Urina-biochimie

Informatii generale Urina este un lichid biologic de excretie, cu o compozitie chimica complexa, care poate suferi modificari in anumite stari patologice. Analiza completa de urina include determinarea caracterelor fizice (culoare, aspect, greutate specifica), chimice (pH, proteine, glucoza, corpi cetonici, hematii, bilirubina, urobilinogen, leucocite, nitriti) si examenul microscopic al sedimentului1. Biochimia urinei se determina printr-o metoda semicantitati a, cel mai adesea pe un analizor automat, folosind stripuri de urina. Acest tip detest este rapid si masoara elementele din urina care sunt semnificati e pentru disfunctii renale, urinare, hepatice si metabolice. !n e entualitatea unei modificari patologice, se produce o schimbare de culoare in zona testului respecti , care se compara cu o scala de culori predefinita. !ntensitatea culorii permite o e aluare semicantitati a a rezultatului". Densitatea urinei (greutatea specifica) #asoara capacitatea rinichiului de a concentra urina. $estul compara densitatea urinei fata de densitatea apei distilate, care are greutatea specifica 1.%%%&. $estul detecteaza concentratia de ioni din urina' in prezenta cationilor protonii sunt eliberati de un agent complex si produc o schimbare a culorii pe strip. (ensitatea urinara este dependenta de cantitatea de fluide ingerata de pacient, dar poate fi influentata si de alti factori cum ar fi) transpiratii abundente, efectul temperaturilor scazute, agenti diuretici acti i (cafea si alte substante), astfel ca se pot intalni ariatii foarte mari ale densitatii urinare (1.%%%-1.%*%) chiar si la persoanele sanatoase*. !n general, densitatea ariaza in ers proportional cu cantitatea de urina excretata' in anumite conditii aceasta relatie nu este alabila) diabet ( olum si densitate urinara crescute), hipertensiune ( olum normal, densitate scazuta), boala renala cronica incipienta ( olum crescut, densitate scazuta)&. +onditiile patologice in care se modifica densitatea sunt asociate cu alterarea capacitatii rinichiului de a dilua sau concentra urina) Densitate >1.022 (hiperstenurie): proteinurie, nefroze, diabet, pierderi excesi e de apa (transpiratii abundente, stari febrile, arsaturi, diaree), stres chirurgical (secretie crescuta de A(H), insuficienta cardiaca congesti a, toxemie de sarcina1'&'". Densitate 1.01! (hipostenurie): aport excesi de apa, diabet insipid, glomerulonefrite (densitatea poate fi scazuta, cu olum de urina scazut), pielonefrite cronice (alterarea tubulara afecteaza capacitatea rinichiului de a concentra urina)1'&'". "inichiul sclerotic elimina o urina cu densitate aproape constanta (1.%%,-1.%11) - izostenurie1'". p# pH-ul indica, capacitatea tubilor renali de a mentine echilibrul acido-bazic al plasmei si lichidului extracelular, care se realizeaza prin reabsorbtia sodiului si secretia tubulara de hidrogen si ioni amoniu&. $estul de detectare a pH-ului urinar se bazeaza pe o combinatie de . indicatori) rosu-metil, albastru bromtimol si fenolftaleina. /a un ni el al pH-ului de 0-, se obtine o gradare a culorii de la potocaliu la galben- erzui si albastru*. Urina proaspata pro enita de la subiecti sanatosi prezinta un pH de 0-1. pH-ul urinar este influentat de factori fiziologici si patologici) $alori ale p#-ului %& (urina alcalina) se intalnesc postprandial (raspunsul normal la secretia de acid clorhidric in sucul gastric), dieta egetariana (in particular citrice si legume), infectii ale cailor urinare (in special cu germeni producatori de ureaza, 2roteus si 2seudomonas, care spliteaza ureea in ioni amoniu), arsaturi abundente (alcaloza metabolica), alcaloza respiratorie cu hiper entilatie, depletie de potasiu1'&'". $alori sca'ute ale p#-ului (urina acida) apar in urmatoarele situatii) mediu cald si uscat (urina foarte concentrata si puternic acida), in timpul somnului (acidoza respiratorie prin reducerea entilatiei), dieta bogata in carne si proteine, diuretice clorotiazide, cetoacidoza diabetica, acidoza respiratorie, acidoza metabolica, diaree, inanitie, insuficienta renala decompensata cu uremie, pirexie, infectii urinare produse de 3scherichia coli, tuberculoza renala, afectiuni reumatismale cronice1'&'".

