Sunteți pe pagina 1din 13

Corelatii ale alcoolismului cu depresia, anxietatea si suicidul

Gheorghe GRECU*, Marieta GRECU-GABOR*, I. GABOR-GRECU*

Rezumat n prezenta lucrare autorii fac referiri pertinente legate e corelatiile intre alcoolo epen ent! "i tul#ur!rile epre"i$e "i an%ioa"e. n ace"t conte%t autorii con"i er! c! alcooli"&ul apare e"tul e rar ca o patologie e o &anier! izolat!. 'u&eroa"e "tu ii clinice "i epi e&iologice confir&! a"ocierea frec$ent! a tul#ur!rilor p"ihice "i a con"u&ului a#uzi$ e #!uturi alcoolice. (e altfel, autorii conchi c! epre"ia "i an%ietatea reprezint! principalele co&or#i it!ti p"ihiatrice ale alcooli"&ului "i ca atare ele tre#uie epi"tate in ti&p )n $e erea preciz!rii caracterului lor pri&ar "au "ecun ar. Ace"te tul#ur!ri i&pun un trata&ent integrat "i "i&ultan al patologiei p"ihiatrice "i a alcoolo epen entei. *er"i"tenta unei tul#ur!ri epre"i$e "au an%ioa"e netratate, )nr!ut!te"te calitatea $ietii "i e"te aco&paniat! e un ri"c "uici al ri icat. Cuvinte cheie: alcoolo epen ent!, epre"ie, an%ietate. * Clinica e *"ihiatrie I, +g. Mure" E%i"t! o literatur! #ogat! care atri#uie alcoolului rolul e a fa$oriza #una i"pozitie, ar nu "unt rare cazurile )n care up! un con"u& oarecare e alcool, con"u&atorul "! e$in! tri"t, an%io", i"perat "i lip"it e "perante, "ituatii )n care unii prezint! "i con uite autolitice. +otu"i, e cele &ai &ulte ori, con"u&ul e
,

#!uturi alcoolice uce la i&inuarea an%iet!tii "i a "i&tului e r!"pun ere conco&itent cu aug&entarea )nclinatiilor "pre actiuni ne"igure, accept-n cu u"urint! ri"curile actiunii pe care )n con itii e nealcoolizare nu le-ar accepta. E%i"tenta unor interactiuni )ntre tul#ur!rile e i"pozitie "i alcooli"& "au )ntre alcooli"& "i epre"ie au fo"t "e&nalate e &ulti autori. Bleuler (1916) e"crie .&elancolia alcoolic!/ "i alte epre"ii "ecun are alcooli"&ului. (atele "e&nalate )n ulti&ele ecenii $in "! e&on"treze e%i"tenta unor leg!turi )ntre alcooli"& "i tul#ur!rile e i"pozitie, prepon erent epre"i$e. Perris (1971) "u"tine c! nici tran"&iterea o&inant! "i nici cea rece"i$! 0action-n "uportat una e alta1 nu pot fi "ocotite rept re"pon"a#ile pentru p"ihozele afecti$e. El afir&! c! )n p"ihozele afecti$e unipolare, )n cazul )n care tat!l e"te #olna$, ri"cul e &or#i itate e"te &ai accentuat la fiice, ri"c care atinge $alori e 2,3 04 "au 5 6,731, )n ti&p ce la #!ieti ri"cul ar fi oar e 7,83 04 "au 5 7,931. Ace"te ate uc la ipoteza c! )n epre"iile unipolare, unul intre factorii etiologici e"te legat e cro&ozo&ul :. n cazul )n care ar e%i"ta o tran"&itere o&inant! printr-o "ingur! gen! ar tre#ui ca toti e"cen entii pe linie patern! "au &atern!, apro%i&ati$ p-n! la cei e gra ul trei, "! fie afectati. Perris, con"i er! c! p"ihozele afecti$e pri&are nu pot fi tran"&i"e nici printr-o o&inant! "i nici printr-o "ingur! #az! rece"i$!, ci printrun &ecani"& poligenic. ino!ur et al" (197#, 1971), rele$! faptul c! tul#ur!rile afecti$e #ipolare pot fi tran"&i"e printr-un &ecani"& alc!tuit in ou! gene o&inante, una auto"o&al! 0&aniacal!1 "i alta legat! e cro&ozo&ul : 0 epre"i$!1, )n ti&p ce tul#ur!rile e i"pozitie unipolare "-ar tran"&ite printr-un co&ple% &ecani"& polifactorial. (eci, "e poate conchi e c! )n afar! e factorul o&inant, cu o leg!tur! : cro&ozo&ial!, )n tran"&iterea tul#ur!rilor e i"pozitie inter$in "i alti factori intre care un rol i&portant ar re$eni
9

