Ministerul Educatiei al republicii Moldova Universitatea De Stat Facultatea Drept Caterda Dreptul Muncii

Sistemul Electoral in Republica Moldova

Elaborat

Chisinau 201 Introducere !n cadrul societ"#ii contemporane$ ale%erile populare repre&int" 'orma cea mai puternic" de le%itemare a elitelor politice (n cadrul unui re%im democratic) *otodat"$ o democra ie nu poate 'i construit" dac" nu are la ba&" ale%eri libere care la r(ndul lor s(nt o condiie sine qua non a %uvern"rii democratice) +rin urmare$ ale%erile sunt o component" principal" a sistemelor politice liberal,democratice$ (n ba&a c"reia se reali&ea&" principiul transmiterii de c"tre cet"#eni a 'unc#iilor de conducere cu statul persoanelor care sunt (n stare s" le apere drepturile -i libert"#ile lor le%itime)

!n aceast" ordine de idei se evidenia&" actualitatea temei investi%ate care (n primul r(nd vine s" ne desci're&e conceptul sistemului electoral (n cadrul teoriei politice contemporane$ prin prisma evidenierii esenei$ structurii$ tipolo%iei sistemului electoral) .ctualitatea temei cercetate deriv" din importana anali&ei conte/tului preelectoral al Republicii Moldova (n 'aa ale%erilor parlamentare din 2000) Deci$ scopul investigaiei a 'ost de a eviden#ia spa#iul electoral moldovenesc (n conte/tul 'a&ei incipiente -i de de&voltare a sa) Obiectivele de referin au 'ost de a sesi&a caracterul paradi%matic al mecanismului electoral din Republica Moldova$ de a releva esen#a sistemului electoral propor#ional -i speci'icitatea sa (n Republica Moldova$ de a recomanda solu#ii de (nl"turare a impedimentelor electorale)

Capitolul I: Conceptul sistemului electoral n teoria politic contemporan 1.1. Esena, structura i funciile sistemului electoral al Republicii oldova

1o#iunea de sistem electoral presupune procedurile utili&ate pentru desemnarea de repre&entan#i ai poporului (n or%anismele puterii centrale -i locale) Sistemul electoral mai poate 'i interpretat -i ca modalitate de reparti&are a mandatelor disputate (n ale%eri (n 'unc#ie de re&ultatele ale%erilor) Unii autori sunt de p"rerea c" sistemul electoral determin"$ 2pe de o parte$ condi#iile pe care trebuie s" le (ndeplineasc" indivi&ii pentru a 'i ale%"tori -i$ pe de alt" parte$ condi#iile (n care indivi&ii -i3sau partidele pot participa la competi#ia electoral") Unii cercet"tori (n#ele% prin sistem electoral totalitatea de rela#ii sociale reale$ care apar (n procesul or%ani&"rii -i e'ectu"rii ale%erilor$ precum -i rela#iile reciproce ce se stabilesc (ntre ale%"tori -i deputa#i) .l#i savan#i$ la de'inirea sistemului electoral$ pun accentul pe normele de drept$ care$ dup" p"rerea lor$ sunt un %arant -i un 'actor determinant (n ale%erea persoanelor cu 'unc#ie de r"spundere (n con'ormitate cu principiile democratice) Sistemul electoral constituie un mecanism pentru trans'ormarea voturilor (n mandate$ este un ansamblu de norme$ re%uli -i procedee care determin" calea$ 'orma -i metodele de activitate a or%anelor repre&entative ale conducerii de stat) Cu toate acestea$ nu trebuie s" con'und"m no#iunile de drept electoral -i sistem electoral) 1o#iunea de drept electoral semni'ic" totalitatea normelor 4uridice ce re%lementea&" participarea cet"#enilor la procesul de 'ormare a or%anelor de stat centrale -i locale elective -i la ale%erea 'unc#ionarilor lor prin intermediul drepturilor -i libert"#ilor electorale %arantate de Constitu#ia Republicii Moldova$ iar no#iunea de sistem electoral presupune variabilele,cheie ale procesului politic democratic)

!n Republica Moldova$ (n pre&ent$ avem un sistem electoral propor#ional care se or%ani&ea&" pe ba&" de list" de partid la nivelul unei sin%ure circumscrip#ii electorale care repre&int" 101 de mandate) Din p"cate acest sistem nu este unul '"cut s" avanta4ele ale%"torii$ ci unul menit s" repre&inte c5t mai substan#ial voin#a partidelor politice) .st'el$ sistemul electoral moldovenesc6 , nu repre&int" o le%"tur" personali&at" direct" (ntre ale%"tor,ales$ le%"tur" care poate 'i creat" prin 'ie vot uninominal sau mi/t$ 'ie$ (n ca&ul scrutinelor pe ba&" de list"$ prin aplicarea votului pre'eren#ial) , , , ale%erea candida#ilor este (ndep"rtat" -i mai mult de ale%"tori prin 'aptul c" ale%erea listei creea&" dispropor#ii de repre&entare 7pra%ul electoral destul de ridicat duce la nu o'er" ale%"torului posibilitatea de a 4uca un rol activ -i de a interveni (n selec#ia se 'ace la nivel na#ional$ ci nu la nivel re%ional) nerepre&entarea unui num"r mare de voturi ale partidelor care nu trec pra%ul8) candida#ilor) 9istele pre&entate de partide sunt 2liste blocate$ (n a-a mod ale%"torul nu poate schimba ordinea candida#ilor -i este pus (n 'a#a 'aptului (mplinit) Sugestii pentru sistemul electoral moldovenesc !n mod evident este necesar" c"utarea unui echilibru (ntre necesitatea de a acorda ale%"torului posibilitatea de a ale%e direct persoana dorit" -i necesitatea unei repre&ent"ri propor#ionale echitabile a voin#ei poporului) +e de o parte$ partidele politice repre&int" un instrument e/trem de important (n %estionarea puterii (n stat$ pe de alt" parte voin#a ale%"torului este e/presia acestei puteri) .st'el$ combinarea avanta4elor sistemelor electorale e/istente cu aplicarea mecanismelor de echilibrare a de&avanta4elor trebuie privit" ca o solu#ie de re(nnoire a actualului sistem electoral dep"-it din Republica Moldova) : direc#ie (n promovarea unei schimb"ri echilibrate ar 'i adoptarea unui sistem mi/t$ cu ale%erea unei 4um"t"#i de deputa#i pe ba&a circumscrip#iilor uninominale re%ionale$ iar celei de,a doua pe ba&" de list" cu aplicarea votului pre'eren#ial) .st'el$ se aplic" -i o le%"tur" direct" personali&at" cu ale%"torii , prin vot uninominal$ se respect" principiul repre&ent"rii propor#ionale 7inclusiv a minorit"#ii8 ; prin vot (n ba&" de list"$ precum -i se o'er" dreptul ale%"torului de a interveni 7%estiona8 (n ale%erea sa ; prin vot pre'eren#ial obli%atoriu) 1.!. "ipuri de sisteme electorale .le%erile populare repre&int" 'orma cea mai puternic" de le%itimare a elitelor politice (n cadrul unui re%im democratic) Sistemul electoral este alc"tuit din ansamblul de le%i$ re%uli$ re%lement"ri ce reali&ea&" trans'ormarea voturilor (n mandate 7locuri (n le%islativ8)

