Sunteți pe pagina 1din 79

AGENIA NAIONAL PENTRU SPRIJINIREA INIIATIVELOR TINERILOR

EXPERIENE EDUCAIONALE NON-FORMALE N VIAA TINERILOR


Autori: cercet pr. I dr. Sorin Mitulescu, cercet pr. III Daniela Simache

Au colaborat: Iulian Neacsu-Dalu, Gina Anghelescu, Manuela Manu, Liviu Mantescu, Ruxandra Marin, Cristina Tuca

Iunie 2008

CUPRINS

I . Educaia non-formal - precizri conceptuale................................2 II. Preocupri, probleme, rezultate, A . n Europa .......................................................................................4 B. n Romania....................................................................................7 III. Experiene educaionale ale tinerilor ...............................................16 A. Nemulumiri n raport cu educaia formal, ateptri i participare la educaia non-formal ......................16 B. Oferta ANT. Evaluare .................................................................29 C. Oferta ong-uri. Studiu de caz......................................................33 D. Oferta firmelor de training .........................................................42 E. Determinarea impactului participarii tinerilor la programe oferite de instituii publice, ong-uri i furnizori privai............................................................................43 IV. Concluzii..............................................................................................44 A. Analiza SWOT .............................................................................44 B. Modaliti n care se poate obine creterea gradului de participare a tinerilor la programele de educaie non-formal .....................................50 ANEXE Anexa 1 Strategia MECT......................................................................52 Anexa 2 Lista cursurilor urmate de tineri .........................................58 Anexa 3 Chestionar 2008 ......................................................................61 Anexa 4 Oferta firmelor de training ....................................................67

I .Educaia non-formal precizri conceptuale n literatura de specialitate, educaia non-formal este reprezentat de activtitile educative organizate de alte instituii dect coala muzee, biblioteci, cluburi ale elevilor etc. 1 i se ntemeiaz pe recunoaterea faptului c un numr mare din experienele de nvare ale oamenilor s-au desfurat n afara sistemului de educaie formal: la locul de munc, n familie, n diferite organizaii i biblioteci 2 Educaia nonformal este diferit fa de educaia formal, atat prin coninut ct i prin formele de realizare. Coninutul este organizat pe arii de interes (i nu pe ani de studiu sau discipline academice) iar formele sunt foarte diverse ca durat, modalitate de organizare sau predare. Educaia nonformal este caracterizat prin: - rspunsuri concrete la cerinele fixate, n funcie de interese clar stabilite; - obinerea abstractizrilor prin extragerea de cunotine din viaa practic - reducerea la minim a funciilor de predare, lsnd mai mult loc funciei de nvare. Autorii care au n vedere elevii ca grup int subliniaz c educaia nonformal conine acele influene educative, care au loc n afara clasei: activiti extradidactice sau activiti opionale sau facultative. Alii vorbesc despre educaia non-formal ca despre educaia extracolar. Mai este identificat i cu educaia adulilor. Dar cei mai muli recunosc c educaia non-formal are un caracter mai puin rigid, dar adesea cu acelai rezultat formativ ca i educaia colar sau formal. Aciunile educative, care sunt plasate n cadrul acestui tip de educaie, sunt flexibile i vin n ntmpinarea diferitor interese, particulare sau chiar specifice pentru fiecare persoan.
1 2

Simona Velea, Ol. Istrate, Introducere n pedagogie. Note de curs ,2006 Pasi Sahlberg, Building bridges for learning, European Youth Forum, Brussels, 2000 2

Educaia nonformal i are nceputurile nc din timpul fondrii educaiei. O caracteristic recent aprut la acest tip de educaie, este rolul de mijlocitor pentru cei care nu au acces la educaia formal: sraci, retrai (n abandon), analfabei, persoane cu handicap. Se vorbete despre aa numita pedagogie a asupriilor. Se menioneaz o serie de direcii specifice educaiei nonformale: - sprijinirea persoanelor ce doresc o dezvoltare n activiti de comer, agricultur, industrie etc; - susinerea populaiei pentru utilizarea mai raional a resurselor naturale i personale; - creterea profesional sau schimbarea activitii profesionale; - educaia pentru sntate i raionalizarea timpului liber; - alfabetizarea. ntre educaia non-formal i cea formal exist multiple legturi dar i o anumit opoziie. Pedagogii de formaie clasic atrag atenia asupra necesitii ca educaia nonformal s se desfoare n corelaie cu educaia formal. n ultima vreme asistm la o tendin de apropiere ntre cele dou. Pe scurt am putea spune c educaia formal tinde s devin tot mai puin formal, adic mai flexibil, mai adaptat nevoilor i motivaiilor specifice elevilor , n timp ce educaia non-formal tinde s devin tot mai formal adic se organizeaz tot mai bine, urmrete asigurarea unei anumite caliti i folosirea unor metode deja probate i recunoscute de specialiti i mai ales, urmrete o ct mai explicat recunoatere public. Activitile din educaia non-formal, la fel ca i cele specifice educaiei formale, sunt coordonate de personae calificate care utilizeaz anumite metode pedagogice. Este vorba cel mai adesea de formatori (un fel de pedagogi de specialitate), dar care n aceste situaii, i arog un rol mai degrab secundar, de moderatori sau coordonatori.

Unii autori includ n cadrul educaiei nonformale i emisiunile de radio i televiziune, care sunt create anume pentru elevi i au un nivel ridicat al cunotinelor sau ziarele i revistele colare, la care particip foarte mult elevii, dar oricum sunt coordonai de pedagogi. Se mai vorbete i despre educaia informal ca despre acele influene educaionale neintenionate, spontane ce au loc n familie, n grupul de prieteni sau de egali. De asemenea mass-media, producia cinematografic, consumul de art n general asigur o educaie informal dar nu lipsit de importan. Grania dintre educaia non-formal i cea informal nu este ntotdeauna uor de trasat.

A. Rezultate, preocupri n Europa Tradiia educaiei non-formale este mai puternic n rile din Europa de Nord-Vest. Aici exist deja o experien de mai multe decenii n ceea ce francezii numesc education populaire iar cei din rile nordice folkbildning (educaia poporului); mai recent se vorbete despre o micare a educaiei urbane (educating cities movement) avandu-i originea n preocuprile municipalitii din Barcelona 3 i n lucrrile marelui pedagog brazilian Paul Freire. Un seminar desfurat sub auspiciile Comisiei Europene i Consiliului Europei n aprilie 2004 a pus n eviden n mod sintetic preocuprile responsabililor din aceast zon. Dei a trecut deja destul de mult vreme de cand tinerii i familiile acestora au contientizat obligativitatea de a nva, identificnd tinereea cu vremea nvrii, a formrii pentru via i pentru profesie, totui mai exist i aici muli tineri care nu nva destul sau nu nva ce trebuie. Aceste ri par a fi
Jean Claude Richez ,Educatin Cities and Popular Education ,comunicare la Congresul asupra educaiei urbane desfurat la Lyon 13-16 sept. 2006 4
3

depit stagiul de woorking society, cnd economia i folosea chiar i pe aceia care nu nvaser suficient; n perioada actual i mai ales n perspectiv aceast learning society nu i mai poate angaja nicieri pe cei lipsii de calificri, de competene atestate. Strategia Lisabona pentru 2010 avea in vedere promovarea extins a formrii pe tot parcursul vietii (lifelong and lifewide learning) urmarindu/se n acelasi timp: dezvoltarea personala, cetatenia activa, incluziunea social, mbuntirea competenelor cerute de angajatori (emploiabilitatea). Chiar dac previziunile acestei strategii s-au dovedit prea ambiioase i optimiste n raport cu posibilitile reale ale economiilor europene n ansamblul lor, ntalnirile i manifestrile tiinifice internaionale pun n eviden numarul tot mai mare de initiatitive in domeniul invatarii nonformale a tinerilor4 i totui, chiar n Europa se consider ca educatia non-formala este nc insuficient cunoscut si teoretizat desi a acumulat un numar impresionant de experiente, initiative, metode; dar acestora li se d mai puin importanta decat celor care se utilizeaza n scoli, colegii, universitati si institutii de formare profesionala. Asta in ciuda faptului ca societatea si economia europeana cer un tot mai larg i diferentiat profil de cunostinte, calificari si competente pe care sistemele formale de pregatire il pot tot mai greu asigura pentru ca nu raspund nevoii si cererii individuale si sociale. In schimb educatia non-formala ar un potential inca sub-utilizat

L. Chisholm, B. Hoskins (ed. ) Trading up. Potential and performance in non-formal learning, Council of Europe, 2005 si H. Williamson si M. Taylor, 2005 - Madzinga: intercultural via experiential learning and outdoor education. Reflected experience of a long-term training course in Belgium and Lithuania, http://www.outwardbound.be/madzinga 5

... Chiar cei care au trait experiente de invatare non-formala au tendinta sa considere ca acestea de fapt nu conteaza ca o reala invatare cu rezultate reale. Exista in mod clar o nevoie de recunoastere in termeni de respect social si totodata ca rezultatele formarii non/formale sa fie mai bine valorificate in societate si economie. Fa de educaia formal, cea non-formal rmne s prezinte un statut mai sczut, cu mai puin putere i influen 5 n rile europene dezbaterea se poarta de multa vreme asupra calitatii educatiei non-formale si asupra relevanei competentelor dobandite prin intermediul sau. Non-formal learning in youth work tinde sa capete recunoasterea formala si codificarea pe care o merita. (Mark Taylor) Dar sectorul in care educatia non-formala pare sa fi fost folosita cu cel mai mare success este acela care are in vedere persoanele/tinerii care au esuat in domeniul educaiei formale, sau nu au avut acces la aceasta. Cu alte cuvinte pesoane social defavorizate, marginalizate. Acestora, educatia non/formala le da o a doua sansa, le ofera o cale pozitiva alternativa pentru implinire, afirmare si recunoastere. Si chiar daca educatia non-formala nu se defineste de la inceput ca educatie compensatorie si emancipatorie pentru marginalizati si exclusi, exista totusi o mare nevoie de a se asigura cai alternative de invatare pentru cei care sunt desavantajati educational. (p. 11) Si ea poate satisface foarte bine (probabil cel mai bine) aceasta nevoie social. i totui trebuie amintite aici i o serie de limite ale educaiei non-formale: i ea ca i educaia formal este ncrcat ideologic, fiind grevat de viziunile pesimiste sau optimiste asupra condiiilor i potenialelor de nvare. De
5

vezi Manuela du Bois-Reymond, What does learning mean in the Learning society n Chisholm si Hoskins, Op. cit. 6

exemplu educaia non-formal presupune ca participarea este un element pozitiv. ntrebarea este dac aceasta este pozitiv n orice circumstane? De exemplu ce se ntmpl cu participarea la un curs la care cursanii nu vor s participle pentru c tiu c poate asigura promovarea lor ntr-o poziie la care ei nu aspir. De aceea se cere specificat: participare n ce condiii? Care sunt drepturile celui care este subiectul nvrii de a respinge sau modifica prevederile educatiei sau trainingului care i este oferit? 6

B. Preocupri n Romania privind educaia non-formal O vreme, n activitatea de tineret cuvntul educaie i tot ce deriva din el a fost ocolit. Lipsa de legitimitate a autoritilor i conotaiile provenite din experiena anilor de propagand comunist au stat la originea acestor reserve. Abia mai trziu s-a putut constata c n rile cu democraie stabil, munca de tineret const de fapt n educaie desfurat cu metode specifice. i astfel s-a putut ajunge i la noi la recunoaterea faptului c educaia nu se reduce la activitile colare. C.Schifirne consider c dup 1989, educaia i instituiile educative s-au raportat la o realitate deosebit de complex, n multe din laturile ei inedit, ceea ce a determinat adoptarea unor decizii care nu au reflectat cerinele sociale i umane de formare a omului n condiiile concrete ale acelei perioade. 7 Aceasta a produs o vizibil ntrziere n ce privete dezvoltarea educaiei non-formale n ara noastr n ciuda unor tradiii legate de numele unor mari intelectuali ca Dimitrie Gusti sau P. V. Hane. i totui, din 2004 se elaboreaz o strategie a Ministerului Educatiei privind DEZVOLTAREA ACTIVITII EDUCATIVE COLARE I
6 7

Manuela du Bois Reymond, op cit. p. 25 C. Schifirne, Deficitul de educaie, n rev. Paideia, nr. 3-4 / 2000 7

