Sunteți pe pagina 1din 8

Curs 3

CRESTEREA CRAPULUI IN MONOCULTURA Formarea loturilor de reproducatori Stabilirea numarului de reproducatori Lotul de reproductori de crap necesari ntr-o cresctorie este dimensionat pe baza urmtoarelor criterii : numrul i/sau cantitatea de pui de o vara necesari, prolificitatea rasei (liniei sau varietii), felul reproducerii aplicate (natural diri!ata sau artificiala ) si condiiilor te"nolo#ice locale$ %rolificitatea relativa teoretica a femelelor de crap de cultura este de &''$''' &('$''' icre pe )ilo#ram #reutate corporala$ *emelele de crap selectionat au prolificitatea de &+'$''' &,'$''' icre la & )#$ #reutate corporala$ -n realitate , prolificitatea este variabila si depinde de rasa ( linie sau varietate ) , varsta si conditiile de viata$ .ecomand efectuarea studiilor privind stabilirea prolificitatii femelelor de crap la fiecare crescatorie sau adoptarea, in calcule, a prolificitatii relative de &''$''' boabe icra la & )#$ #reutate corporala$ %rocentul de fecundare la reproducerea natural diri!ata , in cazul folosirii a doi masculi de buna calitate pentru fiecare femela , este de /' 0 iar la reproducerea artificialal , 1' ,' 0$ %rocentul de eclozare la reproducerea natural diri!ata este de +' 0, iar la reproducerea artificiala este de 1' 2' 0$ Supravietuirea de la stadiul de larva eclozata la pui ( (' zile ) este de 3' 0 in "elestee si /' ,' 0 in statii de reproducere artificiala$ Supravietuirea in primul an de crestere este de +' /' 0 in "elestee si ,' 2' 0 in viviere flotabile sau instalatii industriale ( bazine termostatate )$ 4reutatea medie individuala (5 ) realizata in "elestee este de 6' 3' #/e7$ (mai rar /' ,' # / e7$) si in viviere sau instalatii industriale ( bazine termostatate ) este de &3' ('' # / e7$ (mai rar (3' # / e7$)$ -n practica piscicola, la nivelul te"nolo#iilor actuale ((''3), in conditii de "elesteu, fermierii realizeaza &$''' )# pui de crap de o vara pentru fiecare familie folosita la reproducere$ Selectia si ameliorarea genetica .emonti, sunt acele e7emplare de crap (sau alte specii de peste) selectate in vederea formarii viitorului lot de reproducatori$ .emontii de crap au varsta cuprinsa intre & si + ani$ .eproducatori, sunt e7emplarele dezvoltate complet, mature din punct de vedere se7ual$ 8aturitatea se7uala la crap este atinsa la varsta de 6 + ani la masculi si + 3 ani la femele$ .ezultate optime se obtin cu reproducatori de crap care au varsta cuprinsa intre (3) / si , (2) ani deoarece icrele au diametrul mai mare decat la alte cate#orii de varsta si continutul icrelor in substante proteice este mai mare, ceea ce #aranteaza obtinerea unor larve sanatoase, cu viabilitate si crestere buna$ Selectia e7emplarelor care vor constitui lotul de reproducatori se initiaza in unitatile de productie la sfarsitul primului an de crestere$ %iscicultorul trebuie sa aiba in vedere urmatoarele criterii pe baza carora selecteaza e7emplarele destinate lotului de remonti : - viteza de crestere - forma corpului - starea de sanatate - puritatea #enetica a liniei 9stfel vor fi selectate e7emplarele cele mai mari , care au capul mic (prolificitate mare), corpul inalt (indice de carnozitate bun), lipsiti complet de paraziti sau alte forme de imbolnavire si invelisul de solzi sa fie uniform, conform rasei$ .ecomand efectuarea lucrarilor de selectie a remontilor periodica, la fiecare 3 (cinci) ani pentru a realiza loturi de reproducatori de aceeasi

&

