Sunteți pe pagina 1din 12

1

Metur. cepiteI
netureI. petrimcniuI
netureI eurcpeen.
retee Ue erii netureIe
prctejete n Eurcpe
La nivel european diversitatea speciilor de plante si animale
slbatice si habitatele n care triesc acestea formeaz ca-
pitalul natural al Europei.
La diversitatea biologic, oamenii au adugat trsturi noi
prin diversitatea cultural si peisajele transformate de
activittile traditionale desfsurate de-a lungul secolelor n
Europa.
Aceste specii si habitate costituite n ecosisteme naturale
si seminaturale formeaz n fapt ,suportul vietii asigurnd
resursele (lemn, materii prime pentru medicamente.) si
serviciile (controlul climei, al calittii apei si aerului.) ce
stau la baza dezvoltrii socio-economice.
Aproape peste tot n Europa dezvoltarea economic s-a f-
cut nedurabil, pe seama supraexploatrii resurselor natu-
rale, perclitnd astfel multe din speciile de plante si animale
slbatice si habitatele n care triesc acestea.
Europa si Uniunea European implicit, ar fi mult mai srac
fr bogatia de specii care mai exist nc n trile mem-
bre sau n special n cele n curs de aderare la UE.
Aceste valori ale biodiversittii formeaz patrimoniul natural
al Europei ce poate fi folosit de generatiile actuale fr a
mai periclita sansa generatiilor viitoare de a se bucura m-
car de aceleasi conditii de viat.
Pentru conservarea patrimoniului natural european este ne-
cesar s se identifice si s se conserve configuratia viabil
a unui ,mozaic de ecosisteme naturale si seminaturale
care s fie reprezentativ pentru diversitatea biologic a Eu-
ropei. n spatiile acestei matrice si au locul lor ariile urba-
ne si rurale, complexele industriale si reteaua rutier.
O modalitate de a conserva patrimoniul natural european
este de a crea o retea de arii naturale protejate (sau arii de
conservare) ce este reprezentativ pentru diversitatea spe-
ciilor si habitatelor acestora ce trebuiesc protejate. Aceste
arii protejate sunt exponente ale ecosistemelor naturale si
seminaturale ce pot fi evaluate si monitorizate, exprimnd
ntr-o anumit msur starea acestora la un moment dat.
Prin administrarea eficient si monitorizarea unei retele de
arii protejate (identificate pe baze stiintifice riguroase) se
asigur premisele pentru conservarea unei structuri diverse
si echilibrate a capitalului natural si transmiterea acestuia
generatiilor viitoare ca patrimoniu natural european.
2
Ccnserveree
petrimcniuIui netureI
eurcpeen prin
Heteeue EccIcgic
Eurcpeen Meture
2OOO
Pentru conservarea patrimoniului su natural, Uniunea Euro-
pean promoveaz ca instrument principal dezvoltarea unei
Retele de arii de conservare a naturii care s acopere trile
membre UE, dar s aib n vedere si trile candidate la UE.
Aceasta este Reteaua Ecologic European Natura 2000,
denumit si dup orizontul de timp n care a fost planifica-
t implementarea ei.
Dezvoltarea Retelei Natura 2000 se bazeaz pe dou Direc-
tive ale Uniunii Europene: Directiva Habitate (Directiva 92/
43 din 1992 privind Conservarea Habitatelor Naturale si a
Faunei si Florei Slbatice) si Directiva Psri (Directiva 79/
409 din 1979 referitoare la conservarea psrilor slbatice).
Aceste directive reglementeaz cadrul de selectare si de-
semnare a siturilor si protectia acestora, iar Statele Mem-
bre au dreptul de a reglementa modalittile de realizare
practic si de implementare a prevederilor din Directive.
n legislatia romneasc aceste dou Directive sunt trans-
puse prin Legea nr. 462/ 2001 (pentru aprobarea Ordonantei
de Urgent a Guvernului nr. 236/2000 privind regimul ariilor
naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei
si faunei slbatice).
Pe scurt, Natura 2000 este o retea ecologic de arii spe-
ciaIe de conservare (Special Areas of Conservation) -
constituite conform Directivei Habitate si arii de protectie
speciaI avifaunistic (Special Protection Areas) cons-
tituite conform Directivei Psri.