Votul uninominal se re'er" la circumscrip#iile cu mandat unic$ (n care partidele propun 'iecare c5te un sin%ur candidat$ iar ale%"torul votea&" pentru o sin%ur" persoan") !n acest ca&$ teritoriul na#ional se or%ani&ea&" (n at5tea circumscrip#ii c5te mandate sunt (n 4oc$ corespun&"tor num"rului de parlamentari$ circumscrip#iile electorale 'iind mai mici -i mai numeroase dec5t unit"#ile administrativ,teritoriale) !n cadrul acestui sistem$ personalit"#ile au un rol deosebit de important) Votul plurinominal (de list) presupune ca ale%"torii s" desemne&e cu un sin%ur vot mai mul#i candida#i (nscri-i pe o list" politic" 7de partid8) Circumscrip#iile sunt$ (n acest ca&$ 'oarte (ntinse$ ele identi'ic5ndu,se de re%ul" cu unit"#ile administrativ,teritoriale$ iar votul are o semni'ica#ie preponderent politic"$ 'iind vorba nu de ale%erea unui om$ ci de ale%erea unui partid anume 7lista cu candida#ii propu-i de un partid8) E/ist" dou" tipuri principale de sisteme electorale6 1# !# sistemul de vot ma$oritar %& # repre'entarea proporional %R(#

+e l5n%" acestea dou"$ (n practica democratic" e/ist" o serie de sisteme electorale mi)te. .ceste 'amilii se distin% (ntre ele (n 'unc#ie de coresponden#a care e/ist" (ntre procenta4ul mandatelor parlamentare atribuite partidelor politice -i procenta4ul voturilor ob#inute (n ale%eri) .st'el$ un sistem electoral este pur propor#ional dac" (ntre aceste procenta4e coresponden#a este per'ect"6 dac" un partid politic a ob#inut 1<= din voturile electoratului$ el va primi 1<= din locuirile din +arlament) Sistemele mi/te re'lect" mai pu#in 'idel dec5t cele des repre&entare propor#ional" raportul su'ra%ii3mandate) Sistemele ma4oritare sunt cel mai pu#in propor#ionale) &otul ma$oritar este cel mai vechi sistem de vot$ este 'oarte simplu de (n#eles -i asi%ur" o le%"tur" direct" (ntre candida#ii pentru mandatele parlamentare -i cei care votea&") Este 'olosit de re%ul" (n circumscrip#ii uninominale$ adic" #ara este (mp"r#it" (n at5tea circumscrip#ii c5te locuri 7mandate8 e/ist" (n +arlament$ iar pe 'iecare circumscrip#ie se poate c5-ti%a un sin%ur mandat) Sistemul ma4oritar de vot are trei sub,tipuri6 1. Scrutin majoritar cu un singur tur +entru a c5-ti%a mandatul pus (n 4oc (n circumscrip#ia respectiv" nu e nevoie de c"-ti%area ma4orit"#ii absolute 7<0=>18 a voturilor) : ma4oritate simpl" 7adic" o simpl" pluralitate8 e su'icient" pentru a stabili (nvin%"torul competi#iei electorale6 cine are cele mai multe voturi$ indi'erent de procentul acestora din totalul voturilor$ a c5-ti%at mandatul pus (n 4oc pe circumscrip#ia respectiv") De aceea$ (n limba en%le&" acest tip de vot mai este cunoscut -i sub 'orma 2the ?inner ta@es all sau 2'irst,past,the,post sau 2pluralitA) .vanta4ele evidente ale acestui tip de scrutin sunt simplitatea -i costurile reduse)

