Sunteți pe pagina 1din 10

ARHITECTURA MODERNA DIN ROMANIA IN PERIOADA 1920-1940

Analiza arhitecturii in sistemul conferit de celelalte arte, permite evidentierea principalelor interferente ce au existat pe parcursul istoriei, precum si particularitatile ce decurg din faptul ca ea constituie un domeniu de sinteza intre arta, stiinta si tehnica, fiind categoric marcata de factorii economici si sociali. Pana in preajma anilor '20, in Europa dogmatismul clasicismului se diminueaza, lasand loc unor formule diverse de arhitectura moderna, ce variaza de la o tara la alta si de la o personalitate la alta. Constienti de faptul ca o cultura nationala nu poate in general exista in afara sferei culturi universale, oamenii de arta, scriitorii si nu in ultimul rand arhitectii romani ai epocii si au afirmat prin lucrarile si atitudinea lor pozitia de participanti la integrarea in sistemul universal de valori. !omania se situeaza la confluenta dintre cultura occidentala si cea orientala, pe care le a sintetizat prin propria spiritualitate. "e a lungul veacurilor, ea a receptat in diverse moduri marile curente artistice europene. #ntervalul de timp cuprins intre cele doua !az$oaie %ondiale ramane insa un moment de varf al aderarii si participarii intelectualitatii romanesti la sfera culturii universale. &eorge %atei Cantacuzino, remarca$ilul arhitect si teoretician al acestei perioade scria in 2'22'h()* +,-'. /0oi nu putem nesocoti, precum nu le am nesocotit nici pe vremuri, marile curente de idei care infrigureaza lumea/. Crearea statului national unitar in +,+) face din !omania una din tarile cu perspective de dezvoltare economica importanta din 1ud Estul Europei. Criza mondiala din +,2, -- nu va avea repercurisiuni importante asupra societatii romanesti. %ai mult, anii crizei mondiale impulsioneaza pe detinatorii de capital sa lanseze investitii imo$iliare in intentia de a se feri de pericolul devalorizarii. Evolutia situatiei legislative a fost si ea destul de favora$ila. 1 au acordat credite pentru constructiile de locuinte, precum si alte inlesniri in legatura cu impozitele in exploatarea constructiilor de locuinte.. Concomitent are loc patrunderea noilor tehnologii de constructie, in principal folosirea pe scara larga a $etonului armat. 2oate acestea se conjuga, asa cum o consemneaza o$servatorii epocii, cu spiritul progresit al investitorilor, care vor considera ca arhitectura moderna raspunde exigentelor de confort si ca echivaleaza performantele civilizatiei vest europene, permitand in acelasi timp realizarea unor investitii eficiente din punct de vedere economic, prin utilizarea tehnologiilor eli$erate de decorativismul costisitor si la$orios. Patrunderea noilor curente artistice in !omania gaseste in tara si in special in 3ucuresti o arhitectura eterogena, caracterizata prin coexistenta stilurilor neoclasice, $izantin sau eclectic, la care se va alatura stilul neoromanesc, ce prelucra arhitectura populara si religioasa romaneasca, fiind considerat ca sim$ol in aspiratia catre idealul de unire nationala. "upa +,+), odata acest ideal realizat, potentialul spiritual al tinerei generatii de arhitecti se va racorda puternic la miscarile culturale de avangarda europene, contri$uind prin aportul ei la realizarea unei arhitecturi compara$ila cu creatiile de referinta universale. Pe de alta parte academismul francez, adoptat de orientarea 1colii !omanesti de Arhitectura, este prezent prin lucrari importante realizate in 3ucuresti de catre arhitecti francezi. Primele tentative de organizare a arhitectilor romani si de constientizarea a rolului lor in societate incep cu +),+, prin infiintarea 1ocietatii Arhitectilor !omani, prezidata de Alexandru 4rascu5 recunoasterea lor oficiala se va face in +,-2, cand s a creat Corpul 2ehnic al Arhitectilor.