varsta, conditie de baza pentru realizarea uniformitatii corporale a puilor (adica a unor #reutati medii individuale cat mai apropiate)$ :unoaterea potenialului #enetic al reproductorilor constituie o informaie te"nic foarte util pentru punerea n practic a pro#ramelor de ameliorare #enetic n scopul realizrii unor populaii piscicole cu potenial bioproductiv bun, caracterizat prin: adaptabilitate la creterea intensiv n condiiile de mediu ale zonei, ritm de cretere rapid, conversia eficient a fura!elor, rezisten sporit la boli, prolificitate ridicat, calitatea superioar a crnii (randament bun la sacrificare, reducerea oaselor intramusculare, coninut redus n #rsimi), adaptabilitate la perioade "ibernale lun#i$ ;ariabilitatea #enetic a unei populaii de crap: ras, linie sau varietate, poate fi stabilit prin mai multe metode< uneori rezultatele obinute nu ofer certitudinea stabilitii i aceasta se datoreaz n primul r=nd plasticitii mari a ciprinidelor n #eneral i a crapului, n special$ 9ceste metode sunt: studiul caracterelor meristice (numr de vertebre, de solzi, de spini bran"iali etc$) i somatice (lun#ime, nlime, #rosime etc$), te"nici cito#enetice, studiul polimorfismului proteinelor i te"nici de #enetic molecular$ 4enetica molecular ofer posibilitatea unei fine analize a variabilitii #enetice a unei populaii piscicole, dar este o metod costisitoare i #reu accesibil fermelor de producie$ >ste aplicat, n #eneral, n uniti de cercetare care au pro#rame de ameliorare #enetica a raselor de crap, dar care au i posibiliti financiare de susinere a acestor studii$ ?e aceea cred c ameliorarea raselor de crap poate fi fcut numai n ferme specializate, pe baza unui pro#ram de cercetare tiinific, beneficiind de o finanare si#ur pe termen lun# i de suprave#"ere ri#uroas din partea unor instituii abilitate$ @n acelai timp, n fermele de producie trebuie s e7iste preocupare real i permanent pentru conservarea sau ameliorarea caracterelor #enetice importante ale rasei de crap cultivate$ >ste cunoscut faptul c unele caractere #enetice (culoarea, #rosimea etc$) prezint un determinism simplu bazat pe e7primarea unui numr mic de #ene care pot suporta modificri sau mutaii doar la sc"imbarea condiiilor de mediu$ @n acelai timp, alte caractere, foarte importante pentru piscicultor, cum ar fi: viteza de cretere, rezistena la boli, viabilitatea etc$, prezint un determinism comple7, iar ameliorarea lor implica folosirea unor metode laborioase$ 9meliorarea vitezei de cretere constituie un obiectiv de interes ma!or pentru toi cresctorii de animale$ >ficiena economic a activitii de piscicultur n condiii de efort e#al, depinde n cea mai mare msur de viteza de cretere a rasei cultivate$ %osesia unei rase locale valoroase la un moment dat sau ac"iziionarea unui lot de reproductori dintr-o rasa superioar, cunoscut i omolo#at, nu sunt suficiente pentru a asi#ura, pe termen lun#, rentabilitatea activitii$ Lipsa unei preocupri permanente privind cunoaterea ori#inii parentale a reproductorilor, a urmririi descendenilor destinai reproducerii, a preocuprilor de aplicare a unei selecii ri#uroase, conduce n mod obli#atoriu la diminuarea potenialului bioproductiv al rasei cultivate, inclusiv prin consan#vinizare$ :onsan#vinizarea populaiilor piscicole cultivate n actualele ferme de producie are loc, n principal, datorit lipsei condiiilor de urmrire i control a ori#inii parentale ale reproductorilor i, n secundar, datorit lipsei preocuprilor de infuzie cu material biolo#ic din afara fermei$ ;iteza consan#vinizrii loturilor de reproductori depinde de mrimea lotului i aceasta se datoreaz n primul r=nd prolificitii ridicate