DREPTUL AFACERILOR

1.

1 $. ). ,. +. !. #. 1. . 1*. 11. NNN..ustice.0d - baza legislativa a RM - Codul civil 2002

surse Bazele statului i dreptului a Republicii Moldova, negru, Avornic, Chibac, Chiriac, Chiinu, !"1 #. %reptul a&acerilor Roca '., Baie (., Chiinu, 1 !. %reptul a&acerilor Roca '., Baie (., Chiinu, $**+ %reptul a&acerilor Mrgineanu -.Mrgineanu A., Chiinu, $**, Baie (. Roca ' %reptul civil"parte general persoan &izic i persoan .uridic, Chiinu, $**, Bloenco A. %rept civil / parte special / contracte, Chiinu, $**) Ci0il %orin %rept civil / contractele speciale Chiinu, $**). 2345678 9236:;6<=>?7 @368?A, B?=>86, 1 #. C?D=E?F, G6=4DH78 9236:;6<=>?7 @368?A, B?=>86, 1 #. 234<H>? 9G<75<7E?3I?8J7 =;7D>4A, KLMJ, 1 !.

1. $. ). ,. 1.

Te a ! " #o$iu%i ge%e&ale des'&e d&e'tul a(ace&ilo& 'oOiunea i caracteristica general a dreptului a&acerilor RelaOiile .uridice care &ac obiectul de studiu al dreptului a&acerilor Pzvoarele dreptului a&acerilor (ubiecOii dreptului a&acerilor D&e'tul / nite nor0e de co0portare care sunt elaborate de stat, care regle0enteaz relaOiile din societate pentru eQecutare, iar Rn caz de necesitate pot &i aplicate sancOiuni. (iste0a dreptului oricrui stat nu0it dreptul pozitiv se R0part Rn $ categoriiS drept public i drept privat. D&e't 'ublic / totalitatea de ra0uri ce regle0enteaz relaOii care apae Rn legtur cu interesul societOii Rn general i interesul statului. %reptul public includeS drept constituOionalT drept ad0inistrativT drept penalT drept internaOional public. D&e't '&ivat / totalitatea de ra0uri ce regle0enteaz relaOii care apar Rntre persoane particulare, unde &iecare Ri are interesul su privat. PncludeS
1

drept civil drept co0ercialT drept &a0ilialT dreptul 0unciiT drept internaOional privatT

drept econo0ic drept co0ercial internaOionalT drept bancar. %reptul econo0ic este o subra0ur a dreptului civil, adic este de natur privat, care Rn acelai ti0p nu are o independenO total, deoarece conOine ele0ente din 0ai 0ulte ra0uri de drept, inclusiv publice. %reptul econo0ic este o ra0ur interdisciplinar, adic conOine nor0e din 0ai 0ulte discipline .uridice. Un acelai ti0p dreptul econo0ic 0ai 0ult se evidenOiaz ca o disciplin de studiu i nu ca o ra0ur de drept. Ventru a realiza o a&acere co0ercial orice persoan este nevoit s intre Rn di&erite relaOii de natur di&erit, atRt public, cRt i privat. (pre eQe0plu pentru a des&ura o a&acere econo0ic este necesar de trecut 0ai 0ulte etape printre careS " 0ai RntRi se Rnregistreaz la Ca0era Unregistrri de stat / relaOii de natur ad0inistrativ bazate pe subordonarea agenOilor econo0ici &aO de organul de stat. " Rncheierea contractelor cu viitorii parteneri care este o tranzacOie civil, de natur privat. " eQecutare condiOiilor contractuale prin livrarea 0r&urilor WRncheie0 contract de transport, eQecutare de lucrri i achit0 contravaloarea 0r&urilor prin bnci. (unt obligaOiuni de natur privat.X " achit0 i0pozitele i salariile la salariaOi. D&e'tul eco%o ic este o disci'li%) de studii i%te&&a u&al) ca&e co%$i%e %o& e *u&idice ce &egle e%teaz) &ela$iile de %atu&) '&ivat) di% do e%iul co e&$ului +% se%s la&g +% s'ecial &ela$ii ce $i% de o&ga%iza&ea, activitatea -i lic.ida&ea +%t&e'&i%de&ilo&, '&ecu -i &ela$ii '&ivi%d +%c.eie&ea t&a%zac$iilo& eco%o ice -i alto& &ela$ii cu o&ga%e statale -i 'e&soa%e (izice/ $. Ybiectul de studiu al dreptului econo0ic const din totalitatea de relaOii ce sunt regle0entate i studiate de aceast disciplin. Zoate relaOiile din dreptul econo0ic trebuie s posede ur0toarele particularitOiS " relaOia se caracterizeaz prin egalitate .uridic a prOilor Wnici una din prOile contractate nu se supune celeilalte.X " Rn unele cazuri Rn dreptul econo0ic este prezent principiul subordonrii Rn &aOa organelor de stat . " scopul tranzacOiilor econo0ice este obOinerea pro&itului . " Rn cadrul tranzacOiilor din dreptul econo0ic este prezent echivalenOa prestaOiilor W&iecare parte d i ia ceva Rn loc.X RelaOiile care &ac obiectul de regle0entare a dreptului econo0ic suntS RelaOii dintre asociaOii, Rntreprinderi privind organizarea, activitatea, gestionarea i lichidarea Rntreprinderii.
$

RelaOiile dintre toate categoriile de agenOi econo0ici ce Oine ne0i.locit de activitatea co0ercial privind Rncheierea contractelor i eQecutare lor. Aceste relaOii sunt regle0entate de dreptul civil i se bazeaz pe egalitatea .uridic a prOilor. RelaOiile dintre agenOii econo0ici i organele statale Rn ceea ce privete necesitatea Rnregistrrii, obOinerea licenOei, autorizaOiei ect. (e bazeaz pe subordonarea Rn &aOa organelor de stat . RelaOiile dintre agenOii econo0ici i organele de control &iscale Rn legtur cu necesitatea achitrilor i0pozitelor i altor plOi, prezentarea drilor de sea0, e&ectuarea controalelor etc. Aceste relaOii la &el sunt bazate pe subordonarea i se regle0enteaz de dreptul &iscal, va0al. RelaOiile dintre agenOii econo0ici i persoanele &izice Rn ceea ce privete tranzacOiile civile dintre acestea Wcontracte de vRnzare"cu0prare, R0pru0ut, arendX, precu0 i relaOiile ce apar Rn legtur cu Rnclcarea drepturilor consu0atorilor. RelaOiile ce apar Rntre ad0inistraOiile agenOiilor econo0ici i salariaOi, Rn legtur cu Rncheierea i des&acerea contractului de 0unc, regle0entate aceste relaOii de dreptul 0uncii. ). Vrin izvor de drept se RnOelege &or0a de eQpri0are a nor0elor .uridice. Un dreptul a&acerilor sunt ur0toarele categorii de izvoareS a. [egile. b. Acte subordonate legilor. c. Ybiceiul .uridic. d. \zanOele co0erciale uni&or0e. e. Vractica .udiciar i arbitral. [egile sunt izvoarele principale"n dreptul a&acerilor i sunt ur0toareleS " Codul civil Rntrat Rn vigoare Rn $**). " Codul (iscal,va0al. " [egea cu privire la antreprenoriat i Rntreprinderi. [egea cu privire la lesing, [egea cu privire la (ocietOile pe acOiuni, [egea insolvabilitOii. " [egea cu privire la contractul de vRnzare a 0r&urilor.

Actele subordonate legilorS hotr]ri de guvern, parla0ente, decrete, regula0ente, instrucOiuni care sRnt elaborate, Rn concordanO cu legile Rn scopul eQecutrii i interpretrii legilor. aX Obiceiul juridic / const din nite nor0e de co0portare statornicite pe un anu0it teritoriu i aplicate de o anu0it populaOie Rn virtutea utilizrii Rndelungate i repetate WperiodicX i care regle0enteaz nite relaOii din societate Wbate0 pal0aX. Ybiceiul / cel 0ai vechi izvor de drept nescris. Uza%$ele co e&ciale u%i(o& e au aprut Rn rezultatul studierii di&eritor obiceiuri .uridice din di&erite localitOi i care din necesitate au &ost uni&icateWau devenit unice pentru toOiX. \zanOele au &ost uni&icate de ctre organizaOii co0erciale speciale "Ca0era internaOional de Co0erO de la Varis. ^a a elaborat uzanOa ca P'CYZ^RM( .Alt organ este Pnstitutul internaOional pentru uni&icarea %reprtului Vrivat. \zanOele uni&or0e ca izvoare au ur0toarele particularitOiS " nu sunt obligatorii pentru prOi, Rna&ar de cazul cRnd prOile indic aplicarea acestora direct Rn contract. " cRnd este nevoie prOile pot 0odi&ica conOinutul uzanOei Rn dependenO de necesitate. bX Practica judiciar / un izvor de drept supli0entar care include hotr]rile .udectoreti, adoptate de ctre instanOele uni stat. Un republica 0oldova practica .udiciar apare sub &or0a de hotr]ri eQplicative ale CurOii (upre0e de _ustiOie, pe anu0ite categorii de cauze. `otr]rile au aprut Rn rezultatul eQistenOei divergenOelor la RnOelegerea legislaOiei, 0ai ales c]nd se re&er la cazuri si0ilare cu hotr]ri &inale di&erite. Ast&el, Curtea supre0 eQplic 0odul de aplicare i interpretare al legislaOiei i d reco0andaOii cu0 ar trebui s se procedeze. Un siste0ul de drept a0erican"englez, practica .udiciar, nu0it precedent .uridic, este obligatoriu, adic la e0iterea unor hotr]ri de .udecat .udectorul se
)