EXTRACOLARE 8 pornind tot de la contextul European. Invocnd Recomandarea Parlamentului European din 30 aprilie 2003, cu menionarea direciilor de aciune referitoare la recunoaterea statutului echivalent al activitii educative colare i extracolare cu cel al educaiei formale din perspectiva contribuiei la dezvoltarea personalitii copilului i a integrrii lui sociale,oficialitile romne au reinut ca prioriti: statutul activitii educative colare i extracolare ca dimensiune a procesului de nvare permanent; necesitatea recunoaterii activitii educative colare i extracolare ca parte esenial a educaiei obligatorii; importana activitii educative colare i extracolare pentru dezvoltarea sistemelor relaionate de cunotine, a abilitilor i competenelor; oportunitatea oferit de activitatea educativ colar i extracolar pentru crearea condiiilor egale/echitabile de acces la educaie pentru dezvoltarea deplin a potenialului personal i reducerea inegalitii i excluziunii sociale; stimularea implicrii tinerilor n promovarea valorilor i principiilor etice: dreptate, toleran, pace, cetenie activ, respectarea drepturilor omului; utilizarea potenialului activitii educative colare i extracolare ca mijloc complementar de integrare social i participare activ a tinerilor n comunitate; promovarea cooperrii n vederea utilizrii diverselor abordri didactice necesare ridicrii standardelor calitii procesului educaional; asigurarea resurselor umane i financiare pentru implementarea i recunoaterea valoric a programelor educative colare i extracolare din perspectiva rezultatelor nvrii;
Din investigaiile noastre aceast strategie chiar dac nu a fost nsuit oficial de actuala conducere a MECT este singura disponibil pentru domeniul care ne intereseaz i ea este utilizat n inspectoratele judetene, putnd fi gsit ca document oficial pe site-urile acestora. 8
8

recunoaterea activitii educative colare i extracolare ca dimensiune semnificativ a politicilor naionale i europene n acest domeniu. Consecina a fost preocuparea rennoit pentru activitatea educativ colar i extracolar reprezentnd spaiul aplicativ care permite transferul i aplicabilitatea cunotinelor, abilitilor, competenelor dobndite n sistemul de nvmnt. Prin formele sale specifice, activitatea educativ colar i extracolar dezvolt gndirea critic i stimuleaz implicarea tinerei generaii n actul decizional n contextul respectrii drepturilor omului i al asumrii responsabilitilor sociale, realizndu-se, astfel, o simbioz lucrativ ntre componenta cognitiv i cea comportamental. Strategia de dezvoltare a activitii educative colare i extracolare proiectat de Ministerul Educaiei i Cercetrii pornete de la premiza c abordarea educaional complementar formal non-formal asigur plus valoarea sistemului educaional. Astfel, se valorific rolul definitoriu pe care educaia l exercit n pregtirea tuturor copiilor de a deveni ceteni activi ntr-o societate dinamic, n continu schimbare, contribuind totodat la procesul permanent de mbuntire a calitii vieii. Strategia urmrete mbuntirea calitativ a nivelului de educaie absolut necesar n contextul unor schimbri complexe la nivelul vieii de familie, a pieei forei de munc, a comunitii, a societii multiculturale i a globalizrii. Educaia de bun calitate presupune aplicarea modelului diversitii prin abordarea difereniat, iniierea de proiecte n care s fie implicai elevi, cadre didactice de diferite specialiti, parteneri educaionali, pornind de la prini, societatea civil, media i comunitate. n sistemul de nvmnt romnesc, cadrul activitii educative colare i extracolare constituie spaiul capabil de a rspunde provocrilor societii actuale, n sensul n care conceperea flexibil a acesteia permite o continu actualizare a coninutului nvrii i a metodelor didactice centrate pe elev, precum i o monitorizare i evaluare de calitate a rezultatelor nvrii.
9

Totodat particularitile specifice faciliteaz implementarea noii abordrii didactice prin care elevul devine resurs, productor, lider de opinie, deci participant activ. Pentru a stimula dezvoltarea cognitiv, spiritual, interpersonal i social, activitatea educativ colar i extracolar are mereu n atenie nevoia de adaptare la cerinele individuale, diverse ale tuturor copiilor, la interesele de cunoatere i potenialul lor. Contextele create de diversele modaliti de concretizare a acestui tip de educaie: proiecte, manifestri punctuale, aplicaii tematice etc, ofer posibilitatea abordrilor interdisciplinare, crosscurriculare i transdisciplinare, exersarea competenelor i abilitilor de via ntr-o manier integrat, de dezvoltare holistic a personalitii. Strategia accentueaz importana multiplicrii experienelor pozitive nregistrate n domeniul activitii educative colare i extracolare i impune extinderea spaiului de intervenie n procesul educaional curricular, n scopul valorificrii tuturor valenelor educative ale coninutului nvrii n interesul superior al copilului. Au fost formulate o serie de principii i valori demne de a sta la baza activiti ieducative din Romnia: principiul prioritii educaiei, ca responsabilitate asumat de Guvernul Romniei principiul accesului egal la educaie conform Constituiei i Conveniei ONU a Drepturilor Copilului; principiul interculturalitii; principiul continuitii activitilor care au caracter permanent i se bazeaz pe experiena anterioar; principiul complementaritii formal non-formal; principiul flexibilitii organizaionale i informaionale;

10

principiul descentralizrii autoritii educaionale i al asigurrii unitii demersurilor educaionale locale prin coordonare; principiul abordrii globale, unitare, multidisciplinare i integrate; principiul transparenei implementrii strategiei, cu participarea societii civile, alturi de instituiile guvernamentale n vederea realizrii obiectivelor; principiul cooperrii implementarea strategiei are la baz cooperarea instituional, att la nivel naional, ct i internaional. Alturi de respectarea i promovarea acestor principii, la baza strategiei a stat i principiul educaiei centrate pe valori: respect, non discriminare, egalitate, solidaritate, toleran, adevr, libertate, integritate, demnitate, onoare, onestitate originalitate, dragoste, ncredere. n acest context, valorile asigur cadrul n care normele sociale sunt stabilite i explicate. Ele stau la baza formrii atitudinilor, a procesului de luare a deciziei i influeneaz puternic comportamentul. Este important identificarea valorilor elevilor, profesorilor, adulilor n vederea gsirii unui numitor comun al valorilor reprezentative ale comunitii care s produc schimbri pozitive la nivelul eficientizrii sistemului educaional. mpreun, copiii, profesorii i prinii pot face din coal un loc plcut pentru toi cei implicai n procesul educativ, un mediu bazat pe ncredere, comunicare, respect i flexibilitate. Desi aceast strategie rmne cantonat n vechile modele pedagogice amintind numai despre profersori i omind rolurile specifice edcuaieii nonformale: instructori, formatori, moderatori, tutori, animatori etc. Ea este important mcar prin inrtenia de a ridica standardelor calitative ale educaiei formale i non-formale prin complementarizarea lor.

11

i chiar dac se limiteaz aceast complementaritate la valorificarea potenialului elevilor i a formrii lor ca ceteni europeni proactive se reine idea ca educaia formal s-i dezvolte propriile standarde i edcuaia formal s in i ea pasul cu acestea. OBIECTIVELE principale ale strategiei MEC vizau: recunoaterea activitii educative colare i extracolare ca dimensiune fundamental a procesului instructiv educativ; permanenta actualizare a coninutului nvrii i accentuarea dimensiunii educative a acestuia; ntrirea statutului activitii educative colare i extracolare ca spaiu de dezvoltare personal; recunoaterea educaiei non-formale ca spaiu aplicativ pentru educaia formal; profesionalizarea activitii educative colare i extracolare prin dezvoltarea acesteia pe tipuri de educaie complementar; dezvoltarea dimensiunii europene a activitii educative colare, extracolare i extracurriculare prin multiplicarea programelor i proiectelor educative de cooperare internaional; creterea vizibilitii eficienei activitii educative colare i extracolare prin prevenirea i reducerea fenomenelor antisociale, de abandon colar, absenteism i analfabetism; formarea resursei umane n domeniul activitii educative colare i extracolare; asigurarea eficienei activitii educative colare i extracolare prin monitorizarea i evaluarea impactului acesteia n comunitate; ntrirea parteneriatului educaional guvernamental non-guvernamental n vederea responsabilizrii tuturor factorilor sociali implicai n susinerea procesului instructiv educativ.

12

Spaiul de implementare a acestei strategii nu se reduce numai la sistemul de nvmnt preuniversitar, ci vizeaz i zona de iradiere a influenei acesteia: familie, societatea civil, comunitate, societate. Valorificarea mecanismelor i instrumentelor coerente de aciune existente i crearea de noi reele specializate n diverse subcomponente ale activitii educative colare i extracolare vor avea ca rezultat ridicarea calitii actului educaional. Redimensionarea acestui tip de educaie va ncepe de la nivelul micro unitatea de nvmnt, prin: dezvoltare componentei educative n proiectarea activitii didactice; complementarizarea dimensiunii curriculare cu cea cross-curriculare i extracurriculare a activitii educative; crearea echipelor interdisciplinare pentru iniierea, organizarea i implementarea proiectelor educative; dezvoltarea proiectelor educative pe tipuri de educaie complementar Totodat se nfiineaz nuclee regionale de aciune formate din elevi, cadre didactice, reprezentani ai organizaiilor non-guvernamentale, economice, ai administraiei locale i comunitii, practic deja pilotat n extinderea programelor naionale i internaionale la nivel regional nu vor face dect s transforme educaia, n ansamblul ei, n promotorul progresului la nivel local. Prin valorificarea spaiului democratic oferit de activitatea educativ colar i extracolar de a experimenta noi posibiliti de dezvoltare, de atragere, ncurajare i stimulare a tinerei generaii n mbuntirea calitii vieii, societatea nu va avea dect de ctigat, investiia n educaie avnd un feedback i un rezultat concret al eficienei sale. Prin satisfacerea dorinelor i intereselor de cunoatere a tinerilor, sistemul educaional va deveni centru resurs de dezvoltare a comunitii locale.

13

Ca efecte majore pe care strategia i le propune s le produc, se pot meniona: creterea calitii actului educaional i a rezultatelor nvrii; introducerea obligatorie elementului educativ n proiectarea i desfurarea activitii didactice la fiecare obiect de studiu; proiectarea activitilor educative extracurriculare ca aplicaii concrete a cunotinelor acumulate i a abilitilor i competenelor formate n cadrul obiectelor de studiu; stimularea interesului elevilor i a cadrelor didactice de a se implica n proiecte i programe educative curriculare, extracolare i extracurriculare la nivelul fiecrei uniti de nvmnt; stimularea i multiplicarea iniiativelor tinerilor n dezvoltarea vieii comunitii colare/comunitii; reducerea procentului fenomenelor antisociale, a abandonului i absenteismului colar; creterea ratei promovabilitii colare; asigurarea anselor egale de dezvoltare personal; ridicarea calitii resursei umane din sistemul educaional; formarea resursei umane necesare dezvoltrii societii cunoaterii; asigurarea sustenabilitii proiectelor educative prin contientizarea comunitii cu privire la potenialul pe care programele educaionale le au asupra formrii tinerei generaii ce urmeaz a se integra; transformarea educaiei n surs de dezvoltare comunitar.

14

O exprimare sintetica a strategiei MECT in domeniul educatiei non/formale

Insp. educ.

Dir. educativ ef comisie metodic Dirigini Elevi Prini

Unit. c.

Directori palate Activ. de cerc


Proiecte programe educative N., In. parteneriate Activ. extracurriculare i extracolare

cluburi

ale copiilor

Calitate

Calitate

Comunitate local

Preluat de pe site-ul Inspectoratului Scolar al judetului Bacau.

15

III. Experiene educaionale ale tinerilor


Nemulumiri, ateptri n raport cu educaia formal, ateptri i participare la educaia non-formal Sondajele de opinie observ C. Schifirne 9 plaseaz coala alturi de biseric printre instituiile n care majoritatea populaiei are ncredere. Astfel coala educaia formal este acreditat la nivelul percepiei publice i nu este usor de a fi nlocuit sau dislocat din mentalitatea social. Dar acelai autor remarc mpreun cu muli ali autori c starea real a nvmntului este destul de precar, ceea ce este deja n contradicie cu ncrederea public exprimat. Conform opiniilor tinerilor, exprimate n cadrul barometrului anual 2007 10, coala nu mai constituie un reper absolut sau un centru privilegiat al procesului de educaie. n opinia a cca. 80% dintre tineri, coala reprezint cel mult o baz necesar a fixrii cunotinelor i competenelor cu caracter general, pe ct vreme, dou treimi dintre tineri (67%) o mai apreciaz ca fiind un reper n pregtirea indivizilor pentru via. n ceea ce privete metodele de predare/evaluare, doar 21% dintre tineri apreciaz c coala angajeaz n mare msur elevii n procesul de nvare, 17% c coala, n mare msur, evalueaz corect cunotinele elevilor/studenilor, respectiv 16% c aceasta organizeaz n mare msur activiti extracolare interesante. n aceeai parametri se situeaz i opinia tinerilor c coala rspunde n mare msur cerinelor pieei muncii (16%). Datorit faptului c coala nu mai este suficient, n opinia tinerilor, pentru integrarea pe piaa muncii, tot mai muli opteaz pentru cursuri de formare/pregtire alternative (extracolare). Totui, acestea nu sunt suficiente i nu sunt folosite de tineri n msura n care ei ar avea nevoie. Diagnoza 2007 a pus deja n eviden nevoia i nivelul de participare al
9 10

C. Schifirne, art. citat p. 36 Starea Tineretului i Ateptrile sale - Diagnoza 2007, ANT, 2007

16

tinerilor din Romania la educaia non-formal. Se constat c numai 14% dintre tinerii din ara noastr au participat la asemenea activiti educaionale. Nivelul pare destul de sczut, mai ales dac ne raportm la situaia din alte ri europene. n aceast raportare ne putem ghida dup situaia mai general care se nregistreaz la nivelul aa numitei populaii adulte pe care o raporteaz statistica european. Astfel datele Eurostat din 2007 arat procentajul populaiei ntre 25 i 64 de ani care particip la educaie i training ca fiind de 10% la nivelul Uniunii Europene, n timp ce n Romania se gaseste la 3%, adic unul dintre cele mai sczute niveluri.rile avansate din UE ca Suedia, Danemarca, Germania i Finlanda nregistreaz procente de peste 25%. 11 n ultimele 12 luni, ai participat la vreun curs de formare/pregtire extracolar?