a crapului$ %entru uniti mici sau foarte mici n care &-&' familii de reproductori pot asi#ura puietul necesar, rata consan#vinizrii este de ,-&( ani$ A-LL9.? (&223, pa#$ &6') menioneaz c selecia reproductorilor dintr-o populaie piscicol format din descendenii a 3' de familii #aranteaz pstrarea a 22 0 din caracterele #enetice parentale cu risc minim de consan#vinizare$ :onsider utila infuzia periodica cu material #enetic provenit din alte ferme, de preferinta din alte zone #eo#rafice ale tarii$ 9cest lucru se realizeaza foarte simplu daca la perioade de , &( ani se ac"izitioneaza un numar de &'$''' &3$''' e7$ pui de crap de un an, se cresc separat, anual se selecteaza e7emplarele corespunzatoare ( in anul -, (' 0, in anul --,6' 0, in anul --- ,+' 0 si in anul -;, 3' 0 ) si la varsta maturitatii se7uale se indeparteaza ( se comercializeaza ) femelele, iar masculii se imperec"eaza cu femelele din varietatea locala , mai buna$

Cresterea si iernarea reproducatorilor Cresterea reproducatorilor in "elestee se realizeaza la densitati care nu depasesc & ( t/ "a , in conditii de fura!are cu #ranule bo#ate in proteine (A-LL9.?, &223 , pa#$ 2& )$ %BCB49 (&211 ,pa#$ 3+ 33 ) recomanda repartizarea a cel putin &3 m$p$ de "elesteu de crestere pentru fiecare e7emplar de reproducator de crap$ :resterea reproducatorilor in acvacultura practica trebuie, obli#atoriu, sa respecte urmatoarele principii de baza : - re#im alimentar rational, ceea ce inseamna, in "elestee, stimularea la ma7imum a dezvoltarii biomasei zoobentonice care sa constituie componenta importanta in "rana reproducatorilor si un fura! ec"ilibrat in componentele proteine lipide #lucide sau administrarea fura!elor #ranulate, realizate de producatori autorizati si cunoscuti pentru calitatea produselor realizate$ .e#imul alimentar nu trebuie sa conduca in nici un caz la in#rasarea, mai ales e7cesiva, a reproducatorilor, deoarece #rasimea in e7ces se acumuleaza in cavitatea abdominala , impiedica buna vascularizare a #onadelor si reduce semnificativ prolificitatea femelelor$ - o7i#enul solvit in apa se va mentine permanent la nivel optim (cel putin 3 m#/l) prin aerarea mecanica permanenta a apei, sc"imbarea volumului de apa atunci cand se impune acest lucru si aplicarea masurilor preventive de inflorire a apei ( administrarea rationala a in#rasamintelor si administrarea , la fiecare 1 zile , a unei doze de 6' 3' )# / "a var uscat$ - liniste in zona "elesteului de crestere< aceasta conditie importanta se realizeaza prin amplasarea "elesteului de crestere a remontilor si reproducatorilor in zone izolate , in afara traseelor circulate permanent sau frecvent si mai ales de mi!loace de transport #reu si prin realizarea unor zone (canale drenoare) adanci in "elestee$ - popularea in policultura cu crap ar#intiu si novac (se impiedica dezvoltarea e7cesiva a planctonului si se reduce #radientul oscilatiilor o7i#enului solvit), cu cosas (se impiedica dezvoltarea macrofitelor ) si cu salau (se elimina din "elesteu pestii salbatici care, eventual , au patruns si puietul rezultat din reproduceri ulterioare, fara valoare economica ) Delesteele de crestere a remontilor si a reproducatorilor au suprafete relativ mici , & 3 "a si adincimi de &,3 (,3 m$ Suprafata repartizata unui remont trebuie sa fie de &' (' m$p$ si a unui reproducator trebuie sa fie de (' +' m$p$ %re#atirea "elesteului de crestere pentru popularea cu remonti si/sau reproducatori incepe imediat dupa pescuitul de toamna prin administrarea a & ( to /"a var nestins , uniform distribuit pe