Sunteți pe pagina 1din 104

DREPTUL AFACERILOR

Capitolul I
Scurte consideratii introductive. Defintitia. Obiectul. Scurt istoric
1.1. Spre a ne plasa pe terenul unei discipline de specialitate adresata unor
persoane cu aspiratii in a deveni profesionisti titulari ai unor intreprinderi care
exploateaza activitati orientate spre obtinerea de profit, deci ai unui domeniu de
actualitate si deopotriva de viitor, consideram necesara o asezare a materiei in
curricula disciplinelor dreptului, in general, si, totodata o definitie a ei, spre a ne
permite sa o intelegem dincolo de semnificatia profana, usor accesibila a
sintagmei.
Notiunea de drept, in general, poate primi o multitudine de sensuri, de
acceptiuni. Rezumandu-ne la cele cu semnificatie uridica, putem distinge intre !
a" drept, ca ansamblu de reglementari, de reguli, norme uridice aplicabile
populatiei unui anumit stat. #in acest punct de vedere, se poate diferentia
dreptul roman de dreptul altor state, francez, german, etc. $cest ansamblu
de reglementari constituie, dintr-o alta perspectiva, dreptul obiectiv,
pozitiv, deci dreptul vazut ca totalitate de norme uridice aplicabile in
limitele teritoriale ale unui stat%
b" intr-o a doua acceptiune, dreptul poate fi inteles ca facultate, &in sensul de
posibilitate" pe care dreptul obiectiv, &adica ansamblul de norme uridice
aplicabile pe teritoriul unui stat", o recunoaste unei persoane de a adopta
o anumita conduita, sau, altfel spus, posibilitatea de a lua o anume
atitudine, de a savarsi un anume act, de a pretinde altei persoane
recunoasterea unui drept, realizarea unei anume obligatii bazate pe o
lege, pe o anume reglementare. #e exemplu, dreptul fiecarui cetatean la
munca, a fiecarui individ la un nume, dreptul de proprietate, etc, sunt,
fiecare dintre ele, drepturi subiective, raportate la individ ca subiect de
drept.
1
c" 'n sfarsit, spunand drept se poate avea in vedere stiinta dreptului ca
ramura de invatamant sau de cercetare stiintifica avand ca obiect tocmai
studiul ansamblului de reglementari, deci a dreptului obiectiv precum si a
drepturilor subiective, deopotriva. #in acest punct de vedere se poate face
distinctia dintre stiinta dreptului, in general si alte ramuri ale cunoasterii
umane, sau, intr-o varianta mai restransa, intre diversele ramuri ale
dreptului, &civil, penal, constitutional, administrativ,etc."
1..(. )rivit ca ansamblu de norme uridice care reglementeaza raporturile sociale,
dreptul este divizat, in mod traditional, in doua mari ramuri! dreptul public si
dreptul privat. Nu este singura clasificare, este insa cea considerata
fundamentala, de baza. #istinctia dintre cele doua ramuri este data de natura
raporturilor sociale dintre subiectele participante la aceste raporturi. $stfel%
a" dreptului public

ii sunt specifice raporturi de subordonare intre


participanti, raporturi dintre guvernanti si guvernati, sau, altfel spus,
dintre stat si particulari, in cadrul carora statul este cel care impune
regulile, guverneaza, iar particularul este cel obligat sa le respecte% ii
sunt proprii, altfel spus, norme care ocrotesc interese generale% apartin
acestei mari diviziuni a dreptului ramuri ca! dreptul constitutional,
dreptul financiar, international public, penal, administrativ, procesual
penal, etc.
b" dreptul privat
!
se caracterizeaza prin pozitia de egalitate dintre
participanti% studiaza raporturi sociale create intre particulari, vizand,
deci, ordinea uridica privata. Reprezentativ pentru aceasta categorie
este dreptul civil, care cuprinde ponderea covarsitoare a
reglementarilor dreptului privat. Sustinerea este suplimentar si
substantial argumentata prin adoptarea actualului *od *ivil, intrat in
1
Mircea Muresan, Drept civil, Parte generala, Ed. Cordial SRL, Cluj-Napoca, 1992, pag.7; Ioan Sciau,
Curs de drept comercial, Ed. Rose!!i, 2""#, pag.$;
2
ide%
2
vigoare la 1 octombrie (+11, care devine legea fundamentala, dreptul
comun in materia raporturilor de drept privat, aplicabil deopotriva
particularilor ca indivizi si profesionistilor care exploateaza intreprideri
in diverse domenii de interes si, deci, apartinand si altor ramuri ale
dreptului privat. Noua reglementare revolutioneaza prin viziunea
monista in materia raporturilor de drept privat, constand in pretentia de
a oferi o baza reglementara unica si uniforma tuturor categoriilor de
raporturi dintre particulari, civili si profesionisit deopotriva. ,vident,
desi este legea fundamentala pentru aceasta ramura a dreptului nu
este insa unica. ,ste completata de reglementari speciale, aplicabile
unor domenii sau-si unor profesionisti si care definesc, la randul lor
subramuri ale dreptului privat, cum sunt% dreptul afacerilor, dreptul
muncii, dreptul familiei, etc,
$sadar, ramura a dreptului privat, dreptul afacerilor are propria identitate, propria
autonomie. 'n raport cu el, dreptul civil ramane dreptul comun, ale carui reguli
completeaza reglementarile speciale ale dreptului afacerilor. 'n comparatie cu el,
insa, dreptului afacerilor ii este proprie o dinamica aparte, superioara oricarei
alte subramuri a dreptului privat si ustificata de natura, complexitatea si
specificitatea activitatii profesionistilor si a domeniului pe care acestia il
exploateaza, cel economic, orientat spre profit.
.". Definitia dreptului afacerilor#
Spre a defini disciplina devine prioritar necesara definirea notiunii de afacere% in
sensul ei cel mai cuprinzator, subsumeza orice activitate economica, deci,
subordonata unui scop profitabil, si, ca urmare, supusa riscului, asumat de
fiecare dintre participanti, ca sansa de castig sau posibilitate de pierdere.
.

,volutia si complexitatea dobandita de activitatea economica intr-o epoca acut
marcata de tendinta de globalizare atribuie firesc notiunii de afacere valente noi,
&
' se (edea, )eorge *iperea, Introducere in dreptul contractelor profesionale, Ed. C.+.,ec-, ,ucures!i,
2"11, pag.. si ur%.
&
suplimentare fata de varianta traditionala a ceea ce, sub imperiul vec/iului *od
*omercial, &in vigoare intre 1001 (+11". identificam cu sintagma activitate
comerciala.
)roblematica specifica domeniului afacerilor este una complexa si diversa, cu
incidente in domeniile fiscalitatii, muncii, concurentei, protectiei consumatorilor,
transporturilor, bancar, drepturilor de proprietate industriala, etc. ,ste argumentul
pentru care, in planul stiintelor dreptului, dreptul afacerilor este calificat ca o
materie pluridisciplinara constituita din totalitatea normelor uridice care
reglementeaza statutul si regimul uridic aplicabil profesionistilor specializati in
exploatarea unor intreprinderi, in sensul de activitati organizate pentru
producerea, administrarea sau instrainarea de bunuri sau prestarea de servicii in
scopuri lucrative, profitabile.
.$. Obiectul de studiu al dreptului afacerilor
#efinitia disciplinei ofera reperele determinarii obiectului dreptului afacerilor !
normele uridice aplicabile profesionistilor &comerciantilor" care exploateaza
intreprinderi organizate pentru a desfasura activitati economice, & de productie,
comert, prestari servicii" intelese in sensul lor complex, modern, de afacere.
#urata cursului insa, dimensionata la un semestru, nu ne va permite o abordare
ex/austiva, ci, dimpotriva, ne impune o riguroasa selectie si sinteza a institutiilor
uridice analizate. Reper in acest demers devine utilitatea informatiei raportata la
profilul profesional al viitorilor absolventi.
.%. Scurt istoric
'nainte de a deveni disciplina de studiu sau ramura de drept distincta, materia
studiata poate fi identificata ca segment al vietii individului, pragmatic si bine
orientat spre activitati aducatoare de beneficii, de profit. $nalizate din perspectiva
istorica, pana sa devina profitabile, aceste activitati au raspuns nevoilor de
existenta ale individului. $stfel%
#
.%. In antic&itate% spre a-si acoperi necesarul existential, oamenii au inceput
sa sc/imbe intre ei produsele de care dispuneau, fie realizate prin munca lor, fie
obtinute din mediul inconurator. Sc/imbul, asadar, in varianta sa primitiva numita
troc, a fost rezultatul constientizarii ideii de proprietate, a dreptului de a dispune
liber asupra unor bunuri. 2ai tarziu, pe masura cresterii nevoilor oamenilor si a
dezvoltarii, a intensificarii relatiilor dintre ei, au aparut targurile, ca locuri de
intalnire organizate periodic in vederea realizarii sc/imbului de produse. ,ste
perioada din istoria omenirii in care nu se poate vorbi inca de nevoia unor
reglementari in materie comerciala, in primul rand datorita preponderentei
componentei agricole si pastorale a vietii. Nevoia unor reglementari in materie a
aparut treptat, pe masura dezvoltarii comertului. *ontributii semnificative in
acest sens, &al dezvoltarii comertului", si-au adus fenicienii, egiptenii, grecii,
ultimii fiind si cei care au instituit primele reguli aplicabile activitatii comerciale, in
principal celei maritime. 'n perioada de glorie a imperiului roman, careia ii apartin
importante reglementari de natura civila, comertul nu s-a bucurat de succes,
principalele surse de agoniseala fiind agricultura si razboaiele purtate pentru
expansiune teritoriala. 2ai mult, romanii considerau activitatea in domeniul
comertului ca fiind degradanta, adecvata doar pentru sclavi si popoarele supuse
lor. *a urmare, considerau ca reglementarile lor in materie civila erau suficiente
si pentru domeniul comercial.
.%.!. In evul 'ediu# )rabusirea imperiului roman a avut ca efect atat
faramitarea puterii politice cat si dezmembrarea sistemului de drept unitar. $u
aparut statele cetati italiene, &2ilano, 3olognia, 4enova, 5lorenta, )isa", si odata
cu ele, interesul comerciantilor de a se organiza in corporatiuni, spre a-si
reprezenta interesele proprii. *orporatia, cuprinzand comerciantii si mestesugarii
apartinand unei anumite ramuri, a inceput sa-si configureze reguli proprii care au
devenit, practic, primele norme aplicabile in materie comerciala. *u timpul, ele au
fost coagulate in asa numite statute, fiecare dintre ele reprezentand ansamblul
reglementarilor proprii unei corporatii.
$
.%.". Epoca 'oderna. #ezvoltarea comertului a impus inlocuirea acestor
norme cutumiare cu altele care au inceput sa alcatuiasca dreptul scris. )rima
care a marcat aceasta trecere a fost 5ranta, care, dupa reguli comerciale scrise
de mai mica anvergura, a adoptat, marcand un moment istoric de referinta,
primul *od *omercial, in plina perioada de glorie a lui Napoleon, la 10+1.
2omentul are, totodata, meritul de a separa reglementarile in materie civila de
cele comerciale. #upa revolutia franceza, influenta ei in ,uropa a avut ca efect si
raspandirea codului comercial francez in diverse state europene, care l-au
adoptat ca lege proprie in materie comerciala. #intre acestea, la 100(, *odul
comercial francez a fost preluat in 'talia, oferind o conceptie moderna asupra
comertului. ,l a stat la baza adoptarii in 1001 a *odului comercial roman, in
vigoare si in prezent. 'n 4ermania, *odul comercial a fost adoptat in anul 1061,
impreuna cu *odul civil. $mbele au intrat in vigoare in anul 16++.
.%.$. In Ro'ania( la inceputurile sale si pentru o lunga perioada de timp,
comertul a fost guvernat de reguli cutumiare. )rimele reguli scrise nu se refereau
la comert in mod special, fiind, ca urmare, aplicabile deopotriva comerciantilor si
necomerciantilor. ,ste cazul *odului lui $ndronac/e #onici din 1017, a *odului
*aragea din 1011, in 2untenia, a *odului *alima/ din 10(0, in 2oldova. 8oate
preced *odul *omercial adoptat in 1001, prima lucrare de anvergura in materie
comerciala, si prima care este in totalitate consacrata reglementarii domeniului
comercial la a carui dezvoltare a contribuit.
7
'ntrucat nu era in concordanta cu
principiile economiei socialiste, planificate, el nu a mai fost aplicat in raporturile
economice interne fiind considerat desuet, in intreaga perioada de economie
etatizata. *u toate acestea, nu a fost formal abrogat, avandu-si aria de
aplicabilitate restransa la sfera raporturilor uridice de comert exterior. #e abia
dupa 1606, odata cu trecerea la economia de piata, *odul a revenit in actualitate
oferind prima reglementare cu caracter general a activitatii comerciale proprii
economiei de piata. Sigur, o parte a dispozitiilor sale nu mai corespundea
#
Codul era s!ruc!ura! in pa!ru par!i, in!i!ula!e car!i / Car!ea I, Despre comert in general, Car!ea a II a,
Despre comertul maritim, Car!ea a III a, Despre faliment, 0in pre1en! a2roga!a3, Car!ea a I4a, Despre
exercitiul actiunilor comerciale si despre durata lor
5
momentului istoric, evolutia vietii comerciale moderne ustificand abordari
legislative noi, care vor contura in timp cadrul uridic necesar domeniului
economic si, corelativ, materia de studiu a disciplinei dreptul afacerilor.
9
$ impus
principiile de baza in domeniul afacerilor insa pana in (+11, cand a fost abrogat
prin Noul *od *ivil, intrat in vigoare la 1 octombrie (+11.
CAPITOLUL II
Cate)oriile de profesionisti in do'eniul afacerilor
(.1.#enumirea traditionala de comerciant, consacrata de *odul comercial de la
1001, &in prezent, abrogat, asa cum dea am precizat mai sus", era atribuita, sub
incidenta acestuia %
a" persoanelor fizice care se calificau ca atare prin activitatea desfasurata,
&acte de comert, operatiuni comerciale realizate pe proprie raspundere si
cu continuitatea unei indeletniciri obisnuite" si care se inregistreaza in
registrul comertului%
b" persoanelor uridice care, prin inmatriculare in registrul comertului
dobandeau calitatea de comerciant ! societati comerciale, regii autonome,
organizatii cooperatiste, grupuri de interes economic,
8rasatura comuna a tuturor acestor comercianti, persoane fizice si uridice
deopotriva, a fost reprezentata de natura comerciala, economica, deci
speculativa, orientata spre profit, a activitatii lor. Sub vec/ea reglementare,
acesta era criteriul obiectiv care impunea distinctia dintre domeniul comercial si
necomercial, dintre comercianti si necomercianti, si, ca efect, delimita normele
uridice ce le erau aplicabile de cele incidente altor domenii sau categorii
prfesionale.
$
Regle%en!arile in %a!erie co%erciala adop!a!e dupa 199" per%i! sis!e%a!i1area pe %a!erii, cu% sun!/
legisla!ia socie!a!ilor co%erciale 0e6. Legea nr.&17199", pri(ind socie!a!ile co%erciale3, legisla!ia pri(ind
regis!rul co%er!ului, 0e6. Legea nr.257199"3; legisla!ia pri(ind insol(en!a 0e6.Legea nr..$72""53, legisla!ia
pie!ei de capi!al, 0e6. Legea nr.29772""#3, legisla!ia 2ancara, a asigurarilor 0e6. Legea nr.1&57199$3, e!c. Ele
cons!i!u!ie ceea ce doc!rina juridica de8ines!e drep! 9i1(oare9 ale drep!ului a8acerilor.
7
(.(. )rin noul *od *ivil, renuntandu-se la dualitatea comercial - civil, sub
pretextul unificarii regulilor de baza aplicabile in materia dreptului privat, in
general, deci implicit celui economic, al afacerilor, termenul traditional de
comerciant este integrat categoriei mult mai cuprinzatoare a profesionistilor.
)otrivit art.., al.( din *od, sunt profesionisti toti cei care exploateaza o
intreprindere, adica, exercita sistematic o activitate organizata ce consta in
producerea, administrarea ori instrainarea de bunuri, ori in prestarea de servicii
indiferent daca are sau nu un scop lucrativ, (art,.3, al.3 din Cod). #efinitia
subsumeaza profesionistii, in general si, deci, inclusiv cei care performeaza in
domeniul afacerilor, traditional numiti comercianti. 'n aceste conditii, devine
necesara stabilirea elementelor de distinctie, de delimitare dintre diversele
categorii de profesionisti, si, evident, a celor care activeaza in domeniul
afacerilor. *odul nu ofera in terminis asemenea repere. ,le sunt mai degraba
deduse decat formulate explicit. 'n determinarea reglementarilor de drept privat
aplicabile unui domeniu sau altul accentul se pune pe subiect, respectiv pe
calitatea de profesionist a titularului acestei activitati. *e anume face insa
diferenta intre diversele categorii de profesionisti : $ltfel spus, ce deosebeste
profesionistii in domeniul afacerilor de alte categorii de profesionisti : ;nicul
criteriu va trebui sa ramana tot activitatea desfasurata, respectiv, in cazul
profesionistilor comercianti< scopul lucrativ al acestei activitati, in sensul de
activitati economice, &de productie, comert sau prestari de servicii efectuate in
scop profitabil".

(... #elimitarea profesionistilor in domeniul afacerilor de alte categorii
profesionale prezinta o importanta practica incontestabila. Statutul lor distinct
este, definit de !
a" un ansamblu de obligatii profesionale specifice, cum ar fi! a.1" obligatia
inregistrarii in registrul comertului atat la momentul inceperii activitatii comerciale
cat si ulterior, a actelor si faptelor realizate de ei si pentru care legea impune o
atare inregistrare, si, evident, obligatia inregistrarii incetarii activitatii%
=
a.(."
5
Regis!rul co%er!ului es!e sin!ag%a care de8ines!e regis!rul de e(iden!a a !u!uror ca!egoriilor de
pro8esionsi!i care des8asoara ac!i(i!a!i econo%ice, a ac!elor aces!ora pen!ru care legea i%pune reali1area
.
obligatia de a tine anumite registre comerciale in care vor reflecta activitatea
desfasurata, sau, aceea a.." de a respecta regulile unei concurente oneste,
loiale%
b." supunerea activitatii lor comerciale unor dispozitii legale proprii, specifice,
distincte, unele fata de cele aplicabile neprofesionistilor, altele, fata de cele
aplicabile altor categorii de profesionisti
c." procedura insolventei le este uzual si covarsitor aplicabila profesionistilor din
domeniul afacerilor%
!.$. Cate)orii de profesionisti in do'eniul afacerilor *co'ercianti+
'n mod traditional, profesionisitii in domeniul afacerilor sunt clasificati in doua
categorii !
a" persoane fizice%
b" persoane uridice.
>egislatia actuala, conturata incepand din 1606, mentine distinctia dar o
armonizeaza si o racordeaza la evolutia societatii si, in acest context, a
activitatilor economice. $stfel, art.1 al >egii nr.(=-166+, privind registrul
comertului enumera urmatoarele categorii de profesionisti care, activand in
domeniul economic, au obligatia de a se inregistra in registrul comertului %!
a" persoanele fizice autorizate
b" intreprinderile individuale
c" intreprinderile familiale
d" societatile comerciale
e" companiile nationale si societatile nationale
f" regiile autonome
g" grupurile de interes economic
/" societatile cooperative
i" organizatiile cooperatiste
pu2lici!a!ii, si es!e !inu! de ins!i!u!ia pu2lica denu%i!a :8iciul Na!ional al Regis!rului Co%er!ului, organi1a!
in !e%eiul Legii nr.257199" pri(ind regis!rul co%er!ului,
9
" societatile europene
?" societatile cooperative europene
l" grupurile europene de interes economic cu sediul principal in Romania
m" alte persoane fizice si uridice prevazute de lege
,numerarea ofera un criteriu formal pentu distinctia profesionistilor in domeniul
economic.
*ategoriile enumerate la d"-l" fac parte din categoria profesionistilor &comercianti"
persoane uridice. )onderea, in aceasta categorie, o detin societatile comerciale.
@om analiza in cele ce urmeaza principalele categorii, pentru o corecta
determinare a regimului uridic propriu fiecareia, alocandu-le, insa, in acest
demers, spatiul adecvat, direct proportional cu reprezentativitatea si ponderea
detinuta in realitatea economica.
!.%. Persoana fi,ica
Spre deosebire de societatea comerciala, care se naste comerciant, in sensul
ca este infiintata cu scopul de a realiza operatiunile economice determinate prin
actele sale constitutive, o persoana fizica dobandeste aceasta calitate, daca
intruneste cumulativ urmatoarele conditii!
a" realizeaza activitati economice la modul profesional, cu caracter de
continuitate, in nume si pe risc propriu.
b" solicita si obtine inregistrarea in registrul comertului si autorizarea
desfasurarii activitatii
'n prezent, procedura de inregistrare si autorizare este reglementata de
Ardonanta de 4uvern nr.77 din (++0.
1
)otrivit acestui act normativ, obtinerea de
catre persoanele fizice a autorizatiei necesare desfasurarii activitatii lor
economice se poate solicita astfel!
a" individual si independent, ca persoane fizice autorizate, &identificate cu
abrevierea )5$"
7
:rdonan!a de ;rgen!a a )u(ernului nr.## pri(ind des8asurarea ac!i(i!a!ilor econo%ice de ca!re persoanele
8i1ice au!ori1a!e, in!reprinderile indi(iduale si in!reprinderile 8a%iliale a 8os! pu2lica!a in Moni!orul :8icial,
*ar!ea I, nr.&2. din 2$."#.2""..
1"
b" ca intreprinzatori titulari ai unei intreprinderi individuale
c" ca membri ai unei intreprinderi familiale
$nterior inceperii activitatii, persoana fizica va solicita !
a" inregistrarea in registrul comertului
b" acordarea autorizatiei de functionare.
*ompetenta solutionarii cererii sale revine, in toate cele trei cazuri enumerate
mai sus, Aficiului registrului comertului de pe langa tribunalul corespunzator
udetului in care persoana fizica ce urmeaza sa fie autorizata isi declara sediul
social.
)ot desfasura activitati economice, in una din cele trei forme enumerate,
persoanele fizice care!
a" au implinit varsta de 10 ani, respectiv de 1= ani, in cazul
membrilor intreprinderii familiale%
b" nu au savarsit fapte sanctionate de legile financiare, vamale si
cele care privesc disciplina financiar-fiscala, de natura celor care
se inscriu in cazierul fiscal%
c" au un sediu profesional declarat intr-un imobil asupra caruia au
un drept de folosinta dobandit in conditiile legii%
d" declara pe proprie raspundere ca indeplinesc conditiile de
functionare prevazute de legislatia specifica in domeniul sanitar,
sanitar-veterinar, protectiei mediului si al protectiei muncii.
*a efect al solutionarii cererii de inregistrare si autorizare a functionarii se
elibereaza certificatul de inregistrare continand codul unic de inregistrare al
persoanei fizice. ,ste documentul care atesta inregistrarea acesteia in registrul
comertului, autorizarea functionarii precum si luarea in evidenta de catre
autoritatea fiscala competenta. $ltfel spus, este documentul care confera
legalitate activitatii economice realizate de o persoana fizica.
!.%.. Re)i'ul -uridic al persoanelor fi,ice autori,ate( *PFA+#
a" are dreptul de a colabora cu alte persoane fizice autorizate ca )5$, cu
11
intreprinzatori titulari ai unei intreprinderi individuale, cu reprezentantii unei
intreprinderi familiale, cu alte persoane fizice sau uridice, in scopul desfasurarii
activitatii pentru care a fost autorizat%
b" poate angaa cu contract de munca terte persoane pentru desfasurarea
activitatii pentru care a fost autorizata%
c" poate cumula calitatea de persoana fizica autorizata cu cea de salariat al
unei terte persoane indiferent ca functioneaza in acelasi domeniu sau intr-unul
distinct, in sc/imb nu poate cumula aceasta calitate cu cea de intreprinzator
persoana fizica titular al unei intreprinderi individuale%
d" este asigurata in sistemul public de pensii si are dreptul de a fi asigurata
in sistemul asigurarilor sociale de sanatate si al asigurarilor pentru soma%
e" poate fi supusa procedurii simplificate a insolventei, in conditiile >egii
nr.09-(++=%
f" raspunde pentru obligatiile sale cu patrimoniul de afectatiune, daca
aceasta a fost constituit, si, in completare, in masura in care acesta nu este
suficient, cu averea sa personala.
!.%.!. Re)i'ul -uridic al intreprin,atorului persoana fi,ica titular al unei
intreprinderi individuale
a" poate angaa terte persoane cu contract individual de munca, poate
colabora cu alte )5$, cu alti intreprinzatori persoane fizice titulari ai unor
intreprinderi individuale sau reprezentanti ai unor intreprinderi familiale, cu alte
persoane uridice%
b" poate cumula calitatea de intreprinzator titular al unei intreprinderi
individuale cu cea de salariat al unei terte persoane, indiferent ca activitatea
acesteia este in acelasi domeniu sau intr-unul distinct%
c" este asigurat in sistemul public de pensii si are dreptul de a fi asigurat in
sistemul asigurarilor sociale de sanatate si al asigurarilor pentru soma%
g" poate fi supus procedurii simplificate a insolventei, in conditiile >egii
nr.09-(++=%
d" raspunde pentru obligatiile sale cu patrimoniul de afectatiune, daca acesta
12
a fost constituit, si, in completare, cu averea sa personala.
!.%.". Re)i'ul -uridic al intreprinderii fa'iliale
a+ este constituita din ( sau mai multi membri ai unei familii care pot fi
simultan )5$ sau titulari ai unor intreprinderi individuale sau pot cumula calitatea
de salariat al unei terte persoane cu activitate in acelasi domeniu sau unul
distinct de cel al intreprinderii familiale% membrii familiei inc/eie un acord de
constitutire, a carui forma scrisa este o conditie de validitate. 'n continutul lui va fi
indicat numele membrilor, al reprezentantului intreprinderii, data, participarea
fiecarui membru la Bntreprindere, cotele procentuale in care se vor imparti
veniturile intre acestia, raporturile dintre ei, conditiile de retragere. ,lementele
obligatorii ale acordului sunt comparabile cu cele ale actelor constitutive ale
societatii comerciale, desigur intr-o forma simplificata, corespunzatoare structurii
mai putin complexe si lipsite de personalitate uridica a intreprinderii familiale%
b+ membrii intreprinderii familiale sunt asigurati in sistemul public de pensii si
si au dreptul de a fi asigurati in sistemul asigurarilor sociale de sanatate si al
asigurarilor pentru soma%
c+ nu poate angaa terte persoane cu contract de munca%
d+ poate colabora cu toate tipurile de comercianti & )5$, intreprinzatori titulari
ai unei intreprinderi individuale, intreprinderi familiale, societati comerciale, etc."
e+ nu are personalitate uridica si nu are, ca urmare, un patrimoniu propriu%
prin acordul de constituire, membrii acesteia pot insa conveni asupra constituirii
unui patrimoniu de afectatiune reglementand si cotele fiecarui membru la
constituirea acestui patrimoniu%
f+ membrii raspund solidar si indivizibil, cu patrimoniul de afectatiune, pentru
datoriile contractate de reprezentantul intreprinderii% in lipsa patrimoniului de
afectatiune sau, in completarea lui, raspund cu intreg patrimoniul, corespunzator
cotelor de participare convenite prin acordul de constituire.
!... Patri'oniul de afectatiune#
1&
A4; nr.77-(++6 consacra in premiera acest concept cu referire la
subiectele dreptului afacerilor. ,l reprezinta ansamblul bunurilor, drepturilor si
obligatiilor alocate de persoana fizica autorizata in oricare din cele trei forme
permise de lege, desfasurarii activitatii sale economice. *a urmare, creditorii
personali ai persoanei fizice autorizate,&)5$", intreprinzatorului titular al unei
intreprinderi individuale sau ai membrilor intreprinderii familiale nu vor putea sa
urmareasca, in scopul recuperarii creantelor lor, bunurile din patrimoniul de
afectatiune, ci doar pe cele personale ale respectivelor persoane. >a fel, creditorii
comerciali vor urmari cu prioritate bunurile din patrimoniul de afectatiune si doar
in mod complementar pe cele personale ale debitorului lor comerciant persoana
fizica. Se face astfel distinctia intre doua categorii de creditori ai comerciantului
persoana fizica, creditorii comertului si respectiv creditorii personali.
0