Scrutinul ma4oritar cu un sin%ur tur o'er" ale%"torului posibilitatea unui 2vot tactic6 dac" acesta consider" c" -ansele candidatului s"u pre'erat sunt mici$ atunci va opta pentru acel candidat pe care (l place mai pu#in$ dar care$ (n schimb$ are -anse mai mari de a 'i c5-ti%"tor) Scrutinul ma4oritar cu un sin%ur tur este practicat -i (n S)U).)$ Canada$ BndiaC de asemenea$ (n Dermania -i (n Croa#ia este 'olosit un sistem mi/t$ (n care aproape 4um"tate dintre parlamentari sunt ale-i prin scrutin uninominal ma4oritar) 2. Scrutin majoritar cu dou tururi +entru a c5-ti%a mandatul pus (n 4oc este necesar" c5-ti%area unei ma4orit"#i absolute a voturilor) Dac" nici un candidat nu ob#ine <0=>1 din voturi se or%ani&ea&" un al doilea tur de scrutin) E/ist" dou" variante (n continuare6 , (n al doilea tur de scrutin intr" doar primii doi clasa#i (n urma primului tur de scrutin 7(n en%le&" mai (nt5lnim 'ormula 2ma4oritA run,o'' pentru aceast" variant"8C , (n al doilea tur de scrutin intr" to#i candida#ii din primul tur$ (ns" de data aceasta e nevoie doar de ma4oritatea simpl" a voturilor pentru ca un candidat s" c5-ti%e mandatul pus (n 4oc 72ma4oritA,pluralitA8) Dac" e/ist" trei sau mai mul#i candida#i -i nici unul dintre ei nu a ob#inut <0= din su'ra%ii (n primul tur$ candidatul care a (ntrunit cel mai mic scor este e/clus -i se or%ani&ea&" un al doilea tur de scrutin) +rocedura se repet" p5n" c5nd cineva reu-e-te s" (ntruneasc" cel pu#in 4um"tate din voturile valabil e/primate) Scrutinul ma4oritar cu dou" tururi (ncura4ea&" -i el 2votul tactic$ care avanta4ea&" (n %eneral partidele mari -i de'avori&ea&" candida#ii care nu sunt credita#i cu -anse reale) .cest tip de scrutin este practicat (n Fran#a -i Macedonia) !n .lbania$ Federa#ia Rus"$ Deor%ia$ 9ituania -i Un%aria este practicat un sistem mi/t$ (n care apro/imativ 4um"tate dintre parlamentari sunt ale-i con'orm re%ulilor scrutinului ma4oritar cu dou" tururi) 3. Votul alternativ este un tip de vot ma4oritar (n care e necesar" 7ca -i (n ca&ul scrutinului ma4oritar cu dou" tururi8 ob#inerea ma4orit"#ii absolute a voturilor 7<0=>18 pentru a c5-ti%a mandatul pus (n 4oc (ntr,o anumit" circumscrip#ie) !n cadrul acestui tip de vot$ votan#ii au posibilitatea de a ierarhi&a 7pe buletinele de vot8 candida#ii (n ordinea descresc"toare a pre'erin#elor) Se num"r" primele op#iuni de pe buletinele de vot -i daca nici unul dintre candida#i nu a ob#inut 4um"tate plus unul din voturi$ candidatul cu cele mai pu#ine voturi 7ca prim" pre'erin#"8 este eliminat -i voturile ob#inute de el sunt redistribuite celorla#i candida#i (n 'unc#ie de celelalte pre'erin#e de pe buletinele de vot ce i,au 'ost acordate) Se recalculea&" acum num"rul de voturi ob#inute de cei r"ma-i (n curs"C dac" nici acum nici unul dintre candida#ii r"ma-i nu a trece de <0=>1$ procedeul se repet" p5n" ce unul dintre candida#i ob#ine ma4oritatea absolut")

Scutinul ma4oritar are avanta4ele men#ionate mai sus 7simplitate$ le%"tur" direct ales, ale%"tor8 are (ns" -i un de&avanta4 ma4or) El este 7(n mare m"sur"8 injust$ deoarece nu e/ist" o propor#ionalitate (ntre num"rul de voturi ob#inute de candida#ii unui partid -i num"rul de mandate ob#inute de acesta) +entru a elimina caracterul in4ust a 'ost propus un alt mod de vot$ -i anume votul de repre&entare propor#ional") Repre'entarea proporional (ncearc" s" p"stre&e o propor#ionalitate (ntre voturile ob#inute de un partid -i mandatele alocate acestui partid (n parlament) Candida#ii unui partid sau altul se pre&int" la ale%eri %rupa#i pe liste de partid 7-i nu individual ca (n ca&ul EM8$ ale%"torii vot5nd liste de partid) Circumscrip#iile sunt plurinominale$ de re%ul" sunt puse (n 4oc cam F,10 mandate pentru o circumscrip#ie) .locarea mandatelor se 'ace propor#ional cu num"rul de voturi ob#inute de c"tre 'iecare list" de partid) E/ist" mai multe metode de a 'ace aceast" transla#ie propor#ional"6 metoda celor mai mari resturi 7sau a coe'icien#ilor8 -i metoda celor mai mari medii 7sau a divi&orilor8) Repre&entarea propor#ional" presupune parcur%erea a trei etape succesive6 O prim etap este aceea a calcul"rii coe'icientului electoral$ care poate 'i '"cut" la nivel na#ional sau de circumscrip#ie) Coe'icientul electoral se ob#ine prin (mp"r#irea num"rului total de voturi e/primate la num"rul total de locuri 7mandate8 de reparti&at) A doua etap este cea a reparti&"rii mandatelor$ (ntre listele de candida#i propuse$ prin (mp"r#irea$ pentru 'iecare list"$ a coe'icientului electoral la num"rul de voturi ob#inute de 'iecare list") Se ob#ine un num"r de mandate atribuite$ dar -i un rest de voturi$ (ntruc5t nu (n toate situa#iile (mp"r#irea de mai sus este per'ect" 7d5nd un num"r (ntre%8) A treia etap presupune o nou" distribuire a resturilor electorale 7voturi neutili&ate -i mandate nedistribuite8) .ceast" ultim" etap" este cea mai di'icil" -i presupune multe nuan#"ri -i clasi'ic"ri) Capitolul !. *istemul electoral al Republicii oldova oldova