toata suprafata, administrarea a &'' #/m$p$ in zonele de baltire a apei si evacuarea resturilor ve#etale$ -n anul urmator , inaintea inundarii , se efectueaza urmatoarele lucrari : - reparat, daca este cazul, lucrarile "idrote"nice (in mod special, decolmatat canalele drenoare pentru a evacua toata apa)< - verificat inventarul au7iliar: vanete , #ratare, site si filtre< - montat #ard electric de protectie impotriva vidrelor - administrat in#rasaminte or#anice (obli#atoriu numai #unoi de #ra!d complet fermentat), uniform distribuit pe toata suprafata< - administrat var nestins , & ( to / "a, uniform distribuit pe toata suprafata< - administrat &'' # / m$p$ clorura de var in zonele umede< - discuit toata suprafata platformei prin ( 6 treceri succesive cu #rapa cu discuri< - inc"is instalatiile de evacuare, montat sistemele de filtrare si inundat< - populat conform normelor te"nice$ -n perioada ve#etativa ( martie octombrie ) reproducatorii sunt fura!ati zilnic ( mai putin in perioada reproducerii), calitatea mediului se determina periodic si se efectueaza observatii zilnice privind comportamentul populatiei piscicole$

B reteta fura!era ec"ilibrata si ieftina, usor de realizat in fermele de productie , este urmatoarea : - porumb (3 0 - #rau (' 0 - orz (' 0 - srot de floarea soarelui (' 0 - srot de soia &' 0 - calciu 30 9ceasta receptura contine &2,, 0 proteine , 6,, 0 lipide si 3(,+ 0 #lucide $ *ura!ele administrate zilnic reproducatorilor in perioada de crestere reprezinta 6 3 0 din #reutatea individuala , in functie de temperatura apei$ :resterea normala a unui e7emplar de reproducator de crap selectionat este de &,' &,3 )#/an$ Iernarea remontilor si reproducatorilor. La sfarsitul perioadei ve#etative, remontii si reproducatorii de crap se pescuiesc si se transfera in "elesteele de iernare$ Se recomanda pescuitul de toamna si iernarea in alt "elesteu decat cel de crestere , din urmatoarele motive : - "elesteul de crestere este poluat cu materii or#anice - se efectueaza selectia remontilor conform principiilor enuntate anterior - se e7amineaza fiecare e7emplar si se indeparteaza reproducatorii bolnavi, tarati sau reformati - se inventariaza numarul, sporul in #reutate si se verifica starea sanitara a lotului de remonti si reproducatori - se pastreaza obisnuinta pestilor de a veni in contact cu omul, ceea ce determina o stare de stres diminuat la pescuitul si transferul reproducatorilor in "elesteele de reproducere$ -ernarea remontilor si reproducatorilor se or#anizeaza in "elestee cu suprafata de ',& ',3 "a si adancimea de (,3 6,' m$ Delesteele de iernare se pre#atesc in vederea popularii, astfel: se repara lucrarile "idrote"nice, se verifica inventarul au7iliar (vanete, #ratare, site, sisteme de filtrare), se administreaza clorura de var (&'' #/m () in zonele umede, se administreaza var nestins (&$''' )# /"a) pe platforma , se evacueaza resturile ve#etale si se inunda$ -n perioada iernarii (noiembrie februarie) se monitorizeaza principalii parametri calitativi ai apei : o7i#en solvit, pD, transparenta, temperatura si #rosimea stratului de #"eata$ Pescuitul si manipularea remontilor si reproducatorilor de crap .emontii sunt pescuiti pe parcursul unui an calendaristic de doua ori : primavara si toamna$ .eproducatorii sunt pescuiti si transferati dintr-un "elesteu in altul , in cursul unui an, de + (patru) ori : la pescuitul "elesteelor de iernare, al "elesteelor de prematurare, al "elesteelor de reproducere si al "elesteelor de crestere$ %escuitul repetat pe parcursul fiecarui an , permite