bazeaz nu nu0ai pe legi scrise, ca la noi, dar i pe hotr]ri de .udecat pronunOate anterior pe cazuri ase0ntoare. 0ubiectele d&e'tului a&acerilor 1% D&e'tul a&acerilor su%t subiecte toate 'esoa%ele ca&e 'a&tici') la &ela$ii *u&idice eco%o ice/ Cu%oa-te u& )toa&ele catego&ii de subiecte ale d&e'tului eco%o ic" Versoana &izica ca subiect individualT Versoana .uridic ca subiect colectivT (tatul ca subiect special prin inter0ediul organelor i organizaOiilor saleT Pe&soa%a (izica este o0ul, privit individual. Ca persoane &izice suntS cetOenii RM, apatrizii, cetOenii strini. Co%(o& Codului civil al RM 2 'e%t&u ca s) (ie &ecu%oscut) ca subiect al d&e'tului o&ice 'e&soa%) (izic) trebuie s posede capacitate .uridic, care include ca'acitatea de (olosi%$) -i ca'acitatea de e3e&ci$iu. Ca'acitatea de (olosi%ta a persoanei &izice este posibilitatea acesteia de a avea drepturi si obligatii econo0ice. ^a apare din 0o0entul naterii i Rl RnsoOete pe o0 toat viaOa, Rnceteaza odata cu 0oartea. Capacitaea de &olosinO include dreptul la viaO, dreptul de proprietate asupra bunurilor, dreptul de a se deplasa liber, dreptul de a se ocupa cu orice activitatea ect. 'i0eni nu poate &i lipsit de aceast capacitate, dar poate &i li0itat nu0ai Rn condiOiile legii i de organele co0petente Rn cazulS " privrii de libertate i nterzicerii de a se ocupa cu o pro&esiune Wdup legea penal sau ad0inistrativX , i lipsirea de drepturi printeti Wdup legea civilX. Ca'acitate de e3e&citiu este aptitudinea persoanei &izice ca prin acOiunile sale s obOin drepturi econo0ice, i s"i asu0e personal obligatii. Aceasta include posibilitatea de a se0na acte .uridice econo0ice Wde valoare i0portantX, inclusiv contracte de orice gen i alte acOiuni care genereaz drepturi i obligaOii. Capacitatea deplina de eQercitiu survine la virsta de 11 ani. Un cazul cstoriei 0inorul poate dobRndi capacitate deplina de eQercitiu din acest 0o0ent. %es&acerea casatoriei nu a&ecteaza capacitatea deplina de eQercitiu a persoanei. Versoanele care au R0plinit virsta de 1! ani poat &i recunoscute ca avind capacitate de eQercitiu deplina daca lucreaza Rn baza unui contract de 0unca sau, cu acordul parintilor, adoptatorilor sau curatorului, practica activitate de intreprinzator. Minorii in virst de la 1, ani pot Rncheia acte .uridice cu incuviintarea parintilor, adoptatorilor sau a curatorului. ^i au dreptul &ara consi0ta0intul acestoraS sa dispuna de salariu, bursa i de alte venituri propriiT sa eQercite dreptul de autor asupra unei lucrari stiinti&ice, literare sau de arta, asupra unei inventii sau unui alt rezultat al activitatii intelectuale aparate de legeT sa &aca depuneri in bnci si sa dispuna de ele con&or0 legiiT Li ita&ea 'e&soa%ei (izice i% ca'acitatea de e3e&citiu 'oate avea loc , Rn ur0a consu0ului abuziv de alcool sau consu0ului de droguri si de alte substante psihotrope, care Rnrautatesc starea 0ateriala a &a0iliei sale Aceast li0itare se &ace la &el de catre instanta de .udecata. Asupra acestei persoane se instituie curatela. Aceast persoana are dreptul sa incheie acte .uridice cu privire la dispunerea de patri0oniu, sa pri0easca si sa dispuna de salariu, de pensie sau de alte tipuri de venituri doar cu acordul curatorului. Versoana &izic poate &i li'sit) de ca'acitatea de e3e&ci$iu Wdeclarata ca incapabila X nu0ai de ctre instanOa de .udecat Rn ur0a unei tulburari psihice Wboli 0intale sau de&iciente 0intaleX cRnd nu poate constientiza sau diri.a actiunile sale . Asupra ei se instituie tutela, care are gri. de persoan i
,

gestioneaz bunirile sale. Actele .uridice in nu0ele persoanei &izice declarate incapabile se incheie de catre tutore. Yrice persoana &izica are dreptul la %u ele stabilit sau dobindit potrivit legii. 'u0ele cuprinde nu0ele de &a0ilie si renu0ele, iar in cazul prevazut de lege, si patroni0icul. Un acelai ti0p persoana are dreptul la respectul nu0elui sau. Cel care utilizeaza nu0ele altuia poart raspundere de toate pre.udiciile care rezulta din aceasta . Do iciliul persoanei &izice este locul unde aceasta Rsi are locuinta statornica sau principala. (e considera ca persoana isi pastreaza do0iciliul atita ti0p cit nu si"a stabilit un altul. Resedinta persoanei &izice este locul unde isi are locuinta te0porara sau secundara. %o0iciliul 0inorului in virsta de pina la 1, ani este la parintii sai sau la acel parinte la care locuieste per0anent. Versoana &izica poate &i declarata disparuta &ara veste daca lipseste de la do0iciliu cel putin un an din ziua pri0irii ulti0elor stiri despre locul a&larii ei. %isparitia se declara de instanta de .udecata la cererea persoanei interesate. Un cazul cRnd persoana lipsete 0ai 0ult de ) ani de la do0iciliul sau lipsesc stiri despre locul unde se a&la sau dupa ! luni daca a disparut in i0pre.urari ce prezentau o pri0e.die de 0oarte sau dac sunt 0otive a presupune ca a decedat in ur0a unui anu0it accident atunci ea 'oate (i decla&ata decedata la &el prin hotarire a instantei de .udecata. Versoana &izica are dreptul sa practice activitate de intreprinzator, &ara a constitui o persoana .uridica, din 0o0entul inregistrarii de stat in calitate de intreprinzator individual sau in alt 0od prevazut de lege. $.Pe&soa%a *u&idic) este considerat Rn esenO un subiect colectiv al dreptului econo0ic, cu toate c Rn legislaOie de.a este regle0entat posibilitate Rn&iinOrii persoanelor .uridice unipersonale , adic ca unic &ondator i proprietar este o persoan &izic. Pe&soa%a *u&idica este organizaOia care are un patri0oniu distinct si raspunde pentru obligatiile sale cu acest patri0oniu, poate sa dobindeasca si sa eQercite in nu0e propriu drepturi patri0oniale si personale nepatri0oniale, sa"si asu0e obligatii, poate &i recla0ant si pirit in instanta de .udecata. %in de&iniOie pute0 deduce ele0entele constitutive ale persoanei .uridice i anu0eS are un patri0oniu distinct de cel al proprietarilor Rn relaOiile cu alte persoane pentru obligatiile sale poart raspundere cu Rntreg patri0oniul, adic activitatea o des&oar pe riscul i contul propriuT activeaz din nu0e propriu Wsub denu0irea sa de &ir0X obOinRnd drepturi i obligaOii patri0oniale si personale nepatri0oniale, poate &i recla0ant si pirit in instanta de .udecata. " " (e cunosc 0ai 0ulte categorii de persoane .uridiceS de drept public, la care se re&er organele stataele i alte organizaOii cu caracte public sau de drept privat, la care se re&er societOile co0erciale i orgsanizaOiile obteti Zoate acestea in relaOiile econo0ice, sint situate pe pozitii de egalitate. Versoanele .uridice de drept privat pot aveaS " " scop co0ercial si " scop neco0ercial. Capacitatea de &olosinta a persoanei .uridice se dobindeste la data inregistrarii de stat si inceteaza la data radierii ei din registrul de stat. Versoana .uridica cu scop co0ercial poate des&asura orice activitate neinterzisa de lege, chiar daca nu este prevazuta in actul de constituire. Versoana .uridica cu scop neco0ercial poate des&asura nu0ai activitatea prevazuta de lege si de actul de constituire.
+

Capacitatea de eQercitiu a persoanei .uridice este eQercitat de la data constituirii, drepturile si isi eQecuta obligatiile prin ad0inistrator. Au calitatea de ad0inistrator persoanele &izice care, prin lege sau prin actul de constituire, sint dese0nate sa actioneze, in raporturile cu tertii, individual sau colectiv, in nu0ele si pe sea0a persoanei .uridice. Pe&soa%a *u&idica activeaza in baza contractului de constituire sau in baza contractului de constituire si a statutului, sau doar in baza statutului. Versoana .uridica se considera constituita in 0o0entul Rnregistrrii ei de stat. Pn actul de constituire al societOii co0erciale trebuie sa se indiceS nu0ele, locul si data naterii, do0iciliul, cetatenia si datele din actul de identitate al &ondatorului persoana &izicaT denu0irea, sediul, naOionalitatea, nu0rul de Rnregistrare al &ondatorului persoana .uridicaT bX denu0irea societOiiT cX obiectul de activitateT dX participatiunile asociatilor, 0odul si ter0enul lor de varsareT eX valoarea bunurilor constituite ca participatiune in natura si 0odul de evaluare, daca au &ost &acut e ase0enea aporturiT &X sediulT gX structura, atribuOiile, 0odul de constituire si de &uncOionare a organelor societatiiT hX 0odul de reprezentareT iX &ilialele si reprezentantele societOiiT .X alte date, stabilite de lege pentru tipul respectiv de societate. Versoana .uridica participa la raporturile .uridice nu0ai sub denu0ire proprie, stabilita prin actele de constituire si Rnregistrat in 0odul corespunzator. Versoana .uridica nu poate &i inregistrata daca denu0irea ei coincide cu denu0irea unei alte persoane .uridice inregistrate de.a. Versoana .uridica are un sediu, indicat in actele de constituire. (tabilirea si schi0barea sediului sint opozabile tertilor din 0o0entul inregistrarii de stat. Adresa postala a persoanei .uridice este cea de la sediu. Versoana .uridica poate avea si alte adrese pentru corespondenta. Versoana .uridica raspunde pentru obligatiile sale cu tot patri0oniul ce ii apartine. (tatul si unitatile ad0inistrativ"teritoriale participa la raporturile .uridice econo0ice pe pozitii de egalitate cu celelalte subiecte de drept.

Te a 2 " !/ 2/ 4/ 5/ 6/ 7/ 8/

Activitatea de A%t&e'&e%o&iat +% RM

#o$iu%ea -i ca&acte&istica a%t&e'&e%o&iatului +% RM Activitate i%dividual) de a%t&e'&e%o&iat 1%t&e'&i%de&ile cu statut de societate co e&cial) Alte (o& e de +%t&e'&i%de&i O&ga%iza&ea -i '&ocedu&a +%&egist&)&ii +%t&e'&i%de&ilo& 1%ceta&e activit)$ii +%t&e'&i%de&ilo& P&ocedu&a de i%solvabilitate !/ Antreprenoriat este activitatea de &abricare a producOiei, eQecutare a lucrrilor i prestare a serviciilor, des&urat de cetOeni i de asociaOiile acestora Rn 0od independent, din proprie iniOiativ, Rn nu0ele lor, pe riscul propriu i sub rspunderea lor patri0onial cu scopul de a"i asigura o surs per0anent de venituri. Antreprenor poate &iS "orice cetOean al Republicii "orice cetOean strin sau apatrid, " grupuri de cetOeni " orice persoan .uridic sau &izic . (tatul i organele ad0inistraOiei public locale sRnt antreprenori speciali. aor0a organizatorico".uridic a activitOii de antreprenoriat este Rntreprinderea. Activitate de antreprenoriat e regle0entat de S Codul Civil din $**$ Rntrat Rn vigoare la 1$.*!.$**) " Regula e%tul societ)$ilo& eco%o ice a'&obat '&i% 9ot :uv %& 600 !0/0;/!;;! [ege cu privire la Rnregistrarea de stat a Rntreprinderilor i organizaOiilor 1$!+b *+.1*.$*** Monitorul Oficial 31-34/109, 22.03.2001 LE:E 'r. $$* din 1 .1*.$**# '&ivi%d +%&egist&a&ea de stat a 'e&soa%elo& *u&idice -i a +%t&e'&i%z)to&ilo& i%dividuali S )*.11.$**# Rn Monitorul Y&icial 'r. 11,"11# art 'r S #11 %ata intrarii in vigoare S )*.*+.$**1 [^-^A RM cu privire la antreprenoriat i Rntreprinderi 'r.1,+"cPP din *).*1. $ Monitor Y&icial nr.$b)) din $1.*$.1 ,. Untreprinderea, con&or0 legii 0enOionate, are statut de persoan .uridic sau de persoan &izic, intreprinderea"persoan .uridic i Rntreprinderea"persoan &izic au aceleai drepturi i obligaOii, cu eQcepOia rspunderii patri0oniale pentru obligaOiile lor. Uns Codul Civil nou nu 0ai conOine aceast clasi&icare i denu0ete toate &or0ele de Rntreprinderi WRna&ar de Rntreprinderile individualeX / societ)$i co e&ciale/

Codul civil de(i%e-te societatea co0erciala ca o organizaOie co0erciala cu capital social constituit din participatiuni Wcote prOiX ale &ondatorilor W0e0brilorX. aor0ele organizatorico".uridice ale RnreprinderilorS aX Rntreprindere individualT bX societate Rn nu0e colectivT cX societate Rn co0anditT dX societate pe acOiuniT eX societate cu rspundere li0itatT &X cooperativ de producOieT gX Rntreprindere de stat i Rntreprindere 0unicipal.
#

