P. 1
Cultivarea ciupercilor Champignon

Cultivarea ciupercilor Champignon

3.75

|Views: 57,963|Likes:
Published by ticvani

More info:

Published by: ticvani on Sep 22, 2009
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

03/08/2015

pdf

text

original

Cultu a ciupe cilo de bãlega

CAMPIGNON
Ioan PUIU

Chiºinãu, 2000

Pagina 1 din 27

http://www.afaceri-ok.com

CUPRINS: 1. Cultura ciupercilor de bãlegar (Champignon). . . . . . 2. Spaþiul de culturã . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Pregãtirea spaþiilor de culturã . . . . . . . . . . . . . . . . Amenajarea spaþiului de culturã . . . . . . . . . . . . . . . Alte amenajãri necesare spaþiului de culturã . . . . . . . . Spaþii noi de culturã a ciupercilor . . . . . . . . . . . . . . 3. Pregãtirea compostului . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Compoziþia compostului . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Calculul necesarului de compost . . . . . . . . . . . . . . Tehnologia pregãtirii compostului . . . . . . . . . . . . . . Reþete de compost ºi fazele tehnologice de pregãtire . . . Pasteurizarea dirijatã . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Cum sã apreciem calitatea compostului . . . . . . . . . . . Alte sfaturi practice privind obþinerea sau corectarea compostului . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Pregãtirea compostului pentru ciuperca Agaricus edulis. . 4. Însãmânþarea ciupercilor Agaricus spp. . . . . . . . . . 5. Acoperirea . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Acoperirea straturilor însãmânþate. . . . . . . . . . . . . . Principalele componente ale amestecului de acoperire ºi condiþiile ce urmeazã a fi îndeplinite . . . . . . . . . . . Reþete de amestec de acoperire . . . . . . . . . . . . . . . Pregãtirea amestecului ºi tehnica de acoperire . . . . . . . 6. Lucrãrile de îngrijire a culturii de ciuperci ºi condiþiile de microclimat recomandate . . . . . . . . . . . . . . . . Dupã însãmânþare . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Dupã acoperire . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . În perioada recoltãrilor . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Particularitãþile microclimatului pentru ciuperca Agaricus edulis . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 7. Principalii dãunãtori care pot produce pagube în cultura ciupercilor . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 8. Recoltarea . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Sortarea ºi ambalarea . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Golirea ºi dezinfectarea spaþiului de culturã . . . . . . . . Mic dicþionar explicativ . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
4

. . . . . . . . . . . . . . . . . .

. . . . . . . . . . . . . . . . . .

5 6 6 7 8 9 10 10 11 11 11 14 16 16 17 18 19 19

. . 19 . . 20 . . 20 . . . . . . . . 21 21 22 23

. . 24 . . . . . . . . . . 25 26 26 26 28

Pagina 2 din 27

http://www.afaceri-ok.com

1. Cultura ciupercilor de bãlegar (Champignon)
Descrierea ciupercii albe, crem sau brunã Agaricus bisporus, sin. Psalliota hortensis (Cook.) lange - ciupercã de bãlegar, de strat sau ºampinion.
Ciuperca albã prezintã o valoare nutritivã ridicatã având un conþinut în proteine de 4-5 %, hidraþi de carbon 1,4 %, vitamine (B, A, C) ºi numeroase substanþe minerale. Ciupercile pot fi consumate ºi ca aliment dietetic deoarece nu conþin amidon iar grãsimile sunt în cantitãþi foarte reduse ºi numai sub formã combinatã de fosfatide, lecitine, agaricine ºi ergosterile. Pe lângã valoarea nutritivã ºi acþiunea dieteticã ciupercile sunt apreciate ºi pentru gustul lor deosebit, constituind o variaþie plãcutã ºi necesarã în alimentaþie. Suprafeþele cultivate cu ciuperci sunt în continuã creºtere, iar tehnologia se aflã în perfecþionare continuã. În Europa se realizeazã circa 60 % din producþia mondialã de ciuperci, care se ridicã la peste 1500 mii tone anual. Compostul pentru culturã (clasic sau sintetic) are o dublã folosire: - pentru cultura ciupercilor pe o perioadã de circa 100 de zile; - substratul uzat dupã recoltarea ciupercilor se poate folosi ca îngrãºãmânt natural (grãdina de legume). Datoritã faptul cã un ciclu de culturã se desfãºoarã pe o perioadã de 100 de zile, deci relativ scurt, amortizarea fondurilor investite este socotitã printre cele mai active din sectorul vegetal. Este ciuperca de culturã cea mai rãspânditã în þara noastrã ºi pe glob, fiind ºi cel mai mult studiatã ºi prezentând un numãr mare de tulpini (suºe). Indiferent de culoare prezintã douã pãrþi distincte: o parte în substrat (îngropatã) ºi o parte aerianã. Partea îngropatã este reprezentatã printr-un postament micelian ce rezultã din împletitura hifelor crescute din miceliul însãmânþat. Din
5

Pagina 3 din 27

http://www.afaceri-ok.com

aceste hife, în amestecul de acope i e iau naºte e p imo diile sau butonii de f uctifica e. Partea aerianã sau ciuperca propriu zisã se numeºte basidiofruct sau carpofor. Aceasta este formatã din: picior (stipes) ºi pãlãrie (pileus). În þara noastrã sunt create tulpini de Agaricus bisporus de culoare albã, crem ºi brunã, pretabile atât la cultura clasicã (în gospodãrii) cât ºi la cea intensivã (în ciupercãrii industriale).

2. Spaþiul de culturã
Pentru cultura ciupercilor se pot folosi spaþii existente dar nefolosite pentru alte activitãþi sau spaþii special construite pentru înfiinþarea unei ciupercãrii. Spaþii existente pot fi pivniþe, subsoluri ale locuinþelor, clãdiri vechi, balcoane, magazii, ºoproane, garaje, grajduri, sere, solarii, depozite. Pregãtirea spaþiilor de culturã Pregãtirea spaþiilor de culturã constã în: repararea dacã este cazul a acoperiºurilor, pereþilor, pardoselii, uºilor, ferestrelor ºi astuparea gãurilor fãcute de rozãtoare; igienizarea spaþiului care constã în curãþirea de resturi vegetale, deratizare; spãlarea cu apã curatã ºi dezinfectarea cu una din soluþiile: · sodã calcinatã 5 % (50 g sodã la l litru apã), · formalinã (40 %) soluþie cu concentraþia 2-5% (20-50 ml la 1 litru apã). Pereþii ºi pardoseala se vãruiesc, adãugându-se în zeama de var ºi 20-30 grame de piatrã vânãtã (sulfat de cupru) la 1 litru de emulsie.

