Povestea lui Harap-Alb Tema si viziunea despre lume Povestea lui Harap-Alb de Ion Creanga este un basm cult,

publicat in Convorbiri literare, in 1877.Basmul cult este o specie narativa ampla, cu personaje numeroase, purtatoare ale unor valori simbolice, cu actiune implicand fabulosul si supusa unor stereotipuri care infatiseaza parcurgerea drumului maturizarii de catre erou.Conflictul dintre bine si rau se inc eie prin victoria fortelor binelui.Personajele indeplinesc, prin raportare la erou, o serie de functii !antagonistul, a"utoarele, donatorii#, ca in basmul popular, dar sunt individualizate prin atribute e$terioare si prin limba".Reperele temporale si spatiale sunt vagi, nedeterminate.%unt prezente cliseele compozitionale, numerele si obiectele magice.In basmul cult, stilul este elaborat, se imbina naratiunea cu dialogul si descrierea. Naratiunea la persoana a III-a este realizata de un narator omniscient, dar nu si obiectiv, deoarece intervine adesea prin comentarii sau reflectii. %pre deosebire de basmul popular, unde predomina naratiunea, basmul cult presupune imbinarea naratiunii cu dialogul si descrierea.Naratiunea este dramatizata prin dialog, are ritm rapid, realizat prin reducerea digresiunilor si a descrierii, iar individualizarea actiunilor si a persona"elor se realizeaza prin amanunte !limba", gesturi, detalii de portret fizic#.Dialogul are dubla functie, ca in teatru& sustine evolutia actiunii si caracterizarea persona"elor.Prezenta dialogului contribuie la realizarea scenica a secventelor narative. Tema basmului este triumful binelui asupra rauluil.Motivele narative specifice sunt& superioritatea mezinului, calatoria, supunerea prin viclesug, muncile, demascarea raufacatorului, pedeapsa, casatoria. Titlul sugereaza conditia duala a protagonistului ! 'Harap-Alb(#& rob, sluga !Harap# de origine nobila !Alb#. Actiunea se desfasoara linear & succesiunea secventelor narative este redata prin inlantuire.Coor onatele actiunii sunt vagi, prin atemporalitatea si aspatialitatea conventiei& 'Amu cica era odata intr-o tara un crai care avea trei feciori(.)uziunea sintre real si fabulos se realizeaza inca din incipit.*eperele spatiale sugereaza dificultatea aventurii eroului, care trebuie sa a"unga de la un capat la celalalt al lumii !in plan simbolic, de la imaturitate la maturitate#. %unt prezente cliseele compozitionale, formulele tipice.)ormula initiala& 'Amu cica era odata( si formula finala & 'Si-a tinut veselia ani intregi, si acum mai tine inca; cine se duce acolo be si mananca.Iar pe la noi, cine are bani be si mananca, iara cine nu, se uita si rabda(- sunt conventii care marc eaza intrarea si iesirea din fabulos.)ormulele mediane& 'Si merg ei o zi, si merg doua, si merg patruzeci si noua(- realizeaza trecerea de la o secventa la alta si intretin suspansul. Parcurgerea drumului maturizarii de catre erou presupune un lant de actiuni conventionale& o situatie initiala de ec ilibru !e!pozitiunea#, o parte pregatitoare, un eveniment care deregleaza ec ilibrul initial !intriga#, aparitia donatorilor si a a"utoarelor, actiunea reparatorie, refacerea ec ilibrului si raspalata eroului ! ezno amantul#. Cele trei ipostaze ale protagonistului corespund, in plan compozitional, unor parti narative, etape ale drumului initiatic& etapa intitiala, de pregatire pentru drum + mezinul!naivul#, parcurgerea drumului initiatic + Harap-Alb!novicele#, rasplata +