!.1. (articularitile sistemului electoral din Republica

+luralismul politic$ economic$ social$ cultural$ separarea puterilor$ respectarea drepturilor -i libert"#ilor 'undamentale ale indivi&ilor$ acceptarea -i respectarea opo&i#iei politice etc) sunt principii universale ale democra#iei$ iar acceptarea acestor principii creea&" o 'orm" de %uvernare le%itim" -i stabil" (n lumea contemporan") Democra#ia politic" modern" este un sistem de %uvernare (n care conduc"torii r"spund pentru actele lor publice (n 'a#a cet"#enilor$ ace-tia din urm" ac#ion(nd indirect$ prin intermediul competi#iei -i cooper"rii dintre repre&entan#ii lor ale-i) +roclamarea de c"tre +arlamentul Republicii Moldova a 2Declara#iei de Bndependen#" a Republicii Moldova 72G au%ust 10018 a dat posibilitatea de a p"-i pe calea pluralismului real$ a

pus (nceputul cre"rii unui stat ba&at pe drept) Dup" declararea independen#ei +arlamentul a (nceput crearea ba&ei 4uridice a unui stat nou6 lichidarea sistemului administrativ de comand"$ adoptarea$ sistemului pluripartidist$ aplicarea conven#iilor re'eritoare la respectarea drepturilor -i libert"#ilor omului (n concordan#" cu cerin#ele :SCE -i :1U) : importan#" deosebit" pentru trecerea de la sistemul totalitar la cel democratic$ le,au avut hot"r(rile -i le%ile adoptate de parlament (n anii 1001,100H) .ceste le%i au pus ba&a 4uridic" necesar" pentru a demonta sistemul administrativ de comand" -i a introduce pluralismul politic -i pluripartidismul) 1o#iunea de pluralism$ (n accep#iunea lui I) Ra?ls$ repre&int" acel mod de or%ani&are a societ"#ii centrat pe con'runtarea liber" a di'eritelor teorii$ opinii -i interese e/istente la un moment dat (n societate) !n septembrie 1001$ +arlamentul Republicii Moldova a adoptat 29e%ea privind partidele -i alte or%ani&a#ii social,politice) Formulat" (n con'ormitate cu normele dreptului interna#ional$ aceast" le%e nu numai lichidea&" sistemul monopartid$ dar -i stabile-te posibilitatea cre"rii -i condi#iile 'unc#ion"rii partidelor -i or%ani&a#iilor social,politice) Re'erindu,ne la istoria electoral" a Republicii Moldova$ nu putem s" trecem cu vederea -i 9e%ea URSS cu privire la ale%erea deputa#ilor poporului) Cu toate c" e destul de precar s" vorbim despre o stabilire a sistemului electoral$ totu-i aceast" le%e a avut o consecin#" lo%ic" pentru adoptarea 9e%ii Republicii Sovietice Socialiste Moldovene-ti cu privire la ale%erile de deputa#i ai poporului ai RSS Moldovene-ti) .ctul (n cau&" a stabilit cadrul 4uridic (n vederea des'"-ur"rii viitoarelor ale%eri 710008 (n Sovietul Suprem al RSSM) Con'orm prevederilor articolului 1< al acestei le%i$ #ara era (mp"r#it" (n HF0 de circumscrip#ii uninominale) +rimul articol al actului normativ stipula 'aptul c" ale%erile deputa#ilor poporului ai RSSM se vor e'ectua pe ba&a sistemului electoral ma4oritar) 2.le%erile de deputa#i se e'ectuea&" (n circumscrip#ii electorale cu un sin%ur mandat pe ba&a dreptului de vot universal$ direct$ e%al$ liber -i secret) 1um"rul repre&entan#ilor or%anului le%islativ al puterii trebuia$ prin urmare$ s" 'ie de HF0 de deputa#i) Bar cel mai interesant este 'aptul c" drept de a (nainta candida#i de#inea orice mi-care ob-teasc" cu nu mai pu#in de 100 de persoane -i cele autoproclamate social, politice) Re'orma electoral" (n Republica Moldova a (nceput (n 100H cu adoptarea 9e%ii privind ale%erea +arlamentului) +arlamentul este unicameral -i are ca repre&entan#i 10 le,a ob#inut (n cadrul ale%erilor na#ionale dep"-e-te pra%ul stabilit de le%isla#ia #"rii$ de deputa#i) = 7art) Con'orm acestei le%i$ un partid devine partid parlamentar atunci c(nd num"rul voturilor pe care J al) 28) Durata mandatului deputatului va 'i de patru ani) 1oua le%e acorda dreptul de vot tuturor cet"#enilor (ncep(nd cu v(rsta de 1F ani) E(rsta persoanei care candidea&" trebuie s" 'ie mai mare de 21 de ani) Dreptul de a ale%e -i de a 'i ales se acord" '"r" nici o discriminare pe motive etnice$ sociale$ politice$ con'esionale sau se/) 9e%ea nu acorda dreptul de vot militarilor (n termen$ iar

