulat in favoarea tertului beneficiar (donatar) se naste direct si nemi#iocit in patrimoniul sau din momentul incheierii contractului intre stipulantul!donator si promitent . !"cceptarea donatiei ! avand drept efect numai consolidarea (iar nu nasterea) dreptului in patrimoniul tertului ! beneficiar (donatar) ! poate fi facuta nu numai de catre donatar, dar si de catre succesorii sai in drepturi, si nu numai in timpul vietii, dar si dupa moartea donatorului (ori dupa ce a devenit incapabil). !Donatia devine irevocabila numai din momentui acceptarii. $ana la consolidarea prin acceptare a dreptului in patrimoniul donatarului, donatorul!stipulant (nu si succesorii sai in drepturi) poate revoca donatia ad nutum. &nseamna ca pana la acceptare nu

opereaza forta obligatorie a contractului (irevocabilitatea de gradul &). &n schimb, principiul irevocabilitatii donatiilor (irevocabilitatea de gradul &&) trebuie sa fie respectat, dreptul stipulat in favoarea donatarului se naste valabil in patrimoniul sau din momentul incheierii contractului intre stipulant si promitent numai daca stipulatia nu contine clauze incompatibile cu principiul irevocabilitatii donatiilor . &n sfarsit, precizam ca daca donatia indirecta (stipulatia facuta donandi causa) este prevazuta in cadrul unei donatii directe (donatie cu sarcini) ! donatie dubla facuta printr! un singur act #uridic !, donatia directa va fi guvernata, evident, de regulile aplicabile donatiilor (forma autentica sau dar manual, principiul irevocabilitatii, acceptarea de catre donatarul direct si notificarea acceptarii etc.). -umai in privinta sarcinii stipulate, care este o donatie indirecta grefata pe o donatie directa, se aplica regulile specifice stipulatiei pentru altul. &n ceea ce priveste capacitatea de a face si de a primi donatii, urmeaza a fi e%aminata, in acest caz, atat in raporturile dintre partile donatiei directe (stipulant si promitent), cat si in raporturile dintre donatorul!stipulant si donatarul!tert beneficiar. &n schimb, in raporturile dintre promitentul!donatar direct si tertul beneficiar!donatar indirect ! fiind vorba de e%ecutarea unei obligatii ! problema capacitatii de a face sau de a primi donatii nu se pune. De e%emplu, medicul curant al promitentului poate cere e%ecutarea sarcinii stipulate in favoarea sa (daca nu este medicul curant al stipulantului! donator). $rin e%ceptie de la regula necesitatii capacitatii donatarului!tert beneficiar de a primi donatii, se recunoaste validitatea sarcinii stipulate in favoarea unei persoane viitoare (neconcepute), cu conditia e%istentei ei la data e%ecutarii sarcinii, de e%emplu, sarcina stipulata in favoarea copilului care se va naste din casatoria pe care o va incheia nepoata donatorului. Donatii manuale -otiune Darul manual reprezinta o categorie speciala de donatie pentru validitatea careia se cer doua elemente< a) acordul de vointa pentru a transfera si dobandi un drept cu titlu gratuit si b) traditiunea, predarea efectiva si reala (materiala) a bunului daruit. Deoarece darul manual este un act (iar nu fapt) #uridic, acordul partilor constituie temeiul #uridic al transferarii valorii din patrimoniul donatorului in patrimoniul donatarului. &ar 7traditiunea7 este e%teriorizarea acordului, inlocuind (dupa unii autori reprezentand) forma solemna prevazuta de lege pentru donatii si de natura a atrage atentia donatorului asupra gravitatii contractului pe care il incheie. ;bservam ca singura conditie speciala ce trebuie indeplinita in cazul darurilor manuale este predarea, traditiunea reala a bunului (de manu ad manum), fiind deci contracte reale. Desigur, nici acceptarea unui dar manual nu este supusa unei forme speciale, ci ea consta in primirea (preluarea) bunului daruit.