%eoarece [egea cu privire la antreprenoriat i Rntreprinderi poate &i aplicat Rn 0sura Rn care nu contravine Codului civil Rn continuare vo0 analiza esenOa .uridic i &or0ele de Rntreprinderi prevzute de aceast lege cu concretizrile &cute de Cod

Untreprinderea devine subiect de drept din 0o0entul Rnregistrrii de stat Rn Registrul co0erOului . Antreprenorul poate trans0ite, pe baz de contract atribuOiile de gestionare a Rntreprinderii " a%age&ului--e( <di&ecto&= Contractul dintre acetia conOineS " drepturile i obligaOiile reciproce ale prOilor, relaOiile de ordin &inanciar, rspunderea pentru ne eQecutarea obligaOiilor asu0ate. 1%t&e'&i%de&ea, a&e d&e'tul" s practice orice activitate de antreprenoriat cu eQcepOia celor interzise de lege.T s procure de la alte persoane bunuri Rn scopul des&urrii activitOii co0ercialeT s deschid conturi la banc s anga.eze Rn baz de contract i s concedieze lucrtoriiT s &ie agent al relaOiilor econo0ice eQterne. 1%t&e'&i%de&ea este obligat)" s asigure calitatea cuvenit a 0r&urilor &abricate Wa lucrrilor i serviciilor prestateXT s obOin, dup caz, licenOe de stat pentru genul de activitateT s Rncheie contracte de 0unc cu anga.aOii, s se achite cu bugetul public naOional, anga.aOii, creditorii, s asigure condiOii nor0ale de 0unc, respectarea tehnicii securitOii etc T s e&ectueze asigurarea social i alte tipuri de asigurare obligatorie a lucrtorilor anga.aOiT Ventru des&urarea activitOilor interzise pe teritoriul RM sau a activitOii &r licenO de stat, Rntreprinderea rspunde Rn 0ri0ea pro&itului realizat Rn ti0pul cRt a durat aceast Rnclcare i i se aplic a0end Rn aceeai 0ri0e. 2/ Untreprinderea individual este Rntreprinderea care aparOine persoanei &izice, cu drept de proprietate privat, sau 0e0brilor &a0iliei acestuia, cu drept de proprietate co0un. Vatri0oniul U.P. se &or0eaz pe baza bunurilor cetOeanului si este inseparabil de bunurile persoanele ale antreprenorului. Untreprinderea individual are statut de persoan &izic, dar este subiect deplin al activitOii de antreprenoriat. Ventru obligaOiile sale U.P. rspunde patri0oniul su, iar aondatorul rspunde neli0itat cu averea personal, cu eQcepOia bunuri care, con&or0 legislaOiei Rn vigoare, nu &ac obiectul ur0ririi WaneQa 1 din Codul de Vrocedur Civil redacOia a. 1 !,X. Me0brii &a0iliei antreprenorului dac sunt &ondatori ai aceste Rntreprinderi rspund neli0itat si solidar pentru obligaOiile Rntreprinderii cu Rntreg patri0oniul lor, eQcept]ndu"se acele bunuri care, nu pot &i ur0rite. U.P. se constituie i activeaz Rn baza %eciziei de (o%da&ea +%t&e'&i%de&ii, se0nat de ctre &ondator. `otrRrea trebuie s conOinS
1

aX %enu0irea de air0a a Rntreprinderii, ea trebuie s includ cuvintele dRntreprindere individuald sau dU.P.d, precu0 i nu0ele &ondatorului. bX nu0ele, prenu0ele data naterii, cetOenia, do0iciliul cetOeanului"&ondatorT cX sediul RntreprinderiiT eX data Rn&iinOrii RntreprinderiiT &X genurile principale de activitate a RntreprinderiiWde obicei se indica cinci genuriXT gX condiOiile reorganizrii i lichidrii Rntreprinderii. Versoana &izic ca antreprenor particular poate des&ura activitate de antreprenoriat i &r Rnregistrarea de (tat , adic poate activa Rn baza 'ate%tei de a%t&e'&e%o&/ Activitaea dat este regle0entat de [^-^A cu privire la patenta de intreprinzator 'r. )"cPe din 1+.*#. 1, MY al R.M. nr.#$"#) din *!.*1.1 1 Vatenta de intreprinzator, este un certi&icat no0inativ, ce atesta dreptul de a des&asura genul de activitate de intreprinzator indicat in ea in decursul unei anu0ite perioade de ti0p. Vatenta contine ur0atoarele ele0enteS seria si nu0arul patenteiT nu0ele, do0iciliul, codul &iscal i &otogra&ia titularului patenteiT genul de activitate, locul de des&asurare a activitatiiT durata patentei si 0entiunile despre prelungirea eiT cuponul, ca dovada a achitarii taQei pentru patenta. Zitular de patenta poate &i orice persoan &izic cu capacitate de eQercitiu, si are dreptul sa des&asoare activitate de intreprinzator. Vatenta se elibereaza pentru unul din genurile de activitate indicate Rn lege i este valabila nu0ai pentru titularul ei si nu poate &i trans0isa altei persoane. Activitatea Rn baza patentei nu necesit inregistrarea de stat si pri0irea licentei. Zitularului patentei nu prezent darile de sea0a &inanciare si statistice, tinerea evidentei contabile si &inanciare, e&ectuarea operatiilor de casa si decontarilor. Un relatiile legate de activitatea sa titularul patentei actioneaza Rn nu0ele sau i raspunde pentru obligatiile sale cu averea personal. / / / / / / / %eOintorul patentei este obligatS sa respecte nor0ele sanitare, nor0ele de protectie contra incendiilor, sa aiba docu0entele pri0are de provenienta a 0ar&iiS &actura de eQpeditie, chitanta de percepere a taQei va0ale sau actul de achizitie a 0ar&urilorT sa activeze nu0ai Rn locurile per0iseT sa respecte drepturile si interesele consu0atorilorT sa a&iseze patenta sau copia ei, autenti&icata de notar, intr"un loc vizibil la locurile unde activez. Zitularul patentei nu este in dreptS sa anga.eze lucratoriT sa incheie tranzactii cu intreprinderea individuala al carei &ondator este el sau careva dintre 0e0brii &a0iliei sale, cu societatea in nu0e colectiv ori in co0andita, al carei asociat cu raspundere deplina este el sau careva dintre 0e0brii &a0iliei sale. %oi sau citiva titulari de patente se pot asocia in scopul des&asurarii in co0un a activitatii de intreprinzator, in baza contractului de activitate in co0un. %urata activitatii des&asurate in baza patentei se include in vechi0ea in 0unca a titularului patentei. (olicitantul patentei depune cerere la inspectoratul &iscal teritorial unde isi are do0iciliul sau la locul activitatii preconizate. Pn anu0ite cazuri solicitantul depune cererea la pri0aria respectiva.

/ / / / /

U0preuna cu cererea, pentru activitatea ce necesit cunotinOe speciale solicitantul prezinta copii de pe certi&icat, diplo0a, alte acte ce con&ir0a nivelul de cali&icare. Un anu0ite cazuri pentru des&asurarea unor genuri de activitate este necesara autorizatia autoritatii ad0inistratiei publice locale. Vatenta se elibereaza pe o durata de o luna sau, la dorinta solicitantului, pe o durata 0ai 0are. P0punerea &iscala a titularului patentei se e&ectueaza sub &or0a de taQa pentru patenta, care include i0pozitul pe venit, i0pozitul pentru &olosirea resurselor naturale taQa pentru a0plasarea unitatilor co0erciale, taQa pentru a0ena.area teritoriului, taQa pentru dreptul de a presta servicii la transportarea calatorilor, precu0 si de&alcarile in bugetul asigurarilor sociale de stat. Alte i0pozite, taQe si incasari se platesc de titularul patentei pe principii generale. ZaQa lunara pentru patenta este prevazuta in aneQa la prezenta lege si se percepe in cuantu0ul stabilit pentru localitatea unde se va des&asura activitatea de intreprinzator. ). %eoarece Codul civil nu0ete Rntreprinderile societOi co0erciale vo0 analiza statutul acestora , dar cu re&erire la [egea privind Rntreprinderile i antreprenoriatul. Un categoria societOilor se atribuie S societate Rn nu0e colectiv, societate Rn co0andita, societate cu rspundere li0itata si societate pe acOiuni. 1. 0ocietatea +% %u e colectiv reprezint o Rntreprindere &ondat de dou i 0ai 0ulte persoane .uridice i WsauX persoane &izice care i"au asociat bunurile Rn scopul de a obOine pro&it. (ocietate in nu0e colectiv se &ondeaz si activeaz Rn baza actului de constituire Rncheiat Rntre &ondatori. Actul de constituire conOineS nu0ele, do0iciliul &ondatorului persoana &izica ibsau denu0irea, sediul, nu0rul de Rnregistrare al &ondatorului persoana .uridicaT denu0irea societOiiT genurile de activitateT 0ri0ea i conOinutul capitalului social al societOii si 0odul depunerii aporturilorT ter0enul lor de vrsareT valoarea bunurilor depuse Rn capitalul social Rn natura i 0odul de evaluareT sediulT structura, atribuOiile, 0odul de constituire si de &uncOionare a organelor societOiiT 0ri0ea i 0odalitatea de 0odi&icare a cotelor de participare a &ondatorilorT rspunderea 0e0brilor pentru Rnclcarea obligaOiilor de depunere a aporturilorT procedura de adoptare a hotr]rilor de c]tre asociaOiT procedura de ad0itere a noilor asociaOiT te0eiurile si procedura de retragere si eQcludere a asociatului din societate. Ventru obligaOiile societOii toOi asociaOii poart rspundere solidar i neli0itat cu Rntreg patri0oniul lor, cu eQcepta bunurile care, Rn con&or0itate cu legislaOia Rn vigoare, nu &ac obiectul ur0ririi.
1*

