Sunteți pe pagina 1din 45

r

-
I
Lp 1,2
Dr.Gag Otilio
Igienizarea orala
-
metgde de realizare
Mijloacele
principale de indepartare a
placii microbiene.
1. Periajul
gingivo-dentar.
lndepartarea
placii microbiene si prevenirea acumularii ei pe dinti si
su prafetele gi ngivale a diacente reprezinta conditia esentia la pentru
mentinerea stari de sanatate
gingivale si parodontale.
Rezultatul tratamentului
parodontal, oricat de complex si de
sofisticat, poate fi compromis daca pacientul nu isi insuseste un program
corect de autoigienizare.
Peri aju I gingivo-denta r a re obiectivele u rmatoa re :
- lnepartarea placii microbiene, a depozitelor moi de pe suprafetele
dentare accesibile si zonele gingivale adiacente;
- Stimularea circulatiei
,
vasularizarii si keratinizarii normale a gingiei,
cresterea tonusului fu nctional.
2. Alegerea periei de dinti.
Exista un numar mare de perii de dinti
,
care difera prin
caracteristicile perilor din care sunt confectionate:
- Natura provenientei;
- Lungime;
- Numar;
- Diametru;
- Aranjament;
- Consistent: tari
,moi;
- Flexibilitate: suPle, rigide.
Periile cu
peri naturali sunt confectionate
mai frecvent din:
peri de camila, mai moi, folodite
pentru periajul "fiziologic";
peri de
Porc,
mai tari.
-1-
Periile cu
peri din materialsintetic:
Nu retin apa si detritusurile
organice;
Rezistenta mecanica;
Flexibilitate;
uniformitatea
dimensiunilor
in lungime si diametru;
Omogenitatea
materialu I ui'
Avantaiele
periilor cu
peri naturali:
- Se incarca bine si retin
pasta de dinti
- Nu produc traumatisme
gingivale
- suplete,o buna adaptare la suprafetele
dentare si gingivale.
Dezavantaiele
periilor cu
peri naturali:
- Degradare mecanica
print imp relative scurt,
prin retinerea si
imbibarea cu apa si detritusuri organice;
-ogamalimitataprivindconsistentsiflexibilitatea.
METODE DE PERIAI .
Metoda BASS
(periaiul santului
gingival)'
- urmareste indepartarea
placii bacteriene de pe marginea ginginala
Iibera si din santul gingival,pe o adancime de 0,5-1mm
- se folosesc
perii moi,din material plastic cu capatul rotunjit.
Tehnica:
- peria se aplica in unghi de 45 fata de axul lung al dintilor,cu capatul
filamentelor orientate spre santul gingival
- se exercita o usoara
presiune in axul fibrelor si o vibratie inainte si
inapoi pe directia santului
gingival
- se exercita
pentru fiecare
grupa de dinti,vestibular si oral,cca 20 de
curse vibratorii,timp de 10 secunde
Avantaje:
- insusire cu usurinta de catre pacient
- indepartarea
placii microbiene din zonele unde concentrarea sa este
maxima:spatii interdentare si santul
gingival
lndicotie:
- persoane sanatoase
- persoane cu boala
Parodontala
-2-
Metoda STILLMAN
(modifi cata).
- se folosesc
perii de dinti cu filamente de consistenta medie spre tare
Tehnica:
- peria se aplica in unghi de 45 fata de axul longitudinal al dintilor, in
portiunea de colet,ata
pe dinti cat si pe gingia adiacenta
- se efectueaza miscari vibratorii scurte,in sens mezio-distal,
concomitent cu deplasarea
periei dinspre
gingia fixa
,catre
marginea
gingivala libera si suprafata dintelui,pana la nivel ocluzal sau incizal
lndicatie:
- retractie gingivala
Progresiva
- igienizarea suprafetelor radiculare expuse in urma gingivectomie.
MetOdA FONES:
Tehnica:
- se realizeaza cu dintii in ocluzie pe fata vestibulara,miscari
ample,circulare,cu un diametru cat mai mare posibil
- cu gura deschisa se realizeaza aceleasi miscari pe fetele palatinale si
linguale
lndicatie:
- la copii(doar ca metoda de insusire a periajului,care ulterior va fi
corectat prin tehnicile amintite)
Metoda catedrei din Bucuresti:
Tehnica:
Periaiul fetelor vestibulare:
- se face separat pt fiecare arcada maxilara si mandibulara
- se executa miscari ample in plan vertical
,dinspre
fundul de sac
vestibular spre marginea incizala sau suprafata ocluzala
- ciclul se reia pt fiecare zona de 10-15 ori
-3-
Periajul zonelor palatine si linguale laterale:
- peria dentara se tine in planorizontal
- se fac miscari ample,semicirculare in plan vertical,dinspre gingie spre
dinte
Periaiul zonelor palatinale si linguale frontale:
- peria dentara se tine vertical
- se executa miscari rectilinii dinspre gingie spre dinte in axul dintelui
Periajul suprafetelor ocluzale:
- peria se aplica cu capatul filamentelor in santurile si fosetele de pe
suprafata ocluzala
- se executa miscari scurte mezio-distale sau usoare miscari circulare
de 10-15 ori
- se continua cu deplasarea
progresiva a periei in zona imediat
invecinata,dar mentinuta si pe jumatate
din zona anterioara
lndicotie:
- masaj gingival
- retractie
gingivala progresiva
- igienizarea de rutina
Metoda CHARTERS
(periaiul interdentar):
Peria de consistent medie spre tare se aplica sub un unghi de 45grade
fata de axul longitudinal al dintelui, astfel incat filamentele sa se
angajeze interdentar, cu portiunea terminal spre ocluzal.
Se aplica miscari scurte, vibratorii in sens meziodistal in spatiile
interdentare, cu deplasarea dinspre ambrazura
gingivala spre cea
ocluzala atat vestibular cat si oral.
Metoda este indicate
pentru masajul gingival si pentru igienizarea
zonelor
gingivale in curs de vindecare
,
dupa
gingivectomie sau operatii
cu lambou.
Mijloace secundare, ajutatoare de indepartare a placii bacteriene.
Folosirea firului de matase.
Exista o mare varietate de fire de matase: subtiri, groase, cu suprafete
cerate sau nu, in manunchiuri de filament sau sub forma de panglica ingusta,
continue, cu portiune spongioasa sau scamosata care serveste la igienizarea
portiunii mucozale a corpurilor de punte.
Scobitori din lemn sau plastic.
Cele mai indicate sunt cele din lemn moale de balsa si au o forma
triunghiulara, corespunzatoare spatiului interdentar.Sunt contraindicate in
spatiile ocupate de papila.Cele din plastic sunt asemanatoare celor din lemn si au
acelasi mod de utilizare.
-4-
Sunt indicate penffu indepartarea placii bacteriene si a resturilor organice
din spatiile interdentare libere, prin retractia papilei gingivale.
Perii cu actiune interdentara.
Sunt de diferite tipuri:
- perii cu o singura tufa de filamente de plastic
- peri de forma cilindrica sau conica;
- perii cu tija metalica, asemanatoare periilor de spalt sticle in miniatura;
Se introduce interdentar cu miscari axiale dinspre vestibular spre oral
si invers.
Indicatie tn cazti suprafetelor dentare proximale,in zonele concave
sau neregulate, libere de papila interdentara unde firul de matase nu
acioneaza eficient.
Stimulatoru I gingival.
Consta infi un con de cauciuc aplicat la un maner propiu sau la captul
opus unei peri de dinti.
-5-
Se introduce conul de cauciuc in spatial interdentar ramas liber
dupa retractia papilei gingivale sau in urrna unei interventii
chirurgicale, actionand prin miscari blande de introducere si
indepartare dinspre vestibular si dinspre oral,concomitant cu o
miscare de rotatie, cat permite spatial interdentar. Se foloseste odata
pe zi avand actiune de indepartare a placii microbiene si a
detritusurilormoi si de masaj gingival.
Dusurile si irigatia bucala.
Se realizeaza cu aparate care proiecteaza un
jet pulsatil de apa
asupra dintilor si gingiei.Jetul de apa este emis de o canula sau de un
dispozitiv de dus bucal miniatural si este indreptat interdentar si in
jurul
dintilor.
Actiunea sa este de indepartare a resturilor moi si chiar anumite
portiuni din placa bacteriana.Este un procedeu de curatire adjuvant
priajului dentar.
Apele de
gura.
Nu actioneaza prin frecare ci au actiune usor antiseptic,
aromatizanta, astringent uneori si antiinflamatorie de scurta
durata.Sunt un adjuvant al periajului dentar.
-6-
LP.3 Dr. Gag Otilia
TRATAMENTUL MEDICAMENTOS IMPOTRIVA PLACII
MICROBIEl\8.
Datoria interesului scazut al unor pacienti pt indepartarea zilnica a placii
bacteriene prin periaj, s-au elaborat o serie de medicamente cu efecte
antiplaca.Aceste medicamente sunt inglobate in dentifrice, ape de gura, tablete,
guma de mestecat sau se prezinta sub forma de solutii sau geluri.
Prin acest tratament medicamentos se urmareste:
- indepartarea placii microbiene;
- prevenirea colonizarii microbiene a placii bacteriene;
- prevenirea formarii tartrului ca urmare a calcifierii placii microbiene
Antisepticele folo site : Clorhexidina, S anguinarina, Triclo sanul.