Cu putine exceptii, aproape toti arhitectii romani ai perioadei inter$elice au atins cu unele din lucrarile lor zone stilistice apropiate de stilurile istorice ale inceputului de secol. 6nii dintre ei au parcurs, prin creatiile lor, un drum ce evolueaza conceptual, culminand cu realizari de marca de factura moderna. Altii se vor exprima in acelasi timp, sau in perioade de timp apropiate in termeni stilistici diferiti, conditionati de modul de intelegere al contextului amplasamentului, de tematica proiectului sau de sensi$ilitatea autorului in raport cu su$iectul propus. Experimentarea stilistica este adesea considerata ca un exercitiu de virtuozitate si ca o intelegere a rolului si impactului social al arhitecturii. "uliu %arcu, unul dintre arhitectii de mare valoare ai acestei perioade, motiva propria evolutie a conceptiei lucrarilor sale. /"esi aveam o mare inclinatie si chiar usurinta spre desen si pasiune pentru ornamente si decor, totusi am devenit mai tarziu adeptul arhitecturii simple, fara $elsug de ornamente, care prin justetea proportiilor si armonia plasticii tre$uie sa dea ochilor si ratiunii cea mai deplina satisfactie/. #n acest spatiu definit pe de o parte de o situatie economica prospera, de o societate deschisa spre emancipare si pe de alta parte de arhitectura conservatoare a inceputului de secol, va avea loc procesul de infiltrare a curentului modernist in mediul tinerei generatii de arhitecti. Avangarda artistica romaneasca se manifesta inca inainte de +,20 in 3erlin, 7urich sau Paris, fiind reprezentata de personalitati ca pictorul si arhitectul %arcel #ancu, poetul 2ristan 2zara, fondatori ai miscarii "A"A sau sculptorul Constantin 3rancusi ce lucra deja la Paris. 6nii studenti arhitecti ce se aflau in acest deceniu in capitalele Europei de 8est incep sa si contureze simpatia pentru noul curent artistic ce se infiripase deja si care a constituit o schim$are radicala de atitudine a acelora ce vor fi considerati pionieri ai arhitecturii moderne. Evoluand oarecum diferit de artele plastice, muzica sau literatura, arhitectura nu a cunoscut o etapa ce ar putea fi definita ca miscare de avangarda propriu zisa, in sensul impulsului negativist sau contestatar. Aceasta tendinta a fost indreptata spre ideea de progres, spre o sincronizare cu civilizatia europeana. Arhitectura moderna romaneasca se va imune printr o innoire echili$rata, moderata, gasind insa resurse pentru o intensa forta in exprimare. Cu un oarecare decalaj temporal in raport cu unele curente artistice si literare, arhitectura moderna va de$uta in !omania in a doua jumatate a deceniului trei, luand apoi o amploare deose$ita. Confirmand o evolutie marcata de legaturi si influente ale artelor plastice cu arhitectura, nu este poate intamplator faptul ca primele constructii moderniste apartin pictorului arhitect %arcel #ancu. El studiaza la E.2.9. din 7uric si creeaza aici in +,+: impreuna cu alte personalitati miscarea artistica de avangarda "A"A. %arcel #ancu revine in tara in +,22, marcandu si prezenta printr o expozitie organizata in 3ucuresti, in care lucrarile sale au fost astfel alese incat sa capteze atentia pu$licului romanesc ce nu mai $eneficioase de manifestari asemanatoare pana in acel moment. !olul sau in raspandirea ideilor avangardiste in mediul spiritual creativ romanesc se va materialia odata cu aparitia revistei Contemporanul, in iunie +,22, al carei animator a fost pe toata perioada aparitiei. #ncitanta prin continutul ei, desi nu a fost o revista specializata in tematica de arhitectura, Contimporanul contine analize, referiri si prezentari de proiecte de arhitectura ce consemneaza prin noutatea lor o schim$are radicala de atitudine si o optiune estetica ce va lua in curand locul tendintelor conservatoare. #n Contimporanul %arcel #ancu pu$lica articole reprezentand o pozitie transanta fata de arhitectura ce domina in acel moment peisajul ur$an din 3ucuresti si din tara. 4 marturie a preocuparilor indreptate spre acest su$iect il constituie numarul ;- ;' din +,2; dedicat in totalitate tematicii de arhitectura. <n articole ca /=unctiune si forma/ sau /Arhitectura noua/ sunt marcate directiile considerate vala$ile de urmat in

modul de gandire al noilor poiecte. /Arhitectura noua, in viu contact cu artele plastice a pus si dansa, ca acestea, pro$lema simplificarii formelor, a priceperii materialelor de prelucrat si mai ales a distrugerii ideii electrice de stiluri/. "ovedind receptivitate si intelegere fata de principalele enunturi lansate de %iscarea %oderna la nivel european, %arcel #ancu considera arhitectura ca o modelare a spatiului interior. in relatie cu aceasta idee, revista Contimporanul va dedica numarul ;( ;) din +,2; in intregime interiorului. Preocuparile teoretice exprimate in paginile revistei se vor continua in curand cu cautarile formale si functionale experimentate cu +,2:, aceste cladiri, cu functiunea de locuinte cu unu sau doua niveluri, sunt de fapt cele dintai realizari de factura moderna cunoscute pana in prezent in !omania. =ara a contine elemente de mare complexitate, ele au meritul demonstratiei unor inovatii de ordin compozitional constituind un moment de inceput al aparitiei arhitecturii moderniste in !omania. "iferite alte pu$licatii au difuzat si analizat in paginile lor demersurile pioonierilor arhitecturii moderne euripene. !olul lor a fost foarte important in atragerea generatiei de arhitecti a anilor '-0, ele avand meritul creeri unei platforme teoretice demonstrative, uneori chiar elogioase, ce a favorizat acceptarea si adoptarea noii arhitecturi de catre societarea romaneasca. Activitatea pu$licistica si critica de arhitectura din perioada inter$elica a facut cunoscute in cele mai diverse medii ale intelectualitatii romanesti ideiile curentului modernist, consemand si o maturizare a atitudinii critice si pozitii teoretice echili$rate, pertinente, ca si polemici si divergente de opiii. 