Roinita

Mii de farmacii, intr-o singura planta: Roinita E o planta inalta de aproape un metru, cu flori albe-liliachii si cu frunzele de un verde deschis. Dar ceea ce o distinge printre suratele ei din natura e mireasma pe care o raspandeste si care seamana cu lamaia. La ce este buna aceasta planta medicinala? Grea intrebare! Nu ne-ar ajunge paginile acestei reviste pentru a raspunde la ea! oinita !"elissa officinalis# este una din cele mai folosite plante medicinale din lume !germanii au un cult pentru ea#. $eci de studii facute pe tot mapamondul pun in evidenta e%traordinara ei valoare terapeutica, cu efecte multiple, atat ca remediu simplu cat si combinat. Raspandirea &unoscuta in popor si sub numele de melisa, mataciune sau iarba de alamai, roinita creste mai ales in sudul si in vestul tarii, unde prefera coastele pietroase si insorite din padurile de stejar, de salcam sau din rariturile de fag. 'nfloreste acum, la sfarsit de mai - inceput de iunie, si poate fi gasita cu precadere in vestul tarii - (rad, )imisoara, &aras *everin, in +ihor, dar si in zonele sudice ale ,lteniei si "unteniei. Recoltarea De la roinita se culege partea aeriana !tulpina, frunze, flori#, prin taierea cu grija, pentru a nu dezradacina planta, care va da apoi alte tulpini. &ulesul se face pe timp frumos, insorit, in zile fara vant !vantul favorizeaza evaporarea uleiurilor volatile din planta, care sunt un principiu activ foarte important#. 'mediat dupa culegere, tulpinile de roinita se pun la uscat in strat subtire, intr-un loc umbros si lipsit de umiditate. Dintr-o jumatate de -ilogram de planta proaspata, rezulta apro%imativ o suta de grame de planta uscata. 'n stare proaspata, frunzele de roinita pot fi folosite ca adaos in salatele de cruditati, carora le dau o aroma si o savoare deosebite. Sapte retete de preparare a roinitei 1.Pulberea *e obtine prin macinarea cat mai fina, cu rasnita electrica de cafea, a tulpinilor uscate de roinita. Depozitarea pulberii obtinute astfel se face in borcane de sticla inchise ermetic, tinute in locuri intunecoase si reci, pe o perioada de ma%imum doua saptamani !deoarece uleiurile volatile se evapora foarte rapid#. De regula, se administreaza de .-/ ori pe zi, cate o jumatate de lingurita rasa, pe stomacul gol. 2. Tinctura *e pun intr-un borcan cu filet cincisprezece linguri de pulbere de roinita, peste care se adauga doua pahare !/00 ml# de alcool alimentar de 10 de grade. *e inchide borcanul ermetic si se lasa la macerat, vreme de doua saptamani, dupa care se filtreaza, iar tinctura rezultata se pune in sticlute mici, inchise la culoare. *e administreaza cate 10-200 de picaturi diluate in putina apa, de patru ori pe zi. 3. inul de roinita 'ntr-un litru de vin natural alb se pun douazeci de linguri de pulbere de roinita si se lasa la macerat vreme de trei saptamani, dupa care se strecoara. *e iau cate . linguri, inainte sau dupa masa. (dministrat inainte de masa, vinul de roinita stimuleaza digestia, combate dispepsia, previne aparitia spasmelor tubului digestiv. !. Mi"tura de roinita 3ra foarte mult folosita de catre calugarii benedictini, care o considerau un panaceu pentru memorie si pentru reintinerire. 'ata reteta sa de preparare4 se combina doua galbenusuri de ou cu doua linguri de miere si cu 5-. lingurite de tinctura de roinita, la care se adauga jumatate de lingurita de pulbere de busuioc. 6reparatul astfel obtinut se consuma pe stomacul gol, dimineata, ca reintineritor si revigorant. #. $nfu%ia combinata *e pun .-/ linguri de roinita maruntita la macerat in jumatate de litru de apa, vreme de 7-20 ore, dupa care se filtreaza. 6reparatul rezultat se pune deoparte, iar planta ramasa dupa filtrare se fierbe in inca jumatate de litru de apa, vreme de cinci minute, dupa care se lasa sa se raceasca si se filtreaza. 'n final, se amesteca cele doua e%tracte, obtinandu-se apro%imativ un litru de preparat, care se foloseste intern !2-5 cani pe zi# sau e%tern, sub forma de comprese si bai.