Dezinfectarea spaþiului de culturã es e obligatorie dupã fiecare ciclu de cul urã.
6

Pagina 4 din 27

http://www.afaceri-ok.com

Amenajarea spaþiului de cul ur Se pot întâlni douã situaþii: Când spaþiul este suficient de mare (solarii, sere, depozite) cultura se poate amplasa direct pe sol sau pardosealã. Lãþimea straturilor trebuie astfel dimensionatã încât sã permitã executarea lucrãrilor în condiþii optime (1,40 x 1,60 m), grosimea sã fie de 25-30 cm, astfel ca pe un m2 sã se repartizeze 80-100 kg compost, lungimea stratului fiind în funcþie de spaþiul de culturã. În spaþii mici, pentru a mãri suprafaþa utilã de culturã se pot instala rafturi sau stelaje suprapuse pe douã sau trei nivele. Rafturile pot fi fixe, confecþionate din beton, sau mobile când sunt din metal (aluminiu sau fier) vopsit cu vopsea de ulei, din lemn sau din alt material rezistent. În cazul rafturilor de beton, compostul se aºeazã direct pe parapet în strat gros de 25-30 cm. Pe rafturile executate din alte materiale se amplaseazã lãzi de culturã de diferite tipuri. Lãzile confecþionate din lemn au o perioadã scurtã de utilizare, de aceea se recomandã lãzile din masã plasticã sau sacii din polietilenã. Cultura în saci din polietilenã prezintã avantajul cã se poate realiza direct pe pardosealã, chiar atunci când aceasta este din pãmânt sau pe nivelele stelajelor. Se utilizeazã saci cu diametrul de 60-70 cm ºi grosimea foliei de 0,1 mm, transparenþi, pentru a se putea observa eventualele infecþii ºi creºterea miceliului. Cantitatea de substrat repartizatã întrun sac poate fi de 15 kg, 20 kg sau 25 kg. În cazul folosii sacilor grosimea substratului nu trebuie sã depãºeascã 20-25 cm, deoarece un strat mai gros de 30-40 cm, mai ales în sezonul cald poate duce la declanºarea fenomenului de autoaprindere, adicã în substratul însãmânþat temperatura putând ajunge sau chiar depãºi 30°C distrugând miceliul. Dacã nu existã lãzi sau saci de polietilenã, compostul se poate aºeza direct pe raft, peste o folie de polietilenã aºternutã sub el.

7

Pagina 5 din 27

http://www.afaceri-ok.com

Al e amenaj ri necesare spaþiului de cul ur · sursa de apã curatã în interiorul spaþiului sau în apropierea lui; · canalizare - posibilitatea de scurgere a apei rezultate dupã spãlare, udare; · sursa de curent electric de 220 V pentru ventilator ºi 24 V pentru iluminat; · sursa de cãldurã ºi instalaþie de încãlzire sau rãcire pentru sezonul rece sau cald; · amenajarea unei camere-tampon în faþa intrãrii, cu dimensiunea de 2 ´ 2 m din folie de polietilenã sau din zid cu scop de paravan; · amplasarea unei lãdiþe din lemn, cu lãþimea de 60-70 cm, înãlþimea de 10-15 cm, iar lungimea egalã cu lãþimea uºii de acces în care se pune rumeguº sau un burete îmbibat cu soluþie de sulfat de cupru (piatrã vînãtã) în concentraþie de 5 %; · instalarea unui ventilator ºi a tubulãrii aferente. În spaþiile unde cultura ciupercilor se amplaseazã de stelaje, aerisirea prin deschiderea ferestrelor ºi uºilor nu este suficientã, de aceea se recurge la o aerisire dirijatã prin instalarea unui ventilator cu filtru special (de la institutul de Fizicã Atomicã - Mãgurele - Bucureºti) sau un filtru improvizat pentru absorbþia ºi curãþirea aerului introdus în ciupercãrie ºi unul sau mai multe ventilatoare exhaustoare pentru evacuarea aerului viciat (încãrcat cu bioxid de carbon ºi spori). Filtru improvizat se poate realiza din douã straturi de tifon între care se intercaleazã un strat de vatã în grosime de 1 cm. Acest filtru se leagã la gura ventilatorului. Dupã ce se murdãreºte, se schimbã, poate fi folosit aproximativ 30 zile, acesta depinzând ºi de gradul de poluare a aerului atmosferic. Tubulatura se confecþioneazã din tablã cu un burlan rotund sau pãtrat, cu laturile de 20 cm lãþime iar lungimea egalã cu cea a spaþiului de culturã. Tubulatura se poate realiza ºi din folie de polietilenã cu diametrul de 20-40 cm, ca un pantalon. Aceasta se fixeazã pe tavan, la o distanþã de cel puþin 60-70 cm deasupra stratului de ciuperci de pe stelajul superior. De-a lungul tubulaturii se deschid niºte orificii prin care pãtrunde aer
8