alcooli"&ului, care ar con"titui o tr!"!tur! "eparat! a tul#ur!rii #ipolare, acti$-n pe cel e-al oilea factor genetic care nu ar putea eclan"a tul#urarea ec-t )n cazul )n care e"te prezent "i factorul cro&ozo&ial : "pecific. n ace"t "en" al oilea factor "e poate &anife"ta "i ca alcooli"& )n afara factorului : o&inant. ino!ur et al" (1971) "i $chuc!it et al" (197%) afir&! c! )n unele cazuri alcooli"&ul poate fi oar o $ariant! a unor tul#ur!ri afecti$e unipolare pri&are "i ca atare ei con"i er! c! ar e%i"ta trei tipuri e alcooli"&, pri&ul )nt-lnit )n afara &ala iilor p"ihice, al oilea )n ca rul "ociopatiilor "i al treilea )n "tr-n"! leg!tur! cu tul#ur!rile e i"pozitie unipolare. (e a"e&enea, prin factorul cro&ozo&ial :, autorii e &ai "u" e%plic! pre$alenta &ai ri icat! e )&#oln!$iri afecti$e la fe&ei 07931 ec-t la #!r#ati. (up! oodru&& et al" (197'), a& putea "pune c! )n &ulte cazuri e alcooli"& cronic, cu epi"oa e epre"i$e &ai &ult "au &ai putin e$i ente, initial ar fi $or#a e o tul#urare pri&ar! e i"pozitie. Reich et al" (197(), "u"tin i eea c! tul#ur!rile e i"pozitie ar fi eter&inate e o "erie e particularit!ti ale $ulnera#ilit!tii, e%pri&ate printr-o co&#inare &i%tural! a factorilor genetici "i nongenetici 0con;uncturali "i aleatorii1, printre care "i alcooli"&ul ar a$ea un rol epre"ogen. E"ential&ente alcoolo epen enta "ur$ine rareori e o &anier! izolat!, iar principalele ei co&or#i it!ti "unt epre"ia, an%ietatea, "ociopatia, co&porta&entul heteroagre"i$ "i autoagre"i$ etc. <tu ii epi e&iologice recente arat! c! 7=3 intre fe&eile alcoolice "i 883 intre #!r#atii alcoolici prezint! cel putin o tul#urare p"ihic!. (e a"e&enea, "tu iile pe e"antioane clinice e&on"treaz! "i ele frec$enta ri icat! a co&or#i it!tii (Re)ier et al" 199#). (in punct e $e ere p"ihopatologic acea"t! co&or#i itate ri ic! )ntre#area caracterului pri&ar "au "ecun ar al celor ou! tul#ur!ri cu i&plicatii &ultiple. (e altfel, a"ocierea unei tul#ur!ri p"ihice cu alcooli"&ul &o ific! &o alit!tile terapeutice pe ter&en lung. >a un pacient alcoolo epen ent, care prezint! "i o epre"ie "au o "chizofrenie, trata&entul $a fi in i$i ualizat, integrat "i "i&ultan
2

pentru

a&#ele

tul#ur!ri.

*re$alenta epre"iei )n alcooli"& $ariaz! )n functie e "tarea pacientului "i e &o&entul )n care "e face cercetarea. $chuc!it et al" (199* si 1997) au con"tatat c! )nainte e "e$ra; 6?3 in alcoolici prezint! "in roa&e epre"i$e e "e$eritate &a;or!. (e altfel, pre$alenta epre"iei la alcoolici $ariaz! e la un "tu iu la altul, iar ace"te $ariatii "unt fa$orizate e@
o

heterogenitatea pacientilor "tu iati 0alcoolo epen enti, con"u&atori e%ce"i$i e alcool )n perioa a e$alu!rii, $echi&e, "tatut "ocio-profe"ional "i fa&ilialA "uport "ocial, iferite co&plicatii "o&atice "i altele1A i$er"itatea &eto elor e e$aluare a epre"iei 0che"tionare, "cale1.