Clorhexidina:
- este antisepticul de electie impotriva placii microbiene datorita
absorbtiei si mentinerii prelungite in ti-p pe suprafetele dentare;
- actiunea clorhexidinei se exercita intre 8 - 10 ore, in functie de gradul
de absortie si de remanenta pe suprafetele gingivo- dentare.
- clorhexidina in concentratie de 0,lmicrogr/ml are actiune
bacteriostatica si in concenfiatie de l00microgrlml - actiune bactericida.
Clorhexidina pt uz stomatologic eista un produs ipizat ce contine:
0,12o/o gluconat de clorhexidina in apa, alcool ll,6yo, glicerina, deisostearat de
sorbitol, zahar:rna si arome.
Alte produse ce contin clorhexidina:
- solutii de clatire a gurii(concentratie de 0,005%)
- geluri A,2o
- lacuri de protectie folosite in profilaxia cariilor de colet si a
hiperesteziei
- membrane de gelozaconsistenta in care se incorporeaza CHX cu
eliberare lenta in pungile parodontale
- cimenturi chirurgicale cu clorhexidina incorporata.
Indicatii:
- prevenirea depunerii
placii microbiene;
- prezenta
Placii
microbiene;
- gingivite acute
- abcese
Parodontale
marginale
- gingivite cronice si parodontite marginale cronice'
Mod de utilizare:
- Clatirea gurii sau aplicatii de gel 2xllzidimineata si seara,timp de cca
30 minute dupa periaj;
- irigaiea supragingivala
o data lzi, cu400 ml CHXsolutie 0,02o/o . se
produce o irigup totata alormarii
placii supragingivale,
fara efecte secundare de
colorare.
- irigatii ale santurilor
gingivale sau a pungilor parodontale cu
CtfXO,Zohau dat rezultate foarte bune in gingivitele cronica si parodontitele
marginale cronica.
- inffoducerea in pungile parodontale ale unor microtuburi
semipermeabile au sao 2}yoCHXau actiune terapeutica
favorabila asupra
abceselor
paro dontale.
Efecte secundare:
(in urma utilizarii
prelungite)
- depgnerea crescuta de tarlru supragingival
- se recomanda controlul se
indepartarea lui la intervale de cel mult 6 huri.
- coloratii
galben maronii ale dintilor, obturatiilorfizionomice
si suprafetei
dorsale a limbi - aceste coloratii se indeparteazapttnperiaj
rotativ cu paste de
curatat si lustnrit folosite dupa detarffaj, de asemenea efectul de colorare poate
fi redus prin asocierea CHX cu polivinil-pyrolidon 5-10%
- modificari tranzitorii ale senzatiei
gustative sau gust amar
- iritatii minime si descuoamari superficiale ale mucoasei bucale, in
special la copii
- reactii alergice
- tulburari digestive,
reactii de intoxicatie alcoolica prin ingestie
voluntara sau accidentala.
Dtn cavzaefectelor secundare,
foloirea clorheidinei
in solutii, paste
,
geluri etc,
trebuie limitata la perioade scurte de timp.
Sanguinarina.
- eficienta asupra placii microbiene si efecte secundare mai reduse decat
ale CHX, dar i se atribuie un risc crescut pt aparitia unor leziuni precanceroase
la nivelul mucoasei cavitatii bucale.
Actiune:
- inhiba microorganismele din santul gingival si pungile parodontale
- inhiba formarea placii microbiene.
Mod de utilizare:
- se foloseste in combinatie cu saruri de Zn, la o concentratie de 16
microgr/ml,iar in scurt timp de la aplicare reduce depunerea de placa w20-60%o.
- se comercializeaza sub forma de apa de gura in concentratie de 0,03oh.
Triclosanul.
- are o eficienta de cca 650/o comparativ cu CHX;
- actiune antimicrobiana asupra unui numar important de patogeni
parodontali;
- uttlizat sub forma de apa de gura, A,lo/o, paste de dinti in combinatie cu
citrat de Zs si copolimeri sau ca si gel in aplicatii locale.
Stogiul nr 4
Dr.Gag Otilio
DETARTRAJUL CU UTTRASUNETE
Reprezinta un adjuvant al detartrajului manual,pe care nu I poate inlocui in
totalitate.Teritoriul de aplicare a detartrajului cu ultrasunete este tartrul
supragingival si in parte, tartrul subgingival,situat la 3-4mm de marginea
gingivala libera.
Partea activa a instrumentului de detartraj este realizata in special din 3
variante, ca forma si mod de actiune:
Forma de spatula
- este usor de aplicat pe fetele accesibile ale dintilor
situate supragingival. tndicat - la inceputul detartrajului
pt indepartarea
depozitelor su pragi ngiva le de ta rtru, pete col orate,detritusu ri orga nice.
Forma de secera
- instrument fin de detartraj,cu varf ascutit,eficient in
special de la incisivi
pana la suprafata meziala a primului molar-..!29!ica! - la
detartrajul fetelor
proximale,meziale si distale si a santului gingival.
Forma de sonda - este un instrument ultra fin de detartraj si are acces la
toate suprafetele dentare .lndicat - in santul gin'gival si in pungile parodontale
mici,de 34mm.
lndicatiile detartraiului cu ultrasunete:
1.ta rtrul su pragingival
2.petele colorate depuse pe suprafata smaltului
3.tartrul din santul gingival sau pungile parodontale superficiale(3-4mm)
4.ln gingivostomatita ulceronecrotica,pt indepartarea
grosiera a depozitelor de
tartru.Fata de detartrajul manual,exista avantajul lipsei de deplasare a
1-
instrumentului,precum si faptul ca suprainfectarea sau difuzarea infectiei este
redusa.
5.La bolnavii hemofilici si in formele de parodontite acute
hiperplazice,ulcerate,cu sangerari accentuate datorita traumatismului
gingival
mult mai redus decat in cazul detartrajului manual.
6.ln fazele incipiente de imbolnavire:gingivita
cronica si parodontita marginala
croni ca su perfici a la, pt acti u nea eficienta, netra u mati ca'
7.ln cursul interventiilor chirurgicale,pt dislocarea unor depozite foarte
aderente.
Contraindicatiile detartraiului
cu ultrasunete:
1.bol navii cu boli infectioase,contagioase
2.pacientii cu reflex de voma exagerat
3.hiperestezie dentinara accentuata
4.copii mici
5.bol navii ca rdiaci,pu rtatorii de stim u lator ca rdia c,i n cazu I a pa ratelor
magnetostrictive.
l
Tehnica detartraiului cu ultrasunete:
Detartrajul vertical - se incepe cu instrumentul in forma de spatula cu miscari
dinspre partea incizala sau ocluzala catre coletul dintelui si inapoi.
Detartrajul orizontal si in diagonala
- tot cu instrumentul in forma de
spatula.completeaza detartrajul vertical printr un caroiaj sistematic al
su prafetelor vestibulo-orale.
Detartrajulfin - cu instrumentul de tip secero,se fac deplasari mici,fine de a
lungul santului gingival.lndeparteaza punctele de tartru restant de pe
suprafetele dentare supragingivale si tartrul din santul gingival.
Detartrajul ultrafin - cu instrumentul de tip sonda,se executa bland,fara
apasare prin miscari limitate.
Avantajele detartrajului cu ultrasunete:
l.mijloc de deta rtraj modern,eficient,e rgonom ic
2.actiune mai putin traumatizanta asupra structurilor dentare si gingivale,cand
este folosit corespunzator
3.indepartarea depozitelor pigmentare de pe suprafetele dentare
4.bine suportat,nedureros{la persoanele adulte,echilibrate neuropsihic,fara
fenomene de hiperestezie dentinara)
Dezavantajele detartrajului cu ultrasunete:
1. Vibratiile puternice aplicate tirnp indelungat,perpendicular pe suprafata
dintelui pot produce desprinderi ale prismelor de smalt si dislocari ale
cementului.
2. Vibratiile puternice in santul gingival pot produce desprinderea epiteliului
jonctional
si a ligamenelor supraalveolare,in special la copii si tinerii din
J
perioada de crestere.
3.Durerile hiperestezice sunt uneorigreu de suportat de pacienti, de la inceput
sau dupa utilizari repetate ale detartrajului cu ultrasunete.
4.Sub actiunea vibratiilor,partea activa a instrumentului poate disloca obturatii
metalice sau nemetalice sau chiar a fatetelor insuficient ancorate pe suportul
metalic al unor coroane si punti.
S.Jetul de apa proiectat pe dinte se imprastie intr-un nor fin,care poate antrena
particule mici de detritus organic cu microbi patogeni,ce poate fi inspirat de
medic sau asistenta.Riscul de infectie este crescut in cazul detartrajului
efectuat pe tere n septic:gi n givita u lceronecrotica, h i perplazi i
u lcerate,i nfectate,su bacute sa u a cute,a bces pa rodonta I ma rgi na l.
S.Jetul de apa reduce vizibilitatea in aria de detartrajsi
poate fi proiectat spre
practician,mai ales in cazul detartrajului
palatinal al dintilor frontali superiori.
T.Rezistenta piesei active poatescadea in timp,se
poate rupe si proiecta in
mucoasa faringiana sau poate fi inghitita.
DETARTRAIUL SONIC.
Exista instrumente de detartraj,asemanatoare
cu cele actionate de
ultrasunete,dar care sunt antrenate de un
jet puternic de aer,fiind amplasate in
locul piesei turbina.