(ocietatea Rn nu0e colectiv nu poart rspundere pentru obligaOiile asociaOilor care nu sRnt legate de activitatea acesteia. Conducerea societOii Rn nu0e colectiv se eQercit prin acordul tuturor 0e0brilor. %reptul de a reprezenta societatea in nu0e colectiv Rl au toOi 0e0brii ei unul sau 0ai 0ulOi. eeniturile si pierderile ('C se repartizez Rntre 0e0brii ei proporOional cotelor depuse. $. 0ocietatea +% co a%dit) W(CX reprezint o Rntreprindere &ondat de dou i 0ai 0ulte persoane .uridice i WsauX persoane &izice care des&oar co0ercial Rn baza actului de constituire. Actul de constituire al (C conOine aceleai 0enOiuni ca i actul (ocietOii Rn nu0e colectiv. (ocietatea Rn co0andit are Rn co0ponenOa sa cel puOin un co0anditat i un co0anditar. Ventru obligaOiile societOii co a%dita$ii poart rspundere solidar neli0itat cu Rntreg patri0oniul lor, iar co a%dita&ii rspund cu nu0ai cu capitalul investit. Conducerea ('C se eQercita de ctre co0anditaOi. Co0anditarii nu au dreptul sa participe la conducerea si ad0inistrarea ('C,. Co0anditarul are dreptulS aX sa pri0easc venituri proporOional cu cota investitT bX sa cunoasc drile de sea0a &inanciare ectT VarticularitOile Rn&iinOrii, &uncOionrii i Rncetrii activitOii societOii Rn co0andit sRnt regle0entate de legislaOia privind societOile co0erciale WRegula0entul societOilor econo0ice 1*.* .1 1X, Codul Civil precu0 i de actul de constituire Wde societateX. ). 0ocietatea 'e ac$iu%i W(AX este Rntreprinderea capitalul social al crei este R0prOit pe acOiuni. AcOiunile societarii care se Rn&iinOeaz vor &i plasate nu0ai intre &ondatori. 'u0rul acOionarilor societOii, nu poate &i 0ai 0ic decit +*. (ocietatea este Rn drept sa des&oare orice activitate ne interzise de legislaOie. Activitate (A este regle0entat de Legea RM privind societile pe aciuni Nr.1134 !""" din #$.#4.%& Ventru obligaOiile sale (A poart rspundere cu toat averea sa iar acOionarii rspund nu0ai Rn li0itele acOiunilor la care sau abonat. Un procesul de activitate (A e0ite hRrtii de valoare S acOiuni i obligaOiuni. Ac$iu%ea este docu0entul, ce atesta dreptul proprietarului WacOionaruluiX de a participa la conducerea societOii, de a pri0i dividende, precu0 si o parte din bunurile societOii Rn cazul lichidrii acesteia. AcOiunile pot &i S ordinare si pre&erenOiale. Ac$iu%ea o&di%a&a con&er proprietarului ei dreptul la un vot in adunarea generala a acOionarilor, dreptul de a pri0i o cota"parte din dividende si o parte din bunurile societarii in cazul lichidrii acesteia. Ac$iu%ea '&e(e&e%$iala da proprietarului ei drepturi WprivilegiiX de pri0i dividende &iQate AcOiunea pre&erenOiala nu da drept de vot proprietarului ei, daca statutul nu prevede alt&el. Obligatiu%ea atesta dreptul proprietarului lui WobligataruluiX de a pri0i su0a depus si dobRnda &iQa Rn 0ri0ea si Rn ter0enul stabilit. Ybligatarii apar in calitate de creditori ai societOii. aX bX Ca docu0ent de constituire ale societarii este actul de co%stitui&e al societOii care va cu'&i%de" nu0ele &ondatorilor, do0iciliul, cetOenia denu0irea societOii, tipul si sediul eiT cX scopul si genurile de activitate al societOiiT dX 0ri0ea capitalului socialT eX clasele si nu0rul de acOiuni plasate la Rn&iinOarea societOiiT &X su0a, 0odul si ter0enele de plata a acOiunilor achiziOionate de &ondatoriT hX 0odul si ter0enele de pregtire si de tinere a adunrii generale dX clasele si nu0rul de acOiuniT
11

eX drepturile si obligaOiile acOionarilorT gX structura, atribuOiile, 0odul de constituire si de &uncOionare a organelor de conducere hX 0odul de luare a hotr]rilor de ctre organele de conducere ale societOii, iX 0odul si ter0enele de pregtire si tinere a adunrii generale a acOionarilorT .X 0odul de creare si de utilizare a capitalului de rezervaT fX te0eiurile si 0odul de reorganizare sau lichidare a (A. aX bX cX dX an. ^a are ur0toarele atribuOii eQclusiveS aX aprob statutul societarii sau 0odi&icrile si co0pletrile bX hotrte cu privire la 0odi&icarea capitalului social, cX aproba regula0entul consiliului, co0isiei de cenzori i alege 0e0brii lui dX con&ir0a organizatia de audit eX aproba darea de sea0a anuala a consiliului si a co0isiei de cenzoriT &X hotrte repartizarea pro&itului anual, inclusiv plata dividendelor anuale, gX hotaraste reorganizarea sau lichidarea (A ectT Co%siliul societ)$ii reprezinta interesele acOionarilor Rn perioada dintre adunrile generale si, in li0itele atribuOiilor sale, eQercita conducerea generala si controlul asupra activitOii societOii. Consiliul societOii este subordonat adunrii generale a acOionarilor. Consiliul societOii are ur0toarele atribuOii S aX decide convocarea adunrii generale a acOionarilorT bX con&ir0a registratorul societOii cX decide repartizarea pro&itului net, &olosirea capitalului de rezerva si a celui supli0entarT dX aproba &ondul sau nor0ativele de retribuire a 0uncii personalului societOiiT eX decide in orice alte proble0e prevazute de prezenta lege si destatutul societOii. %e co0petenta o&ga%ului e3ecutiv Oin toate chestiunile de conducere a activitOii curente a societOii, cu eQcepOia chestiunilor ce Oin de co0petenta adunrii generale a acOionarilor sau ale consiliului societOii. Yrganul eQecutiv al societOii asigura Rndeplinirea hotaririlor adunrii generale a actionarilor, deciziilor consiliului societOii Co isia de ce%zo&i a societOii eQercita controlul activitatii econo0ico"&inanciare a societOii si se subordoneaz nu0ai adunrii generale a acOionarilor. O&ga%ele de co%duce&e ale 0A sintS adunarea generala a acOionarilorT consiliul directorilor sau consiliul observatorilor, organul eQecutivT co0isia de cenzori sau cenzorul, Adu%a&ea ge%e&ala este organul supre0 de conducere al societarii si se tine cel puOin o data pe

5 0ocietatea cu &)s'u%de&e li itat) W(R[X este Rntreprinderea &ondat de una sau 0ai 0ulte persoane .uridice i WsauX persoane &izice, care i"au asociat bunurile Rn scopul des&urrii Rn co0un a unei activitOi de antreprenoriat, sub aceeai &ir0. Un (R[ nu0rul asociaOilor nu poate &i 0ai 0are de +*. Capitalul statutar WsocialX subscris al societOilor este divizat Rn cote WprOiX ale asociaOilor. %rept docu0ente ce con&ir0 drepturile asociaOilor asupra cotelor subscrise sRnt " adeverinOa cotei de participaOie.
1$

/ / / / / / / / / / aX

(R[ poart rspundere pentru obligaOiile asu0ate cu Rntreg patri0oniul su. AsociaOii societOii poart rspundere pentru obligaOiile Rntreprinderii nu0ai Rn li0itele cotelor care le aparOin. Docu e%tul de co%stitui&e ale societOii este actul de co%stitui&e al societOii. Actul de societate va cu'&i%de" nu0ele, W&ondatorilor, do0iciliul WsediulX lor, cetOenia denu0irea (R[, si sediul eiT scopul si genurile de activitate al societOiiT 0ri0ea capitalului socialT su0a, 0odul si ter0enele de plata a cotelor de participareT drepturile si obligaOiile asociaOilorT structura, atribuOiile, 0odul de constituire &uncOionare i luare a hotrRrilor la organele de conducere 0odul si ter0enele de pregatire si tinere a adunarii generale 0odul de creare si de utilizare a capitalului de rezervaT te0eiurile si 0odul de reorganizare sau lichidare a (R[,

O&ga%ele de co%duce&e ale societ)$ii suntS adunarea generala a acOionarilor / &iecare asociat voteaz cu nu0rul de voturi proporOional cu cota de participare bX organul eQecutiv / director " reprezint interesele (R[ Rn relaOiile cu terOiiT cX co0isia de cenzori sau cenzorul (R[ este obligata sa &or0eze un capital de rezerva de cel puOin 1*g din cuantu0ul capitalului social. Capitalul de rezerva al (R[ poate &i &olosit doar la acoperirea pierderilor sau la 0a.orarea capitalului ei social.

,. Cooperativa este asociaOia benevola de persoane &izice si .uridice, organizata pe principii corporative in scopul &avorizrii si garantrii, prin acOiunile co0une ale 0e0brilor si, a intereselor lor econo0ice si a altor interese legale. Cooperativa poate &i Rn&iinOat de cel puOin + 0e0bri. Calitatea de 0e0bru de cooperativa o poate avea persoana &izica de la v]rst de 1! ani si persoana .uridica. Me0brul cooperativei poart rspundere 0aterial pentru obligaOiile CYYV Rn li0ita cotei de participare deOinute Rn patri0oniul ei, inclusiv partea nevarsata. Cooperativa se Rn&iinOeaz i activeaz Rn baza contractului dintre cooperatori i statutului. Pn statutul cooperativei trebuie sa se indiceS aX denu0ireaT bX obiectul de activitate si scopulT cX sediulT dX aporturile 0e0brilor in capitalul social, 0odul si ter0enul de vrsare a acestoraT eX prestaOia in bani sau in alte bunuri la care pot &i obligaOi 0e0brii, precu0 si natura si valoarea acestor prestaOiiT &X structura, atribuOiile, 0odul de constituire si de &uncOionare a organelor de conducere ale cooperativeiT gX 0odul de reprezentareT hX regulile de convocare a adunrii generale a 0e0brilorT iX &ilialele si reprezentantele societOiiT .X alte date stabilite de lege.
1)

Cooperativa are un capital social variabil. ^l reprezinta su0a tuturor participatiunilor 0e0brilor cooperativei in con&or0itate cu statutul ei. Yrganul supre0 de conducere al cooperativei este adunarea generala a 0e0brilor ei. Pn cooperativa cu peste +* de 0e0bri poate &i creat un consiliu de observatori, care va eQercita controlul asupra activitatii organelor ei eQecutive. Me0brii consiliului de observatori nu au dreptul sa activeze in nu0ele cooperativei Yrganele eQecutive ale cooperativei " consiliul de ad0inistratie si presedintele cooperativei " eQercita ad0inistrarea curenta si se subordoneaza consiliului de observatori si adunarii generale. Co0petenta organelor de conducere ale cooperativei si 0odul de e0itere a deciziilor se stabilesc de lege si de statutul cooperativei. %e co0petenta eQclusiva a adunarii generale tinS aX 0odi&icarea statutuluiT bX &or0area consiliului de observatori si ridicarea i0puternicirilor 0e0brilor lui, atribuirea si ridicarea i0puternicirilor organelor eQecutive ale cooperativei cX aprobarea darilor de sea0a anuale si a bilantului contabil anual, repartizarea pierderilorT dX deciderea asupra reorganizarii si lichidarii cooperativei. Untreprinderea de stat se Rn&iinOeaz i se doteaz cu bunuri de -uvern sau de organul ad0inistraOiei de stat R0puternicit pentru acest lucru. Untreprinderea de stat i Rntreprinderea 0unicipal sRnt persoane .uridice i poart rspundere pentru obligaOiile asu0ate cu Rntreg patri0oniul lor. AutoritOile ad0inistraOiei publice i autoritOile ad0inistraOiei publice locale nu poart rspundere pentru obligaOiile Rntreprinderii de stat i ale Rntreprinderii 0unicipale. Aceste Rntreprinderi nu poart rspundere pentru obligaOiile autoritOilor ad0inistraOiei publice i ale autoritOilor ad0inistraOiei publice locale. +. Antreprenorul este obligat s Rnregistreze Rntreprinderea, &ilialele i reprezentanOele Wdenu0ite Rn continuare RntreprinderiX, Rn&iinOate de ctre acesta pe teritoriul Republicii Moldova, pRn la Rnceperea activitOii lor econo0ice. Untreprinderile se Rnregistreaz de Ca0era Rnregistrrii de (tat a %eparta0entului Zehnologii Pn&or0aOionale la locul unde se a&l sediul acestora. Untreprinderile se Rnregistreaz Rn 0od obligatoriu la organele &iscale pentru a li se atribui coduri &iscale Rn con&or0itate cu legislaOia Rn vigoare. Ventru Rnregistrare Rntreprinderea prezint ur0toarele acteS aX cererea cu in&or0aOia necesar pentru Rnscrierea Rn Registrul de stat al co0erOului, se0nat de ctre &ondatorul W&ondatoriiX RntreprinderiiT bX docu0entele de constituire a RntreprinderiiT cX docu0entul care con&ir0 achitarea taQei pentru Rnregistrare. %ecizia privind Rnregistrarea sau respingerea Rnregistrrii Rntreprinderii se adopt Rn ter0en de cincisprezece zile de la data prezentrii tuturor actelor i se co0unic &ondatorului W&ondatorilorX Rn scris Rn ter0en de trei zile.