Se impune precizarea ca, ulterior acestei prime consacrari legale in maieria
dreptului afacerilor a conceptului de patrimoniu de afectatiune, prin dispozitiile
art. .1 din *odul civil, aplicarea lui este generalizata pentru toate categoriile de
profesionisti, fiind afectat exercitarii profesiei acestora.
Capitolul III
SU/IECTELE PERSOA0E 1URIDICE ALE DREPTULUI AFACERILOR
Societatile co'erciale
".. Aspecte introductive.
#aca dimensiunile activitatii economice a persoanei fizice, in oricare din cele trei
forme de organizare reglementate de A4; nr.77-(++0, sunt direct raportate la
persoana sa, dobandind, ca urmare, anvergura permisa de energiile unui singur
individ, corespund deci, unei afaceri de mica anvergura, in sc/imb, societatea
.
a se (edea )eorge *iperea, Drept comercial, 4ol.I, Ed. C.+.,ec-, ,ures!i, 2""., pag.#$
1#
comerciala devine forma adecvata de derulare a operatiunilor economice atunci
cand amploarea acestora impune concentrare de resuse umane si materiale, si,
inerent, o organizare corespunzatoare. $paritia ei a reprezentat, ca urmare,
consecinta fireasca a evolutiei economice si sociale a societatii omenesti. #in
punctul in care satisfacerea nevoilor a depasit posibilitatile unui singur individ a
devenit necesara asocierea de resurse umane si materiale, scopul convergent
urmarit fiind realizarea unor activitati profitabile. #e la formule de asociere
restranse, reunind cateva persoane, care isi puneau impreuna bunurile si
priceperea pentru a da eficienta activitatii lor economice, s-a auns in timp la
asocieri de anvergura, de sute, c/iar mii de persoane, care, inerent, au impus
solutii adecvate de organizare si coordonare a afacerii. #esigur, complexitatea
acestora este expresia directa a dimensiunilor afacerii si a numarului persoanelor
implicate in realizarea ei. ,ste indisolubila legatura dintre evolutia activitatii
economice si cea a structurilor uridice create pentru realizarea ei. )rivita deci,
din perspectiva istorica, devine usor de inteles de ce, in prezent, societatea
comerciala a devenit o institutie uridica configurata cu exactitate prin dispozitii
legale, capabila sa concentreze energii umane, materiale, financiare, cu scopul
de a satisface nevoile intrepinzatorilor, si, indirect ale societatii omenesti. ,a
insasi si-a structurat si perfectionat formele de organizare in directa corelatie cu
interesele activitatii economice aflate in expensiune. ,ste explicabil, deci, de ce,
in prezent, constituie ponderea subiectelor persoane uridice ce activeaza in
domeniul afacerilor.
".!. Scurt istoric.
'nceputurile societatii comerciale dateaza inca din antic/itate. >a inceput
nu avea personalitate uridica, inspirata fiind de reglementarea societatii civile din
dreptul roman. ,voluand, isi defineste principalele atribute caracteristice in evul
mediu, cand apare societatea in comandita simpla. 'n perioada capitalismului
colonial, &secol C@''", isi are geneza societatea pe actiuni. *odul comercial
francez de la 10+1 o denumeste Dsocietate anonimaE si reglementeaza cele
doua forme ale ei, societate pe actiuni si in comandita pe actiuni. >a sfarsitul
1$
secolului al C'C-lea, din imbinarea trasaturilor societatii in nume colectiv si ale
celei pe actiuni apare societatea cu raspundere limitata.
".". Definitia.
Societatea comerciala poate fi definita ca fiind entitatea cu personalitate uridica,
constituita potrivit legii, prin asocierea mai multor persoane in conditiile
reglementate prin actul constitutiv, pentru a realiza activitati economice deci,cu
scopul de a obtine profit.
6

".$. Personalitatea -uridica a societatii co'erciale.
)otrivit legii, societatea comerciala devine persoana uridica din momentul
inregistrarii ei in registrul comertului. ,a dobandeste asadar, o identitate proprie,
distincta de cea a asociatilor care o constituie, configurata de urmatoarele
elemente care o personalizeaza !
a" are o organizare de sine statatoare, convenita de asociati prin
actul constitutiv, cu respectarea conditiilor impuse de lege, in
functie de forma uridica %
b" are un patrimoniu propriu, ca ansamblu de drepturi si obligatii cu
continut economic,
1+
distinct si independent de patrimoniul
oricarei alte persoane, inclusiv al asociatilor si afectat realizarii
activitatii comerciale proprii % element specific al patrimoniului
societatii comerciale este capitalul social%
c" are propriile elemente de identificare, decurgand din calitatea sa
de subiect de drept distinct, &denumire, sediu " %
d" are propria sa vointa, distincta de a asociatilor, &voina sociala",
manifestata prin organele sale %
9
<: grupare de persoane cons!i!ui!a pe 2a1a unui con!rac! de socie!a!e si 2ene8iciind de personali!a!e
juridica, in care asocia!ii se in!eleg sa puna in co%un anu%i!e 2unuri, pen!ru e6erci!area unor 8ap!e de
co%er!, in scopul reali1arii si i%par!irii pro8i!ului re1ul!a!.9 = S!anciu >. Carpenaru, Drept comercial
roman Ed. a 4I-a re(a1u!a si adaugi!a, Ed. ;ni(ersul juridic, ,ucures!i, 2""7, pag.1$5;
1"
<No!iunea de pa!ri%oniu social es!e o no!iune co%po1i!a/ ea se co%pune a3 din ac!i(, in care 8igurea1a
2unurile si drep!urile reale sau personale, cu (aloare econo%ica, apar!inand socie!a!ii co%erciale si 23 din
pasi(, e6pri%and da!oriile aces!eia 8a!a de !er!i si 8a!a de asocia!i.9 = Ioan Sciau, ?i!us *rescure, Legea
societatilor comerciale nr.31/1990, Analize si comentarii pe articole, Ed. +a%angiu, 2""7, pag.&&
15
e" are nationalitate proprie, distincta de cea a asociatilor, si care
este nationalitatea tarii pe teritoriul careia si-a stabilit sediul
social %
f" are capacitate uridica, &responsabilitate uridica" proprie,
distincta de cea a asociatilor, ceea ce ii permite sa participe in
nume propriu la raporturile uridice, corespunzatoare realizarii
obiectivelor si scopurilor sale, &capacitate de folosinta
specializata" %
Societatea comerciala este comerciant, profesionist deci, din momentul
#obandirii personalitatii uridice. Spre deosebire de persoanele fizice care devin
comercianti, &inteprinzatori, operatori economici", ea Dse nasteE comerciant si isi
pastreaza aceasta calitate pe toata durata existentei sale, indiferent daca
desfasoara sau nu activitate.
".%. Re)le'entare
$ctul normativ care constituie dreptul comun in materia societatilor
comerciale, oferind regulile de infiintare, organizare si functionare, reorganizare,
dizolvare si lic/idare a lor este >egea nr..1-166+
11
, denumita in continuare, >S*.
)rin ultimele modificari ce i-au fost aduse, legea a fost armonizata cu
reglementarile europene in materie.
)entru anumite domenii economice, de regula, cele cu un mai mare impact
asupra populatiei si, deci, in scopul protearii intereselor ei, au fost adoptate acte
normative proprii domeniului respectiv, care, avand caracter special, devin
11
Legea nr.&17199", repu2lica!a in 2""# = Moni!orul :8icial nr.1"55 din 17 noie%2rie 2""#, %odi8ica!a si
co%ple!a!a prin/ Legea nr.&"272""$, pu2lica!a in M.:8. nr.9$& din 27 oc!o%2rie 2""$; Legea nr..$72""5
pri(ind procedura insol(en!ei , pu2lica!a in M.:8. nr.&$9 din 21 aprilie 2""$; Legea nr.15#72""5 , pu2lica!a
in M.:8. nr.#&" din 1. %ai 2""5; Legea nr.##172""5, pu2lica!a in M. :8. nr.9$$ din 2. noie%2rie 2""5;
Legea nr.$1572""5, pu2lica!a in M. :8. nr.1# din 9 ianuarie 2""7, :rdonan!a de ;rgen!a nr..272""7,
pu2lica!a in M. :8. nr.##5 din 29 iunie 2""7;
17
prioritar incidente pentru domeniul reglementat. 'n cazul lor, >egea nr..1-166+,
devine complementar aplicabila.
1(

Sintagma D drept societar E isi absoarbe substanta cu prioritate din >S* si,
complementar, cum dea am precizat, din reglementarile speciale aplicabile
anumitor categorii de societati comerciale. )rivite in ansamblu toate acestea
configueaza statutul uridic al acestei categorii de profesionisti, distinct de cel
reglementat prin normele de drept comun reprezentate de *odul *ivil. 'deea este
enuntata de textul art.16( din *od, in conformitate cu care Fpersoanele juridice
legal infiintate se supun dispozitiilor aplicabile categoriei din care fac parte,
precum si celor cuprinse in prezentul cod, daca prin lege nu se prevede altfel.
"... For'ele de or)ani,are a societatilor co'erciale
>egea societatilor comerciale reglementeaza cinci forme uridice in care se
poate constitui societatea comerciala si anume !
1.societatea in nume colectiv
(.societatea in comandita simpla,
..societatea pe actiuni%
7.societatea in comandita pe actiuni
9.societatea cu raspundere limitata
,numerarea pastreaza ordinea apartitiei lor istorice. Sunt, in principiu, formele
uridice reglementate si in legislatia altor state, nefiind produse de laborator ci
rezultatul experientei si practictii indelung verificate in statele cu economie de
piata.
*ele cinci forme sunt limitativ prevazute de lege % viitorii asociati au libertatea de
a opta pentru oricare dintre ele, dar, din momentul alegerii, sunt obligati sa
12
,xemple de astfel de acte ! >egea bancara nr. 90 din 9 martie 1660, >egea nr. .(-(+++
privind societatile de asigurare si supraveg/erea asigurarilor, etc.
1.
respecte dispozitiile legale proprii formei uridice alese % nu vor putea imagina
forme uridice noi, sui generis, nici c/iar preluand si combinand selectiv trasaturi
proprii celor cinci tipuri reglemenate. )e de alta parte, dreptul de optiune este
limitat in situatiile in care domeniul de activitate al viitoarei societati impune
organizarea intr-o anume forma uridica, dispusa prin acte normative speciale.
,ste cazul societatilor bancare, sau celor de investitii financiare pentru care legi
speciale incidente impun constituirea lor in forma uridica de societate pe actiuni.
,vident, optiunea asociatilor pentru una sau alta dintre formele de societate va
avea sansa de a fi corecta, corespunzatoare starii lor de fapt, numai in masura in
care acestia cunosc trasaturile ce definesc fiecare tip de societate in parte, astfel
incat alegerea sa fie facuta in deplina cunostinta de cauza.
".2. Clasificarea societatilor co'erciale
*ele cinci forme uridice de societati comerciale pot fi clasifiate in functie de mai
multe criterii. $vem in vedere, in cele ce urmeaza, doar doua dintre ele,
considerandu-le esentiale in intelegerea regimului lor uridic, in configurarea
exacta a trasaturilor ce le particularizeaza. $stfel %
".2.. In functie de natura asocierii( de ar)u'entul acestei asocieri
sunt 3
a" societati de persoane % cele in care asocierea este consecinta relatiei
dintre asociati, a increderii reciproce pe care si-o acorda % societatea este
constituita, asadar, in considerarea persoanei asociatilor, ( intuitu personae E".
Relevanta relatiei dintre asociati, imprima societatilor din acesta categorie o serie
de elemente specifice, cum ar fi cele legate de atribuirea denumirii, numarul
relativ restrans de asociati, raspunderea nelimitata si solidara a acestora,
conditiile rigide de transmitere a partilor de interes, deci, de dobandire sau
incetare a calitatii de asociat, cauzele de dizolvare a societatii, etc. 5ac parte din
acesta categorie societatea in nume colectiv, &cea mai reprezentativa", si
societatea in comandita simpla.
19
b" societati de capitaluri% in care relevanta relatiei dintre asociati se
estompeaza in favoarea importantei marimii aportului adus la capitalul social %
determinanta este investitia de capital a asociatilor. *a urmare, sunt societati
care reunesc un numar mare de asociati, care, de cele mai multe ori, nici nu se
cunosc intre ei. #obandirea calitatii de actionar nu mai este conditionata, in cazul
societatilor din aceasta categorie, de acordul celorlalti actionari, si nu mai
reprezinta, ca urmare, element de modificare a actelor lor constitutive. )rototipul
il reprezinta societatea pe actiuni. 5ace parte din aceeasi categorie si societatea
in comandita pe actiuni.
c" Societatea cu raspundere li'itata nu este integrata complet in nici
una din categoriile mentionate. ,a reprezinta o forma intermediara, un /ibrid,
creat din imbinarea de trasaturi proprii atat societatilor de persoane cat si celor
de capitaluri. #e exemplu, ca si in cazul celor de persoane, infiintarea ei este
bazata pe relatia dintre asociati, ceea ce ustifica dealtfel, limitarea numarului
maxim al acestora la 9+. Raspunderea asociatilor este limitata, ca si in cazul
actionarilor societatilor de capitaluri si regulile de organizare si functionare sunt,
la randul lor, asemanatoare acestei din urma categorii. )rin vointa asociatilor,
exprimata in actul constitutiv, pot fi accentuate trasaturile proprii societatilor de
capitaluri sau, dimpotriva, celor de persoane. #ealtfel, tocmai pentru ca este
produsul influentelor preluate de la ambele categorii de societati, a aparut ultima
din punct de vedere istoric.
".2.!. In functie de intinderea raspunderii asociatilor sunt3
a" societati in care asociatii raspund nelimitat si solidar societatea in nume
colectiv si societatile in comandita &simpla si pe actiuni" in privinta asociatilor
comanditati.
*ele doua coordonate ale raspunderii se definesc astfel!
1. 0eli'itata! asociatii raspund pentru obligatiile societatii nu doar
in limita aportului lor patrimoniul societatii ci, in subsidiar, si cu
2"
propriul patrimoniu, in masura in care cel al societatii este
insuficient pentru a acoperi integral obligatiile sociale.
(. solidara% fiecare dintre asociati va raspunde pentru intreaga
obligatie a societatii, neacoperita din valorificarea patrimoniului
acesteia. Raspunderea fiecarui asociat fata de creditorii
societatii nu este, asadar, dimensionata la valoarea aportului
sau la capitalul social. $cest aport primeste relevanta numai in
relatia cu ceilalti asociati, de la care asociatul poate pretinde,
pe cale de regres, recuperarea sumei corespunzatoare cotei lor
de participare la capital, dupa ce el a ac/itat creditorilor intreaga
datorie a societatii. Solidaritatea raspunderii este, dealtfel,
caracteristica obligatiilor comerciale in general, spre deosebire
de obligatiile civile unde divizibilitatea raspunderii constituie
regula iar solidaritatea este exceptia.
1.

b" societati in care asociatii raspund limitat, societatea pe actiuni, societatea
cu raspundere limitata, societatile in comandita, &simpla si pe actiuni", in privinta
asociatilor comanditari.
Raspunderea li'itata consta in obligatia fiecarui asociat de a
raspunde pentru obligatiile societatii numai in limita aportului sau la
capitalul social. *reditorii nu au dreptul de a-si extinde urmarirea, in
vederea recuperarii creantelor lor fata de societate, asupra
patrimoniului personal al asociatilor.
#e precizat ca raspunderea in limita aportului la capitalul social nu se
identifica cu plata in favoarea creditorilor, de catre fiecare asociat, a unei sume
corespunzatoare aportului sau la capitalul social, ci cu riscul sau de a nu-si
recupera cel putin investitia adusa cu titlu de aport, scadenta la data lic/idarii
1&
o2liga!iile di(i1i2ile <se di(id, con8or% legii, de plin drep!, ac!i( si pasi(, 8iecare credi!or pu!and pre!inde
de2i!orului sau de2i!orilor sai nu%ai co!a-par!e din crean!a ce i se cu(ine si 8iecare de2i!or 8iind e6pus
ur%aririi credi!orului sau credi!orilor sai nu%ai pen!ru co!a-par!e din da!oria la care s-a o2liga!.9= Mircea
N. Cos!in, Calin M. Cos!in , >ic!ionar de drep! ci(il de la ' la @, Edi!ia a 2-a, Ed. +a%angiu, 2""7, pag.
&27;
21
societatii. Raspunderea limitata ec/ivaleaza, deci, cu raspunderea societatii
pentru obligatiile sale sociale.
#in exemplele de mai sus devine evidenta particularitatea caracteristica
societatilor in comandita simpla si pe actiuni care, reunind asociati cu raspundere
limitata, &comanditarii" si asociati cu raspundere nelimitata si solidara,
&comanditatii", se regasesc in ambele categorii de societati.
".4. For'ele -uridice de societate. Pre,entare succinta.
#upa ce la punctul = am enumerat cele cinci tipuri de societati reglementate
de lege, in cele ce urmeaza vom incerca sa le descriem sintetic, configurandu-le
trasaturile specifice.

".4..Societatea in nu'e colectiv
,ste cea mai vec/e dintre formele de societate, azi considerata usor
desueta. Reuneste, de regula, un numar mic de persoane, a caror asociere este
intemeiata pe relatiile dintre ele, pe increderea reciproca ce si-o acorda. $sa cum
am mai afirmat, este prototipul societatilor de persoane. ,ste adecvata penru
afaceri de mici dimensiuni, de familie.
Caracteristici3
a" raspunderea asociatilor este nelimitata si solidara % ca urmare,
creditorii societatii pot pretinde plata sumelor ce le sunt cuvenite si de la asociati,
fiecare dintre ei fiind obligat sa plateasca intreaga suma datorata de societate.
Raspunderea acestora este insa subsidiara celei a societatii, asa incat, poate fi
antrenata numai dupa ce, cu prioritate, plata a fost pretinsa acesteia, dar fara
rezultat. Neincasarea sumei, in termen de 19 zile de la formularea solicitatii, il
indreptateste pe creditor sa se indrepte impotriva oricaruia dintre asociati,
obligandu-l la plata intregii datorii a societatii sau, dupa caz, a diferentei ramase
neacoperite.
22
b" denumirea societatii cuprinde, in mod obligatoriu, numele a cel putin
unuia dintre asociati, insotit de sintagma Fsocietate in nume colectiv scrisa in
intregime, nu abreviat. Regula privind atribuirea firmei &denumirii" pune in
evidenta relevanta persoanei asociatilor in acest tip de societate, inclusiv pentru
terti. *a urmare, daca denumirea contine numele unei persoane straine de
societate, aceasta va deveni raspunzatoare nelimitat si solidar pentru obligatiile
societatii, asemeni asociatilor. )rintr-o atare reglementare, legiuitorul a urmarit sa
proteeze interesele tertilor care obtin o prima informatie despre societate c/iar
din denumirea ei, increderea acordata societatii fiind prioritar raportata la
persoana asociatilor care o constituie.

c" $ctul constitutiv al societatii, semnat de toti asociatii, este contractul de
societate, inc/eiat in forma autentica %
d" *apitalul social este divizat in parti de interes. >egea nu impune o
limita minima a capitalului social. ,l va fi varsat integral la data constituirii
societatii si se compune din !
1. aporturi in numerar, cu caracter obligatoriu si, eventual,
(.aporturi in natura, constand in bunuri cu valoare economica,
..creante, caz in care asociatul va ramane raspunzator
pentru societate pana la incasarea de catre aceasta a valorii
creantei aportate de el%
e" asociatii se pot obliga la prestatii in munca cu titlu de aport social, a
caror valoare nu poate fi insa cuantificata in capitalul social ci doar in impartirea
beneficiilor si a activului social %
f" deciziile societatii se adopta cu votul asociatilor reprezentand
maoritatea capitalului social, cu exceptia celor care privesc modificarea actului
constitutiv sau revocarea administratorilor, pentru care este necesar acordul
tuturor asociatilor.
2&
g" administrarea societatii poate fi atribuita unuia sau mai multor
administratori, exclusiv asociati, persoane fizice sau uridice. 'n cazul pluralitatii
de administratori, in actul constitutiv se va reglementa daca acestia sunt obligati
sa lucreze impreuna sau separat.
/" asociatii au obligatia de a nu face concurenta societatii, fiindu-le
interzisa calitatea de asociat cu raspundere nelimitata intr-o alta societate cu
obiect similar sau concurent % au, de asemenea, obligatia de a nu efectua
operatiuni in acelasi fel de comert sau intr-unul asemanator %
i" societatea se dizolva daca, urmare a falimentului, incapacitatii,
excluderii sau retragerii unuia dintre asociati, numarul acestora s-a redus la unul
singur si acesta nu decide transformarea societatii in societate cu raspundere
limitata cu unic asociat sau, in cazul decesului, daca in actul constituiv nu a fost
reglementata posibilitatea de continuare a societatii cu mostenitorii. Sunt cauze
speciale de dizolvare, la care se adauga cele cu caracter general, aplicabile
oricarei forme uridice de societate. $naliza acestora se va face in cadrul
capitolului consacrat dizolvarii si lic/idarii societatilor comerciale.
".4.!. Societatea in co'andita si'pla
#enumirea societatii este legata de contextul aparitiei sale, in ,vul 2ediu,
intr-o perioada in care categoriile sociale care dispuneau de capitaluri, clerul
nobilimea, militarii, nu aveau posibilitatea de a le valorifica in activitati
comerciale, fie pentru ca legea le interzicea, fie pentru ca activitatea de
comerciant era considerata degradanta pentru pozitia lor sociala. 'n acest
context, solutia gasita de ei pentru valorificarea banilor de care dispuneau a
devenit contractul de commenda, in baza caruia incredintau sume de bani unor
negustori in vederea fructificarii lor in afaceri si impartirii beneficiilor rezultate.
$ccest tip de colaborare, avand ca liant increderea, a generat si formele diferite
de raspundere proprii societatii ! limitata, corespunzatoare capitalurilor investite,
2#
&asociatii comanditari", respectiv nelimitata si solidara, in cazul celor carora le
erau incredintati banii in vederea fructificarii lor in afaceri eficiente, &deveniti
asociati comanditati". $ngaarea raspunderii acestei din urma categorii opereaza
dupa regulile valabile in cazul societatii in nume colectiv ! caracterul ei subsidiar
impune ca in mod prioritar, plata sa fie pretinsa societatii% numai dupa 19 zile de
la notificarea acesteia fara rezultat, creditorii o vor putea pretinde asociatilor
comanditati, respectiv unuia-unora dintre ei.
Caracteristici 3
a" prima trasatura este legata de prezenta, in cadrul societatii, a celor
doua categorii de asociati, comanditari si comanditati, reunind cele doua forme
de raspundere, limitata comanditarii, nelimitata si solidara - comanditatii %
suportul asocierii lor il reprezinta increderea, asemeni societatii in nume colectiv %
numarul minim de asociati este de doi % desi legea nu plafoneaza numarul
maxim, de regula, acesta este mic %
b" denumirea societatii cuprinde, in mod obligatoriu, numele a cel putin
unuia dintre asociatii comanditati, insotit de mentiunea Dsocietate in comandita
simplaE, scrisa in intregime. Ratiunile pentru care legiuitorul impune cuprinderea
in denumire a cel putin unuia dintre numele asociatilor cu raspundere nelimitata
si solidara sunt similare celor de la societatea in nume colectiv. *a urmare, daca
numele unui asociat comanditar sau c/iar al unei persoane terte in raport cu
societatea, figureaza in denumire, aceasta, la randul ei, devine raspunzatoare
fata de societate in mod nelimitat si solidar, asemeni asociatilor comanditati. Se
proteaza, si in acest caz, intereselor creditorilor societatii.