Nord-Est Sud-Vest (Oltenia) Sud (Muntenia) Sud-Est Centru Nord-Vest Vest Bucure ti-Ilfov NIVEL NA IONAL 0

9,4 10,7 10 13,3 16,7 15,1 16,7 23,4 14 20 40 60 80 100

- distribuia rspunsurilor la nivel naional i pe regiuni de dezvoltare (%) - distribuia rspunsurilor dup nivelul de educaie (%)

11

www.euractiv.com/en/educatio/life-longlearning/article-117516

17

Corespondena dintre statutul ocupaional i frecventarea unor cursuri de

postuniversitar universitar postliceal liceu coal profesional 5-10 clase f r coal/ciclu primar 0 0 20 7,8 7 19,7 16,2 30

38

40

60

80

100

formare (tabel 1) ne arat c anumite categorii profesionale frecventeaz asemenea cursuri ntr-o proporie mulumitoare (cei cu ocupatii nonmanuale/intelectuale) n timp ce persoanele cu ocupaii manuale precum i omerii au foarte puin contact cu modalitile de educaie non-formal .Este regretabil c tocmai cei aflai n cutarea unui loc de munc i cu mai mult nevoie de a se adapta la cererea de pe piaa muncii printr-o calificare nou utilizeaz att de puin aceste oportuniti. Tabel 1
Categoria ocupaional Funcionari Lucrtori n comer i servicii Maistri, tehnicien,cadre militare Alte ocupaii nemanuale Elevi, studeni Muncitori calificai Muncitori necalificai i zilieri omeri Casnice i lucrtori n gospodrie Ali inactivi Proporia celor care au participat la cursuri n afara colii ( % ) 30 23 14 26 14 12 2,7 5,9 4 7,8

18

Principalele cursuri de formare/pregtire urmate de tineri - numar cazuri

arte i arhitectur

18

limbi strine

24

domeniu educaional, pedagogie, psihologie, consiliere

27

domeniu medical, asisten social, baby-sitteri specialiti n domeniul conducerii i organiz rii firmei (management, marketing, relaii publice, contabilitate, resurse umane etc.) cursuri de calculatoare informatic

28

45

74

20

40

60

80

100

Tipul de instituie la care apeleaz tinerii pentru a urma un curs de formare/pregtire extracolar
ONG 8% Instituie public 39% Firm privat 53%

19

Intensitatea interesului pentru cursuri (intensitatea este exprimat procentual, maximum=100%)

Calculatoare Lim bi str ine Ini iere afaceri Negociere n afaceri Com unicare Team -building Marketing Managem ent Contabilitate/finan e Dom eniu cultural-artistic Leadership Fundraising Scriere propuneri de finan are 0 18 20 40 22 27 27 26 35 34 33 33 31 40 48

52

60

80

100

Chiar dac nu s-a purtat asupra unui eantion naional reprezentativ ci s-a limitat la un lot de 420 tineri, cercetarea de teren din 200812 a urmrit mai ndeaproape problemele privitoare la educaie n general i la educaia nonformal n particular. Am vrut s vedem mai ales ce alternative descoper aceti tineri la educaia oferit de coal i cum se raporteaza la acestea. De aceea am contactat o serie de grupuri de tineri care chiar participau la activiti de educaie non-formal. Astfel, din totalul celor 420, un numr de 144 (35%) au fost chiar participani la activiti de educaie non-formal desfurat sub egida a diferite structuri: la universitatea de iarn ANSIT, n
12

Cercetarea de teren s-a desfurat n perioada februarie-mai 2008 n localitile Bucureti, Bistria, Vatra Dornei, Predeal, Drobeta Tr. Severin, Buzu, Beiu. 20

organizaii i centre de tineret din Buzu sau Drobeta Tr. Severin, la Universitatea Popular din Bucureti. Ceilali participani la anchet au fost elevi de la licee din Bucureti i Beiu, studeni din Bucureti de la universiti de stat sau particulare. n lotul investigat de noi proporia celor care au urmat cursuri n afara colii era suprioar mediei naionale. Aproape jumatate dintre acesti tineri participasera pan la momentul investigrii la vreun curs, training sau alt formare n afara colii, ceea ce este cu mult peste acel 14% ct este procentul mediu pe tar.
Formare_in afara scolii

3%

48%

49%

ns_nr

nu

da

Una dintre ipotezele avansate a fost c modul in care tinerii isi dezvolta propriile strategii de educatie si dezvoltare personala poate asigura conectarea lor la ritmul societatii cunoaterii. La aceti tineri se remarc o apreciere destul de rezervat n raport cu o serie de aspecte din activitatea colii:

21

n ce msur este multumit de : Modul cum predau profesorii Dialogul elev (student) profesor Felul n care se comport profesorii Aplicabilitatea cunotinelor teoretice predate Pregtirea tinerilor pentru via Formarea culturii generale

mic 14,5 14,3 14,4 27,4 25,5 9,3

oarecare 59,5 51,8 54,8 42,7 40,2 41,5

mare 24,5 33,7 29,2 27,4 33,1 48,4

Tinerii sunt mai degrab nemulumii de modul n care coala pregtete pentru via i de aplicabilitatea cunotinelor predate. Ceva mai favorabil este apreciat contribuia scolii la formarea culturii generale. ntrebai ct de mult i ajut coala n realizarea propriilor lor proiecte profesionale, cei mai muli tineri (67%) au apreciat c aceast contribuie nu este mai mare de 60%. A existat chiar o proporie de 6% a tinerilor care consider c coala nu-i ajut deloc n realizareapropriilor lor proiecte profesionale. Care crezi ca este cea mai importanta cale care te poate ajuta sa inveti ceea ce nu inveti la scoala dar ti trebuie in viaa?
Cale de invatare_nu scoala (%)

internet ONG, fundatii lectura mass-media altele muzee, teatre biserica cluburi, case de cultura 0 3.2 2.1 5 10 15 20 25 5.3 5 12.7 24.3 22.2

29.8

30

22

Primele doua locuri sunt ocupate de principalele puncte de interes pentru tanara generatie: 1. Internetul = spatiul virtual 2. ONG-urile si fundatiile = viata asociativa. Remarcam de asemenea optiunile mai scazute pentru case de cultura si cluburi (doar 2,1%) si pentru muzee si teatre (5%) comparativ cu optiunea pentru mass-media (12,7%). Lipsa de interes pentru oferta cu caracter educational a cluburilor si caselor de cultura este un aspect care se impune a fi abordat in profunzime n cercetri ulterioare. Acest demers trebuie legat de altfel analiza punctelor de atractivitate din programele mass-media cu ajutorul rezultatelor unor sondaje nationale legate de timpul (intervalul orar), emisiunile si eroii preferati (modele urmate). Referitor la cei 48% dintre tineri care urmasera deja pana in momentul respectiv forme de pregtire extracolar, prezentam in continuare o scurta analiza a impactului pe care l-au avut aceste experiente educationale in urmatorele planuri: 1. Dobandirea de cunostinte si competene 2. Eficienta ofertei educationale comparativ cu cea a scolii din punct de vedere al organizarii procesului de educational si al persoanelor care au indrumat acest process (formatori, consilieri, mentori, instructori etc).

1) Dobandirea de cunostinte si competente Dintre cei 420 de participani la anchet, 206 au raportat participarea la cel puin un curs de formare. Anexa 2 prezint o list a acestor cursuri aa cum au fost ele menionate de tineri. Am reinut 80 de domenii de pregtire. Deci

23

o palet destul de larg de cursuri la care unii tineri au putut s participe. Lista poate oferi i sugestii organizatorilor de cursuri pentru noi oferte care ar purtea atrage pe tineri. La intrebarea Daca DA, cu ce rezultate in planul cunostintelor si competentelor? am obinut rspunsuri entuziaste la adresa cursurilor urmate. Dintre cei 206 de beneficiari, 52,1% au apreciat c acel curs a avut rezultate mulumitoare i 35,9% au considerat rezultatele ca fiind peste ateptrile lor. Experientele educationale avute de catre tinerii investigate in sfera educatiei alternative pana la momentul investigarii au fost pozitive, fapt ceea ce constituie premisele repetarii acestor optiuni. Participarea in continuare la asemenea forme de educatie necesita insa mentinerea si chiar imbunatatirea parametrilor ei actuali. Eficienta ofertei educationale comparativ cu cea a scolii
Comparatie cu scoala

12 utilitate 4 2 6 interactivitate 4 2 6 utilizare timp 2 8 7 nivel intelegere 2 3 29 conditii admitere 1 0 12 20 39 40 60 80 36 99 28 18 136 151 42 121

133

100

120

140

160

nu raspund

mai proasta

la fel

mai buna

nu pot sa ma pronunt

24

n educaia non-formal se gsesc mai multe oportuniti pentru profesori, tutori, antrenori, instructori, formatori nu numai pentru a preda cunotine dar i pentru a nva totodat i de a concepe predarea i nvarea ca dou fee ale aceleiai monede. Si astfel, la final, n timp ce n educaia formal elevii au puin ncredere n profesorii lor, simindu-se nenelei de ctre acetia, ei au mai mult ncredere n mentorii i formatorii din educaia nonformal, nu neaprat pentru c acetia ar da rspunsuri mai bune la chestiunile lor de via. 13 Cu ajutorul ntrebrii Ce prere i-au fcut cei care au ndrumat acele activiti (formatori, consilieri, mentori, instructori) n comparaie cu profesorii din coal? am putut depista o serie de puncte bune sau slabe ale educatiei non-formale asa cum se practic ea n ara noastr.

Comparatie cu profesorii

38 alte caracteristici 1 8 incredere inspirata 2 0 8 7 58 12 7 10 0 20 40 5 9 21 39 33 50

58

125 155 143 23 104 53 60 80 100 120 140 160

comunicare

ajutor oferit cursantilor

competenta

nu raspund
13

mai proasta

la fel

mai buna

nu pot sa ma pronunt

Manuela du Bois Reymond, op. Cit. P. 24 25

Se constat c la toate capitolele propuse de noi, formatorii, consilierii, instructorii din educaia non-formal au ctigat duelul cu profesorii din educaia formal. Primii sunt superiori mai ales la capitolul comunicare. Ei ofer n mai mare msur dect o fac profesorii support cognitive i emoional, ceea ce este bine apreciat de ctre cursani. Din graficele urmtoare se poat evedea opiunea tinerilor pentr uanumite ci de perfecioanre profesional. n primul rind este cutat i dorit experiena la locul de munc. n al doilea rind se apeleaz la educaia formal absolvirea unei forme de nvmnt. Mai puin i insufficient sunt valorizate cursurile de scurt durat oferite de firmele specializate i voluntariatul. Probabil tinerii nu consteintizeaz c i voluntariatul poate wechivala in anumite condiii cu experienta la locul de munc. Relatia dintre optiunea pentru educatie alternativa si optiunile (mult mai specifice) pentru perfectionarea profesionala

Nevoie_curs firma specializata (% )

mare si foarte mare masura 65.4 oarecare masura mica masura altceva ns_nr 0 3 2.4 10 20 30 40 50 60 70 4.5 27.5

26

Nevoie_studiu individual(% )

in mare si foarte mare masura in oarecare masura in mica masura ns_nr 0 0.8 10 20 30 40 50 60 7.1 28

64

70

Nevoie_o forma de invatamant (% )

in mare si foarte mare masura in oarecare masura in mica masura ns_nr 0 1.3 2.1 20 40 60 80 14.9

81.7

100

27

Nevoie_lectii particulare(% )

in mare si foarte mare masura in oarecare masura in mica masura ns_nr 0 2.7 10 20 30 17

30.2 50.1

40

50

60

Nevoie_experienta loc de munca (% )

in mare si foarte mare masura in oarecare masura in mica masura ns_nr 0 4 2.4 20 40 60 80 11.7

92

100

28

Nevoie_voluntariat (% )

in mare si foarte mare masura in oarecare masura in mica masura ns_nr 0 8.5 10 20 30 17.4

30.6 43.5

40

50

C. Oferta ANT. Evaluare


Cursuri de educatie nonformala in centrele de tineret 14 Din 25 de centre de tineret, 20 au programe/cursuri de educatie nonformala. Este vorba de judeele Arad, Arges, Bihor, Botosani, Brasov, Buzau, Calarasi, Cluj, Dolj, Galati, Hunedoara, Ialomita, Iasi, Maramures, Mehedinti, Neamt, Prahova, Sibiu, Teleorman si Valcea.