(e a"e&enea, alcoolo epen entii "pitalizati )n "er$iciile e p"ihiatrie, prezint! o co&or#i itate p"ihiatric! &ai ri icat! fat! e cei nea"i"tati )n con itii e "pitalizare. In"talarea unei epre"ii la un pacient alcoolic reprezint! o puternic! incitare in partea lui "au a antura;ului "!u, e a "olicita o a"i"tent! p"ihiatric! a&#ulatorie "au "pitalicea"c!. n (.<.M-IB 0,CC71 ace"t tip e epre"ie face parte in .+ul#ur!rile e i"pozitie in u"e e con"u&ul e alcool/, iar )n CIM-,? 0OM<, ,CC21 e"te )nca rat! )n categoria .+ul#ur!rilor &entale "i co&porta&entale legate e utilizarea e "u#"tante p"ihoacti$e/ "i ca atare notiunea e epre"ie in u"! e alcool nu e"te )n &o e%plicit &entionat!. ntr-un "tu iu realizat e +avidson (199() a"upra unui lot e 69 pacienti alcoolo epen enti, a e$aluat pre$alenta epre"iei cu a;utorul unui inter$iu "e&i"tructurat 0<A(< 5 .<che ule for Affecti$e (i"or er" an <chizophrenia/1 "i a con"tatat c! la
8

)nceputul "e$ra;ului 7D3 in pacienti erau epre"i$i, iar up! D-,? zile e pri$are, pre$alenta epre"iei a "c!zut la ,23 "i c! pe"te =?3 in epre"ii "-au i"ipat oar "u# efectul "e$ra;ului. Ace"t feno&en a fo"t "e&nalat "i e Bro,n et al" (199(), care arat! c! oar ,?-,=3 intre epi"oa ele epre"i$e &a;ore "unt prezente "i up! o lun! e la &o&entul "e$ra;ului. Referitor la e$olutia pe ter&en lung a epre"iei "i alcooli"&ului, -asin et al" (1996), )ntr-un "tu iu pe o perioa ! e = ani, a unui nu&!r e ,9D e pacienti alcoolo epen enti "i epre"i$i au e&on"trat caracterul intricat al celor ou! tul#ur!ri. (in "tu iul lor rezult! c!@
o

68 pacienti 077,,31 au prezentat o rec! ere alcoolic! "i epre"i$!A ,9 pacienti 0,?31 au continuat "! con"u&e alcool f!r! o a&eliorare a feno&enelor epre"i$eA ,? pacienti 0D,C31 au r!&a" epre"i$i e"i nu au con"u&at alcoolA )n ti&p ce nu&ai 9, pacienti 0,7,=31 nu au prezentat nici o rec! ere alcoolic! "au epre"i$!.

>a &a;oritatea pacientilor "tu iati, a&elior!rile ca "i reci i$ele erau glo#ale, "i&ultane "au "ucce"i$e la cele ou! tul#ur!ri. Alcoolo epen enta a"ociat! cu o tul#urare epre"i$! co&port! un &are ri"c autolitic, ceea ce argu&enteaz! nece"itatea epi"t!rii "i trat!rii acti$e a alcoolicilor epri&ati 0"i a epre"i$ilor alcoolici1. $uominen et al" (1997) au "tu iat pre$alenta tul#ur!rilor p"ihice la ,,8 pacienti "pitalizati pentru repetate tentati$e e "uici . *rezenta unor tul#ur!ri p"ihice a fo"t o#"er$at! la C63 in cazuri, )n ca rul c!rora epre"ia a fo"t &ai frec$ent! la fe&ei 06=31 ec-t la #!r#ati 07831, )n ti&p ce alcoolo epen enta era &ai frec$ent! la #!r#ati 07831 ec-t la fe&ei 09,31.