c" actul constitutiv al societatii este contractul de societate, inc/eiat in forma
autentica %

d" nu are o limita minima a capitalului social, si in acest caz, ca si in cazul
2$
societatii in nume colectiv, garantia creditorilor fiind prioritar data de asociati, nu
de valoarea capitalului social. $porturilor asociatilor la capitalul social, prevazute
in actul constitutiv, sunt similare cu cele de la societatea in nume colectiv%
e" ca si in cazul asociatilor societatii in nume colectiv, asociatii
comanditati se pot obliga la prestatii in munca cu titlu de aport social, a caror
valoare nu poate fi insa cuantificata in capitalul social ci doar in impartirea
beneficiilor si a activului social %
f" deciziile societatii sunt luate de asociatii reprezentand maoritatea
absoluta a capitalului social, cu exceptia celor referitoare la modificarea
contractului de societate si la revocarea administratorilor, pentru care este
necesar acordul tuturor asociatilor. @otul se exercita, ca si in cazul societatii in
nume colectiv, in mod direct proportional cu participarea asociatilor la capitalul
social.
g" dreptul de a administra societatea il au numai asociatii comanditati%
restrictia este reglementata, si in acest caz, in vederea apararii intereselor
tertilor % comanditarilor li se recunoaste dreptul de a realiza in numele societatii
numai anumite operatiuni, incredintate de reprezentantii acesteia prin procura
inscrisa in registrul comertului. #aca un asociat comanditar realizeaza acte de
administrare in lipsa unei astfel de procuri, el devine raspunzator fata de terti in
mod nelimitat si solidar, asemeni comanditatilor.
/" cauzele de dizolvare sunt similare cu cele reglementate pentru
societatea in nume colectiv.
#e retinut ! raspunderea nelimitata si solidara a asociatilor imprima
societatilor de persoane o serie de trasaturi comune, specifice! 1" numai in cazul
acestora denumirea va cuprinde, in mod obligatoriu, numele a cel putin unuia
dintre asociati, respectiv a unuia dintre comanditati, si, (" numai in cazul
25
acestora, denumirea va fi insotita de precizarea formei uridice a societatii, scrisa
in intregime, nu cu initiale % ." asociatii se pot obliga la prestatii in munca cu titlu
de aport social, a carui valoare nu poate fi insa cuantificata in capitalul social ci
doar in impartirea beneficiilor si a activului social % 7" legea nu impune o valoare
minima a capitalului social pentru nici una din cele doua forme uridice de
societate.
$rgumente ! credibilitatea acestor tipuri de societate este prioritar
fundamentata pe persoana asociatilor % capitalul social fiind nesemnificativ, si, pe
de alta parte, asociatii-o parte dintre ei, avand o raspundere nelimitata si
solidara, tertii se vor putea raporta la acestia pentru a-si evalua riscurile de a
contracta cu societatea.
".4.".Societatea pe actiuni
,ste forma reprezentativa a societatilor de capitaluri % ca urmare, in cazul
ei, relevant devine aportul la capital al actionarilor, in detrimentul relatiei dintre
asociati, a carei importanta dispare. *a o consecinta, caracteristic pentru acest
tip de societate este numarul mare de actionari, care, de cele mai multe ori, nici
nu se cunosc intre ei. #enumirea care i se mai atribuie, de Dsocietate anonimaE,
pune suplimentar in valoare aceasta trasatura.
,ste cea mai complexa, mai evoluata dintre formele uridice de societate,
adecvata pentru afaceri de mari dimensiuni, care absorb capitaluri considerabile.
)entru a raspunde unui atare scop, atat pentru infiintarea societatii cat si pentru
infuzia suplimentara de capital se poate recurge la subscriptia publica, &oferta
publica".
Numarul mare de actionari si valoarea mare a capitalului social,
caracteristice pentru societatea pe actiuni, au impus reglementarea unor structuri
adecvate, a unor organe cu atributii si competente bine definite, functionand pe
principul separatiei puterilor.
@om acorda spatiul adecvat analizei acestor structuri la capitolul consacrat
organizarii si functionarii societatilor comerciale.
27
Caracteristici 3
a" $ctionarii raspund limitat pentru obligatiile sociale%
b" )entru infiintarea societatii este necesar un numar minim de doi
actionari, persoane fizice si-sau uridice % &dealtfel, acelasi numar este necesar in
cazul fiecarei forme uridice de societate, cu exceptia societatii cu raspundere
limitata cu unic asociat".
c" 5irma societatii cuprinde o denumire proprie, distincta de a altor
societati si va insotita de mentiunea Dsocietate pe actiuni E scrisa in intregime
sau de initialele DS.$E %
d" $ctele constitutive ale societatii sunt contractul de societate si statutul
care pot fi redactate si sub forma unui inscris unic, denumit act constitutiv, sub
semnatura privata sau avand data certa% forma autentica devine necesara numai
in cazul in care la capitalul social au fost subscrise terenuri sau cand societatea
s-a constituit prin subscriptie publica %
e" 'n functie de modul de asigurare a capitalului social al viitoarei societati
comerciale, aceasta se poate constitui ! 1" prin subscriere integrala si simultana
a capitalului social de catre semnatarii actului constitutiv % procedura de infiintare,
in acest caz, nu este diferita de cea urmata in cazul celorlalte forme uridice de
societate % (" prin subscriptie publica, caz in care capitalul social este asigurat si
de alte persoane decat cele care au initiat infiintarea societatii. @om analiza
procedura aferenta ambelor modalitati de constituire la capitolul consacrat
acestei teme.
'n functie de modalitatea de infiintare a societatii, &simultana,
concomitenta", sau continuata, &prin subscriptie publica", societatile de capitaluri
pot fi clasificate in societati inc/ise, cele infiintate simultan, sau de tip desc/is,
cele infiintate prin oferta publica. Se integreaza celei de-a doua categorii si cele
care, desi s-au infiintat simultan, ulterior constituirii au apelat la o maorare a
capitalului social prin subscriptie publica. Reciproca e valabila ! societatile de tip
desc/is se pot transforma, la randul lor, in societati inc/ise, urmand in acest scop
procedura legala expres reglementata.
f" >imita minima a capitalului social este de 6+.+++ lei. *apitalul va fi
2.
constituit din aporturi in numerar, si-sau aporturi in natura evaluabile economic si
aporturi in creante, acestea din urma numai in cazul societatii pe actiuni
constituite simultan. >a infiintare este obligatorie varsarea a cel putin .+G din
valoarea capitalului social subscris, diferenta de 1+G urmand a fi varsata in
termen de 1( luni, in cazul aporturilor in numerar, respectiv de ( ani, in cazul
celor in natura.
g" *apitalul social este divizat in fractiuni egale ca valoare, de minim +,1+
lei, indivizibile, numite actiuni. ,le pot fi no'inative, &1", cand nominalizeaza
titularul actiunii, sau la purtator &(", cand titularul nu este nominal indicat, si se
considera, ca urmare, ca proprietatea asupra actiunii apartine posesorului ei. 'n
actul constitutiv se va reglementa, in mod obligatoriu, atat numarul cat si felul
actiunilor emise de societate.
Actiunile sunt titluri de valoare negociabile, &sau titluri de credit" care
incorporeaza in ele o anume valoare patrimoniala, corespunzatoare valorii
patrimoniului societatii emitente. $u trasaturi ale titlurilor de credit fara a fi insa
perfect asimilabile acestora, intrucat le lipseste caracterul perfect autonom,
independenta fata de actul uridic din care decurg, in speta, fata de actul
constitutiv al societatii emitente. #etinerea unei actiuni presupune implicit
dependenta la o anume societate si, deci, dobandirea drepturilor si obligatiilor
reglementate prin actul constitutiv al respectivei societati.
#repturile fundamentale garantate oricarui detinator de actiuni, &deci
actionar", sunt! a" dreptul de a participa si a vota in adunarile generale % b"
dreptul de a incasa dividende. Nu sunt singurele drepturi dar sunt cele de baza.
Actiuni preferentiale cu drept de dividend prioritar% reprezinta o
categorie speciala de actiuni care confera titularului lor dreptul de a incasa profit
in mod prioritar, din profitul distribuibil, inaintea oricarei prelevari. Nu confera
dreptul de a vota ci doar de a participa la lucrarile adunarilor generale ale
actionarilor. )ot deveni, asadar, modalitati de investire eficienta a resurselor
banesti de catre titularul lor, cu conditia ca societatea sa fie profitabila.
/" Arganizarea si functionarea societatii sunt realizate prin intermediul
29
organelor sale, cu competente si atributii bine definite, structurate pe principiul
separatiei puterilor! &1", adunarea generala, cu cele doua forme de lucru ale sale,
ordinara si extraordinara, &(", administratorii societatii, de regula constituiti in
organul colegial numit consiliu de administratie, si directorii, &in cazul sistemului
unitar de administrare", sau consiliul de supraveg/ere si directoratul, &proprii
sistemului dualist de administrare a societatii", &." cenzorii-auditorul financiar %
@om analiza competentele, modul de lucru al acestor organe la capitolul
consacrat organizarii si functionarii societatii comerciale.
i" are dreptul de a emite obligatiuni, ca modalitate tipica de capitalizare,
proprie acestui tip de societate% atunci cand are nevoie de fonduri banesti si cand
nu poate sau nu are interesul de a recurge in acest scop la maorarea capitalului
social si cand nici solutia contractarii unui credit bancar nu este convenabila,
poate emite titluri de valoare numite obligatiuni. *ompetenta adoptarii unei astfel
de /otarari revine adunarii generale extraordinare a actionarilor si va fi pusa in
aplicare printr-o oferta publica formulata prin emiterea unui prospect de
emisiune. @aloarea totala a obligatiunilor emise are semnificatia unui imprumut
contractat de societate de la obligatari, &cei care au subscris obligatiuni".
$semeni actiunilor, obligatiunile pot fi, la randul lor, nominative sau la purtator.
#e asemenea, asemeni actiunilor, obligatiunile sunt titluri de valoare, egale si
indivizibile. ,le confera insa titularului lor, obligatarul, drepturi distincte de cele
ale actionarilor societatii. Spre deosebire de acestia, obligatarii au doar dreptul
de a li se restitui suma datorata, incorporata in valoarea obligatiunii, precum si
dobanda aferenta ei, indiferent daca societatea a inregistrat sau nu profit. Nu vor
putea insa vota in cadrul adunarilor generale ale actionarilor si nu vor incasa
dividende, aceste drepturi fiindu-le rezervate numai actionarilor. )entru
reprezentarea intereselor lor, &de exemplu, in situatia nerambursarii la scadenta
a obligatiunilor", obligatarii se pot intruni in adunare generala.
".4.$.Societatea in co'andita pe actiuni
5ace parte din categoria societatilor de capitaluri. $re doua categorii de
&"
actionari, comanditati si comanditari, asemeni societatii in comandita simpla, dar,
diferit de aceasta, are capitalul social divizat in actiuni, asemeni societatii pe
actiuni.
Caracteristici #
a" are doua categorii de actionari, comanditati si comanditari %e
necesar un numar minim de doi actionari in vederea constituirii societatii %
b" actul constitutiv al societatii este contractul de societate si statul
care pot fi redactate si sub forma unui inscris unic, denumit act constitutiv % nu
este necesara forma autentica a actului constitutiv, cu exceptiile obisnuite,
constituirea societatii prin subscriptie publica sau aportarea de terenuri la
capitalul social%
c" se poate constitui atat simultan cat si in forma continuata, &prin
subscriptie publica" %
d" firma societatii contine o denumire proprie, diferita de a altor
societati existente, insotita de precizarea D societate in comandita pe actiuni E,
scrisa in intregime %
e" se supune dispozitiilor legale incidente societatii pe actiuni cu
privire la capitalul social, divizarea acestuia in actiuni, felurile actiunilor, emiterea
de obligatiuni, adunarile generale, cenzori %
f" administrarea societatii se poate organiza in exclusivitate dupa
regulile sistemului unitar % administratorii pot fi desemnati numai din randul
actionarilor comanditati, deci a celor cu raspundere nelimitata si solidara %
,ste o forma de societate putin intalnita in practica. 'nconvenientele pe
care le prezinta pentru actionarii comanditari care, desi asigura consistenta
capitalului social, nu pot paticipa la administrarea societatii decat renuntand la
raspunderea lor limitata, ar putea oferi explicatia acestei realitati. 'n plus, faptul
ca cele mai multe dintre dispozitiile legale ce o guverneaza apartin societatii pe
actiuni, face usor explicabila preferinta pentru aceasta a doua forma uridica in
raport de care societatea in comandita pe actiuni prezinta doar dezavantae.
".4.%. Societatea cu raspundere li'itata
&1
$ fost reglementata in premiera in 4ermania in anul 106(. ,ste rezultanta
imbinarii unor trasaturi ale societatii in nume colectiv, deci ale unei societati
adecvate pentru afaceri mici, si ale celei pe actiuni, ca forma uridica proprie
afacerilor de mari dimensiuni, asa incat, ea corespunde exigentelor valorificarii
capitalurilor de valoare medie. Se imbina, asadar, in acest tip de societate,
personalizand-o, trasaturi proprii ambelor tipuri de societati din care se inspira.
Caracteristici #
a. asociatii, persoane fizice sau uridice, sunt animati de D afectio
societatis E, ca si in cazul societatilor in nume colectiv si au raspundere limitata,
asemeni actionarilor din societatile pe actiuni % este singura societate care se
poate constitui in forma atipica de societate cu unic asociat si singura al carei
numar maxim de asociati este limitat la 9+%
b. actele constitutive ale societatii sunt contractul de societate si
statutul care pot fi redactate si sub forma unui inscris unic, act constitutiv %
c. firma societatii se compune dintr-o denumie proprire, in masura
sa o diferentieze de a altor societati, insotita de sintagma D societate cu
raspundere limitata E sau de initialele D S.R.>.E
d. capitalul social minim este de (++ lei si este divizat in fractiuni
numite parti sociale, cu o valoare minima de 1+ lei. 'n actul constitutiv se va
indica aportul fiecarui asociat si numarul partilor sociale detinute % este obligatorie
varsarea integrala a capitalului social la constituirea societatii, ca si in cazul
societatilor de persoane %
Sursele capitalul social la constituirea societatii, vor fi ! aporturi in
numerar, obligatorii, si, eventual, aporturi in natura, constand in bunuri evaluabile
economic. Nu sunt permise aporturile in creante. 'n cazul aporturilor in natura, in
actul constitutiv va fi indicat modul de evaluare a lor, prin intelegerea asociatilor
sau prin expertiza%
Spre deosebire de actiuni, partile sociale nu sunt titluri negociabile,
nu pot fi tranzactionate liber, societatea pastrand trasaturi ale societatilor de
persoane. *a urmare, transmiterea lor in favoarea unor terte persoane se poate
&2
face numai cu acordul asociatilor care detin cel putin trei patrimi din capitalul
social. 'n plus, ea impune modificarea actelor constitutive ale societatii si
inregistrarea in registrul comertului %
e. Arganizarea si functionarea societatii sunt asigurate de
adunarea generala a asociatilor, ca organ cu puteri depline de decizie, si de
administratorul-administratorii acesteia, care pot fi atat asociati, cat si neasociati.
)otrivit vointei lor, prin actul constitutiv, asociatii pot accentua trasaturile de
societate de persoane sau, dimpotriva, de capitaluri a societatii. $stfel, de
exemplu, prin vointa lor, exprimata in actul constitutiv, pot stabili ca /otararile
avand ca obiect modificarea actelor constitutive ale societatii se fie adoptate nu
cu unanimitatea voturilor asociatilor, asemeni celor ale societatilor de persoane,
ci cu maoritatea expres reglementata prin actele constituive, ca si in cazul
societatilor pe actiuni %
f. *ontrolul gestiunii societatii se exercita fie de catre asociati, in
mod nediferentiat, asemeni societatilor de persoane, fie de cenzor-cenzori, ca
structura specializata, dupa modelul oferit de societatile de capitaluri. *and
numarul asociatilor este mai mare de 19, desemnarea acestuia-acestora devine
obligatorie %
g. societatea se poate constitui in forma atipica de societate cu
raspundere limitata cu unic asociat sau se poate transforma intr-o astfel de
societate ca efect al modificarii numarului de asociati % unicul act constituiv al
societatii, in acest caz, este statutul. >egea impune o serie de norme speciale
aplicabile societatii cu raspundere limitata cu unic asociat, si anume !
1. o pesoana fizica sau uridica poate detine calitatea de asociat unic intr-o
singura societate comerciala %
(. o societate cu raspundere limitata cu unic asociat nu poate detine calitatea de
asociat unic intr-o societate cu raspundere limitata %
.. valoarea aporturilor in natura la capitalul social se determina prin expertiza,
spre deosebire de societatea cu raspundere limitata cu doi sau mai multi
asociati, in cazul careia aporturile in natura pot fi evaluate prin acord de catre
asociati.
&&
".5. Re)i'ul -uridic al filialelor( sucursalelor( celorlalte sedii secundare ale
societatii co'erciale
Nevoia dezvoltarii societatii comerciale, interesul consolidarii pozitiei ei intr-un
mediu economic concurential devin argumentele /otararii de expansiune a
activitatii, realizabila prin crearea unor structuri exogene, exterioare sediului sau
social. *ele mai cunoscute dintre ele sunt filiala si sucursala societatii
comerciale. #esi frecvent intalnite in practica, ele beneficiaza de o reglementare
sumara in cuprinsul >egii nr..1-166+. )e baza acestor dispozitii legale, doctrina a
reusit sa configureze cu exactitate regimul lor uridic.
".5.. Filiala.
,ste singura dintre structurile exogene ale societatii comerciale care are
personalitate uridica, fiind, deci, o entitate distincta de societatea &mama" care
a constituit-o. *a urmare, ea poate avea forma uridica si c/iar nationalitate
diferite de cele ale societatii mama. @a respecta, in vederea infiintarii, dispozitiile
legale corespunzatoare formei sale uridice si va avea regimul uridic propriu
formei alese. $re propriul patrimoniu si o organizare de sine statatoare, adecvate
realizarii obiectivelor si scopurilor reglementate prin actele constitutive.
#ependenta sa fata de societatea-mama, legatura de filiatie dintre ele este
asigurata prin controlul pe care mama il exercita in virtutea cotei maoritare de
participare la capitalul social al filialei. Societatea-mama are, asadar, in filiala,
comportamentul adecvat pozitiei si rolului sau de asociat-actionar maoritar, si,
intr-un singur caz, de unic asociat &intrucat poate constitui o singura societate ca
asociat unic". )ostura mamei de asociat-actionar maoritar sau unic asociat in
societatea filiala este singura care defineste relatia sa cu filiala. $lte forme
posibile de control al mamei, realizabile, de exemplu, in temeiul unor relatii de
contractuale de afaceri sau prin administrarea ambelor societati de catre aceleasi
persoane, nu definesc relatia uridica filiala - societate-mama.
&#
>egea nu impune o regula expresa privitoare la atribuirea denumirii filialei. 5iind
o societate comerciala distincta, ea va respecta, evident, dispoziile legale
incidente, in functie de forma uridica in care se constituie. *onditia de unicitate a
denumirii nu va permite functionarea ei cu numele societatii mama decat daca i
se va atasa mentiunea de filiala, si se va indica sediul acesteia. #aca tinem
seama de faptul ca, in general, ratiunea infiintarii unei filiale este aceea de a
diversifica clientela societatii mama, de a-si extinde zona de influenta economica
in arii geografice noi, e de prespus, ca, in mod obisnuit, se va opta pentru acesta
ultima solutie de atribuire a numelui comercial al filialei.
".5.!. Sucursala
Spre deosebire de filiala, sucursala este un dezmembramant fara personalitate
uridica al societatii comerciale. *a urmare, ea nu poate actiona independent de
societatea-mama care a constituit-o. #obandeste din partea acesteia doar o
anumita autonomie in limitele careia isi desfasoara operatiunile comerciale.
$ctivitatea sa nu poate fi diferita de cea a societatii mama, va fi identica sau
parte din aceasta. ,ste dublu dependenta fata de societatea mama! uridic si
economic. #in punct de vedere uridic, lipsindu-i personalitatea, nu va avea
denumire, nationalitate, organizare de sine statatoare, patrimoniu si capital social
proprii. ,conomic, ea nu poate detine bunuri proprii, cele pe care le utilizeaza in
activitate apartinandu-i societatii mama. Stabileste raporturi uridice cu tertii strict
in numele societatii mama, in calitate de mandatar sau comisionar al acesteia.
Sucursala are acelasi regim uridic cu cel aplicabil altor sedii secundare ale
societatii comerciale, denumite, potrivit vointei acesteia, agentii, reprezentante,
puncte de lucru, oficii, etc. #iferenta dintre ele si sucursala este data doar de
obligatia inregistrarii celei din urma in registrul comertului corespunzator sediului
sau social. */iar daca ea va avea sediul in acelasi udet cu societatea-mama, se
va inregistra in registrul comertului distinct de aceasta. 'n sc/imb, celelalte sedii
secundare vor fi evidentiate numai in registrul comertului in care este inregistrata
societatea mama, indiferent de udetul unde sunt amplasate.
&$
0... A societate comerciala straina are dreptul de a-si infiinta in Romania, cu
respectarea legii romane, atat filiale cat si sucursale daca acest drept ii este
recunoscut de legea statutului sau organic. 5ilialele din Romania ale societatilor
comerciale straine vor avea nationalitate romana in timp ce sucursalele acestora
isi vor pastra nationalitatea societatii care le-a constituit.
CAPITOLUL I6
Constituirea societatilor co'erciale
'nfiintarea societatii comerciale, in oricare din cele cinci forme uridice
reglementate de lege, este rezultatul parcurgerii unei proceduri precis
reglementate, la sfarsitul careia societatea dobandeste personalitate uridica.
$.. Actele constitutive ale societatii co'erciale.
)rimul moment in acest demers procedural este marcat de manifestarea vointei
asociatilor, concretizata prin inc/eierea actului constitutiv-actelor constitutive
al-ale viitoarei societati. ,l-ele va-vor deveni fundamentul viitoarei societati
comerciale, instrumentul uridic prin care asociatii isi exprima vointa de
asociere.
17