!mportanta pH-ului urinar consta in primul rand in determinarea existentei unei afectiuni acido-bazice sistemice de origine metabolica sau respiratorie si management-ul conditiilor urinare care necesita mentinerea urinei la un pH specific, cum ar fi calculii renali (se urmareste prin dieta si tratament modificarea pH-ului urinar, astfel incat sa pre ina formarea calculilor), alcalinizarea urinei in tratament cu sulfonamide (pre enirea formarii cristalelor), intoxicatie cu salicilati (cresterea excretiei), in timpul transfuziilor' urina trebuie mentinuta acida in timpul tratamentului infectiilor de tract urinar&. 45$A) pH-ul urinar nu a6unge niciodata la ,' in acest caz trebuie repetata testarea pe un alt specimen proaspat&. (eucocite /eucocitele excretate in urina sunt reprezentate aproape in exclusi itate de granulocite, a caror acti itate esterazica este detectata prin reactia pe care se bazeaza testul inclus in strip (determinand aparitia unei coloratii purpurii). $estul detecteaza leucocite intacte, lizate si cilindri leucocitari. $estul nu este conceput pentru masurarea cantitatii de leucocite&. /eucocituria este un indicator important pentru afectiuni inflamatorii ale tractului urinar) infectii bacteriene (cistita, uretrita, pielonefrita acuta sau cronica), infectii irale sau fungice, infestari parazitare (shistosomiaza), glomerulopatii, nefropatie indusa de analgezice, intoxicatii, tulburari in e acuarea urinii. Apare mult mai frec ent la femei decat la barbati. !n cazul unei inflamatii cronice sau indecate, se obtine de multe ori o reactie leucocitara poziti a in absenta bacteriuriei - leucociturie 7abacteriana8. !n inter alul dintre puseele acute ale unei pielonefrite cronice leucocituria reprezinta adesea singurul semn al bolii. /eucocituria 7abacteriana8 poate sa apara de asemenea in caz de tumori sau tuberculoza*. Urinile cu un rezultat poziti pentru leucocite trebuie examinate microscopic pentru leucocite si bacterii&. )itriti $estul se bazeaza pe con ersia bacteriana a nitratului in nitrit (si aparitia culorii roz pe zona aferenta de pe strip) si este specific pentru prezenta bacteriuriei. 2rezenta leucocitelor in cantitate mare si a nitritilor in urina semnalizeaza o infectie urinara produsa de bacterii ca 3scherichia coli, 3nterobacter, 9lebsiella, +itrobacter etc. Un singur rezultat negati nu exclude infectia urinara, deoarece numarul de bacterii si continutul in nitrat al urinei pot aria foarte mult. 2e de alta parte, rezultate repetat negati e mai pot sa apara in prezenta unui microorganism patogen care nu formeaza nitriti (unii enterococi, stafilococi sau 2seudomonas)*. 5 proba de urina poziti a atat pentru leucocite, cat si pentru nitriti impune culti area pentru bacterii patogene&. *roteine :ona de testare a proteinelor de pe strip contine un amestec tampon si un indicator, care in prezenta proteinuriei isi modifica culoarea de la galben la erde, chiar in conditiile in care pH-ul se mentine constant. $estul prezinta o sensibilitate particulara fata de albumina secretata in unele disfunctii renale' fata de celelalte tipuri de proteine (;-globuline, Bence-<ones, peptone, mucoproteine) sensibilitatea este mult mai redusa. !n conditii patologice, proteinele apar in urina in cantitati ariabile*. 2roteinuria poate fi tranzitorie (fara leziune renala) in stari infectioase, stari febrile, insuficienta cardiaca, edem acut pulmonar' intermitenta(proteinurie usoara care dispare spontan in timpul noptii si se manifesta in conditii de efort sau oboseala, digestie, postura - proteinuria ortostatica) sau permanenta (asociata cu leziune renala) in glomerulonefrite, sindrom nefrotic, afectiuni localizate ale rinichiului, tumori, litiaza, tuberculoza. 5 proteinurie usoara poate sa apara si la alcoolici, insa dispare o data cu dezintoxicarea alcoolica1. 2rezenta proteinelor in urina este cel mai important indicator de boala renala. (etectia repetata de proteine in urina necesita determinarea cantitati a a proteinelor in urina de &* ore&. +luco'a $estul se bazeaza pe o reactie specifica in care (-glucoza este oxidata enzimatic de glucozoxidaza in prezenta oxigenului atmosferic in =-(-gluconolactona. 2eroxidul de hidrogen format oxideaza indicatorul $#B in prezenta peroxidazei, formand un compus colorat care determina o schimbare de culoare a zonei de pe strip, de la galben la erde*. >licozuria apare in mod specific in diabetul zaharat' alte conditii asociate cu glicozurie sunt) hipertiroidism, acromegalie, boala +ushing, boli hepatice si pancreatice, boli ?4+ (traumatisme cerebrale, A@+), alterarea