.ns!ip et al" (199/), pe #aza "tu ierii a 2D lucr!ri a%ate pe &ortalitate la epre"i$i "i a 9D lucr!ri la alcoolici, au e"ti&at c! ri"cul e &ortalitate prin "uici e"te e D3 la alcoolo epen enti "i e 73 la epre"i$i. (up! Rosso, "i 0mundsen (199(), )n cazul alcooli"&ului cronic ri"cul relati$ e "uici e"te e 7,C3, ri"c care e"te e ,9,63 la alcoolicii pe"te 8? ani "i e 8,=3 )naintea $-r"tei e 8? e ani. Ei "u"tin c! ri"cul pe toat! $iata e"te e ?,723 la per"oanele non-alcoolice "i e 8,D73 pentru alcoolici. ntr-o alt! lucrare, Rosso, et al" (1999) arat! c! la recrutii nor$egieni, a#uzul e alcool e%pune &ai &ult la para"uici 09D31 ec-t la "uici 8,D3. n general, a"a cu& a& con"tatat "i noi (1recu et al" 197%, %### si 1recu21a3os et al" %###) a#uzul e alcool "e reg!"e"te la pe"te o trei&e in tentati$ele e "uici "i oar la ,?3 in cei ece ati prin "uici . Aparitia "i per"i"tenta unei "t!ri epre"i$e )n ca rul alcooli"&ului, tre#uie ihoto&izat! )n@ pri&ar! "au "ecun ar!. Acea"t! iferentiere "e poate realiza prin ur&!toarele ele&ente@
o

epre"ia pri&ar! "e caracterizeaz! prin faptul c! nu "e a&elioreaz! oar prin "e$ra;ul e alcoolA epre"ia "ecun ar! "e caracterizeaz! printr-un "e$ra; inco&plet 0aco&paniat, f!r! "tirea &e icului e un con"u& e alcool &o erat "au realcoolizare epi"o ic!1, care nu a per&i" o a&eliorare "en"i#il! "ecun ar! alcooli"&ului.

(epre"iile pri&are "unt &ult &ai rare co&parati$ cu cele "ecun are in u"e e alcool. Cu toate c! nu&ero"i alcoolici )ncearc! "! ;u"tifice con"u&ul a#uzi$ e alcool prin "enti&ente e tri"tete, plicti"eal!, an%ietate, e"cura;are "i altele, "tu iile "pecifice nu g!"e"c ec-t rareori con uite alcoolice "ecun are pro$ocate e o "tare epre"i$! (0des et al" 1996, 1997). ilsnac! "i ilsnac! (199() "i 4ourad "i 5ezoxeux (1997)

arat! c! la fe&ei, leg!turile intre epre"ie "i alcooli"& "unt &ai "tr-n"e pentru c!@
o

alcooli"&ul &!re"te ri"cul e epre"ie "i ca atare pre$alenta epre"iilor la fe&eile alcoolice e"te e trei ori &ai ri icat!A epre"iile pri&are, co&plicate cu alcooli"& "unt &ai frec$ente la fe&ei ec-t la #!r#ati. (up! -elzer et al" (1997), alcooli"&ul prece e epre"ia )n D63 in cazuri la #!r#ati, )n ti&p ce la fe&ei epre"ia prece e alcooli"&ul )n 773 in cazuri. >a pacientii #ipolari "i alcoolici, tul#ur!rile e i"pozitie apar &ai e$re&e, iar epi"oa ele &i%te "e )nt-lne"c &ai frec$ent ec-t la #ipolarii nealcoolici. (e o#icei, con"u&ul e alcool e"te fa$orizat e irita#ilitatea "i e inhi#area caracteri"tic! epi"oa elor &aniacale "i a "t!rilor &i%te. (e altfel, 9E2 in "u#iectii #ipolari aflati )n epi"o &aniacal au ten inta e a-"i &!ri con"u&ul e alcool, )n ti&p ce oar 9?-2?3 intre cei aflati )n epi"oa e epre"i$e con"u&! cantit!ti &ai &ari e alcool. ntr-un "tu iu retro"pecti$, efectuat e 6einman "i +unner (1996) a"upra unui nu&!r e ,66 "u#iecti #ipolari, au con"tatat c! la 9D3 in ei alcoolo epen enta "-a in"talat up! aparitia tul#ur!rilor e i"pozitie, fiin $or#a e .alcooli"& "ecun ar/ "i )n ,C3 in cazuri alcooli"&ul prece a"e tul#urarea #ipolar! 0.alcooli"& pri&ar/1. (e"i )n literatura e "pecialitate nu "-a conturat cu precizie e%i"tenta unei per"onalit!ti pre-alcoolice, totu"i la alcoolici pute& o#"er$a e"tul e frec$ent prezenta unor tr!"!turi pre&erg!toare alcooliz!rii, cu& "unt@ i&aturitatea, epen enta, carenta "i c!utarea unui "uport afecti$, an%ietatea, "epar!ri, oliul patologic, ne"iguranta, i&pul"i$itatea "i tea&a e a#an on. *er"i"tenta epre"iei up! o lun! e "e$ra; nece"it! in"tituirea unui trata&ent anti epre"i$, iar )n cazul )n care epre"ia are un caracter &elancolifor& cu ri"c "uici ar 0"au tentati$e autolitice )n antece ente1, e"te reco&an a#il ca terapia "! "e
D