2exte referitoare la estetica arhitecturii romanesti, la controversele dintre traditionalism si modernism, au cunoscut elemente de mare profunzime prin contri$utia unor arhitecti precum &eorge %atei Cantacuzino, 9oria Creanga, 4ctav "oicescu etc. Alaturi de %arcel #ancu, dar total independent de acesta, la inceputul anilor '-0 va de$uta in forta arhitectul 9oria Creanga ca adevarat fondator al arhitecturii moderne romanesti. #nfluenta personalitatii sale asupra colegilor de generatie a fost semnificativa. El soseste de la Paris impreuna cu sotia sa >ucia "um$raveanu in +,2(, unde isi luase diploma de arhitect la 3eaux Arts, $astionul academismului francez la acea data. 2otusi el va aduce cu sine ideile avangardei europene pe care le descoperise pe cont propriu si in contact direct cu pu$licatiile vremii. El devine promotorul unei arhitecturi personale, filtrate prin propria i sensi$ilitate. Creatia sa nu va putea fi cantonata strict in nici unul din curentele moderniste europene. 9oria Creanga a dat arhitecurii o expresie moderna, adesea foarte complexa, ferma ca mod de compozitie si intotdeauna cu rafinament nuantata. #n acceptia, sa 9oria Creanga nu va considera miscarea moderna din !omania ca o discontinuitate in istoria arhitecturii romanesti, ea regasind simplitatea formala a arhitecturii noastre populare, pe care o transpune in noi registre interpretative. /4$servand liniile culei romanesti, care din dumneavoastra ar fi putea afirma ca arhitectura despre care vor$esc ?arhitectura moderna, n.a.@ rupe cu trecutulA 1pre deose$ire de ceea ce se petrece la noi, intre conceptia noua si stilurile care formau specificul tarilor apusene ?flamand, gotic, renastere etc.@ exista o $rusca rupere cu traditia/. Aceasta afirmatie exprima ceea ce transpare in creatiile lui si ceea ce departajeaza aceasta arhitectura de demersurile avangardei internationale, care prin definitie este conceputa ca o delimitare totala fata de trecut. Ea poate constitui una din explicatiile modului in care a de$utat miscarea moderna in !omania, fara tatonarile unei avangarde in cautare de autodefinire, ci cu lucrari ce demonstreaza de la inceput o maturitate de gandire, o forta de creatie $ine stapanita, asezata pe principii noi, care insa continua radacinile unei vechi traditii estetice, indelung exprimentare de arhitectura populara.

#deea acestei continuitati se va regasi si in scrierile lui &eorge %atei Cantacuzino. /...Arhitectura moderna isi cauta legile la o$arsia utilului, a constructivului si a ideii sociale. Ea nu este in contradictie cu ravnele arhitecturii noastre, ci deschide numai un larg registru de posi$ilitati/. Proiectul /manifest/ pentru imo$ilul A!4 din 3ucuresti, prin care 9oria Creanga se va impune, fost selectionat in +,2, in urma unui concurs. Amplasat pe unul din principalele $ulevarde ale capitalei, el propunea o arhitectura de factura inedita prin modul de conceptie a formei si functiunii. Pana la materializarea lui in +,-+, proiectul a avut o evolutie cu transformari succesive, ajungand in final la o expresie plastica categorica, cu un lim$aj formal simplificat in favoarea unei volumetrii transante. Apreciat dar si contestat, proiectul a reprezentat un moment de cotitura, influentand vointa si capacitatea creatoare a contemporanilor sai. >ansarea pe scara larga a arhitecturii moderne in !omania s a facut in primii ani ai deceniului patru, cand a inceput sa fie privita ca sim$ol al progresului si deschidere spre noua civilizatie a secolului BB. Acum ea va cunoaste o expansiune impresionanta prin calitate si cantitate, marcand definitiv silueta capitalei si a unora din marile orase ale tarii.

Arhitectii romani au actionat independent. Ei nu s au reunit in grupari ca 3auhaus, "e 1tijl, sau alte asemenea scoli care au generat curente de avangarda diferentiate. Conturandu si independent preferintele estetice, au exprimat insa concertat, prin prisma sensi$ilitatii si afinitatii artistice proprii, optiunea lor legata de pro$lemele formale si functionale. "in aceasta activitate a unor personalitati $ine individualizate, vor aparea lucrari nu lipsite de tendinte majore comune, care insa avertizeaza prin prezenta lor asupra independentei fiecarui arhitect, cat si asupra modului relativ unitar in care acestia au prelucrat intr o dinamica continua ceea ce transmitea miscarea moderna internationala. Arhitectura romaneasca inter$elica este departe de a reprezenta o /copie/ a unor curente de avangarda deja consacrate la nivel international. "iferita in semnificatii, ea a asimilat, intr o sincronizare continua cu propria paradigma culturala si spirituala, ceea ce lansau principiile esentiale ale curentului modernist. 1e poate constata existenta unei congruente intre starea de spirit sociala a acestei perioade si exprimarea moderna in forma si functiune a operelor de arhitectura. "esi nu a fost lipsita de polemici teoretice, penetrarea %iscarii %oderne in!omania atesta permea$ilitatea si aportul acestei generatii de arhitecti romani la realizarea marilor valori universale. 4portunitatea analizei raportului dintre spatiul existent construit si noua arhitectura este justificata in primul rand pentru cladirile amplasate in structura ur$ana a 3ucurestiului, disponi$ila la acea data interventiilor importante la nivelul orasului si al cartierului. 2erenurile aflate la dispozitie ofera prilejul unor proiecte integrate in tesutul ur$an construit, dar si insertii ur$ane majore, care au ramas definitorii pentru caracterul orasului 3ucuresti. Exemplul cel mai elocvent il constituie $ulevardul %agheru 3alcescu, aceasta axa majora in compozita ur$ana a capitalei. El a fost trasat inca din secolul trecut, dupa modelul conceput de 9aussman in perioada +);- +):, pentruParis. Completarea fronturilor acestei artere, in spiritul adus de arhitectura moderna, creeaza o grupare ur$anaunitara, inedita in comparatie cu alte capitale ale continentului, ale caror centre istorice erau deja construite in acel moment.