Pagina 6 din 27

http://www.afaceri-ok.com

p oaspãt. Dimensiunea acesto deschizãtu i este de 5 ´ 5 cm, cu posibilitatea de micºo a e pânã la închide ea completã, cu ajuto ul uno ºuruburi, la tubulatura din tablã ºi niºte ghemotoace din vatã curatã, la tubulatura din polietilenã. Ventilatoarele exhaustoare, pentru evacuarea aerului viciat, se instaleazã la 10-15 cm deasupra pardoselii (1-2 buc.). În spaþiile mici situate la nivelul solului, evacuarea aerului se poate face prin deschiderea uºilor sau prin orificii de evacuare amplasate tot la partea inferioarã a pereþilor. Spaþii noi de culturã a ciupercilor Un viitor cultivator care nu dispune de nici un spaþiu, îºi poate construi unul de dimensiunile dorite. Amplasarea noii construcþii se poate face pe un teren solid, cu apã freaticã la adâncime, adãpostitã de curenþi puternici de aer, la distanþã de sursele poluante, în apropierea cãilor de acces. Pentru toate zonele din þara noastrã recomandãm construirea unei microciupercãrii îngropate sau semiîngropate. Acestea au avantajul de a beneficia de diferenþe mici de temperaturã de la un anotimp la altul ºi între zi ºi noapte, aceste diferenþe nu trebuie sã depãºeascã 3-4°C. În continuare prezentãm schiþa unei ciupercãrii cu camera tampon la intrare ºi dimensiunile rafturilor, precum ºi distanþa între ele: · lungimea spaþiului de culturã - 6 m; · lãþimea - 4 m; · înãlþimea - 3 m; · dimensiunea camerei tampon 2 ´ 2 m din faþa uºii de acces; · adâncimea la care este îngropatã - 1-2 m; · suprafaþa localului de culturã - 24 mp (6 ´ 4 m); · suprafaþa utilã de culturã - 37 mp; · rafturi (cu 3 nivele) - 3 rânduri: - din care simple la pereþii laterali - 2 buc. (3,4 ´ 0,7 m); - duble la mijloc, 1 buc. (4,4 m ´ 1,4 m); · distanþa de la pardosealã la primul raft - 0,2 m; · distanþa dintre rafturi - 75 cm (socotit ºi cu grosimea compostului de 20-25 cm);
9

Pagina 7 din 27

http://www.afaceri-ok.com

· aleile dint e aftu i au lãþimea de 60 cm; · aleile de la capetele aftu ilo au lãþimea de 80 cm. Împotriva umezelii, construcþia trebuie izolatã cu carton ºi smoalã. Acoperiºul se face din plãci de azbociment, þiglã sau stuf, care asigurã o bunã izolaþie contra variaþiilor de temperaturã.

3. Pregãtirea compostului
Compoziþia compostului Pregãtirea compostului reprezintã o verigã importantã pentru reuºita culturii ciupercilor. Pentru obþinerea unui compost de bunã calitate se folosesc urmãtoarele materiale: · paie de grâu (orz sau orez); · gunoi de cal cu aºternut din paie (proaspãt de maximum o lunã), nefermentat, de culoare galbenã, conþinut 25-30 % fecale; · gunoi de pãsãri pe suport solid, format din unul din urmãtoarele materiale: paie, rumeguº sau talaº de esenþe foioase, coji de floarea soarelui; · gunoi de porc (uscat). Cea mai largã utilizare la pregãtirea compostului o au paiele de grâu, deoarece au o elasticitate mare ºi un conþinut bogat în glucide ºi substanþe minerale. Paiele înainte de a fi folosite se zdrobesc cu furca sau se calcã în picioare. Materiale auxiliare · La materialele de bazã prezentate mai sus se mai adaugã: · ipsos (pentru construcþii); · îngrãºãminte chimice (superfosfat, sulfat de amoniu, uree tehnicã); · malþ (de la fabrica de bere); · sulfat cu cupru.

10

Pagina 8 din 27

http://www.afaceri-ok.com

Calculul necesarului de compos Necesarul de compost se calculeazã în funcþie de suprafaþa ce urma a fi însãmânþatã, adicã câte 80-100 kg compost/m2. De exemplu: pentru a însãmânþa 10 m2 cu ciupercã de bãlegar vom avea nevoie de aproximativ 800-1000 kg compost. Pentru a obþine 1000 kg compost trebuie sã punem la preînmuiere 500 kg material iniþial uscat (paie de grâu, gunoi de cal pe aºternut de paie, gunoi de pasãre, gunoi de porc) conform reþetei.

Nu se recomandã pregãtirea unei can i ãþi mai mici de o tonã de compost, deoarece existã riscul ca aceasta sã nu se încãlzeascã în procesul pasteurizãrii.
Tehnologia pregãtirii compostului Pregãtirea compostului dureazã 28-30 zile ºi se face în apropierea ciupercãriei, pe o suprafaþã betonatã pentru a împiedica infiltrarea în pãmânt a mustului de bãlegar rezultat la udare. Platforma trebuie sã aibã o suprafaþã de 10 mp (pentru o tonã de compost), cu înclinare spre mijloc (cu panta de 2-3 %) iar la capete sã fie prevãzutã cu 2 bazine pentru colectarea mustului. Aceastã platformã trebuie sã fie protejatã de un acoperiº (ºopron) pentru a feri compostul de uscãciune si de spãlare prin precipitaþii. În perioadele reci aceastã platformã trebui sã fie închisã cu ajutorul unor pereþi mobili glisanþi, pentru a nu permite coborârea temperaturii sub cea de îngheþ. Reþete de compost ºi fazele tehnologice de pregãtire Reþeta 1 (compost clasic) - pe bazã de gunoi de cal. Pentru pregãtirea unei tone de compost se folosesc 500 kg gunoi de cal, care este alcãtuit din bãlegar de cal ºi paie de grâu din aºternut, 70-75 %. La o tonã de compost se mai adaugã: ipsos - 25 kg, superfosfat (simplu concentrat) - 7 kg, sulfat de amoniu - 7-8 kg.
11

Pagina 9 din 27

http://www.afaceri-ok.com

Fazele ehnologice de preg ire a compos ului Ø Preînmuirea. Gunoiul de cal (bãlegar + paie) se aºeazã pe platforma betonatã sub formã de grãmadã ºi se udã cu apã zilnic cu furtunul, se taseazã. Se udã pânã când apa începe sã se scurgã de sub grãmadã. Operaþiunea dureazã 5 zile. Ø Omogenizarea (amestecarea) compostului dureazã din ziua a 6a de la începerea pregãtirii. Dupã ce se amestecã bine componentele, cu furca, din nou se aºeazã în grãmadã ºi se udã, zilnic timp de 4 zile. Aceste douã faze tehnologice fac parte din compostarea anaerobã (fãrã aer), pentru cã se taseazã ºi se udã în vederea declanºãrii fenomenului de compostare. Ø Aºezarea la compostarea aerobã (cu aer) afânat. Compostul de ia cu furca din grãmadã ºi se aºeazã afânat într-o «platformã cu urmãtoarele dimensiuni: lãþime 1,8-2 m, înãlþimea 1,7-1,8 m, iar lungimea în funcþie de cantitatea de compost. În aceastã fazã nu se mai udã ºi nu se mai taseazã. Se lasã astfel 4-5 zile, dupã care încep întoarcerile. Dacã nu puteþi procura îngrãºãmintele recomandate se pot înlocui cu uree tehnicã (40 % azot), 3 kg la tona de compost, presãratã la aºezare, deci la aceastã fazã. Tot la aºezare se pun ºi 5-6 kg ipsos. Ø Întoarcerea compostului din platformã începe din a 15-a zi de la momentul declanºãrii pregãtirii compostului. Se fac 4-5 întoarceri la intervale de 3-4 zile. La primul întors se administreazã 5-6 kg ipsos, la al II-lea ºi la al III-lea se adaugã ipsos ºi îngrãºãminte, câte 3-4 kg. Întorsul IV se executã atunci când paiele nu s-au înnegrit ºi nu se rup uºor. Întorsul se executã cu furca, practic se mutã vechea platformã alãturi, pãstrându-i dimensiunile în aºa fel încât gunoiul de la capete sã se aºeze în interiorul noi platformei. Cantitãþile mari de compost se întorc mecanizat cu maºini de vânturat, întors ºi format platforme. La întorsul al IIIlea se recomandã aplicarea prin împrãºtiere a unui kg de sulfat de cupru (piatrã vînãtã) la tona de compost.