militarii activi$ lucr"torii din poli#ie -i or%anele securit"#ii na#ionale$ procuratur"$ institu#iile 4udec"tore-ti nu puteau 'i ale-i) De asemenea$ mandatul de deputat era incompatibil cu orice alt" 'unc#ie public" sau privat") +entru prima dat" actul normativ ce stabilea ale%erea +arlamentului permitea observatorilor str"ini$ precum -i celor locali asistarea la toate opera#iunile electorale) *oate sunt p"r#i inte%rante ale practicii democratice) Scopul re'ormei electorale adoptate era substituirea sistemului electoral ma4oritar cu sistemul electoral al repre&ent"rii propor#ionale limitate 7propunerea unor liste de candida#i (ntr,un -ir de circumscrip#ii cu mai multe date8) : importan#" deosebit" pentru re'ormarea sistemului electoral a avut -i adoptarea Constitu#iei din 20 iulie 100 ) .cest document 'undamental o'er" o in'orma#ie detaliat" despre partidele politice -i or%ani&a#iile social,politice$ despre rolul acestora (n e/primarea voin#ei cet"#enilor -i (n ale%erea repre&entan#ilor poporului)Dup" declararea independen#ei la 2G au%ust 1001$ (n Republica Moldova au 'ost des'"-urate opt campanii electorale pe ba&e de pluripartidism 7patru pentru ale%erea parlamentului$ trei pentru ale%erea or%anelor administra#iei publice locale -i dou" pentru ale%erea +re-edintelui Republicii Moldova8) !n aceast" perioad"$ le%isla#ia electoral" a su'erit multe modi'ic"ri pentru a 'ace 'a#" di'eritelor tipuri de ale%eri -i re'erendumuri) Un -ir de probleme au ap"rut deoarece le%ile men#ionate prevedeau proceduri di'erite pentru constituirea or%anelor electorale$ pentru or%ani&area vot"rii) .ceste di'eren#e nu permiteau des'"-urarea simultan" a c(torva tipuri de votare) De asemenea$ prin aceast" di'eren#iere era subminat" (nsu-irea de c"tre ale%"tori a unor proceduri de votare constante$ ceea ce contribuia la (nre%istrarea unui num"r relativ (nalt de buletine declarate nevalabile ca urmare a vot"rii incorecte) !n 100G$ a 'ost elaborat$ cu sus#inerea BFES 7Bnternational Foundation 'or Electoral SAstems ; Funda#ia Bnterna#ional" pentru Sistemele Electorale8$ -i adoptat Codul Electoral) .cest act normativ a marcat uni'icarea at(t a procedurilor de ale%eri la toate nivelurile 'unc#ion"rii sistemului electoral$ c(t -i interac#iunea dintre partidele politice -i or%anele puterii de stat) Codul Electoral era menit s" standardi&e&e (ntrea%a le%isla#ie electoral" a Republicii Moldova) Una dintre inova#iile cele mai importante din Codul Electoral a 'ost stabilirea unei Comisii Electorale Centrale 7CEC8 cu statut permanent) 2Comisia Electoral" Central" este or%anul de stat constituit pentru or%ani&area -i des'"-urarea ale%erilor) Ea este persoan" 4uridic"$ are bu%et propriu$ cont bancar -i si%iliu cu ima%inea stemei de stat) CEC se conduce (n activitatea sa de Constitu#ie$ Codul Electoral -i de re%ulamentul comisiei aprobat prin hot"r(rea acesteia) Bnstituirea unei Comisii Electorale Centrale cu statut permanent era dictat" de necesitatea ca o stuctur" de stat competent" -i speciali&at" s" des'"-oare o activitate permanent"$ (n perioada dintre ale%eri$ de studiere a le%isla#iei electorale cu scopul de a propune amendamente pentru (mbun"t"#irea acesteia$ de or%ani&are a unor pro%rame de educa#ie civic" -i electoral" pentru

ale%"tori$ de anali&are a 'raudelor electorale$ cu scopul prevenirii acestora pe viitor$ s" participe la veri'icarea -i actuali&area listelor de ale%"tori de comun acord cu autorit"#ile administra#iei publice locale etc) :r%ani&area -i des'"-urarea ale%erilor sunt determinate de urm"toarele principii 6 1) obligativitatea alegerilor , acest principiu presupune c" ale%erile (n Republica Moldova sunt unica modalitate obli%atorie -i le%al" de 'ormare a or%anelor repre&entative centrale -i de autoadministrare local") :bli%ativitatea ale%erilor stabile-te interdic#ia pentru or%anele de stat -i cele de autoadministare local" de a se eschiva de la luarea deci&iei despre des'"-urarea scrutinului (n termenul stabilit de le%isla#ie$ de a am(na sau anula ale%erile 'i/ate) 2) autenticitatea (nefalsificarea) alegerilor- se a'l" (ntr,o le%"tur" str(ns" cu obli%ativitatea ale%erilor. !n con'ormitate cu Codul electoral 7art) H28$ hot"r(rile Consiliului -i Kiroului Electoral$ adoptate (n limitele competen#ei lor$ inclusiv cele care con'irm" re&ultatele ale%erilor$ sunt e/ecutorii pentru autorit"#ile publice$ (ntreprinderi$ institu#ii -i or%ani&a#ii$ persoanele cu 'unc#ii de r"spundere$ partide$ alte or%ani&a#ii social,politice -i or%anele lor$ precum -i pentru to#i cet"#enii) 3) periodicitatea alegerilor- acest principiu este condi#ionat de 'aptul c" atribu#iile or%anelor publice repre&entative centrale -i de autoadministrare local" sunt limitate (n timp) Din aceast" cau&" se prevede ca ale%erile ordinare s" se des'"-oare la anumite intervale de timp) ) libertatea alegerilor - este important" pentru or%ani&area -i des'"-urarea campaniilor electorale$ 'apt pentru care Constitu#ia Republicii Moldova 7art) HF8 consacr" acest principiu$ prin care se e/clude orice 'orm" de constr(n%ere cu privire la participarea cet"#enilor la ale%eri$ precum -i (n procesul nemi4locit al vot"rii) !n Republica Moldova Comisia Electoral" Central" poate considera ale%erile nevalabile dac" la ele au participat mai pu#in de L din num"rul de persoane (nscrise (n listele electorale) !) alternativitatea alegerilor - acest principiu nu este consacrat (n Codul electoral al Republicii Moldova$ 'apt pentru care creea&" situa#ii de incertitudine (n aplicarea dreptului electoral) Bntroducerea acestui principiu va servi la avansarea proceselor democratice$ la consolidarea societ"#ii civile$ el devenind un catali&ator al de&volt"rii parlamentarismului na#ional) ") admisibilitatea diferitelor sisteme electorale - nici (n Constitu#ie$ nici (n Codul electoral nu se con#in interdic#ii privind utili&area di'eritor sisteme electorale (n procesul or%ani&"rii ale%erilor centrale sau locale) 9e%isla#ia electoral" din Republica Moldova accept" sistemul repre&ent"rii propor#ionale (n or%ani&area ale%erilor parlamentare$ a or%anelor de autoadministrare local" deliberative -i sistemul electoral ma4oritar la ale%erea primarilor) !n