'n cazul societatilor de persoane, ca forme uridice mai simple, legea
reglementeaza contractul de societate ca unic act constitutiv.
'n sc/imb, in cazul societatilor cu grad sporit de complexitate, cum sunt cele de
capitaluri precum si societatea cu raspundere limitata cu doi sau mai multi
asociati, contractul de societate este completat de statut, ca al doilea act
constitutiv.
*ele doua pot fi redactate si sub forma unui inscris unic, reunind clauzele proprii
ambelor si denumit generic act constitutiv.
1#
Ioan Sciau, ?i!us *rescure, Legea socie!a!ilor co%erciale nr.&17199", 'nali1e si co%en!arii pe ar!icole,
Ed. +a%angiu, ,ucures!i, 2""7, pag.#2;
&5
#aca >egea nr..1-166+ privind societatile comerciale enumera in mod expres
prevederile obligatorii ale contractului de societate, pentru fiecare din cele cinci
tipuri, in sc/imb, se rezuma la a preciza necesitatea statutului, ca al doilea act
constitutiv, fara a dispune in vreun fel asupra continutului acestuia. $tribuindu-i
acceptiunea de act constitutiv complementar contractului de societate, doctrina a
apreciat ca in el ar trebui sa se regaseasca dispozitii speciale convenite de
asociati, privind organizarea si functionarea societatii, comparabile cu cele proprii
regulamentelor de organizare si functionare. 'n practica, insa, distinctiile dintre
continutul celor doua acte sunt adesea nesemnificative. Se poate constata
frecvent intentia de a prelua in statut clauze din contractul de societate. 'n astfel
de situatii, preferabila devine alternativa oferita expres de lege, a redactarii celor
doua acte sub forma unui inscris unic denumit generic act constitutiv.
'n cazul societatii comerciale unipersonale, &societatea cu raspundere limitata cu
unic asociat", in lipsa unui raport de asociere, unicul act constitutiv este statutul,
ca act de vointa al unei singure persoane, asociatul unic, &sintagma neinspirat
atribuita de lege".
$.!. For'a actelor constitutive
>a capitolul consacrat descrierii sumare a societatilor comerciale am precizat
dea forma impusa de lege pentru actele constitutive. Sintetic, reamintim ca ea
este direct legata de forma de raspundere a asociatilor. $stfel, in cazul
societatilor in care acestia raspund in limita aportului lor la capitalul social, ca
regula, actul constitutiv, semnat de toti asociatii, va fi inc/eiat sub semnatura
privata, cu exceptia cazului in care au fost aportate terenuri la capitalul social,
cand forma autentica devine obligatorie. $ctele constitutive realizate sub
semnatura privata dobandesc data certa fie ca urmare a aribuirii ei de catre un
avocat sau notar, in exercitarea atributiilor lor profesionale, fie prin inscrierea in
registrul comertului. 'n acest ultim caz, suntem in prezenta unei aplicatii a
dispozitiei legale generale cuprinse la art.1109 *od *ivil, in conformitate cu care,
&7
data certa a unui act, deci data de la care el devine opozabil tertilor, se
dobandeste printre altele, prin prezentarea actului unei institutii de stat, prin
inregistrarea lui intr-un registru public, sau prin mentionarea intr-un inscris
redactat de un functionar public.
*ontractul de societate al societatilor de persoane, caracterizate prin
raspunderea nelimitata si solidara a asociatilor, sau cel putin a unora dintre ei, &in
cazul societatii in comandita simpla", va fi realizat in forma autentica. $ceeasi
forma o vor avea actele constitutive ale societatii pe actiuni infiintate prin
subscriptie publica.
19
$.". Ele'ente obli)atorii ale contractului de societate
$naliza textelor legale care reglementeaza elementele obligatorii ale contractului
de societate pentru fiecare din cele cinci forme uridice de societati, permite
concluzia potrivit careia maoritatea clauzelor sunt comune tuturor acestora.
#esigur, inerenta este si prezenta prevederilor contractuale specifice, derivand
din trasaturile proprii fiecarei forme de societate, dar acestea sunt
complementare celor comune obligatorii. #in categoria dispozitiilor contractuale
comune fac parte!
a" clau,e privind identificarea asociatilor# &numele, prenumele, cetatenia,
domiciliul data si locul nasterii, codul numeric personal al asociatilor
persoane fizice, respectiv, denumirea, nationalitatea, adresa sediului
social, numarul sau codul unic de inregistrare, dupa caz"%
b" clau,e privind identificarea viitoarei societati co'erciale, si anume,
cele care stabilesc!
b.1." denumirea societatii, atribuita in condiile impuse de lege%
b.(." sediul social, ca spatiu in care sunt tinute documentele societatii, se
realizeaza corespondenta, se afla organele de conducere ale acesteia.
5unctia indeplinuita de sediul social nu este, asadar, indispensabil legata de
activitatea comeriala a societatii comerciale.
1$
>e regula, 8or%a au!en!ica a ac!elor repre1in!a o e6cep!ie de la cea pri(ind (ala2ili!a!ea lor in 8or%a
inscrisului su2 se%na!ura pri(a!a si es!e jus!i8ica!a de in!eresul, preocuparea legiui!orului de a pro!eja
se%na!arii respec!i(ului ac!, in spe!a asocia!ii care raspund neli%i!a! si solidar, respec!i( su2scrii!orii, in
ca1ul socie!a!ii pe ac!iuni cons!i!ui!a prin su2scrip!ie pu2lica.
&.
'n prezent, potrivit legii, la aceeasi adresa pot fi declarate sediile a mai multe
societati comerciale numai daca e indeplinita una din urmatoarele conditii!1"
structura imobilului permite functionarea respectivelor societati% (" acestea
au cel putin un asociat comun,." imobilul se afla in proprietatea a cel putin
unuia dintre asociati.
b..." forma uridica a societatii% optiunea pentru o anumita forma uridica
trebuie exprimata prin actul constitutiv cu consecinta asumarii obligatiei de a
respecta prevederile legale proprii formei uridice alese%
c" clau,e privind obiectul de activitate al societatii% obiectul de activitate,
cel care da profilul economic al societatii, este configurat de totalitatea actelor de
comert convenite de asociati spre a fi realizate in scopul obtinerii profitului.
#eterminarea lui se face uzandu-se de nomenclatorul *$,N, &clasificarea
activitatilor din economia nationala". , de precizat ca in cuprinsul acestuia
activitatile nu sunt selectate si enumerate pe criterii de comercialitate.
#impotriva, realizand o evidenta utilizata in activitatea de raportare statistica,
nomenclatorul contine si activitati necomerciale, asa incat, in vederea configurarii
obiectului de activitate al unui comerciant devine necesara selectarea din
cuprinsul lui a celor care pot fi calificate ca acte de comert.
#evine, in plus, necesara indicarea in actul constitutiv, a activitatii principale
precum si a domeniului in care se incadreaza aceasta activitate, ca sursa
principala a profitului societatii.
)e de alta parte, societatea va putea efectua numai acele operatiuni
comerciale care ii sunt configurate in actul constitutiv, ca expresie a principiului
specialitatii capacitatii sale de folosinta in virtutea caruia isi va asuma obligatiile
si isi va valorifica drepturile recunoscute prin actul sau de infiintare.
Se impune precizarea ca desfasurarea unora dintre activitatile selectate in
cuprinsul actului constitutiv poate fi conditionata de obtinerea unor autorizatii
administrative suplimentare, unele prealabile infiintarii societatii, altele ulterioare
acestui moment dar anterioare initierii efective a respectivelor activitati.
&9
d" clau,e privind capitalul social si aportul asociatilor# actul constitutiv va
preciza valoarea totala a capitalului social, structura acestuia, &in numerar, in
natura, creante, dupa caz", precum si valoarea aportului fiecarui asociat, in
functie de care vor fi precis determinate drepturile acestuia in relatia sa cu
societatea, &dreptul la vot, la dividende, etc.". @or fi indicate si diviziunile
capitalului social, &parti sociale, actiuni, dupa caz", precum si modul de
repartizarea a acestora intre asociatii societatii. 'n cazul societatilor comerciale
pentru care legea impune o limita minima a capitalului social, evident, devine
necesara respectarea acesteia.
'n cazul aporturilor in natura, vor fi descrise bunurile aportate precum si
modalitatea de evaluare a lor, conventionala sau prin expertiza de specialitate,
dupa caz. Se impune precizarea ca pentru capitalul social interes prezinta
valoarea bunului, nu bunul in materialitatea sa, ca existenta fizica.
'n cazul societatilor pe actiuni, unde este ingaduita varsarea unei cote de pana la
1+G din capital ulterior infiintarii societatii, se va indica si termenul de varsare a
acesteia, evident, incadrat in limita legala, &1( luni pentru aporturile in numerar,
respectiv ( ani pentru cele in natura".
1=
>a acelasi tip de societati devine
necesara indicarea numarului si felului actiunilor emise, &nominative sau la
purtator".
e" Clau,e privind ad'inistrarea si controlul societatii# actul constitutiv va
indica nominal administratorii societatii, precum si elementele lor de identificare.
@or fi precizate puterile ce le sunt acordate, daca vor lucra impreuna sau
separat, cui ii revine dreptul de a reprezenta societatea in raporturile cu tertii.
*omplexitatea societatilor de capitaluri este pregnant demonstrata de regulile
privitoare la administrare. *a urmare, in cazul acestora, actul constitutiv va trebui
sa determine sistemul de administrare ales, si, corespunzator acestuia, modul de
distribuire a competentelor legate de administrare si reprezentare a societatii,
durata mandatului, modul de lucru. #efinirea lor corecta devine conditie a
15
Capitalul subscris este cel stabilit de fondatori prin actul constitutiv, reprezentand,
reprezentand, asadar, promisiunea acestora de a transmite societatii comerciale aporturi pana la
concurenta valorii acestui capital. Capitalul varsat este expresia valorica a aproturilor efectiv
transmise de asociati la data constituirii societatii comerciale- 'oan Sc/iau, 8itus )rescure,
>egea societatilor comerciale nr..1-166+, $nalize si comentarii pe articole, ,d. Hamangiu (++1,
pag.96-=+%
#"
functionalitatii acestor structuri de care depinde, in cele din urma, eficienta
activitatii societatii.
'n cazul societatilor in care controlul gestiunii societatii este necesar a fi atribuit si
exercitat prin structuri specializate, si anume cenzori sau auditor financiar, in
actul constitutiv vor fi cuprinse datele de identificare ale primilor cenzori sau
primului auditor financiar, dupa caz, precum si durata mandatului acestora.
#esemnarea acestor structuri de control profesionale este obligatorie in cazul
societatilor de capitaluri si a celei cu raspundere limitata cu mai mult de
cincisprezece asociati si facultativa, in celelalte situatii. >a societatile de
persoane si la cea cu raspundere limitata cu mai putin de cincisprezece asociati
acest control revine asociatilor.
f" Durata societatii# este la latitudinea asociatilor sa determine durata
pentru care constituie societatea, iar o atare mentiune, indiferent ca au optat
pentru o durata limitata sau nelimitata de timp, va fi precizata ca atare in
cuprinsul actului constitutiv. #aca societatea a fost infiintata pentru o perioada
limitata de timp, implinirea termenului devine cauza de dizolvare a societatii,
daca, anterior acestei date, asociatii nu au decis prelungirea lui.
g" Participarea la beneficii si pierderi% obtinerea de beneficii si distribuirea
lor intre asociati sub forma de dividende, &asocierea la risc", reprezinta,
finalmente, ratiunea esentiala a infiintarii societatii, pentru fiecare dintre asociatii
acesteia. ,ste criteriul de baza al delimitarii societatii comerciale de alte structuri
asociative, cum sunt, de exempu, asociatiile si fundatiile, ca organizatii
nonprofitabile. ,ste firesc, asadar, ca in cuprinsul actului constitutiv sa fie definite
regulile dupa care sunt distribuite beneficiile, si, in mod corelativ, sunt suportate
pierderile societatii. Se pot conveni reguli de repartizare care sa recunoasca
efortul diferentiat al asociatilor la realizarea activitatii societatii sau, dimpotriva, se
pot conveni cote de distribuire egale, necorelate cu aporturile neegale la capital.
,xista o singura limitare a libertatii de decizie a asociatilor in problema
participarii la beneficii si pierderi, si anume, evitarea inserarii unor clauze
#1
leonine, respectiv a unor clauze prin care unul sau o parte dintre asociati sa
dobandeasca toate benficiile societatii, fara a participa la pierderile acesteia. A
atare prevedere este considerata nula, fara a atrage insa nulitatea intregului
contract de societate. 'n locul ei devin aplicabile dispozitiile supletive ale legii in
conformitate cu care participarea la beneficii si pierderi va suporta regula
proportionalitatii cu cota de participare a fiecarui asociat la capitalul social al
societatii.
/" Clau,ele privind sediile secundare ale societatii# asociatii vor indica
in cuprinsul actului constitutiv adresa postala a sediilor secundare pe care au
decis sa la infiinteze sau cel putin conditiile in care acestea urmeaza sa fie
desc/ise.
-+ clau,e prind di,olvarea si lic&idarea societatii% finalitatea celor doua
operatiuni, si anume, incetarea existentei societatii, ustifica necesitatea inserarii
unor clauze in acest sens in cuprinsul actului constitutiv. *onditia este
considerata realizata atat in cazul preluarii, in contractul de societate, a
dispoziilor legale incidente cat si in cazul in care se face doar trimitere la ele.
$.$. For'alitati procedurale necesare constituirii
)entru redactarea actelor constitutive cu respectarea conditiilor de forma si
continut mai sus enumerate se impune cu prioritate verificarea disponibilitatii
firmei &denumirii", atat din puncul de vedere al noutatii sale, &elementelor care o
disting de firmele existente" cat si al unicitatii, in sensul ca nu a fost dea atribuita
unei societati existente sau in curs de constituire. Aperatiunea se solutioneaza
#2
prin rezervarea firmei la oficiul registrului comertului.
11
#ovada eliberata
probeaza parcurgerea acestui prim control de legalitate.
'n termen de 19 zile de la data inc/eierii actului constitutiv, fondatorii, sau,
dupa caz, reprezentantii acesteia vor cere inmatricularea societatii in registrul
comertului in a carui raza teritoriala isi va avea sediul societatea. *ererea de
inmatriculare, &formular tipizat, emis de Aficiul National al Registrului
*omertului",va fi insotita de urmatoarele acte !
a" actul constitutiv, in forma ceruta de lege%
b" dovada efectuarii varsamintelor constand in aporturile asociatilor, potrivit
actului constitutiv% in cazul aporturilor in natura, vor fi depuse documentele
care probeaza dreptul de proprietate al asociatului asupra bunurilor
aportate la capital, si daca e cazul, raportul de expertiza prin care a fost
determinata valoarea bunurilor aportate, de catre expertul desemnat numit
de udecatorul delegat%
c" dovada sediului declarat
10
si al disponibilitatii firmei%
d" declaratia pe proprie raspundere a fondatorilor, primilor administratori si,
dupa caz, a primilor directori, respectiv a primilor membri ai directoratului
si consiliului de supraveg/ere, a primilor cenzori, privind indeplinirea
condtitiilor legale pentru a detine respectivele calitati%
e" eventualele acte sau avize impuse de legi speciale, &este cazul autorizatiei
emise de *omisia de Supraveg/ere a $sigurarilor, necesara societatilor
de asigurare, sau a autorizatiei provizorii emise de 3anca Nationala pentru
societatile comerciale bancare, etc."
17
Registrului comertului ca instrument de evidenta si publicitate a comerciantilor si activitatilor lor
este gestionat de institutia numita Aficiul registrului comertului, organizata pe langa tribunale, in
fiecare udet si in municipiul 3ucuresti, in temeiul >egii nr.(=-166+, modificata. Registrul central al
comertului este tinut de Aficiul National al Registrului *omertului, institutie publica cu
personalitate uridica subordonata 2inisterului Iustitiei. Registrul comertului este public, fiind, ca
urmare, obligat sa elibereze, la cerere, contra cost, copii certificate de pe inregistrarile efectuate
in registru si de pe actele depuse precum si informatii despre datele inregistrate. 'nmatricularea si
mentiunile operate in registrul comertului devin opozabile fata de terti de la data efectuarii
inregistrarii ori de la publicarea lor in 2onitorul Aficial al Romaniei, )artea a '@a sau in alta
publicatie, acolo unde legea dispune astfel.
10
detinerea legala a spatiului in care este declarat sediul societatii se va face, dupa caz, cu
extras *5, contract de inc/iriere, de comodat etc.".
#&
'n termen de 9 zile de la indeplinirea tuturor cerintelor de legalitate,
cererea de inmatriculare este solutionata de catre directorul oficiului comertului
de pe langa tribunal si-sau persoanele desemnate de catre directorul Aficiului
National al Registrului *omertului care, daca sunt intrunite conditiile legale, va
autoriza, prin rezolutie, constituirea societatii si inregistrarea ei in registrul
comertului. 8e/nic, rezolutia este comunicata in format electronic 2inisterului
5inantelor )ublice care atribuie si comunica registrului codul unic de inregistrare
a societatii. ;n alt exemplar al inc/eierii este comunicat dupa inmatriculare,
2onitorului Aficial, in vederea publicarii. *u data inregistrarii, societatea
dobandeste personalitate uridica. *ertificatul de inregistrare, continand codul
unic, denumirea, forma uridica, sediul societatii si activitateea ei principala,
numarul de ordine in registrul comertului, atesta inregistrarea societatii, existenta
ei ca subiect de drept. *u aceeasi data, societatea este inregistrata si ca subiect
fiscal. )rocedura de inmatriculare integreaza si componenta care vizeaza
autorizarea functionarii societatii, solutionata in temeiul unei declaratii pe proprie
raspundere a reprezentantului acesteia, privind indeplinirea conditiilor legale de
mediu, sanitare, sanitar-veterinare, de protectia civila, protectia muncii, dupa caz.
;lterior inmatricularii, in functie de natura activitatii, societatea isi va asuma
responsabilitatea legalitatii acestor activitati, obtinand, daca e cazul, autorizatiile
sau avizele necesare.
$.%. Constituirea societatilor pe actiuni prin subscriptie publica
,ste cea de-a doua modalitate care poate fi urmata pentru infiintarea unei
societati pe actiuni, pe langa procedura obisnuita, &constituire simultana",
comuna tuturor formelor uridice de societate reglementate de lege. *unoscuta in
doctrina si sub denumirea de constituire continuata, ea reprezinta o modalitate
proprie strict societatii pe actiuni, ustificata de nevoia asigurarii unei capitalizari
masive a societatii, inca din momentul constituirii. )rocedura, initiata de fondatorii
societatii, respectiv de grupul de persoane care isi asuma responsabilitatea si
c/eltuielile infiintarii societatii, parcurge urmatoarele etape!
##
a" e'iterea prospectului de e'isiune, adica a ofertei adresate publicului,
in general, de a subscrie actiuni la viitoarea societate comerciala. 'n
continutul lui vor fi indicate, ca urmare, in mod obligatoriu, elementele
esentiale ale viitoarei societati, proprii actului constitutiv, cu exceptia celor
privind organele de conducere si control alegerea acestora urmand a fi
realizata in adunarea constitutiva. Sub sanctiunea nulitatii, prospectul de
emisiune va fi realizate in forma autentica.
b" depunerea prospectului de e'isiune la oficiul re)istrului co'ertului,
in vederea vizarii lui de catre persoanele autorizate din cadrul oficiului
registrului comertului, in scopul publicarii in presa%
c" subscrierea actiunilor% persoanele interesate de oferta lansata prin
prospect, vor putea subscrie actiuni ale viitoarei societati, semnand pe
unul sau mai multe exemplare ale prospectului de emisiune si varsand cel
putin umatate din valoarea actiunilor subscrise in contul indicat in
continutul prospectului.
d" adunarea constitutiva% in termen de 19 zile de la inc/iderea perioadei de
subscriere, fondatorii vor convoca adunarea constitutiva, alcatuita din toti
cei care au subscris actiuni ale viitoarei societati, &subscriitori". 'n cadrul
acesteia, fiecare subscriitor are dreptul la un singur vot, indiferent de
numarul actiunilor subscrise. )rincipalele atributii ale adunarii, exercitate
prin /otararile adoptate, se refera la! verificarea cerintelor legale privind
capitalul social, validarea raportului expertilor privind evaluarea aporturilor
in natura, &daca este cazul", aprobarea operatiunilor efectuate de fondatori
in contul societatii precum si acordarea avantaelor reglementate de lege
in favoarea acestora, constand in atribuirea unei cote suplimentare de
pana la =G din profitul societatii, pentru o perioada de maxim 9 ani de la
constituirea acesteia, desemnarea membrilor organelor de conducere si
control ale societatii, aprobarea actului constitutiv si desemnarea
persoanelor care, in numele subscriitorilor, vor reprezenta societatea in
scopul autentificarii actului si finalizarii formalitatilor de constituire.
#$
e" #upa autentificarea actelor constitutive, formalitatile procedurale devin
identice cu cele urmate in cazul constiturii simultane.
Se impune sublinierea rolului decisiv al fondatorilor in procedura de
constituire a societatii prin oferta publica. Responsabilitatea legata de
emiterea prospectului de emisiune, organizarea adunarii constitutive,
efectuarea varsamintelor, exactitatea informatiilor comunicate, valabilitatea
operatiunilor inc/eiate in numele societatii anterior constituirii, ofera doar
cateva din argumentele reglementarii si acordarii unor avantae si drepturi in
favoarea lor.
'n practica, procedura a avut pana in prezent o aplicabilitate destul de
restransa. 2ai frecvente au fost situatiile de maorare a capitalului social prin
subscriptie publica. Si intr-un caz si in altul, societatile care au recurs la oferta
publica pentru constituirea sau maorarea capitalului social devin societati de
tip desc/is, supuse legislatiei speciale aplicabile in domeniul valorilor
mobiliare.
Capitolul 6
Or)ani,area si functionarea societatilor co'erciale
9.1. Scopurile si obiectivele societatii, definite prin actul constitutiv, vor fi realizate
prin intermediul organelor sale, structurate pe trei niveluri diferite, cu competente
si functiuni precis delimitate! adunarea generala, administratorii, &managerii" si
cenzorii-auditorii financiari ai societatii. ,le materializeaza vointa societatii ca
persoana uridica, distincta de vointa proprie a asociatilor acesteia, tot la fel cum
bunurile din patrimoniul societatii nu se identifica cu bunurile proprii ale
asociatilor. A buna si eficienta functionare a societatii este, ca urmare, expresia
corectei indepliniri a atributiilor specifice fiecareia dintre cele trei categorii de
organe. Structurate ierar/ic, fiecare dintre ele beneficiaza de reglementari
clare, care, daca sunt fidel respectate, confera societatii exactitatea unui
mecanism functional bine articulat, bazat pe principiul separatiei puterilor, a
atributiilor, pe o precisa configurare a intinderii si limitelor de competenta. 'n
aceasta analiza, societatea pe actiuni devine exemplul cel mai concludent,
#5
complexitatea sa fiind confirmata tocmai prin regulile dupa care se organizeaza
si functioneaza organele sale. Relevanta, in acest sens, este sustinerea
doctrinara potrivit careia societatea comerciala pe actiuni este similara ca
organizare societatii statale bazate pe principii democratice.
16
'n privinta
celorlalte tipuri de societati, inclusiv al celei cu raspundere limitata cu mai putin
de cincisprezece asociati, lipseste, in maoritatea covarsitoare a cazurilor, cea
de-a treia categorie de organe, cenzorii, desemnarea lor fiind facultativa si nu
obligatorie, rolul de a controla gestiunea societatii revenind in acest caz
asociatilor.
Sintetic, vom analiza in continuare cele trei categorii de organe.
%.!. Adunarile )enerale
$lcatuite, fara exceptie, din totalitatea asociatilor-.actionarilor societatii, in sensul
ca fiecare dintre ei are dreptul de a participa si de a vota in cadrul acestora, ca
detinator al numarului de voturi determinat de numarul actiunilor-partilor
sociale-partilor de interes pe care le detine, adunarile generale reprezinta organul
deliberativ cu caracter suprem la nivelul societatii. >or le revine rolul de a /otari
atat in problemele curente cat si in cele fundamentale, ce tin de strategia si
directiile de baza ale evolutiei societatii comerciale. 'n modul cel mai expresiv,
vointa societatii se manifesta la nivelul adunarii generale.
(+
@ointa personala a
fiecarui actionar cu privire la societate se va putea materializa numai prin vot,
contribuind, prin numarul de voturi exprimate, la articularea vointei societatii.
$sadar, actele emise de societate nu sunt actele actionarilor, ci ale societatii,
care se exprima prin organele sale. Sub acest aspect, se poate sustine ca
adunarea actionarilor-asociatilor reprezinta, prin /otararile adoptate, forma de
expresie a societatii la nivelul problemelor de baza pe care evolutia ei ca
organism viu integrat in viata economica si sociala le impune.
%.!.. For'e de lucru. Atributii.
19
)eorge *iperea, Drept comercial, 4ol.I, Ed.C.+.,ec-, 2""., pag.1"7
2"
In aces! sens, a se (edea, )eorge *iperea, op.ci!. pag.171
#7
'n cazul societatilor pe actiuni( adunarile generale ale actionarilor se intrunesc
in sedinte ordinare si extraordinare, in functie de problemele care urmeaza a fi
aprobate, fiecareia revenindu-i atributii exprese, inconfundabile, si conditii de
lucru proprii. $stfel%
a+ Adunarea )enerala ordinara se intruneste cel putin o data pe an, in
primele cinci luni de la inc/eierea exercitiului financiar, &adica .1 decembrie a
fiecarui an", rolul ei fiind tocmai acela de a analiza activitatea anului inc/eiat, prin
prisma rezultatelor reflectate de situatiile financiare, de raportul
administratorilor-consiliului de supraveg/ere si cenzorilor-auditorului financiar. 'n
competenta ei intra si problema alegerii sau revocarii acestor organe, precum si
stabilirea remuneratiei ce li se cuvine pentru activitatea desfasurata. Sintetic, se
poate afirma ca /otaraste, in general, asupra problemelor ordinare, adica
obisnuite, de rand, ale societatii.
b+ Adunarea )enerala e7traordinara se intruneste ori de cate ori este
nevoie spre a decide in probleme de mai mare importanta pentru viata si
evolutia societatii, &probleme extraordinare". ,ste vorba, in general, de /otarari
care au ca efect modificarea actului constitutiv al societatii, &obiectul de activitate,
sediul social, capitalul social, forma uridica, fuziunea sau divizarea societatii,
dizolvarea si lic/idarea, etc."
#iferenta intre competentele decizionale este evidentiata si de conditiile de
cvorum si maoritate necesare, diferit reglementate pentru cele doua adunari.
$stfel, in timp ce in cazul adunarii ordinare, pentru a fi valabil intrunita, la prima
convocare este necesara prezenta actionarilor reprezentand cel putin o patrime
din numarul total de drepturi de vot, la cea dea doua convocare, daca prima nu
intruneste conditiile de cvorum legale sau statutare spre a se putea desfasura
valabil, sau nu poate lucra valabil in lipsa maoritatii necesare pentru adoptarea
/otararilor, sedinta este statutara indiferent de ponderea capitalului prezent sau
reprezentat, /otararile urmand a fi adoptate cu votul maoritatii acestui capital.
$dunarea generala extraordinara, in sc/imb, are nevoie de un cvorum minim atat
#.
la prima cat si la cea de-a doua convocare, respectiv o patrime din numarul total
de drepturi de vot, la prima convocare si o cincime din drepturile de vot, la cea
de-a doua, daca prima nu se poate intruni valabil din lipsa cvorumului sau nu
poate adopta /otarari in lipsa intrunirii maoritatii necesare. #iferentele de cvorum
reglementate sunt ustificate de obiectul /otararilor ce le intra in atributiile
specifice. #at fiind faptul ca in competenta adunarii ordinare sunt inscrise
probleme ce tin de activitatea curenta a societatii, a nu putea adopta /otarari in
privinta lor ec/ivaleaza cu blocarea activitatii. ,ste motivul pentru care, la cea
de-a doua convocare, adunarea generala ordinara este valabil intrunita indiferent
de ponderea drepturilor de vot prezente sau reprezentate.
Se impune precizarea ca actionarii pot conveni, prin actul constitutiv, cvorumuri
mai rigide, mai ridicate decat cele legale, dar nicidecum inferioare acestora.