realizeze )n con itii e "pitalizare. (e altfel, )n cazul epi"oa elor epre"i$e &a;ore, terapia anti epre"i$! "e $a in"titui c-t &ai precoce f!r! a a"tepta o lun! e pri$are e alcool. ntruc-t nu e%i"t! anti epre"i$e cu o eficient! "pecific! )n ace"te for&e e epre"ie, )n alegerea unui anti epre"i$ $o& porni e la criteriile e eficacitate "i e tolerant! recuno"cute la toti epri&atii. +oto at!, tre#uie "! tine& cont "i e e%i"tenta frec$ent! a unor "uferinte "o&atice in u"e e alcool 0hepatice, &iocar ice "i altele1 "i ca atare "! fi& pru enti )n utilizarea anti epre"i$elor triciclice. O eficacitate #un! "-a o#tinut la alcoolici epri&ati, aflati )n "e$ra;, prin a &ini"trarea i&ipra&inei, a&itriptilinei, o%epinei "i e"ipra&inei (4e)rath et al" 19967 $ellman et al" 1996). Mai recent "-a e&on"trat c! "i anti epre"i$ele "erotoninergice "unt eficiente )n terapia alcoolicilor epri&ati "i c! interferentele lor cu alcoolul "unt &ai putin &arcate. (up! Cornelius et al" (1997 si %###), Fluo%etina, ca inhi#itoare a recapt!rii "erotoninei, nu interactioneaz! cu alcoolul "i nu potenteaz! efectele negati$e ale ace"tuia a"upra &e&oriei, &er"ului, atentiei "i coor on!rii &otrice. n oze e 9?-8? &gEzi, a &ini"trate up! un "e$ra; e D-,? zile, ti&p e 2 luni, la un nu&!r e =, pacienti "pitalizati pentru alcoolo epen ent! u#lat! e "t!ri epre"i$e "e$ere "i preocup!ri "uici are, autorii au o#tinut rezultate #une. Fluo%etina e"te cu &ult &ai eficace ec-t place#o a"upra "i&pto&elor epre"i$e, iar pe e alt! parte ten inta e a #ea e"te &ult &ai re u"! fat! e cei tratati cu place#o. n plu", al!turi e Fluo%etin!, pacientii au #eneficiat at-t e o p"ihoterapie e "u"tinere, c-t "i e o participare la reuniunile .Alcoolicilor anoni&i/. (e regul!, p"ihoterapia "e #azeaz! pe "u"tinerea, rea"igurarea, re$alorificarea, re"pon"a#ilizarea "i afir&area "inelui )n paralel cu cre"terea )ncre erii )n ."ine/ "i )n cei in ;ur. (e a"e&enea, re$alorificarea narci"ic!, )ncura;area prin )ngri;iri p"ihoterapeutice "i ocupationale
6

articulate "u# for&! e po"t-cur!. Ale%iti&ia, efinit! ca o capacitate e a-"i repera e&otiile "i "enti&entele, ;oac! un rol i&portant )n o#tinerea unor rezultate terapeutice #une (1uel&i, 1999). +ianeptina, a &ini"trat! ti&p e 8-6 "!pt!&-ni )n oze e 2D,= &gEzi, "-a o$e it a fi la fel e eficace "i &ai #ine tolerat! ec-t a&itriptilina 0D= &gEzi1 )n terapia epi"oa elor epre"i$e &a;ore "au i"ti&ice, up! cu& ate"t! 5oo et al" (19//). A"tfel, "cala MA(R< e$i entiaz! "coruri &ai re u"e ale epre"iei "i ale an%iet!tii fat! e cele o#tinute )n terapia cu a&itriptilin!A la fel, +ianeptina re uce "i inten"itatea acuzelor "o&atice.