6/ Reorganizarea i lichidarea Rntreprinderii Reorganizarea Rntreprinderii se e&ectueaz la Reorganizarea Rntreprinderii se e&ectueaz trans&or0are.

decizia &ondatorilor WasociaOilorX ei. prin &uziune, asociere, divizare, separare,

1,

[a &uziunea Rntreprinderilor, toate drepturile patri0oniale i obligaOiile &iecreia din ele trec, potrivit actului de trans&er, la Rntreprinderea Rn&iinOat Rn ur0a &uziunii. [a asocierea unei Rntreprinderi cu alta, la cea din ur0 trec, Rn con&or0itate cu actul de trans&er, toate drepturile patri0oniale i obligaOiile Rntreprinderii asociate. [a divizarea Rntreprinderii, la Rntreprinderile Rn&iinOate Rn ur0a divizrii trec, potrivit actului WbilanOuluiX divizrii, drepturile patri0oniale i obligaOiile Rntreprinderii reorganizate. [a separarea din Rntreprindere a unei sau a cRtorva Rntreprinderi, la &iecare din acestea trec, potrivit actului WbilanOuluiX divizrii, prOile respective din drepturile patri0oniale i obligaOiile Rntreprinderii reorganizate. [a trans&or0area Rntreprinderii Rn Rntreprindere cu alt &or0 .uridic de organizare, la Rntreprinderea recent Rn&iinOat trec toate drepturile patri0oniale i obligaOiile Rntreprinderii trans&or0ate. Actul de trans&er sau bilanOul divizrii aprobat de ctre persoanaWorganulX care a luat decizia de reorganizare va cuprinde prevederi re&eritoare la succesiunea de drept asupra tuturor obligaOiilor Rntreprinderii reorganizate &aO de toOi creditorii i debitorii ei , inclusiv obligaOiile contestate de prOi. Untreprinderea se consider reorganizat, cu eQcepOia cazurilor de reorganizare prin asociere, din 0o0entul Rnregistrrii de stat a Rntreprinderii recent Rn&iinOate. Antreprenorul sau organul care a luat decizia de reorganizare a Rntreprinderii este obligat, cu o lun Rnainte de reorganizare, s in&or0eze Rn scris despre aceasta creditorii Rntreprinderii. Creditorul Rntreprinderii reorganizate este Rn drept s cear Rncetarea sau eQecutarea Rnainte de ter0en a creanOelor Rntreprinderii, ca debitor, i repararea pre.udiciilor. [ichidarea Rntreprinderii Untreprinderea se lichideaz prin hotrRreaS aX &ondatorilor WasociaOilorX, bX instanOei de .udecat Rn caz deS 1X insolvabilitate al Rntreprinderii $X declarare a docu0entelor de constituire ale Rntreprinderii ca &iind nuleT )X Rnclcare a cerinOelor, stabilite de legislaOie, privind des&urarea unui anu0it gen de activitate, prin care se eQplic lichidarea RntreprinderiiT ,X eQpirare a ter0enului pentru care a &ost Rn&iinOat Rntreprinderea respectiv +X neprezentare a drilor de sea0 contabile, &iscale i statistice privind activitatea Rntreprinderii pe o perioad ce depete un an. Procedura de lic'idare benevol a (ntreprinderii 1. aondatorii iau `otrRre de lichidare. ^a conOineS procedura i ter0enele Rn care se va e&ectua lichidarea, ter0enul de Rnaintare a creanOelor de ctre creditori, Wnu 0ai 0ic de ! luni din 0o0entul publicrii Rn Monitorul Y&icial al Republicii Moldova a avizului despre lichidareX. Un caz de insolvabilitate Rntreprinderea se lichideaz prin hotrRre a instanOei de .udecat Rn con&or0itate cu [egea cu privire la insovabilitate. [ichidarea Rntreprinderii se e&ectueaz de co0isia de lichidare sau de lichidator, nu0iOi de &ondatori sau, dup caz, de instanOa de .udecat. Co0isia de lichidare Wlichidatorul RntreprinderiiX " public Rn Monitorul Y&icial al Republicii Moldova in&or0aOie d espre lichidarea Rntreprinderii, procedura i ter0enele Rn care se va e&ectua lichidarea, " ter0enul li0it de Rnaintare a creanOelor de ctre creditori, precu0 i " evalueaz activele Rntreprinderii Wbunurile i toate obligaOiile patri0oniale &aO de Rntreprinderea care se lichideazX, " stabilete creanOele creditorilor, co0unicRndu"le acestora despre lichidarea Rntreprinderii, ia 0suri pentru perceperea datoriei de debitor.
1+

" dup eQpirarea ter0enului de Rnaintare a creanOelor, co0isia de lichidare Wlichidatorul RntreprinderiiX prezint spre aprobare organului care a Rn&iinOat"o Vrocesul"verbal de evaluare a activelor Rntreprinderii, lista creanOelor Rnaintate de creditori i su0a acestora, precu0 i rezultatul eQa0inrii lor care se aprob de ctre &ondatorii Rntreprinderii i se aduc la cunotinOa &iecrui creditor. %ac Rn procesul lichidrii Rntreprinderii se stabilete c datoriile acesteia depesc activele, din care cauz Rntreprinderea nu este Rn stare s eQecute creanOele creditorilor, &ondatorii WasociaOiiX sRnt obligaOi s acOioneze Rn .udecat cu privire la deschiderea procedurii de insovabilitate . CreanOele creditorilor &aO de Rntreprinderea ce se lichideaz se eQecut din contul bunurilor acestei Rntreprinderi Rn ur0toarea ordineS aX creanOele cetOenilor &aO de care debitorul este rspunztor de pre.udicierea sntOii lor sau Rn legtur cu 0oartea, pe calea capitalizrii plOilor respective pe unitate de ti0pT bX creanOele lucrtorilor din Rntreprinderea ce se lichideaz privind plata salariului pentru perioada de pRn la ! luni precedente lurii hotrRrii de lichidareT cX achitarea cu bugetul public naOional pentru perioada de pRn la un an precedent lurii hotrRrii de lichidareT dX alte creanOe ale creditorilor. Co0isia de lichidare Wlichidatorul RntreprinderiiX, dup eQecutarea tuturor creanOelor creditorilor, Rntoc0ete bilanOul de lichidare i Rl prezint, odat cu predarea bunurilor r0ase ale Rntreprinderii, &ondatorilor WasociaOilorX acesteia, instanOei de .udecat, prin a cror decizie a &ost Rn&iinOat. ^Qecutarea creanOelor creditorilor din &iecare rRnd se &ace proporOional cu su0a creanOelor &iecrui creditor din rRndul respectiv. ^Qecutarea creanOelor creditorilor din rRndul ur0tor se &ace dup eQecutarea Rn Rntregi0e a creanOelor creditorilor din rRndul precedent. CreanOele creditorilor asigurate prin ga. se eQecut indi&erent de rRndul stabilit pentru eQecutarea creanOelor altor creditori i de ter0enul de Rnaintare a creanOelor. CreanOele neeQecutate din cauza insu&icienOei de bunuri ale Rntreprinderii persoan .uridic Wcu eQcepOia cooperativelor de producOieX se consider stinse. CreanOele &aO de Rntreprinderea persoan &izic ce se lichideaz i &aO de cooperativa de producOie se eQecut de ctre &ondatorii WasociaOiiX Rntreprinderii Rn 0odul stabilit de lege. Bunurile r0ase dup eQecutarea creanOelor creditorilor se utilizeaz con&or0 indicaOiilor proprietarului sau persoanei R0puternicite de acesta. Un toate cazurile de reorganizare i lichidare a Rntreprinderii, pentru e&ectuarea Rnscrierii respective Rn Registrul de stat al co0erOului, proprietarul, Rn ter0en de ) zile de la data aprobrii bilanOului de lichidare i Rnchiderii conturilor bancare ale acesteia, va prezenta organului teritorial al Ca0erei Unregistrrii de (tat a %eparta0entului Zehnologii Pn&or0aOionale ur0toarele docu0enteS aX cerere cu privire la radierea Rntreprinderii din Registrul de stat al co0erOuluiT bX certi&icatul de Rnregistrare a Rntreprinderii WRn originalXT cX actul de con&ir0are a achitrii Rn Rntregi0e cu bugetul public naOional, eliberat de inspectoratul &iscal din teritoriuT dX actul de con&ir0are a &aptului c Rntreprinderea i"a Rnchis contul WconturileX bancar, eliberat de banca WbncileX deserventT eX docu0entele de constituire WRn originalXT &X actul despre predarea spre ni0icire a ta0pilelor Rntreprinderii, eliberat de organul de poliOie Rn a crui raz Ri are sediul RntreprindereaT gX copia de pe avizul publicat Rn Monitorul Y&icial al Republicii Moldova despre lichidarea Rntreprinderii. hX docu0entul eliberat de arhiva de stat privind predarea spre pstrare a docu0entelor ce &ac parte din aondul Arhivistic al Republicii Moldova i a docu0entelor personalului scriptic, con&or0 no0enclatorului
1!

Procedura de insolvabilitate Pnsolvabilitatea este situaOia &inanciara a debitorului caracterizata prin incapacitatea de a" si onora obligaOiile de plata. Vrocedura de insolvabilitate este regle0entat de Legea i%solvabilit)$ii di% !5/!!/200! MO R/M nr.1) "1,*b1*1$ din 1+.11.$**1 . Vrocesul de insolvabilitate se intenteaz Rn Curte de Apel eco%o ic) doar in baza cererii de intentare a procesului de insolvabilitate denu0ita " ce&e&e i%t&oductiva %reptul de a depune cerere introductiva il au debitorul, creditorii si alte persoane. %ebitorul este in drept sa depun cerere introductiva in situaOia in care eQista pericolul intrrii lui in incapacitate de plata cind nu"si va putea eQecuta obligaOiile la scadenta. Cererea introductiv a debitorului cuprindeS aX codul &iscal si conturilor bancare ale debitoruluiT bX valoarea creanOelor creditorilor, inclusiv dobinzi si penalitaOT cX te0eiul creanOelor si ter0enele de eQecutare a acestora, dX su0a datoriilor la bugetul public nationalT eX 0otivarea te0eiului insolvabilitOii T &X date despre acOiuni de .udecata a debitorului, titlurile eQecutoriiT gX [ista bunurilor debitorului, 0i.loacele bneti si creanOele lui. [a cererea introductiva a debitorului se aneQeazS aX copia de pe contractul i statutul debitoruluiT bX lista 0e0brilor debitoruluiT cX bilanOul contabil la data ulti0ului raport &inanciarT dX docu0entele care atesta valoarea bunurilor debitorului persoana &izica eX datele din registrele publice despre bunurile debitorului, inclusiv despre bunurile lui ga.ateT &X ulti0ul raport de audit sibsau al cenzorului re&eritor controlului activitatii &inanciare a debitoruluiT gX lista creditorilor si debitorilor, cu speci&icarea datoriilor T %aca cererea introductiva este ad0isa spre eQa0inare, instanOa de .udecata este datoare sa"l audieze pe debitor. Creditorul va depune cerere introductiva nu0ai dup %oti(ica&ea '&ealabila a debitorului. in&or0at despre pretenOiile creditorului. Pn cererea introductiva a creditorului WcreditorilorX trebuie sa &ie indicateS denu0irea creditorului si a debitorului, sediul, WadresaX si alte date , su0a creanOelor creditorului, dobinzi si penalitaOT cX te0eiul creanOelor si ter0enul eQecutrii lorT [a cererea introductiva a creditorului se a%e3eaz)" docu0entele ce adeveresc eQistenta obligaOiilor debitorului &ata de creditor, dovada noti&icrii prealabile a debitorului de ctre creditor. Vrin Rncheierea de ad0iterea cererii introductive, instanOa de .udecata ia toate 0asurile necesare pentru a preveni 0odi&icarea strii bunurilor debitoruluiS aX nu0ete un ad0inistrator provizoriuT bX Rnltur debitorul de la gestionarea patri0oniului, dispune ca toate deciziile de ad0inistrare sa &ie luate doar cu acordul prealabil al ad0inistratorului provizoriuT cX pune sub sechestru toate bunurile debitoruluiT dX suspenda eQecutarea silita asupra bunurilor debitoruluiT %ebitorul este obligat sa pun la dispoziOie ad0inistratorului provizoriu docu0entele activitatii econo0ice si docu0entele de evidenta contabila. Un cazul in care cererea introductiva este Rnaintata de creditor, debitorul prezint instanOei de .udecata &e(e&i%$a la ce&e&ea i%t&oductiva.
1#