12

Pagina 10 din 27

http://www.afaceri-ok.com

Pent u dezinfecþie se poate folosi Fo malinã, soluþie în concent aþie de 2-3 % cu ca e se st opesc ma ginile platfo mei ºi pa doseala din beton, înainte de aºezare. Ca pesticide se pot utiliza Benlate 0,2 %, care prezintã acþiune fungicã ºi acaricidã, precum ºi Dimilin 0,2 % ca insecticid. Cu aceste substanþe se stropeºte platforma la întorsul al IV-lea. Ø Pasteurizarea naturalã. Dupã ultimul întors în platforma de compost se fac niºte canale de aerisire, cu burlane perforate pentru evacuarea aerului încãlzit din interior. Platforma în întregime se acoperã cu folie de polietilenã pentru o perioadã de 48 ore. Se controleazã temperatura în interior (trebuie sã ajungã la 65-72°C). Reþeta 2 (compost mixt) pe bazã de paie, gunoi de porc ºi gunoi de pãsãri. Pentru a obþine o tonã de compost se vor folosi urmãtoarele materiale: · gunoi de porc - 250 kg; · gunoi de pãsãri - 100 kg; · paie de grâu - 150 kg. La cestea se vor mai adãuga 2 kg de uree la aºezare ºi 24 kg de ipsos repartizat la fiecare întors. Fazele tehnologice de pregãtire a compostului Ø Preînmuierea se face ca la reþeta 1 ºi dureazã 12 zile. Ø Omogenizarea la preînmuiere se face în cea de a 6-a zi de la primul udat. Cele 3 materiale se amestecã bine apoi se aºeazã ºi se taseazã, dupã care se udã în continuare încã 6 zile. Ø Aºezarea la compostarea aerobã se face în cea de a 13-a zi ºi constã în afânarea materialului. Se adaugã ureea. Ø Executarea întoarcerilor se face tot la intervale de 3-4 zile, întrun numãr tot de 3-4. Se adaugã ipsos la fiecare întors. Ø Pasteurizarea naturalã este identicã cu cea prezentatã la reþeta 1.

13

Pagina 11 din 27

http://www.afaceri-ok.com

Reþeta 3 (compost sintetic) pe baz de paie ºi gunoi de p s ri. Pentru obþinerea unei tone de gunoi sunt necesare: - paie de grâu - 350 kg; - gunoi de pãsãri - 150 kg. La aceste componente se mai adaugã: malþ - 50 kg, uree tehnicã - 7 kg ºi ipsos - 20 kg. Fazele tehnologice de pregãtire a compostului Ø Preînmuierea se face, de asemenea pe o suprafaþã betonatã ºi dureazã 1-2 zile. Ø Aºezarea compostului în platforma de preînmuiere. Compostul se aºeazã în formã dreptunghiularã cu lãþimea de circa 2 m ºi înãlþimea de 1-1,5 m; se udã zilnic iar mustul se recirculã timp de 7 zile. În ultima zi de preînmuiere se adaugã jumãtate din cantitatea de uree (3,5 kg). Se taseazã. Ø Omogenizarea compostului în platforma de preînmuire - 1 zi. Se mai udã în continuare 4 zile, iar în cea de a 4-a zi se mai adaugã cealaltã jumãtate de uree ºi se taseazã. Ø Aºezarea la compostarea aerobã. Prin aceastã lucrare compostul se va aºeza afânat cu furca, fãrã a se mai tasa, deci se desface platforma anterioarã ºi se aºeazã dupã dimensiunile clasice: lãþime 1,8-2,0 m, înãlþime 1,7-1,8 m ºi lungimea cît este necesar. Ø Executarea întoarcerilor. Se executã la intervale de 3-4 zile, în numãr de 4. La întoarcerea 1 ºi 2 se adaugã malþul ºi ipsosul. Ø Pasteurizarea naturalã se face asemãnãtor ca la reþetele anterioare. Pasteurizarea dirijatã Pentru ciupercãriile mari de peste 1000 mp se adaugã compost sintetic, aplicându-se în mod obligatoriu pasteurizarea termicã pe bazã de abur. Acesta se face cu scopul de a distruge dãunãtorii ºi unii agenþi patogeni. Mare parte din aceºtia sunt distruºi la temperatura de 5560°C dacã se menþin 12-16 ore în condiþii de umiditate de 70-72 %.
14

Pagina 12 din 27

http://www.afaceri-ok.com

Pasteu iza ea di ijatã se executã înt -un tunel special const uit din beton, cu izolaþie ºi p evãzut cu instalaþie de di ija e a abu ului p ecum ºi o ventilaþie pentru introdus aer proaspãt ºi recircularea aburului amestecat cu aerul. Compostul se introduce în tunel, aºezat vrac, pe o înãlþime de 1,5-2,0 m, se închid uºile cât mai ermetic, se monteazã termometre de la distanþã în câteva puncte în compost ºi în aer ºi se deschide ventilaþia de recirculare. Pasteurizare decurge în 4 etape: Etapa 1. omogenizarea temperaturii din compost la valori de 3040°C, timp de 2-3 ore, prin recircularea a 200 mc aer/tona de compost; Etapa 2. încãlzirea compostului se face pânã la 55-57°C, timp de 10-12 ore; Etapa 3. pasteurizarea propriu-zisã la temperatura de 57-58°C ºi dureazã 10-24 ore. În timpul pasteurizãrii se va evita depãºirea temperaturii maxime din compost de 60-62°C, deoarece pot fi distruse o serie de ciuperci saprofite utile ºi actinomicete; Etapa 4. fermentaþia dirijatã, dureazã 5-6 zile ºi se realizeazã la 2 praguri de temperaturã. La început aceasta se scade treptat de la 58-60°C pe parcursul a 10 ore, pânã la valori de 5455°C ºi se menþine 3 zile. La al doilea prag se scade temperatura la 45°C pentru o perioadã de 24-48 ore, dupã care aburul se opreºte, se deschi uºile, se menþine ventilaþia cu aer proaspãt introdus prin filtre, în scopul rãcirii compostului ºi transferarea lui în ciupercãrii pentru însãmânþat.