Referitor la preparatele e litiu, rele$!& faptul c! ele "unt &ai putin eficiente la alcoolicii cu tul#ur!ri #ipolare ale i"pozitiei, ec-t la pacienti &aniaco- epre"i$i non-alcoolici (89Connel et al" 1991). n general, pentru in"talarea unei epre"ii, la un alcoolic, aco&paniat! "i e preocup!ri autolitice, "pitalizarea r!&-ne )nc! cea &ai a ec$at! "olutie, )n"! )n cazul )n care epre"ia )"i face aparitia )n perioa a e "e$ra; e"te reco&an a#il "! face& o $erificare a nece"it!tii &entinerii "au renunt!rii la a#"tinent!. Anti epre"i$ele cu cel &ai #un raport eficacitateEtolerant! "unt inhi#itorii recapt!rii "electi$e a "erotoninei, ca e e%e&plu Fluo%etina. Anti epre"i$ele "unt, e o#icei, la fel e eficace la alcoolicii epri&ati ca "i )n alte for&e epre"i$e "i ca atare ele "e $or pre"crie )n acelea"i po"ologii "i urat! e ti&p. n caz e tul#urare #ipolar! a i"pozitiei "e poate apela "i la un reglator e i"pozitie e tipul litiului "au car#a&azepinei. n epre"ia alcoolicilor, p"ihoterapia e"te la fel e util! ca "i )n

celelalte for&e epre"i$e "i e alcooli"&. n ace"t conte%t "unt utilizate &ai frec$ent ur&!toarele trei tipuri@
o

p"ihoterapii a$-n ca o#iecti$ principal "pri;inirea pacientilor )n &entinerea a#"tinenteiA p"ihoterapii a%ate pe trata&entul epre"iei@ re"taurarea i&aginii e "ine, corectarea cognitiilor epre"i$eA "i p"ihoterapii e in"piratie p"ihanalitic!.

Al!turi e epre"ie, an%ietatea e"te a oua co&or#i itate )nt-lnit! e"tul e frec$ent la alcoolo epen enti. n CIM 5,? 0,CC21 for&ele e an%ietate "ecun are alcooli"&ului figureaz! )n .categoria tul#ur!rilor p"ihice in u"e e o "u#"tant! p"ihoacti$!/, iar )n (<M-IB 0,CC71 "unt grupate )n categoria .tul#ur!rilor p"ihice in u"e e o "u#"tant!/. (e o#icei, "i&pto&ele an%ioa"e eter&inate e con"u&ul cronic e alcool "au e "e$ra; "e i"ipeaz! o at! cu ep!"irea perioa ei e epen ent! "i in"talarea unei a#"tinente a e$!rate (:ohn si 4iller, 1997). *rincipalele for&e e an%ietate )nt-lnite la alcoolici "unt@ an%ietatea generalizat!, atacurile e panic! "i fo#ia "ocial!. $chuc!it et al" (1997), pe #aza unui "tu iu epi e&iologic efectuat pe o populatie general!, a con"tatat c! )n ti&p ce )n acea"t! populatie pre$alenta an%iet!tii e"te e 2,D3, la alcoolici ea atinge $alori e C,83A tul#urarea e panic! e"te e 8,93 la alcoolici "i oar e ,3 )n populatia general!, iar fo#ia "ocial! e"te e 2,93 la alcoolici "i e ,,93 la re"tul populatiei. (atele e &ai "u" e&on"treaz! o pre$alent! &ai ri icat! a tul#ur!rilor an%ioa"e la alcoolici )n co&paratie cu cele )nt-lnite )n ca rul populatiei generale. (e"tul e frec$ent, pacientii an%io"i apeleaz! la con"u&ul e alcool atorit! propriet!tilor "ale an%iolitice, ezinhi#itorii "i p"iho"ti&ulante facilit-n e%punerea "i "uportarea &ai
,?

eten"ionat!

la

"ituatii

fo#ogene

"i

an%iogene.