Un baza aprecierii te0eiului insolvabilitOii instanOa de .udecata hotrte asupra intentrii procesului de insolvabilitate sau asupra respingerii cererii introductive. PnstanOa de .udecata 'ublica dispozitivul hotaririi de intentare a procesului de insolvabilitate in ter0en de 1* zile din data adoptrii. Un hotrRre e necesar sa se contina apelul catre creditori de a"si depune creanOele pina la adunarea de validare. Vrin hotarirea de intentare a procesului de insolvabilitate se dese0neaz ad0inistratorul insolvabilitOii care are dreptul de a ad0inistra bunurile incluse in 0asa debitoare. Ad i%ist&ato& " persoana nu0it de instanOa de .udecata pentru supravegherea si ad0inistrarea patri0oniului debitorului in cadrul procesului de insolvabilitate. Pn calitate de ad0inistrator al provizoriu se dese0neaz o persoana cu studii superioare, do0iciliata in Republica Moldova, care poseda cunostinte si eQperienta pentru cazul respectiv, este Rnregistrata in calitate de Rntreprinztor individual si este independenta &ata de creditori si debitor. Ad0inistratorul are ur0toarele atribuOii principaleS aX inventarierea patri0oniului debitoruluiT bX colectarea datoriilor &ata de debitor si recuperarea bunurilor debitorului a&late in posesiunea unor tertiT cX ad0inistrarea intr"o banca a unui co%t bancar special 'e%t&u acu ula&ea su0elor de bani obtinute in procesul de insolvabilitateT dXelaborarea proiectului de plan la solicitarea adunarii sau a co0itetului creditorilorT gX prezent catre .udecata, adunarea creditorilor sau co0itetul creditorilor rapoarte lunare despre indeplinirea atributiilor saleT hX tine registrele de evidenta a datoriilor creditoare si debitoareT iXasigurarea integritOii bunurilorT hXcontestarea in instanOa de .udecata, a creanOelor creditorilor si a oricaror tranzactii sau trans&eruriT nX sesizarea instanOei de .udecata despre orice alte proble0e care apar pe parcursul eQercitrii atribuOiilor saleT oX distribuirea ctre creditori a su0elor de bani rezultate din valori&icarea 0asei debitoare, con&or0 prevederilor prezentei legi. Ventru Rndeplinirea &uncOiilor, ad0inistratorul are dreptul la re0uneraOie ce se calculeaz in cuantu0 de cel 0ult )g din su0ele distribuite creditorilor in contul eQecutrii creanOelor. si la restituirea cheltuielilor a&erente. Pnteresele tuturor creditorilor sint reprezentate de adunarea creditorilor si de co0itetul creditorilor. Adunarea creditorilor are ur0atoarele atributiiS alege si dizolva co0itetul creditorilor, solicita instantei de .udecata aplicarea &ata de debitor a procedurii planuluiT cX supravegheaza activitatea ad0inistratorului eQa0inind rapoartele lui,T Adunarea creditorilor poate cere ad0inistratorului eQplicaOii, in&or0aOii sau rapoarte despre starea de lucruri si despre ad0inistrarea 0asei debitoare [a adunarea creditorilor, dispun de drept de vot nu0ai creditorii care au creanOe chirogra&are. Creditorii chirogra&ari de rang in&erior nu au drept de vot. %aca creditorul are o creanta &ata de debitor la data intentrii procesului de insolvabilitate, Ri Rnainteaz in scris creanOa, instantei de .udecata i aneQeaza copiile de pe docu0entele din care con&ir0 creanOa. Ad0inistratorul Rnregistreaz intr"un tabel special &iece creanOa Rnaintata, indicind te0eiul, valoarea si rangul ei. Pn sedinta de validare se eQa0ineaza creanOele con&or0 cuantu0ului si rangului lor. Y creanta este considerata valabil daca in edinOa de validare nu a &ost contestata de ad0inistrator sau de un creditor chirogra&ar. ^Qecutarea creanOelor creditorilor chirogra&ari poate incepe doar dupa sedinta generala de validare.
11

Masa debitoa&e - toate bu%u&ile debito&ului la data intentrii procesului de insolvabilitate, precu0 si cele pe care el le dobindeste si le recupereaz pe parcursul procesului, inclusiv proprietatea soOilor. %ebitorul rspunde pentru obligaOii doar cu partea sa din proprietatea co0una in devl0ie, ur0ind ca instanOa de .udecata sa separe cota corespunztoare din proprietatea co0una. Achitarea cu creditorii are loc Rn ur0toarea ordineS 1. (int satis&acuOi prioritar c&edito&ii ga&a%tati " cei care au dreptul de ga. asupra unui bun din 0asa debitoare Rn 0ri0ea capitalului i0pru0utat, a dobinzii si a cheltuielilor a&erente din contul bunului ga.at. $. Zrebuie acoperite Rn prealabil cheltuielile procesului de insolvabilitate care includS aX cheltuielile de .udecataT re0uneraOia si cheltuielile ad0inistratorului provizoriu si ale ad0inistratorului, daca au &ost prevzute . ). C&edito&i c.i&og&a(a&i su%t c&edito&ii %ega&a%ta$i care au, la 0o0entul intentrii procesului de insolvabilitate, o creanta patri0oniala &ata de debitor. Acetea se R0part in ur0toarele ranguriS 1X creanOe din dunarea sntOii sau cauzarea 0orOii. $X creanOele &ata de anga.aOi si re0uneraOia con&or0 drepturilor de autorT )X creanOele pentru i0pozite si alte obligaOii de plata la bugetul de statT ,X alOi creditori care nu sint de rang in&eriorT +X creanOele chirogra&are de rang in&erior care au ur0toarele claseS aX dobinda la creanOele creditorilor chirogra&ari calculata dupa intentarea procesuluiT bX cheltuielile unor creditori chirogra&ari suportate in procesul de insolvabilitateT cX a0enzile, penalitatile si recuperarea pre.udiciilor, inclusiv a celor cauzate de neeQecutarea obligatiilor sau din eQecutarea lor necorespunzatoareT dX creanOele din prestatiile gratuite ale debitoruluiT eX creanOele legate de ra0bursarea creditelor de capitalizare ale unui asociat si alte ase0enea creanOe. CreanOele chirogra&are se eQecuta con&or0 rangului acestora. CreanOele ur0atorului rang se eQecuta nu0ai dupa eQecutarea in totalitate a creanOelor rangului precedent. Pn caz de insu&icienO a 0i.loacelor, distribuirea bunurilor in cadrul aceluiasi rang se e&ectueaza proportional. %upa ter0inarea distribuirii &inale, instanta de .udecata hotaraste incetarea procesului de insolvabilitate. Ad0inistratorul prezinta Registrului de stat al intreprinderilor si Registrului de stat al organizatiilor hotarirea instantei de .udecata care serveste drept te0ei pentru radierea debitorului din aceste registre. Pn cazul in care se constata ca debito&ul %u dis'u%e de bu%u&i sau ca bunurile lui nu per0it acoperirea cheltuielilor procesului de insolvabilitate, instanta de *udecata &es'i%ge ce&e&ea i%t&oductiva si .ota&aste lic.ida&ea debito&ului/ Co0isia de lichidare WlichidatorulX intoc0este bilantul de lichidare a debitorului si il prezinta instantei de .udecata spre aprobare. Pnstanta de .udecata aproba bilantul de lichidare si adopta o hotarire de lichidare a debitorului, al carei dispozitiv se publica in Monitorul Y&icial al Republicii Moldova in ter0en de 1* zile din data adoptarii.

%upa ce pri0este hotarirea instantei de .udecata, Ca0era inregistrarii de (tat radiaza i0ediat debitorul din Registrul de stat al intreprinderilor sau din Registrul de stat al organizatiilor la data e0iterii hotaririi. %aca, dupa intentarea procesului de insolvabilitate, se stabileste ca 0asa debitoare nu este su&icienta pentru a acoperi cheltuielile procesului, instanta de .udecata trebuie sa inceteze procesul. %aca creditorii sau un tert achita cheltuielile procesului de insolvabilitate, incetarea procesului nu se dispune. 0atis(ace&ea c&ea%$elo& c&edito&ilo& ga&a%ta$i si c.i&og&a(a&i, responsabilitatea debitorului dup Rncheierea procesului de insolvabilitate pot &i regle0entate printr"un plan. P&ocedu&a a 'la%ului " procedura aplicabila debitorului in cadrul procesului de insolvabilitate, prin realizarea unui plan co0pleQ de 0asuri de re0ediere &inanciara si econo0ica a debitorului Rn scopul de satis&acerii creanOelor creditorilor . Vrocedura planului se aplica de instanta de .udecata in te0eiul hotaririi adunarii creditorilor. PnstanOa de .udecata nu va ad0ite aplicarea procedurii planului daca este evident ca creanOele creditorilor, con&or0 parOii organizatorice a planului depus de catre debitor, nu pot &i eQecutateT Vlanul poate &i depus de catre debitor o data cu cererea introductiva sau cu re&erinta la cererea introductiva a creditorilor, ori intr"o cerere eQpresa adresata instantei de .udecata pina la sedinta de distribuire. Vlanul poate sa prevadS aX restabilirea solvabilitOii si continuarea activitOii debitoruluiT bX lichidarea patri0oniului RntreprinderiiT cX trans0iterea Rntreprinderii sau a unei p]rti din ea c]tre un alt titular. Vroiectul planului de lichidare va prevedea in 0od eQpresS aX 0asurile de stingere sau co0pensare in alt 0od a creanOelor creditorilorT bX despagubirile ce ur0eaza a &i o&erite tuturor claselor de creditori in co0paratie cu ceea ce ar pri0i prin distribuire in cazul lichidariiT cX 0odul si persoana careia vor putea &i vindute " partial sau total, separat sau in bloc " bunurile debitorului, e&ectele obtinute prin aceasta. Zrans0iterea intreprinderii catre un nou titular are loc in baza unui contract de vinzare"cu0parare sau de arenda. Pn acest caz, noului proprietar sau arendas i se trans0it si obligatiile debitorului. Pntr"un ter0en de cel 0ult )* de zile din data depunerii planului, instanta de .udecata convoaca adunarea creditorilor pentru eQa0inarea si votarea planului. %upa acceptare de catre creditori si debitor, planul trebuie sa &ie con&ir0at de instanta de .udecata. %upa con&ir0area planului, activitatea debitorului se reorganizeaza in 0odul corespunzator. CreanOele si drepturile creditorilor si ale celorlalte parti interesate sint 0odi&icate con&or0 prevederilor planului. %ebitorul este obligat sa e&ectueze &ara intirziere schi0barile de structura preconizate in plan. %upa ce hotarirea de con&ir0are a planului devine de&initiva, instanta de .udecata dispune, printr"o hotarire, incetarea procesului de insolvabilitate. %e la data hotaririi privind incetarea procesului de insolvabilitate, inceteaza si atributiile ad0inistratorului si a 0e0brilor co0itetului creditorilor. %ebitorul reintra in dreptul de ad0inistrare a 0asei debitoare. %aca, pe parcursul derularii procedurii planului, debitorul nu respecta prevederile lui sau planul nu este realizat in ter0en, &iecare creditor poate inainta o noua cerere introductiva, care va avea ca e&ect lichidarea patri0oniului debitorului &ara a 0ai &i necesara dovada insolvabilitOii lui.