14

Material furnizat de ANT, Directia Programe 29

Cursurile de educatie nonformala se structureaz pe urmtoarele direcii: Management


Tabel 3
Denumire curs educatie nonformala Judet/Centru Botosani/Botosani Buzau/Buzau Ialomita/Slobozia Managementul proiectelor Hunedoara/Petrosani Mehedinti/Drobeta Sibiu/Rasinari Sibiu/Sibiu Calarasi/Calarasi Maramures/Maramures Iasi/Iasi Managementul timpului Managementul resurselor umane Hunedoara/Petrosani Hunedoara/Petrosani TOTAL Beneficiari potentiali 100 100 500 1000 200 15 100 500 100 700 1000 1000 5315 Participanti reali 20 100 20 20 20 17 30 20 20 150 20 20 457

30

Dezvoltare personala/stimularea creativitatii


Tabel 4
Denumire curs de educatie nonformala Judet/Centru Arges/Pitesti Brasov/Brasov (icoane) Dezvoltare personala/creativitate/estetica Brasov/Brasov (creativitate) Cluj/Cluj Prahova/Valenii de Munte Mehedinti/Drobeta Curs pentru insusirea stil de viata sanatos TOTAL Hunedoara/Petrosani 7 Beneficiari potentiali 60 400 300 200 500 200 5000 6660 Participanti reali 60 400 300 22 100 17 400 1299

Formularea cererilor de finantare


Tabel 5
Denumire curs de educatie nonformala Judet/Centru Dolj/Craiova Hunedoara/Petrosani Cerere de finantare Maramures/Maramures Mehedinti/Orsova Sibiu/Rasinari TOTAL Beneficiari potentiali 200 1000 100 200 15 1615 Participanti reali 20 20 20 20 17 97

Formare voluntari
Tabel 6
Denumire curs educatie nonformala Curs de formare voluntari pentru diverse activitati Judet/Centru Botosani/Botosani (violenta, antidrog) Calarasi/Calarasi (relationarea cu autoritati locale) Valcea/Ramnicu Valcea (antidrog) 3 Beneficiari potentiali 500 150 200 850 Participanti reali 50 20 20 90

TOTAL

31

Consiliere vocationala si implicit insusire a abilitatilor de a animatie a tinerilor (leadership)


Tabel 7
Denumire curs educatie nonformala Judet/Centru Galati/Galati (vocational) Galati/Galati (leadership) Drobeta Mehedinti/Orsova TOTAL 5 Beneficiari potentiali 450 60 90 200 800 Participanti reali 500 30 30 17 577

Cursuri de limbi straine ( engleza/ franceza)


Tabel 8
Denumire curs educatie nonformala Judet/Centru Arad/Covasant Teleorman/Alexandria TOTAL 2 Beneficiari potentiali 50 20 70 Participanti reali 56 20 76

Curs de operare Pc
Tabel 9 Denumire curs de educatie nonformala Operare Pc TOTAL Judet/Centru Arad/Covasant Ialomita/Sf.Gheorghe Prahova/Pravova 3 Beneficiari potentiali 50 100 100 250 Participanti reali 54 100 100 254

Pe ansamblu, au fost oferite un numr de 15 690 de locuri la diferite cursuri dar au fost utilizate de ctre tineri doar 2865 de locuri. Cauza pare s constea n principal n aceea c structura ofertei nu se potrivete cu structura cererii .

32

Tinerii dup cum s-a vzut i din datele Diagnozei 2007 prefer domeniile ITC, limbi strine i cel al afacerilor. Ori tocmai la aceste capitole oferta centrelor de tineret este insuficient. Tinerii prefera cursuri de: - operare pc astfel din 250 de locuri/beneficiari potentiali au participat efectiv 254 de tineri si cursuri de limbi straine cu 70 de beneficiari potentiali si 76 de participanti reali in detrimnetul cursurilor - cursul de management (al proiectelor, al timpului liber, al resurselor umane) astfel din 5315 de locuri disponibile doar 457 au participat - cursul de cerere de finantare astfel din 1615 de locuri disponibile doar 97 de participanti reali - curs de voluntari astfel din 850 de locuri disponibile doar 90 de tineri au participat real, etc Deci participare este foarte slaba din totalul locurilor disponibile. Ceea ce denota faptul ca tinerii prezinta interes pentru cursuri care le satisfac nevoile imediate pentru a-i ajuta in cariera sau ocuparea unui job-cursuri de limbi straine sau operare pc - si mai putin pentru o calificare de exemplu in cazul cursului de managementul resurselor umane.

C .Oferta ong. Studiu de caz


Fundatia Calea Victoriei Fundatia Calea Victoriei este o prezenta recenta in domeniul educatiei nonformale. Ea a fost infiintata in urma cu aproximativ un an de catre dou tinere entuziaste care si-au propus sa puna bazele unui mod de instruire a copiilor, tinerilor si chiar a adultilor care sa se desprinda de cliseele actuale si sa-i ofere o perspective cuprinzatoare si interactive a cunoasterii.

33

Dat fiind noutatea si mai ales caracterul specific al acestei fundatii am realizat un studiu de caz asupra activitatii sale cu focalizare asupra unui program de dezvoltarea abilitatilor pentru viata denumit Cum sa inveti ce nu te invata la scoala desfasurat chiar in perioada realizarii acestei cercetari. Studiul de caz a fost realizat in perioada martie-aprilie 2008. Metodele folosite au fost interviul si observatia directa (coparticipativa). Demersul de cercetare a inceput prin vizite la sediul fundatiei si discutii exploratorii cu directorul de programe al acesteia, d-na Sandra Ecobescu. Ulterior am realizat interviuri cu d-na S.E. si cu dl . Christian Scholtes, formatorul care conduce programul de dezvoltare a abilitatilor pentru viata la care ne-am referit mai sus. Au urmat interviuri nondirective cu participantii la acest program si observatii directe, pe parcursul primelor 3 ateliere ale programului. Fundatia Calea Victoriei prezentare generala Fundatia isi propune sa ofere copiilor si tinerilor o alternativa indrazneata si cuprinzatoare la sistemul de invatamant actual. Fondarea ei a fost rezultatul sincronizarii mai multor eveimente din viata personala a fondatorilor: insatisfactia si sentiementul de neimplinire in viata lor profesionale (la vremea respectiva ocupau o pozitie inalta in companii multinationale) a coincis cu insatisfactia fata de oferta educatioala actuala (atat cea formala cat sic ea nonformala) pentru proprii copii. In acest context a aparut decizia creearii unei oferte complementare la sistemul de invatamant actual si complementare la ofertele de educatie nonformala existente in acest moment. Prin numele fundatiei se doreste readucerea in actualitate a unei perioade de mare evervescenta culturala a Bucurestiului si sa transmita tinerilor spiritual si mentalitatea de deschidere culturala a acelor vremuri.

34

Obiectivele fundatiei sunt: Consolidarea educatiei in temele ei esentiale si activarea inteligentei si intuitiei native Stabilirea unor repere clare in domeniul istoriei Romaniei, al istoriei universale si in alte domenii culturale Mijlocirea unor intalniri memorabile pentru tineri, cu personalitati marcante din viata noastra culturala si sociala Prezentarea unor modele umane si sociale care sa contracareze efectul puternic si uneori negative al televiziunii si mass-media Stabilirea unui dialog viu intre profesori si tineri Organizarea de ateliere in care tinerii sa fie invatati sa gandeasca, sa creeeze si sa comunice Organizarea de evenimente culturale: concerte, piese de teatru, vizite la muzeu, concerte la Ateneu cu sprijinul unor artisti dar cu implicarea copiilor si tinerilor Pregatirea tinerilor pentru domeniile culturale, orientarea profesionala Dezvoltarea capacitatii de comunicare si exprimare, extreme de utila atat in viata porfesionala cat si in orice profesie pe care o va allege tanarul in viitor Facilitarea accesului la cultura si educatia copiilor idn orfeninate sau a copiiilor care provin din familii cu problem sociale, pentru acestia existand gratuitati si cursuri. Colaborari si parteneriate: Selectia colaboratorilor se face in urma reunirii a doua criterii de selectie obligatorii: nivelul profesionale de exceptie si probitatea morala. Acestia sunt profesori si asistenti universitari, porfesori de scoala si de liceu, profesionisti in domeniul artistic si cultural.
35

Fundatia are in vedere de asemenea stabiliea unor parteneriate cu fundatii culturale si organizatii de tineret din tara si streinatate pentru extinderea si aprofundarea tematicii abordate. Activitati desfasurate in prezent: Cursuri de cultura generala Iata cateva exemple: Cum am trait secolul XX- lector Neagu Djuvara, istoric Povestile Bucurestiului si Calea Victoriei, Gerogeta Filitti, istoric Ocolul Pamantului in zilele noastre Uca Maria Marinescu, explorator Evenimente culturale De vorba cu Oana Pellea- intalnire la Libraria Carturesti Cerc de lectura Intalnirile au inceput in luna martie si se desfasoara regulat (miercuri seara). In cadrul lor sunt abordate lucrari si autori de marca (Pescarusul de Richard Bach, Jurnalul fericirii de Nicolae Steinhardt, Inainte de tacere de Ernesto Sabato) etc. Expeditii culturale In prima jumatate a anului au fost programate 3 expeditii in jurul Bucurestiului (la Palatul Mogosoaia, la cateva manastiri si la un conac) avandu-l ca ghid pe istoricul Petre Guran

36

CUM SA INVETI CE NU TE INVATA LA SCOALA program pentru dezvoltarea abilitatilor pentru viata

In cele ce urmeaza ne vom focaliza asupra unui curs pe care l-am considerat relevant atat pentru analiza experientelor educationale ale tinerilor cat si pentru perspectiva de abordare a Funatiei Calea Victoriei. Este vorba despre un program de dezvoltare personala denumit sugestiv atelier ce isi propune sa orienteze participantii spre identificarea si dezvoltarea pasiunilor, a intereselor si optiunilor de viata profunde ale participantilor. Acest atelier este sustinut de catre Christian Scholthes, trainer profesionist in domeniul abilitatilor de viata cu o impresionanta carte de vizita. Remarcam aici cateva aspecte interesante referitoare la traiectoria sa personala si optiunile sale profesionale (dupa un o munca asidua la o mare companie de training simte nevoia sa iasa din sistem si isi continua activitatea la propria firma de training.

Structura si continut scurta prezentare Programul cuprinde un sir de 12 ateliere desfasurate pe parcursul a 6 luni. Prima parte (primele 3 ateliere) este consacrata unui demers de autodescoperire in care fiecare participant este stimulat sa-si identifice optiunile si prioritatile personale de viata. Accentul este pus pe aspectele de personalizare a tot ceea ce inseamna obiective si criterii de evaluare a succesului. Metodologia folosita este complexa si imbina tehnici interactive cu lucru individual si introspectia.

37

A doua parte se constituie intr-un program la fel de personalizat de formare a unui atitudini de viata. Participantii sunt provocati sa treca de la o pozitie de viata pasiva, in care se adaptau mediului la o alta activa in care sa adapteze mediul optiunilor si obiectivelor personale. Directiile propuse pentru acest demers sunt: Gandirea creative, Dezvoltarea continua, Prioritizarea activitatilor, Investitia in propriile resurse si Relationarea asertiva. Si in aceasta parte este foloista o metodologie complexa, accentual find pus pe implicarea fiecarui participant atat pe durata atelierului cat si dupa terminarea lui prin realizarea unor teme de casa pentru consolidarea noilor optiuni si punerea lor efectiva in practica.

Participantii La acest program au luat parte un numar total de 8 persoane cu varste cuprinse intre 20 si 36 de ani (8 de sex feminine si 1 de sex masculine) cu statusuri ocupationale diferite (studenti in ani terminale si masteranzi, angajati in sectorul privat sau de stat). Remarcam ca toti participantii au un nivel ridicat de instruire si, de asemenea, toti au constatat din experienta personala in plan educational nu le-a putut satisface in profunzime nici aspiratiile si nici nevoile zilnice de punere in practica a cunostintelor dobandite in sistemul educational clasic.

Experiente educationale anterioare O caractersitica generala a tuturor participantilor este incongruenta dintre nevoile si asteptarile lor fata de sistemul de educatie clasic (formal) si oferta sa efectiva. Astfel ei isi reprezinta scoala ca o institutie cu o misiune complexa in care formarea generala a individului (transmiterea valorilor general umane, dezvoltarea nivelului de cultura si dezvolta potentialului native) sau fie sustinuta formarea unor abilitati necesare de invatare si

38

munca necesare sustinerii activitatii profesionale de mai tarziu. Relatia profesor-elev ar reprezenta in acest context un cadru benefic de formare prin intermediul modalitati de transmitere a cunostintelor attractive, care sa imbine interactivitatea cu aplicabilitatea specifica a informatiilor transmise si cu accentual pe dezvoltarea propriilor abilitati de instruire si de utilizarea informatiilor. In realitate insa, dialogul professor-elev (student) a fost neautentic si lipsit de consistenta iar sistemul clasic de invatamant nu le-a furnizat tinerilor investigati o cultura generala adecvata si cunostinte aplicabile ulterior in viata reala. Experientele educationale alternative sunt prezente la marea majoritate a participantilor, mult peste ponderea generala (indicate de rezultele Diagnozei tineretului 2007). Remarcam insa ca in cazul nostru este vorba despre o categorie aparte se tineri: au un status educational ridicat ce le permite o analiza mai aprofundata a situatiei lor din acest punct de vedere si resursele financiare pentru a sustine acest demers; de asemenea, fiind rezindenti in Bucuresti au avut acces la un astfel de curs (este vorba atat de accesibilitatea informatiei cat si de accesibilitatea formei de educatie in sine). Comparativ cu formarea realizata prin scoala obisnuita acest mod de educatie a avut un impact mult mai bun. Astfel, fie ca este vorba despre formari complexe de tip MBA, despre dezvoltarea unor abilitati (arta fotografica, pictura etc.) cu aplicabilitate practica sau despre cursuri de cultura generala, ele au fost evaluate ca fiind net superioare din punct de vedere al nivelului de intelegere, al utilizarii timpului si mai ales al interactivitatii si utilitatii lor. Persoana care a indruamt aceste actiivtati (formatori, consilieri etc) a fost perceputa ca fiind mult mai compenta decat profesorii din sistemul educational formal. Aspectele valorizate in acest caz au fost ajutorul oferit cursantilor, modul de comunicare si increderea inspirata acestora.