Avantajele detartrajului sonic:
- pret de cost mai mic decat aparatul cu ultrasunete
- volum redus
- aplicare si indepartare usoara
- consum redus de energie
- vibratie de intensitate mai redusa,mai bine suportat de catre
pacienti,in igehr?l si de cei cu hiperestezie dentinara in mod special
- nu necesiti racire cu apa
- nu contamineaza mediul ambiant cu particule purtatoare de microbi
Dezavantaje:
- are o singura treapta de
Putere
- eficienta mai redusa decat aparatele cu ultrasunete.
Stagiul nr 5 Dr.Gag Otilio
TEHNICA DETARTRA'ULUI CU ULTRASUNETE
1. PREGATIREA PACIENTULUI
a) Pentru a preveni refluarea excesului de lichid in faringe, pozitia pacientul
in fotolui va fi aproape de verticala(se foloseste obligatoriu aspiratorul de
sa liva);
b) Protectia pacientului se face cu un sort cu
piept lat, pana sub barbie,din
plastic gros si cu o laveta absorbanta de unica folosinta,din hartie
plastifiata,aplicata pe deasupra,sub barbie
c) Anestezie de contact la persoanele emotive,hipersensibile.
i
2. PREGATI REA I NSTRUM ENTARULU I.
a) Alegerea si asezarea in ordinea de lucru a partilor active, fixarea
primului instrument de lucru in piesa de mana a aparatului.
b) Controluljetului de apa, care se regleaza astfel incat sa raspandeasca un
nor fin de particule.
c) Controlul puterii generatorului devibratii si aducerea lui la un nivel
mediu sau potrivit conditiilor de lucru.
d) Aplicare aspiratorului de saliva.
3. APLICAREA INSTRUMENTULUI DE DETARTRA' CU ULTRASUNETE
a) Detartrajul vertical.
Se incepe cu instrumental in forma de spatula
,care,
mentinut cu partea active la
un unghi de 45grade fata de suprafata de smalt,este antrenat dinspre marginea
incizala sau suprafata ocluzala catre coletul dintelui si inapoi.Pentru fiecare
suprafata dentara sunt necesare 6-10 deplasari verticale in dublu sens.
b) Detartrajul orizontal si in diagonala-completeaza
detartrajul vertical
printr-un caroiaj sistematic al suprofetelor vestibulo-orale.Partea
activa a
instrumentului de tip spatula se inlocuieste cu varianta sa sectionata terminal
in unghi oscutit,care
patrunde in spatiile interdentare
si cu varianta de
spatula cu capatulterminal rotunjit,activa
pe suprafetele orale, in forma
concava, ale incisivilor superios si inferior.
c) Detartrajul fin - se face cu instrumentul tip Secefq, care indeparteaza
punctele de tartru restant de pe suprafetele dentare supragingivale accesibile
I
si tartrul din santul gingival. Acesta este depistat cu varful neactivat al
instrumentului, dupa care, prin apasarea contactului de pornire, se fac
deplasari mici, fine, de-a lungul santuluigingival.
d) Detartrajul ultrafin
-
se face cu instrumentul tip Sgndo, cu care se
indeparteaza depozitele
punctiforme din gropitele coronare si se disloca tartrul
din santul gingival sau pungile parodontale mici, de 3-4mm adancime,
prin
miscari limitate, executate bland, fara apasari.
Este preferabila mentinerea capatului activ al instrumentului de detartraj in
contact mobil cu suprafata vizata, decat un contact fix, prelungit in aceeasi
zona de actiune.
Varful instrumentului de detartraj trebuie verificat sa nu prezinte
neregularitati, rupturi care produc traumatisme puternice ale suprafetelor
denta re.
------------------------------------------------
Stagiul6 Dr. Alina Marian
GINGIVITE: Diagnostic si tratament
fJ l. Gingivita cronica (simpla, necomplicata) = inflamatie cr de cauza
microbiana a papilei si a marginii gingivale libere
--?' Simptomatologie:
usor prurit gingival
discrete dureri, suportabile la penaJ s1 m timpul masticat1e1 unor
alimente dure, eu gust acru pronuntat sau prea fierbinti
senzatie de usturime
sangerari gingivale la periaj si masticatie
Tratament:
depistarea factorilor cauzali locali si favorizanti (placa bacteriana,
tartru, obturatii in exces, lucrari protetice incorecte etc)
instluirea pacientului asupra unui periaj corect precum si a folosirii
mijloacelor secundare de igienizare
debridarea gingivala si detartrajul gingival, precum si aplicarea
ulterioara a unor substante antimicrobiene
in cazul microulceratiilor se practica chiuretajul mecanic al peretelui
moale al santului gingival sau cauterizare chimica eu ZnC12 sol 30%
tratamentul bolilor generale asociate
2. Gingivita hiperplazica simpla de cauza microbiana ( prin placa
bacteri an a care acti oneaza 2-3 l uni)
Simptomatologie:
ging'ia marita in volum
burjoane pediculate sau scsile de culoare rosie-violacee
microulceratii sangerande la atingere
consistenta moale sau mai ferma cand lipsesc suprainfectarile
--7 Tratament: = este acelasi ca si in gingivita cronica; pentru desfiintarea
hiperplaziei propriu-zise se practica:
* gingiYectomie
* gingivecto.nie giN>,ivo-plastic::;
''' operm:ie eu lambou sj excizia gingici fibromatoase
l
3. Gingivite din cursul un or stari fiziologice:
A. Gingivita la pubertate:
Simptomatologie:
inflamatie gingivala de culoare rosie-violacee
tumefactie prin edem eu caracter reversibil
sangerare la masticatie, periaj, atingere eu sonda
hiperplazie gingivala, in special vestibulara eu aspect bulbos al papilei
interdentare
Tratament:
- indepartarea si prevenirea acumular!i de placa bacteriana
- debridare gingivala
- indepartarea tartrului supra- si subgingival
- tratament antimicrobian
- excizia chirurgicala a hiperplaziei gingivale
B. Gingivita din cursul ciclului menstrual:
Simptomatologia apare cateva zile inaintea ciclului menstrual:
senzatie de tensiune si chiar usoara tumefactie gingivala
sangerare gingivala
usoara crestere a mobilitatii dentare fiziologice
Tratamentul:
- indepartarea si prevenirea acumularii de placa bacteriana si tartru
- aplicatii locale de substante antiseptice: CLORHEXIDINA, extracte
vegetale eu actiune antibacteriana si antiinflamatorie
C. Gingivita de sarcina: apare uneori in timpul sarcinii si imbraca un
caracter acut si subacut
Simptomatologie:
gingia este tumefiata, marita in volum, neteda sau boselata, lucioasa
de consistenta moale, decolabila de pe dinte
culoare rosu viu, stralucitor, eu aspect zmeuriu, pana la rosu-violaceu
frecvent gingia este acoperita de depozite fibrinoase sau purulente
sangerare produsa la cele mai miei atingeri
durerea apare doar in cazul suprainfectarii
- pot aparea pungi parodontale adevarate
mobilitatea patologica este de gradul l si 2 putand evolua in cazuri
grave de suprainfectare, pana la avulsia dintilor
2
Tratament:
indepartarea placii bacteriene si a tartrului in stadii cat mai precoce aie
sarcmn
educarea gravidelor pt o igiena corecta
leziunile incipiente se trateaza medicamentos, antimicrobian (aplicatii
locale eu PERIDDROL)
- hiperplaziile se excizeaza chirurgica! doar in cazurile de interferenta
eu ocluzia sau in caz de aspect nefizionomic major; in celelate cazuri
se amana extirparea 4-6 luni post nastere.
4.Gingivite hiperplazice de cauza medicamentoasa
A. hiperplazia gingivala hidantoinica
apare la epilepticii tratati eu dilantin si epanutin
! ! ! se produce la paci enti eu o buna igiena orala, in abesenta placii
bacteriene si a tartrului
Simptomatologie:
hiperplazia: - la inceput este de dimensiuni miei: margele ale
papilelor dentare, in stadii avansate, hiperplazia acoperind o buna
parte a coroanei dentare
este localizata mai mult V, are un aspect lobulat, cosistenta ferma si
NU sangereaza
Tratament: - se incearca un tratament antimicrobian in cazul ulceratiilor
si/sau suprainfectarii
- gingivectomia se face eu precautii legate de ajustarea medicamentatiei
si eu avizul medicului internist
- Tratamentele se fac in conditii de liniste, confmt precum si evitarea
zgomotelor puternice sau a iluminatiei stridente ce pot declansa o criza
epileptica
B. Hiperplazia gingivala prin antagonisti de Ca
- antagonistii de Ca: nifedipin, nitrendipin, verapamil,
diltiazem
Simptomatologie:
- hiperplazia este generalizata, predominant V si interdentar
- volumul hiperplaziei este variabil in functie de doza si perioada de timp
in care s-a instituit medicamentul
- culoare rosu-congestiv eu zone ulcerate-+ rosu- violaceu acoperite
uneori eu placarde fibrinoase alb-galbui
3
- gingie decolabila ce pune in evidenta depozite de tesuturi sfacelate ,
acoperite de exudat purulent
- intr-un nr mie de cazuri, la pacienti eu o foarte buna igiena bucala,
hiperplazia gingivala este de tip nodular eu suprafata neteda si
consistenta ferma
! ! ! ! Medicul stomatolog NU tre buie sa recomande sistarea acestui
tratament vital.