=ara a fi contextualista in sensul relatiei cu celelalte stiluri istorice, arhitectura moderna inter$elica din !omania determina intr un construit dat formularea unor repere spatiale noi, dominate de valentele curentului modernist, care contri$uie al ridicarea valorii estetice, compozitionale si functionale ale stitului, prezentand astfel o forma noua de integrare in amplasament. Arhitectura moderna opereaza cu principii ce o definesc foarte clar in raport cu datele naturale ale sitului, continand o adoptare fireasca si rationala la conditiile naturale ale terenului. Acestea sunt exploatate cu consecventa la distri$uirea functiunilor in raport cu punctele cardinale, sau in specularea elementelor de sistematizare verticala. Pro$lemele legate de insorirea si iluminarea spatiului construit s au concretizat si in regulamente de constructie, ce o$ligau la respectarea unor vecinatati accepta$ile, cu profil stradal ce continea retragei la nivelurile superioare, in functie de prospectul optim al arterei respective. 1e remarca modul judicios de utilizare a geometriei ?verticale si orizontale@ a parcelelor existente. Apare prezenta o relativa determinare a formei terenului asupra compozitiei ce conduce la solutii functionale si estetice adecvate si la o utilizare rationala a amplasamentului. 8alentele unghiului drept sunt speculate cu a$ilitate de cea mai mare parte a arhitectilor. 0u lipsesc insa interventiile ce compun severitatea formelor rectangulare cu zone cu suprafete cur$e. Acestea din urma articuleaza volumele riguros croite, introducand o gradare a perceptiei. Am putea spune ca modelarea suprafetelor cur$e, jocul lor su$til creeaza o nota specifica usor de recunoscut in peisajul ur$an. Plastica fatadelor accentueaza aproape constant orizontalitatea, alternand cu elemente verticale, marcate prin degajarea unor volume, cu scopul exemplificarii principiului de compozitie sau prin relationarea lui cu cadrul orasului determinat de evolutia si dinamica vietii ur$ane. #n !omania simplitatea formala adusa de arhitectura moderna a fost pusa adesea, chiar de parintii acestei arhitecturi, in legatura cu forta arhitecturii populare romanesti. Acuratetea formelor, volumele pure, compozitia si simplitatea rafinata a arhitecturii populare romanesti, remarcate si de >e Cor$usier la trecerea sa prin !omania inceputului de secol, pot fi considerate premisele esentiale ce au inlesnit gandirea creatoare a arhitectilor romani. Exemplele intalnite variaza de la o adoptare formala la canoanele estetice noi pana la croiala moderna a partiturilor, transformate in esenta lor, la care insa nu se va atinge niciodata flexi$ilitatea totala experimentata de arhitectura occidentala, decat cu cateva exceptii nota$ile. Arhitectura, prin esenta ei mai pragmatica decat celelalte arte, va explora directii functionale ce raspund unor necesitati de conform si civilizatie, ce se conjugau perfect cu aspiratiile societatii romanesti. 9oria Creanga afirma succint conceptia arhitecturii sale, preluata si dezvoltata de intreaga generatie de arhitecti. /4 exprimare sincera si simpla a nevoior moderne iata arhitectura noastra. Ea exprima frumosul prin simplitate si utimul prin confort. Arta aceasta nu este un capriciu actual, utilul si placutul sunt adevaruri vechi/.

=unctiunea devine o componenta hotaratoare in procesul de creatie. necesitatile functionale sunt complexe. pornind de la necesitatile sociale directe la necesitatile legate de psihologia umana, tehnologie etc., ele reprezentand in final nivelul de confort.