&. 'leiul de roinita *e pun intr-un borcan cu filet 21 linguri de pulbere de roinita, peste care se adauga jumatate de litru de ulei de floarea-soarelui sau de masline. *e lasa la macerat vreme de doua saptamani, intr-un recipient inchis ermetic, dupa care se filtreaza, iar preparatul rezultat se pune intr-o sticla inchisa la culoare. emediul se poate folosi atat intern, ca ulei alimentar pus in salate !are efect digestiv, reintineritor#, cat si e%tern, contra reumatismului, nevralgiilor, durerilor de cap. (. )ataplasma cu roinita , mana de frunze maruntite de roinita se lasa timp de 2-5 ore sa se inmoaie in apa calda !/0-10 de grade &elsius#. *e aplica direct pe locul afectat, acoperindu-se cu un tifon, si se lasa vreme de o ora. 'tili%ari generale: 3ste recomandat in stari de nervozitate, stress, an%ietate, atacuri de panica, depresie, insomnii, nevroze cardiace, tulburari de memorie, migrene, nevralgii, vertij !ame8eala#, hipertiroidie, greturi, varsaturi, boala (lzheimer, herpes, rani, eczeme, herpes bucal si genital. 'tili%arile terapeutice. Roinita si sistemul ner*os 6robabil cea mai importanta categorie de efecte a roinitei este cea asupra sistemului nervos. 'n doze mici si luata ocazional, roinita este un e%celent calmant nervos, fiind recomandata contra durerilor de cap, care apar pe fond de stres si de suprasolicitare, contra insomniei, contra tulburarilor digestive care apar pe fond nervos. 'n toate aceste afectiuni, se administreaza cate o lingurita de tinctura diluata intrun pahar de apa, in doza unica, atunci cand este nevoie. oinita este si un e%celent remediu pe termen lung contra (lzheimerului !reduce starea de agitatie si imbunatateste memoria#, contra tulburarilor de memorie post-traumatice, precum si contra tulburarilor de memorie produse de problemele vasculare cerebrale. 'n aceste afectiuni se administreaza cate o lingurita de tinctura de roinita de / ori pe zi, in cure de minimum / luni. Roinita si psi+icul ezultatele e%perimentale privitoare la folosirea roinitei in tratarea unor tulburari cum ar fi depresia, anore%ia psihica !cu reversul sau - bulimia#, angoasele de tot felul au fost mai mult decat incurajatoare. (dministrarea unor doze medii de roinita, 9 lingurite de tinctura pe zi sau / lingurite de pulbere pe zi, are efecte invioratoare asupra psihicului, antidepresive, favorizand gandirea optimista, amplificand tonusul psihic si mental. (pro%imativ /0: dintre cei care au urmat tratamentul cu aceasta planta contra tulburarilor emotionale mentionate au resimtit o ameliorare clara a starii lor psihice. ;n rezultat foarte bun, daca este sa ne gandim la faptul ca roinita este un remediu practic nenociv si care poate fi luat in cure de lunga durata, fara a da dependenta. 3%ista insa si un... <daca<4 pentru a obtine rezultate notabile, prin tratamentul cu melisa, este necesar sa <simpatizati< sau, cu alte cuvinte, sa vi se potriveasca aceasta planta. ,ricum, merita sa incercati. Roinita si glanda tiroida *tudii facute la un important institut american de endocrinologie au aratat ca e%tractele din roinita pur si simplu inhiba puternic actiunea in organism a hormonului tiroidian !)sh#. 3ste o descoperire e%traordinara, care va duce in curand la aparitia pe piata a primului medicament natural, cu adevarat eficient impotriva hipertiroidiei. Deocamdata, puteti folosi contra afectiunilor tiroidei, infuzia combinata de roinita, din care se bea cate un litru pe zi, in .-/ reprize, in cure de doua luni, cu doua saptamani de pauza. (cest remediu este valabil si in cancerul de tiroida, pentru ca aceasta planta are si efecte antitumorale dovedite. Roinita si tulburarile +ormonale la femei &ercetari clinice facute in Germania au aratat ca administrarea tincturii de roinita are efecte de reglare a ciclului menstrual, fiind un remediu e%celent contra unor probleme cum ar fi starile de nervozitate si de disconfort de dinaintea menstruatiei, menstrele neregulate insotite de dureri abdominale, spasme sau dureri de cap. =a recomandam o combinatie in proportii egale de tinctura de roinita si tinctura de cretisoara !(lchemilla vulgaris#, din care se iau cate 9 lingurite pe zi, in cure de patru saptamani.