reabsorbtiei tubulare a glucozei (sindromul $oni-(ebre-Aanconi, boli tubulare renale a ansate), sarcina cu posibil diabet latent (diabet gestational). 2rezenta glucozei in urina cand concentratia glucozei sang ine este in limite normale indica un defect tubular in reabsorbtia glucozei, care se exprima prin scaderea pragului renal de eliminare a glucozei si este caracteristica diabetului renal (glicozurie renala)1'&'". $alori ,e alerta clinica - >1000 mg-,( (trebuie testata gluco'a serica)2. .orpi cetonici (etectia se bazeaza pe principiul testului /egal) acidul acetoacetic si acetona reactioneaza cu nitroprusiatul de sodiu si glicina, formand un compus colorat in iolet. Beactia este specifica numai pentru cei & corpi cetonici, acidul C-hidroxibutiric nefiind detectat*. +orpii cetonici apar in urina in conditii asociate cu alterarea metabolismului carbohidratilor, cand este metabolizata o cantitate crescuta de grasimi, atunci cand aportul de carbohidrati este restrictionat sau in diete bogate in grasimi, stari de acidoza asociate cu afectiuni care fie stimuleaza cetogeneza hepatica) inanitie, anorexie, regim alimentar bogat in lipide, proteine si sarac in glucide, diabet zaharat (acidoza diabetica), stari dispeptice ( arsaturi, diaree prelungite, in special la copii), eclampsie, glicozurie renala, glicogenoze (boala on >ierDe), hipertiroidism, febra, sarcina, lactatie1'&'". /a persoanele non-diabetice cetonuria apare frec ent in bolile acute, stres se er, efort fizic intens. +etonuria apare dupa anestezie cu eter sau cloroform&. 2rezenta corpilor cetonici in urina unui pacient diabetic sugereaza ca diabetul nu este bine controlat. +etonuria la un copil E& ani constituie un semnal de alerta&. /ilirubina si urobilinogenul 2igmentii biliari - bilirubina si bili erdina - sunt absenti in urina normala, iar urobilinogenul si urobilina apar in cantitati mici. !n conditii patologice numai bilirubina con6ugata apare in urina. Bilirubina urinara este un semn precoce de boala hepatocelulara sau obstructie biliara intra- sau extrahepatica (apare in urina inaintea altor semne de disfunctie hepatica). (e asemenea, prezenta sau absenta sa din urina este utilizata in diagnosticul diferential al icterului&. Urobilinogenul este crescut in conditiile asociate cu icter hemolitic si insuficienta hepatica. !n cazul obstructiei complete a cailor biliare, urobilinogenul este absent in urina, deoarece bilirubina este impiedicata sa a6unga in intestin pentru a-l forma. Astfel, prezenta bilirubinei in urina in absenta urobilinogenului sugereaza icter obstructi 1. !n anumite stari patologice in urina pot sa apara pigmentii sanguini, reprezentati de hemoglobina libera (hemoglobinurie) si cea continuta in eritrocite (hematurie). (etectia sangelui in urina se bazeaza pe actiunea peroxidati a a hemoglobinei sau mioglobinei, care catalizeaza oxidarea indicatorului $#B, rezultand un compus colorat care determina schimbarea in erde a zonei aferente de pe strip. Hematuria poate fi microscopica sau macroscopica (in cazul prezentei F%.0 m/ sangeGlitru de urina) si se intalneste in numeroase afectiuni ale rinichilor si tractului urogenital) litiaza, glomerulonefrita, tumori renale, ureterale sau ezicale, cistita, pielonefrite, adenom de prostata, necroza papilara, infarct renal, traumatisme, rinichi polichistic, hematuria benigna familiala sau recidi anta etc. #ai rar, hematuria poate fi un semn de diateza hemoragica) hemofilie, trombocitopenii, tratament anticoagulant. Hemoglobinuria sur ine in hemolize intra asculare se ere cand este depasita capacitatea sistemului reticuloendotelial de a metaboliza hemoglobina libera si aceasta este filtrata glomerular. Hemoglobinuria poate aparea si ca urmare a lizei hematiilor in tractul urinar&. +and sedimentul urinar este poziti pentru prezenta sangelui, dar nu se e identiaza eritrocite la examenul microscopic, este banuitamioglobinuria, care se asociaza cu arsuri se ere, infectii gra e, intoxicatii (monoxid de carbon, barbiturice), efort fizic intens, soc electric, con ulsii, hipertermia maligna, infarctul miocardic, miozite, distrofii musculare, traumatisme musculare, mioglobinuria ereditara (sindromul #cArdle) etc.&'.'*. #ioglobina poate fi diferentiata de hemoglobina prin teste chimice&. (e asemenea enzimele musculare sunt crescute, iar serul nu este limpede.. 5rice test poziti pentru prezenta sangelui in urina trebuie erificat pe un nou specimen si, daca se mentine, pacientul trebuie e aluat mai departe&.