Aceste tipuri de situri sunt identificate si declarate pe baze
stiintifice (conform procedurilor complexe ale celor dou
Directive) cu scopul de a mentine ntr-o stare de conser-
vare favorabiI o selectie a celor mai importante tipuri de
habitate (enumerate n Anexa I a Directivei Habitate) si
specii ale Europei (enumerate n Anexa II a Directivei Ha-
bitate si n Anexa I a Directivei Psri).
n Directiva Habitate se foloseste termenul de arii de conser-
vare care semnific o permisivitate mai mare pentru diferite
activitti economice, dect clasicele arii naturale protejate
(rezervatii strict protejate, parcuri nationale, parcuri naturale.).
DecIararea unui sit Natura 2000 nu nseamn izoIarea
acestuia. Se tine cont de intereseIe economice, cuItu-
raIe si sociaIe din zona vizat, fiind permise activitti
economice care sunt n spirituI dezvoItrii durabiIe si
nu afecteaz starea de conservare favorabiI a situIui
respectiv.
DecIararea situriIor Natura 2000 se face :
- ntr-o singur etap, pentru AriiIe de Protectie Specia-
I Avifaunistic constituite conform Directivei Psri, prin
declararea lor la nivel national si comunicarea listei cu si-
turi la Comisia European (pentru Romnia n 2007, data
preconizat a integrrii n UE) si
- n trei etape, pentru AriiIe SpeciaIe de Conservare
constituite conform Directivei Habitate prin:
1. eIaboararea Iistei potentiaIeIor Situri de Important
Comunitar (pSCIs potential Sites of Community Impor-
tance - ce sunt precursoare ale Ariilor Speciale de Conser-
vare conform Directivei Habitate) si naintarea acestora
Comisiei Europene pentru Romnia n 2007
2. seIectarea Iistei cu SituriIe de Important Comunitar
prin negocierea acestora n cadrul unor Seminarii biogeo-
grafice (ce au loc pentru fiecare regiune biogeografic n
parte) la care particip reprezentanti ai Comisiei Europre-
ne, ai Guvernelor trilor implicate si ai ONG-urilor pen-
tru Romnia n 2009, 2010
3. SituriIe de Important Comunitar devin Arii SpeciaIe
de Conservare, crenduse Reteaua Natura 2000.
3
Ccntributie Hcmniei
Ie mbcgtiree
petrimcniuIui netureI
eurcpeen
Pe teritoriul unei Uniuni Europene cu 27 de state din care
si Romnia va face parte au fost identificate 10 regiuni bio-
geografice.
ntre trile membre si candidate la UE, Romnia detine cea
mai mare diversitate biogeografic. Pe teritoriul Romniei
se gsesc 5 regiuni biogeografice: continental (cea mai
comun), alpin (n trile cu zone montane), panonic (se
gseste n Ungaria si trile vecine), pontic (doar n Rom-
nia si Bulgaria), stepic (doar n Romnia).
n comparatie, alte tri din UE au: Franta 4 regiuni biogeo-
grafice, Spania, Italia 3, iar restul n majoritate au cte 2
regiuni biogeografice sau chiar una.
Pn la 1 mai 2004, trile membre UE propuseser, ca si-
turi Natura 2000, 14% (n medie) din suprafata lor. Datori-
t biodiversittii mai ridicate din Estul Europei, cele 10 sta-
te, noi membre ale UE, au propus n medie ca aproxima-
tiv 20% din suprafata lor s fie situri Natura 2000.
Romnia, prin valoarea ridicat a biodiversittii pe care o
detine va aduce o contributiie important la Reteaua Eco-
logic European Natura 2000.
Pentru a scoate n evident valoarea biodiversittii din Ro-
mnia mentionm doar cn tara noastr se afl:
- peste jumtate din suprafata Muntilor Carpati, cei mai
extinsi si mai slbatici munti din Europa, identificati ca una
dintre cele mai importante ecoregiuni la nivel global. Aici
trieste apropae jumtate din populatia de carnivore mari
a Europei (urs, lup, rsi);
- Delta Dunrii care este cea mai important zon umed
din Europa ce adposteste colonii de pelicani si populatii
a alte sute de specii de psri.
Dar nu numai aceste zone foarte slbatice reprezint va-
loarea biodiversittii romnesti. Sunt foarte multe zone pe
lng care trecem zilnic sau n care chiar ne desfsurm
activitatea, n care se gsesc specii de interes comunitar.
n numeroase zone agricole sau rurale din Romnia exis-
t specii slbatice de plante si animale care triesc n ar-
monie cu oamenii locului.