Potentialul economico politic al tarii crescand vertiginos dupa formarea 1tatului 0ational !oman in +,+), antreneaza dezvoltarea aleatoare a unora dintre principalele orase ale !omaniei, exprimata prin aparita si dezvoltarea industriei, cresterea densitatii populatiei in zonele centrale si aparitia unor cartiere noi, toate avand un caracter dezordonat si haotic. #n Europa 4ccidentala se depasise deja aceasta faza de dezvoltare a oraselor. Promotorii %iscarii %oderne promovau in acest moment doua principale directii de rezolvare a pro$lemelor ur$ane, cu valente caracteristice in functie de tara. Prima directia cauta /1tilul/, speculand efectele compozitional estetice si su$ordonandu se deviziei /tot ceea ce este accepta$il tre$uie pastrat/. Al doilea principiu, mai radical, cauta /viata in natura/, avand ca model /4rasul gradina/ si /Charta de la Atena/."upa Primul !az$oi %ondial, orasele !omaniei intregite si in special capitala tarii prezinta o situatie speciala din punt de vedere al pro$lemelor legate de ur$anism si sistematizare teritoriala. %arile restructurari ur$ane ale Europei secolului B#B, al caror apogeu l a reprezentat modelul francez ?&eorges Eugene 9aussmann la Paris in perioada +);- +):,@ au avut un ecou si in!omania prin trasarea la sfarsitul secolului a celor doua axe majore ale capitalei, est vest si nord sud. "aca in cazul unor orase europene, /marile axe/ au sfasiat $rutal tesutul medieval existent, in cazul 3ucurestiului, cu toate /sacrificiile/ ?2urnul Coltei, 3iserica 1arindari etc.@, trasarea acestor axe a contri$uit la demararea organizarii structurii ur$ane amorfe. Aceste interventii au oferit premisele aplicarii in perioada inter$elica a unor teorii moderne in demersul de solutionare a pro$lemelor ur$ane ale capitalei. %odernismul ur$anismului romanesc a constat in primul rand in usoara si fireasca adaptare la o etapa teoretica avansata de organizare a orasului5 in al doilea rand in identificarea fenomenului ur$an cu teoria sistemica ?sistemul@ si utilizarea termenului de /sistematizare/ in relatie cu planificarea ur$ana, iar in al treilea rand, derivat poate din primele doua, modul original de im$inare a tendinelor mentionate si adaptarea lor la conditiile locale. #n +,-; s a ela$orat de catre un grup de specialisti, arhitecti si ingineri, Planul "irector de 1istematizare a Capitalei ?P"1C@, unul din cele mai progresiste din Europa de !asarit. El devine operant in +,-), continutul lui acceptand selectiv elemente din cele doua directii de dezvoltare a ur$anismului epocii. !espectul pentru principiile estetice de compozitie va da sentimentul statorniciei pentru cei ce locuiesc orasul, permitand arhitecturii sa si produca efectul asupra ansam$ului ur$an. Principiile Chartei de la Atena vor influenta propunerile de zonificare functionala si de configuratie a circulatiei, iar valentele /4rasului gradina/ pot fi regasite in sistemul de lotizare, in ideile de dezvoltare a sal$ei de lacuri si a valorificarii elementelor naturale din nordul capitalei. . #ncepand cu +,2,, conform legii administratiei locale, toate orasele si centrele ur$ane $alneo climaterice tre$uiau sa si intocmeasca propriile planuri directoare si de sistematizare. Ca exemple sunt orasele 3rasov, Craiova, Cluj, 1fantul &heorghe etc. Concursurile pentru o$tinerea unor solutii cat mai interesante pentru sistematizarea unor localitati maritime sau a unor zone ale oraselor devin o practica ce va contri$ui la selectarea si promovarea celor mai valoroase idei in domeniul ur$anismului. 1e poate desprinde concluzia ca ur$anismul ca si arhitectura moderna inter$elica din !omania s a dezvoltat intr o conjuctura favora$ila, intretinuta si de o legislatie ce continea principalele intentiii ale miscarii moderne mondiale, $ine fundamentate teoretic, urmarind directii de evolutie rationale, moderate, de mare profunzime in modul de intelegere a sistemului contextual construit existent si a psihologiei sociale in general. Fara a fi ostentativ in gesturi si decizii , acest ur$anism a creat reguli si directii de urmat a caror vala$ilitate, prin coerenta si logica ei, este certificata si astazi.