"ecoman,ari pentru ,eterminarea biochimiei urinei - testul are aloare semnificati a in identificarea unor disfunctii renale, urinare, hepatice si metabolice1'1'". *regatire pacient - recoltarea pentru examenul de urina se face din prima urina de dimineata (sau o proba de urina spontana), 6etul mi6lociu, dupa o prealabila toaleta locala0. 2rima urina de dimineata are a anta6ul ca este mai concentrata si nu este influentata de dieta si acti itatea fizica&. 0pecimen recoltat - urina0. .au'e ,e respingere a probei - cantitate insuficienta de urina' recoltare si pastrare necorespunzatoare*. "ecipient ,e recoltare - recipient pentru sumarul de urina0. .antitate recoltata - 1% ml0. *relucrare necesara ,upa recoltare - se imerseaza stripul in urina timp de o secunda, dupa care se introduce in analizor' rezultatele apar in 1%-1&% secunde0. 0tabilitate proba - .-* ore la temperatura camerei (urina a fi refrigerata daca exista intarzieri in examinare) 0'1. 1eto,a - fotometrica0. $alori ,e referinta! 2arametru (ensitate pH /eucocite 4itriti 2roteine >lucoza +orpi cetonici Urobilinogen Bilirubina 3ritrocite (imite si interferente2232& 2arametru masurat (ensitate ?tabilitate in urina -&%I+ *-HI+ &%-&0I+ Aactori de influenta !ngestie de lichide, diuretice' precipitarea sarurilor modifica densitatea. Aactori de interferenta pH F") J' resturi de detergenti din recipientul de colectare) K' medicamente - diuretice, antibiotice, substante radiologice de contrast (1.%*%1.%0%), manitol, dextran) K +lorura de amoniu, acid mandelic)J' bicarbonat de sodiu, citrat de @alori de referinta 1.%10-1.%&& *.H-".* 4egati 4egati E1%mgGd/ 4edetectabila 4egati 4egati 4egati 4egati