$*

Te a 4 Co%t&actul 2'&i%ci'alul izvo& de obliga$ii +% d&e'tul a&acerilor !/ #o$iu%ea, ca&acte&istica ge%e&al) a co%t&actelo& -i clasi(ica&ea lo& +% d&e'tul a&acerilor 2/ Co%di$iile de valabilitate a co%t&actelo&/ 4/ P&ocedu&a +%c.eie&ii co%t&actelo& +% d&e'tul a&acerilor/ 5/ Clauzele <co%$i%utul= co%t&actului +% d&e'tul a&acerilor. ! Contractul reprezint principalul izvor de obli a!ii. %ac o convenOie este legal Rntoc0it, ea are dputere de le ed Rntre prOi. Unse0ntatea contractului, ca 0i.loc de stabilire a celor 0ai variate relaOii Rntre persoanele &izice i .uridice este evident Rn toate do0eniile, de la cele 0ai &ireti i 0ai si0ple activitOi ale oa0enilor W^QS cu0prarea celor necesare traiuluiX, pRn la conducerea econo0iei naOionale i la stabilirea relaOiilor internaOionale. Contractul are un puternic rol educativ Rn viaOa societOii noastreT el introduce Rn relaOiile dintre oa0eni si0Oul rspunderii pentru Rndatoririle ce le revin i pro0oveaz relaOii de colaborare, educ oa0enii Rn sensul disciplinei contractuale. Contractul este o intelegere dintre doua sau 0ai 0ulte persoane ", care da nastere la un raport .uridic de dreptul econo0ic i prin care se stabilesc drepturile si obligatiile reciproce ale acestora. Clasi&icarea contractelor Un i0ensa varietate a contractelor se pot desprinde unele categorii 0ai i0portante, a cror clasi&icare se poate &ace dup 0ai 0ulte criterii Wase0ntoare cu cele privitoare la actele .uridiceX, precu0S conOinutul, 0odul de &or0are, scopul ur0rit de ctre prOi, 0odul de eQecutare. %up conOinutul lor, adic dup &elul obligaOiilor la care dau natere, pot &iS a= )ontracte sinalag*atice, care dau natere la drepturi i obligaOii reciproce Rntre prOi.
$1

" ^Q.S vRnzarea"cu0prarea, schi0bul, locaOiunea, contractul de asigurare. b= )ontractele unilaterale, care presupun obligaOii nu0ai pentru una din prOi. " nu0ai o parte se oblig, cealalt parte are nu0ai drepturi ^Q.S R0pru0utul, depozitul, donaOia, 0andatul gratuit. $. %up 0o0entul valabilitOii i 0odul lor de &or0are, ave0S aX )ontracte consensuale, pentru a cror valabilitate este su&icient si0plul acord de voinO al prOilor, &r s 0ai &ie nevoie de vreo &or0alitate sau vreo &or0 special de 0ani&estare a voinOei prOilor. bX )ontractele sole*ne, pentru a crui validitate, pe lRng acordul de voinO, 0ai este necesar Rndeplinirea unor &or0alitOi i0puse de legeS &or0a scris , autenti&icare notarial i Rnregistrare la organele co0petente " " ^Q.S donaOia, contractul de ga., actele de Rnstrinare a i0obilelor. cX )ontractele reale, pentru a crui valabilitate i Rntrare Rn vigoare, pe lRng acordul de voinO, 0ai este necesar i prezenOa unui lucru WresX trans0is de ctre una dintre prOi ctre cealaltT " acestea sRnt Rn &ond contracte consensuale, deoarece Rncheierea lor nu este supus de lege unor &or0e speciale, dar obligaOiile speci&ice lor nu iau natere decRt Rn 0o0entul trans0iterii lucruluiT 'u0ai din acel 0o0ent contractul respectiv poate purta denu0irea sa, Rnainte de acest 0o0ent &iind doar o pro0isiune de a contractaT ^Q.S R0pru0utul, depozitul, ga.ul, transportul ).%up scopul ur0rit de prOi prin Rncheierea lor, ave0S aX )ontracte cu titlu oneros, Rn care una dintre prOi ur0rete un &olos, o contraprestaOie, Rn schi0bul aceleia pe care o &ace, ori se oblig s o &ac Rn &avoarea celeilalte prOiT " ^Q.SvRnzarea, schi0bul, contr. de locaOie, contr. de asigurare. bX )ontracte cu titlu gratuit, prin care una dintre prOi procur celeilalte un &olos, &r a pri0i ceva Rn schi0b, WsauS una din prOi pri0ete o prestaOie, &r a da ceva Rn schi0bXT " ^Q.Scontractele de bine&acereT

,.

%up eQistenOa de sine stttoare sau nu a contractelor , ave0S a= )ontracte principale, care au o eQistenO de sine stttoareT b= )ontracte accesorii, care sRnt contracte a cror Rncheiere depinde de eQistenOa altui contract. Aceste contracte se pot nate Rn acelai ti0p cu contractul principal sau nu0ai dup Rncheierea acestora din ur0T +. Contractul de adeziune, ale crui clauze sRnt stabilite nu0ai de ctre una dintre prOi, cealalt parte neavRnd putinOa s le discute, ci nu0ai &acultatea s le accepte ca atare Wadic s adereX sau s nu contracteze. ^Q.S contractul de transport pe calea &erat. 2/ Co%di$iile de validitate ale co%tactelo& su%t acele ce&i%$e (o& ale stabilite de lege sau de ')&$i &es'ecta&ea c)&o&a (ace ca co%t&actul s) aib) e(ecte *u&idice/ Co%di$iile de validitate ale co%t&actului su%t" capacitatea de a contracta" consi#!$#%ntul p$r!ilor " obiectul" cauza for#a Ca'acitatea de a co%t&acta a 'a&tilo& " participanti la contract trebuie sa aiba capacitatea de a incheia acest contract , adica pentru persoanele &izice este nevoie ca acestea sa posede capacitatea de eQercitiu deplina care survine de la virsta de 11 ani in RM. Persoana &uridic$ are capacitatea de eQerciOiu eQpri0at de ctre reprezentaOii acesteia WconductorulX care poate Rncheia acte din nu0ele persoanei .uridice.
$$

Versoanele .uridice trebuie sa &ie inregistrate in 0odul corespunzator in Registru Co0ercial al tarii de resedinta, iar reprezentantii ce se0neza contractul trebuie sa posede i0puternicirile corespunzatoare Win baza statutului sau a procuriiXT Co%si $) +%tul - Rnsea0n acordul de voin!$ a p$r!ilor unui contract, acord de voinOe care constituie Rnsui contractul i d natere, ca atare, obligaOiilor respective. Consi0O0Rntul trebuie eQpri0at liber i &r vicii WpiediciX. Un calitate de vicii pot &i +roarea " RnOelegerea ineQact a realitOii WgrealaX la Rncheierea unui contractS ,olul -(n.elciunea/ o parte este indus Rn eroare prin acOiunile viclene ale celeilalte Wde pild &apta unui vRnztor care &urnizeaz date &alse asupra valorii obiectului pe care Rl vinde, constituie un dolX. 0iolena i0punerea unei persoane pentru a"i dada consi0O0Rntul la Rncheierea contractului prinS #i&loace de constr'n ere fizic$T a#enin!are cu ase#enea #i&loace su cu altele de natur$ #oral$. Le1iunea poate duce la nulitatea contractului c'nd partea lezat Rncheie contractul Rn rezultatul unor R0pre.urri grele, iar cealalt parte cunoate i pro&it de situaOia creat acordRnd o despgubire neiechtabil WneiechvalentX. Ca rezulatat al leziuniii contractul poate declarat nul de .udecat sau partea vinovat va despgubi pti0itul. E3iste%ta obiectului contractului care trebuie sa &ie legal, 0oral, deter0inat si sa &ie in circuitul civil Ws circule liber pe piaOXT Cauza, sco'ul contractului trebuie sa &ie &er0, adica partile trebuie sa ur0areasca scopul de a incheia contractul si a obtine rezultatele lui nu de a &ace o intelegere &ictiva &ara a avea scopul de eQecutare de &acto. 'u poate &i recunoscut ca valabil un contractul &ictiv Wde &or0 X sau si0ulat Wcare acoper alt tranzacOieX Fo& a co%t&actului i0pusa de lege trebuie sa &ie respectata Woral ,scris, autentic.X . Un 0a.oritatea cazurilor &or0a scrisa este 0ai 0ult o condiOie necesara la probatiunea Wad probatione0X, dovedirea contractului dar nu si pentru valabilitatea lui/. aor0a scris este o conditie de valabilitate a contractului nu0ai in cazurile eQpres prevazute de lege. 'ecesit sa &ie Rncheiate Rn scris contractele la care valoarea obiectului depaseste 1*** de lei, iar in cazurile prevazute de lege, indi&erent de valoarea obiectului. 'erespectarea &or0ei scrise a contractului &ace sa lipseasc prOile de dreptul de a dovedi eQistenOa contractului prin proba cu 0artori. aor0a autentica a contractului este obligatorie in cazurileS aX stabilite de legeT bX prevazute prin acordul partilor, chiar daca legea nu cere &or0a autentica. 'erespectarea &or0ei autentice atrage nulitatea contractului. Actul .uridic ce are ca obiect bunuri i0obile ur0eaza sa &ie inregistrat in 0odul stabilit prin lege u valabilitatea acestuia. -4Contractele de dreptul econo0ic pot &i Rncheiate prin doua 0etodeS 1X intre prezenOi, $X intre absenOi. Uncheierea contractului intre prezenOi are loc prin negocieri directe dintre coparteneri si se per&ecteaz cu se0narea contractului in &or0a convenita. Pn acest caz p]rtile se a&la in aceeai localitate. Pncheierea contractului intre absenti presupune 0ai 0ulte etapeS partenerii in acest caz duc negocieri si incheie contractul prin inter0ediul 0i.loacelor de teleco0unicatii W telegra0e, scrisori, tele&on, teleQ, &aQ ,posta electronica etcX.
$)

" " " " "