"esprinderea locuintelor din ansam$lul realizarilor de arhitectura, precum si prezentarea principalelor directii de evolutie, se justifica printr o suita de elemente ce le departajeaza ca zona distincta in spatiul rezervat arhitecturii moderne romanesti. >ocuintele individuale de tip vila constituie tema dezvoltata cu predilectie de arhitecti, la cererea explicita a investitorilor particulari. Ele au $eneficiat de context ur$an favora$il in cartierele rezidentiale ale marilor orase, ce dispuneau intre cele doua raz$oaie mondiale de importante suprafete li$ere de teren, care odata completate cu constructii, incheiau cadrul ur$an construit. Anii '20 au cunoscut doar cateva incercari ce au prelucrat premisele estetice ale arhitecturii moderne. 4 parte din proiectele indraznete, concepute de tinerii arhitecti au ramas nerealizate. Ele au fost prezentate in pu$licatiile vremii alaturi de noile formulari teoretice. Exemple. 8ila /%ar Cisa/, 8ila /1evero/, /Casa pentru o familie/ de arhitect >. Plamadeala, din +,2,. Pionierii arhitecturii moderne romanesti, %arcel #ancu si 9oria Creanga, proiecteaza unele din primele locuinte individuale ce se vor inscrie ca infuzie de noutate in acest domeniu. %arcel #ancu ramane pentru istoria arhitecturii romanesti primul arhitect ce a conceput incepand cu mijlocul anilor '20 locuinte cu vadit caracter novator, ca marturie a intensului efort teoretic, militant, de raspandire si dezvoltare a ideilor %iscarii %oderne in arta si arhitectura. Exemple. >ocuinte pe strada 2rinitatii ?%aximilian Popper@ nr. ;;, +,2:5 8ila =uchs de pe strada 0egustori nr.--, +,2(5 #mo$ilul Chapier, +,2), toate in 3ucuresti. Constructiile de inceput ale lui 9oria Creanga demonstreaza si ele o logica noua de creatie cu pastrarea unor elemente decorative simplificate sau cu o volumetrie ce aduce in prim plan expresia plastica a suprafetelor mari vitrate. Exemple. 8ila dr. Petru &roza din "eva +,2( +,2(5 8ila Corneliu %edrea din 3ucuresti, +,2,. Alt exemplu de aport innoitor il reprezinta vilele realizate de &eorge %atei Cantacuzino la Eforie intre +,2, -+. Amplasate intr un cadru natural deose$it, pe litoralul %arii 0egre, ele fac parte din constructiile statiunilor $alneo climaterice ce intervin in valorile peisajului existent. Adevarata perioada de preluare pe scara larga a impulsului modernist incepe cu primii ani ai deceniului patru. 1e constata existenta unor solutii ce variaza de la o inovatie de factura moderna oprita la nivel formal, suprapusa pe o distri$utie functionala mai veche, preluata de la arhitectura secolului trecut, sau locuinte a caror partiu restructureaza in esenta spatiul interior si compozita volumetrica. Acestea din urma modeleaza interiorul ca pe un spatiu viu, flexi$il, iar prezenta lor modifica dimensiunile spatiului exterior, compozitiei la nivel ur$an, creand in sistemul orasului alte repele formale si stilistice. Exista o evidenta evolutie in timp din punct de vedere formal si functional, strans coro$orata cu afinitatea selectiva a arhitectilor fata de noul curent, precum si propria lor capacitate de a genera si dezvolta directii stilistice. Exemplele a$unda, arhitectura lor plasandu se intre influente cu$iste si compozitii in care interventia suprafetelor cur$e revine uneori o$sedant, cu scopul demonstratiei estetice. 6n loc aparte il ocupa locuintele al caror continut formal reia in termeni originali, stilizat, elementele arhitecturii clasice, fapt ce inclina $alanta aprecierii spre o forma evoluata de expresionism. 1e regasesc aici ornamente simplificate de tencuiala asezate pe o volumetrie dinamic compusa. Aceste locuinte, ce raman ca punct de reper important in evolutia modului de locuire din !omania, ilustreaza maniera in care arhitectii romani au inteles sa sintetizeze experienta si inclinatia artistica personala cu necesitatea acuta de innoire si racordare, prin recuperarea unui evident decalaj, la civilizatia secolului BB.

>ocuintele collective de tip '$locDhaus' amplasate in peisajul ur$an oferit de marile $ulevarde ale capitalei, sau alte artere importante, cu regim de inaltine variind intre parter si doua trei etaje, pana la sapte unsprezece etaje, ele constituie o expresie a unei sectiuni importante a arhitecturii locuintelor din !omania dupa Primul !az$oi %ondial. #mprimand prin prezenta lor cu caracter specific orasului, ele au meritul ca au modelat spatiul ur$an in limite compozitionale precise de a lungul catorva decenii. "e$utul marcat de 9oria Creanga prin proiectul pentru imo$ilul A!4 intre +,2, +,-+, va fi succedat de un val impresionat de lucrari pe aceasta tema, concepute in acord cu principiile ce au devenit in scurt timp consacrate, determinante si $ine definite. >ocuintele ieftine sunt o categorie de locuinte, inscrisa la nivel international printre principalele cautari in intentia de a rezolva pro$lemele stringente ale locuirii, cunoaste in !omania doar solutionari izolate, prea putin semnificative ca inovatie sau ca amploare. Ecoul lor in productia de arhitectura a fost destul de sla$, inregistrandu se oar cateva exemple de lotizari facute in acest scop. Aceste exemple le gasim amplasate pe terenuri li$ere, special