Toate acestea mpreun reprezint contributia Romniei la
patrimoniul natural european.
Depinde de noi toti cum ne promovm patrimoniul natural
national, care va deveni patrimoniu european odat cu in-
tegrarea n UE.
Depinde de noi cum vom sti s atragem resursele UE pen-
tru conservarea patrimoniului natural al Romniei.
4
Regiunea Biogeografic a Marii Negre (Pontic), nou pen-
tru Uniunea European lrgit, se ntinde de-a lungul lito-
ralului, att n Romnia ct si n Bulgaria. Este caracteri-
zat de specii de plante si animale marine pontice si spe-
cii terestre. Dintre speciile terestre multe au originea din
stepa cu care regiunea se nvecineaz la vest. Caracteris-
tice sunt algele marine, crabi, pesti marini, delfini, plante si
insecte ale dunelor de nisip etc. Climatul este mai blnd,
extremele pozitive si negative fiind temperate de prezenta
apelor marine.
Regiunea Biogeografic Alpin este prezent de-a lungul
Europei ncepnd din Pirinei si Alpi pn n Carpati. La noi
aceast regiune biogeografic cuprinde att vrfurile Car-
patice ct si pdurile de conifere si pdurile mixte din
Carpati, ct si depresiunile intramontane si dealurile mai
nalte de-a lungul lantului muntos. Climatul mai rece si mai
umed, iernile lungi, verile scurte, sunt conditii la care s-au
adaptat plante si animale dintre care amintim capra neagr,
ursul, rsul, lupul etc. Diversi munti adpostesc specii en-
demice si relictare, att pe creste calcaroase sau metamor-
fice ct si n turbriile din acesti munti.
Regiunea Biogeografic Panonic apare pe o fsie n par-
tea de vest a Romniei, fiind caracterizat de un peisaj de
cmpie si de dealuri mici, avnd specii de plante si animale
de step, ca si habitate adaptate conditiilor de umiditate
redus si temperaturi crescute pe timpul verii. Caracteris-
tice sunt ierburile rezistente la uscciune, psrile de step
precum dropia, roztoare cum sunt popndul si hrciogul.
Regiunea Biogeografic Continental ocup mare parte din
teritoriul Romniei, ca dealtfel si mare parte a Europei Cen-
trale si de Vest. n Romnia aceasta regiune biogeografi-
c ocup Transilvania, dou treimi nordice ale Moldovei,
dou treimi vestice ale sudului trii. Mare parte din aceas-
t arie a fost ocupat de pduri de foioase, care pe parcur-
sul istoriei umane au dat loc terenurilor agricole. Are spe-
cii si habitate caracteristice cmpiilor, dealurilor joase si
dealurilor mai nalte.
Regiunea Biogeografic Stepic este nou pentru Uniunea
European lrgit, aici fiind prezent doar pe teritoriul Ro-
mniei. Se ntinde n partea estic a Romaniei, n Dobro-
gea si partea de sud-est a Moldovei, ca si n partea de est
a sudului trii. Psri de step, roztoare, plante adaptate
la uscciune sunt parte a peisajului de step. Este o zon
uscat si cald, avnd o vegetatie stepic asemntoare
morfologic si sistematic cu cea a Regiunii Biogeografice
Panonice, dar avnd o continuitate biogeografic cu stepe-
le Ucrainenene de dincolo de granitele noastre.
5
Rsul (Lynx lynx) este o felin cu o viat ascuns, miste-
rioas. Este inclus pe Anexa II a Directivei Habitate, anex
ce cuprinde specii de animale si plante de interes comuni-
tar ale cror conservare necesit desemnarea de Arii Spe-
ciale de Conservare pe teritoriul UE. mpreun cu ursul si
lupul, n Carpati aceste specii reprezint carnivorele mari
din vrful piramidei trofice, prezenta lor fiind semnul unor
ecosisteme relativ putin degradate de prezenta uman.