Tratamentul:
-7 local: spalaturi eu solutii antiseptice, cloramina, apa oxigenata,
clorhexidina, extracte vegetale: PYRAL VEX, ROMAZULAN,
TICIVEROL, precum si aplicare de colutorii eu ATB
-7 chirurgica!: gingivectomie si atent chiuretaj al tesutului de granulatie
subiacent urmat de tratament local antimicrobian si antiinflamator
5. Gingivita acuta ulcero-necrotica("gura dureroasa a soldatilor")
Simptomatologie:
subiectiv:
dureri intense la atingerea gingiei
dureri spontane iradiate in oasele maxilare
accentuarea durerilor la contactul eu alimente fierbinti, condimente,
masticati e
senzatie de gust metalic si alterat
- trismus
- halena fetida intensa
obiectiv- semne patognomonice:
l. papilele dentare prezinta in varf o ulceratie crateriforma (papile
decapitate)
2. ulceratii acoperite de depozite pseudomembranoase de culaore alb-
galbuie-+ cenusiu murdar
3. aspectul papilelor si a marginii gingivale libere crateriform,
crenelat, delimitat la baza de un lizereu eritematos
Tratament complex:
-7 de urgenta: spalaturi bucale eu sol. Antiseptice de CLORAMINA,
PERMANGANAT DE POTASIU
ellminarea depozitelor infectate de fibrina prin comprese imbibate in
apa oxigenata
dizlocarea blocurilor mari de tatru eu ultrasunete
aplicarea de colutorii complexe eu antibiotice, corticosteroizi,
antihistaminice, precum si administraea pe cale generala de antibiotice
4
pt pacientii febrili: AUGMENTIN 2-3cpr/zi, AMPICTI.,INA 2 capsule
la 6 ore, 3-4 zile
de eliminare a factorilor favorizanit: dupa amendarea fenomenelor
acute se practica detartrajul minutios supra si subgingival eu ultrasunete
si chiurete Gracey si se fac badijonari dupa detartraj eu colutorii
antibiotice (l O zile) s1 produse apifitoterapice: AFTOLIZOL
AFTOGERANIL, ROMAZULAN, TICIVEROL
definitiv si prevenirea recidivelor:
se tratateaza cariile exsitente si se refac obturatiile incorecte
se refac lucrarile protetice necorespunzatoare
se extrag resturile radiculare irecuperabile
6. Gingivita alergica
- se poate produce ca reactie alergica la: unele componente din pasta de
dinti, din guma de mestecat sau ape de gura
Simptomatologie:
gingia are culoare rosu intens, consistenta moale, volum crescut,
aspect usor granular si sangereaza usor
frecvent apar semne de cheilita si glosita
Tratament:
antihistaminic local si generai - TA VEGYL, solutie orala 0,1%
maleat de dimetinden- FENISTTI.,)
se exclude contactul eu agentul alergen
7. Gingivitele descuamative:
= manifestari gingivale de tip vezicular sau bulos, eu zone de atrofie a
epiteliului din care keratina este slab reprezentata sau lipseste
leziunea de baza este vezicula eu dimensiuni miei pana la 5 mm si
bula eu dimensiuni de cativa cm
- pot insoti urmatoarele boli: pemfigus vulgar, lichen plan, sau infectii
cronice: sifilis, TBC
Tratament:
igiena locala eu perii moi, netraumatizante
atingeri locale eu PERHIDROL 3% diluat Y2 in apa calduta , de 2-3
orilzi
colutorii complcxe de antibiotice si corticosteroizi
aplicatii locale eu produse tipizate de triamcinolon (KENALOG),
FLUOCINOLON, de 3ori/zi
5
8. Gingivite si gingivostomatite acute si subacute
A) Pericoronaritele
Simptomatologie:
dureri la masticatie
- trismus
hipersalivatie
- halena
formarea unui exudat purulent sub capusonul de mucoasa
adenopatie
stare generala alterata si febra
Tratament:
~ preventiv: decapusonarea ehirurgicala la nivelul M3 incomplet erupt
~ curativ:
- spalaturi antiseptice abundente si dese (la inceput la fiecare 1-2 ore)
- instilatii eu colutorii complexe de antibiotice, preeum si antibioterapie
pe cale generala in eaz de stari febrile si subfebrile eu trismus si
adenopatie
- aplicarea unui dren din mesa iodoformata pt 24 ore
B) Gingivostomatita herpetica
Simptomatologie:
- la limita eutaneo-mueoasa, pe buze, apar vezieule in numar variabil,
grupate in buchet, care se sparg dupa cateva zile-+ulceratii, care ulterior se
acopera de crusta si care se pot suprainfecta
- veziculele de pe mucoasa bucala se sparg in timp scurt ( cateva ore) sunt
urmate de ulceratii superficiale de culoare galben-gri, inconjurate de halou
rosu, inflamator
- halena
- dificultati de masticatie
- adenopatie loco-regionala
- stare generala l t ~ r t eu febra, curbatura, cefalee
! ! ! HERP ANGINA = afeetiune eu leziuni eritematoase, vezieuloase si
uleeratii la nivelul valului palatin si a mucoasei istmului faringian, insotit si
de infectii cutanate produse de virusul coxachie A.
Tratament:
- spalaturi eu solutii antiseptice: cloramina, permanganatde potasiu, ceai de
musestel, ROMAZULAN, TICIVEROL
6
---- - -----------------------------------------------------
- aplicatE pe mucoasa ulceroasa a solutiei de NIVCRISOL-D (propolis
+tetraborat de sodiu) de 4-6 orilzi, 5-7 zile
- unguente eu antibiotice: TETRACICLINA, NEGAMICIN B
- medicatie antivirala: ZOVIRAX, ACYCLOVIR crema ( 5% la interval de
3-4 ore, 7 zile) sau tablete pe cale generala.
- imunoprofilaxie specifica (vaccin antiherpetic) si nespecifica ( vacdn
antipoliomielitic, antivariolic)
- vitaminoterapia: C, BI, B2, E
C) Gingivita aftoasa recidivanta
* factori favorizanti locali: dulciuri eu al une, mi ere, ciocolata, condimente,
fumatul excesiv, eruptia dentara, schimbarea periutei de dinti
* factori generali: viroze, afectiuni gastro-intestinale, hipertiroidismul,
sarcina, menstruatia, stressul
-7leziunea elementara = afta = vezicula eu durata scurta de viata ( cateva ore)
12e mucoasa bucala si care prin spargere lasa in urma o ulceratie superficiala
Simptomatologie:
aftele sunt foarte dureroase la masticatie si deglutitie
- trismus
- hipersalivatie
- adenopatie loco-regionala
stare generala alterata: usoara febra, curbatura, insomnie , inapetenta
Tratament:
- spalaturi eu solutii slab antiseptice si clatirea gurii eu ROMAZULAN,
TICIVEROL
- atingeri stricte aie aftelor eu nitrat de argint 30%, solutie ORTHOCROME,
ACID TRICLORACETIC 5-l 0%
- aplicare de paste sau geluri adezive care contin corticoizi: ORABASE,
KENALOG, VOLON, pulverizatii eu spray CODECAM
- aplicatii de colutorii eu antibiotice
- vitaminoterapie C, Bl, B2, B12
9. Gingivite si gingivostomatite de cauza micotica
- cauza: Candida albicans
Simptomatologie:
subiectiv:
- senzatii dureroase la atingere, masticatie, contact eu condimente sau
alimente eu pH acid
- fisuri dureroase ale comisurilor bucale
dificulatea de a purta proteze mobile
7
obiectiv
~ l copii:
- depozite de miceliene de culoare alb-crem, care imita laptele prins,
coagulat, aflate pe mucoasa fetei dorsale a limbii si pe marginile ei, pe
mucoasa jugala, palatinala si pe gingie
- la inceput depozitele sunt izolate apoi conflueaza pe un fond eritematos
generai al mucoasei bucale
- sunt aderente si se desprind doar la o raclare energica, lasand in urma
puncte sangerande
~ l adulti:
- atrofia papilelor filifrome ale limbii
- hiperkeratoza epiteliului gingival, lingua}, uneori j ugal si palatinal eu
aparitia unor piaci albe, aderente
aspect pseudomembranos
- fisuri si ulceratii ale comisurii buzelor
- xerostomie
Tratament:
-7 in forme acute:
- spalaturi eu solutie apoasa de bicarbonat de sodiu l 0%
- administare de NISTATIN (suspensie) sau STAMICIN (dTajeuri); se mai
fol: PIMAFUCIN, CLOTRIMAZOL (Canesten sau Mycelex),
HALOPROGIN (Mycilan)
-7 in fome cronice: AJ.v1FOTERICINA B, un antimicotic puternic dar relativ
toxic
8
Stagiul numarul 7 Dr. Alina Marian
P ARODONTITE: diagnostic si tratament
l. Parodontita marginala cronica superficiala
- diferentierea intre o gingivita avansata si o parodontita marginala
cronica superficial se face dificil:
* in gingivita cr propriu-zisa, inflamatia afecteaza epiteliul si
corionul gingival eu mentinerea intergritatii ligamentelor
supraalveolare
* in parodontita marginala cronica apar primele semne de
disjunctie intre gingie si dinte, leziuni ale ligamentului
supraalveolar si ale osului alveolar
Simptomatologie:
SUBIECTIV: Prurit, usturime gingivala, jena dureroasa accentuate de periaj
~ masticatie si sangerare frecventa a gingiei la atngerl usoare s la
. . ..
succmnea gmgrer .