%.!.!. Re)uli de convocare
Numarul mare de actionari specific societatilor pe actiuni impune reguli exacte
pentru convocarea lor la adunarile generale, in masura sa garanteze astfel
respectarea dreptului fiecaruia de a participa si a vota in cadrul lucrarilor
acestora. Arice abatare de la ele, ca, dealtfel, de la oricare din dispozitiile legale
privitoare la organizarea si adoptarea /otararilor adunarilor generale, creeaza
premisa desfiintarii lor cu succes de catre actionarii interesati si c/iar de catre
orice alta terta persoana interesata, daca aceasta poate proba motive de nulitate
absoluta a respectivelor /otarari.
#9
*a urmare, regula consacrata de lege ca cea mai eficienta pentru realizarea
procedurii de convocare consta in publicarea convocatorului in 2onitorul
Aficial si intr-un ziar de larga raspandire in localitatea sau zona sediului
social al societatii. #e la aceasta regula pot fi reglementate alternative
aplicabile in cazul societatilor pe actiuni cu actiuni nominative, &ex. scrisoare
recomandata, scrisoare transmisa pe cale electronica". *onvocatorul,
publicat cu cel putin .+ de zile inainte de data fixata pentru tinerea adunarii,
va cuprinde informatiile necesare si utile desfasurarii acesteia, &data si locul
sedintei, ordinea de zi, etc". 2aterialele vor fi puse la dispozitia actionarilor,
prin gria administratorilor-directoratului, spre a li se oferi astfel posibilitatea
de a se documenta in scopul exercitarii corecte a drepturilor lor in cadrul
adunarii. *u acelasi scop, completarea ordinii de zi de catre actionarii
interesati se poate face numai in primele cincisprezece zile ce au urmat
publicarii convocatorului, completarea fiind, la randul ei publicata. Abligatia
convocarii adunarii revine administratorilor-directoratului societatii, din proprie
initiativa, sau la solicitarea actionarului-actionarilor reprezentand cel putin 9G
din capitalul social sau c/iar mai putin, daca un astfel de prag a fost
determinat ca atare prin actul constitutiv.
%.!.". Anularea &otararilor adunarii )enerale.
Hotararile adoptate in conditiile legii si actelor constitutive sunt obligatorii pentru
toti actionarii, inclusiv pentru cei care au votat impotriva lor, &maoritatea se
supune minoritatii". ,le exprima, cum am mai afirmat in acest capitol, vointa
societatii, ca persoana uridica distincta de a actionarilor care o constituie si, deci,
de vointele individuale ale acestora. Hotararile nelegale si nestatutare pot fi
atacate in ustitie, pe calea actiunii in anulare, de catre actionarii care au votat
impotriva si au cerut sa se consemneze in procesul verbal de sedinta votul lor,
precum si de cei care nu au fost prezenti la lucrarile adunarii, sau c/iar de terte
persoane interesate, daca acestea pot proba motive de nulitate absoluta a
/otararilor adoptate.
$"
%.!.$. Adunarea asociatilor la societatile de persoane si societatea cu
raspundere li'itata
Numarul restrans de asociati caracteristic societatilor de persoane si c/iar celei
cu raspundere limitata genereaza, firesc, consecinte semnificative asupra
regulilor incidente forului cu competente depline de decizie. $stfel, in cazul
societatilor cu raspundere limitata nu mai sunt institutionalizate cele doua forme
de lucru ale adunarii generale, ordinara si extraordinara, ci doar adunarea
asociatilor. *a regula, aceasta /otaraste valabil cu maoritate de asociati si parti
sociale, cu exceptia /otararilor avand ca obiect modificarea actului constitutiv,
pentru care devine necesara unanimitatea acordului asociatilor, daca prin actul
constitutiv nu s-a creat regula de rezerva, si anume ca modificarea sa poata fi
realizata cu o anume maoritate de asociati si parti sociale. 'n practica, regula
modificarii actelor constitutive cu maoritatea si nu cu unanimitatea voturilor
asociatilor este putin utilizata. #upa mai bina de douazeci de ani de aplicare a
prevederilor >S*, regula unanimitarii acordului de vointe pentru modificarile
aduse actului constitutiv s-a impus pana la standardizare, incat, in raport cu ea,
varianta derogatorie a ramas aproape necunoscuta, desi, adesea ar fi mult mai
adecvata pentru functionalitatea societatii, in raport cu modul de distribuire a
partilor sociale intre asociatii acesteia. $r fi, de exemplu, categoric preferabila in
societatile cu raspundere limitata in care unul-unii dintre asociati detine-detin o
cota foarte redusa din capitalul social. )e de alta parte, modul de reglementare a
regulilor de lucru ale adunarii asociatilor, &maoritatea sau unanimitate de voturi in
adoptarea /otararilor avand ca obiect modificarea actului constitutiv" imprima
societatii, prin vointa asociatilor acesteia, accente mai pronuntate de societate de
capitluuri sau dimpotrivia de persoane. @alorificand cu profesionalism dispozitiile
legii, acestia pot personaliza societatea adoptand reguli care se corespunda cat
mai fidel intereselor ei.
8rebuie retinuta, tot ca regula particulara pentru acest tip de societate,
reglementarea unei duble maoritati, a partilor socile si a asociatilor, necesara in
adoptarea /otararilor.
$1
'ntre trasaturile preluate de la societatile de capitaluri, e de mentionat si cea
privind posibilitatea de desfiintare pe calea actiunii in anulare a /otararilor
nelegale sau nestatutare adoptate de adunarea asociatilor. Normele legale
consacrate pentru societatile pe actiuni devin aplicabile in acest demers.
4radul de institutionalizare a adunarii generale descreste, asadar, pe masura
simplificarii formei uridice de societate, lipsind complet in cadrul societatilor de
persoane. #evine impropriu, in cadrul acestora, sa se reglementeze adunarea
generala a celor doi, trei asociati. >egea se rezuma, in cazul lor, la doua reguli de
lucru de baza, si anume, adoptarea /otararilor curente cu acordul asociatilor
reprezentand maoritatea capitalului social iar a celor privind modificarea actelor
constitutive cu unanimitatea acordului acestora.
%.". Ad'inistratorii si 'ana)erii societatii.
Notiunea de administrare a societatii subsumeaza ansamblul activitatilor proprii
realizarii efective a obiectului de activitate al acesteia, cumuland atributii de
gestiune a patrimoniului si de reprezentare a ei in relatiile cu tertii. $dministratorii
indeplinesc in principiu, un mandat general incredintat de adunarea generala a
asociatilor, avand ca obiect realizarea efectiva a obiectivelor si scopurilor
societatii. 'n relatia statornicita intre diferitele categorii de organe ale societatii, ei
reprezinta, ca urmare, organul structurat la al doilea nivel de competente,
subordonat adunarii generale a asociatilor. Nivelul diferit de complexitate al celor
cinci tipuri de societati comerciale este pregnant reflectat si prin dispozitiile
privitoare la administratori. $stfel, ultimele modificari aduse >egii societatilor
comerciale nr..1-166+, prin >egea nr.771-(++= si prin Ardonanta de ;rgenta a
4uvernului nr.0(-(++1, sunt consacrate in mod substantial administrarii societatii,
in principal a celei pe actiuni. ,fortul de integrare si armonizare a legislatiei
auto/tone in materia dreptului societar cu cea a ;niunii ,uropene este
concludent evidentiat prin preluarea, in noua abordare a conceptului de
administrare, a principiilor de guvernare corporatista, al caror scop, asa cum
relevant a conc/is doctrina de specialitate, este acela de a contribui la
$2
promovarea unor reguli care sa asigure transparenta, integritatea si eficienta
mediului de afaceri, prin distributia ec/itabila a atributiilor de deliberare,
administrare si control intre diferitele centre de putere ale societatii, in conditiile
protectiei corespunzatoare a interesului public.
(1
Noile dispozitii legale
reconfigureaza conceptul de administrator, atribuind functiei un caracter
profesional, devenindu-i proprii atribute ca diligenta profesionala, prudenta, buna
credinta in deciziile de afaceri, loialitatea.
%.".. Siste'e de ad'inistrare a societatilor pe actiuni.
$celeasi principii ale guvernarii corporatiste
((
au condus la reglementarea a doua
sisteme distincte de administrare in cazul societatilor pe actiuni, si anume!
a" sitemul unitar, inspirat din legislatia franceza
b" sistemul dualist% consacrat initial de legislatia germana .
'ncercam sa surprindem sintetic, in cele ce urmeaza, principalele lor trasaturi.
$stfel,
%.".!. Siste'ul unitar *'onist+ de ad'inistrare a societatii#
$dministrarea societatii revine administratorului-administratorilor, &intotdeauna
in numar impar", desemnati prin vot secret de adunarea generala ordinara. 'n
cazul societatilor ale caror situatii financiare sunt auditate, numarul
administratorilor nu va fi mai mic de trei. *and sunt mai multi administratori,
acestia alcatuiesc consiliul de administratie, organ colegial al carui instrument de
lucru devin deciziile adoptate cu maoritatea membrilor, &spre deosebire de
situatia pluralitatii de administratori care, neorganizati in consiliu decid
independent". 2embrii consiliului de administratie pot fi actionari sau
21
Ioan Sciau, ?i!us *rescure, op.ci!., pag.#11
22
< *rincipiile pre(ad reguli 0a3 pri(ind e6erci!area si pro!ejarea drep!urilor asocia!ilor, in condi!iile
asigurarii in8or%arii corespun1a!oare a aces!ora, pen!ru a 8acili!a luarea unei deci1ii si a in!egra (o!ul
aces!ora in!r-un %ecanis% deli2era!i( e8icien! si !ransparen!, 023 pri(ind !ra!a%en!ul eci!a2il al asocia!ilor,
cu speciala pri(ire asupra pro!ec!iei corespun1a!oare a asocia!ilor %inori!ari, 0c3 pri(ind %ecanis%ele de
par!icipare si i%plicare a persoanelor in!eresa!e in gu(ernarea socie!a!ii 0cu% ar 8i credi!orii, salaria!ii si
organis%ele repre1en!a!i(e ale aces!ora, 8urni1orii, clien!ii co%uni!a!ea si %ediul de a8aceri3, d3 pri(ind
accesul la in8or%a!ii si !ransparen!a %ecanis%elor deci1ionale precu% si %odali!a!ile de e6erci!are a unui
con!rol e6!ern, e8icien! si cali8ica! asupra ac!i(i!a!ii socie!a!ii si, in 8inal, 0e3 pri(ind responsa2ili!a!ile
ad%inis!ra!orilor si %anagerilor socie!a!ii.9 = Ioan Sciau, ?i!us *rescure, op.ci!., pag.#11-#12;
$&
neactionari. *onsiliul va fi prezidat de un presedinte desemnat dintre membrii
sai, fie direct de catre adunarea generala, fie c/iar de catre membrii consiliului.
$dministratorii pot decide ca o parte din atributiile ce le revin sa fie delegate in
sarcina unor directori, persoane fizice, dintre care, unul va fi numit director
general. $cestia vor conduce societatea sub supraveg/erea consiliului de
administratie. Notiunea de director primeste, in sensul art.17. din >egea
nr..1-166+, o semnificatie noua, distincta de cea care desemneaza persoanele
cu functii executive de conducere, &director economic, te/nic, mar?eting, etc.".
*a urmare, obligatia instituita deopotriva in sarcina administratorilor si
directorilor cu atributii delegate, de a nu fi salariatii societatii pe durata indeplinirii
mandatului lor, nu se aplica decat strict acestei categorii de directori.
Reprezentarea societatii in relatiile cu tertii apartine presedintelui consiliului de
administratie sau directorului general, cand consiliul a recurs la delegarea de
atributii. #irectorii pot fi administratori sau neadministratori, cu conditia ca
maoritatea administratorilor sa fie neexecutivi, &adica, sa nu fie directori". 'n
plus, cel putin o parte a administratorilor vor fi independenti. #esi nu defineste
notiunea, legea ofera exemplificativ criteriile care configureaza statutul de
independenta, &ex.% sa nu fi fost salariat al societatii sau al unei societati
controlate de catre aceasta in ultimii cinci ani, sa nu fie actionar semnificativ al
societatii, sa nu aiba sau sa nu fi avut in ultimul an relatii de afaceri cu
societatea, etc.".
'ntrucat delegarea de competente in favoarea directorilor este o optiune a
administratorilor, &cu exceptia cazurilor in care societatea e auditata, cand
delegarea devine obligatorie", care le stabilesc si limitele mandatului, &cu
exceptiile impuse prin lege", si, pe de alta parte, directorii pot fi
administratori-neadministratori, separatia puterilor dintre cele doua structuri care
asigura conducerea societatii nu este categorica. 8rasatura a condus la
calificarea sistemului unitar &monist" ca fiind, in fapt, unul dualist imperfect.
$#
)entru a beneficia de documentari specializate, profesionale in deciziile ce
urmeaza sa le adopte, *onsiliul de administratie poate constitui comitete
consultative care vor elabora recomandari, informari specializate.
%.".". Siste'ul dualist de ad'inistrare a societatii#
2ecanismul conducerii societatii este reglementat pe doua nivele, cu atributii
bine delimitate prin lege, si anume a" consiliul de supraveg/ere si b" directoratul.
'n timp ce membrii directoratului exercita conducerea societatii, ca manageri
profesionisti, in masura sa asigura dezvoltarea sustenabila a societatii, consiliul
de supraveg/ere devine supraveg/etorul, controlorul activitatii directoratului. ,l
nu exercita atributii efective de conducere. *ele patru mari categorii de
componente care definesc functia de administrare a societatii, supraveg/erea,
controlul, conducerea efectiva si reprezentarea sunt complet separate, si legal
distribuie intre cele doua structuri care asigura administrarea societatii dupa
sistemul dualist ! in timp ce membrii consiliului de supraveg/ere dispun de
atributiile de supraveg/ere si control al activitatii membrilor directoratului,
acestoa le revine conducerea efectiva si reprezentarea societatii. 'n plus,
membrii directoratului nu pot fi, in acelasi timp, membri ai consiliului de
supraveg/ere, separatia puterilor fiind, in acest caz, categorica si fixata prin lege.
*ompetenta desemnarii si revocarii membrilor fiecareia dintre structuri revine
organului fata de care raspund ! adunarea generala ordinara alege si revoca
membrii consiliului de supraveg/ere iar acesta alege si revoca membrii
directoratului.

%.".$. Dispo,itii co'une celor doua siste'e de ad'inistrare
#in categoria regulilor aplicabile deopotriva ambelor sisteme, enumeram!
a" durata mandatului administratorilor, directorilor, respectiv al membrilor
consiliului de supraveg/ere si directoratului este de maxim patru ani, cu exceptia
mandatului primilor membri ai consiliului de administratie respectiv ai consiliului
de supraveg/ere, care este de ( ani%
$$
b" directorii, in sistemul unitar si membrii directoratului, in sistemul dualist, sunt
persoane fizice% in sc/imb, administratori sau membri ai consiliului de
supraveg/ere pot fi si persoane uridice%
c+ o persoana fizica nu poate cumula concomitent mai mult de cinci
mandate
de administrator si-sau membru al consiliului de supraveg/ere in societati
comerciale cu sediul in Romania, cu exceptia cazurilor in care detine cel putin o
patrime din totalul actiunilor societatii sau este membru in consiliul de
supraveg/ere sau de administratie al unei societati care detine aceasta patrime%
d+ atat consiliul de administratie cat si cel de supraveg/ere lucreaza in
sedinte care adopta /otarari cu maoritatea numarului membrilor si care se
intrunesc ori de cate ori este nevoie dar nu mai putin de o data la trei luni.
$mbele categorii de organe au dreptul de a crea consilii consultative in scopul
informarii si documentarii, utile in adoptarea deciziilor%
e+ raporturile uridice stabilite intre cele patru categorii de organe si
structurile care le-au desemnat sunt specifice contractului de mandat %

f" pe durata indeplinirii mandatului, administratorii, directorii, membrii
consiliului de supraveg/ere si ai directoratului nu pot fi salariati ai societatii%

g) raspunderea uridica a administratorilor, directorilor, membrilor consiliului
de supraveg/ere si directoratului este riguros reglementata de lege, iar
solidaritatea acestei raspunderi ramane o caracteristica valabila pentru fiecare
dintre ele.
%.".%. Ad'inistrarea societatilor de persoane si a celei cu raspundere
li'itata# am enuntat regulile aplicabile in cadrul capitolului consacrat
analizei succinte a fiecareia dintre aceste societati.
$5
%.$. Controlul )estiunii societatii#
,ste realizat prin organe specializate, in cadrul societatilor de capitaluri si a
celei cu raspundere limitata cu mai mult de cincisprezece asociati.
*ele doua structuri specializate pentru a realiza acest control sunt comisia de
cenzori si auditorul financiar. Aptiunea pentru una dintre ele este permisa cu
exceptia situatiilor in care societatea este supusa obligatiei legale de auditare
sau cand a optat pentru sistemul dualist de administrare, cand obligatorie
devine desemnarea auditorului financiar.
%.$..Cen,orii% desemnarea lor corespunde solutiei traditionale de exercitare a
controlului gestiunii societatii, iar competenta in acest sens revine adunarii
generale ordinare. )otrivit legii, comisia de cenzori este alcatuita din trei
membri, plus un supleant, desemnati pentru o perioada de trei ani, cu
posibilitatea de a fi realesi. *enzorii pot fi alesi dintre actionari. 'n mod
obligatoriu, cel putin unul dintre ei va fi contabil autorizat sau expert contabil.
)rincipalele lor atributii se refera la supraveg/erea gestiunii societatii, la
verificarea situatiilor financiare, informand adunarea generala asupra modului
in care a fost administrat patrimoniul societatii de catre administratorii acesteia,
si, daca este cazul, asupra abaterilor constatate in aceasta activitate
manageriala.
%.$.!. Auditorii financiari.
Sunt specialisti, persoane fizice sau uridice, care dobandesc aceasta calitate in
conditiile unei reglementari specifice profesiei, si care sunt, ca urmare, inscrisi
in *amera $uditorilor 5inanciari din Romania. $uditorul financiar este extern
societatii, angaeaza relatii contractuale cu aceasta, in urma alegerii sale de
catre adunarea generala ordinara. Societatile comerciale care au optat sau au
fost obligate sa desemneze auditorul financiar
(.
au complementar obligatia de
2&
)otrivit Ardinului 2inisterului 5inantelor )ublice nr.119(-(++9, sunt supuse auditarii situatiile
financiare ale societatilor comerciale care, la data bilantului depasesc limitele a doua dintre
urmatoarele criterii, denumite criterii de marime! a" total active ..=9+.+++ ,;RA, cifra de afaceri
neta 1..++.+++ ,;RA, si numarul mediu de salariati 9+.
$7
a-si numi si un auditor intern. Spre deosebire de auditorul financiar care nu este
salariatul societatii, cel intern poate detine o atare calitate. $tributiile specifice
fiecareia dintre aceste profesii sunt reglementate prin dispozitii legale exprese.
'n ansamblu, ele sunt similare cu cele ale cenzorilor. Societatea supusa
obligatiei legale de auditare va respecta, complementar, o serie de reguli
specifice in materia administrarii. #e exemplu, numarul membrilor consiliului de
administratie-supraveg/ere-directoratului nu va fi mai mic de trei% in cazul
societatii administrate dupa sistemul unitar, desemnarea directorilor cu atributii
delegate de catre consiliul de administratie devine obligatorie.
CAPITOLUL 6I
8odificarea actelor constitutive ale societatii co'erciale
=.1. Realizarea de profit, atingerea scopurilor si obiectivelor in vederea carora a
fost constituita, ca finalitate ce tine de esenta societatii comerciale, ustifica
adesea nevoia ei de modificare si adaptare la circumstantele si conditiile
concrete ale mediului economic in care activeaza. 'ntrucat actul constitutiv al
societatii este cel care o personalizeaza, ii defineste conditiile specifice si regulile
de organizare si functionare, modificarea societatii se concretizeaza, in ultima
instanta, in modificarea actului ei constitutiv. 'n general, pot face obiectul
modificarii oricare din clauzele inserate in cuprinsul acestuia, ca, de exemplu,
cele referitoare la asociati, forma uridica, obiect de activitate, capital social,
durata de functionare, etc.
..!. Procedura de 'odificare a actului constitutiv
5iind expresia vointei asociatilor, actul constitutiv va putea fi modificat tot ca
rezultat al exprimarii vointei lor, in cadrul adunarii generale a societatii. A astfel
de /otarare va fi adoptata cu unanimitate de voturi, in cazul societatilor de
persoane si a celei cu raspundere limitata, &daca, in cazul acesteia, prin actul
constitutiv nu a fost instituita norma derogatorie care permite modificarea
acestuia cu maoritate de asociati si parti sociale", respectiv, cu maoritatea
$.
necesara adoptarii /otararilor in cadrul adunarii generale extraordinare, in cazul
societatilor de capitaluri.
)entru a dobandi opozabilitate fata de terti, /otararea modificatoare va fi
inregistrata in registrul comertului, dupa prealabilul control de legalitate exercitat
de catre personalul cu atributii in acest sens din cadrul oficiului registrului
comertului, sau, in functie de natura modificarii, de catre tribunal, si va fi
publicata in 2onitorul Aficial. )rocedura devine astfel comparabila cu cea urmata
la momentul infiintarii societatii. $ctul modificator va fi realizat cu respectarea
conditiilor de forma prevazute de lege pentru actul constitutiv. 8otodata, el va fi
insotit de actul constitutiv actualizat, cuprinzand toate modificarile succesive de
care acesta a beneficiat.
'n cazul societatilor pe actiuni, daca consiliului de administratie sau, dupa caz,
directoratului i-au fost delegate anumite competente ale adunarii generale,
privind modificarea sub anumite aspecte, permise de lege, a actului constitutiv,
evident, modificarea devine rezultatul /otararii acestor organe.
)rocedura sintetic redata mai sus corespunde solutiei amiabile, conventionale,
general aplicabile. *a alternativa de rezerva, accesibila in cazul imposibilitatii
realizarii acordului legal sau statutar al asociatilor, modificarea poate fi dispusa,
in anumite situatii, pe cale udiciara, &de exemplu in cazul excluderii sau retragerii
asociatilor, in societatile de persoane sau cea cu raspundere limitata".
..". 8odificarea capitalului social al societatii#
$m selectat, din ansamblul modificarilor posibile ale societatii, pe cea referitoare
la capitalul social. ,ste una din principalele si frecventele modificari ale societatii
comerciale, si, deci, a actului ei constitutiv. *apitalul social, ca totalitate a valorii
aporturilor asociatilor, reprezinta un element de pasiv in patrimoniul societatii,
reflectand datoria acesteia fata de proprii asociati, scadenta la data dizolvarii si
lic/idarii ei sau al retragerii sau excluderii din societate a asociatilor. 'n timp ce
$9
patrimoniul este fluctuant, dinamic, direct influentat de activitatea societatii,
capitalul este si trebuie sa ramana fix pe toata durata de existenta a acesteia.
Abligatia nu trebuie insa inteleasa in sensul interzicerii modificarii lui, cu
respectarea pocedurii reglementate de lege in acest scop. Arice modificare a lui,
in sensul maorarii sau reducerii, devine atributul adunarii generale a asociatilor
sau, in cazul societatilor pe actiuni, a consiliului de administratie sau
directoratului, daca au fost mandatate in acest sens de catre adunarea generala.
..".. Reducerea capitalului social #
8e/nic, reducerea capitalului social se poate realiza prin urmatoarele procedee!
a" reducerea numarului de actiuni sau de parti sociale, caz in care se
mentine valoarea nominala a acestora%
b" reducerea valorii nominale a actiunilor sau a partilor sociale%
c" dobandirea de catre societate a propriilor actiuni, urmata de anularea lor
#aca /otararea de reducere nu este ustificata de pierderi, deci de scaderea
activelor societatii sub valoarea capitalului social, se poate recurge si la alte
procedee si anume!
a" scutirea totala sau partiala a asociatilor de varsamintele datorate%
procedeul este aplicabil strict in cazul societatilor de capitaluri, intrucat
doar in cazul acestora legea permite varsarea integrala a capitalului social
la o data ulterioara infiintarii societatii%
b" restituirea catre asociati a unei cote parti din aporturi, proportionala cu
reducerea capitalului social si calculata egal pentru fiecare actiune sau
parte sociala%
c" alte procedee prevazute de lege.
'ndiferent de cauza si modalitatea reducerii capitalului social, valoarea acestuia,
ulterioara reducerii, nu va putea fi inferioara valorii minime stabilite de lege.
)rocedural, masura parcurge doua etape, pentru a putea fi finalizata. ,ste
necesara o prima /otarare de reducere, de principiu, a adunarii generale a
asociatilor, care, la un interval de doua luni de la publicarea in 2onitorul Aficial,
va putea fi urmata de cea de-a doua, de reducere efectiva. 'ntervalul de doua
5"
luni este reglementat in favoarea creditorilor societatii, detinatori ai unor creante
anterioare publicarii /otararii de reducere a capitalului social. ,i au dreptul de a
se opune masurii, caz in care, /otararea de reducere va putea fi finalizata numai
dupa plata creantelor lor sau garantarea acestei plati.
..".!. 8a-orarea capitalului social
Sursele economice utilizate pentru maorarea capitalului social pot fi !
a" e7terioare societatii, reprezentand finantarea asigurata de asociatii
acesteia in una din formele reglementate si pentru constituirea societatii,
si care constau in aporturile noi aduse de asociati, &in numerar, natura"%
(7
b" surse interne( reprezentand o autofinantare a societatii% ele nu obliga
asociatii la noi aporturi, maorarea realizandu-se din diferite resurse
contabilizate in pasivul societatii, cum sunt! &1" incorporarea rezervelor, cu
exceptia celei legale, &(" incorporarea beneficiilor sau &." a primelor de
emisiune, &7" compensarea creantelor asupra societatii cu actiuni ale
acesteia. Hotararea de marire a capitalului din aceste surse se
materializeaza, ca urmare, prin modificarea inregistrarilor in contabilitate
intre aceste diferite conturi de pasiv, actiunile emise urmand a fi distribuite
intre actionarii societatii cu respectarea cotelor lor de participare la
capitalul social. ,ste ceea ce doctrina a denumit generic sporire contabila
a patrimoniului, intrucat nici una din solutiile enumerate nu implica
aporturi exterioare ale actionarilor-asociatilor.
$mbele categorii de surse de marire a capitalului sunt accesibile tuturor formelor
uridice de societate.
=..... 'n cazul societatilor de capitaluri, procedura de maorare a capitalului
social prin noi aporturi se realizeaza in doua etape% a" adoptarea /otararii de
maorare, urmata de exercitarea dreptului de preferinta al actionarilor societatii, in
interval de .+ de zile de la data publicarii /otararii in 2onitorul Aficial% b"
2#
*en!ru de!alii pri(ind apor!urile in na!ura la capi!alul social a se (edea A !curte consideratii legate de
aproturile in natura la capitalul social " # Monica I:N'S-S'L')E'N, Re(is!a S!udia
;ni(ersi!a!is ,a2es-,olBai nr.272""7
51
adoptarea /otararii de maorare cu suma efectiv subscrisa, in functie de exercitiul
dreptului de preferinta.
#reptul de preferinta este un miloc de protectie a vec/ilor actionari, care
si-au asumat riscul lansarii societatii si s-au straduit pentru prosperitatea ei
(9
.
,ste, asadar, o favoare creata acestora, de a subscrie cu prioritate actiuni din
noua emisiune. Nerespectarea lui devine cauza de anulare a /otararii de
maorare astfel adoptate. >egea permite ca, in situatii determinate, dreptul de
preferinta sa fie limitat sau ridicat. 4eneralizarea uneia astfel de masuri este insa
interzisa.
$ctiunile noi, emise in sc/imbul aporturilor in numerar vor fi varsate in proportie
de .+G la data subscrierii iar diferenta va fi platita in maxim . ani de la aceasta
data. 'n acelasi termen vor trebui varsate si aporturile in natura.
'ndiferent de sursa de maorare utilizata, /otararea adunarii generale produce
efecte numai daca a fost adusa la indeplinire in termen de un an de la data
adoptarii.
)rin actul constitutiv sau modificator al societatii, organele de administrare ale
acesteia pot dobandi mandatul de a mari capitalul social al societatii, in limitele
autorizate de adunarea generala si intr-un interval de timp de maxim 9 ani de la
data adoptarii acestei masuri. >imitele capitalului autorizat nu vor putea depasi,
insa, umatate din valoarea capitalului social subscris, existent la momentul
autorizarii.
Capitolul 6II
E7cluderea si retra)erea asociatilor
2$
Ion ,acanu, Capitalul social al societatilor comerciale, Ed. Lu%ina Le6, 1999, pag.1&1;
52
2.. $mbele operatiuni reglementeaza solutii de separare a asociatilor, de
incetarea a acestei calitati, realizabile insa numai in anumite conditii si cu
respectarea unor prevederi exprese ale legii, aplicabile cu scopul de a nu afecta
insasi existenta societatii.
2.!. E7cluderea asociatilor
'nstitutia excluderii este operabila numai in cazul societatilor de persoane precum
si a celei cu raspundere limitata si a celei in comandita pe actiuni, deci, in
general, a tipurilor de societati la care are relevanta elementul affectio societatis.
Nu este aplicabila societatilor pe actiuni, caracterizate prin lipsa relevantei relatiei
dintre actionari. Ar, excluderea, este, adesea, tocmai rezultatul alterarii acestor
relatii, infrangerii iremediabile a convergentei de interese ce a reunit asociatii la
momentul constituirii societatii si care trebuie mentinuta pe toata durata
existentei acesteia.
2.!..Cau,e de e7cludere
>egea enumera urmatoarele cauze de excludere a asociatului unei societati in
nume colectiv, in comandita simpla, cu raspundere limitata sau a comanditatului
dintr-o societate in comandita pe actiuni !
a" refuzul asociatului de a aduce aportul la capital la care s-a obligat, desi a fost
pus in intarziere%
b" falimentul asociatului cu raspundere nelimitata sau starea de incapacitate
legala a acestuia% cauza este aplicabila numai asociatilor cu raspundere
nelimitata. )rincipalul argument al excluderii devine, in acest caz, protearea
intereselor societatii prin eliminarea riscului pe care asociatul falit sau incapabil il
poate reprezenta pentru aceasta%
c" in cazul asociatului cu raspundere nelimitata care &1" se amesteca fara drept
in administratie, &(" utilizeaza capitalul societatii in interesul sau al altor altei
persoane fara consimtamantul celorlalti asociati sau &." realizeaza acte de
concurenta neloiala fata de societate%
5&
d" in cazul asociatului administrator care comite o frauda in dauna societatii sau
a folosit capitalul societatii sau a semnat in numele acesteia in operatiuni
contrare intereselor ei.
)rin actul constitutiv pot fi convenite si alte cauze de excludere decat cele avute
in vedere de lege.
2.!.!. Procedura e7cluderii
'ndiferent de motivul care ustifica excluderea, masura va fi dispusa, fara
exceptie, de catre instanta de udecata. Hotararea udecatoreasca de excludere,
ramasa irevocabila, devine actul pe baza caruia vor fi inregistrate in registrul
comertului modificarile survenite in actul constitutiv ca efect al excluderii.
2.". Retra)era unui asociat din societate
1...1. #aca excluderea devine masura la indemana societatii sau a celorlalti
asociati, impotriva vointei asociatului in cauza, cu efectul inlaturarii lui din
societate, in sc/imb, retragerea reprezinta expresia intentiei si deci a
manifestarii vointei asociatului de a pune capat acestei calitati.
Spre deosebire de excludere, care poate fi dispusa, fara exceptie, numai de
catre instanta, retragerea asociatului unei societati in nume colectiv, in comandita
simpla sau cu raspundere limitata se poate realiza atat in mod amiabil &1" cat si
pe cale udiciara, &(", accesibila cand solutiile nelitigioase au esuat.
'n primul caz, retragerea opereaza!
a" ca efect al acordului in acest sens exprimat de toti asociatii%
b" in conditiile reglementate prin actul constitutiv pentru o atare situatie, &ceea ce
reprezinta de fapt, tot expresia acordului asociatilor, ale carui efecte se vor
produce in viitor, la data manifestarii intentiei de retragere",
c" in cazul in care asociatul nu este de acord cu /otararea adunarii asociatilor
privind ! c1- modificarea obiectului principal de activitate al societatii. c(
5#
sc/imbarea sediului social in strainatate % c. sc/imbarea formei uridice a
societatii% c7 fuziunea sau divizarea societatii
$lternativa retragerii pe cale udiciara reprezinta rezerva abordabila in cazul in
care nu este indeplinita nici una din conditiile mai sus enumerate, reprezentand
solutii amiabile de incetare a calitatii de asociat prin retragere.
,a obliga asociatul decis sa se retraga, sa probeze, in fata instantei, existenta
unor motive temeinice care ii sustin /otararea, &de exemplu, intelegeri
ireconciliabile cu ceilalti asociati"..
*a si in cazul excluderii, /otararea udecatoreasca prin care s-a dispus
retragerea, ramasa irevocabila, devine actul in temeiul caruia in registrul
comertului vor fi operate modificarile pe care operatiunea le implica asupra
actului constitutiv, cuprinzand si modalitatea de redistribuire a partilor sociale-de
interes intre ceilalti asociati ai societatii.
2.".!. $semeni excluderii, retragerea este specifica societatilor in care are
relevanta relatia dintre asociati. #ealtfel, in cazul celor pe actiuni, incetarea
calitatii de actionar devine o operatiune mult mai simpla, realizabila prin vanzarea
libera a actiunilor, neconditionata de acordul celorlalti actionari ai societatii ci,
eventual, doar de respectarea dreptului de preferinta al acestora, daca o atare
conditie a fost instituita prin actul constitutiv al societatii emitente. *u toate
acestea, cu titlu de exceptie, legea are in vedere cateva situatii determinate,
limitative, in care un actionar isi poate exercita dreptul de a se retrage din
societate, si anume! cand adunarea generala extraordinara a /otarat &1"
sc/imbarea obiectului principal de activitate, &(" mutarea sediului in strainatate,
&.", sc/imbarea formei uridice a societatii, &7" fuziunea sau divizarea. &Se poate
observa ca situatiile enumerate reprezinta motive de retragere si pentru
societatile de persoane si cea cu raspundere limitata". 2asura retragerii, in
oricare din situatiile enumerate, a fost reglementata in scopul protectiei
actionarilor minoritari care au astfel dreptul de a /otarari incetarea calitatii lor
atunci cand deciziile societatii nu le mai reflecta interesele. Spre deosebire insa
5$
de celelalte tipuri de societate, ea nu conduce la modificarea actelor constitutive,
diferenta derivand din trasaturile care disting societatea de capitaluri de categoria
celor de persoane si, in acest caz, si de cea cu raspundere limitata.
2.$. Drepturile asociatului e7clus sau retras
$sociatul exclus sau retras are dreptul la plata drepturilor banesti
corespunzatoare cotei sale de participare la capitalul social. @aloarea acestora
va fi determinata prin acordul asociatilor sau, in caz de neintelegere, de catre un
expert desemnat prin acord sau de catre instanta de udecata si va fi raportata la
valoarea patrimoniului societatii la data operatiunii de excludere sau retragere.
Singura diferenta privind plata drepturilor intre asociatii exclusi si cei retrasi este
reprezentata de faptul ca, in timp ce primii nu pot beneficia de plata in natura,
prin atribuirea unor bunuri din patrimoniul societatii, cei retrasi beneficiaza de
acest drept, daca este agreat de ceilalti asociati.
'n cazul societatilor pe actiuni, legea impune determinarea pretului actiunilor
celor retrasi dupa anumite reguli, a caror aplicare intra in obligatia expertului
desemnat in acest scop. $stfel, acesta va determina pretul ca medie rezultata din
aplicarea a cel putin doua metode de evaluare recunoscute de legislatia in
vigoare la data evaluarii. Solutia poate fi un reper utilizabil si in cazul celorlalte
forma uridice de societate.
'n toate cazurile, obligatia de plata a drepturilor celui exclus sau retras revine
societatii.
CAPITOLUL 6III
Fu,iunea si divi,area societatilor co'erciale
4.. $tat fuziunea cat si divizarea reprezinta procedee economico-uridice
complexe, ample( care materializeaza /otararea de reorganizare, de
restructurare a societatii, motivata de nevoia de adaptare la realitatile economice
si de crestere a eficientei activitatii. 'n timp ce prima dintre ele, fuziunea, are ca
55
efect concentrarea patrimoniilor societatilor comerciale implicate, cea de-a doua,
divizarea, simetric opusa, imparte total sau partial patrimoniul societatii supuse
divizarii in scopul alipirii lui la o alta-alte societate-societati comerciale existente
sau care iau astfel fiinta, &denumite beneficiare". Ratiunea unui astfel de demers
poate fi reprezentata de nevoia de specializare a activitatii, de preocuparea de
a-i da dimensiuni mai usor de coordonat, de neintelegerile dintre asociati, etc.
4.!. Definitia si tipurile fu,iunii
,ste operatiunea economico-uridica de reorganizare a societatilor implicate prin
care !
a" patrimoniul uneia sau mai multor societati, &absorbite", se transfera
integral in favoarea altei societati, &absorbanta", iar actionarii-asociatii
societatilor absorbite, care isi vor inceta existenta, vor dobandi, in
sc/imb, actiuni-parti sociale la societatea absorbanta%
b" patrimoniile a doua sau mai multe societati comerciale sunt transferate in
favoarea unei societati care se constituie astfel% primele societati isi
inceteaza existenta, &se dizolva fara lic/idare", iar actionarii-asociatii lor
dobandesc actiuni-parti sociale in societatea nou infiintata.
)rima definitie corespunde fuziunii prin absorbtie iar cea de-a doua fuziunii prin
contopire. 'n ambele variante, repartizarea de actiuni-parti sociale in favoarea
actionarilor-asociatilor societatilor implicate poate fi insotita si de o plata in
numerar de maximum 1+G din valoarea nominala a actiunilor-partilor sociale
astfel distribuite, &prima de fuziune", menita sa ec/ilibreze drepturile
actionarilor-asociatilor.
4.". Definitia si tipurile divi,arii
,ste operatiunea economico-uridica prin care !
a" patrimoniul unei societati comerciale se imparte in totalitate intre doua sau
mai multe societati existente sau care iau astfel fiinta, &divizare totala".
b" o parte a patrimoniului societatii se desprinde spre a fi alipit altei societati
preexistente sau care se constituie astfel, &divizarea partiala sau prin
57
desprindere". $ctiunile-partile sociale emise de societatea beneficiara a
desprinderii, &cea la care s-a alipit patrimoniul desprins", vor putea fi repartizate !
b.1. in favoarea actionarilor-asociatilor societatii careia i-a apartinut
patrimoniul desprins, &desprindere in favoarea asociatilor"%
b.(. in favoarea societatii careia i-a apartinut patrimoniul desprins,
&desprindere in interesul societatii".
'n esenta, atat in cazul fuziunii cat si al divizarii are lor un sc/imb de actiuni-parti
sociale intre societatile implicate.
Nu are relevanta forma uridica a societatilor comerciale implicate in fuziune sau
divizare, fiind posibila realizarea operatiunii atat intre societati comerciale avand
aceeasi forma uridica cat si cat si intre societati de forme uridice diferite.
,vident, nu se poate realiza fuziunea sau divizarea intre sucursala si societatea
mama sau oricare din sediile ei secundare, dupa cum nu se va putea realiza nici
intre o societate comerciala si alte tipuri de comercianti, &persoane fizice,
societati cooperative, etc."
4.$. Etapele fu,iunii si divi,arii
)rocedura parcurge aceleasi etape, pentru oricare din cele doua operatiuni, si
anume !
a" adoptarea !otararilor adunarilor generale ale societatilor comerciale
implicate, cu unanimitate de voturi sau, in societatea pe actiuni, cu maoritatea
necesara luarii deciziilor in adunarea generala extraordinara %
b" "laborarea proiectului de fuziune#divizare, de catre administratorii
societatilor implicate in operatiune% in continutul proiectului vor fi mentionate
informatii privind societatile participante, fundamentarea si conditiile operatiunii,
conditiile alocarii de actiuni-parti sociale in societatea beneficiara a
fuziunii-divizarii, data de la care aceste actiuni-parti sociale dau detinatorilor
dreptul de a participa la profit, rata de sc/imb, data la care au fost aprobate
situatiile financiare ale societatilor participante, etc.
5.
c" $vizarea si publicarea proiectului de fuziune% proiectul de fuziune-divizare,
semnat de administratori, se depune la registrul comertului la care este
inmatriculata fiecare societate participanta, insotit de declaratia societatii care va
inceta sa mai existe ce efect al operatiunii, despre modul in care va stinge
pasivul sau, precum si de declaratia privind modul de publicare a proiectului. @a
putea opta intre publicarea in 2onitorul Aficial sau pe propria pagina Jeb. 'n
acest din urma caz, Aficiul Regitrului *omertului unde este inmatriculata
societatea va publica la randul sau proiectul, gratuit, pe propria pagina Jeb.
'n termen de . zile de la depunerea proiectului, $gentia Nationala de
$dministrarea 5iscala va fi informata despre operatiune, de catre Aficiul National
al Registrului*omertului.
d" %pozitia creditorilor societatilor participante la operatiune % in termen de .+
de zile de la publicare, creditorii detinatori ai unor creante certe, lic/ide si
anterioare datei publicarii proiectului, au dreptul de a face opozitie impotriva
/otararii de divizare-fuziune, daca apreciaza ca operatiunea este de natura sa le
diminueze sau c/iar compromita sansele valorificarii creantei.
e" $doptarea !otararii adunarii generale asupra fuziunii sau divizarii%
$dministratorii societatilor participante au obligatia de a informa
actionarii-asociatii asupra conditiilor si consecintelor operatiunii. 'n acest scop, au
obligatia ca, anterior adunarii, sa le puna la dispozitie documentele necesare
exprimarii votului in deplina cunostinta de cauza! proiectul de fuziune-divizare,
raportul administratorilor, respectiv al membrilor directoratului, al expertilor
desemnati in acest scop, situatiile financiare anuale si rapoartele de gestiune
pentru ultimele trei exercitii financiare, raportul cenzorului sau, dupa caz, al
auditorului financiar, evidenta contractelor cu valori care depasesc 1+.+++ lei
aflate in curs de executare si modul lor de repartizare in cazul divizarii.
f" )e baza acestora, adunarea generala extraordinara a actionarilor sau,
59
dupa caz, adunarea asociatilor, cu unanimitate de voturi, va analiza si vota
asupra operatiunii aproband, de asemenea, modificarea actelor constitutive ale
societatii absorbante sau divizate, precum si actele constitutive ale societatilor
rezultate prin fuziune-divizare, daca este cazul.
4.%. Efectele fu,iunii9divi,arii%
Aperatiunea, complexa si cu o desfasurare de durata, &minim trei luni", isi va
produce efectele cu data inregistrarii in registrul comertului a ultimei societati
rezultate sau, dupa caz, a inregistrarii /otararii ultimei adunari generale care a
aprobat operatiunea, in ambele cazuri, daca actionarii-asociatii nu au convenit
asupra altei date in cursul exercitiului financiar. )rincipalele efecte pot fi
clasificate in doua categorii !
a" efecte legate de patrimoniul societatilor implicate% astfel, pe data fuziunii
sau divizarii, patrimoniul societatilor absorbite, sau dupa caz, al celor care
se contopesc, precum si al societatii integral divizate se transfera in
favoarea societatii-societatilor beneficiare ale operatiunii marind in mod
corespunzator patrimoniul acestora, implicit capitalul lor social%
b" efecte legate de actionarii-asociatii societatilor care isi inceteaza existenta
prin fuziune-divizare, &societati absorbite, contopite sau divizate"% acestia
devin asociati-actionari ai societatilor beneficiare ale operatiunii,
&absorbanta, rezultata prin contopire sau divizare, dupa caz" dobandind
numarul de actiuni-parti sociale determinat prin raportul de sc/imb, si,
eventual suma in lei aferenta acestui sc/imb% in cazul desprinderii in
interesul societatii, actiunile-partile sociale, revin societatii din care s-a
desprins patrimoniul, nu asociatilor-actionarilor acesteia%
c" incetarea existentei societatii absorbite, a celor care fuzioneaza prin
contopire sau al celei integral divizate, dupa caz. 8ransferul patrimoniului
acestora in favoarea beneficiarelor operatiunii este asimilat unei dizolvari
fara lic/idare. >ipsite de patrimoniu, ele vor fi radiate din registrul
comertului, incetand astfel sa mai existe ca persoane uridice.
7"
CAPITOLUL I:
Di,olvarea si lic&idarea societatilor co'erciale
6.1. Sunt cele doua etape care pregatesc incetarea existentei uridice a societatii.
'n timp ce procedura de infiintare corespunde DnasteriiE societatii, regulile de
organizare si functionare definesc perioada ei de existenta, de activitate propriu
zisa, iar cele referitoare la dizolvare si lic/idare sunt proprii momentului ei de
final, de DmoarteE, ca subiect distinct de drept. 'mportanta celor doua proceduri,
si, dealtfel, complexitatea lor, este ustificata atat de nevoia reglementarii
raporturilor uridice cu diversii creditori cat si cu proprii asociati-actionari, context
in care se va realiza si disolutia patrimoniului ei social.
5.!. Di,olvarea societatilor co'erciale
#izolvarea reprezinta primul moment in procedura de incetare a existentei
societatii. $sadar, intrarea societatii in procedura de dizolvare nu prespune
incetarea existentei ei ca persoana uridica. $cest efect se va produce numai
dupa finalizarea celei de-a doua proceduri, lic/idarea, care se succede dizolvarii.
#in momentul dizolvarii insa, societatea isi reconfigureaza prioritatile, nu va mai
putea intreprinde activitatea ei obisnuita, specifica, ci strict operatiunile
pregatitoare ale lic/idarii. 'n caz contrar, administratorii devin personal si solidar
raspunzatori de consecintele incalcarii acestei interdictii.
*auzele de dizolvare pot fi clasificate in !
a" generale, aplicabile tuturor tipurilor de societati comerciale %
b" speciale, aplicabile doar anumitor forme de societate
6.(.1. Cau,e )enerale de di,olvare
a" trecerea timpului stabilit pentru durata societatii % vizeaza societatile
comerciale constituite pentru o perioada determinata de timp. >a implinirea
termenului prevazut in actul constitutiv, societatea se dizolva de drept, fara a mai
fi necesara indeplinirea vreunei formalitati. Spre a se evita dizolvarea, durata
71
poate fi prelungita cu acordul asociatilor, exprimat cu cel putin trei luni inainte de
implinirea termenului.
b" &mposibilitatea realizarii obiectului de activitate sau realizarea acestuia %
este o cauza aplicabila societatilor constituite in vederea realizarii unui obiectiv
determinat, de exemplu, edificarea unui stadion, a unui cartier de locuinte, etc.
5inalizarea obiectivului sau, dimpotriva, imposibilitatea realizarii lui devin cauze
de dizolvare a societatii.
c" declararea nulitatii societatii , pentru una din cauzele expres reglementate
de lege &ex. incalcarea dispozitiilor privitoare la capitalul social minim, la numarul
minim de asociati, lipsa unor prevederi obligatorii din cuprinsul actului constitutiv,
un obiect de activitate ilicit, etc".
d" !otararea adunarii asociatilor% /otararea va fi adoptata cu unanimitatea
voturilor asociatilor in cazul societatilor de persoane si a celei cu raspundere
limitata si respectiv de catre adunarea generala extraordinara, in cazul
societatilor de capitaluri.
e" !otararea tribunalului % este solutia D de rezerva E, incidenta cand
Dmotive temeiniceE impiedica adoptarea /otararii adunarii generale, &cum ar fi,
de exemplu, gravele neintelegeri dintre asociati" %
f" falimentul societatii % intrarea societatii in faliment, potrivit >egii nr.09-(++=,
determina dizolvarea, pronuntata prin inc/eierea &/otararea" udecatorului sindic%
g" alte cauze, reglementate de lege sau actul constitutiv%
Notiunea de Dalte cauzeE susbsumeaza si acele cauze generale care pot fi
invocate de orice persoana interesata pe cale udecatoreasca, &cauze de
natura udiciara", si anume !
1. societatea nu mai are organe statutare sau acestea nu se mai pot
intruni %
72
(. societatea si-a incetat activitatea, nu are sediul social cunoscut ori
nu indeplineste conditiile referitoare la sediul social sau asociatii au
disparut ori nu au domiciliul sau resedinta cunoscuta % prima dintre
ele opereaza numai daca lipsa de activitate, suspendarea
functiunilor ei, depaseste trei ani.
.. societatea nu si-a completat capitalul social, potrivit legii % dispozitia
este aplicabila strict societatilor care nu si-au indeplinit in timp
obligatia de maorare a capitalului la limita minima impusa de lege,
&cand aceasta limita minima a fost maorata ulterior infiintarii
societatii".
*auzele enumerate de la 1 la . sunt definite de doctrina drept cauze DsanctiuneE
datorita rolului lor de a asana mediul economic de societatile care se abat de la
obligatiile legale si profesionale.
5.!.!. Cau,e speciale de di,olvare #
a" Societatea pe actiuni se dizolva &1" in cazul pierderii unei umatati din
capitalul social, &(" in cazul reducerii capitalului social sub minimul legal au cand
societatea are un actionar si nu doi sau mai multi, pentru o perioada mai lunga
de 6 luni.
b" Societatea cu raspundere limitata se dizolva &1" in cazul pierderii a
umatate din valoarea capitalului social si asociatii nu decid refacerea lui sau
reducerea la suma ramasa, cu conditia ca aceasta sa nu fie inferioara valorii
minime legale, precum si in cazul falimentului, incapacitatii, excluderii, retragerii
sau decesului unuia dintre asociati, cand, datorita acestor cauze, numarul
asociatilor s-a redus la unul singur si acesta nu decide transformarea in societate
cu raspundre limitata cu unic asociat, sau, in cazul decesului, continuarea
societatii cu mostenitorii celui decedat %
c" societatea in nume colectiv se dizolva pentru motivele de la pct.c", cu
exceptia celui privind reducerea capitalului social.
2otivele de la pct.c" sunt aplicabile si societatilor in comandita simpla si
7&
pe actiuni daca respectivele cauze se refera la unicul comanditat sau
comanditar.
5.!.". Procedura di,olvarii
#izolvarea poate fi &1" de drept, &de exemplu, la implinirea duratei societatii",
&(" voluntara, &cand e /otarata de asociatii intruniti in adunare generala" sau &."
udiciara, cand e dispusa de instanta de udecata, pentru una din cauzele legale.
#upa caz, actul care a dispus dizolvarea &/otararea adunarii generale sau
/otararea udecatoreasca" se va inregistra in registrul comertului si se va publica
in 2onitorul Aficial.