39

Optiuni de viata si modalitati de realizare Remarcam in primul rand ca majoritatea celor intervievati (6 dintre cei 8 subiecti) nu aveau in acest moment un proiect professional bine conturat in conditiile in care aveau deja studiile finalizate (sau erau in ultimul an de facultate ori master). In mod semnificativ credem noi este vorba despre acei participanti care au avut dificultati in a vorbi despre abilitatile pe care le-au invatat dj (prin intermediul oricarui tip de educatie, formala sau nonformala) si care le pot fi folositoare pentru viata. Alegerea traiectoriei profesionale este de altfel orientata in principal in functie de prioritatile pe piata muncii si de contactele si relatiile personale si chiar de contactele si relatiile celor din familie in domeniu respectiv. Pasiunea pentru profesia respectiva si aptitudinile personale sunt extreme de putin luate in calcul atunci cand se elaboreaza asemenea decizii de viata. Coreland aceste rezultate cu informatiile obtinute referitor la stilul personal de instruire am constatat importanta deosebit de scazuta pe care acesti tineri o acorda educatiei clasice (studentii au subliniat de altfel ca merg la scoala/facultate fara nici o placere) in comparatie cu studiul individual, cu meditatiile si cu experienta directa.

Impactul asupra participantilor Mentionam pentru inceput faptul ca acest program se afla in derulare la momentul realizarii investigatiei de teren ceea ce ne limiteaza posibilitatea de evaluare in termeni de eficienta (atingerea obiectivelor personale) a impactului sau asupra participantilor. Observatile si interviurile realizate pe parcursul perioadei investigate (care a reprezentat aproximativ o treime din durata programului) au evidentiat insa faptul ca in urma implicarii la aceste ateliere s-au declansat procese de constientizare asupra nevoilor si aspiratiilor profunde si a modului in care

40

fiecare participant si le incadreaza pe aceste in sistemele prorii de referinta. Ele s-au constituit in premisele unor procese de dezvoltare personala care la momentul incetarii activitatii de cercetare se aflau dj in plina desfasurare. Aceste procese se caracterizeaza prin: - scaderea progresiva a reticentei la schimbare; in ultimele intalniri s-a observat disparitia din discursul participantilor a atitudinilor de pasivitate si fatalism fata de posibilitatea recuperarii prin implicare personala a carentelor sistemului clasic de educatie (atitudine de altfel in contradictie cu insasi participarea la acest program) si analiza obiecitva a diferitelor oferte de formare alternative; - capacitatea de luare in considerare a optiunilor in decizii zilnice (ca premise de orientare a deciziilor majore de viata cum sunt cele legate de profesie); - cresterea interesului pentru implicarea in activitati in care folosirea tehnologiei informationale (internet etc.) se combina cu contactele interpersonale directe, ceea ce constituie o premise importanta pentru dezvoltarea personala autentica.

Beneficii si limite ale programului Consideram drept principale beneficii ale programului urmatoarele: Abordarea personalizata ce poate surprinde nevoile reale de dezvoltare ale fiecarei persoane; Metodologia interactiva deoarece contribuie hotarator atat la implicarea puternica a participantilor in programul respectiv cat si ca premise in punerea efectiva in practica a abilitatilor de viata invatate;

41

Promovarea unei perspective existentiale profund umaniste, cu accent pe valorile autentice vine contracareze tendintele de robotizare si superficializare a fiintei umane. In ce priveste limitele actuale ale programului consideram ca este vorba despre: Reticenta cu care este primita de insasi categoria de persoane careia ii este destinata(adolescenti si tineri in special). Ne referim aici la reactiile de respingere automata pe care le-am intalnit (pe toate durata realizarii investigatiilor facute la Fundatia Calea Victoriei) in marea majoritate a situatilor cand am descries acest program unor potentiali beneficiari. Resursele deosebite de limitate ale programului. Ne referim in primul rand la faptul ca in prezent el este sustinut de catre initiatorul sau benevol. Chiar daca acest lucru este facut cu pasiune si seriozitate maxima, faptul ca dl. C.Scholtes realizeaza acest program in paralel cu multe alte activitati profesionale (bine renumerate) limiteaza in mod clar disponibilitatea de timp si implicare efectiva in acest proiect. Lipsa promovarii pe masura valorii unei astfel de oferte educationale

D . Oferta firmelor de training


Accesnd pe Internet cele mai vizibile oferte de pregtire, cercetarea noastr a reinut la momentul lunii aprilie 2008 un numr de 199 furnizori de formare cu o ofert repartizat pe 13 direcii:
1 = afaceri, organizare firma, contabilitate, drept comercial 2 = ITC 3 = limbi straine 4 = meserii 5 = arta 6 = legislatie

42

7 = training, psihologie 8 = copii 9 = asigurari, imobiliare 10 = jurnalism, mass media 11 = asistenta medicala, sociala 12 = relatii internationale 13 = specializari in industrie

Dintre acestea cele mai multe oferte se nregistreaz n primele 3 domenii, ceea ce corespunde i cu datele noastre privind ateptrile publicului tnar. (Vezi Anexa 4)

E. Determinarea impactului participarii tinerilor la programe oferite de instituii publice, ong-uri i furnizori privai
Participarea tinerilor la programe de educaie non-formal se face nc pe o scar redus i cu efecte incerte din punct de vedere tiinific. Este adevrat c evalurile beneficiarilor sunt preponderent pozitive, dar aici se poate strecurai mult subiectivitate. Din pcate, foarte puini dintre cei care organizeaz asemenea cursuri au n vedere msurarea imapctului asupra beneficiarilor. Pe plan internaional se pune un mare accent asupra tehnicilor de evaluare a competenelor dobndite prin participarea la diferite activiti de formare. Se recomand evaluarea participanilor att la nceputul activitii ct i pe parcurs i la finalul ei. Determinarea impactului trebuie s fie o activitate permanent i desfurat la nivelul fiecrui participant. Numai n acest fel educaia non-formal poate asigura recunoterea sa complet n societate i poate ridica pretenii la o finanare public consistent.

43

IV .CONCLUZII
A .Analiza SWOT PUNCTE TARI
Calitatea bun a prestaiei formatorilor Diversitatea ofertei de cursuri mai ales din partea sectorului privat Experiena dobndit din contacte i cooperri la nivel european Existenta a numeroase structuri specializate pentru Ed. Nonformal: fundaii, cluburi, centre de tineret,Universitatea Popular Gratuitatea ofertei din partea structurilor publice Motivaia superioar a cursanilor mai ales dac aleg i/sau pltesc cursurile.

PUNCTE SLABE
Lipsa de experien i tradiie n activitile de educaia non-formal Rmnere n urm n educaia adulilor fa de situaia din Europa Percepia public net mai favorabil pentru educaia formal Mentalitate eronat n educaia colar Lipsa unor modaliti clare, recunoscute de formare a formatorilor. Diversitate de backgrounduri ale acestor specialiti Slab coordonare la nivel central Slab ofert n mediul rural i n micile orae. Baz material insuficient Numrul redus al tinerilor care se bucur de oportuniti de educaie non-formal Lipsa de standardizare a metodelor i coninutului de cunotine Lipsa de preocupare pentru evaluarea impactului

OPORTUNITATI
Recunoaterea statutului educaiei nonformale de component esenial a nvrii permanente Noile preocupri n zona MECT i a colii pentru racordarea la viaa comunitii Deschiderea activitii educative spre implicare i responsabilizare n viaa comunitii Cererea din partea pieei muncii de competene dobndite n contexte practice, bine ancorate n realitatea cotidian Creterea intensitii dialogului intercultural Influene favorabile din zona vesteuropean Interesul crescut pentr uevitarea marginalizrii i excluderii sociale Opinia destul de nefavorabil a tinerilor fa de coala clasic.

AMENINTARI
Promovarea unei mentaliti de minimizare a rolului i calitii activitii educative Absena unui cadru legislativ care s regleze i s certifice activitatea de educaie non-formal

44

Analiza SWOT a evideniat: puncte tari: experien n domeniul activitii educative colare i extracolare; personal didactic calificat, cu competene necesare evalurii i valorificrii valenelor educative derivate dintr-o problematic educativ divers; reea coerent de coordonare a activitilor educative colare, extracolare i extracurriculare: inspectorul educativ i inspectorul colar cu programe i proiecte de cooperare internaional -la nivel judeean, coordonatorul de programe i proiecte colare - la nivelul unitii de nvmnt consilierul diriginte i corpul profesoral la nivelul clasei; structurile organizaionale ale elevilor i prinilor la nivelul unitii colare; diversitatea programului de activiti educative la nivelul fiecrei uniti de nvmnt; experiena cadrelor didactice dobndit n derularea proiectelor de cooperare european; instituii specializate n activiti educative extracolare : palatele i cluburile copiilor; modaliti alternative de petrecere a timpului liber prin activitile derulate, pe tot parcursul anului, n palatele, cluburile copiilor i cluburile de vacan organizate sistematic; baz material didactic relativ modern n unitile de nvmnt, palatele i cluburile copiilor (spaii, echipamente, material didactic etc.). existena ofertelor educaionale n uniti de nvmnt, palate i cluburi ale copiilor;

45

gratuitatea activitilor de timp liber oferite de palatele i cluburile copiilor; calitatea coninutului pragmatic al nvrii care menine i promoveaz specificul tradiional alturi de elementul de noutate; experiene pozitive n ceea ce privete dezvoltarea personal i integrarea social a copiilor; rezultatele de excepie ale copiilor la manifestri educative naionale i internaionale; finalitatea proiectelor i programelor educative ale copiilor prin participarea la competiii judeene, naionale i internaionale (Calendarul Proiectelor Educative); vizibilitatea actului educaional n comunitate i societate prin mediatizarea activitilor extracolare i extracurriculare (spectacole, recitaluri, concursuri, competiii, emisiuni la care particip copiii); transferul de metode didactice neconvenionale centrate pe elev utilizate n cadrul activitilor educative colare i extracolare n vederea ridicrii calitii i eficienei actului educaional; deschiderea oferit de disciplinele opionale n conformitate cu interesele copiilor i perspectivele de dezvoltare ale societii; existena parteneriatului educaional cu familia, comunitatea, organizaiile guvernamentale i non-guvernamentale n vederea responsabilizrii acestora n susinerea i mbuntirea actului educaional. puncte slabe: activitatea suprancrcat a inspectorului educativ i a coordonatorului de programe i proiecte de la nivelul unitii de nvmnt La nivelul

46

multor judee exist numai norm pentru postul de inspector educativ, avnd aceeai ncrctur ca pentru o norm ntreag ( inclusiv la nivelul Municipiului Bucureti 1 norm pentru 280.000 elevi, 287 uniti colare i 6 cluburi ale copiilor); activitatea coordonatorului de proiecte i programe educative este vast, complex. Acesta nici nu este degrevat de un anumit numr de ore, nici nu este remunerat suplimentar; n cadrul educaiei formale, accentul cade pe transmiterea cunotinelor i nu pe caracterul educativ al coninutului; inexistena, de cele mei multe ori, a dimensiunii sociale n cadrul proiectrii orelor de curs; neglijarea impactului pozitiv pe care activitatea educativ extracolar i extracurricular o are asupra dezvoltrii personalitii elevului; perpetuarea mentalitii eronate potrivit creia elevul trebuie s se dedice integral studiului specific educaiei formale; minimalizarea activitii educative colare i extracolare de ctre prini, cadre didactice, organe de ndrumare i control; lipsa de formare n iniierea, proiectarea, implementarea programelor educative; absena formrii n domeniul activitii educative colare i extracolare; fondurile insuficiente pentru desfurarea activitilor educative colare i extracolare, dezinteresul pentru realizarea de proiecte pentru atragerea fondurilor extrabugetare; carene n managementul directorilor de uniti colare, palate i cluburi ale copiilor;
47

imposibilitatea financiar a unor uniti de nvmnt (n special din mediul rural), palate i cluburi ale copiilor de a-i mbunti baza material; absena colaborrii cadrelor didactice la nivel de coal; instabilitatea cadrelor didactice n sistem (att n coli, ct i n PC i CC); retribuie necorespunztoare a cadrelor didactice, lipsa altor faciliti; rutina cadrelor didactice de a se limita numai la transmiterea de cunotine; nerecunoaterea activitii educative a elevilor realizat n afara orelor de curs; numr insuficient de consilieri psihopedagogi; incapacitatea colilor de a deveni ofertani de proiecte pentru partenerii educaionali. oportuniti: redimensionarea colii ca o comunitate autentic, temporal, contextual, racordat la viaa public, prin promovarea unor politici de compatibilizare ntre starea de fapt i standardele de atins; deschiderea activitii educative spre implicare i responsabilizare n viaa comunitii; amplificarea dimensiunii europene prin accesarea noii generaii de programe i proiecte de cooperare internaional; valorificarea parteneriatului educaional n zona formrii profesionalizate pe diferite tipuri de educaie complementar;

48

diversificarea ofertei educaionale, creterea calitii actului educaional din perspectiva descentralizrii i a concurenei pe piaa educaiei; valorificarea coninutului, abilitilor i competenelor dobndite n sistemul de nvmnt formal n contexte practice, bine ancorate n realitatea cotidian, recunoaterea statutului educaiei non-formale de component esenial a nvrii permanente; valorificarea potenialului creativ al elevilor prin iniierea de noi proiecte educative i asumarea de roluri;

interesul elevilor de a participa la procesul de luare a deciziilor n coal; interesul elevilor de a se implica n ct mai multe activiti extracolare; valorificarea voluntariatului i dezvoltarea contiinei utilitii sociale a tinerilor; promovarea dialogului intercultural n vederea creterii calitii vieii comunitii; iniierea tinerilor n managementul de proiect, n activiti antreprenoriale i n procesul decizional n vederea finalizrii demersurilor lor. ameninri: atitudinea i demersurile pur formale sau meninute la nivelul tradiional n organizarea activitilor educative colare i extracolare;

promovarea unei mentaliti dispreuitoare la adresa activitii educative colare i extracolare; absena unui cadru legislativ care s reglementeze i s certifice activitatea educativ colar i extracolar;

49

dezavantajul creat de programele colare ncrcate care nu permit dezvoltarea componentei educative; pasivitatea cadrelor didactice; neimplicarea conducerii unitii de nvmnt n susinerea i organizarea proiectelor educative; oferta redus a CCD n domeniul educaiei non-formale (inexistent) i a metodelor activ participative; oferta negativ a strzii. In conditiile dezvoltarii actuale a cunostintelor si a afirmarii ideiilor de educatie alternative si mai ales de formare continua putem vorbi despre necesitatea de a mari gradul de implicare a tinerilor la formele de educatie alternative.