Liliacul mare cu potcoav (Rhinolophus ferrumequinum),
ca si toate celelalte specii de lilieci din Romnia, se
hrneste cu insecte. Aceast specie, mpreun cu alte
specii de lilieci, este inclus pe Anexa II a Directivei
Habitate. Prin prezenta lor, liliecii reduc populatiile de
insecte care altfel s-ar nmulti exagerat si ar produce daune
economice si dezechilibre ecologice. Controlul insectelor
cu insecticide este costisitor, insectele devin rezistente la
chimicale iar substantele insecticide polueaz mediul,
acumulndu-se n plantele si animalele cu care se hrneste
omul, producnd diferite boli, inclusiv cancere.
Testoasa de uscat din sud-vestul trii (Testudo hermanni),
o specie inclus pe Anexa II a Directivei Habitate, este un
animal care este ocrotit de mut timp n Romnia. Este o
reptil vegetarian, care poate ajunge la vrste naintate.
Cu toate c n Mezozoic, pn n urm cu cca. 65 milioa-
ne de ani, reptilele au dominat planeta, acum multe specii
persista n ecosisteme n populatii vulnerabile la schimbri-
le de mediu induse de oameni.
Numeroase specii de plante sunt incluse pe Anexele Direc-
tivei Habitate. Prezenta lor creste atractivitatea peisajului,
ocrotirea speciilor pstreaz sansa descoperirii unor me-
dicamente importante n viitor, iar existenta fiecarei specii
este o valoare n sine, valoare pe care omul are obligatia
moral s nu o distrug.
Gsca cu gt rosu (Branta ruficollis) este o specie prote-
jat prin includerea pe Anexa I a Directivei Psri a UE,
specia fiind considerat prioritar pentru finantare n cadrul
programului LIFE al Uniunii Europene. Aceste gste iernea-
z pe coastele vestice ale Mrii Negre, n partea romn
precum si n partea bulgar a Dobrogei. Zona de cuibrire
a speciei este restrans la peninsula Taimir din nord-estul
Rusiei. Gstele cu gt rosu migreaz ntre Dobrogea si
Taimir n fiecare toamna si primavar.
Vipera de step (Vipera ursinii) este inclus pe Anexa II a
Directivei Habitate. Acest sarpe este cea mai mic si mai
neveninoas viper dintre cele trei specii care triesc si la
noi. Cnd se apar de agresori, musctura ei este echiva-
lent cu o nteptur de viespe. Exista o populatie a aces-
tei specii lng Cluj-Napoca, dar a disprut din cauza im-
pactului antropic. Acum ele mai persist n unele mici arii
stepice din Moldova si din Delta Dunrii.
6
Meture 2OOO n
Hcmnie - Ce exist
si ce trebuie fcut ?
Implementarea Retelei Natura 2000 n Romnia este o
conditie a integrrii trii noastre n UE. Pentru aceasta, pri-
mul termen ce trebuie respectat este nceputul anului 2007
(data preconizat pentru integrarea Romniei n UE) cnd
trebuie naintat Comisiei Europene, lista potentialelor Si-
turi de Important Comunitar (pSCIs potential Sites of
Community Importance - ce sunt precursoare ale Ariilor
Speciale de Conservare conform Directivei Habitate) si a
listei cu Ariile de Protectie Special Avifaunistic constituite
conform Directivei Psri.
Pentru identificarea potentialelor Situri de Important Co-
munitar este necesar s se realizeze contratimp o ampl
activitate de evaluare pe baze stiintifice a speciilor si ha-
bitatelor din Romnia, conform cu cerintele din Directivele
Habitate si Psri. Avnd aceast imagine la nivel national
trebuie selectate ariile care se calific cel mai bine pentru
a deveni situri Natura 2000.
n contextul n care cele 10 tri noi membre ale UE au pro-
pus n medie aproximativ 20% din suprafata lor ca situri
Natura 2000 si de la Romnia asteptrile sunt s fie pro-
pus un procent apropiat.
n cadrul acestui proces de evaluare, n primul rnd trebuie
realizat reevaluarea listei ariilor protejate din Romnia ba-
zat pe criteriile Directivelor. n prezent sunt declarate n
Romnia 827 de arii naturale protejate (ntre care 18 arii
protejate mari: parcuri nationale, naturale si rezervatii ale
biosferei) ce totalizeaz 5% din suprafata trii. De aseme-
nea, sunt propuse s fie declarate alte 90 de arii naturale
protejate, 26 de arii de protectie avifaunistic si 16 extin-
deri de rezervatii naturale care adaug aproximativ 1,8 %
la suprafata total de arii naturale protejate.