ultimul timp$ se propune trecerea de la sistemul electoral al repre&ent"rii propor#ionale la cel ma4oritar) #) independen$a organelor electorale - principiul (n cau&" stabile-te c" pentru or%ani&area -i des'"-urarea e'ectiv" a ale%erilor -i pentru respectarea -i %arantarea drepturilor electorale ale cet"#enilor se 'ormea&" or%ane electorale speciale) .st'el$ (n art)1J din Codul electoral$ se acord" Comisiei Electorale Centrale statutul de or%an de stat constituit pentru or%ani&area -i des'"-urarea ale%erilor care 'unc#ionea&" (n re%im autonom) *oate sistemele electorale democratice stabilesc limite pentru dreptul la vot) +rincipiiile reali&"rii de c"tre cet"#eni a drepturilor de a ale%e -i de a 'i ales (n autorit"#ile publice repre&entative -i (n or%anele de autoadministrare local" sunt consacrate (n Constitu#ia Republicii Moldova -i (n Codul electoral) .st'el$ Constitu#ia 7art) HF8 dispune c" (n Republica Moldova ale%erile de orice nivel au loc prin su'ra%iu universal$ e%al$ direct$ secret -i liber e/primat) 9a r(ndul s"u$ -i Codul electoral 7art) 2$ +rincipiile de participare la ale%eri8 consacr" c" cet"#eanul Republicii Moldova particip" la ale%eri prin vot universal$ e%al$ direct$ secret -i liber e/primat) .st'el$ con'orm universalit"#ii dreptului electoral$ orice cet"#ean al Republicii Moldova care a atins v(rsta de 1F ani are dreptul de a ale%e$ de a participa la procedurile electorale (n corespundere cu le%isla#ia (n vi%oare$ iar la atin%erea v(rstei prev"&ute de Codul electoral ; s" 'ie ales (n or%anele elective) !n virtutea acestui principiu$ nu se admite nici o discriminare ba&at" pe se/$ ras"$ na#ionalitate$ limb"$ reli%ie$ ori%ine na#ional" sau social"$ 'unc#ia de#inut"$ avere$ locul de trai$ aspira#ii politice$ apartenen#a la anumite 'orma#iuni politice -i oricare alt" situa#ie) !n con'ormitate cu prevederile Codului electoral al Republicii Moldova 7art) F8 ale%erile au loc (ntr,o sin%ur" &i$ de duminic" sau (n oricare alt" &i indicat" (n actul de stabilire a ale%erilor$ pe (ntre% teritoriul #"rii sau al localit"#ii respective) +entru a 'i (nre%istrate (n calitate de candida#i independen#i$ persoanele care doresc s" candide&e trebuie s" pre&inte la CEC o list" de subscrip#ie cu semn"turile a 2 000,2 <00 de cet"#eni cu drept de vot) Fiecare ale%"tor poate semna doar (ntr,o sin%ur" list" de subscrip#ie (n 'iecare ca& particular de ale%eri) Kariera electoral" pentru candida#ii independen#i de H=$ stabilit" (n martie 2000$ este una e/a%erat"$ deoarece se -tie prea bine din practica ale%erilor precedente c" ace-tia din urm" de abia trec de limita unui procent -i c"$ de obicei$ pentru independen#i nu se stabilesc pra%uri electorale$ a-a cum se prevedea -i (n le%ea din 100H) Mass,media (n Republica Moldova este dependent" de structurile statului$ supuse controlului e/cesiv al partidului de %uvern"m(nt) Restric#iile directe -i indirecte (n cre-tere re'eritoare la libertatea presei$ precum -i restric#iile mai subtile de ordin administrativ$ %eneratoare de a-tept"ri ne%ative$ conduc$ (n mod 'iresc$ la de%radarea sectorului privat al mass, media -i la instaurarea unui nivel de autocen&ur" care$ pe de o parte$ amenin#" accesul cet"#enilor