B. Modaliti n care se poate obine creterea gradului de participare a tinerilor la programele de educaie non-formal Este clar c Romania va trebui s se apropie n viitorii ani de nivelul existent n Uniunea European n privina gradului de participare a tinerilor la programele de educaie non-formal. Dac n prezent nivelul de participare a tinerilor este de 14%, n urmtorii 10 ani va trebui s se apropie de media european de cca trei ori mai ridicat. Deci s ajung la 45-50% dintre tineri. Va trebui s se acorde atenie sporit tocmai categoriilor care n prezent frecventeaz cel mai puin educaia non-formal: tineri cu nivel de instrucie sczut, din regiuni srace, din zone rurale.

50

n acest scop va trebui s se investeasc mult mai mult, mai ales n ce privete personalul implicat n acest sector care trebuie s se profesionalizeze i s dobndeasc stabilitatea i sugirana financiar de care are nevoie. Oferta mai ales a sectorului public - va trebui s urmreasc mai ndeaproape cererea exprimat de tineri. Totdat va trebui s se acorde o atenie sporit aspectelor calitative ale educaiei non-formale: Controlul calitii Evaluare Standardizare fie i pentru a asigura participanilor recunoaterea public a competenelor dobndite.

51

ANEXE
ANEXA 1
PLANUL DE ACIUNE PRIVIND IMPLEMENTAREA STRATEGIEI DEZVOLTRII ACTIVITII EDUCATIVE COLARE I EXTRACOLARE

OBIECTIVUL 1. ASIGURAREA CADRULUI LEGISLATIV ACTIVITII EDUCATIVE COLARE I EXTRACOLARE

SPECIFIC

MSURA.1.1 Elaborarea i aprobarea actelor normative de reglementare a activitii educative colare, extracolare i extracurriculare, la nivelul MEdC i cu alte instituii guvernamentale (MI, MS, MIE, MAE, MCC, ANT, ANPC etc) Aciuni o Aprobarea, prin OMEdC, a Regulamentului de organizare i funcionare a palatelor i cluburilor copiilor; o Introducerea n cadrul metodologiilor i regulamentelor specifice nvmntului preuniversitar a normelor ce reglementeaz activitatea educativ colar i extracolar; - Regulamentul de inspecie colar; - Regulamentul de evaluare instituional; - Metodologia de formare a personalului didactic din nvmntul preuniversitar; - Metodologia de ocuparea a funciei de director al unitii de nvmnt/ al palatului/clubului copiilor; - Metodologia de ocupare a funciei de inspector cu activitatea educativ; - Metodologia de acordare a gradaiei i salariului de merit pentru cadrele didactice din palatele i cluburile copiilor. o Aprobarea Calendarului Proiectelor Educative colare i Extracolare; o Aprobarea, prin OMEdC, a programelor de Consiliere i orientare cls. I XII i a reperelor metodologice minimale pentru activitatea de cerc din palatele i cluburile copiilor;

52

o Definitivarea statutului inspectorului educativ, iar la nivelul unitii de nvmnt a directorului educativ, coordonatorului de programe i proiecte i a consilierului diriginte Responsabil Termen MSURA 1.2. Actualizarea actelor legislative n vigoare prin modificri, completri i adugiri. Aciuni o Modificarea HG 379 privind finanarea activitilor educative colare i extracolare

OBIECTIVUL 2. RIDICAREA CALITII ACTULUI EDUCAIONAL PRIN: 2.1. ABORDAREA COMPLEMENTAR: INTRA-, CROSSI EXTRACURRICULARE N PROIECTAREA ACTIVITII DIDACTICE COLARE I EXTRACOLARE

Msura 2.1. Implementarea abordrii intra-, cross- i extracurriculare n procesul instructiv educativ Aciuni o Restructurarea programelor colare i a coninutului nvrii specifice fiecrei discipline de studiu pentru a facilita abordarea integrat; o Proiectarea aplicaiilor practice n forma activitilor utile n viaa cotidian; o Proiectarea activitilor extracolare ca modalitate eficient de realizare a feedbackului activitii didactice derulate la clas. 2.2. REALIZAREA UNUI RAPORT ECHILIBRAT NTRE CONINUTUL EDUCATIV I CEL TIINIFIC N ACTIVITATEA DIDACTIC DE PREDARE - NVARE Msura 2.2. Introducerea i valorificarea elementului educativ n fiecare unitate de nvare
53

Aciuni o Introducerea obligatorie, n diferite etape ale leciei, a elementului educativ, n mod sistematic, coerent i integrat. o Utilizarea elementului educativ ca punct de plecare n implementarea abordrii cross-curriculare. 2.3. RACORDAREA CONINUTULUI NVRII I A DIDACTICILOR LA TENDINELE DE DEZVOLTARE ALE SOCIETII Msura 2.3.1. Permanenta actualizare a coninutului nvrii pentru a rspunde nevoilor de dezvoltare ale societii cunoaterii; Aciuni o Introducerea elementului tiinific actualizat n coninutul nvrii pentru ridicarea interesului elevilor n procesul instructiv educativ; o Dimensionarea acestuia cu latura educativ/de natur pragmatic; o Introducerea n oferta educaional a unitii de nvmnt a disciplinelor opionale conform intereselor de cunoatere ale elevilor i necesitilor comunitii Msura 2.3.2. Utilizarea, cu preponderen, a metodelor activ participative centrate pe elev Aciuni o Implementarea metodelor activ participative pentru ridicarea calitii rezultatelor nvrii Msura.2.3.3. Redimensionarea orei de consiliere i orientare/dirigenie din perspectiva valenelor educaiei de impact Aciuni o Actualizarea coninutului activitilor de nvare o Integrarea componentelor i subcomponentelor educaiei i racordarea acestora la problematica de actualitate (fenomene antisociale etc) o Realizarea unui studiu referitor la nevoile n educaia de tip formal i non-formal

54

2.4. COMPLEMENTARIZAREA EDUCAIEI FORMALE CU CEA NONFORMAL PRIN INIIEREA DE ACTIVITI EDUCATIVE INTERDISCIPLINARE DIVERSE Msura 2.4.1. Restructurarea activitii educative colare i extracolare n funcii de prioritile n educaie la nivel local, judeean i naional; Aciuni o Elaborarea Ghidului de bune practici; o Elaborarea planului judeean de activiti educative colare i extracolare pe baza propunerilor transmise de unitile de nvmnt, a prioritilor judeene/ specificului judeean i a celor naionale; o Elaborarea planului de activiti educative colare i extracolare de ctre echipe interdisciplinare la nivelul unitii de nvmnt, judeean i naional, la propunerea Consiliului elevilor, Comitetului de prini, comunitii locale i a potenialilor parteneri n educaie; o Formarea grupului de lucru a coordonatorilor de proiecte i programe educative la nivelul localitii, n vederea elaborrii unui plan comun de activiti educative colare i extracolare i a facilitrii schimbului i diseminrii exemplelor de bune practic; o Organizarea de ntrunire de diseminare i schimburi de experien n domeniul activitii educative colare i extracolare la nivel regional; o Organizarea de concursuri de proiecte educative colare i extracolare. 2.5. RECUNOATEREA EDUCAIEI NON-FORMALE CA DIMENSIUNE FUNDAMENTAL A PROCESULUI INSTRUCTIV EDUCATIV (palate i cluburi ale copiilor) Msura 2.5.1. ntrirea statutului educaiei non-formale ca spaiu de dezvoltare personal; Msura 2.5.2. Recunoaterea educaiei non-formale ca spaiu aplicativ pentru educaia formal; Msura 2.5.3. Profesionalizarea educaiei non-formale prin dezvoltarea acesteia pe tipuri de educaie complementar;

55

Msura 2.5.4. Dezvoltarea dimensiunii europene a activitii educative extracolare i extracurriculare prin multiplicarea programelor i proiectelor educative internaionale; Msura 2.5.5 Creterea vizibilitii eficienei educaiei non-formale prin prevenirea i reducerea fenomenelor antisociale, de abandon colar, absenteism i analfabetism; Aciuni o o o o o Proiectarea activitilor de nvare pentru valorizarea spiritului creativ al elevilor Iniierea i dezvoltarea activitilor de nvare inter-cercuri/ateliere Derularea de proiecte parteneriale coal palat/club al copiilor Accesarea de proiecte europene n parteneriat coal palat/club al copiilor; Iniierea de programe parteneriale coal palat/club al copiior pentru reintegrarea copiilor care au abandonat coala; o Integrarea unui nr. ct mai mare de elevi n proiecte educaionale prin realizarea unei oferte educaionale parteneriale atrgtoare; o Dezvoltarea proiectelor de voluntariat educaional Dezvoltarea proiectelor de dezvoltare comunitar 2.6. CONSILIEREA I EVALUAREA A ACTIVITII EDUCATIVE COLARE I EXTRACOLARE pe baza standardelor, criteriilor i indicatorilor de calitate OBIECTIVUL 3. FORMAREA EDUCAIEI NON-FORMALE; RESURSEI UMANE N DOMENIUL

Msura 3.1. Acreditarea de cursuri de formare n domeniul educaiei non-formale Msura 3.2.Profesionalizarea formatorilor n domeniul educaiei non-formale; Msura 3.3. Transformarea palatelor copiilor n centre judeene de formare n domeniul educaiei non-formale

56

Aciuni o Elaborarea cursurilor de formare pe diferite subcomponente ale educaiei nonformale o Participarea cadrelor didactice la cursuri de formare n domeniul educaiei nonformale organizate la nivel naional i internaional o Formarea de reele de formatori specializai n diverse tipuri de educaie nonformal o Organizarea de cursuri de formare n domeniul educaiei non-formale de ctre palatele copiilor o Organizarea de cursuri de management al activitilor educative extracolare i extracurriculare o Organizarea de cursuri de management de proiect o Accesarea de proiecte educative europene

OBIECTIVUL 4. DESCHIDEREA COLII SPRE SOCIETATE I NTRIREA PARTENERIATULUI EDUCAIONAL Msura 4.1. Formarea unei culturi de dezvoltare comunitar prin responsabilizarea tuturor factorilor sociali implicai n susinerea vieii comunitii Aciuni o Multiplicarea proiectelor de dezvoltare comunitar o Multiplicarea proiectelor de voluntariat comunitar o Multiplicarea proiectelor de dezvoltare durabil o Valorificarea potenialului comunitii

57

ANEXA 2
Cursuri la care au participat tinerii 1. anti-discrimination - Germania 2. arhivar 3. asigurari 4. asihaa karate 5. ateliere teatru, curs de actorie 6. atestat prof. econ 7. campanii electorale 8. chitara 9. comunicare 10. consiliere si orientare 11. consilieri vanzari 12. crucea rosie 13. cum sa invatam eficient 14. Cum safii bun conducator in echipa 15. curs "Pensii private" 16. Curs animatie stradala 17. curs de chitara 18. curs de dans sportiv 19. curs de lb. straine 20. curs de limba greaca 21. curs de pian 22. curs de scriere de proiecte 23. curs ecdl s ialte cursuriin informatica 24. curs negociere 25. cursuri de jurnalism 26. dans 27. dezvoltare personala
58

28. dezvoltarea comunicarii 29. diplomatie economica 30. economie 31. educatie in viata de familie 32. educatie pentru mediu 33. folclor 34. fotografie 35. gipir - brandul de tara 36. grija pt dependenti 37. hard-beat - street dance 38. ind. alimentara 39. init. in turism montan 40. initiere in brockeraj 41. inspector resurse umane 42. intocmirea planului de afaceri - ONG 43. junior achievement 44. lb. straine 45. leadership 46. orientare vocationala 47. legea tinerilor 48. Liderii mileniului trei 49. LMT - leadership si team building 50. lucru in echipa 51. lupte libere 52. management 53. maseur 54. modul civic 55. MPV 56. NF 57. ong - parlamentul tinerilor 58. orientare catre client
59

59. orientare vocationala 60. pian 61. pilotaj 62. PRO-DEM 63. productie media 64. publicitate 65. qa tester 66. sc. de street dance 67. scoala de chitara bass 68. scoala de vara "tinerii si valorile europene" 69. student governement 70. tabara foto Bogdana 71. tabara jurnalism 72. teamwork 73. tenis 74. time management 75. tineri pentru tineri 76. tinerii fac legea tinerilor 77. Tinerii fac legea tinerilor 78. top school management 79. TOT 80. voluntariat

60

ANEXA3
ANSIT Nr.