15

Pagina 13 din 27

http://www.afaceri-ok.com

Cum s apreciem cali a ea compos ului - Gradul de umiditate al compostului. Umiditatea optimã a compostului trebuie sã fie cuprinsã între 63-65 %. Conþinutul în apã al compostului se poate verifica luându-se în mânã compost bun, se strânge puternic ºi dacã nu curge apã printre degete dar mâna se umezeºte, compostul are umiditate optimã. - Culoarea caracteristicã este cafeniu-închis. - Textura - elasticã. Dacã prin strângerea în mânã nu se face bolovan ºi nu se lipeºte de mânã înseamnã cã compostul este bun. - Paiele sã se rupã cu uºurinþã. - Mirosul sã fie a pâine coaptã, în nici un caz de amoniac. - Sã conþinã actinomicete adicã microorganisme mineralizante care îºi manifestã prezenþa prin apariþia unor pete cenuºii-albicioase pe marginea platformei de compost. - Reacþia chimicã sã fie uºor alcalinã, cu pH cuprins între 7,2-7,6. Reacþia acidã nu este favorabilã culturii ciupercilor. Alte sfaturi practice privind obþinerea sau corectarea compostului · iarna, la preînmuiere se poate folosi apã caldã; · vara, pentru o bunã aerisire a compostului, acesta se poate aºeza pe capre de lemn; · dacã compostul prezintã miros de amoniac, se vânturã cu furca înainte de a fi introdus în spaþiul de culturã; · dacã are reacþie acidã, i se mai adaugã ipsos; · dacã este prea umed ºi reacþia lui nu mai permite adãugarea de ipsos, se vânturã cu furca; · pentru compostarea aerobã, dacã este uscat se mai adaugã apã sau must de gunoi, însã cu foarte multã grijã.

16

Pagina 14 din 27

http://www.afaceri-ok.com

Preg irea compos ului pen ru ciuperca Agaricus edulis prezintã unele particularitãþi Pentru însãmânþarea unei suprafeþe de 10 mp este necesarã o cantitate de compost de 7-8 kg (700-800 g/mp). În vederea obþinerii unei tone de compost se utilizeazã: - gunoi de cal pe suport de paie - 400 kg; - adaos de paie de grâu (12-15 %) - 60 kg. Fazele tehnologice de pregãtire Preînmuirea se face timp de 12-14 zile Compostarea aerobã dureazã 16-18 zile, timp în care se executã 15 întoarceri, pentru a rezulta un compost bine fermentat, de culoare brunã-negricioasã. Aprecierea calitãþii: § fãrã miros de amoniac; § pH-ul 7,5-8,0; § umiditatea 62-65 %; § paiele sã se rupã uºor. Toate celelalte etape tehnologice din tehnologia de culturã sunt identice cu cele întâlnite la ciuperca Agaricus bisporus.

17

Pagina 15 din 27

http://www.afaceri-ok.com

4. Însãmânþarea ciupercilor Agaricus spp.
Însãmânþarea se executã direct în ladã, sac, pe patul aºezat pe stelaj sau pe pardosealã. Dupã introducerea compostului în local, se lasã 24 sau 48 ore pentru a se rãci. Temperatura în interiorul compostului nu trebuie sã depãºeascã 27-28°C. Pentru a asigura rãcirea, compostul poate fi amestecat cu mâna sau cu furcile. Norma de miceliu la ciupercile de bãlegar este de 700-1000 g (0,71,0 kg) la 100 kg compost, repartizat uniform pe un mp. nainte de efectuarea însãmânþãrii se opreºte o cantitate de 100 g miceliu din fiecare kg, care se împrãºtie la suprafaþa straturilor gata însãmânþate (miceliu de control). Însãmânþarea propriu-zisã constã în introducerea miceliului în compost. Miceliul se mãrunþeºte cu grijã cu mâna curatã ºi se împrãºtie (jumãtate din cantitate) deasupra stratului. Se cuprinde o cantitate de compost cu mâna ºi se întoarce introducând miceliu în interior. Se împrãºtie apoi alt strat de miceliu ºi se repetã operaþia, dar mai adânc pânã la fundul recipientului. Se niveleazã apoi stratul ºi se taseazã uºor cu o driºcã de lemn ºi se împrãºtie miceliul de control. Dupã încheierea însãmânþãrii se acoperã straturile cu hârtie tip ziar (absorbantã) nu lucioasã, nici prea groasã ºi nici prea subþire. Aceastã hârtie se menþine în permanenþã umedã, prin stropiri fine, zilnice sau mai des, totdeauna pe suprafaþã efectuându-se în acelaºi timp ºi tratamente preventive cu Formalinã, Decis sau Sulfat de cupru. Hârtia se menþine pe straturi timp de 7-8 zile, dupã care se îndepãrteazã ºi se aplicã amestecul de acoperire. Dupã însãmânþare ºi acoperire cu hârtie, în ciupercãrie se menþine o curãþenie strictã, se amplaseazã termometre în aer ºi în substrat, pentru urmãrirea temperaturii.