! ! ! Se m n patognomonic: senzatie de egre si une a unui dinte sau grup de
dinti, insotita de o durere periradiculara si interradiculara
OBIECTIV:
sangerare la atingere
culoare rosie, violacee a papilelor, marginii gingivale libere sr a
gingiei fixe
tumefactie eu prezenta pungilor parodontale false
fisuri acoperite de un exudat serofibrinos sau chiar purulent
mobilitate dentara gradui l
hiperplazie gingivala
retractie gingivala in absenta unor pungi adevarate
/ Rx: apare demineralizarea (halistereza) sub forma de radiotransparenta eu
localizare diferita:
Tratament: debridare gingivala, detartraj
tratament antimicrobian si antiiflmator ca in gingivita simpla
tratament chirurgica}: chiuretajul microulceratiilor de la nivelul
epiteliului sulcular in pungi false; papilectomie, gingivectomie
bioterapie de reactivare
2. rarodonnta marginala cronica profunda Parodontia
prepubertala (pana la varsta de 11 ani)
apare in dentitia temporara si mixta asociata unor boli generala ca:
sindromul PAPILON-LEFEVRE:
sindromul Down (trisomia 21, mongoloismul)- apar pungi parodontale
adanci
neutropenia sau granulocitopenia
a sindrmnul CHEDIAK-I-IIGASlf!:
hipofosfatazia
Tratament:
- tratament antimicrobian
- tratamentul bolii generale
3. Parodontita juvenila (11-19 ani):
Simptomaiologie:
caracteristic: lipsa unei inflamatii evidente clinic
- mobilitate dentara patologica
pungi parodontale adevarate
migrari patologice ale Ml si I: I rnigreaza V s1 D -7 diastema
patologica
- retractie gingivala
- hiperestezie dentinara
abcese parodontale (in faza avansata de boala)
Rx: rezorbtie osoasa verticala, avansata in specialla nivelul M si I
Tratament:
- debridare gingivala, detartraj
- tratament antimicrobian (Augmentin, Metrodidazol s1 m special
Tettacitlina n fohhe susceptbile la antibiotic)
- chiuretaj subgingival , operatii eu lambou, amputatie radiculara,
extractia dintilor nerecuperabili
4. Paroduntita marginala agresiva , tapid progtesiva
PM rapid progresiva = evidentierea la interval de cel putin cateva saptamani
a unor episoade de evolutie agresiva eu semne de inflamatie a unei PMC
profunde
Simpiomatologie:
inflamatii gingi vale eu caracter acut si subacut
- tumefactii voluminoase ulcerate, sangerande si suprainfectate
- mobilitate patologica acceantuata-7 avulsii eu caracter spontan
Tratament:
- debridare gingivala, detartraj
- tratament antimicrobian local si pe cale generala
)t:- 5. Parodontita marginala profunda rebela (refractara) la tratament
- se caracterizeaza printr-un raspuns redus sau absent la tratament
- 2 forme: -7 imbolnavirea se produce in zone greu accesibile pt
indepartarea placii bacteriene: furcatii adanci, neregularitati retentive ale
suprafetei radiculare
-7 cazuri de parodontita prepubertala sau rapid progresiva la
adult eu influente microbiene si implicatii imunologice
Simptomatologie: - evol continua a leziunilor preexistente SAU aparitia
altora noi dupa instituirea tratam. care NU produce efecte benefic
Tratament:
- debridare gingivala si detatrtaj
- tratament antimicrobian si generai dupe schema: AMOXICILINA
(AUGMENTIN) 1-2 cpr/zi, timp de 7-10 zile, METRONIDAZOL 2-3
cpr/zi
- tratament chirurgica}
- tratament de reechilibrare ocluzala
biuterapie de reactivare
6. Parodontita distrofica: parodontita marginala cronica mixta o
inflamatie cronica instalata pe un fond distrofie
Dpdv clinic, aceasta parodontita reuneste:
semne ale leziunilor de tip distrofie:
- retractie gingivala eu inflamatia papilara si marginala redusa
- hiperestezie
- fisuri STILLMAN -7incizuri cuneiforme ("apostrof')
- festonul McCALL-7marginea gingivala libera are aspect de rulou
ingrosat, fibrozat
- Rx: atrofie osoasa predominant orizontala
Semne de leziuni inflamatorii reduse:
- pungi parodontale de adancime mica sau medie 2-4 mm
- exudat inflamator redus sau absent
- mobilitate dentara redusa
,
.)
migraii patolgic rar
frecvente grade de implicare a retractiei gingivale SI a atrofiei la
nivelul furcatiilor
Rx: miei rezorbtii de tip vertical pe fondul atrofiei predominant
orizontala
Tratament.'
-reducererea componentei inflamatorii bacteriene
- reducerea chirurgicala a pungilor
- reechilibrare ocluzala
- reducerea componentei distrofice printr-o bioterapie de reactivare
7. Retractia gingivaia
- este evidenta clinic in conditii de imbolnavire a parodontiului marginai si
se datoreaza distrugerii prin rezorbtie inflamatorie a osului alveolar
subiacent care ii serveste in mod normal drept suport
Tratamentul :-este diferentiat in functie de mecanismul de producere
a) rerralii gingiWJle prtn disrruclia arrofia ositlUi
alveolar insotite in unele cazuri de pungi parodontale
Se practica cateva manopere asociate: grefa de tesut conjuctiv, lambou
mucogingival deplasat spre coronar si lateral precum si regenerare tisulara
ghidata.
S-a mai incercat: utilizarea derivatilor de matrice a smaltului in combinatie
eu operatie eu lambou deplasat spre coronar si operatie eu lambou deplasat
coronar eu si fara utilizarea derivati} or de matrice a smaltului
b) retractii gingivale constitutionale de cauza mecanica, prin
trauma ocluzala sau dupa unele interventii chirurgica/e (fara
prezenia pungi/or parodontale)
Atitudini si practici conservatoare prin:
insusirea de catra pacient a tehnici de periaj vertical in care
deplasarile periutei sa se faca dispre gingie spre incizal sau ocluzal
alegerea unor periute de cosistenta moale sau medie
iimitarea periajuiu1 ziinic la pedajui de seara, (durata maxima de 3-5
minute) in cursul zilei folosindu-se mijloacele secundare de igiena
evitarea clatirii gurii eu produse astringente, sau a spalarii pe dinti eu
sare sau suc/coaja lamaie
folosirea produselor de bioreactivitate gingivala
folosirea unor proceduri balneofizioterapeutice de stimulare
metabolica si a dinamicii vasculare
4
--
'--- ............. - - -
utilizarea in acelasi scop a unor surse de energie radianta, lumina
polarizata si terapie laser
Atidudini si practici chirurgicale - prin unele metode descrise mai sus
in vederea reacolarii gingivale prin insertie
'* 8. Abcesul parodontal marginai:
= complicatie a parodontileor marginale cornice si se formeaza in interiorul
pungilor parodontale
- se produce prin exacerbarea virulentei germenilor care populeaza
continutul pungilor parodontale, cand drenajul pe cale naturala este redus
sau blocat
Simptomatolo gie:
SUBIECTIV:
- jena dureroasa la masticatie, localizata, de intensitate medie
uneori dureri intense, violente, irradiate in tesuturile din jur
OBIECTIV:
tumefactie circumscrisa, rotunda sau ovalara l 2 m m ~ 1,5cm
dintii limitrofi = indemni la carie
- mucoasa acoperitoare este intinsa, lucioasa, rosie si poate prezenta in
zona de bombare maxima o portiune de culoare alb-galbuie, semn al
unei perforari iminente
Rx: rezorbtia osului alveolar de dimensiuni si conformatii diferite
Tratament:
.....::.:> ~ de urgenta
- incizie la nivelul bombarii maxime sau usor decliv de aceasta
- indepartarea exudatului purulent prin spalare abundenta eu solutii
antiseptice
- instilatie eu pasta TM sau o mesa afanata imbibata in solutie Protargol l%
- aplicarea pentru 24 de ore a unei lame de dren, in abcesele man,
voluminoase, sau localizate palatinal
~ d e fmitiv
chiuretaj subgingival in abcesul simplu la monoradiculari
operati e eu lambou in abcesul simplu la monoradiculari
gingivectomie sau operatie eu lambou la pluriradiculari
5
9. Hiperestezia entinara
= senzatia dureroasa de intensitate redusa , medie sau intensa, care se
produce la contactul acestor suprafate eu ag. mecanici, termici sau
chimici
hiperestezia dentiana se poate instala dupa: retractii gingivale,
detatttaj, planatea radacinil6t, ihtetventii chirutgicaJe (gingivect6mie)
devine manifesta la contactul eu: un instrument metalic, materiale reci
sau calde (rar), alimente solide sau lichide, acre sau dulci
Tratament:
indepartarea completa, zilnic, a placii bacteriene
aplicatii de cristale de clorura de Zn, sub izolare, mentinute 2-3
minute
atingri strict pe suprafetele hiperestezice eu solutie de hidroxid de
potasiu (KOH) 20-30% sub izolare
aplicatie de solutie clorura de calciu (Den Shield)
apicare de formalina in paste de dinti sau ape d egura desensibilizante
aplicare de floruri, considerante cele mai eficient e mijloace de
desensibilizare, utilizate ca atare sau in paste de dinti
florura de sodiu eu caolin si glicerina in parti egale (Nafestezina), pt
a12licatii locale sub izolare 5-10 min._ 5-6 sedinte la intetvalde 2-1 zi.._le
florurade sodiu inorporata in paste destinate aplicarii locale (NU prin
periaj) , pentru prevenirea cariilor si desensibilizare radiculara:
Dutphant gel, Flocal, Elmexgel sau in paste de dinti
silicofloruri de sodiu in solutii apoase de O, 7-0,9% aplicate in zone le
de hiperestezie
folosirea pastelor de dinti eu actiune desensibilizanta
aplicatii locale de hidroxid de calciu (DAR efectele apar dupa cateva
luni de tratament)
in extremis, prepararea unor cavitati de colet sau devitalizarea
dintelui, cand durerile hiperestezice nu cedeaza si sunt insotite de
fenomene de hiperemie pulpara sau pulpita acuta
6
:.'ll
TRATAMENTUL DE ECHILIBRARE OCLUZALA
Dr. Otilia Gag
Lp.8

\\ La pacientii parodontopati, tratamentul
antimicrobian si chirurgica! este succedat de o corectare a disfunctiei ocluzale
realizata intr-o prima etapa ajustand prin slefuire suprafetele ocluzale.