Acest Chestionar se adreseaz tinerilor participani la diferite forme de educaie, de la liceu, facultate, masterat i pn la cursuri profesionale, educaie non-formal, voluntariat - cu intenia de a afla mai multe despre motivele i condiiile participrii la diferitele forme de educaie. Chestionarele completate sunt anonime. 1. Care consideri c este principala misiune a colii n raport cu elevii? Alege o singur variant de rspuns.
1. 2. 3. 4. 5. 6. S le dezvolte nivelul de cultur; S-i nvee cum s nvee; S-i nvee cum s se comporte n societate; S-i pregteasc pentru munc (profesie); S-i formeze ca oameni; alte misiuni (care?_______________________________________________________).

2. n ce msur eti de acord cu urmtoarele afirmaii? ncercuiete varianta de rspuns valabil pentru fiecare afirmaie
Nr 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 Agitaia de la coal este foarte obositoare Nu este normal ca elevii s-i contrazic pe profesori Cnd am de ndeplinit o sarcin sau de fcut o tem mi place mi se spun exact ce trebuie s fac Adulii trebuie s ia deciziile importante i s le comunice copiilor Modul n care se iau deciziile administrative n coal ( facultate) este corect Conflictele i discuiile n contradictoriu ar trebui eliminate Profesorii ar trebui s predea strict dup programa colar i s nu se abat dup bunul plac Profesorii sunt nite nelepi care transfer elevilor nvtura lor Profesorul trebuie s aib rspuns pentru orice ntrebare pus de elev Schimbarea din cnd n cnd a clasei sau a colii n care nvei este de dorit Elevii trebuie s-i trateze ntotdeauna pe profesori cu respect, orice familiarism trebuie respins Dezacord 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 Nu sunt sigur 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 Acord 3 3 3 3 3 3 3 3 3 3 3 Nu tiu 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9

61

12 13 14 15

Cnd te prezini la un examen trebuie s te simi n stare s rspunzi precis la ntrebrile puse n clas, trebuie ca toate iniiativele educaionale s vin de la profesori Regulamentele pot fi nclcate de profesori dac ei ar considera acest lucru n interesul colii n coal prefer temele libere i discuiile animate

1 1 1 1

2 2 2 2

3 3 3 3

9 9 9 9

3. n ce msur urmtoarele aspecte specifice colii corespund ateptrilor tale?


ncercuiete varianta de rspuns valabil pentru fiecare afirmaie 1. Modul cum predau profesorii 2. Dialogul dintre elev / student i profesor 3. Felul n care se comport profesorii 4. Faptul c se face un clasament al performanelor... 5. Aplicabilitatea cunotinelor teoretice predate 6. Formarea culturii generale 7. Pregtirea tinerilor pentru via 8. Evaluarea cunotinelor elevilor/ studenilor n mic msur 1 1 1 1 1 1 1 1 ntr-o oarecare msur 2 2 2 2 2 2 2 2 n mare msur 3 3 3 3 3 3 3 3 Nu poate rspunde 9 9 9 9 9 9 9 9

4. Cnd i aleg profesia, tinerii folosesc diferite criterii. Te rugm s ncerci s ordonezi criteriile de mai jos n funcie de importana pe care le-o dai, acordnd criteriului cel mai important nota 8 i celui mai puin important nota 1. Atenie! O anumit not se acord doar unui singur criteriu:
Nota acordat A B C D E F G H aptitudinile personale nivelul de cunotine i abiliti dobndit n coal prioritile de pe piaa muncii contactele i relaiile personale n domeniul respectiv rentabilitatea profesiei respective nivelul de cunotine i abiliti dobndit n afara colii contactele i relaiile celor din familie n domeniul respectiv pasiunea pentru profesia respectiv

5. tii ce vrei s faci dup ce vei termina coala?


1. Da 2. Am doar o idee vag 3. Nu 4. Nu e cazul, am terminat deja coala

6. Ai un proiect profesional bine conturat pentru viitor?


1. Da 2. Nu

7. Dac da, te rugm s-l descrii n cteva cuvinte


62

................................................................................................................................................... ................................................................................................................................................... 8. Ct de mult crezi c te poate ajuta coala n realizarea acestui proiect?
1) 2) 3) 4) 5) 6) n proporie de 100% n proporie de 80% n proporie de 60% n proporie de 40% n proporie de 20% Deloc

9. Avnd n vedere situaia din prezent, cum crezi c un tnr se poate pregti mai bine pentru propriul su viitor? (Alege doar dou variante din cele 6 propuse i treci numrul respectiv de ordine n caseta din dreapta)
9.1 Prima alegere 1. 2. 3. 4. 5. 6. Urmnd sfaturile primite de la cei mai vrstnici Urmnd modelul profesorilor si Gndindu-se cum s reacioneze adecvat la anumite schimbri Formndu-i un stil personal de via Pregtindu-i un plan ct mai bine articulat Urmnd sfaturile primite de la prini 9.2 A doua alegere

99. Nu tiu

10. Ce competene crezi c ar fi bine s ai pentru a obine un loc de munc bun? (Alege doar dou variante din cele 8 propuse i treci numrul respectiv de ordine n caseta din dreapta)
10.1 Prima alegere

1. 2. 3. 4. 5. 6. 7. 8.

s tiu s utilizez computerul 10.2 A doua alegere s cunosc cel puin o limb strin s am cunotine temeinice ntr-un domeniu de activitate s cunosc lumea afacerilor s dovedesc aptitudini de comunicare s am aptitudini pentru munca n grup s am carnet de conducere alte competene. Care anume? 99. Nu tiu

63

11. Care crezi c este cea mai important cale care te poate ajuta s nvei ceea ce nu nvei la coal dar i trebuie n via? ncercuiete o singur variant.
1.Lectura 2. Mass media: ziare, reviste, TV, radio etc. 3. Cluburi i case de cultur 4. Ong-uri, fundaii (prin instruiri, voluntariat) 5. Internetul 6. Muzee, teatre; 7. Biserica 8. Alte alternative ______________________

12. Ai participat la vre-un curs, training sau alt formare n afara colii ? 1. Da 2. Nu 13. Dac da, cu ce rezultate n planul cunotinelor i competenelor dobndite? (ATENIE! SE ADMITE O SINGUR VARIANT DE RSPUNS pentru fiecare formare)
Numele prescurtat al cursului sau formrii Nemulumitoare 1 1 1 Oarecum mulumitoare 2 2 2 Peste Muluateptrile mitoare mele 3 3 3 4 4 4 Nu pot aprecia 8 8 8 Nu este cazul 9 9 9

14. Dac da, ce impresie i-a fcut n comparaie cu coala obinuit?


Criteriul de apreciere 1 2 3 4 5 Condiii de admitere Nivel de nelegere Utilizarea timpului Interactivitate Utilitate Mai proast 1 1 1 1 1 La fel 2 2 2 2 2 Mai bun 3 3 3 3 3 Nu pot s m pronun 8 8 8 8 8

15. Ce prere i-au fcut cei care au ndrumat acele activiti (formatori, consilieri, mentori, instructori) n comparaie cu profesorii din coal?
Criteriul de apreciere 1 2 3 4 5 Competen Ajutor oferit cursanilor Comunicare ncredere inspirat Alte caracteristici Mai proast 1 1 1 1 1 La fel 2 2 2 2 2 Mai bun 3 3 3 3 3 Nu pot pronun 8 8 8 8 8 s m Nu e cazul 9 9 9 9 9

64

16. Pentru a se putea perfeciona profesional, n ce msur crezi c un tnr are nevoie:
n mic msur 1. s studieze singur? 2. s urmeze o form de nvmnt ? 3. s urmeze cursuri oferite de firme specializate? 4. s ia lecii particulare? 5. s dobndeasc experien la locul de munc? 6. s fac voluntariat ? 1 1 1 1 1 1 ntr-o oarecare msur 2 2 2 2 2 2 n mare msur 3 3 3 3 3 3 3 n foarte mare msur 4 4 4 4 4 4 4 Nu tiu 9 9 9 9 9 9 9

7. altceva. Ce anume?

17. Acord o not de la 1 la 4 la fiecare din afirmaiile exprimate n tabelul de mai jos n funcie de ct de mult se potrivete cu prerea sau cu situaia ta (1 = deloc, 2 = puin, 3 = potrivit i 4 = mult)
NOTA 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 Consider c educaia oferit de colile din Romnia este foarte bun Cred c colile din strintate ofer singura alternativ de educaie Consider c meditaiile sunt absolut necesare n vederea examenelor Tinerii socializeaz pe messenger sau pe chat mai bine dect la coal Este bine s experimentezi ct mai mult ct eti tnr i nu ai responsabiliti Merg la coal fr nici o plcere ncerc s nv tot timpul Pentru un tnr educaia este mai important dect distracia Prefer s-mi construiesc o carier n propria ar M preocup i consider c este important calitatea colii la care nv

18. Enumer 2 deprinderi/abiliti pe care le-ai nvat deja i consideri c i sunt folositoare ................................................................................................................................................... 19. Enumer 2 activiti care i plac, pe care le faci cu plcere ................................................................................................................................................... 20. Menioneaz 2 trsturi ale personalitii tale ................................................................................................................................................

65

21.Ocupaia

elev 1

student 2

Angajat cu studii medii 3

Angajat cu studii superioare 4

Alta 5

22.Sex 23.Vrsta 24.Localitatea de domiciliu

1. Masculin

2. Feminin

......................................................... .........................................................

Ii mulumim pentru colaborare

66

Anexa 4
NUME INSTITUTIE Agentii ptr. Ocuparea Fortei de Munca Fundatii de Tineret Universitati Populare Centre Regionale de Formare ptr. Adm. Publica Scoala Romana de Afaceri a Camerei de Comert Scoala Comerciala si de Servicii Centrul de Calificare Adulti Scoala populara de Arte si Meserii Palatul Copiilor si Elevilor Centrul Cultural Francez Centrul Cultural German Asociatia Culturala Romano-Germana Centrul de Formare, Management, Consultanta International Computer School International English School Scoala Romana de Afaceri Fundatia de Jurnalism Independent Fundatia Multimedia ADRESA municipii, orase orase principale din tara orase principale din tara orase principale din tara orase principale din tara orase principale din tara orase principale din tara orase principale din tara orase principale din tara bucuresti, orase cluj-napoca, alte X X X X X X X X X X 1 X X X X X X X X X X X X 2 X X X X 3 4 X X X X X 5 6 X X X X X X X X 7 8 9 10 11 12 13

orase principale din tara orase principale din tara orase principale din tara orase principale din tara orase principale din tara orase principale din tara orase principale din tara orase principale din tara

NUME INSTITUTIE CODECS Lexis Free Online Courses & Tutorials Association for Computing Machinery Learnem Educational Group SSICTCE Consult Investment Etalon Mediasoft Scoala de Studii Comerciale Uniunea Nationala a Agentiilor Imobiliare Asociatia Repere Alexral Consult Go Serv Osana Educons Beneritm Club Confort Societatea de Servicii Informatice

ADRESA orase principale din tara orase principale din tara on-line on-line on-line Alba Iulia, Mihai Viteazul 4 Arad, Revolutiei 62 Arad, Timisorii 75 Arad, Ioan Sava 5 Bacau, Libertatii 1 Bacau, a. Ipatescu 2B, intr. A, ap. 3 Bacau, N. Titulescu 27 Bacau, Stefan cel Mare 38, intr. A2 Baia Mare, Traian 8 Baia Mare, G. Cosbuc 13 Baia Mare, Unirii 16 Bistrita, Berger Albert 3 Botosani, Pacea 14, bl. 14, intr. B Botosani, M. Eminescu 40

1 X

10

11

12

13

X X X X

X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X

NUME INSTITUTIE Alexander Language Schools Cadis Clubul "La Passion" Centrul de Consultanta XTD Gry Dance Hot Move Intercomputer Class SAVA Servicii Societati Topman Industries Universal Computer Center YU-Rom Proffesional Hilda Centrul de Formare Corelli Total School Arrow Domus Educatio Anima Terapia Absolute School