sistematizate, cu locuinte cuplate, cu dezvoltare pe parter, sau parter si unu doua niveluri. &andite sa dispuna de un conform minimal, ele au partituri rezona$ile, in care functiunile sunt eficient distri$uite. %odernitatea, in acceptia societatii inter$elice, cuprindea in domeniul cladirilor social culturale si a$ordarea unor tematici noi, iar programele deja consacrate vor fi privite de pe positii diferite fata de arhitectura secolului trecut. "orinta explicita a investitorilor de a patrunde in constiinta pu$licului cu o imagine de factura moderna se conjuga cu intentia tinerilor arhitecti de a lansa prin lucrarile lor noul curent al epocii. Concursurile de idei organizate pentru investitiile importante sau pentru pro$lemele de sistematizare ale oraselor, au selectat proiecte indraznete, cu propuneri ce demonstreaza o gandire moderna pe toate treptele de conceptie a solutiilor Considerat pe $una dreptate ca o activitate de factura moderna, amplificata incepand cu aceasta tumultoasa perioada a istoriei, turismul, loisirul si implicit constructiile hoteliere ce le deservesc isi gasesc exprimarea in proiecte interesante, amplasate in mediul ur$an sau in am$ientul statiunilor maritime si montane, ce ofereau un su$iet de studiu nou, ducand la rezolvari deose$ite. Constructiile pentru sanatate se remarca o preocupare sporita pentru constructiile din domeniul ingrijirii sanatatii. 1pitalele si in special sanatoriile, devin o tema importanta la nivel mondial. 0u ne surprinde deci faptul ca sunt consemnate numeroase concursuri de idei pentru aceste programe, iar lucrarile ce datoreaza din aceasta perioada reprezinta exemple em$lematice pentru arhitectura inter$elica. #n alcatuirea lor apare aprofundarea pro$lemelor fluxurilor functionale, a normelor igienice si nu in ultimul rand a preocuparii pentru o expresie plastica simpla, cu volume rezultate din compunerea ingenioasa a corpurilor cu o geometrie pura. 1intetizand capacitatea creatoare a unora dintre cei mai de seama arhitecti romani, aceste cladiri au ramas ca elemente de referinta pentru arhitectura moderna dintre cele doua !az$oaie %ondiale. Exemple de marca sunt. 1anatoriul Crucii !osii /2oria/ Covasna, +,-;, arh. Prof. &rigore #onescu5 1anatoriul /3ugaz/, Cetatea Al$a, +,-- -', arh. Angello 8iecelli. 1e constata existenta unei conceptii echili$rate, $ine formata si stapanita in raport cu ceea ce se considera ca fiind aportul de noutate adus de %iscarea %oderna si de ceea ce se instituise deja ca /1til #nternational/. Amplasamentul constructiilor pentru invatamant, culturale si administrative, prin natura tematicii, este exclusiv in mediul ur$an. 1unt parcurse etape si cai de evolutie ce depasesc momentul optiunilor traditionale pentru monumental. #nvestitorii deschisi spre /europenizare/ sustin tendinta aproape unanima a arhitectilor de a prelucra o noua conceptie de arhitectura. #nstitutii culturale ca Academia !omana fac apel la arhitectii tineri, dar deja consacrati,

pentru intocmirea unor proiecte adesea definitorii pentru prestigiul $reslei in general. Exemple. =undantia /"alles/, 3ucuresti +,-2, arh. 9oria 2eodoru, 3i$lioteca Academiei !omane, 3ucuresti +,-: -), prof. arh. "uiliu %arcu. 1unt a$ordate aici formule ingenioase de iluminare naturala a salilor de expozitie, principii noi de functionare a $i$liotecii, prin relationarea corecta a functiunilor, prin detaliile sau mo$ilierul specific. 8olumetria simpla si severa utilizeaza ritmul elementelor verticale, care conduc la o compozitie $ine structurata, ce reevalueaza principiile vechi de proiectare. Pozitia fata de constructiile scolae se modifica, primind nota de noutate inregistrata in general in activitatea arhitectilor romani. Proiectele destinate spatiior de invatamant se remarca printr o renuntare la orice forma de decoratism. Cautarile formale si functionale inregistreaza salturi spectaculoase, generate de imperativele pedagogiei moderne. #n aceste caracteristici se inscriu. un proiect pentru 1coala Comerciala, +,-2, ramas nerealizat5 &rupul 1colar %ihai 3ravu, 3ucuresti, +,-(5 1coala pentru copii mici /=loreasca/, 3ucuresti, +,-: -(, arh. 9. Creanga5 1i$iu, +,-; si Colegiul 6niversitar Cluj, +,-(, arh. &a$riel Cristinel, unde autorul este inca marcat in exprimare de momentul desprinderii de tenta clasicista, monumentala si introducerea reprelor noi in structura compozitionala. Constructiile pentru activitati sportive sunt legate de marile proiecte de amenajare a spatiilor verzi si parcurilor. Exemplele sunt numeroase. 1trandul Ciseleff, 3ucuresti +,2,, arh. %.#ancu5 Proiect pentru 1tadion %uncitoresc, str. 8eseliei =ilaret, 3ucuresti, +,-0, arh. 2ascu Ciulli5 1tadionul 40E=, 3ucuresti, +,-- -, ?disparut@ arh. 9.Creanga. 1e construiesc acum si noile cladiri pentru gari si autogari. &ara !egala 3ucuresti %ogosoaia si &ara !egala 1inaia, +,-:, arh. ".