18

Pagina 16 din 27

http://www.afaceri-ok.com

5. Acoperirea
Acoperirea straturilor însãmânþate Acoperirea straturile se executã la 7-8 zile de la însãmânþare. Dacã se întârzie peste 10 zile, producþia scade proporþional cu numãrul de zile întârziate. Lucrarea se poate executa ºi imediat dupã însãmânþat, eliminându-se utilizarea hârtiei. Acoperirea straturilor însãmânþate se face cu un amestec de materiale având ca bazã turba, iar în lipsa acesteia, pãmântul de þelinã. Principalele componente ale amestecului de acoperire ºi condiþiile ce urmeazã a fi îndeplinite · Turba (poate fi neagrã sau roºie) sã fie fibroasã, sã nu prezinte exces de umiditate (sã fie ca un pãmânt jilav). Dacã este prea umedã, se usucã, se mãrunþeºte ºi se cerne (particulele sã nu aibã dimensiuni mai mari de 5 mm). · Nisipul. Se recomandã nisipul calcaros, deoarece are capacitate mare de reþinere a apei. Se folosesc în amestec cu alte materiale, iar dacã conþine pietre mari, se cerne. · Pãmântul de þelinã. Se preferã pãmântul din lucerniere, se decoperteazã solul de deasupra solului pe o adâncime de 20-30 cm, se mãrunþeºte ºi se cerne. · Piatra calcaroasã. Se va evita pe cât posibil folosirea pietrei colorate, preferând piatra de culoare albã sã nu murdãreascã ciupercile cu oxizii conþinuþi. Se foloseºte numai în amestec. · Perlitul este o rocã sticloasã formatã în medii acvatice. Bine mãrunþit poate fi inclus în alcãtuirea unui amestec de acoperire curat.
19

Pagina 17 din 27

http://www.afaceri-ok.com

· Perlit expandat sau pe liflo . Este obþinut din tuful vulcanic p in t ata e te micã, P ezintã g anule cu diamet ul de 3 mm, folosit pentru realizarea unui amestec de acoperire de calitate datoritã capacitãþii de reþinere a apei. Se poate folosi în amestec cu turbã sau chiar singur. Reþete de amestec de acoperire Reþeta pe bazã de turbã Reþeta 1 turbã - 3 pãrþi nisip - 1 parte cretã furajerã - 5 % Reþeta 2 turbã - 3 pãrþi piatrã calcaroasã - 1 parte cretã furajerã - 5 %.

Reþeta pe bazã de pãmânt de þelinã Reþeta 3 Reþeta 4 • pãmânt de þelinã - 3 pãrþi • pãmânt de þelinã - 3 pãrþi • nisip - 1 parte • nisip - 1 parte • praf de cãrbune - 2 pãrþi • cretã furajerã - 10 % Nisipul nu trebuie sã depãºeascã 25 % din volumul amestecului Pregãtirea amestecului ºi tehnica de acoperire Dupã ce a fost aleasã reþeta convenabilã se trece la amestecarea celor 2-3 componente. Dacã sunt uscate se umezesc, dupã care se adaugã creta furajerã ºi se amestecã din nou ºi se dezinfecteazã. Unde existã posibilitãþi se executã o dezinfectare termicã (cu abur la temperatura de 60°C timp de 5-6 ore). În cele mai frecvente cazuri în cultura clasicã se practicã dezinfecþia chimicã a amestecului cu Formalinã (concentraþie 40 % s.a.). Pentru 1 mc amestec de acoperire se folosesc 2 litri Formalinã. Dacã amestecul nu a fost umezit Formalina se dilueazã cu apã în proporþie de 1/1 sau 1/2. Se stropeºte grãmada ºi se lopãteazã pânã se foloseºte toatã cantitatea de soluþie chimicã, dupã care se acoperã cu o
20

Pagina 18 din 27

http://www.afaceri-ok.com

folie de polietilenã ºi se lasã 8-10 zile. Înainte de a fi folosit amestecul se lopãteazã pânã când dispa e mi osul de Fo malinã. Tehnica acoperirii. Se strâng hârtiile ºi se verificã dacã incubarea miceliului a decurs fãrã apariþia de infecþii cu diferite mucegaiuri (verzi, negre, cenuºii, roºii). Dacã se constatã astfel de infecþii se îndepãrteazã zonele de substrat pe o adâncime de 1-2 cm, iar locul respectiv se dezinfecteazã chimic cu soluþie de Formalinã, 2 % (cu ajutorul unui tampon de vatã sau tifon) ºi se prãfuieºte cu un fungicid 1-2 g/mp (Zineb, Perozin). Se aºeazã amestecul în grosime de 2,5-3,5 cm, se niveleazã. Verificarea grosimii amestecului de acoperire se face cu degetul arãtãtor, care se introduce în amestec - trebuie ca prima falangã a degetului sã intre complet în amestec. Dupã încheierea lucrãrii, în spaþiu de culturã se face un tratament preventiv cu Formalinã, în concentraþie de 1 % peste tot. Pe o suprafaþã de 1 mp de culturã se utilizeazã 300-500 ml soluþie, iar în restul spaþiului pânã se umezeºte totul. Unde existã posibilitãþi, amestecului de acoperire i se fac urmãtoarele analize chimice: - pH-ul 7,2-7,6 (dacã este acid se va corecta cu cretã) - conþinutul în calciu activ 5-10 %, pentru reþinerea apei; - conþinutul în azot organic 0,18 %; - fãrã conþinut în mangan sau fier; - umiditatea 67-70 .

6. Lucrãrile de îngrijire a culturii de ciuperci ºi condiþiile de microclimat recomandate
Dupã însãmânþare Temperatura trebuie menþinutã la 20-24°C pentru a realiza incubarea. Diferenþele între zi ºi noapte sã nu fie mai mari de 3-4°C. Menþinerea între limite normale a concentraþie de bioxid de carbon (CO2), a aerului din spaþiul de culturã. Aceste limite sunt cuprinse între 0,03-0,1 %. Dacã aceastã concentraþie este mai mare de 0,5 %, dezvoltarea ºi fruc21