Roinita si reumatismul ;n litru de infuzie combinata de roinita consumata zilnic ajuta la combaterea majoritatii formelor de reumatism, avand o actiune antiinflamatoare articulara, antialgica, incetinind sau chiar oprind procesele degenerative. 3%tern, se ung articulatiile afectate cu ulei de roinita, la care se adauga un pic de ulei volatil de menta !il gasim in 6lafaruri# - . picaturi de ulei volatil de menta la o lingurita de ulei de roinita Roinita si bolile gastro-intestinale 'n colita de fermentatie, roinita este unul din cele mai puternice remedii vegetale, avand darul de a inhiba dezvoltarea e%cesiva a bacteriilor de fermentatie in colon, de a combate spasmele, de a diminua inflamatia. *e administreaza sub forma pe care pacientul o simte cea mai eficienta, in cazul sau4 pulbere !/-9 lingurite pe zi# sau infuzie combinata !2 litru pe zi#. (celasi tratament este valabil contra colonului iritabil si a colonului spastic, precum si contra enteritei. =inul de roinita luat inainte de masa este un remediu e%celent impotriva indigestiei, a dispepsiei si a atoniei digestive. Roinita si afectiunile +epatobiliare 'nfuzia combinata de melisa este un e%celent leac pentru dis-inezia biliara !fiere lenesa#, pentru colecistita si un adjuvant contra litiazei biliare. *tudii preliminare arata o actiune favorabila a e%tractelor de roinita contra hepatitei virale. *e pare ca aceasta planta este un adevarat inamic al virusurilor, asa cum vom vedea in continuare4 Roinita si +erpesul =irusurile care produc herpesul de tip ' si de tip 'i sunt distruse de un comple% de substante secretate de aceasta planta. 'ntern, se face cura cu tinctura !9 lingurite pe zi# sau infuzie combinata de roinita !2 litru pe zi#. 3%tern, se pun vreme de doua ore pe zi comprese cu infuzie combinata sau, mai eficient, cataplasme cu roinita, pe locurile afectate de herpes. La cinci minute dupa incheierea aplicatiei, se pune tinctura de propolis pe leziunea herpetica, pentru a grabi vindecarea. Roinita si... tineretea fara batranete (nterior, vorbeam despre efectul favorabil al roinitei impotriva unei boli a varstei a treia, greu de combatut la ora actuala, si anume (lzheimerul. 3fectele acestei plante nu se opresc insa aici4 pe langa faptul ca melisa imbunatateste considerabil memoria si intreaga activitate a sistemului nervos, ea are un puternic efect antio%idant. &u alte cuvinte, ea ajuta la mentinerea tineretii tuturor celulelor din organism, anihiland radicalii liberi !molecule din sange care sunt responsabile de imbatranirea tesuturilor#. Precautii 'n cazul persoanelor care utilizeaza sedative si calmante de sinteza, se recomanda evitarea utilizarii in paralel a roinitei. )ontraindicatii (ceasta planta nu se va administra, mai ales pe termen lung si in doze medii sau mari, in cazul pacientilor care sufera de hipotiroidie.. Scurt istoric ,riginara din (sia "ica si din tarile mediteraneene, roinita era folosita de arabi ca intaritor pentru inima. Dioscoride o elogia ca remediu contra muscaturilor de scorpioni si de caini, si drept calmant contra durerilor de dinti. 6liniu recomanda roinita pentru intarirea vederii si, preventiv, impotriva albetei !cataracta#, administrata sub forma de picaturi obtinute din sucul plantei, combinat cu miere. *fanta >ildegard van +inger scria4 <&ine mananca melisa in salate, rade din suflet, pentru ca spiritul ei incalzeste inima<. <"elisa are proprietati e%ceptionale de intarire a inimii, mai ales noaptea, cand ea bate neregulat si produce frica.< <6urifica sangele, alungand tristetea si melancolia.< >erboristul medieval =alentino spunea sa melisa da vise frumoase si induce somnul usor, daca e mancata imediat dupa cina. 'n 2922, calugarii carmelitani au inventat o licoare miraculoasa, <spirtul de roinita<, a carui reteta a fost tinuta secreta pana tarziu. (stazi se stie ca leacul era preparat cu frunze de roinita, bucati de lamaie,

scortisoara, nucsoara rasa, coriandru si vin alb. (strologia asociaza roinita !numele vine de la roiurile de albine atrase de mirosul ei# cu *oarele si planeta ?upiter.