%arcu5 Aerogara Cetatea Al$a si Aerogara Cernauti, arh. C. "ragu etc. >a aceste proiecte noutatea programelor se interfereaza cu solutiile functionale rational gandite. "esi pastreaza o nuanta de monumenta$ilitate, ele se detaseaza de arhitectura traditionala, urmarind consecvent o adaptare la cerintele impuse de functiune. Cladirile pu$lice pentru $irouri si sedii de firme devin o tema de proiectare frecvent solicitata de diferiti comanditari, in contextul dezvoltarii generale a societatii. %arile societati particulare, sau monopolurile de stat, isi construiesc noi sedii care sa raspunda necesitatile functionale de ultima ora si care se disting prin so$ritate si armonie a proportiilor, fiind creatiile unora dintre cei mai reprezentativi arhitecti romani. >ucrarile cu aceste tematici, unele complet noi, altele reinterpretate de pe pozitii noi, au fost un prilej de participare, prin contri$utii valoroase, la crearea unui statut nou al arhitecturii si la modernizarea progresiva a centrelor ur$ane. Expozitiile nationale si internationale au construit un prilej de afirmare a realizarilor culturale si economice. "intre expozitiile organizatate in tara />una 3ucurestilor/ devine in perioada inter$elica a manifestare de traditie. "e la prima sa editie in +,-;, amplasata in Parcul Carol si initiata de primarul capitalei Alexandru "onescu, se constata preocuparea pentru tematica consacrata pro$lemelor legate de evolutia oraselor si sintematizare ur$ana. Expozitia se integra intr un program de anvergura, costituit cu scopul organizarii ur$ane judicioase a principalelor orase ale tarii si in special a capitalei. Parcul 9erastrau a gazduit o parte din editiile urmatoare ale acestei manifestari. Amenajarea si sistematizarea acestui loc de agrement, ce $eneficiaza de un cadru natural remarca$il, a facut si ea parte din actiunile organizatorilor Expozitiei. Pavilioanele expozitionale au fost concepute ca si componente ale unei arhitecturi reprezentative, motivand astfel o cantonare a registrului formal mai mult in sfera tentelor clasicizante decat in zona curentului modernist. 4ptiunea stilistica a acestor pavilioane tinde sa se apropie de formulele neoclasice germane sau italiene, ce au generat in anii '-0

premizele aparitiei in aceste tari, ca si pe intreg continentul, a asa zisei /arhitecturi reprezentative/. Expozitiile internationale au oferit posi$ilitatea deschiderii spre schim$ul de informatii si idei in domeniile stiintei, tehnologiei, artei si culturii in general. Pavilioanele !omaniei la diversele editii ale acestor reuniuni internationale a fost su$ordonate ca gandire aceluiasi sistem de reprezentativitate, ce promoveaza o arhitectura mai putin directionata spre %iscarea %oderna, indreptata spre neoclasicism, sau stilul neoromanesc, cu vadite intentii insa, de claritate si simplitate formala, ce denota un mod original de decodificare si prelucrare a canoanelor stilistice. "omeniul constructiior industriale, in aparenta mai putin spectaculos pentru creatia de arhitectura in general, $eneficiaza de un impuls creator important. 6riasa transformare a tehnologiilor industriale devine o necesitate o$iectiva in modul de conformare a acestui tip de cladiri. %arii industriasi, dornici de a $eneficia de spatii moderne, cerute de noile procese tehnologice, de progresul si evolutia stiintei, accepta propunerile tinerilor arhitecti, in a caror conceptie sunt reformulate noile cerinte legate de utilizarea eficienta a spatiului de productie, de posi$ilitatile oferite de structura de $eton armat si nu in ultimul rand de un nou sistem de selectare a reperelor estetice. Printre lucrarile nota$ile ce au permis inscrierea constructiilor industriale in randul adevaratelor creatii de arhitectura se numara si cele realizate de 9oria Creanga pentru firma %alaxa, in 3ucuresti. Este vor$a de #ntrarea principala, +,-+ -+, =a$rica de tevi, +,-; -:, Pavilionul Administrativ, +,-:. %erita consemnat si aportul altor arhitecti la transformarea si evolutia cladirilor industriale spre lucrari ce le confera statutul de arhitectura industriala moderna. Constructiile pentru a$atoare moderne au facut o$iectul unor investitii importante in multe din localitatile tarii5 printre ele se numara A$atorul de export dinConstanta, +,-- -', arh. 0icolae 0enciulescu, A$atorul orasului 3uzau, +,-', si A$atorul orasului 3acau, +,-' -;, arh. ". %arcu etc.Ceea ce caracterizeaza toate aceste cladiri industriale este interesul pentru asigurarea functionalitatii optime, prin ridicarea calitatii locului de munca, organizarea spatiala rationala si exprimarea plastica foarte clara, intr o volumetrie adecvata, ritmata de elementele constructive. Aceasta arhitectura, impusa la cote superioare de valoare de catre promotorii %iscarii %oderne in arhitectura mondiala, cunoaste si in !omania inter$elica o reevaluare si o inscriere a ei in randul adevaratelor opere de arhitectura. "ezvoltarea economica a tarii, urmata de expansiunea si diversificarea spatiilor industriale, a condus la necesitatea aparitiei unei noi structurari a spatiului industrial si mai ales a unei sincronizari cu tehnologia si stiinta moderna. 2oate acestea vor avea ca efect aparitia unei estetici noi, capa$ila sa raspunda cerintelor functionale diverse. Efortul si aportul arhitectilor la solutionarea acestor cerinte se vor indrepta si spre proiectele dedicate designului industrial, ce se va dezvolta ca ramura importanta in preocuparile legate de industrie pe parcursul urmatoarelor decenii.