efectuarea lucrarilor de selectie si creeaza obisnuinta pestilor de a veni in contact cu omul$ -nventarul si metodele folosite au fost stabilite astfel incat sa asi#ure manipularea in conditii de si#uranta a remontilor si reproducatorilor, evitand complet traumatizarea lor si diminuand la ma7imum stresul$ La e7emplarele tinere, disconfortul provocat de pescuit se manifesta, in principal, printr-o stare de a#itatie ( miscari rapide si "aotice ) in timpul pescuitului, contractii musculare puternice in timpul manipularii si intreruperea "ranirii pentru o perioada de & ( sau c"iar 6 zile$ :u cat numarul contactelor directe cu omul creste si atentia cu care se manipuleaza este mai mare, pestii se obisnuiesc cu prinderea si manipularea lor, fara sa manifeste comportamente anormale$ %entru pescuit se folosesc voloace cu lun#imea de &3 (' m$ si latimea de + - / m$ %escuitul se face secvential, urmarind pescuirea a nu mai mult de (' 6' e7$ la o toana %iscicultorii care manipuleaza reproducatorii sunt in mod obli#atoriu cei mai buni si indemanateci oameni din ec"ipa, stiu ce obiectiv au de urmarit si au abilitatea necesara de a manevra rapid si cu atentie fiecare e7emplar$ 8anipularea reproducatorilor se face cu mainile
+

prote!ate de manusi de cauciuc, piscicultorul cuprinde cu o mana capul pestelui, acoperindu-i oc"ii si cu cealalta mana il incon!oara si il sustine cu delicatete, in zona posterior abdominala$?upa o e7aminare rapida ,dar amanuntita ( inclusiv a bran"iilor ) reproducatorul este introdus intr-un sac te7til cu lun#imea de &,( - &,+ m, circumferinta de ',, m, cu ambele e7tremitati desc"ise si astfel ambalat se aseaza incet intr-o tar#a cu apa$ Eu recomand folosirea mincioa#elor$ Fransportul pe distante de pana la &'' ('' m se efectueaza cu tar#i confectionate dintr-un cadru de lemn sau metalic si panza cauciucata $ -n tar#a , pestii sunt asezati cu sacii de manipulare , in apa si se recomanda transportul a ( 6 e7$reproducatori sau + 3 remonti, odata$ Fransportul pe distante mai mari se efectueaza cu mi!loace auto, in recipienti de fibra+++6$ de sticla , prevazuti cu instalatii de o7i#enare a apei$ %entru a mari viteza de manipulare a pestilor si a evita traumatizarea lor, se folosesc substante anestezice destinate imobilizarii temporare a acestora : Fricaine-8et"anesulfonate ( 8S((( ), >u#enol-8et"o7Gp"enol, s$a$ Prematurarea si maturarea reproducatorilor de crap @n dezvoltarea lor, celulele se7uale, parcur# mai multe etape, difereniate clar prin mrimea elementelor se7uale, cantitatea de substane proteice acumulat i amplasarea componentelor celulei n interiorul acesteea$ Succesiunea etapelor parcurse, reflect evoluia proceselor bioc"imice i fiziolo#ice care pre#tesc celula se7ual pentru fecundare, prima diviziune a oului, dezvoltarea embrionului i eclozare$ %rematurarea #onadelor corespunde stadiului -; de dezvoltare (sf=ritul lunii martie aprilie) si maturarea corespunde stadiului ; (apro7imativ sf=ritul lunii aprilie mai)$ ?ezvoltarea celulelor se7uale la crap este influenat de factori #enetici: ras i se7, factori interni: v=rsta, nutriie, starea de sntate i factori mediali e7terni: temperatura, lumina, substrat$ 9si#urarea condiiilor optime din perioada de cretere i iernare, asi#ur dezvoltarea normal a #onadelor la reproductorii selecionai$ -mediat ce temperatura apei nre#istreaz valori mai mari de &' o:, administrm reproductorilor, n "eleteele de iernat, nutreuri bo#ate n proteine i funcie de posibiliti, "ran natural$ Deleteele de parcare se pre#tesc pentru popularea cu