,- ./,$), /$M0. )ER0'/'$ (PHYLLITIS SCOLOPENDRIUM) 1enumiri populare4 feriga, iarba de urechi, limar, limba boului, limbarita, limba vacii, limba vecinei, odolean, podbal, razele soarelui. N@valnicul este o specie de feriga, f@r@ tulin@, cu rizom din care se dezvolt@ frunze persistente, Antregi !raritate la ferigi#, pe8iolate, liniar-lanciolat-cordate, ondulate pe margini, lungi de 9-11 cm., pe dosul c@rora se dezvolt@ vara Bi toamna sporangii liniari, paraleli Antre ei. ,2*alnicul cre3te la umbr2, 4n %onele colinare 4nalte 4mp2durite, precum 3i la munte. Prefer2 p2durile de fag. /a c5mpie este sporadic2. 'tili%are terapeutica 'n medicina tradi6ional2, se utili%ea%2 4n scopuri terapeutice frun%ele recoltate cu pe6iol, care con6in en%ime, taninin, *itamine. Propriet26ile astringente, diaforetice 3i diuretice descrise de medicina empiric2 au fost confirmate 3tiin6ific. 1atorit2 acestor efecte infu%ia din frun%ele de n2*alnic se utili%ea%2 4n diaree, febr2, diure%2 sc2%ut2. Cn medicina tradi8ional@ romDneasc@, n@valnicul mai este utilizat intern An bolile pulmonare, pentru calmarea tusei Bi degajarea c@ilor respiratorii, avDnd propriet@8i e%pectorante. Eitoterapia vest-european@, Ai atribuie acestei ferigi, pe lDng@ propriet@8ile deja enumerate, Bi o ac8iune colagog@, recomandDndu-se ca adjuvant An stazele Bi obstruc8iile vezicii biliare sau ale splinei. 3%tern, n@valnicul e%tras An infuzii, ajut@ la vindecarea r@nilor, trateaz@ p@rul gras Bi seborea. Deoarece prin uscare majoritatea principiilor se pierd, se recomand@ folosirea frunzelor pe8iolate prospete, rupte cDt mai m@runt !o lingur@ la o can@ cu ap@#, care pot fi procurate chiar Bi iarna. ;ltimele referiri fitoterapeutice, atrag aten8ia asupra e%isten8ei unor compuBi cariogenetici An toate organele plantei. .fectiuni: (fectiuni renale, boli hepatice si vezicale, diaree, eczeme, obstructie intestinala, rani, tuberculoza, tuse. Mentiuni 6lanta con8ine tiaminaze care distrug vitamina +1din organism. 7n tratamentele cu n2*alnic trebuie s2 se 6in2 cont de acest aspect. Nu s-au semnalat cazuri de into%ica8ii acute la dozele uzuale. )ontinut si recoltare na*alnic: De la aceast@ plant@ se recolteaz@ p@r8ile aeriene !>erba *colo-pendrii# care se culeg An timpul verii. 3le con8in, tanin, mucilagii etc. Navalnic - proprietati terapeutice *e Antrebuin8eaz@ ca diuretic, astringent, calmant al tusei, tuberculoz, vindecarea rnilor, cicatrizant, n obstrucie intestinal, hepatic i vezical. .dministrare: 2# 8run%ele proaspete pisate se aplic@ pe rni pentru a le vindeca. 5# $nfu%ie: se face dintr-o linguri8@ de frunze uscate la o ceaBc@ de ap@ An clocot. *e las@ acoperit@ timp de 21F50 de minute apoi se strecoar@. *e beau mai multe ceBti pe zi ca diuretic, antidiareic, tuberculoz, sau se tamponeaz@ rnile i eczmele pentru a le vindeca. .# 'nfuzie4 o lingurita de rizom uscat si macinat se fierbe in 510 ml apa, dupa care se acopera timp de 20 minute. *e strecoara si se foloseste intern4 cate 5 ceaiuri pe zi sau e%tern4 spalaturi, cataplasme sau comprese. Decoct4 5 lingurite de rizom macinat la 510 ml apa. *e fierbe timp de 20 minute dupa care se strecoara si se consuma cate 5 ceaiuri pe zi. 3%tern4 cataplasma. (63;)'&G