imparatul !initiatul#.Caracterul de bil ungsroman al basmului presupune parcurgerea unui traseu al devenirii spirituale si modificarea statutului social al protagonistului. Autorul supraliciteaza proce eul triplicarii, eroul avand de trecut mai multe serii de probe.*aul nu este intruc ipat de fapturi imerice, ci de omul 'insemnat(, de o inteligenta vicleana, in doua ipostaze& %panul si Imparatul *osu. 'Cartea( primita de la Imparatul -erde care, neavand decat fete, are nevoie de un mostenitor la tron !motivul imparatului fara urmasi# este factorul perturbator al situatiei initiale si determina parcurgerea drumului. .estoinicia fiilor este probata mai intai de crai, deg izat in ursul de la pod.Aceasta este o proba a cura"ului, conditie initiala, obligatorie pentru cel ce aspira la tron.Podul simbolizeaza trecerea la alta etapa a vietii si se face intr-un singur sens. /recerea podului urmeaza unei etape de pregatiri..rept rasplata pentru milostenia aratata %fintei .uminici, deg izata in cersetoare !ii daruieste un ban#, mezinul primeste sfatul de a lua 'calul, armele si hainele( cu care tatal sau a fost mire, pentru a izbandi.%e sugereaza astfel ca tanarul va repeta initierea tatalui, in aceleasi conditii.Calul, descoperit cu tava de "aratec dupa trei incercari, va deveni tovarasul si sfatuitorul tanarului, dar are si puteri magice &vorbeste si poate zbura.Intamplarile cu cersetoarea si calul pun in evidenta naivitatea, nepriceperea tanarului de a distinge realitatea de aparenta.0ipsa de maturitate este sanctionata prin pierderea insemnelor originii si a dreptului de a deveni imparat. /recerea podului este urmata de ratacirea in Padurea-labirint, simbol ambivalent, loc al mortii si al regenerarii.Cum are nevoie de un initiator, cele trei aparitii ale %panului il determina sa incalce sfatul parintesc si, crezand ca se afla in 'tara spanilor(, ceea ce denota naivitatea sa inca o data, il tocmeste sa sluga pe %pan.Ii marturiseste acestuia ce la sfatuit tatal sau si coboara in fantana fara a se gandi la urmari. Coborarea in fantana are, in plan simbolic, semnificatia grotei, spatiu al renasterii si al regenrerarii.%c imbarea numelui, a identitatii reprezinta inceputul initierii spirituale, unde va fi condus de %pan.Persona"ul intra in fantana fecior de crai pentru a deveni Harap-Alb, rob al %panului!initiatorul#.(*autatea( %panului il va pune in situatii dificile, a caror traversare implica demonstrarea unor calitati morale necesare atunci cand va fi 'mare si tare(.1uramantul din fantana include conditia eliberarii !sfarsitul initierii#& 'pana cand ii muri si iar ii invie. A"unsi la curtea Imparatului -erde, %panul il supune la trei probe & a ucerea salatilor din 2radina 3rsului, a ucerea pielii cerbului si a fetei "mparatului Rosu pentru casatoria %panului.4i"loacele prin care trece probele tin de miraculos, iar a"utoarele au puteri supranaturale. Primele doua probe le trece cu a"utorul %fintei .uminici, care il sfatuieste cum sa procedeze si ii da obiectele magice necesare.Atreia proba presupune o alta etapa a initierii, este mai comple$a si necesita mai multe a"utoare..rumul spre Imparatul *osu, om cu 'inima haina(, incepe cu trecerea altui pod.%imbolistica este aceeasi, trecerea intro alta etapa a maturitatii, probata prin faptul ca Harap-Alb are acum initiativa faptelor sale.)iind prietenos si comunicativ isi gaseste a"utoare in persona"ele imerice& 2erila. )lamanzila, %etila, 5c ila, Pasari-0ati-0ungila si donatori& craiasa albinelor si craiasa furnicilor. 0a curtea Imparatului *osu, Harap Alb este supus la doua serii de probe, fiind a"utat de persona"ele imerice si animaliere& casa e arama + cu a"utorul lui 2erila, ospatul

pantagruelic - cu a"utorul lui )lamanzila si al lui %etila, alegerea macului e nisip + cu a"utorul furnicilor.Celelalte trei probe se leaga doar de fata& pazitul nocturn, prin erea fetei, transformata in pasare, g#icitul fetei.)ata imparatului impune o ultima proba& calul lui Harap-Alb si turturica ei trebuie sa aduca ' trei smice de mar dulce si apa vie si apa moarta de unde se bat muntii in capete. A"unsi la curtea Imparatului -erde, fata il demasca pe %pan, care il acuza pe Harap-Alb ca a divulgat secretul si ii taie capul.In felul acesta il dezleaga de "uramant, semn ca initierea este inc eiata.Calul il ucide pe %pan..ecapitarea eroului are semnificatia Coborarii in Infern, a mortii initiatice.Invierea este realizata de fata Imparatului *osu, cu a"utorul obiectelor magice aduse de cal.6roul primeste reompensa !fata Imparatului *osu si imparatia#, iar nunta si sc imbarea statutului sau social !devine imparat# confirma maturizarea eroului.Dezno amantul consta in refacerea ec ilibrului si rasplata eroului. In basm, sunt prezente numerele magice 7, 89, 9:, semnele totalitatii. $arap%Alb nu are puteri supranaturale si nici insusiri e$ceptionale !vite"ie, istetime#, dar dobandeste, prin trecerea probelor, o serie de calitati psi o-morale, valori etice !mila, bunatatea, prietenia, respectarea "uramintelor, cura"ul# necesare unui imparat, in viziunea autorului.;umele persona"ului reflecta conditia sa duala, iar sugestia cromatica alb<negru, traversarea unei stari intermediare.6roul este spri"init de a"utoare si donatori sau obiecte miraculoase si se confrunta cu raufacatorul=persona"ul antagonist !%panul# care are si rol de initiator, fiind un 'rau necesar(. Mo alitatile nararii sunt povestirea si reprezentarea.Registrul stilistic este popular, oral si regional, conferind originalitatea limba"ului, care difera de al naratorului popular prin specificul integrarii termenilor. &imbajul cuprinde& termeni si e$presii populare, regionalisme fonetice sau le$icale, ziceri tipice.Placera zicerii, verva, "ovialitatea se reflecta in mi"loacele lingvistice de relizare a umorulu, precum& e$primarea mucalita + 'sa traiasca trei zile cu cea dealaltaieri(, ironia, porecle si apelative caricaturale, diminutive cu valoare augumentativa, scene comice !cearta dintre 2erila si ceilalti#, e$presii populare + 'Da-i cu cinstea sa peara rusinea. 'ralitatea stilului !impresia de zicere a te$tului scris# se realizeaza prin & e$presii narative tipice ! 'si atunci(, 'si apoi(#, e$primarea afectiva in propozitii e$clamative !'ca alta, ce pot sa zic?(# si e$clamative, dativul etic !'Si odata mi ti-l insfaca(#, inserarea de fraze ritmate sau versuri populare. In concluzie, consider ca 'Povestea lui Harap-Alb( este un basm cult ce reflecta conceptia espre lume a autorului, avand ca particularitati umanizarea fantasticului, individualizarea persona"elor, umorul si specificul limba"ului.Insa, asemenea basmului popular, pune in evidenta idealul de dreptate, de adevar si de cinste, reprezentate de mezinul craiului in opozitie cu viclenia si rautatea, simbolizate de %pan.6roul parcurge un drum al initierii si al maturizarii pentru dobandirea unor valori morale, iar %panul ii favorizeaza dovedirea acesto calitati necesare pentru devenirea sa.