reproductori conform recomandrilor #enerale (dezinfecie, verificarea instalaiilor, $a$)dar se accentueaz mult stimularea dezvoltrii bentosului n vederea asi#urrii "ranei naturale n cantiti c=t mai mari$ Spaiul repartizat fiecrui reproductor de crap trebuie s fie de cel puin 3'-&'' mp$ :=nd temperatura apei are un trend permanent i constant ascendent i depete valoarea de &+-&3o:, reproductorii de crap sunt pescuii i transferai n "eleteele de parcare - prematurare, separai pe se7e sau mpreun, n drenoarele "eleteelor de reproducere tip 9cvares$ Se e7amineaz fiecare e7emplar i se reformeaz e7emplarele necorespunztoare$ Dac se co stat e!iste "a u or ectopara#i"i se e$ectuea# o %aie cu sare & ' timp de & mi ute sau cu o e$o ()*+()3 , -()*+()3 m. /l0 timp de 1(+1& mi ute2 .ecomandm efectuarea periodic, odat la doi ani, a in!ectrii fiecrui reproductor cu cloromfenicol "emisuccinat de sodiu + H n doza de ( cca / )# #reutate corporal$ %rezena ambelor ntr-un spaiu comun determin maturarea mai bun, complet i rapid, a #onadelor reproductorilor i n special a femelelor ceea ce are ca urmare o prolificitate mai bun, viabilitate i vi#urozitate mai bun a descendenilor dar necesit o atenie deosebit din partea te"nolo#ului i piscicultorilor pentru a se evita o reproducere n afara zonei cu ve#etaie$ Separarea pe se7e n perioada premer#toare reproducerii este o metod simpl i si#ur, recomandat specialitilor$ -n "elesteele de parcare, reproductorii sunt fura!ai cu o raie zilnic e#al cu 6-+ 0 din #reutatea corporal p=n n ziua populrii "eleteelor de reproducere$ Iilnic se va urmri consumul de fura!e i se sisteaz fura!area dac se constata ca reproducatorii au apetit redus$ :=nd temperatura apei are un trend constant cresctor i se nre#istreaz valoarea de &, o: la oara , a$m, reproductorii se pescuiesc din "eleteele de parcare-prematurare i se transfer n
3

"eleteele de reproducere sau n statia de reproducere artificiala, dup caz$ %escuitul, manipularea, transportul i lansarea reproductorilor se fac dup proceduri e7acte care trebuiesc numaidec=t respectate: - ordinea pescuitului: femelele i apoi masculii, deoarece femelele au nevoie de mai mult timp pentru a-i reveni din stresul provocat de manipulare i pentru c ele au nevoie de timp pentru a prospecta "eleteul n vederea stabilirii zonelor cu ve#etaie convenabil pentru depus icrele - pescuitul manipularea i lansarea trebuie fcute n linite i cu cea mai mare delicatee - temperatura apei n sursa de alimentare i deci, din "eleteele de reproducere s nu fie mai mic dec=t temperatura apei din "eleteele de parcare-prematurare$ - se efectueaza prima in!ecie de stimulare a maturrii #onadelor i pre#tirea ovulaiei pentru femelele destinate reproducerii artificiale$ Jnii te"nolo#i practic n mod obinuit, stimularea "ormonal a maturrii #onadelor pentru femelele destinate reproducerii natural-diri!ate$ ?oza de e7tract "ipofizar este de ',3-& m# / )# #reutate corporal$ ?ac se respect procedurile te"nolo#ice recomandate i condiiile climatice sunt favorabile, maturarea complet a #onadelor are loc n ma7$ (+ ore i se declaneaz ovulaia i spermiaia , adic reproducerea 3iote4 olo.ia reproducerii atural diri5ate la crap Aiote"nolo#ia reproducerii natural diri!ate reprezint un comple7 de proceduri care, aplicate, conduc la obinerea descendenilor prin intervenia direct a omului n optimizarea condiiilor de mediu, ale#erea momentului i "rnirea stimulat a descendenilor$ .eproducerea, ca fenomen biolo#ic, are loc n condiii naturale, n "eletee concepute si realizate special acestui scop$ Heleteele