(e altfel, pacientii care apeleaz! la alcool pentru propriet!tile "ale an%iolitice prezint!, e"tul e frec$ent, o aug&entare a an%iet!tii )n ecur"ul into%icatiei alcoolice. Multi autori (Cardot et al" 19977 5epine et al" 19997 ;homas et al" 1999), arat! c! perioa ele cu cel &ai puternic con"u& e alcool "unt aco&paniate e o e%acer#are a "i&pto&elor fo#ico-an%ioa"e "i )n "pecial a "ocio-fo#iei. Referin u-ne "u&ar la terapia tul#ur!rilor an%ioa"e, e panic! "i "ocio-fo#iei )nt-lnite la alcoolici, re&arc!& faptul c! ea e"te apro%i&ati$ i entic! cu cea a an%io"ilor e alt! "orginte, cu e%ceptia c! aici renuntarea la con"u&ul e alcool e"te un pion terapeutic i&portant. n plu" "i #enzo iazepinele "unt e"tul e eficace )n trata&entul "i pre$enirea atacurilor e panic! "i an%iet!tii anticipatorii (0des, 19/9, 1recu et al", 1997). +otu"i, nu tre#uie negli;at! po"i#ilitatea tranzitiei e la alcoolo epen ent! la o alt! epen ent! cu& ar fi cea fat! e &epro#a&at, iazepa&, etc "au, in contr!, la o epen ent! co&#inat! alcool-#enzo iazepine. n ace"t conte%t e"te re&arca#il "! e$alu!&, pentru fiecare pacient, #eneficiul pre"crierii, iar pentru a pre$eni a#uzul "au epen enta e unele #enzo iazepine e"te in icat ca pre"crierea ace"tora "! "e fac! punctual, i"continuu "i "! fie ar&onio" integrat! cu p"iho- "i "ocio-terapiile con uitelor alcoolice )n"e"i. (e altfel, pacientii cu cel &ai ri icat ri"c e a e$eni epen enti e #enzo iazepine "unt cei la care alcooli"&ul a e#utat precoce "i )n "pecial cei la care alcoolo epen enta "-a in"talat pe "tructura unei per"onalit!ti anti"ociale (0des, 19/9). Al!turi e #enzo iazepine, inhi#itorii "electi$i ai "erotoninei "i nora renalinei au e$enit pe ter&en lung trata&entele cele &ai in icate ale an%iet!tii generale "i a tul#ur!rilor e panic! cu con itia ca ele "! fie a"ociate cu terapiile co&porta&entale,
,,

cogniti$e, e rela%are, control re"pirator "i e re"tructurare cogniti$! "i p"ihoanalitice. n ceea ce pri$e"te terapia fo#iei "ociale, terapiile co&porta&entale cu e%punere la "ituatii an%ioa"e "i ez$oltarea co&petentelor "ocio-profe"ionale practicate )n "e inte in i$i uale "au )n grup co&#inate cu o &e icatie an%iolitic! "i-au o$e it eficacitatea. 5epine si Pelissold (199() "u"tin c! )n toate cazurile terapia fo#iei "ociale tre#uie integrat! celei a ec$ate alcooli"&ului. C8<C5=>.. Interactiunile intre alcooli"&, epre"ie "i an%ietate "unt foarte co&ple%e, iar per"i"tenta epre"iei "iE"au a an%iet!tii, netratate la ti&p "i integrat, )nr!ut!te"te calitatea $ietii cre"c-n "i ri"cul "uici ar. Alcooli"&ul &!re"te ri"cul aparitiei tul#ur!rii epre"i$e "i a an%iet!tii, care, e fapt, reprezint! cele ou! co&or#i it!ti principale ale alcoolo epen entei. <orgintea a"ocierii intre alcooli"& "i cele ou! co&or#i it!ti e"te $aria#il!. Fo#iile "ociale "i agorafo#iile prece a e"ea alcooli"&ul, )n ti&p ce tul#ur!rile e panic! "i e an%ietate generalizat! apar, e o#icei, )n &o "ecun ar "i "i&ultan. Final&ente, epre"ia "i an%ietatea la alcoolici "unt &ai a e"ea o con"ecint! a into%icatiei )n"!"i, c-t "i a "in roa&elor e "e$ra;, tul#ur!rilor "o&atice, "ociale "i fa&iliale ale con uitelor alcoolo epen entilor. In"tituirea unei terapii integrate "e $a face oar o at! ce "e$ra;ul a fo"t efecti$ realizat, pentru c! e"te inutil "! pre"crie& un trata&ent anti epre"i$ "au an%iolitic la un pacient ce "e alcoolizeaz! )n continuare. +rata&entul con uitelor epre"iei "i an%iet!tii "e $a integra cu cel al alcoolo epen entilor.

n final, pute& "pune c! .unii #eau pentru c! "unt epre"i$i "au


,9

an%io"i )n ti&p ce altii "unt epre"i$i "au an%io"i pentru c! #eau/.

,2