@aliditatea darurilor manuale este consacrata prin art./00 C.civ. care, la modurile de dobandire a proprietatii (prin e%ceptie de la art.)(1 C.civ.), prevede si traditiunea. 3eprezentarea 3eprezentarea in cazul darului manual. Darurile manuale facute persoanelor care au capacitatea de a primi o donatie, insa nu au e%ercitiul acestui drept, sunt valabile prin traditiunea bunurilor facute reprezentantilor lor legali, respectiv cu incuviintarea ocrotitorilor, iar daca contin si element oneros cu autorizatia autoritatii tutelare. $redarea! primirea se poate face si printr!un reprezentant conventional, mandatar, caci posesiunea se poate transmite sau dobandi prin intermediul altuia. 3eguli 3eguli de fond aplicabile. Darul manual deroga de la regulile de forma ale donatiilor, insa este supus acelorasi reguli de fond ca si celelalte donatii (liberalitati), inclusiv principiul irevocabilitatii. Darul manual poate fi insotit si de clauze accesorii, sarcini ori conditii, scutire de raport etc. 4raditiunea 4raditiunea reala este un element esential al darului manual, iar nu un mod de e%ecutare a contractului. "stfel, o simpla oferta verbala sau chiar constatata prin inscris sub semnatura privata a unui dar manual, acceptata ! fie si in scris ! de donatar, nu constituie un dar manual. 0 asemenea intelegere este nula absolut ca donatie (din lipsa formei autentice). &ar daca oferta si acceptarea s!au facut in forma autentica suntem in prezenta unei donatii obisnuite (avand ca obiect, de e%emplu, un autoturism), iar nu de dar manual. $rin urmare, darul manual se poate realiza numai prin traditiune. Daca insa obiectele pe care donatorul voieste sa le daruiasca se afla de#a in mainile donatarului (de e%emplu, cu titlu de depozit, imprumut etc.), darul manual se poate perfecta prin declaratia donatorului ca intelege sa le daruiasca, acceptata de donatar &nstanta suprema a mai precizat ca prin 7traditiunea7 bunului nu trebuie sa se inteleaga neaparat o deplasare fizica a bunului, cum ar fi preluarea din mana donatorului, efectele sale #uridice putand fi realizate si printr!o traditiune implicita, de e%emplu, atunci cand donatorul ar inmana donatarului cheile unei casete ori a unui depozit in care se afla lucrul sau cheile de contact ale autoturismului. &n nici un caz daruirea autovehiculului nu se poate realiza prin predarea numai a cartii de identitate (certificatului de inmatriculare) a vehiculului, acesta nefiind un titlu reprezentativ al bunului. Deci predarea actului trebuie sa fie insotita, pe baza acordului realizat, de predarea cheilor, incat donatarul sa poata intra in posesiunea efectiva a vehiculului. lar pentru dovada dreptului de proprietate al donatorului sii efectuarea formalitatilor administrativ!teritoriale (radierea de pe numele donatorului si inmatricularea pe numele donatarului) va fi necesara operarea transferului de proprietate in carte de identitate a autovehiculului, potrivit art. )!10 din ;= nr. (89 000 si art. * lit.e din &nstructiunile de aplicare a A= nr. /1091)) . &n caz de refuz al unei parti de a se prezenta pentru efectuarea acestor formalitati, consideram ca cealalta

parte este indreptatita sa intenteze o actiune in constatarea transmiterii dreptului de proprietate prin donatia realizata sub forma darului manual, urmand ca mentiunea privind noul detinator al autovehiculului sa fie inscrisa de organul de politie pe baza hotararii #udecatoresti. De asemenea, predarea unei sume de bani ! direct sau prin virament !unitatii care construieste sau vinde donatarului o locuinta are caracterul unui dar manual pentru a carui validitate nu este necesara forma autentica si nici inmanarea efectiva a sumei in mainile donatarului . Constituie dar manual si depunerea unei sume de bani la C?C (sau alta unitate bancara) pe numele unei alte persoane, daca aceasta depunere nu s!a facut cu alt titlu (plata unei datorii, acordarea unui imprumut etc.) . 4ot astfel,poate constitui dar manual depunerea de catre parinti a unei sume de bani la C?C pe numele copilului lor minor (sau ma#or), astfel incat ! devenind fara nici o alta formalitate proprietatea copilului (chiar daca in libret s!a prevazut o clauza de imputernicire in favoarea unuia dintre parinti) ! nu mai fac parte din bunurile comune ale sotilor si nu formeaza obiectul parta#ului la incetarea comunitatii, afara numai daca se dovedeste ca depunerea pe numele copilului nu s!a facut cu intentia ca suma in cauza sa iasa din patrimoniul comun al sotilor si sa intre in patrimoniul copilului. $rin urmare, sarcina probei revine celui care contesta intrarea sumei in patrimoniul copilului (minor sau ma#or). $ana la dovada contrara, caracterul de liberalitate (donatie) a depunerii se prezuma, copilul fiind titularul libretului. 3etragerea unei sume de bani de pe carnet C?C si transferarea ei pe carnet C?C al altei persoane, fiind recunoscuta ca donatie valabila ! chiar daca se savarseste doar prin comunicare telegrafica intre agentii ! se #ustifica tot prin ideea de dar manual, intr!o acceptiune noua a notiunilor de lucru corporal si de traditiune, acceptiune care are in vedere realitatea unor procedee curente de transferare rapida si sigura a bunurilor mobile, a sumelor de bani in special. $rin urmare, producandu!se o asa!numita 7dematerializare7 a traditiunii bunurilor, darul manual se poate realiza prin forme moderne, care nu implica o predare efectiva, materiala a bunului donat, dar asigura totusi transferul efectiv al valorilor dintr!un patrimoniu in altul. &n schimb, nu constitute dar manual (si, bineinteles, nici donatie in general) predarea unui libret nominalizat pe numele donatorului ori a altei persoane, dar netransferat pe numele donatarului, pentru ca simpla predare a unui titlu nominativ nu implica transferul dreptului asupra sumelor. Dreptul nu poate fi considerat transmis cata vreme donatarul nu are nici o posibilitate legala sa dispuna de sumele inscrise in libret. -ici predarea unui libret nominativ, in care primitorul este inscris la clauza testamentara, nu constituie dar manual, pentru ca drepturile sale ! in calitate de legatar, iar nu de donatar ! se vor naste numai la moartea titularului de libret. &n schimb, daca

primitorul este inscris la clauza de imputernicire, poate fi vorba de un dar manual, daca inscrierea clauzei si predarea!primirea libretului s!au facut cu intentia de a face si de a primi o liberalitate.Darul manual se poate realiza in acest caz prin simpla predare, deoarece donatarul poate dispune de sumele inscrise in libret.