de reproducere sunt concepute s corespund cerinelor biolo#ice ale crapului n condiii optimizate$ %rincipalele caracteristici te"nice sunt: - suprafaa optim este de 3''-&$''' mp< - ad=ncimea optim ',,-&,+ m pe platform i &,+-(,' m n canalele drenoare< - suprafaa acoperit cu ve#etaie peren (' 0< - debitul de alimentare: s asi#ure umplerea "eleteului n ma7im &( ore< - instalaia de evacuare: s asi#ure un debit ma7im e#al cu cel de alimentare$ ?up concepia de amena!are, sunt mai multe tipuri de "eletee de reproducere: &$ ?ubisc": au un canal drenor perimetral care ncon!oar o platform nierbat$ >ste tipul de "eleteu de reproducere nt=lnit cel mai des n .om=nia$ ($ Dofer: suprafaa se mparte n zona amonte care ocup & / 6din "eleteu i are ad=ncime foarte mic (6'-3' cm) i zona aval, care are o ad=ncime de ',,-&,( m$ 6$ KoLals)i: n plan lon#itudinal suprafaa este mprit n 6 zone: dou drenoare ad=nci, destinate parcrii femelelor i respectiv, masculilor, separate de o zon mediana mai puin ad=nc, nierbat$ +$ 9cvares: au un canal drenor foarte bine individualizat (seciune trapezoidal A M , m, b M + m, " M ',( ',, m) cu panta pronunat orientat de la alimentare (',(m) spre evacuare (',, m), amena!area platformelor ntr-o pant uniform de la baza di#urilor spre drenor i benzi nierbate, cu limea de (,3 m, perimetrale canalului drenor si di#urilor$ Pregtirea heleteelor n vederea reproducerii ncepe imediat dup #olirea lor (n anul precedent) prin drenarea zonelor umede i nsm=narea cu ierburi perene a zonelor destinate acestui scop$ :=nd substratul ve#etal nu se dezvolt corespunztor, se nsm=neaz orz n luna aprilie$ Suprafaa total nierbat nu trebuie s depeasc (' 0 din suprafaa "eleteului$

.estul suprafeei se prelucreaz mecanic, cu #rap cu discuri sau cultivator, n scopul distru#erii ve#etaiei, n#lobrii n sol a resturilor ve#etale, a n#rm=ntului or#anic i varului i pentru aerarea solului$ ?ezinfecia "eleteului se face anual, n zonele de bltire a apei, cu clorur de var, &'' #/ m($ Stimularea productivitii piscicole naturale se realizeaz acion=nd asupra: - substratului (platformei): administrat ('-+' t/"a #unoi de #ra!d complet fermentat, administrat &$''' )# /"a var stins i prelucrarea mecanic cu #rapa cu discuri sau cultivator - apei: administrat p=n la +'' )#/"a f=n, ',( # / mc / zi dro!die de panificaie i & #/ m6/ zi fin de pete$ :ombaterea prdtorilor i rpitorilor se or#anizeaz naintea inundrii$ Se recomand construirea unui #ard uor din plas vec"e (de nvod) sau din plase de stuf pentru a mpiedica ptrunderea broatelor i montarea temporar a unui #ard electric standardizat pentru a mpiedica ptrunderea vidrelor$ Inundarea heleteelor de reproducere natural diri!at se ncepe atunci c=nd temperatura apei are un trend constant ascendent i atin#e valoarea de &,':$ -nundarea "eleteelor n vederea reproducerii se face prin sisteme de filtrare$ .ecomandm folosirea filtrelor paralelipipedice (dimensiunea calculat n funcie de ncrcarea apei n resturi ve#etale i substane care nfund filtrul), confecionate din tabl ino7 perforata, cu trei trepte de filtrare: M / mm, M 6 mm i M &,' mm (optim ',, mm)$ Popularea optim a heleteelor de reproducere natural diri!at cu reproducatori de crap se face cu &'-&3 fam$ / "a n "eletee din care nu pot fi pescuii reproductorii dup ( ma7im 6 zile de reproducere i ('-6' fam$ / "a (& fam$ la 6'' 3'' mp) pentru "eleteele din care reproductorii pot fi pescuii total, imediat dup depunerea pantelor$ @n aceast situaie trebuie administrat "rana natural obinut n culturi diri!ate i "ran suplimentar