pH

!nstabil !nstabil !nstabil

(ieta (carnata) J, egetariana) K)' creste in cazul

formarii amoniacului. /eucocite 1-*ore 1-* ore

potasiu, acetazolamida) K

?ecretii aginale' +uloarea intensa a urinei 3fort fizic intens) K' (bilirubina, liza rapida la nitrofurantoin)) K' densitate sub 1.%1% alori crescute ale glucozei si si pH F". proteinelor urinare) J' unele antibiotice (imipenem, meropenem, acid cla ulanic)) K sauJ. 3xercitii fizice, con ulsii, stres emotional se er, expunerea la temperaturi foarte scazute, premenstrual, sarcina, imediat postpartum) K. Hemoglobina (hematuria), infectii, secretii aginale, menstra, mucus, e6aculare' pH alcalin, urina foarte concentrata, contaminare cu antiseptice (clorhexidina)) fals K' adsorbtia pe peretii recipientelor de colectare' urina foarte diluata) fals J' medicamente) fals K (fenazopiridine) sau J. Aactori de interferenta

2roteine (albumina)

1 luni

1 luna

1 luna

2arametru masurat 4itriti

?tabilitate in urina -&%I+ *-HI+ H ore &%-&0I+ * ore

Aactori de influenta

Antibioticele inhiba +uloarea intensa a urinei K formarea nitritilor, (bilirubina, metaboliti ai densitate crescuta) J colorantilor azo)) K' Acid ascorbic J. ?arcina, testare 2astrarea la temperatura dupa o masa bogata, camerei timp indelungat) J arsta, febra, stres, (glicoliza), bacteriile, acidul infarct miocardic, ascorbic, corpii cetonici (in testare dupa cantitate mare)) J' administrarea de peroxidul, agentii oxidanti glucoza i. .' puternici)K. densitate urinara crescuta (J), scazuta (K). !nanitie, febra) K. Urina pastrata timp indelungat) J ( olatilizare). Aenilcetonele, ftaleinele, compusii sulfhidrilici, le odopa, fenotiazine, eter, metformin, penicilamina,

>lucoza

& zile

2este & & ore ore

+orpi cetonici

1ore

&ore

fenazopiridina, captopril) K. 3ritrocite 1-*ore 1-* ore #enstruatie, exercitii fizice intense, mari fumatori, infectii prostatice) K' liza rapida la densitate sub 1.%1% si pH F". #edicamente (rifampicina, bromuri, ioduri, agenti oxidanti), hipocloriti folositi pentru dezinfectarea recipientelor) K' bacteriurie (tulpini secretoare de catalaza cu actiune similara peroxidazei Hb)) K' alimente (sfecla, mure, rubarba), pigmenti (porfirie)) K' doze mari de acid ascorbic) J. 3xpunerea la lumina, acidul ascorbic, nitratul J' fenazopiridina K. 3xpunerea la lumina) J' culoarea intensa a urinei K' fenazopiridina K' pH intens alcalin) K, pH intens acid) J

Bilirubina

& ore

Urobilinogenul -

& ore

antibioticoterapia inhiba flora intestinala) J' ariatii diurne ( arf la ora *.%% p.m.).