Pagina 19 din 27

http://www.afaceri-ok.com

tifica ea ciupe cilo este stânjenitã sau chia op itã ºi cultu a poate fi comp omisã. Sistemul de ventilaþie t ebuie sã fie de 0,5-1 mc ae /o ã/ mp de culturã. Umiditatea relativã a aerului trebuie menþinutã la 85 %. Hârtia cu care sunt acoperite straturile trebuie sã fie permanent umedã, prin pulverizarea finã a apei. Dacã hârtia s-a rupt, din diferite cauze, se înlocuieºte în totalitate pe sacul sau lada respectivã. Se menþine, de asemenea udã ºi pardoseala din ciupercãrie. Pentru udat se foloseºte Vermorelul pentru pulverizarea finã a apei. Toate tratamentele chimice se vor executa cu Vermorelul sau pompa Kalimax. Dacã nu apar atacuri de boli ºi dãunãtori de la însãmânþat pânã la acoperit se fac numai tratamente preventive cu Formalinã 0,51 % (2 tratamente la interval de 5-6 zile) ºi 1-2 tratamente cu Nogos 0,2 %. Cantitatea de apã pentru stropit, precum ºi de soluþie pentru tratamente nu trebuie sã depãºeascã 100 ml/mp de culturã, aplicatã o singurã datã. Dupã acoperire Temperatura în spaþiul de culturã se scade la 18-20°C, umiditatea relativã a aerului trebuie sã fie de 85 %, prin menþinerea amestecului de acoperire ºi a pardoselii permanent umede. Ventilaþia se mãreºte la 1-2 mc aer/orã/mp. Cantitate de apã la stropire sau tratament se menþine în limitele de 50-100 cmc/mp de culturã. Dupã aproximativ 5 zile de la acoperire miceliul ciupercii începe sã pãtrundã în amestecul de acoperire, iar dupã 10-12 zile încep sã se formeze fructificaþiile. Recoltarea primelor ciuperci are loc dupã 18-20 zile de la acoperirea straturilor ºi dupã 30-34 zile de la însãmânþare. n faza în care începe formarea primelor fructificaþii, temperatura trebuie sã fie de 16-18°C. Dacã aceastã condiþie nu este îndeplinitã, ciupercile apãrute se înmoaie, pier, apar din ce în ce mai puþine ºi cultura se poate compromite. Ciuperca Agaricus bisporus preferã temperaturã scãzutã, chiar pânã la 10°C, iar ciuperca termofilã Agaricus edulis se dezvoltã la un optim de temperaturã de 24-26°C. De la acoperire pânã la apariþia primelor fructificaþii se fac tratamente cu Formalinã, 5 %, Nogos 0,2 %, intercalat la interval de 4-5 zile.
22

Pagina 20 din 27

http://www.afaceri-ok.com

În perioada recol rilor Temperatura se menþine pe cât posibil la pragul de 15-17°C (min. 10-12°C ºi max. 19°C). Umiditatea relativã a aerului de 80-95 %, corelatã cu temperatura din local. Ventilaþia va fi de 1-2 mc aer/orã/mp de culturã la 8-10-12 m3 aer/mp, dar viteza aerului nu trebuie sã fie mai mare de 0,3 m/sec. Verificarea acestei viteze se realizeazã cu ajutorul unei lumânãri aprinse. Când viteza aerului este sub 3 m/sec, flacãra nu pâlpâie. Când ventilaþia este insuficientã piciorul ciupercii apãrute se alungeºte, iar pãlãria rãmâne micã în diametru ºi se deschide prematur, scãzând valoarea comercialã. Tot în cazul unei ventilaþii insuficiente, pe suprafaþa straturilor de culturã îºi fac apariþia diverse mucegaiuri, favorizate însã ºi de umiditatea excesivã. Din momentul apariþiei ciupercilor nu se mai fac tratamente cu substanþe pesticide. Dacã acest lucru se impune în mod absolut obligatoriu, se recolteazã toate ciupercile ºi se aplicã tratamentul recomandat. Datoritã faptului cã în sistem gospodãresc se utilizeazã compost clasic, cu pasteurizare naturalã, în culturã apar musculiþele negre (Phorideae) care se combat cu Decis 1 %, Karate 0,2 % sau cu Dimilin 0,150,2 %. Preventiv între valurile de culturã se fac tratamente cu Formalinã 0,5 %. Alte lucrãri care se executã în perioada recoltãrii sunt: Plivitul butonilor ºi ciupercilor bolnave. Operaþia se executã cu vârful unui cuþit. Golurile rãmase goale se acoperã cu amestec de acoperire. În cazul în care amestecul s-a terminat se va face altul dupã aceeaºi reþetã, dezinfectat, în cantitate suficientã pentru a ajunge pe toatã perioada recoltãrii de 45-50 zile.

23

Pagina 21 din 27

http://www.afaceri-ok.com

Par iculari þile microclima ului pentru ciuperca Agaricus edulis În þara noastrã este recomandatã pentru sezonul cald tulpina amelioratã 303 de Agaricus edulis, de culoare albã. Cultura clasicã în sistem gospodãresc · Pentru însãmânþat se foloseºte o normã mai redusã de miceliu de 0,6-0,7 % (600-700 g la 100 kg compost). · Incubarea. Temperatura optimã în localul de culturã de 25-28oC, necesarul de aer va fi de 0,5-1 mc/orã/mp, iar umiditatea relativã a aerului 95-100 %. Stropitul hârtiilor se face la 1-2 zile. n primele 15 zile de la însãmânþare nu este obligatorie ventilaþia dirijatã. · Dupã acoperire. Grosimea stratului de acoperire va fi de 3,5-4 cm. Temperatura optimã va fi dirijatã între 23-25oC, ventilaþia de 23 mc aer/orã/mp în primele 10 zile, cu o funcþionare de 15 minute pe orã, mãrindu-se treptat la 30 minute ºi un necesar de 5-6 mc/ orã/mp. Concentraþia de bioxid de carbon în localul de culturã poate fi de 0,2-0,3 %, deci mai ridicatã de câteva ori decât la Agaricus bisporus. Umiditatea relativã a aerului se menþine la 95-100 %. · Recoltarea. Se întinde pe o perioadã de 80-100 zile, incluzând 6-7 valuri de ciuperci. Ciuperca Agaricus edulis este mai rezistentã la atacul unor boli produse de virusuri, bacterii, ciuperci parazite decât ciuperca Agaricus bisporus.

24

Pagina 22 din 27

http://www.afaceri-ok.com

7. Principalii dãunãtori care pot produce pagube în cultura ciupercilor
I. Dãunãtorul Diptere C nd apare ˛nainte ºi dupã intrare n faza de recoltare a culturii • Cum se manifestã Muºte mici, brune, cu o singurã pereche de aripi Dezvoltare ou-adult 25-35 zile • Combaterea

1. Sciaria Fenestralis (Þinþarul ciupercilor) (Sciaridae)

Aer filtrat n localul de culturã Prãfuirea cu Detox, Lindatox, Dipterex a marginilor platformelor de compost (1 gr/mp) Dezinfectarea termicã a amestecului de acoperire Fumegarea spaþiului de culturã cu Bladafum – 1 capsulã la 300 m3, sau cu ORGA-KAS aerosili 1 flacon la 2000 mc.