accesibil alevinelor$ .ecomandm folosirea loturilor de reproductori de aceeai v=rst dar acolo unde femelele sunt de v=rste diferite, obli#atoriu se populeaz fiecare "eleteu cu femele de aceeai mrime< n caz contrar, se obin pui cu variabilitate dimensional mare$ Eeuniformitatea mare a puilor este cauzat de urmtorii factori: - v=rsta diferit a femelelor face ca icrele s aib mrimi diferite (diametrul ma7im al icrei este la femele de (/) 1-, (2) ani) i cantitatea de substane lipoproteice destinate "rnirii embrionului i depozitate n sacul vitelin, "rnirii ulterioare a larvei s fie diferit$ 9cesta este un factor serios de difereniere a creterii puilor$ - v=rsta diferit a femelelor face ca reproducerea lor s se fac la diferene de timp de &-(-6-+ zile$ B diferen de (-6 zile la eclozare va conduce la o diferen de (-6 ori mai mare a unui pui fat de altul$ - n creterea industrial, n interiorul populaiilor numeroase, indivizii mici vor rm=ne tot mai mici iar indivizii mari vor crete tot mai mari$ ;ariabilitatea dimensional accentuat, creeaz probleme mari, n special financiare: preul obinut este mic, ima#inea firmei este deteriorat, #reutatea comercializabil (&,(-&,, )# / e7) se realizeaz n 6 sau + ani, etc$ Reproducerea crapului, are loc n ziua a (-a, a 6-a i eventual a +-a de la populare, n special n intervalele 1-2 a m i &,-(' p m$ 8aturarea complet a icrelor depinde, la aceeai ras, de v=rst i starea fiziolo#ic$ .eproducerea natural diri!at este un mare spectacol, nu numai pentru profesioniti$ *emela urmat foarte ndeaproape de &-( masculi, noat n zona nierbat, aproape de suprafaa apei i dup un tur de recunoatere a zonei, se ntoarce pe o parte i e7ecut micri ener#ice ale trunc"iului, pentru a e7pulza icre, pe o distan de &-( m< pauz pe &-( m i continu pe aceeai direcie sau se ntoarce$ 8asculii o urmeaz ndeaproape, i maseaz abdomenul cu botul pentru a o a!uta s elimine icrele, contracteaz puternic muc"ii abdominali i fac micri ample i ener#ice cu coada pentru a elibera sperma n cantitate c=t mai mare, suficient pentru a fecunda icrele mprtiate ntr-un spaiu aa mare$ 8icrile ener#ice ale caudalelor, fac s sar stropi de ap,
1

produc un z#omot puternic de ,,btaieN a apei, de unde i denumirele populare de: btaia petelui, pete aflat n btaie i boiste$ .eproductorii selectionati, cu corpul nalt i scurt, au o reproducere mult mai puin #l#ioas, mai discret$ -crele, lipicioase, se prind de un substrat ve#etal i sunt fecundate$ -crele care nu sunt fecundate mor imediat, cele care cad pe pm=nt (c"iar fecundate) mor n perioada urmtoare din cauza colmatrii membranei i neo7i#enrii embrionului$ Incubaia dureaz 2' #rade zile, cca 3 zile la temperatura constat a apei de &,':$ Larvele eclozate rm=n lipite de substrat c=teva ore, dup care fac micri pe distane foarte mici i se reataeaz repede de substrat$ @n momentul eclozrii, larvele au corpul transparent cu pete pi#mentare brun nc"is$ Bc"ii sunt pi#mentai, #ura nefuncional aripioarele pectorale sunt funcionale i membrana nottoare continu, vezica nottoare lipsete, sacul vitelin bine individualizat$ :apacitatea de not fiind redus i pentru a transforma rezerva de "ran n mas corporal nu n ener#ie destinat micrii, larvele stau lipite de ve#etaie n primele 6/-+, ore$ La v=rsta de ( (dou) zile larvele devin active i de la v=rsta de trei zile i asi#ur ener#ia necesar din rezerva sacului vitelin (diminuat ca volum) i din "rana e7o#en$ ;ezica nottoare format i plin cu aer, le permite deplasarea le!er n ap, n cutarea de infuzori$ ?ezvoltarea muc"ilor i sc"eletului se intensific$