Aceasta etapa face apel la slefuiri care sa permita o mai buna repartitie si
transmitere a fortelor ocluzale la nivel parodontal, insa nu reuseste sa suprime decat
trauma ocluzala asociata unor disfunctii ocluzale minore.
De multe ori, slefuirile selective nu se pot face de prima data,datorita spasmelor
musculare.
Astfel,pentru disfunctiile ocluzale si neuro-musculo-articulare importante se
poate recurge la aplicarea de gutiere diagnostice,urmata de refacerea planului de
ocluzie prin lucrari protetice intra si\sau extracoronare. Gutiera are rolul de a relaxa
musculatura masticatorie,astfel incat fortele anormale care se exercita asupra
parodontiului prin bruxism sunt reduse.De asemenea, gutiera repartizeaza uniform
fmiele pe intreaga arcada dentara.(gutiera se realizeaza din acrilattransparent,are o
grosime de lmmsi se aplica in cele mai multe cazuri pe arcada superioara.) Gutiera
se poarta cateva saptamani, dupa care se poate trece,daca este cazul la slefuiri
selective.
INDICATIILE SLEFUIRILOR SELECTIVE:
stabilirea planului de ocluzie;
eliminarea parafunctiilor;
reechilibrare ocluzala dupa tratament ortodontic;
reechilibrare ocluzala inaintea tratamentului protetic;
crearea unei masticatii simetrice.
-l-
Sle[uirele se [ac eu [reze diamantate de granulatie (na,s[ericesau (lacara,cu racire
continua si viteze mari. Sle[uirea va interesa pe cat posibil doar supra[ata
smaltului si va {i urmata de lustruirea si {luorizarea dintilor.
Slefuire selectiva propusa de catre Prof. Dr Ionita:
Se reduc dintii eu migrari verticale importante(laterali si frontali).
Se reduc ( chiar daca sunt activi) cuspizii care determina un impact alimentar la
nive1u1 antagonistilor.In acest scop este posibila mutarea prin slefuire a varfului
cuspidian, din spatiul interproximal antagonist spre una din fosetele proximale.
Se remodeleaza uneori chiar prin restaurare protetica dintiii aflati in malpozitie.
Se reduc dintii aflati in suprasarcina ocluzala in IM( eu fatete de abrazie ).
Se rotunjesc marginile ascutite rezultate din abrazie.
Se ingusteaza suprafata ocluzala prin remodelarea fetelor laterale ale dintilor, in
cazul in care acest lucru se impune( de exemplu pentru abraziunea patologica).
Se verifica pasii 3-6 pana se obtine o pozitie de Im ferma, eu contacte stabile,
simultane si multiple.
Se largesc fosetele si versantele cuspizilor(fara varfurile stopurilor ocluzale)pana
se obtin contacte bilaterale in RC.
Se largesc fosetele si versantele cuspizilor dupa regula BULL(bucal upper,lingual
lower), daca devierea este ipsilaterala fata de obstacol ,si dupa regula
LUBL(lingual upper, bucai lower), daca devierea este contralaterala obstacolului,
pana cand alunecarea din RC in IM se face in pian sagital.
Se largesc fosetele si versantele cuspizilor dupa regula MUDL(mezial
upper,distallower), pana cand alunecarea anterioara din RC in IM capata o valoare
mai mica de 2mm.
Se elimina interferentele nelucratoare in lateralitate dupa regula BULL.
Se elimina interferentele lucratoare in lateralitate dupa regula LUBL.
Se verifica si se reelimina interfetele nelucratoare in lateralitate care pot aparea
dupa slefuirea selectiva pe partea lucratoare.
Se elimina interfetele nelucratoare in propulsie dupa regula DUML
Se elimina interfetele lucratoare in lateralitate. Este preferabil reducerea din
pantele frontalilormaxilari reducerii marginilor incizale ale frontalilor mandibul:;1ri.
o Se verifica inca o data daca, in ortostatism, pozitia mandibulei in IM este ferma,
fara sa se inregistreze mobilitate la palpare, in caz contrar reluandu se pasii 8-15.
Se lustruiesc si se fluorizeaza suprafetele dentare asupra carora s-a intervenit.
-2-
- -. - -
_ -- . .,.,
Stagiul nr. 9
Dr. Alina Mari an
TRATAMENTUL DE DESFIINTARE AL
PUNGILOR PARODONTALE
Tratamentul de desfiintare al pungilor parodontale reprezinta
metoda eu cele mai multe indicatii si tehnici de rezolvare a
consecintelor distructive ale infectiei 1nicrobiene asupra
parodontiului marginai.
Tratamentul chirurgical al parodontopatiilor marginale cr se
realizeaza prin:
\ l. Suprimarea pe cale chirurgicala, sangeranda, a pungilor
,:>'-0 parodontale
2. Indepartarea hiperplaziilor gingivale
3. Corectarea defectelor mucogingivale
Existenta pungilor parodontale determina urmatoarele situatii
anormale:
- placii bacteriene subgingivale innacesibila
indepartarii prin periaj
- persistenta unui tesut de granulatie infectat
- rezorbtia oasoasa continua
Indicatiile tratametului chirurgica! parodontal:
- pungi false nereductibile prin tratament antimicrobian
- pungi parodontale adevarate
- hiperplazii gingivale (eu sau fara pungi false sau adevarate)
- defecte mucogingivale
.. ..
. .z-
Contraindicatiile tratamentului chirurgica! parodontal:
locale: igiena bucala, afectiuni ce nu permit interventia
chirurgicala pana la finalul tratamentului antimicrobian

- leucemii acute
- infacrt miocardic mai recent de 6 sapt
- hemofilie
- stari casectice din TBC, tumori maligne
- stari avansate de insuficienta cardiaca, hepatica sau renala
- psihoze majore
Stagiul numarul
lo
Dr. Irimie Cecilia
IMOBILIZAREA
TEMP ORARA
Imobilizarea
temporara este un procedeu terapeutic de solidarizare a
dintilor mobili,parodontotici,prin
sisteme cu caracter traruitor,care au ca scop
re stabilirea functionala si grbirea vindecarii parodontal
e.
Se tealizeaza,pnn
sisteme simple si economice,permite
o restabilire
functionala si grabirea
vindecarii parodontale
in urma interventiilor chirurgicale.
Imobilizarea temporara mai esta denumita si "imobiliz:rre de observatie ",
de"tranzitei"sau
de "diagnostic",deoarece raspunsul final la problema mentinerii
sau extractiei dintilor mobili devine reala numai dupa proba timpului.
Durata de timp de mentinere a imobilizarii temporare
'1,5'2luni
sau in unele caztti 6 luni-i canil imobilizarii prin sisteme cu caracter
tranzitoriu
-perioade mai lungi-i cantl imobilizarii cu atele din material compozit,cu
efectuarea de controale si refacerii periodice
de medicul curant.
Tipuri de imobilizare temporarain
dintii parodontotici
raport cu durata sifelul de mentinere pe
Poate fr:-continua-cand,sistemul
de imobilizare se mantine pe tot cursul duratei
de imobilizare
'discontintta-cand,perioadele
de mentinere alterne aza ctJcele de
indepartare-gutiere
de imobil izare si de "despovarare" purtate numai in timpul
noptii-bruxism.
Imobilizarile "provizorii"
ant caracter temporar, de scurta durata,se
tealizeaza atunci cand se fac interventii scurte,curente-detartraj,slefuiri
selective-
.Se realizeaza prin mijloace simple,extemporaneu:chei
vestibujare sau orale din
stent,ghips;sub
forma de ligaturi
,imobilizarea se aplica pe dintii cu mobilitate
mare in iminenta de avulsie,in scop paliativ,in
vederea amanarii extractiei.
Imobilizarea "semipermanenta"
are un caracter temporar de lunga
durata.Nu
este considerata" permanenta
"din cavzareziitentei
scazute a
materialului
din care este realizata-compozit-,sau
din cauza proceselor
de
resorbtie ososa avansata.Aceste sisteme cu caracter semipermanent
necesita
controale si reinnoiri periodice
dupa cateve luni sau ani.
I,
Imobilizarea temporara se realizeaza pnn:
l.Ligaturi nemetalice din fir de matase.t'GR4,.S,SZ1NE"sau din mase
plastice
;usor
de realizat fizionomice,pot fi aplicate numai pe sintii frontali,au rezistenta
mica,se rup usor,favonzeazaretentiile
alimentare,igiena bucala deficitara.
2.Ligaturi metalice din sarma de vipla.aur.cupru
Se realizeazainprincipal in 3 variante:
a)li gatur a in " 8
"
(hip o cr atic a)
b)ligatura in "scara"
c)ligatura "coj ocareasca"
Valoarea biomecanica a liqaturilor de sartna:
Ligaturile de sarma din otel inoxidabil ptr. Mobilizarcatemporara cu o scurta
sau medie de timp(1,5-6 luni) rcprezrntaun mijloc terapeutic important in
special cand se asociaza altor proceduri de tratament parodontal.