2. Megaselia Nigra Megaselia Halterale (Muºtele ciupercilor) (Phoridae)

Identic

Larvele cu capul negru atacã miceliul ºi butonii care se nmoaie • Muºte de cca. 3 mm, gheboase

• •

• •

Larvele sunt mai mici ca cele de la Sciaridee Sapã galerii în inte- • riorul ciupercilor

Stropiri periodice cu NOGOS 0,2 % imediat dupã acoperire pînã la formarea butonilor la suprafaþa patului, la intervale de 5-6 zile (la care se referã?) Dezinfectarea termicã a spaþiului de culturã, nainte de evacuarea compostului uzat ºi nainte de umplere

Mycophila Fungicola Identic (Muºtele cecid) Cecydomydae

Dezvoltarea ou-adult 48 sãptãmîni • Musculiþe mici de • culoare gãlbuie cu antene mici ºi roze. • • Larvele sunt mai mici ca cele de la Sciarida Se nmulþesc foarte • repede (sexuat ºi podogenezã) Distrug miceliul ºi mugurii de fructificare

˛ncorporarea n compost n timpul nsãmînþãrii a 50-100 ppm. BIRLANE º.a. granule de 10% revenind 50-100 gr/mp.

25

Pagina 23 din 27

http://www.afaceri-ok.com

8. Recoltarea
Ciupercile apar în 5-6 valuri, fiecare val având 3-5 recoltãri la interval de 2-3 zile. Recoltatul ciupercilor se executã manual sau mecanizat. Tehnica recoltãrii manuale constã în desprinderea prin rãsucire cu mâna dreaptã iar cu mâna stângã se þine buchetul pentru a nu se smulge. Dacã într-un buchet sunt mai multe ciuperci recoltarea se face eºalonat. Se desprind cu atenþie ciupercile gata de recoltat, astfel ca sã nu fie deranjate cele care rãmîn în continuare. Dupã ce s-au recoltat toate ciupercile din buchet se scoate cotorul cu cuþitul. Momentul optim de recoltare este atunci cînd voalul este suficient de întins ºi nu a început sã se rupã, iar mãrimea pãlãriei este maximã, în funcþie de caracterele tulpinii cultivate. Înainte de recoltare nu se fac stropiri cu apã. Pentru conservare ciupercile se recolteazã în faza de butoni cu dimensiunea de 1-2 cm. Randamentul în cultura ciupercilor în sistem clasic este de 8-10 kg ciuperci la 100 kg substrat însãmânþat. Sortarea ºi ambalarea Se face calibrarea ciupercilor dupã mãrimea diametrului, pe calitãþi comerciale þinînd cont ºi de aspect, de deschiderea pãlãriei, dimensiunea piciorului. Golirea ºi dezinfectarea spaþiului de culturã În ciupercãriile cu flux continuu, înainte de golirea spaþiului de culturã se face dezinfectarea termicã a compostului uzat, prin injectarea aburului direct în încãpere ºi menþinerea compostului uzat la 60-70°C timp de 12-24 ore, urmat de rãcire ºi numai dupã aceea se face golirea.
26

Pagina 24 din 27

http://www.afaceri-ok.com

În spaþiile sezonie e, unde nu u meazã din nou cultu a de ciupe ci, se ecomandã dezinfecta ea chimicã a sup afeþei amestecului de acoperire ºi lãzilor prin stropire cu soluþie de sulfat de cupru 4-5%, sodã causticã 10% sau formalinã 4-5% ºi numai dupã aceea sã se execute golirea. În alte spaþii (pivniþe, magazii, grajduri, etc) dezinfectarea se poate realiza cu orice produs eficace. Compostul uzat se transportã ºi se depoziteazã într-o platformã la o distanþã mai mare de spaþiul de culturã a ciupercilor. Acesta poate fi folosit imediat la fertilizarea solului în cîmp pentru culturile horticole, sau pãstrat timp de 2-3 ani ºi prelucrat de mai multe ori, pentru a fi folosit la fertilizarea solului în sere sau pentru producerea rãsadurilor de legume în amestec cu turbã ºi compost forestier. Nu se recomandã folosirea în sere a compostului uzat proaspãt scos de la culturã, datoritã conþinutului ridicat de sãruri totale rãmase de la ciuperci, care pot ajunge la concentraþii de 1-2%, fiind nocive plantelor verzi, numai atunci cînd compostul uzat este dezinfectat termic.

27

Pagina 25 din 27

http://www.afaceri-ok.com

Mic dicþionar explicativ
Pardosea Deratizare Parapet Declanºare Exhaustoare Viciat Tubulatura Orificiu Freaticã Talaº Ipsos Malþ Podea A stîrpi ºoareci sau ºobolani prin otrãvire cu substanþe chimice Perete (de înãlþime micã) din piatrã, lemn, metal etc. A se stîrni, a se porni Ventilator folosit la evacuarea forþatã a gazelor din aer dintr-o încãpere Stricat, infectat Ansamblu de þevi care comunicã între ele sau care fac parte dintr-un sistem tehnic Deschidere, gaurã (Despre ape) care alimenteazã izvoarele, fîntînile etc. Aºchii lungi, subþiri ºi rãsucite care se desprind la prelucrarea cu rindeaua sau cu alte unelte cu tãiaº lat Ghips (De la fabrica de bere) Produs obþinut din boabe de cereale (mai ales de orz) încolþite, uscate ºi mãcinate, folosit la fabricarea berii sau spirtului (Despre o suprafaþã) Pe care poate aluneca un corp, alunecãtor
28

Glisant

Pagina 26 din 27

http://www.afaceri-ok.com

Tasare Vrac

Îndesa e, cufunda e Mod de depozitare ºi de transport în grãmezi neordonate ºi fãrã ambalaj al unor materiale sub formã pulbere, granule sau bucãþi A întoarce cerealele cu lopata pentru aerisirea ºi rãcirea lor A repartiza, a împãrþi, a diviza

A lopãta A eºalona

Omogenizarea Amestecarea

29

Pagina 27 din 27

http://www.afaceri-ok.com

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->