Totodat trebuie tinut cont de faptul c suprafetele cele mai
ntinse de arii naturale protejate sunt declarate n Muntii
Carpati si n Delta Dunrii asa cum se poate vedea n har-
ta de mai jos. Pentru realizarea unei Retele coerente la
nivel national de arii naturale protejate (sau arii de conser-
vare) este necesar identificarea unor noi situri pentru ha-
bitate insuficient acoperite. Este cazul pentru habitatele din
regiunea biogeografic continental, panonic si stepic.
Din pcate biodiversitatea Romniei nu a fost nc suficient
studiat conform clasificrii europene a regiunilor biogeo-
grafice.
Pentru fiecare din siturile selectate este necesar comple-
tarea unui formular standard cu un grad de complexitate ri-
dicat, datele fiind centralizate ntr-o baz de date. De ase-
menea, fiecare din situri trebuie s aib atasat o hart n
format GIS (Geographic Information System). Lista cu
potentialele situri de Important Comunitar se nainteaz
Comisiei Europene, urmnd ca aceasta s fie negociat n
cadrul unor Seminarii biogeografice de ctre Comisia Eu-
ropean, Guvern si reprezentanti ai ONG-urilor.
Autoritatea responsabil pentru implementarea Retelei Na-
tura 2000 n Romnia este Guvernul Romniei prin Minis-
terul Mediului si Gospodririi Apelor Directia de Conser-
vare a Diversittii Biologice si Biosecuritate.
Realizarea unei evaluri ct mai aproape de valorile bio-
diversittii din teren depinde n primul rnd de fondurile alo-
cate si atrase pentru realizarea acestei prioritti dar si de
eforturile sustinute ale comunittii stiintifice, precum si
contributia organizatiilor neguvernamentale si a diferitelor
persoane resurs ce detin date relevante.
7
Cum este infIuentet
viete cemeniIcr Ue
impIementeree
HeteIei Meture 2OOO ?
Directiva Habitate specific clar c desemnarea siturilor
Natura 2000 nu conduce la oprirea dezvoltrii economice.
Cheia pstrrii armoniei si echiIibruIui ntre activittiIe
economice si conservarea naturii este dat de manage-
mentuI eficient aI situIui respectiv.
Directiva Habitate prevede diferite tipuri de msuri de ma-
nagement pentru siturile Natura 2000:
- msuri proactive cum ar fi: elaborarea de Planuri de ma-
nagement care s fie integrate n Strategiile de dezvoltare
local; msuri economice care prevd asigurarea de fon-
duri externe pentru management (80 EUR/ha/an reprezin-
ESTE ADEVRAT C NU ESTE ADEVRAT C
- Activittile agricole si forestiere pot s respecte cerintele
conservrii naturii, fiind n acelasi timp viabile economic
- Declararea unui sit Natura 2000 afecteaz regimul de
proprietate al terenului inclus n sit
- n contextul dezvoltrii rurale durabile asociate cu
conservarea unor arii cu valoare natural ridicat, numrul
angajrilor de personal din mediul rural creste
- Propriettilor le scade valoarea ca o consecint a
desemnrii ca sit Natura 2000
- Statutul de sit Natura 2000 va reprezenta dovada c situl
respectiv are o valoare natural deosebit, putnd s
genereze venituri din ecoturism (n special cu turisti strini)
si alte activitti asociate
- Toate activittile economice vor fi limitate
- Etichetarea unor produse bio (cas, miere, vin.) din
regiunea unui sit Natura 2000, vor putea creste vnzrile pe
piata intern sau la export
- Vntoarea este interzis
- Reteaua Natura 2000 este singura retea teritorial de
interes comunitar din Europa, ce asigur o baz excelent
pentru obtinerea de fonduri de la diferite instrumente de
finantare europene cum sunt: LIFE Natura, PHARE,
SAPARD, LEADER, INTEREG, si n viitor Programul de
Dezvoltare Rural si Fondurile Structurale
- Construirea de noi infrastructuri este interzis
- Un sit Natura 2000 poate avea un rol foarte important n
gospodrirea apelor
- Chiar si activittile curente (de zi cu zi) vor trebui s aib
realizat studiul de evaluare al impactului de mediu
t costul mediu estimat la nivelul UE pentru management);
msuri contractuale cu proprietarii de terenuri ce prevd
compensatii pentru utilizarea traditional sau neutilizarea
terenului si
- msuri de conservare cum ar fi activittile de reconstructie
ecologic sau obligativitatea pentru activittile economice
noi de a realiza studiul de evaluare al impactului de mediu
care s ateste compatibilitatea cu obiectivele de conserva-
rea naturii.