5.". Lic&idarea societatilor co'erciale #
,ste procedura subsecventa dizolvarii. *ompetenta derularii ei revine unor
profesionisti - lic/idatori - specializati si autorizati in acest sens, &ca practicieni in
insolventa". ,i vor fi desemnati fie de adunarea asociatilor-actionarilor fie de
catre instanta de udecata, in functie de calea pe care a fost dispusa dizolvarea.
'ntrarea lor in functie este conditionata de indeplinirea unor formalitati de
publicitate ! inregistrare in registrul comertului si depunerea specimentului de
semnatura. *u data indeplinirii lor, mandatul aministratorilor societatii inceteaza,
lic/idatorii devenind DactoriiE principali ai procedurii de lic/idare, structurata pe
urmatoarele operatiuni !
a" ,fectuarea, impreuna cu administratorii, a unui inventar si a unui bilant al
societatii, pentru a constata situatia exacta a activului si pasivului
acesteia %
b" preluarea patrimoniului societatii precum si a registrelor acesteia, pe baza
de proces-verbal de predare-primire, inc/eiat cu administratorii %
c" plata creditorilor societatii% in acest scop, sunt indreptatiti sa vanda
bunurile societatii, bucata cu bucata, prin licitatie publica, si sunt, de
asemenea, indreptatiti sa incaseze creantele societatii, urmarind debitorii
acesteia, inclusiv prin actiuni in instanta formulate impotriva lor. Sumele
astfel rezultate vor fi alocate platii creditorilor. 'nsuficienta patrimoniului
7#
societatii da dreptul lic/idatorului de a urmari asociatii cu raspundere
nelimitata, atunci cand este cazul.
d" ;ltimul act de lic/idare va consta in realizarea situatiei financiare finale,
insotita de propunerea de repartizare a activului net intre
asociati-actionari. 'n mod normal, valoarea acestuia ar trebui sa permita
restituirea valorii aporturilor asociatilor. #esigur, daca este superioara
acestui aport, suma va fi repartizata intre asociati potrivit cotelor lor de
participare la capitalul social. ,vident, daca prin plata creditorilor societatii
a fost epuizat activul acesteia, asociatii vor pierde sansa de a le fi
rambursata valoarea aportului, devenind astfel scadenta raspunderea lor
pentru datoriile societatii.
Situatia financiara finala, insotita de proiectul de repartizare a activului vor fi
inregistrate la registrul comertului. $sociatii-actionarii nemultumiti au dreptul de a
face opozitie impotriva propunerii. #upa solutionarea ei sau, dupa expirarea
termenului legal in care opozitia poate fi formulata, propunerea de repartizare a
activului se considera aprobata, asociatii-actionarii fiind indreptatiti la plata
sumelor cuvenite.
)rocedura se finalizeaza prin radierea societatii din registrul comertului, la
solicitarea lic/idatorului, formulata in termen de 19 zile de la data ultimului act de
lic/idare. *u data radierii, societatea isi inceteaza existenta ca persoana uridica,
ca subiect de drept distinct. *ertificatul de radiere este actul de deces al
societatii.
Registrele societatii radiate vor fi ar/ivate, prin gria lic/idatorului, pentru o
perioada de 9 ani, fie la unul dintre asociati, desemnat de maoritate, in cazul
societatilor de persoane si a celei cu raspundere limitata, fie la registrul
comertului, in cazul societatilor de capitaluri.
CAPITOLUL :
Scurta descriere a altor cate)orii de profesionisti in do'eniul afacerilor
*co'ercianti+ persoane -uridice3 re)ii autono'e# societati cooperative#
)rupuri de interes econo'ic si )rupuri europene de interes econo'ic
7$
Ne rezumam la o succinta prezentare a fiecareia dintre aceste categorii de
comercianti persoane uridice spre a va permite distinctii corecte, utile in practica.
;.. Re)ii autono'e#
$u fost consacrate uridic prin >egea nr.19-166+ privind reorganizarea unitatilor
economice de stat ca regii autonome si societati comerciale, unul dintre primele
acte normative menite sa creeze cadrul legal adecvat trecerii la economia de
piata. *onstituite fie prin /otarare de guvern, fie prin actul de dispozitie al
organelor administrative locale, in functie de importanta lor nationala sau locala,
regiile autonome au personalitate uridica si functioneaza pe baza de gestiune si
autonomie financiara. Sunt prezente in domenii strategice ale economiei, care
s-a dorit a fi controlate de stat. ,ste de remarcat ca, in prezent, s-a redus
semnificativ ponderea acestora in categoria comerciantilor, ca efect al
reconfigurarii politicii economice, tot mai putin concordanta cu ideea de monopol
al statului in domenii de interes economic.
;.!. Or)ani,atii cooperatiste( *societati cooperative+#
$partin categoriei cooperativele de consum, cele mestesugaresti, societatile
cooperative mestesugaresti, societatile cooperative pe actiuni mestesugaresti,
cooperativele mici mestesugaresti si asociatiile acestora.
Sunt persoane uridice cu capital privat, create prin asocierea libera a membrilor
lor, &minim 9" in scopul realizarii activitatilor economice identificate prin actele lor
constitutive. #obandesc personalitate uridica cu data inmatricularii in registrul
comertului, ca si societatile comerciale. $u un capital social variabil, de minim de
9++ lei, divizat in parti sociale cu o valoare nominala minima de 1+ lei. )artile
sociale detinute de un membru cooperator nu pot depasi (+G din capitalul social.
5iecare membru cooperator are dreptul la un singur vot in adunarea generala,
fiind irelevant numarul partilor sociale detinute. #e regula, calitatea de membru
cooperator este cumulata cu cea de angaat al societatii cooperative.
#obandirea calitatii de membru, ca si retragerea sau excluderea, sunt
75
conditionate de aprobarea adunarii generale. 'ncetarea calitatii de membru este
urmata de plata partilor sociale, la valoarea nominala, si a eventualelor dividende
calculate pe baza situatiilor financiare anuale inc/eiate la sfarsitul exercitiului
financiar al anului in care a intervenit cazul de incetare. )atrimoniul societatii
cooperative se compune dintr-o parte divizibila si una indivizibila Arice
instrainare sau transmitere a folosintei imobilizarilor corporale aflate in
proprietatea cooperativei este realizabila numai cu plata si numai daca a fost
aprobata de adunarea generala.
".". <rupurile de interes econo'ic( *<IE+#
#e inspiratie franceza, au fost introduse in dreptul auto/ton in anul (++., prin
>egea nr.1=1. Reprezinta o asociere pe o perioada determinata a doua sau mai
multe persoane fizice sau uridice cu scopul imbunatatirii activitatii economice a
membrilor sai precum si a rezultatelor acestei activitati. 4rupul poate avea
calitatea de comerciant sau de necomerciant. #esi in ambele cazuri este
obligatorie inregistrarea sa in registrul comertului, calitatea de comerciant nu este
rezultatul acestei inregistrari ci a vointei membrilor grupului, exprimata ca atare in
actul constitutiv, cu privire la natura activitatilor ce urmeaza a fi realizate.
#obandeste personalitate uridica cu data inregistrarii care se efectueaza pe
baza actului constitutiv realizat in forma autentica. *onstituirea capitalului social
este facultativa, iar structura si valoarea acestuia sunt, la randul lor, liber /otarate
de catre membrii grupului. *apitalul nu da dreptul, pe de alta parte, la actiuni sau
parti sociale in favoarea celor care l-au aportat. $dunarea generala a membrilor
si administratorii sunt organele care asigura organizarea si functionarea grupului,
dupa reguli similare celor aplicabile societatilor in nume colectiv. *omparatia
ramane valabila si in privinta raspunderii nelimitate si solidare a membrilor
grupului, pentru datoriile acestuia.
;.$. <rupurile europene de interes econo'ic *<.E.I.E+
#efinitia data grupului de interes economic corespunde si celui european.
Specificitatea acestuia deriva din urmatoarele trasaturi!
77
a" membrii sai pot fi numai companii, firme, persoane uridice de drept public sau
privat care au fost infiintate potrivit legislatiei unui stat membru, precum si
persoane fizice care desfasoara activitati industriale, comerciale, mestesugaresti
sau agricole sau care furnizeaza servicii profesionale pe teritoriul unuia din
statele ;niunii ,uropene. Se inregistreaza in registrul special desemnat in acest
scop de statul pe teritoriul caruia grupul si-a stabilit sediul social, inregistrarea
realizandu-se pe baza contractului de asociere denumit act constitutiv.
CAPITOLUL :I
Insolventa co'erciala
11.1. 'nstitutia insolventei, indiferent de denumirea de care a beneficiat in timp,
este una traditionala, avand inceputurile pierdute in antic/itate. #efinita generic,
ea corespunde perioadei de criza a debitorului comerciant, manifestata prin
imposibilitatea de a face fata obligatiilor sale de plata din lipsa disponibilitatilor
banesti. 'n evul mediu, debitorul era tratat cu dispret, era discreditat, fiind
considerat vinovat pentru esecul sau in afaceri.
(=
)erioada moderna, prin *odul
*omercial francez de la 10+1, &care ofera prima reglementare coerenta,
sistematica in materia falimentului", nu s-a indepartat complet de aceasta
abordare. Se mentine atitudinea infamanta fata de debitorul falit, care, pe durata
procedurii este inc/is in inc/isoarea datornicilor sau retinut la domiciliul sau si, in
plus, era decazut din anumite drepturi profesionale si civile cu scopul de a fi
inlaturat din circuitul comercial. *odurile inspirate din cel francez, deci inclusiv
*odul *omercial roman de la 1001, preiau aceeasi atitudine fata de debitorul
falit. #oar perioadei contemporane ii revine meritul de a sc/imba accentul
dinspre ideea de faliment, si, deci, de inlaturare a debitorului din viata
comerciala, spre cea de incercare de salvare a lui, cu efectul benefic de a oferi,
25
Legile ro%ane !ra!au de2i!orul 8ali! ca pe un in8rac!or; il !ri%i!eau, ca ur%are, in incisoare, sau il
supuneau unor ac!iuni degradan!e, de1onoran!e, cu% erau punerea la s!alpul in8a%iei sau dis!rugerea, in
pre1en!a al!or negus!ori, a !ejgelei pe care isi e!ala %ar8urile in pia!a. >eal!8el, din aceas!a ul!i%a
opera!iune, 0dis!rugerea 2ancii, in accep!iunea de %asa, !ejgea = , in i!aliana <2anca ro!!a93, isi are gene1a
!er%enul de <2ancru!a9, a(and se%ni8ica!ia 8ap!elor gra(e ce apar!in de2i!orului 8ali!, pedepsi!e de legea
penala.
7.
pe de o parte, creditorilor, sansa recuperarii creantelor lor, pe de alta parte,
debitorului, o ultima posibilitate de salvare, de readucere a lui in circuitul
comercial. $ fost determinanta, in noua abordare, ideea ca nu intotdeauna
dificultatile financiare survenite in activitatea debitorului sunt expresia
neprofesionalismului sau, a culpei sale in administrarea afacerii. #impotriva, ele
pot fi independente de conduita lui, pot fi strict rezultatul unei conuncturi
economice nefavorabile. *a urmare, intr-o astfel de situatie, cand dificultatile
economice cu care se confrunta nu-i sunt imputabile, inlaturarea debitorului din
circuitul economic nu mai pare a fi solutia optima. $ fost rationamentul care a
ustificat o noua abordare legislativa, concretizata in reglementarea unei a doua
proceduri, pe langa cea a falimentului, si anume a unei proceduri de redresare
udiciara a activitatii debitorului, menita sa dea sansa supravietuirii lui. 5alimentul
ramane solutia extrema, aplicabila cand incercarea de redresare udiciara a
esuat. Noul concept a fost pentru prima data configurat in plan legislativ auto/ton
prin >egea nr.=7-1669, &de puternica inspiratie americana", si a fost perfectionat
prin legea care o inlocuieste, si anume >egea insolventei nr.09-(++=.
.!. 0otiune#
.!..0otiunea de insolventa
)otrivit art.. din >egea nr.09-(++=, prin insolventa se intelege acea stare a
patrimoniului debitorului care se caracterizeaza prin insuficienta fondurilor
banesti disponibile pentru plata datoriilor certe lic!ide si exigibile. Starea de
insolventa corespunde, asadar, incapacitatii de plata a debitorului, datorata
lipsei disponibilitatilor banesti necesare efectuarii platii. Nu se confunda cu
refuzul de plata% de exemplu, debitorul care refuza efectuarea platii pentru
nerespectarea condtiilor de calitate convenite pentru marfa ce i-a fost livrata nu
poate fi considerat in insolventa. 'n sc/imb, este in insolventa daca neplata se
datoreaza strict lipsei lic/iditatilor banesti necesare efectuarii ei.
Spre deosebire de insolventa, starea de insolvabilitate corespunde unui
dezec/ilibru financiar produs in patrimoniul debitorului, concretizat in valoarea
mai mare a elementelor de pasiv decat a celor de activ patrimonial. )entru
79
declansarea procedurii insolventei nu este necesar ca debitorul sa fie insolvabil,
e suficient ca el sa fie in insolventa, adica!
a" sa nu poate face fata obligatiei de plata a unei sume de bani din lipsa de
lic/iditati banesti%
b" datoria sa constea intr-o suma de bani certa, lic/ida si exigibila.
,ste certa datoria a carei existenta nu este contestata, este neindoielnica, nu
face obiectul unui litigiu.
,ste lic&ida datoria al carei cuantum este determinat.
,ste e7i)ibila datoria a carei scadenta s-a implinit, creditorul fiind indreptatit sa
pretinda plata ei.
Nu se iau, in considerare, asadar, pentru desc/iderea procedurii, datorii care nu
au ca obiect o suma de bani. Nu prezinta relevanta natura uridica a datoriilor
debitorului% procedura poate fi declansata indiferent daca e vorba de datorii
bugetare, comerciale, salariale, etc.
'n plus, pentru pentru declansarea procedurii insolventei, suma neplatita la
scadenta trebuie sa aiba o valoare de minim 79.+++ lei, &valoare prag". #atorii
situate sub aceasta valoare prag nu pot ustifica desc/iderea procedurii.
.!.!. 0otiunea de procedur= a insolventei# caile ei de reali,are
)rocedura insolventei consta in ansamblul normelor uridice prin care se
urmareste plata catre creditori a datoriilor debitorului aflat in stare de insolventa.
$ceste norme reglementeaza doua categorii de proceduri, si anume!
a" procedura )enerala potrivit careia, dupa perioada de observatie,
debitorul este supus succesiv, procedurii de reorganizare udiciara si
procedurii falimentului sau, separat, numai uneia din cele doua proceduri%
Perioada de observatie este cea cuprinsa intre momentul desc/iderii procedurii
si cel al aprobarii planului de reorganizare, sau, dupa caz, intrarii in faliment.
."
Se poate observa ca nu este obligatorie succesiunea celor doua proceduri, ca
spre a fi desc/isa procedura falimentului nu este invariabil necesara parcurgerea
si esuarea in prealabil a procedurii de reorganizare udiciara.
b" procedura si'plificata# este aplicabila debitorilor expres prevazuti de
lege &enumerati la pct.11.7.(."% ei intra direct in procedura falimentului, fie
odata cu desc/iderea procedurii insolventei, fie dupa o perioada de
observatie de maximum 9+ de zile.
.!.". 8odalitatile de reali,are a procedurii insolventei#
)rocedura insolventei este unica, dar realizabila pe caile si prin modalitatile
expres reglementate. *a modalitati, legea distinge intre!
a+ procedura reor)ani,arii -udiciare( care presupune intocmirea, aprobarea si
implementarea unui plan de reorganizare cu scopul de a asigura restructurarea
operationala si-sau financiara a debitorului sau lic/idarea unora din bunurile din
averea acestuia in vederea continuarii activitatii specifice a debitorului pentru ca,
din sumele obtinute sa fie platiti creditorii%
b+ procedura fali'entului# consta in lic/idarea averii acestuia in scopul platii
creditorilor sai, atrasi in procedura, cu efectul incetarii activitatii si radierii
debitorului din registrul comertului.
.". Caracterele procedurii insolventei#
a" este o procedura -udiciara, intrucat se deruleaza sub control udiciar, in
instanta de udecata, de catre organele anume investite cu atributii in
aplicarea procedurii%
b" este o procedura concursuala( colectiva% caracterul este imprimat de
aducerea, in cadrul procedurii, la masa credala, a tuturor creditorilor
debitorului, cu scopul satisfacerii creantelor acestora% practic, acestia intra
.1
in concurs, fiecare urmarind plata creantelor proprii din patrimoniul
debitorului%
c" este o procedura cu caracter personal( intrucat in functie de persoana
debitorului, de categoria din care face parte, se va putea determina daca i
se aplica procedura generala sau simplificata%
d" are caracter de re'ediu( atunci cand se aplica procedura reorganizarii
udiciare si are caracter de e7ecutare silita, cand, in cadrul falimentului,
se executa averea debitorului.
11.7. *ategoriile de debitori supusi procedurii insolventei
.$.. )otrivit legii, procedura )enerala poate fi desc/isa impotriva
urmatoarelor categorii de debitori!
a" societati comerciale, indiferent de forma lor uridica%
b" societati cooperative%
c" organizatii cooperatiste, ca forme asociative din domeniul agriculturii %
d" societati agricole, constituite potrivit >egii nr..=-1661, ca societati de tip
privat, cu capital variabil, numar nelimitat si variabil de membri, avand ca
obiect exploatarea agricola a pamantului, uneltelor si a altor miloace
aduse in societate%
e" grupuri de interes economic%
f" orice alta persoana uridica de drept privat care desfasoara si activitati
economice% este cazul asociatiilor si fundatiilor constituite in temeiul
Ardonantei 4uvernului nr.(=-(+++, care, pentru realizarea scopurilor lor
neprofitabile, &umanitare, sportive, culturale, etc." pot desfasura si activitati
economice din ale caror venituri urmeaza sa fie sustinute scopurile si
obiectivele asociatiei-fundatiei.
.$.!. Procedura si'plificata#
Se aplica urmatoarelor categorii de debitori aflati in stare de insolventa%
a" comercianti persoane fizice%
b" comercianti persoane fizice titulari ai unei intreprinderi individuale%
.2
c" intreprinderi familiale%
d" societatile comerciale, societatile cooperative, organizatiile cooperatiste si
grupurile de interes economic care indeplinesc una din urmatoarele
conditii !1" nu detin nici un bun in propriul patrimoniu% ("nu pot fi gasite
actele lor constitutive sau contabile% ."administratorul nu poate fi gasit% 7"
nu mai au sediu social sau acesta nu corespunde adresei din registrul
comertului%
e" toate categoriile de debitori care au solicitat ei insisi desc/iderea
procedurii dar care, in termen de 1+ zile de la inregistrarea cererii, nu
depun urmatoarele acte! lista completa a tuturor bunurilor detinute in
patrimoniu, lista creditorilor, a activitatilor curente pe care au intentia de a
le desfasura in perioada de observatie, declaratia privind intentia de a
intra in procedura simplificata sau de reorganizare%
f" societatile comerciale dizolvate anterior cererii introductive% daca in faza
de lic/idare voluntara a societatii se constata ca aceasta este in
insolventa, ea va fi supusa procedurii falimentului% se modifica, astfel
procedura de lic/idare, derulata in temeiul >egii nr..1-166+, intr-o
procedura udiciara, de faliment.
g" debitorii care, prin cererea introductiva, si-au declarat intentia de a intra
in faliment sau cei care, datorita faptului ca in ultimii 9 ani au mai fost
supusi procedurii de reorganizare udiciara, au pierdut dreptul de a mai
beneficia de aceasta procedura, intrand direct in faliment%
.%. Participantii la procedura insolventei
11.9.1. A prima categorie de participanti este reprezentata de instantele de
udecata, respectiv tribunalul in a carei raza teritoriala se afla sediul debitorului
si curtea de apel( ca instanta de control, menita sa cenzureze pe calea
recursului /otararile pronuntate de -udecatorul sindic in exercitarea atributiilor
sale in cadrul procedurii.
*erera de desc/idere a procedurii este adresata tribunalului iar solutionarea ei
va reveni unuia din udecatorii acestei instante, denumit udecator sindic. )rin
.&
atributiile ce ii revin el are rolul decisiv pe toata durata derularii procedurii
insolventei, de la desc/idere pana la finalizarea ei% dispune desc/iderea
procedurii, udeca eventuala contestatie a debitorului impotriva cererii de
incepere a procedurii formulata de creditor-creditori, desemneaza provizoriu
administratorul udiciar sau lic/idatorul udiciar, dupa caz, &desemnarea lui
definitiva revenind primei adunari a creditorilor", udeca cererile de ridicare a
dreptului debitorului de a-si mai conduce activitatea, de a-i fi atrasa raspunderea
pentru culpa dovedita in modul de exercitare a atributiilor sale, udeca actiunile
administratorului sau lic/idatorului udiciar avand ca obiect anularea unor acte
frauduloase intreprinse de debitor, pronunta /otararea de inc/idere a procedurii,
etc.
.%.!. Ad'inistratorul -udiciar# este persoana fizica sau uridica, autorizata in
conditiile legii ca practician in insolventa
(1
% desemnarea lui provizorie revine
udecatorului sindic, prin sentinta de desc/idere a procedurii generale% adunarea
creditorilor, in prima sa intrunire, fie il va confirma, fie va desemna un alt
administrator udiciar. 'i revine un ansamblu complex de atributii% in urma
examinarii situatiei economice a debitorului va intocmi un raport privind cauzele
care au generat starea de insolventa, indicand eventualele persoane vinovate si
a caror raspundere ar putea fi angaata, va examina si va propune fie
continuarea perioadei de observatie in cadrul procedurii generale, fie intrarea in
procedura simplificata% va elabora planul de reorganizare a activitatii debitorului,
va supraveg/ea operatiunile de gestionare a patrimoniului debitorului, ii va
conduce partial sau integral activitatea, va convoca, prezida si asigura
secretariatul sedintelor adunarii creditorilor, va formula cererile privind anularea
actelor frauduloase inc/eiate de debitor in dauna creditorilor, va decide asupra
continuarii sau denuntarii unor contracte inc/eiate de debitori, va urmari
incasarea creantelor acestuia, etc. $ctivitatea sa este supusa controlului
udecatorului sindic, pe baza rapoartelor pe care le va intocmi pentru fiecare
termen de udecata acordat in derularea procedurii.
27
S!a!u!ul juridic al prac!icienilor in insol(en!a es!e regle%en!a! prin :) nr..572""5, %odi8ica!a
.#
.%.". Lic&idatorul -udiciar# daca in perioada de observatie si pe durata
procedurii de reorganizare actorul principal este administratorul udiciar, in
sc/imb, in cazul procedurii falimentului, &fie in procedura generala fie in cea
simplificata", acest rol apartine lic/idatorului udiciar, la randul sau desemnat din
randul practicienilor in insolventa. Regulile de numire a lui sunt cele urmate si in
cazul administratorului udiciar. ,xercita atributii comparabile cu ale acestuia,
adaptate insa, firesc, procedurii falimentului, pe care o guverneaza sub controlul
udecatorului sindic. $stfel, prioritatile sale sunt orientate si subordonate lic/idarii
averii debitorului in conditii eficiente spre a permite plata creditorilor inscrisi in
procedura.
.%.$. Adunarea creditorilor si co'itetul creditorilor#
Adunarea creditorilor este alcatuita din totalitatea creditorilor cunoscuti ai
debitorului supus procedurii insolventei. >ucrand in sedinte convocate de
administratorul sau lic/idatorul udiciar, dupa caz, ea ofera cadrul uridic in care
creditorii au posibilitatea de a discuta si aproba actele si operatiunile proprii
procedurii.
Co'itetul creditorilor, desemnat de udecatorul sindic sau ales de adunarea
creditorilor, intr-un numar de .-1 sau .-9 creditori dintre cei cu creante garantate
si cei c/irografari, in ordinea valorii, are competenta! de a analiza situatia
debitorului si de a face recomandari adunarii creditorilor cu privire la continuarea
activitatii debitorului si la planurile de reorganizare propuse, de a intocmi rapoarte
pe care le va prezenta adunarii creditorilor privind masurile luate de
administratorul udiciar sau de lic/idator, de a solicita ridicarea dreptului de
administrare al debitorului, etc.
.%.%. Ad'inistratorul special#
,ste persoana fizica sau uridica desemnata de adunarea generala a
actionarilor-asociatilor debitorului aflat in insolventa, mandatata sa-i reprezinte
interesele in cadrul procedurii. ,l va administra activitatea debitorului, cata vreme
.$
acest drept nu i-a fost ridicat. #in momentul ridicarii dreptului de administrare si
preluarii lui de catre administratorul sau lic/idatorul udiciar, dupa caz,
administratorul special va avea doar rolul de a reprezenta interesele
actionarilor-asociatilor debitorului.
... Desc&iderea procedurii insolventei si efectele ei
)rocedura insolventei este desc/isa in temeiul unei cereri adresate tribunalului
fie de catre debitor, fie de catre oricare dintre creditorii acestuia, sau de catre
persoanele sau institutiile expres prevazute de lege.
.... Cererea debitorului#
*ererea debitorului, de desc/idere a procedurii, este!
a+ obli)atorie( cand debitorul constata ca este in insolventa, respectiv ca din
lipsa disponibilitatilor banesti este incapabil sa faca fata obligatiiilor sale
de plata a unor-unei datorii certe, lic/ide, exigibile de cel putin 79.+++ lei%
Neintroducerea cererii, sau introducerea ei cu o intarziere mai mare de 6+ de zile
este sanctionata de lege, fiind calificata ca infractiune, &bancruta simpla".
b+ facultativa# cand insolventa este iminenta, debitorul fiind in masura sa
demonstreze, in sustinerea cererii, ca nu isi va putea onora la scadenta
datoriile exigibile angaate%
)rin cererea de desc/idere a procedurii insolventei, debitorul are dreptul de a
opta pentru aplicarea procedurii simplificate sau a celei de reorganizare udiciara,
in cadrul procedurii generale, cu exceptia acelora dintre debitori care au mai fost
supusi procedurii in ultimii cinci ani care au precedat desc/iderea ei.
...!. Cererea creditorilor#
#reptul de a cere desc/iderea procedurii revine oricarui creditor care detine o
creanta de minim 79.+++ lei valoare, certa, lic/ida si a carei scadenta s-a implinit
de cel putin 6+ de zile. 'n practica, creditorii sunt cei mai frecventi initiatori ai
cererilor de desc/idere a procedurii.
.5
*ererea de desc/idere a procedurii este solutionata de udecatorul sindic, care,
daca constata indeplinirea conditiilor legale, o va admite. 'n cazul cererii
creditorilor, debitorul are un termen spre a o contesta, daca apreciaza si poate
proba ca nu este in insolventa. 'n sc/imb, daca contestatia sa este respinsa, nu
va mai putea solicita reorganizarea udiciara, acest drept avandu-l numai
administratorul udiciar sau creditorii care detin impreuna sau separat minim (+G
din valoarea masei credale.
...". Efectele desc&iderii procedurii#
a" debitorul pierde dreptul de a-si mai conduce activitatea si a administra si a
dispune de bunurile din propriul patrimoniu, cu exceptia cazului in care el, prin
cererea introductiva, si-a declarat intentia de reorganizare. $ceste drepturi
urmeaza a fi exercitate, asa cum am mai aratat, de catre administratorul sau
lic/idatorul udiciar%
b" se suspenda actiunile udiciare si extraudiciare initiate in mod individual de
catre creditorii debitorului, anterior desc/iderii procedurii, in vederea recuperarii
creantelor lor% legea interzice atat continuarea actiunilor incepute cat si initierea
unora noi%