Dintii cei mai susceptibili de a fi mobilizati prin ligaturi de sarma sunt frontalii
a caror morfologie conduce in mod eficient la acest gen de imobilizare.Dintii
frontalii mandibularii beneficiazacelmai bine de imobilizareaprin ligaturi de
sarna
,in
timp ce la maxilar aspectul nefizionomic al ligaturii este mai evident si
in plus se pot produce blocaje ocluzale prin contacte premature cu dintii frontali
inferiori.
Dintii laterali sunt improprii ptr ligaturi de satma datorita particularitatilor
anatomice ale croanei lor.Aceasta se comporta ca fiind alcatuita din2 trunchiuri
de con cubazamare la ecuatod anatomic si cubazamica spre ocluzal respectiv
cervical.Ptr ca ligatura sa prezinte stabilitate ar trebui plasata strict la nivelul
ecuatodui anatomic,ceea ce nu este posibil,alunecand fie spre ocluzal(deci
desprindere),fie spre cervical(deci iritatie gingivala)datorita inclinari sit.
deasupra si dedesuptul ecuatorului anatomic.
La dintii frontali conformatia anatomica ofera conditii favorabile mentinerii
ligaturilor de sarma:-in plan frontal-coroana lor are froma tronconica cubaza
mare spre incizal si baza mica spre cervical;
-in plan sagital-sit e inversa,baza este orientata spre cervical
iar varful spre incizal.Ligaturava fi mentinuta la un nivel fix dat de locul in care
cele doua conwi (inversate ca orientare)au o suprafata de sectiune egala
pe care
o denumim"zonade echilibrare a fortelot''sau de"anulare a fortelof'care tind sa
o deplaseze spre incizal si respectiv cervical.Practic,in cazti ligaturii de sarma
pe dintii frontali deplasarea spre incizal este impiedicata de divergenta in acest
sens a fetelor aproximale iar deplasarea spre cervical de cingulum.
a) Imobilizarea prin ligatura de sarma in"8"
$
i9,^
1
Este una din primele folosite si cea mai comunanforma
de imobilizare
temporar cu safina.
fnstrumentar
si materiale:
-sanna de vipla de 0,25 mm,diametru
-2 pense hemostatice(Pean)
-foarfeca sarma
-lampita de spirt.
Tehnica de imobil izare:
Sarma de vipla se decaleste .Se foloseste cca 10-14 cm ptr grupul
frontal.Sarma se introduce cu unul din capete(A)prin spatiile interdentare(canin
si premolarl
si 2)cervical de pct de contact si incizal de cingulum,in mod
alternativ pe fata vestibulara a unui dinte si pe cea orala a dintelui vecin,de
regula de la cain la canin.
In cursul evolutiei sarmaei capatul fix(B)este mentinut in usoara tensiune cu
ajutorul unei pense hemostatice.
Ajunsa la capatul traseului,sarma(A)este pusa
i tensiune cu o pnsa
hemostatica(cea
care a ajutat la introducerea interdentara)actionata
prin tracfrune
de catre un ajutor sau chiar de catre pacient.
Capatul (B)este
angajat in acelasi mod,dar in sens invers,acoperind
fetele
opuse celorpe care se afla firu1(A),panalacanin.
,:
O varianta
acestei modalitati
de reaTrzare a ligaturii in "8"consta in
angaiarca
concomitenta a celor doua capete ale sarmei care ajung impreuna dupa
traiectul lor separat,spiralat
reciproc,p ana la nivelul caninului opur.
Aici cele doua capete sunt prinse
in pensa hemoststica
la cca 6-8 mm de
dinte.
Excesul de sarma se taie,capetele prinse
in pensa
se rasucesc in sensul
acelor de ceasornic panala completa lor impletire.
Pentru activari ulterioare ale ligaturii este bine sa se faca alte anse si sa nu
se actioneze ansele initiale care prin
rasucuri multiple se rup cu usurinta.In
general
o ansa atal de strangere cat si cea de activare nu trebuie sa fie rasucita
decat numai o data.
b)Imobilizarea
temporara prin ligatura simpla cufr metalic"in scare"
Aceleasi materiale si instrumentar calapct a)
Se realizeaza
cu sarma de vipla dispusa continuu si succesiv pe fetele
vestibulare
si orale ale dintilor frontali si cu anse interdentare
separate.
Tehnica
de lucru:
-Cele
doua capete de lucru A si B sunt impletie la extremitatea grupului
de dinti
dupa ce au trecut continuu si succesiv pa fetele orale si vestibulare(cat mai
departe de cingulum,spre
incizal)
Se sectioneaza
fragmente de sarma cu o lungime de 2-3 cm,care se indoaie in
"ac de paf'si
se introduc inerdentar sub pubcful
de contact,cuprinzand
intre cele
-t
doua brate firele de sarma principale
,vestibulo-orale.Se
rasucesc capetele libere
ale anselor in "ac de par"si se introduc interdentar cat ami departe de papila
ierdentara,dupa ce au fost sectoinate la o distanta de 2-3 mm de fitul principal.
Procedeul imbunatatit de ligatura
"in
scara"cu incrucisare mediana
sau paramediana afirelor principale de sarma.
O posibilitate de evitare atat a incrucisarilor cat si a ruperii prin intindere a
firului de oral se realizeaza astfel:capetele A si B se rasucesc intr-o pensa fara a
fi puse in tensiune.Se aplica ansele interdentare care se activeaza
progresiv si
succesiv pana cand firuI attnge fata respectiva a dintilor si se activeaza frnal
capetele A si B.
c) li gatura " c oi o c are as c Q
"
Se realize aza pnn aplicarea fiduiA continuu si succesiv pe fata orala o
grupului frontal de la canin la canin.
Capatul B al sarmei va evolua ulterior astfel:distal de ultimul canin.pe fata
vestibulara si meziala a sa,dupa care va inconjura firul oral si va iesi vestibular
rin acelasi spatiu interdentar dintre canin si incisivul lateral.In continuare va
evolua la fel ptr fiecare dinte.De fiecare data firuI B va inconjura firuIA situate
oral.
P rinc ipiul t ens iunii c ontro I at e
Principiul active al unei imobilizari eficiente il constituie realizarea unei
tensiuni controlate care,in anilligatur:.i de sarma,sa nu induca forte de
deplasare,de modifi care a pozitiei dintilor.
In cazul ligaturii in"8' sunt favorizate conexiunile punctiforme reztiltate ln
urma incrucisarii interdentare a firelor de sarma,acand posibila o minima
rezistenta care pennite deplasarea dintilor ata in sens V-O cat si prin torsionare.
In cantl imobilizarii "in scara"se creeza o suprafata cotinua,un "poligon de
imobilizare"faraconexiuni punctuforme care ar favonza deplasarile,contentia
fiind mai superioara celei in "8".
Aplicarea practica a caestiu principiu consta in realizarea initiala a unei
tensiuni moderate t a nu produce deplasari dentare,urmata de un conffol periodic
al imobilizarii si actwarea acesteia pt a compensa destinderea ligarturii care
tinde sa se deplasezeinzonade "echilbrare
a fortelor".
In unele cazlr:r folosirea acustui principiu are efecte ortodontice in special de
retrudare si de aliniere a dintilor paradontotici vestibilarizati,fiind urmata
obligatoriu de o contentie de durata sau permanenta.
'a
acr
ibula
ta in ca
curs
rator
Timpii de realizare:
-realizarea
machetei
din ceara a viitoarei
atelei acrilice-se
ia o fasie de ceara
alba(de latime
3-4 mm) cu o lungime corespunzatoare
lungimii grupui
de dintii
imobilizati-se
aplica intim prin usoar" p.rri*.
in treimea-mijlolie
a fetelor
vestibulare
ale grupului
de dinti.
-realizarea
atel e i vestibulare
din acri lat autopolimerizab
il-peste fasia. de ceara
se aplica un bol de gips ce va acoperi si marglne a incizala,constituind
o cheie
rigida,din
care se indeparteaza
ceara;in lacasul realizatse
introduce acrilaful
autopolimerizabil;se
prelucreaza
atelaavand
o latime de 2 mm,iar la
jum
atatea
latimii si in spatiile interdentare
se practica
cu o frezasferica
mica orifirii
destinate ligaturii
dr sarma.
'realizarea
imobilizarii propriu-zise-consta
in trecerea
sarmei de viple de
0,25mm(decalita)in jurul
fetelor aproximale
si orale ale dintilor,iar vestibular
prin
orificiile
create in atela acrilica,vi zibilitateasarmei
a ft redusa.Capetele
firului se inoada initial si respective
al celui final din atela.
Avantaj
ele acestei ligature:
-constituie
un system rigid,deplasarile
dintilor,posibile
in cazul ligaturii simple
de sarma,fiind
excluse
'
a
;r.
-atela aplicatavestibular
se poate
folosii si dintii frontali superiori
-aspecful
ftzionomic
este corespunzatorligatura
de sarm a avand.vizibilitate
foarte redusa
-poate fi aplicata
si la nivelul dintilor laterali.
ini acrilice
Gutierea
este rigida,se prelicreazapta
reduce fa mi"irn grosirnea
ocluzala,si a
preveni
inltarile
de ocluzie.Gutierea
acrilica se confectirineaza
pana
Ia nivelul
ecuatorului
anatomic
al dintilor.Se poate
cimenta.
thc
Se foloseste produsul',press
Form Kit,'
Elemental principal
il constituie
folii e material
thermoplastic
cu dimensiuni
de
12,5/72,5mm
si o grosime
de 0,75,1 si 1,5 mm.