la in'orma#ia public" despre procesul electoral$ (n timp ce$ pe de alt" parte$ 'orma#iunile de opo&i#ie -i candida#ii independen#i au acces e/trem de limitat la mass,media de stat -i la canalele publice de radio -i *E) .st'el con'orm art) G 728 al Codului electoral pentru publicitate electoral" contra plat" 'iec"rui concurent electoral i se acord" timp de anten" ce nu va dep"-i 2 ore pe (ntrea%a perioad" a campaniei electorale$ inclusiv nu mai mult de 2 minute pe &i la 'iecare institu#ie) !n Republica Moldova nu e/ist" o le%e ce ar prevedea 'inan#area partidelor politice) !n Codul electoral 7art)HJ8 se stipulea&" c" este inter&is" 'inan#area sub orice 'orm" a campaniilor electorale ale candida#ilor la ale%eri -i ale concuren#ilor electorali de c"tre alte state) Bar articolul HG prevede c" concuren#ii electorali au dreptul de a primi de la stat credite '"r" dob(nd") Cuantumul creditului se stabile-te de Comisia Electoral" Central") !.!. +egislaia electoral: probleme i perspective Recentele modi'ic"ri ale le%isla#iei electorale vor determina evolu#ii speci'ice ale scenei politice moldovene-ti) 9e%ile electorale in'luen#ea&" 'orma unui sistem politic) Schimb"rile ma4ore se re'er" la ma4orarea pra%ului electoral de la = la J=$ inter&icerea blocurilor pre, electorale$ %arantarea timpilor de anten" pentru publicitate electoral" de c"tre mass media public" -i interdic#ia de a de#ine cet"#enie dubl" pentru parlamentari) Unele dintre aceste modi'ic"ri vor avea consecin#e importante pentru (ntre%ul sistem democratic) !n primul r5nd$ cre-terea pra%ului electoral ar putea conduce la o cri&" de le%itimitate a (ntre%ii democra#ii moldovene-ti) Mai mult$ modi'ic"rile ar putea determina o cri&" de le%itimitate a celei mai importante institu#ii din democra#ia moldoveneasc"6 +arlamentul Republicii Moldova) 9a 10 aprilie 200F$ +arlamentul a votat ma4orarea pra%ului electoral de la = la J=) Dup" prima discu#ie a proiectului$ ma4oritatea e/per#ilor (nclinau s" cread" c" pra%ul va 'i stabilit la <=) *rei luni mai t5r&iu$ ma4oritatea comunist" sus#inut" de c"tre cre-tin,democra#i a sus#inut pra%ul de J=) Sin%ura e/plica#ie a acestei cre-teri de la <= la J= este c" a crescut -i 'rica de a pierde viitoarele ale%eri parlamentare) .r trebui men#ionat 'aptul c" ale%erile parlamentare din 2001 -i cele din 200< s,au des'"-urat cu un pra% de J=) Dup" ale%erile din 200<$ bariera a 'ost mic-orat" la =) +re-edintele +artidului Democrat din Moldova 7+DM8$ Dumitru Diacov sus#ine c" acea diminuare ar 'i 'ost una dintre condi#iile puse de el$ pentru a o'eri sus#inere candidatului comunist (n cadrul ale%erilor pre&iden#iale) !n consecin#"$ dup" ale%erea +re-edintelui (n aprilie 200<$ ma4oritatea deputa#ilor a sus#inut mic-orarea pra%ului electoral la =) *otu-i$ dup" ale%erile locale din 200G$ observ5nd c"derea popularit"#ii$ comuni-tii decid s" modi'ice pra%ul) Este de remarcat c" (n decembrie 200G e/istau

dou" proiecte de le%i (n +arlament6 unul ce stipula ma4orarea cu un procent -i al doilea ce prevedea pra%ul de J=) Chiar dac"$ e/per#ii Consiliului Europei au l"udat diminuarea pra%ului la =$ niciodat" nu au avut loc ale%eri cu acest pra%) Se pare c" ma4oritatea comunist" dore-te s" recree&e condi#iile electorale pe care le,a avut (n 2001 -i (n 200<$ atunci c5nd au (nvins la ale%eri) .r%umentele o'iciale (n 'avoarea ma4or"rii pra%ului electoral sunt c" viitorul +arlament trebuie s" alea%" '"r" di'icult"#i un +re-edinte -i s" aprobe un Duvern) *otodat"$ (n 4usti'icarea ane/at" la proiectul respectiv se men#iona c" pra%ul de = ar 'i contribuit la pre&en#a unui num"r prea mare de partide (n +arlament$ ceea ce (n opinia 4uri-tilor care au elaborat le%ea ar d"una democra#iei moldovene-ti) E'ectul real al acestei modi'ic"ri va 'i blocarea accesului unor noi 'orma#iuni politice (n +arlament) Urm"rile modi'ic"rilor le%islative sunt numeroase) !n primul r5nd$ multe partide nu vor accede (n +arlament -i ast'el nemul#umirea vi&avi de re&ultatul viitoarelor ale%eri ar putea s" aib" ulterior drept e'ect tulbur"ri ale ordinii publice) !n al doilea r5nd$ sistemul electoral actual sacri'ic" principiul repre&ent"rii (n 'avoarea principiului stabilit"#ii plec5nd de la premisa c" un pra% mai mare -i inter&icerea blocurilor pre,electorale ar diminua num"rul partidelor cu repre&entare parlamentar") !n al treilea r5nd$ sistemul actual va 'avori&a -i mai mult partidele mari) Eoturile acordate partidelor ce nu vor trece peste pra%ul electoral vor 'i redistribuite automat c"tre partidele$ care l,au trecut) Sistemul actual de redistribuire$ sistemul dMNondt 'avori&ea&" evident partidul ce acumulea&" cele mai multe voturi)

Conclu'ii ,i Recomandri Drept urmare a celor enun#ate$ venim cu urm"toarele conclu&ii asupra temei anali&ate6