c" se suspenda cursul prescriptiei actiunilor pentru realizarea creantelor impotriva
debitorului, pe toata durata procedurii insolventei%
d" se suspenda curgerea dobanzilor, a maorarilor si penalitatilor% ele nu mai pot
fi adaugate creantelor nascute anterior desc/iderii procedurii, cu exceptia
creantelor garantate%
e" se suspenda tranzactionarea pe pietele reglementate a actiunilor debitorului,
&cand debitorul este o societate comerciala de tip desc/is"%
.7
g" orice act uridic fraudulos sau prin care au fost transmise drepturi patrimoniale
catre terti, inc/eiate de debitor in paguba creditorilor in cei trei ani care au
precedat desc/iderea procedurii, poate fi anulat de catre udecatorul sindic, la
cererea administratorului sau lic/idatorului udiciar. *a efect al anularii, prestatiile
efectuate in temeiul actului anulat vor fi restituite in patrimoniul debitorului%
/" administratorul udiciar are dreptul de a mentine sau denunta contractele
debitorului aflate in derulare la data desc/iderii procedurii%
...$. 0otificarea desc&iderii procedurii#
#esc/iderea procedurii va fi notificata tuturor creditorilor, debitorului precum si
oficiului registrului comertului sau registrului in care este inregistrat debitorul,
dupa caz.
...%. Declararea creantelor de catre creditori#
*reditorii care detin creante anterioare datei desc/iderii procedurii, vor depune la
tribunal, la dosarul de insolventa, o cerere de admitere a creantelor lor. 'n urma
verificarii lor de catre administratorul sau lic/idatorul udiciar, va fi intocmit tabelul
preliminar al creantelor. $ceste creante pot fi contestate de catre debitor,
creditori sau orice alta persoana interesata. 'n urma solutionarii contestatiilor,
tabelul creantelor devine definitiv. *reditorii ale caror creante se regasesc in
acest tabel alcatuiesc ceea ce doctrina defineste masa credala.
.2. Procedura de reor)ani,are -udiciara
)rocedura generala de insolventa poate sa constea, asa cum am mai aratat, in
reorganizarea udiciara sau in faliment. )rocedura de reorganizare udiciara
presupune elaborarea, aprobarea, implementarea si respectarea unui plan de
reorganizare propus de debitor, administratorul udiciar sau unul sau mai multi
creditori care detin cel putin (+G din valoarea totala a creantelor cuprinse in
tabelul definitiv. )lanul poate prevedea fie restructurarea si continuarea activitatii
debitorului, fie lic/idarea unora din bunurile sale, cu efectul restrangerii
..
corespunzatoare a activitatii, fie o varianta combinata a celor doua alternative. ,l
va indica, in mod obligatoriu, programul de plata a creantelor inscrise in tabel.
#urata de aplicare a planului nu poate depasi . ani, cu incepere de la data
confirmarii lui. Iudecatorul sindic va confirma planul care a fost acceptat de trei
din cele patru categorii de creante reglementate de lege, si anume% 1" creditorii
cu creante garantate, (" creditorii bugetari, .-7" creditorii c/irografari, grupati in
doua categorii.
$sadar, procedura de reorganizare udiciara presupune realizarea planului de
reorganizare confirmat. Nerealizarea lui va determina inceperea procedurii
falimentului. $ceeasi consecinta se va produce si in cazul in care debitorul nu se
conformeaza planului sau cand acesta nu este eficient, nu asigura redresarea.
'ntrarea in faliment nu obliga creditorii la restituirea sumelor primite in cadrul
procedurii de reorganizare udiciara.
.4. Fali'entul
)rocedura falimentului este definita ca fiind procedura de insolventa
concursuala, colectiva si egalitara care se aplica debitorului in vederea lic!idarii
averii acestuia pentru acoperirea pasivului, fiind urmata de radierea debitorului
din registrul in care a fost inmatriculat.
'(
)otrivit legii, falimentul poate fi dispus in urmatoarele cazuri!
a" la cererea debitorului de a intra in procedura simplificata, declarata prin
cererea introductiva%
b" cand debitorul nu si-a declarat prin cererea introductiva intentia de
reorganizare, sau cand contestatia sa imporiva cererii creditorului de
desc/idere a procedurii a fost respinsa%
c" cand nu a fost propus un plan de reorganizare de nici una din persoanele
care aveau acest drept, potrivit legii, sau cand nici unul din planurile
propuse nu a fost acceptat si confirmat%
d" cand debitorul si-a declarat intentia de reorganizare dar nu a propus un
plan de reorganizare sau acesta nu a fost acceptat si confirmat%
2.
S!anciu >. Carpenaru, Drept comercial roman, Edi!ia a 4Ia, re(a1u!a si adaugi!a, Ed. ;ni(ersul Curidic,
,ucures!i, 2""7, pag.5.2;
.9
e" planul de reorganizare s-a dovedit ineficient%
f" la propunerea administratorului udiciar, in cazurile prevazute de lege.
Hotararea udecatorului sindic privind intrarea in faliment va fi notificata
tuturor creditorilor, debitorului si oficiului registrului comertului sau, dupa caz,
registrului in care debitorul este inregistrat. 'ntrucat in cadrul procedurii urmeaza
a fi lic/idat patrimoniul debitorului, in scopul producerii numerarului necesar platii
creditorilor, devine necesara, inventarierea, in prealabil, a averii acestuia, mai
exact a valorii activelor patrimoniale care pot oferi sursa de plata a creantelor.
3unurile care alcatuiesc aceasta avere vor fi inventariate, sigilate si conservate,
in scopul valorificarii lor in cadrul procedurii. >ic/idarea lor va fi realizata de catre
lic/idatorul udiciar, sub controlul udecatorului sindic. @anzarea se poate realiza
fie in bloc ca un ansamblu in stare de functionare, fie individual, prin licitatie
publica, negociere directa sau o combinatie a celor doua solutii. Solutia adoptata
va fi insa supusa aprobarii adunarii creditorilor. 3anii obtinuti din vanzarea
bunurilor vor fi depusi in contul desc/is la banca in contul averii debitorului in
scopul utilizarii lor pentru plata creditorilor. #istribuirea lor urmeaza a fi realizata
pe baza planului intocmit in acest scop de catre lic/idator si cu respectarea
ordinii impuse de lege, in functie de natura creantelor.
(6
8itularii de creante dintr-
o anumita categorie vor putea beneficia de suma numai dupa plata celor din
categoria ierar/ic superioara, iar la nivelul aceluiasi rang de prioritate sumele vor
fi distribuite proportional cu suma alocata pentru fiecare creanta, prin tabelul
definitiv consolidat. #aca sumele ce urmeaza a fi distribuite sunt insuficiente
29
*o!ri(i! ar!.12& din Legea nr..$72""5, dis!ri2uirea su%elor se (a 8ace in ur%a!oarea ordine/ 13 !a6ele,
!i%2rele sau orice al!e cel!uieli a8eren!e procedurii, inclusi( cel!uielile necesare pen!ru conser(area si
ad%inis!rarea 2unurilor din a(erea de2i!orului, precu% si pla!a re%unera!iilor persoanelor i%plica!e,
angaja!e in procedura, 0 e6.ad%inis!ra!orul judiciar7licida!orul judiciar, e!c.3; 23 crean!ele i1(ora!e din
raapor!ul de %unca, &3 crean!ele repre1en!and credi!ele, cu do2an1ile si cel!uielile a8eren!e, acorda!e de
ins!i!u!ii de credi! dupa desciderea procedurii, precu% si crean!ele re1ul!and din con!inuarea ac!i(i!a!ii
de2i!orului dupa desciderea procedurii; #3 crean!ele 2uge!are, $3 crean!ele repre1en!and su%ele da!ora!e de
ca!re de2i!or unor !er!i, in 2a1a unor o2liga!ii de in!re!inere, aloca!ii pen!ru %inori sau de pla!a a unor su%e
periodice des!ina!e asigurarii %ijloacelor de e6is!en!a; 53 crean!ele repre1en!and su%ele s!a2ili!e de
jdueca!orul sindic pen!ru in!re!inerea de2i!orului sai a 8a%iliei sale, daca aces!a es!e persoana 8i1ica; 73
crean!ele repre1en!and credi!e 2ancare, cu cel!uielile si do2an1ile a8eren!e, cele re1ul!a!e din li(rari de
produse, pres!ari de ser(icii sau al!e lucrari, precu% si din cirii; .3 al!e crean!e cirogra8are, 93 crean!ele
su2ordona!e, in ur%a!oarea ordine de pre8erin!a /a3 credi!ele acorda!e persoanei juridice de2i!oare de ca!re
un asocia! sau ac!ionar de!inand cel pu!in 1"D din capi!alul social, respec!i( din drep!urile de (o! in
adunarea generala a asocia!ilor ori, dupa ca1, de ca!re un %e%2ru al grupului de in!eres econo%ic, apoi,
crean!ele i1(orand din ac!e cu !i!lu gra!ui!
9"
pentru plata integrala a creantelor cu acelasi rang de prioritate, titularilor acestor
creante li se va distribui o cota falimentara constand intr-o suma proportionala cu
procentul pe care creanta il detine in categoria creantelor respective. #istribuirea
finala a sumelor, cu respectarea regulilor mai sus mentionate, se va face de
catre lic/idator dupa aprobarea de catre udecatorul sindic a raportului sau final
cu privire la lic/idare.
.5. Inc&iderea procedurii insolventei
)rocedura insolventei va fi inc/isa in urmatoarele situatii!
a" nu s-a depus nici o cerere de admitere a creantelor de catre creditori,
cand desc/iderea procedurii a fost ceruta de catre debitor%
b" cand nu exista bunuri in averea debitorului sau acestea sunt insuficiente
pentru acoperirea c/eltuielilor administrative si nici un creditor nu se ofera
pentru a le ac/ita% in aceste caz, odata cu inc/iderea procedurii,
udecatorul sindic va dispune si radierea respectivului debitor din registrul
in care este inmatriculat%
c" procedura reorganizarii udiciare se poate inc/ide de catre udecatorul
sindic prin sentinta, daca au fost ac/itate toate obligatiile de plata
asumate prin planul de reorganizare confirmat%
d" procedura falimentului se va inc/ide dupa distribuirea integrala a sumelor
rezultate din averea debitorului si eventuala depunere la banca a sumelor
nereclamate, debitorul urmand a fi radiat% b" procedura poate fi inc/isa
c/iar inainte ca bunurile din averea debitorului sa fi fost lic/idate in
intregime, dupa plata creditorilor, daca asociatii respectivului debitor
solicita acest lucru. 3unurile ramase vor trece in proprietatea indiviza a
asociatilor-actionarilor, corespunzator cotelor lor de participare la capitalul
social% c" in celelalte cazuri, procedura va fi inc/isa numai dupa lic/idarea
completa a averii debitorului care va fi radiat.
.;. Raspunderea 'e'brilor or)anelor de conducere
91
*and starea de insolventa a debitorului este imputabila membrilor organelor
sale de conducere, legea permite antrenarea raspunderii acestora, in anumite
conditii, la cererea administratorului udiciar sau lic/idatorului, sau a
comitetului creditorilor, cand administratorul udiciar sau lic/idatorul nu isi
exercita aceste prerogative. )otrivit legii, poate fi antenata raspunderea
oricarei persoane din categoria celor care au detinut functii de conducere sau
supraveg/ere in cadrul debitorului persoana uridica si care, prin faptele
proprii, au cauzat starea de insolventa a debitorului. 'n categoria faptelor
imputabile acestora, de natura sa le antreneze raspunderea, legea are in
vedere!
a" folosirea bunurilor sau creditelor persoanei uridice in folosul propriu sau al
altor persoane%
b" savarsirea de acte de comert in interes personal, dar sub acoperirea
persoanei uridice%
c" au dispus, in interes personal, continuarea unei activitati care ducea in
mod evident persoana uridica la incetarea de plati%
d" au tinut o contabilitate fictiva, au facut sa dispara documente contabile sau
nu au tinut contabilitatea potrivit legii%
e" au deturnat sau au ascuns o parte a activului persoanei uridice sau au
marit fictiv pasivul acesteia%
f" in luna precedenta incetarii platilor au dispus sa se plateasca sau au platit
in mod preferential un anumit creditor, in dauna celorlalti%
$ngaarea raspunderii impune dovedirea savarsirii oricareia dintre aceste
fapte. Starea de incetare de plati nu este prin ea insasi dovada culpei
organelor de conducere. )entru ca ea sa le fie imputabila si, deci, in masura
sa-i faca raspunzatori pentru pasivul debitorului, trebuie probate fapte de
natura celor mai sus enumerate si care fac evidenta contributia, culpa lor la
starea de insolventa a debitorului.
*ompetenta solutionarii cererii privind angaarea raspunderii organelor de
conducere revine udecatorului sindic, in cursul procedurii insolventei, dupa
cunoasterea pasivului debitorului. )otrivit probelor administrate, acestia pot fi
92
obligati la plata pasivului debitorului sau a unei parti din acest pasiv, ramasa
neacoperita prin lic/idarea averii lui. #imensiunea raspunderii va fi, deci,
corelata cu faptele ce ii sunt imputate. Se mentine regula solidaritatii
raspunderii, in cazul in care se stabileste vina mai multor persoane.