Siturile Natura 2000 nu sunt rezervatii nchise n care toa-
te activittile umane sunt interzise aprioric.
Se mentioneaz ca activittile trebuie s fie n spiritul
dezvoltrii durabile ci c nu trebuie s afecteze integritatea
habitatelor sitului respectiv sau s fie contrare obiectivelor
de conservare ale speciilor sitului.
Pentru a ntelege ce este adevrat si ce nu, referitor la
relatia dintre implementarea Retelei Natura 2000 si viata
oamenilor, prezentm urmtoarele afirmatii care sunt, res-
pectiv nu sunt adevrate:
8
ApeI Ie perteneriet
pentru impIementeree
HeteIei Meture 2OOO
n Hcmnie
Este foarte clar c valoarea biodiversittii n trile din es-
tul Europei si n special n Romnia este mult mai mare
dect n restul Europei. Toti oamenii implicati, de la oficia-
lii europeni pn la specialistii din Romnia, sunt de acord
cu acest lucru.
Diferentele de opinii apar n momentul n care se trece de
la aceste remarci generale la evaluarea exact a habitate-
lor si speciilor prezente n Anexele Directivelor UE - Habi-
tate si Psri.
Pentru a promova capitalul natural al trii noastre ca o com-
ponent important a patrimoniului natural european este
necesar s existe n primul rnd o inventariere a biodiver-
sittii conform criteriilor UE.
Plecnd de la realitatea c biodiversitatea Romniei nu a
fost nc suficient studiat conform clasificrii europene a
habitatelor, este imperios necesar att alocarea si atrage-
rea de fonduri pentru aceast activitate ct si aportul tutu-
ror factorilor implicati n inventarierea biodiversittii (insti-
tute de cercetare, ONG-uri, diferite persoane resurs.).
Astfel Romnia si va putea definitiva pn n 2007 lista
viitoarelor situri Natura 2000. Aceste situri vor atrage resur-
sele interne sau de la Uniunea European, necesare con-
servrii naturii n spiritul dezvoltrii durabile.
Prin implementarea cu succes a Retelei Natura 2000 pe o
suprafat conform cu valoarea biodiversittii n Romnia,
vom asigura premisele dezvoltrii durabile bazat pe resur-
sele si serviciile unui capital natural valoros al trii noastre.
Trebuie stiut c ntr-un sit Natura 2000 nu vor fi eliminate
cu orice pret activittile economice. Sunt ncurajate
activittile traditionale si ,prietenoase mediului pentru care
se pot primi compensatii de la Uniunea European sau bu-
getul statului.
Recunoasterea ca sit Natura 2000 a unei anumite arii n-
seamn includerea acesteia n singura retea teritorial de
interes comunitar din Europa, ceea ce duce la promovarea
si dezvoltarea ntregii regiuni din jurul sitului respectiv.
Declararea unui sit Natura 2000 nu schimb regimul de pro-
prietate al terenurilor respective, astfel nct este necesar
un parteneriat pentru conservare ntre toti factorii care au
n proprietate sau administrare astfel de arii.
Autoritti ale statului, administratia public local, ONG-uri,
sectorul privat, proprietari sau cetteni va trebui s fim
constienti de rolul pe care l are Reteaua Natura 2000 n
dezvoltarea durabil a Romniei si n conservarea patrimo-
niului natural pentru generatiile viitoare.
Un prim pas pentru un parteneriat viabil n implementarea
Retelei Natura 2000 n Romnia a fost fcut de ONG-urile
de conservarea naturii care si-au unit fortele n cadrul
Coalitiei ONG Natura 2000 Romnia.
Coalitia colaboreaz de asemenea cu autoritatea privind
implementarea Retelei Natura 2000 n Romnia - Guver-
nul Romniei prin Ministerul Mediului si Gospodririi Ape-
lor, Directia de Conservare a Diversittii Biologice si Bio-
securitate.
Asteptm toti factorii interesati s se alture acestui parte-
neriat pentru implementarea Retelei Natura 2000 n Rom-
nia. Mai multe detalii puteti obtine informndu-v la contac-
tele de pe pagina urmtoare.