ADRESA Braila, Cal. Galati 33 Braila, Comunarzi 19, bl. A29, intr. 2, ap. 7 Brasov, Agriselor 10 Brasov, Dorobantilor 4B Brasov, Urel Marin 51 Brasov, Cal. Bucuresti 78 Brasov, Popa Sapca 8, bl. 46, intr. A Brasov, Livada Vulturului 16, ap. 22 Brasov, Pavilioanele 100, ap. 1 Brasov, Turnului 5A Brasov, Sitei 53 Brasov, Gh. Baritiu 13 Bucuresti - 1, P. Maior 66 Bucuresti - 1, Ion Neculce 2 Bucuresti - 1, Putul lui Zamfir Bucuresti - 1, Grivitei 33, ap. 3 Bucuresti - 1, Academiei 39-41 Bucuresti - 1, Pta Garii de Nord 2, bl. D, ap. 33

3 X

10

11

12

13

X X X X X X X

X X

X X X X X X X

X X X X

NUME INSTITUTIE Andreco Educational Grup Interbrit Management Communication Centrul Eudoxiu Hurmuzachi ATC Professional Training Bluesound BPP Professional Education Centrul de Pregatire Informatica Centrul de Limbi Straine Ariel BRM Consultanta in Afaceri Euroconsult Mar Fundatia FEG Corporate Dynamics International Fundatia Postuniversitara Romano-Americana ECDL Romania Danseaza 2002 Coaching Institute DAG Impex Eureka Trainings & Tests

ADRESA Bucuresti - 1, Mendeleev 7 - 15 Bucuresti - 1, Budisteanu 9 Bucuresti - 1, Ion Brezoianu 41 Bucuresti - 1, Cal. Victoriei 224 Bucuresti - 1, Berzei 20 Bucuresti - 1, Magheru 32-34 Bucuresti - 1, Averescu 8-10 Bucuresti - 1, Pitar Mos 7-13 Bucuresti - 1, Pta Presei Libere 1 Bucuresti - 1, Feleacu 4 Bucuresti -1, V. Maracineanu 13, intr. 2, 173 Bucuresti -1, Lascar Catargiu 27 Bucuresti - 1, Grivitei 8 -10 Bucuresti - 1, Mendeleev 7 - 15 Bucuresti - 1, Eminescu 89 Bucuresti - 2, Agricultorilor 3739 Bucuresti - 2, Pantelimon 326, bl. D2 Bucuresti - 2, Cal. Mosilor 288, bl. 32, ap. 69

10

11

12

13

X X X X X X

X X X

X X X X

NUME INSTITUTIE Crystal Mind Academy Eurodeal Eurolangue Elite Business Tours Compass Training Follow Me Ram-Info Serv Asociatia Alternativa Profesionala Victoria Balet Studio Giuliana Centrul de Scolarizare Sf. Iosif Door Training & Consulting Echo Consulting & Training Fides General Beauty Supply Instituto Cervantes Goethe Institut Wilmark Entertaiment Company Voicu Florica

ADRESA Bucuresti - 2, Opanez 13 Bucuresti - 2, Chisinau 1 Bucuresti - 2, Popa Petre 28, ap 2A Bucuresti - 2, Ruschita 9 Bucuresti - 2, Matei Voievod 128, bl. 231, ap. 21 Bucuresti - 2, Timisoara 35, intr. 2 Bucuresti - 2, Lizeanu 23 Bucuresti - 2, Sfintilor 9 Bucuresti - 2, Ciresului 27 Bucuresti - 2, Popa Petre 28 Bucuresti - 2, Tepes Voda 120 Bucuresti - 2, D. Onciul 33 Bucuresti - 2, Vasile Conta 7-9, intr. E, ap. 168 Bucuresti - 2, Armeneasca 36, ap. 1 Bucuresti - 2, Serghiescu Marin 12 Bucuresti - 2, Tudor Arghezi 810 Bucuresti - 3, Baba Novac 16, bl. 23, intr. 2, ap. 81 Bucuresti - 3, Carstea Adrian 13

2 X

10

11

12

13

X X X X X X X X

X X X X X X X X X X X X X

NUME INSTITUTIE AUT&T Consulting Andy&Leddy Dactilografie Brains Educational Center Centrul de Pregatire Financiara Millenium Ardis Consulting AXA Consulting Ability Training Logics Christine Valmy Pick-up Cube Training Cursuri actorie copii D&A Perfect Solutions DCV Development CTRL Computer Crismalin Infoserv Patronatul National Roman Mind Express Grup Eurocor

ADRESA Bucuresti - 3, Unirii 65 Bucuresti - 3, Jean Steriadi 8 Bucuresti - 3, Radu Gheorghe 3, bl. 11, ap. 57 Bucuresti - 3, Unirii 70, ap. 110 Bucuresti - 3, Matei Basarab 104, bl. 72, ap. 88 Bucuresti - 3, Regina Elisabeta 15 - 19, bl. 2, ap. 7 Bucuresti - 3, Postavarul 2D Bucuresti - 3, Smardan 15 Bucuresti - 3, Lipscani 57 Bucuresti - 3, Rebreanu 35A, bl. M36A, intr. 3 Bucuresti - 3, Biserica Amzei 5 Bucuresti - 4, Vacaresti 326 Bucuresti - 4, Dragusa 6 Bucuresti - 4, VV Stanciu 9, bl. 69A, ap. 29 Bucuresti - 4, Huedin 6, bl. M1/2, ap. 217 Bucuresti - 4, Serban Voda 219 - 221 Bucuresti - 4, Cantemir 11, bl. 8, ap. 85 Bucuresti - 4, Oltenitei 35 - 37

4 X X

10

11

12

13

X X X X X X X X X X X X X X

X X X X X X X X

NUME INSTITUTIE

ADRESA Bucuresti - 4, Serban Voda 22 -

10

11

12

13

Pro Management Minardo Accelera Asociatia Euroed Centrul de Formare/Management ptr. Comert Centrul pentru Jurnalism Independent Barnes & Noble University Euro Training and Education Center Cometam Context Trading English Plus Comptel Asociatia Textilistilor Buzau Foxx Training Mondoconsult CNT Business School Acces Language Center Mitar

24 Bucuresti - 4, Gh. Sincai 9A, bl. A3, ap. 13 Bucuresti - 4, Serban Voda 133 Bucuresti 4, Feleacu 4 Bucuresti - 5, Viilor 38 Bucuresti - 5, Regina Elisabeta 32 Bucuresti - 5, Natiunilor Unite 4, bl. 107A Bucuresti - 5, Pontonierilor 4 Bucuresti - 6, Virtutii 20, bl. 11F, ap. 3 Bucuresti - 6, Moinesti 10 Bucuresti - 6, Tincani 4, bl. F7, intr. C Buzau, Pta Daciei, bl. E Buzau, Crangul Meiului, bl. E13, ap. 4 Buzau, Aurorei 19 Buzau, Unirii 14 Calarasi, Cuza Voda 9, bl. A8, ap. 49 Cluj-Napoca, Tebei 21 Cluj Napoca, Ferdinand 9, ap. 1

X X X X X X X X X X

X X X X X X X X X X

NUME INSTITUTIE

ADRESA Cluj-Napoca, Universitatii 1, ap.

10

11

12

13

Deklausen Consult IM Soft Interstudia Prosan Med Lupu Mariana Blue Moon Detectiv Particular Laurentiu Panghios Fundatia ptr. Promov. Tehnologiei Comunicarii Fundatia pentru balet Oleg Danovski Fundatia Scolara Portuara Constanta Institutul Setar Minerva Company XEL Import-Export Ceronav Asociatia Profesorilor de Lb. Engleza Universitatea Populara Constanta Diarom Edunet

30 Cluj-Napoca, Avram Iancu 7, ap. 3 Cluj-Napoca, Avram Iancu 19 Cluj-Napoca, str. Constanta 10, ap. 4 Comanesti (jud. Bacau) Constanta, Alexandru cel Bun 23 Constanta, Dobrila 25, bl. R3, ap. 63 Constanta, Timisana 15 Constanta, Smardan 1 Constanta Constanta, Th. Burada 1 Constanta, 1 mai, nr. 1, bl. H9 Constanta, Mihaileanu 16 Constanta, Pescarilor 69A Constanta, Mircea cel Batran 103 Constanta, Ferdinand 28 Craiova, Dezrobirii 178 Craiova, Basarabia 9, bl. E2, ap. 19

X X X X

X X X

X X X X X X X X X X X X X X X X

NUME INSTITUTIE Test Flag Training & Consulting Infotronic Lider Lirasim Asociatia Conexiuni Printesa Margareta Andirivac New Info Company Hardinfo Orema Management Atest Academia Show Fundatia "Renasterea Romana" Muzeul Literaturii Romane Academia Britanica de Afaceri si Comunicare Euroconsult Corporation Romarketing

ADRESA Deva, 22 Decembrie 37A Drobeta Turnu Severin, Adrian 96 Focsani, Bucegi 21 Focsani, Unirea 17, ap. 2 Principatelor

2 X

3 X

4 X

10

11

12

13

X X X

Focsani, Cezar Bolliac 15 Focsani, Marasti 76 Galati, Basarabiei 39 Galati, Milcov 34 Galati, Romana 10 Gheorghieni, Kossuth Lajos 9, ap. 1 Hunedoara, Dorobanti 26, ap. 11 Iasi, Stefan cel Mare 8, ap. 14 Iasi, Pacurari 154, bl. 589, ap. 7 Iasi, Arca 85 Iasi, Vasile Pogor 4 Iasi, Eternitate 10 Mioveni, Unirii 12 Oradea, Sucevei 43 X X X X X

X X

X X X

NUME INSTITUTIE

ADRESA Oravita, str. Zona Garii, bl. A1,

10

11

12

13

B'art Consulting Asociatia de Tineret pentru Invatamant Solaris Sales Advantage Britania 31 Mentor Training Mediax Management OK Service Faxmedia Consulting Performance Curs Centrul de Formare Profesionala a Adultilor Ascendo Casa Artelor Utilis SRL Lingua & IT Consulting Campul Sperantei Estetic Mona Lisa Scoala de Arte Octav Enigarescu Centrul de Calcul

intr. C, ap. 6 Pitesti, M. Viteazu 25 Pitesti, Cal. Bucuresti 2, bl. U2, intr. A, ap. 31 Pitesti, Armand Calinescu 15 Piatra Neamt, Gh. Iacomi 5, ap. 19 Ploiesti, Vasile Lupu 3 Ploiesti, Ardealului 2 Ploiesti, 13 Septembrie 17 Resita, Al. Hunedoara, bl. 3, ap. 16 Rm. Valcea, Calul Lui Traian 98 Rm. Valcea, Ale. Olanesti 4, bl. 6, ap. 2 Sebes, str. Olteanu 28 Sf. Gheorghe, Oltului 37, bl. 27, ap. 2 Sibiu, Heine Heinrich 12 Stret (jud. Alba) Targoviste, Stan Zatreanu 15 Targoviste, Al. I. Cuza 15 Tg. Jiu, Tudor Vladimirescu 17 X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X

10

NUME INSTITUTIE Fundatia Euromconect Fundatia Apt Geris Trans SICEP Magma 2002 Linguaprof Centrul de EducatieCulturala Contemporana Direct Force Sales Sandria Lingua Centre Eucom Romania Alsindtim Asociatia Active Learning Business Plus Cales Group Open Doors International School of Languages Asirud Crislo TOTAL

ADRESA Tg. Mures, N. Grigorescu 17-19 Tg. Mures, Horia 2, ap. 13 Tg. Mures, Budiului 101 Tg. Mures, Bucinului 16, ap. 1 Tg. Mures, Koos Ferencz 2 Tg. Mures, str. Tusnad 9 Timisoara, Martirilor 104 Timisoara, Ghioceilor 16 Timisoara, Emanoil Gojdu 5, ap. 5 Timisoara, Dragalina 7, ap. 10 Timisoara, Take Ionescu 55, ap. 6 Timisoara, Liviu Gabor 4, ap. 3 Timisoara, Revolutiei 7, ap. 4 Timisoara, Take Ionescu 40 Timisoara, Halipa C3 Timisoara, Gh. Marinescu 3, ap. 9 Tulcea, Rahovei 41 Vatra Dornei, Dornelor 26

7 X

10

11 X

12

13

X X X X X X X X X X X X X X

69

44

40

31

19

13

11

11

LEGENDA 1 = afaceri, organizare firma, contabilitate, drept comercial 2 = ITC 3 = limbi straine 4 = meserii 5 = arta 6 = legislatie 7 = training, psihologie 8 = copii 9 = asigurari, imobiliare 10 = jurnalism, mass media 11 = asistenta medicala, sociala 12 = relatii internationale 13 = specializari in industrie STATISTICI 199 unitati analizate: firme private sau organizatii non-profit (guvernamentale si nonguvernamentale) 87% identificate dupa domeniu (173 unitati) 13% neidentificate (26 unitati) 40% domeniu afaceri, organizare firma, contabilitate si drept comercial (din totalul firmelor identificate) 25,5% domeniu ITC (din totalul firmelor identificate) 23% limbi straine (din totalul firmelor identificate) 18% meserii (din totalul firmelor identificate) 11% arta (din totalul firmelor identificate) 7,5% legislatie (din totalul firmelor identificate) 5% educatie, training, psihologie (din totalul firmelor identificate) 5% copii (din totalul firmelor identificate) 5% vanzari, asigurari, imobiliare (din totalul firmelor identificate) 8,5% alte domenii (din totalul firmelor identificate)

12