Sistemul electoral constituie un mecanism pentru trans'ormarea voturilor (n

mandate$ este un ansamblu de norme$ re%uli -i procedee care determin" calea$ 'orma -i metodele de activitate a or%anelor repre&entative ale conducerii de stat .le%erile sunt un indicator semini'icativ de trecere la statul democratic care ulterior asi%ur" de&voltarea democra#iei) Ele nu numai creea&" cadrul institu#ional al statului$ consiliile locale$ ci au o semni'ica#ie mai lar%"6 repre&int" principala 'orm" de participare politic" a cet"#enilor la conducerea #"rii$ r"m(n a 'i criteriul de ba&" al democra#iei politiceC !n Republica Moldova$ (n pre&ent$ avem un sistem electoral propor#ional care se or%ani&ea&" pe ba&" de list" de partid la nivelul unei sin%ure circumscrip#ii electorale care repre&int" 101 de mandate) Din p"cate acest sistem nu este unul '"cut s" avanta4ele ale%"torii$ ci unul menit s" repre&inte c5t mai substan#ial voin#a partidelor politice) .st'el$ sistemul electoral moldovenesc6 , nu repre&int" o le%"tur" personali&at" direct" (ntre ale%"tor,ales$ le%"tur" care poate 'i creat" prin 'ie vot uninominal sau mi/t$ 'ie$ (n ca&ul scrutinelor pe ba&" de list"$ prin aplicarea votului pre'eren#ial) , , , ale%erea candida#ilor este (ndep"rtat" -i mai mult de ale%"tori prin 'aptul c" ale%erea listei creea&" dispropor#ii de repre&entare 7pra%ul electoral destul de ridicat duce la nu o'er" ale%"torului posibilitatea de a 4uca un rol activ -i de a interveni (n selec#ia se 'ace la nivel na#ional$ ci nu la nivel re%ional) nerepre&entarea unui num"r mare de voturi ale partidelor care nu trec pra%ul8) candida#ilor) 9istele pre&entate de partide sunt 2liste blocate$ (n a-a mod ale%"torul nu poate schimba ordinea candida#ilor -i este pus (n 'a#a 'aptului (mplinit) Bdeea per'ec#ion"rii sistemului electoral (n Republica Moldova se ba&ea&" pe ar%umente care nu pot 'i i%norate) .st'el$ listele (nchise de candida#i 'avori&ea&" corup#ia (n r5ndul partidelor -i o lupt" intern" pentru locurile din top$ %ener5nd scandaluri publice) +oate 'i constatat -i 'aptul c" sistemul propor#ional creea&" o ruptur" (ntre deputa#i -i ale%"tori 7spre e/emplu$ (n cele trei le%islaturi alese (n ba&a sistemului propor#ional deputa#ii domicilia#i (n capitala #"rii au constituit J0,G<= din num"rul de deputa#i8) Utili&area pra%urilor electorale (nalte at(t pentru partide$ blocuri electorale$ c(t -i pentru candida#ii independen#i$ reduce substan#ial avanta4ele sistemului propor#ionalC Bn'luen#a sistemelor electorale asupra sistemelor de partide -i asupra reparti&"rii voturilor ale%"torilor (ntre partide este (nsemnat") Cu c(t un sistem electoral este mai permisiv$ cu at(t mai mare este num"rul de partide e/istentC num"rul de partide este mai mic (n sistemele pluraliste$ ceva mai mare (n sistemele ma4oritare$ la un nivel superior (n sistemele semipluraliste -i atin%e punctul ma/im (n sistemul propor#ional)

Recomand"rile asupra per'ecion"rii sistemului electoral urmea&" necondiionat6 !n mod evident este necesar" c"utarea unui echilibru (ntre necesitatea de a acorda ale%"torului posibilitatea de a ale%e direct persoana dorit" -i necesitatea unei repre&ent"ri propor#ionale echitabile a voin#ei poporuluiC Direc#ie (n promovarea unei schimb"ri echilibrate ar 'i adoptarea unui sistem mi/t$ cu ale%erea unei 4um"t"#i de deputa#i pe ba&a circumscrip#iilor uninominale re%ionale$ iar celei de,a doua pe ba&" de list" cu aplicarea votului pre'eren#ial) .st'el$ se aplic" -i o le%"tur" direct" personali&at" cu ale%"torii , prin vot uninominal$ se respect" principiul repre&ent"rii propor#ionale 7inclusiv a minorit"#ii8 ; prin vot (n ba&" de list"$ precum -i se o'er" dreptul ale%"torului de a interveni 7%estiona8 (n ale%erea sa ; prin vot pre'eren#ial obli%atoriuC Drept criterii de ba&" ale unui nou sistem electoral ar trebui s" 'ie6 asi%urarea unei rela#ii mai str(nse (ntre deputa#i -i ale%"tori care ar permite o activitate mai responsabil" a deputa#ilorC p"strarea unei proceduri de vot c(t mai simple pentru ca ale%"torii s" poat" s",-i e/ercite dreptul de votC contribuirea la edi'icarea unor partide politice mai puternice membrii c"rora ar 'i stimula#ii s" (ntre#in" rela#ii st(nse cu electoratulC Fi/area datei ale%erilor$ 'ormarea consiliilor electorale$ precum -i (ntocmirea listelor de ale%"tori$ or%ani&area trainin%,urilor pentru or%anele electorale (n domeniul administr"rii procesului electoral s" se (nceap" cu mult (nainte de termenele,limit" prev"&ute de Codul Electoral , anume 00 de &ile pentru ca electoratul s" 'ie la curent cu toate plat'ormele electoraleC substituirea (n Republica Moldova a listelor (nchise prin liste deschise$ ca o modalitate direct" de a vota anumi#i candida#i din cadrul partidelor$ 'apt ce ar spori responsabilitatea lor 'a#" de electorat -i cre-terea interesului cet"#enilor de a participa la ale%eri$ ar ra#ionali&a$ rela#ia ale%"tordeputat$ practic$ ine/istent" (n pre&entC mic-orarea (n Republica Moldova a pra%ului electoral pentru partidele politice -i candida#ii independen#i cu scopul de a 'acilita accederea (n le%islativ a partidelor -i candida#ilor ce apar#in minorit"#ilor enticeC introducerea unor mecanisme electorale e'iciente ce ar permite persoanelor cu re-edin#" temporar" 7militari -i studen#i8 s",-i reali&e&e dreptul lor de votC