CAPITOLUL XII

INSTRUMENTE DE CREDIT SI DE PLATA
1(.1. $m selectat principalele instrumente de credit si plata spre a le analiza
succint in prezentul capitol. Se impune precizarea ca ele se integreaza intr-un
ansamblu eterogen si generos ca si continut, de instrumente uridice menite sa
sustina activitatea profesionistilor care performeaza in domeniul complex al
afacerilor. 5ac parte din acest ansamblu, pe langa titlurile de credit, instrumente
precum! contractele, arbitraul ca alternativa de solutionare a litigiilor
parimoniale si tranzactionabile.
1(.(. 8itlurile de credit se integreaza in categoria instrumentelor uridice larg
utilizabile in activitatea profesionistilor din domeniul economic, datorita functiilor
pe care acestea le indeplinesc, de natura sa satisfaca nevoi de baza, intre care
creditul este esential. #inamica circulatiei bunurilor si serviciilor, substantial
sustinuta prin operatiuni de credit, reclama mecanisme de plata eficiente. 8itlurile
de credit raspund acestor exigente.
1(... #in ansamblul de instrumente si mecanisme de credit si de plata existente
in prezent, am selectat in acest capitol, pe cele considerate nu doar traditionale
dar si cu cea mai larga aplicabilitate, care se mentine c/iar in actualul context
economic marcat de circuitul informatizat sau electronic al informatiei si
documentelor. $vem in vedere, asadar, in cele ce urmeaza, intr-o abordare
sintetica, din categoria mare, compozita, a instrumentelor de credit si plata,
9&
urmatoarele titluri ! cambia si biletul la ordin ca titluri de credit, cecul ca
instrument de plata.

1(.7. 5ara a insista asupra inconsecventelor terminologice remarcate cu referire
la primele doua dintre ele, ne rezumam la a preciza ca am optat pentru
denumirea traditionala atribuita acestora in doctrina auto/tona, aceea de titluri de
credit. *ele doua categorii de instrumente, &cambia, biletul la ordin" sunt insa
identificate si cu alte denumiri, ca !Defecte de comert E - preluata din doctrina
franceza, D titluri de valoare E sau D titluri comerciale de valoare E inspirate din
legislatia germana., sau de D instrumente de credit E. Sunt, toate, denumiri
ec/ivalente, cu singura diferentiere ca, potrivit doctrinei, unele dintre ele, fiind
notiuni de gen, includ si alte categorii de instrumente sau titluri. Nu detaliem,
concluzionam doar ca, dincolo de distinctiile si clasificarile doctrinare, aceasta
diversitate terminologica are ca numitor comun, pentru instrumentele pe care le
defineste, functia lor de baza aceea de credit sau de plata. 5inalmente, putem
concluziona ca oricare din notiunile mai sus evocate e corect utilizata cu referire
la cambie si bilet la ordin. */iar daca uneori este integrat in aceasta categorie si
cecul, datorita faptului ca ii sunt aplicabile multe din principiile caracteristice
cambiei si biletului la ordin, corect, el exercita insa doar functii de plata nu si de
credit, argumentele in acest sens urmand a fi redate in cadrul sectiunii ce ii este
consacrata in prezentul capitol.
!.%. Definitia titlurilor de credit% D sunt documente negociabile care permit
titularilor sa)si exercite, la scadenta, drepturile de creanta mentionate in
cuprinsul lor sau sa transmita aceste drepturi unor terti. E
.+
. Sunt documente
&titluri" emise in forma si cu respectarea elementelor expres prevazute prin lege,
care incorporeaza un drept patrimonial, mentionat in cuprinsul lor, si al carui
titular este c/iar detinatorul titlului.
1(.=. Caracteristici *trasaturi -uridice" ale titlurilor de credit
&"
Ioan SC+I';, >rep! co%ercial, Ed. +a%angiu, 2""9, pag.$27
9#
a" inscrisul numit titlu de credit &cambie, bilet la ordin" are un caracter for'al
*denu'it si constitutiv+( in sensul ca, in continutul inscrisului emis in forma
materiala e incorporat dreptul patrimonial, asa incat, in lipsa inscrisului acest
drept nu exista, sau, altfel spus, transmitand inscrisul se transmite odata cu el,
dreptul pe care il incorporeaza, &asemeni circulatiei unei bancnote". $sadar,
inscrisul, &titlul" creaza si contine dreptul, titularul inscrisului fiind titularul dreptului
inscris, incorporat in el. )entru a conferi certitudine cu privire la existenta si
intinderea dreptului inscris in titlu si, pe de alta parte, pentru a oferi protectie
semnatarilor lui, adica celor care se obliga prin semnatura pe titlu la plata
drepturilor inscrise in el, legea impune si conditioneaza valabilitatea lui de
inserarea unor mentiuni obligatorii. 'n lipsa acestora, inscrisul nu poate fi calificat
ca titlu de credit. ,ste, din acest punct de vedere, un inscris tipizat, cu regism
special. #e exemplu, pentru valabilitatea biletului la ordin e obligatorie inscrierea
in continutul lui a unor elemente obligatorii ca ! denumirea de bilet la ordin, in
limba in care este redactat titlul, promisiunea neconditionata de a plati o suma
determinata, data si locul emiterii titlului, scadenta si locul platii, numele celui
caruia sau la ordinul caruia se va face plata, semnatura emitentului. >a fel, in
cuprinsul cecului vor fi cuprinse in mod imperativ elemente ca! denumirea de
cec, in limba in care este redactat inscrisul, dispozitia neconditionata de a plati o
suma de bani determinata, numele celui care va face plata &denumit tras", data si
locul emiterii, numele si semnatura emitentului &tragatorului".
b+ literalitatea# consta in determinarea dreptului, a existentei si intinderii lui, in
exclusivitate prin ceea ce este consemnat in cuprinsul documentului &titlului".
*ontinutul lui este complet, nu poate fi modificat, interpretat sau contrazis prin
probe extrinseci sau-si complementare lui, in favoarea sau in detrimentul
emitentului sau beneficiarului documentului.
c+ autono'ia# aceasta caracteristica a titlurilor de credit este data de caracterul
independent pe care dreptul inscris in titlu il are fata de raportul uridic
fundamental care a condus la emiterea lui. #e exemplu, plata unui produs s-a
9$
realizat prin emiterea unui bilet la ordin. 3eneficiarul acestui bilet &vanzatorul
produsului", devine titularul dreptului la suma de bani inscrisa in cuprinsul
biletului la ordin. ,l va putea opta insa nu pentru incasarea sumei inscrisa in bilet
ci pentru transmiterea lui in favoarea altei persoane, spre a stinge astfel o
obligatie de plata pe care o are fata de aceasta, rezultata dintr-un raport uridic
distinct, &de exemlu, dintr-un contract de prestari servici", independent de cel
care a condus la emiterea titlului, &cel de vanzare cumparare". $cest circuit al
biletului la ordin este posibil tocmai datorita faptului ca incorporeaza un drept
autonom, independent de raportul uridic fundamental care a condus la nasterea
lui. ,ste trasatura care imprima titlurilor de credit un caracter abstract, acauzal,
definita prin capacitatea acestora de a fi valorificate in exclusivitate in temeiul si
potrivit drepturilor inscrise in cuprinsul lor. 5iecare titular al titlului dobandeste,
odata cu titlul, un drept propriu, originar, nu cedat de catre transmitatorul titlului.
!.2. Ca'bia
,ste unul din cele mai vec/i instrumente de credit, datand de peste 1+++ de ani.
$ fost utilizata mai intai ca instrument de plata, nascut din preocuparea de a evita
riscurile generate de nesiguranta drumurilor, dificultatea transporurilor,
neconvertibilitatea unor monede cu circulatie restransa, etc. 'n aceste conditii,
spre a evita deplasarea numerarului si riscurile unui astfel de demers, se
recurgea la efectuarea platii prin intermediul unui document, in sensul ca,
platitorul sumei o depunea la un banc/er care ii remitea, in sc/imb, un
angaament de plata. )latitorul, &comerciantul" depunea angaamentul de plata la
corespondentul pe care banc/erul il avea in localitatea in care urma sa se
realizeze plata si care, insusindu-si angaamentul, efectua plata, c/iar in alta
moneda. ;lterior, cambia a dobandit si functia de instrument de credit, cea de
plata fiind masiv preluata in prezent de un alt instrument - cecul. 2ai este
cunoscuta si sub numele de trata sau polita, &bill of exc/ange, in limba engleza",
denumirea auto/tona, de cambie fiind preluata din limba italiana.
95
'n prezent, este utilizata cu prioritate in raporturile comerciale internationale ca
instrument de credit, nu si de plata, aceasta ultima functie fiind indeplinita prin
cecuri. $plicabilitatea ei in planul relatiilor comerciale internationale a condus la
necesitatea unei reglementari unitare, finalizata prin adoptatea *onventiei de la
4eneva din 16.+ privind >egea uniforma asupra cambiilor si biletului la ordin. ,a
nu a fost ratificata de Romania care a optat pentru adoptarea unei reglementari
proprii in aceasta materie, >egea nr.90-16.7, privind cambia si biletul la ordin,
&modificata", a carei abordare este insa foarte apropiata de cea din >egea model.
2odificarile aduse in timp reglementarii interne au fost prioritar subordonate
intentiei de modernizare a modalitatilor de utilizare a celor doua instrumente de
credit, inclusiv pe cale electronica, prin asa numita procedura de trunc/iere.
!.2.. Definitia. ,ste un titlu de credit perfect autonom, literal, formal, care
cuprinde in continutul sau ordinul de plata dat de catre emitent &tragator sau
creditor", unei alte persoane, numita tras &sau debitor", de a plati unui beneficiar
sau la ordinul acestuia, o anumita suma de bani, la scadenta si locul stabilite in
cuprinsul titlului &cambiei"% &este un inscris prin care o persoana, denumita
tragator sau emitent, da dispozitie altei persoane, numita tras, sa plateasca la
scadenta o suma de bani unei a treia persoane, numita beneficiar, sau la ordinul
acesteia.
.1
"
!.2.!. Participantii la raportul ca'bial.
#efinitia cambiei pune in evidenta numarul participantilor implicati in raportul
uridic cambial, si anume !
a" tra)atorul, respectiv emitentul, &creditor", este cel care ordona trasului
plata sumei de bani inscrisa in continutul cambiei, in favoarea sau la
dispozitia beneficiarului. Semnand cambia, tragatorul isi asuma obligatia
de a dispune trasului efectuarea platii. Notiunea de tragator doreste sa
sugereze operatiunea emitentului, de a trage titlul asupra debitorului
&1
S!anciu >.Carpenaru, >rep! co%ercial ro%an, Ed a II a, re(a1u!a si adugi!a, Ed. ;ni(ersul Curidic, 2"11,
pag.$11
97
care are obligatia de a face plata. 'n doctrina, creanta tragatorului fata de
tras este numita provizion sau acoperirea cambiei%
b" trasul, &debitorul" persoana care este obligata sa execute dispozitia de
plata, data de catre tragator, fiind debitorul acestuia, dintr-un alt raport
uridic decat cel cambial sau fiind finantatorul, cel care il crediteaza pe
tragator
c" beneficiarul persoana catre care sau la ordinul careia se efectueaza
plata de catre tras. $cesta ar putea fi creditorul tragatorului in raportul
uridic fundamental care a condus la emiterea cambiei sau beneficiarul
unui credit acordat de catre tragator. *reanta beneficiarului fata de
tragator poarta in doctrina denumirea de valoare furnizata.
!.2.". 8ecanis'ul -uridic al ca'biei
,miterea cambiei este determinata de existenta unui raport uridic fundamental.
#e exemplu, ea poate deveni solutia de stingere a obligatiei de plata nascute in
sarcina cumparatorului unei marfi fata de vanzatorul acesteia. ,mitand cambia,
tragatorul, &in speta, cumparatorul marfii", dispune trasului &care poate fi un
debitor al sau rezultat dintr-un alt raport contractual, sau o banca dispusa sa-l
crediteze" sa efectueze plata inscrisa in cuprinsul titlului in favoarea sau la
ordinul beneficiarului, in speta, vanzatorul marfii. #aca, la randul lui, beneficiarul
cambiei este debitorul unei obligatii de plata rezultate dintr-un alt raport uridic,
&de exemplu, dintr-un contract de imprumut", va putea sa-si ac/ite obligatia de
restituire a sumei imprumutate transmitand cambia prin gir creditorului sau. #e la
acesta, printr-un nou gir, cambia isi poate continua circuitul in favoarea altui
dobanditor.
!.2.".. Acceptarea ca'biei
'n circuitul anterior descris poate interveni procedura de acceptare a cambiei de
catre tras atunci cand o atare obligatie este inserata in continutul cambiei sau
cand scadenta acesteia se implineste la un anumit termen de la vedere, adica de
la prezentare &nu mai tarziu de un an de la emiterea ei". 'n situatiile indicate,
9.
obligatia de plata a trasului nu se naste automat din ordinul tragatorului, ci ca
efect al propriei acceptari, urmare careia, trasul devine acceptant, adica debitor
cambial principal, obligat sa ac/ite cambia la scadenta. Nu are relevanta pentru
beneficiar cauza pentru care trasul a acceptat sa plateasca, aceasta obligatie
fiind independenta de raportul obligational dintre tras si tragator.
#aca trasul refuza sa accepte cambia, refuzul sau este consemnat intr-un act
autentic numit protest de neacceptare, plata ei urmand a se face de catre
indicatul la nevoie, adica persoana indicata de catre tragator, girant sau avalist,
sau un intervenient - persoana care si-a asumat obligatia de plata a cambiei.
!.2.".!. Pre,entarea la plata si plata ca'biei.
'n vederea platii, cambia este prezentata trasului la scadenta sau in una din
urmatoarele doua zile consecutive scadentei, la locul indicat in cambie. 'n cazul
cambiilor acceptate, se poate opta pentru prezentarea ei efectiva, in original, sau
in format electronic - operatiune numita trunc/iere. )rin plata ei de catre tras se
stinge obligatia cambiala.
!.2.".". Solutiile de ur'at in ca,ul refu,ului de plata.
Refuzul de plata a cambiei permite posesorului titlului sa-si conserve dreptul la
plata cambiei urmand, la alegere, una din procedurile specifice reglementate de
lege. )entru ca prima dintre ele, actiunea cambiala, este extrem de putin
valorificata in practica, ne rezumam la prezentarea celei mai simple, mai
operative, mai ieftine, si, ca urmare, ustificat preferate executarea cambiala.
,a permite posesorului cambiei refuzate la plata sa solicite investirea ei cu
formula executorie si executarea silita, potrivit legii, bazata pe valoarea de titlu
executor ce i-a fost atribuita prin lege.
!.2.$.Trans'iterea ca'biei *)irul+
,ste operatiunea prin care cambia si, deci, drepturile patrimoniale inscrise in ea,
circula, respectiv, se transmite de la un posesor la altul, realizandu-se asfel
functia ei de instrument de credit.
99
)rocedural, cambia se transmite prin )ir, care consta in dispozitia data trasului
de catre posesorul cambiei, numit girant, de a plati suma indicata in ea unei
anumite persoane, numita giratar.
Scontarea cambiei este o varietate a girului, de care posesorul cambiei poate
uza atunci cand are nevoie de bani inainte de scadenta acesteia. 8ransferand
cambia unei institutii bancare va obtine o parte din suma incorporata in ea,
ramasa dupa deducerea taxei scontului, care reprezinta mara ei de profit si
comisionul destinat acoperirii eventualelor c/eltuieli generate de scontarea si
executarea cambiei.
!.2.%. Avalul.
,ste modalitatea de garantare specifica dreptului cambial, constand in obligatia
asumata de o persoana numita avalist de a plati cambia, integral sau partial, in
numele unuia-unora dintre obligatii cambial, numit-numiti avali,at9avali,ati.
Abligatia avalistului se materializeaza intr-o declaratie inscrisa pe cambie cu
expresia pentru aval sau pentru garantie, insotita de semnatura avalistului. 'n
temeiul acestei declaratii, avalistul poate fi urmarit de catre posesorul cambiei,
asemeni persoanei pentru care a garantat.
,sential de retinut este faptul ca tragatorul, acceptantul, girantul si avalistul
cambiei sunt obligati solidar fata de posesorul acesteia care va avea dreptul, ca
urmare, sa il urmareasca pe fiecare dintre ei.
!.4. /iletul la ordin
5iind asemanator cambiei, desi ma putin complex, biletul la ordin este
reglementat prin acelasi act normativ, >egea nr.90-16.7 privind cambia si biletul
la ordin, modificata. #esi dispozitiile legale ce ii sunt aplicabile sunt mai sumare
decat cele consacrate cambiei, are, ca si cecul, o utilizare mult mai ampla in
practica decat aceasta.
1""
!.4..Definitie# este titlul de credit prin care e'itentul( debitorul, &numit si
subscriitor" se obliga sa plateasca la scadenta o suma de bani determinata unui
beneficiar &creditor" sau la ordinul acestuia.
!.4.!. Spre deosebire de cambie, biletul la ordin implica doar doi participanti,
emitentul, cel care se obliga sa plateasca, si beneficiarul, cel care sau la ordinul
caruia urmeaza a se face plata de catre emitent. >ipseste trasul, al carui rol este
preluat de emitent. )ractic, emiterea biletului ec/ivaleaza cu o recunoastere a
obligatiei de plata de catre emitent, in calitate de debitor.
1(.0... *a si cambia, este un titlu de credit abstract, autonom, formal. *aracterul
lui formal impune ca inscrisul, emis sub semnatura privata, sa cuprinda, pentru a
fi valabil, elementele enumerate in mod expres prin lege, &redate, exemplificativ,
la. Sectiunea 1(.=, lit.a" din prezentul capitol."
1(.0.7. Regulile privind transmiterea, garantarea si plata cambiei sunt aplicabile
si pentru biletul la ordin, asa incat nu revenim asupra lor.
#e asemenea, daca la scadenta, posesorul biletului nu il poate valorifica intrucat
emitentul nu a constituit provizionul &nu dispune de suma inscrisa in titlu", acesta
are dreptul de a uza de actiunile cambiale specifice sau de a-l executa silit, dupa
prealabila lui investire cu formula executorie. *a si in cazul cambiei, cea din
urma solutie este si cea larg utilizata in practica, fiind mai operativa, mai simpla si
mai ieftina. *alitatea lui de titlu executor, in temeiul legii, inlatura nevoia, costurile
si timpul aferente unui proces, permitandu-i posesorului beneficiar sa recurga
direct la executarea silita a biletului, impotriva emitentului, girantului sau
avalistului.
!.5. Cecul
1"1
Reglementarea acestui instrument de plata este realizata prin >egea nr.96-16.7,
modificata, care preia principii din *onventia europeana adoptata in aceasta
materie in anul 16.1, la care tara noastra nu a aderat.
,ste un veritabil instrument de plata, nu de credit, datorita faptului ca, la data
emiterii sale, emitentul dispune de suma inscrisa in cec, intr-un cont bancar, asa
incat, prin cec el ordona bancii sa efectueze plata in favoarea beneficiarului.
5iind platibil de catre tras &banca" la data la care ii este prezentat, emitentul lui
nu beneficiaza de o creditare, cum se intampla in cazul cambiei sau biletului la
ordin, pe durata dintre data emiterii titlului si data scadentei. ;tilitatea cecului ca
instrument de plata este data de dispensarea emitentului de disconfortul platilor
in numerar.
1(.6.1.Definitia% este un inscris care contine ordinul neconditionat al emitentului
&numit tragator", adresat unei insitutii bancare la care detine disponibil banesc,
&numita tras" de a plati la prezentare, suma determinata in cuprinsul lui, in
favoarea beneficiarului.
1(.6.(. $semeni cambiei, cecul implica trei participanti!
a" tra)atorul( cel care dispune plata, contand pe disponibilul banesc pe care il
detine la tras%
b" trasul, intotdeauna o societate bancara, va plati suma inscrisa in cec
beneficiarului acestuia sau la ordinul acestuia% el exercita doar o functie de
platitor pentru tragator, ceea ce inlatura necesitatea acceptarii platii de catre tras%
c" beneficiarul creditorul tragatorului, posesorul inscrisului, caruia trasul ii va
face plata la momentul prezentarii titlului.
!.5.!.Conditiile de valabilitate a cecului# caracterul lui formal este asigurat
prin lege, care impune emiterea lui in forma scrisa, pe un formular tipizat care
contine elemente obligatorii de care depinde valabilitatea sa. 5ormularul poarta
semnatura olografa a tragatorului. #in enumerarea elementelor obligatorii din
1"2
cuprinsul cecului, &denumirea de cec, ordinul neconditionat de a plati o suma de
bani, numele trasului, locul platii, data si locul emiterii cecului, semnatura
tragatorului " se poate observa ca nu este necesara indicarea in scris a numelui
beneficiarului, &cec la purtator", precum si a scadentei platii, plata lui facandu-se
la vedere &la prezentare".
!.5.". Trans'iterea cecului#
*ecul poate fi platit !
a" purtatorului, cand din cuprinsul lui lipseste numele beneficiarului%
b" girantului sau beneficiarului, in ambele cazuri, in cuprinsul lui fiind
consemnat numele beneficiarului%
!.5.$. Avalul cecului
)lata cecului poate fi garantata prin aval care poate fi acordat pentru intreaga
suma cuprinsa in el sau doar pentru o parte din ea. $valul, constand in
mentiunea pentru aval mentionata pe cec, va fi semnat de avalist. $cesta poate
fi un semnatar al cecului &cu exceptia trasului" sau o terta persoana. $valistul, al
carui nume va fi mentionat pe cec, este tinut la plata la fel ca avalizatul.
!.5.%. Plata cecului
Spre deosebire de cambie, cecul nu este supus acceptarii de catre tras. A atare
mentiune in cuprinsul lui s-ar considera nescrisa. )lata lui de catre tras se va
face la data la care i-a fost prezentat, iar acest lucru e necesar sa fie realizat in
decurs de 0 zile de la emitere, pentru cecul platibil in localitatea in care.a fost
emis, respectiv in decurs de 19 zile, cand trasul este situat intr-o alta localitate
decat cea a emiterii. *ecul emis intr-o alta tara este platibil in Romania daca a
fost prezentat la plata in termen de .+ de zile de la emiterea lui intr-o tara
europeana, respectiv in 1+ de zile de la emiterea lui intr-o tara din afara ,uropei.
)rezentarea la plata cu intarziere nu are ca efect pierderea dreptului
beneficiarului de a cere trasului plata sumei de bani, ci doar pierderea dreptului
de regres impotriva girantilor si garantilor. #aca trasul plateste cecul, are dreptul
1"&
de a-i fi predat inscrisul, cu mentiunea ac/itat. )rin plata, toti semnatarii cecului
sunt liberati de obligatia de plata.
!.5...Efectele neplatii cecului
#aca din lipsa de disponibil in contul tragatorului, banca nu poate plati cecul,
posesorul acestuia poate uza de actiunea in regres impotriva tragatorului,
avalistilor si girantilor, care raspunzand solidar, pot fi urmariti in orice ordine.
$semeni titlurilor de credit, cecul este titlu executor asa incat poate beneficia de
executare silita, preferabila celorlalte proceduri specifice.
1(.6.1. 'n prezent, raspunzandu-se nevoii de modernizare si adaptare a
mecanismelor privind utilizarea titlurilor de credit si plata analizate, reglementarile
aplicabile in aceasta materie au introdus solutia platii lor prin trunc/iere. ,ste un
procedeu informatic care permite posesorului titlului ca, in loc sa-l depuna in
original la sediul trasului, &institutie bancara", sa il transpuna in format electronic,
preluand informatiile relevante din el si reproducand imaginea electronic, cu
respectarea tuturor conditiilor si elementelor te/nice reglementate in acest sens.
)rocedeul e utilizabil numai pentru plata integrala a titlului si numai intre instituii
bancare care au semnat in prealabil un acord privind utilizarea acestei te/nici
sau prin care au aderat la un sistem de plati.
1"#