Tehnica
de realizare:
-realizarea modelului
din moldano a arcadei respective
-folia
acrilica
este introdusa
intr-un cadru
metaliic cu maner si umectata pe
ambel fete cu un spary de silicon din trusa
-folia
se incalzeste
Ia flacarade
la spirtiera pana
devine transparenta
si capata o
consistenta
moale, deformabila
-seaplica
folia pe model si se adapteza intimnin
zonaarcadei
care va suporta
imobilzarea prin
comprimare
cu ajutorul unei bile din material plastic chitos din
dotarea trusei.
din
&.
Stagiul nr.A
IMOBILIZAREA PERMAN ENTA
Se poate realiza in cabinet
prin sisteme simple sau
ajutorul laboratorului de tehnica dentara'
pnn
Dr.Gag
(Stana) Otilia
tehnici mai laborioase fara
1. tmobilizarea
permanenta realizata in cabinet
( fara ajutorul laboratorului
de tehnica dentara)
trnobi!lzarea !ntracoronara cu arnnura nnetalica si materiale fizlonornice.
pe
dintifrontali se creaza santuri retentive in treimea mijlocie a fetelor linguale sau
palatinale. Metoda se realizeaza fara devitalizare sau in cazul dintilor cu coroana de volum
redus, dupa extirparea
pulpei dentare sitratamentului endodontic complet. Serealizeaza un
sant retentiv in care se aplica o obturatie de baza ( in cazul dintilor vitali), o sarma de vipla de
0,6; 0,8 sau 1mm sau semirotunda. Armura metalica este acoperita cu materiale fizionomice
de preferat compozite. Pe dinti laterali unde se dezvolta forte de masticatie mari este de
preferat devitalizarea initiala astfel incat sarma de vipla sa fie de o grosime suficienta
pentru
ca materialul compozit sa suporte solicitari sporite.
lmobilizarea intracoronara a dintilor laterali cu amalgam .
Metoda urmareste solidarizarea unuia sau a mai multor dinti laterali mobili, dar care
sunt flancati in mod obligatoriu de dintiferm implantati. Se realizeaza cavitati clasice care
cresc rezistenta bazei prin volumul mai mare al amalgamului cat si prevenirea cariilor
secundare in zonele aproximale
prin extinderea marginilor cavitatii in afara zonelor de
contact interdrntar. Cavitatea astfel realizata este obturata intr-un
prim timp in portiunea
verticala pana la nivelul peretelui pulpar al cavitatii orizontale iar apoise aplica sarma de
vipla semirotunda de-a lungul intregului
grup de dinti imobilizati. ln cel de-al doilea timp se
obtureaza cu amalgam restul cavitatii.
A
.X
lmobilizaricu anse de sarma in "U" intracoronar si intraradicular
Se realizeaza bi si
pluridentar,dupa devitalizarea dintilor; se indica pentru
solidarizarea incisivuluilateralsuperior mobil, de caninulvecin sau chiar de intregulgrup
frontal.
2 lmobilizarea
permanenta prin mijloace fixe realizata cu aiutorul
laboratorului de tehnica dentara
ln categoria mijloacelor
protetice clasice intra:
:
-coroane acrilice reunite intre ele
- coroane metalice totale sau partiale reunite
-coroane semifizionomice sau de substitutie reunite
-punti stabilizaioare
Sisteme
particulare fixe adaptate terenului
parodontotic
-coroane ecuatoriale reunite
- coroane supragingivale reunite
Aparatul sina de imobilizare MAMLOCK
Este utilizat pentru imobilizarea dintilor frontali devitali si consta din incrustati orale
in suprafata, prevazute fiecare cu un
pivot radicular si solidarizare intrun corp comun. Se pot
prelungi in zonele laterale in special la premolari, prin incrustatiitip inlay,coroane
partiale
sau totale. Sina MAMLOCK este rezistenta aredurabilitate mare, rigiditate deosebita, risc
redus de decimentare, aspect fizionomic, integrare biologica rapida.
Aparate de imobilizare cu pivoturiorizontale
Sunt incrustatii orale solidarizate
prin sudare si
prevazute
cu
pivoturi orizontale ce
strabat coroana dintiilor frontali dinspre O spre V la aprox. l-,5mm spre incizal de camera
pulpara.
flF
\t
Aparate de imobilizare formate din incrustatii cu
pivoturi parapulpare izodromice
pe dinti
vitali.
Se realizeaza pe dinti vitali frontali,
prin utilizarea de mici pivoturi parapulpare pentru
retentia incrustatiilor orale. Uni pacienti semnaleaza durerifulgurante asemanatoare
descarcarii unui curent electric la contactul acestor sisteme cu un obiect metalic.
lmobilizarea
permanenta prin miiloace mobile
ELBRECHT-aparat de imobilizare construit din 2 conectori dentari
( V si O
)
reuniti
prin
bare subtiri transversale
plasate deasupra
punctului de contact, in nisa masticatorie a
dintilor laterali. Pentru un efect fiziononric ,
conectorul vestibular este intrerupt intre canin
iar functia de imobilizare este preluata de gherutele incizale
provenite din crosetul continuu
situat lingual.
lmobilizare
permanenta prin mijloace mobilizabile
Este realizata
prin 2 componente
partea fixa si
partea mobilizabila
prevazuta cu elemente
diferite de agregare ca :
-pivoturifixate in cilindri cu fund orb, cimentate intracoronar,
parapulpar
-comp[onenteS/4 fixate intr-o sina orala cu pivoturi
-coroane telescopice
-culise
Aceasta imobilizare are caracter fizionomic, asigura o buna angrenare rigida, realizata
prin tehnici dificile dar de mare precizie cu aliaje nobile la un pret ridicat de cost. Favorizeaza
retentiile alimentare.
NU se recomanda la pacientii cu fenomene de bruxism datorita riscului de
decimentare.
*fed
Stagiul l2
Dr. Alina Marian
BIOTERA"IA DE REACTryARE
Bioterapia de reactivare se adreseaza predominant parodontitelor cu leziuni distrofice,
de tip clinic involutiv, dar si altor situatii
,
in urma amendarii inflamatiei microbiene, ea
usurand si grabind vindecarea.
Indicatii:
1. Parodontite agresive
fiuvenil4
rapid progresiva)
2. Parodontita marginala cronica superficiala
3. Patodontita marginala cronica
profunda
4. Parodontita distrofica
(mixta)
5. Parodontopatii involutive, la tineri, fara semen manifeste de inflamatie
Bioterapie de reactivare
prin produse de origine animala
- extracte de muguri dentari, recoltati de la foetus de vital
- extract de placenta (Placenti4 Placentex)
- extract total de ochi
(E.T.O)
- Extract de corp vitros di camera posterioara a globului ocular
- Extract de lama dentara fetala, placenta, vitamine, procaine (Ney Pulpin)
- Extract de namol sapropelic
Bioterapia de reactivare prin produse de origine vegetala
- extract de germeni de porumb (Insadol)
- Extract de Aloe
Bioterapia de reactivare
prin produse medicamentoase de origine sintetica
- cea mai utilizata substanta: novocaina sau procaina ( produsul Gerovital sau anterior
produsul Proneuryl tipizat pt uz stomatologic)
Vitamonoterapia
Vitamina A ) rol in mentinerea troficitatii epiteliale
) administrare: 1-2 drajeurt/zi, sau sub forma uleioasa sau hidrosolubila
Arovit, Vogan
Vitamina B1 )rol in normalizarea metabolismului
glucidic, actiune antinewitica, actiune
trofica asupra formatiunilor de conducere nervoasa
)administrare: 2 cprln 0,1009
+ vit. B6 1 cpr/zi 0,2509, timp de 14-21 zjle
Vitamina C ) rol in formarea colagenului
glucidic si al cementului intercelular
al
endoteliului vascular
)administrare;2-4 cprlzi de 0,2509 sau fiole 0,5009 intra:nuscular, 10 zile
Vitamina E )I-2 capsule/zi de 0,1009, timp de 10-15 zile
-"-ll
{
PARADEI\ryL = produs tipizatpt uz stomatologic
si contine vitaminele 81, C, D, saruri de
calciu, magneziu, J;il;irr..
b" administreaza
1-2 drajeuri de3onlzi,timp
de 30 7.le
Proceduri chirurgicale cu efecte de bioreactivare
parodontala
debridarea
gingivala si detartrajul
chiuretajul
ffiingival
pt desfi-intarea
microulcertiilor
epiteliului sulcular
terapia de aditie asociata cu tehnici de regenerare
tisulara
ghidata
Masajul
gingival
sercalizeaza
manual sau cu un dispozitiv adaptat la unitul dentar
masajul manual se efectueaza
cu miscari circulare
cu pulpa degetului
pe grngie
33u
prin tractiune dinspre apical spre coronar cu doua degite aplicate
pe versantele
V si O
ale gingiei
-*-u.|ot
se face 5-10 minutelzitimp
de 30 zile
contraindicatie: zone inflamate,
abcese parodontale marginale
Bioterapie
prin proceduri balneoterapeutice
- ionii de sulf au actiune antiinflamatoare,
keratolitica
si keratoplastica
- se folosesc ape minerale sulfuroase
(Govora, Calimanesti),
termale (Simleu-Silvaniei)'
care actioneazamecaric,
termic si chimic
Substante imunobiologice
Produsul'Aaccin stafilococic
Produsul Cantastim
Produsul Polidin
Produsul lmudon
-lL-