P etapaS Zri0iterea o&ertei din partea vanzatorului sau co0anda din partea cu0paratorului. Y&erta poate &iS i [ibera sau publicitara " &acuta asupra unor destinatari nedeter0inati, prin inter0ediul recla0ei, cataloagelor, eQpozitiilor etc. ^a nu presupune obligatii &er0e din partea o&ertantului si nu i0plica e&ecte .uridice in caz de re&uz de a incheia contract. i aer0a " ea este indreptata unui nu0ar deter0inat de destinatari si trebuie sa contina toate prevederile esentiale ale contractului si intentia de al incheia. Continutul o&ertei &er0eS " deter0inarea partilorT " obiectul contractuluiS caracteristice de cantitate ,calitate, pret, " 0odul si ter0enii de eQecutare a contractuluiT "0odalitatea si ter0enii de achitare "ter0enul de valabilitate a o&ertei. Y&erta &er0a presupune e&ecte .uridice, adica daca o&ertantul re&uza de a incheia contract el este obligat sa restituie destinatorului daunele cauzate. Y&erta poate &i revocata, daca revocarea a a.unsS " inaintea o&ertei " odata cu o&erta " inaintea eQpedierii acceptului. i PP etapaS Acceptul" adica acordul de vointa a destinatarului o&ertei poate &i &acut prin doua 0etodeS acceptul eQpres" 0ani&estat prin eQpedierea unui eQe0plar de contract se0nat de acceptant, sau alta instiintare de asa &elT acceptul tacit eQpri0at prin unele actiuni concludente, care dau de inteles, ca contractul a &ost incheiatS " incarcarea 0ar&iiT " deschiderea acreditivului , acitarea platii,etc. Acceptul trebuie sa &ie neconditionat, in caz contrar acceptantul tri0ite o contrao&erta, care are aceeasi procedura ca si o&erta. Zi0pul si locul incheierii contractului este stabilit atunci, cand partile au a.uns la un acord co0un privind principalele prevederi din contractul dat. [ocul si ti0pul in contractele internationale are o 0are i0portanta, deoarece in dependenta de locul incheierii se stabilesteS legea aplicabila contractului WleQ loci actusXT .urisdictia teritoriala" organul ce va solutiona litigiile Pn dependenta de ti0pul W0o0entulX incheierii contractului se stabilesteS pretul contractului Wcare se coteaza la bursaXT 0o0entul aparitiei drepturilor si obligatiilor partilor. dreptul aplicabil, in caz de con&licte de legi in ti0p. (tabilirea locului si 0o0entului la incheierea contractului intre absenti se &ace in di&erite tari di&erit, dupa $ criteriiS i in Anglia, (\A, _aponia Wsiste0ul anglo"saQonX se utilizeza teoria e0isiei sau cutiei postale in baza careia locul si ti0pul incheierii contractului este acela, cand acceptantul a eQpediat acceptul o&ertantului, adica in tara lui. in 0a.oritatea tarilor europene, inclusiv Moldova, se utilizeaza teoria receptiei, adica contractul se socoate incheiat atunci, cand o&ertantul a pri0it acceptul in tara lui si ti0pul cela. "," Yrice contract de dreptul econo0ic trebuie sa cuprinda ur0atoarele conditiiS denu0irea contractului Wde eQS vanzare"cu0parareXT data si locul incheieriiT identi&icarea partilorT obiectul contractului ce trebuie indicat precis, cu 0entiunea de calitate si cantitateT %enu0irea trebuie cunoscuta de a0bele parti.
$,

1X $X )X ,X

+X !X #X 1X totalXT X 1*X 11X 1$X 1)X 1,X 1+X

calitatea si speci&icarea 0odalitatilor de slabilire a eiT cantitatea cu indicarea volu0ului total si unitatile de 0asuraT datele privind a0bala.ul si 0arcareaT 0odul de garantare a calitatiiTpretul si 0odul lui de stabilire Wa unei unit. de 0ar&a si costul

0odalitatile si ter0enii de plataT ter0enii si 0odalitatile de eQecutare a contractului Wcon&or0 P'CYZ^RM(XT raspunderea partilorT receptionarea 0ar&urilor Wobiectului contractuluiXT 0odul de prezentare a pretentiilor, ter0enii si &or0a de prezentare a pretentiilorT solutionarea litigiilor sau clauza arbitralaT alte conditii in care pot &i indicateS 0odul de reziliere si 0odi&icarea contractului, alte 0entiuni in dependenta de contractul concret la dorinta partilor. 1!X nu0arul de eQe0plare a contractuluiT 1#X li0ba autentica intrepretarii contractuluiT 11X rechizitele partileS adresele .uridice, sub ce nu0ar este inregistrata pers. .uridica, rechizitele bancare, codurile &iscale, nu0ele si se0naturile reprezentanOilor.

Te a 5 " R)s'u%de&ea *u&idica +% d&e'tul eco%o ic !/ #otiu%ea si (o& ele &as'u%de&ii *u&idice i% d&e'tul eco%o ic 2/ Co%ditiile su&ve%i&ii &as'u%de&ii *u&idice i% d&e'tul eco%o ic 4/ Ras'u%de&ea *u&idica co%t&actuala 5/ E3co%e&a&ea de &as'u%de&e i% d&e'tul eco%o ic "1" Ventru nerespectarea nor0elor .uridice, sau pentru incalcare anu0itor obligatiuni contractuale, participantii la relatiile econo0ice pot &i atrasi la raspunderea .uridica. Raspunderea .uridica in dreptul econo0ic costituie totalitatea de relatii care apar intre participantii la operatiunile cu caracter econo0ic in legatura cu neindeplinirea sau indeplinirea necorespunzatoare a obligatiunilor asu0ate prin contract sau sabilite de lege. Pn dreptul econo0ic se cunosc ur0atoarele &or0e de raspundere .ruidicaS i &as'u%de&ea *u&idica civila , care este principala &or0a de raspundere in dreptul econo0ic, si care cunoaste doua tipuriS "raspunderea contractuala ce rezulta dintr"un contract econo0ic "raspunderea civila delictuala, cere se aplica &ata de persoana vinovata de cauzarea unei daune 0ateriale i &as'u%de&ea *u&idica 'e%ala care &iind cea 0ai grava &or0a de raspundere in %reptul econo0ic survine pentru co0iterea in&ractiunilor cu caracter econo0icS evaziune &iscala, inselarea clientilor , &olosirea necon&or0 destinatiei si nera0bursarea creditului, etc. i &as'u%de&ea ad i%ist&ativa care survine pentru co0iterea unor contraventii din do0eniul econo0ic prevzute de Codul ad0inistrativT i &as'u%de&ea disci'li%a&a apicata &asa de anga.atii intreprinderilor care incalca disciplina 0uncii
$+

i &as'u%de&ea ate&iala la &el se aplica &ata de salariati dar in cazurile de cauzarea de catre anga.at a unei daune 0atriale intreprinderii. $. Ventru ca raspunderea .uridica sa survina , este necesara prezenOa a patru pre0ize .uridice WconditiiXS "(a'ta elicita WilegalaX care poate &i eQpri0ata prin actiune sau inactiune din partea debitoruluiT " su&ve%i&ea co%seci%telo& WpagubelorX care trebuie sa &ie reale si concreteT " legatu&a cauzala dintre &apta savirsita si daunele suportate, adica trebuie sa &ie dovedit ca daunele au survenit in ur0a &aptei persoanei i0pli " vi%ovatia " atitudinea psihica a persoanei &ata de &apta sa si consecintele ei. Voate &i eQpri0ata prinS " intentie directa sau indirecta T " i0prudenta ). Raspunderea contractuala in dreptul econo0ic presupune o serie de 0asuri de constringeri in cazul cand unul din parteneri nu si"a onorat obligatiunile contractuale. Modalitatile de raspundere pot &i indicate atit in contract si suportate benevol de vinovat sau stabilite de organul .urisdictional si eQecutate in 0od silit. Un dreptul econo0ic persoanele care nu i"si indeplenesc obligatile contractuale pot &i atrase la ur0atatoarele 0odalitati de raspundereS e3ecuta&ea i% %atu&a, adica creditorul are posibilitatea sa ceara eQecutarea intoc0ai a conditiilor contractuluiT &e'a&a&ea dau%elo& " care trebuie sa &ie reale si sa aiba dovezi. [a repararea daunelor se adauga de obicei si castigul ratat 1*g din su0a contractului neindeplinitT clauza 'e%ala " adica inscrierea in contract a unor penalitati, su0a de bani calculate in g W de obicei 1*g 0aQX din su0a contractului nepplatit pentru &iecare zi de intarziere. a e%da - su0a &iQa indicata in contract pe care o suporta debitorul. %e obicei partile indica in contract &or0e de raspundere. Repararea daunelor si achitarea penalitatii nu"l i0piedica pe creditor eQecutarea in natura a contractului. "," Clauzele de eQonerare de raspundere contractuala in dreptul econo0ic. sintS aorta 0a.ora, care presupune survenirea unui eveni0ent i0previzibil la data incheierii contractului, independente de vointa partilor, i0posibil de inlaturat de catre debitor, eQtraordinar, care au dus la i0posibilitatea eQecutarii contractului. aorta 0a.ora poate &i de natura obiectiva sau naturala si de natura subiectiva sau sociala. Cea de natura obiectivaS inundatii, cutre0ure de pa0int, epide0ii, incebtii. Cea de natura subiectivaS greve, razboi, rascoale, enbargo etc. [a survrnirea unui ast&el de eveni0ent persoana ce nu"si poate onora obligatiunile trebuie sa"si avizeze partenerul in ter0enul si 0odul prevazut de contract despre survenirea &ortei 0a.ore. Acest aviz trebuie sa &ie autenti&icat la Ca0era de co0ert sau organele locale a tarii date. Pn asa caz partenerul are posibilitateaS " de a a0ina eQecutarea contractuluiT " de a stabili noi ter0eni si conditiiT i de a re&uza eQecutrea contractul W de a"l reziliaX, daca acest eveni0ent este de lunga durata. Un caz ca debitorul nu si"a instiintat partenerul el va purta raspundere in 0od general. i I '&eviziu%ea - este o circu0stanta de eQonerare de raspundere, ce consta din interventia unui eveni0ent i0previzibil la 0o0entul incheierii contractului care nu &ace i0posibila eQecutarea acestuia, dar &oarte costisitoare pentru debitoe. P0previziunea este constatata de de instanta .uridica sau .udecata si poate avea ca rezultat 0odi&icarea sau anularea contractului. ^a se utilizeaza 0ai &recvent in dreptul anglo"saQon.
$!

Te a 6" 0olu$io%a&ea litigiilo& +% d&e'tul a&acerilor/ 1. $. ). ,. 'oOiunea i soluOionarea litigiilor econo0ice. (oluOionarea litigiilor pe cale a0iabil. Yrganele .urisdicOionare co0petente s soluOioneze litigiul econo0icS structur i co0petenO. Vrocedura soluOionrii litigiilor Rn .udectoriile econo0ice

1 Un procesul des&urrii tranzacOiilor econo0ice Rn legtur cu Rncheierea, eQecutarea sau revilierea Wdes&acereaX contractelor, precu0 i din alte 0otive Rntre prOile contractante apar di&erite neRnOelegeri care se pot dezvolta Rn con&licte patri0oniale Wau o valoare econo0icX pe care le nu0i0 litigii eco%o ice/ %eoarece Rn calitate de subiecte ale dreptului econo0ic cunoate0 persosne &izice, .uridice WagenOi econo0iciX i organele statale i litigiile corespunztor sunt di&erite Rn dependenO de aceste subiecte. Un acelai ti0p pot aprea litigii Rn dependenO de obiectul con&lictului. Un dreptul econo0ic pot &i aplicate 0ai 0ulte 0odalitOi de soluOionare a litigiilorS 1. 'e cale a iabil) a negocierilor cRnd partenerii se strduie s"i aplaneze con&lictul prin negocieri directe sau cu reprezentanOi &r a apela la careva organe de drept. %e 0ulte ori Rncercarea de a soluOiona litigiile pe cale a0iabil este o etap obligatorie cerut de lege. $. '&i% i%te& ediul o&ga%elo& *u&isdic$io%ale W.udiciareX de obicei, prOile prin RnOelegerea lor pot s"i aleag organul de .udecat la care Ri vor soluOiona litigiile.
$#

(Rnt 2 catego&ii de o&ga%e *udicia&e" a. organe .udectorti statale care &or0eaz siste0ul .udiciar al Republicii MoldovaT b. organe .udiciare obteti WnestataleX nu0ite arbitra.e co0erciale sau .udectoria arbitrarilor alei prOile singure aleg .udecata i arbitrii prin acordul su. Un dreptul econo0ic deosebi0 ur0toarele catego&ii de litigii " 1. litigii care apar Rntre agenOi econo0ici Rn legtur cu Rncheierea, eQecutarea sau neeQecutarea obligaOiilor contractuale. Acestea sRnt cele 0ai &recvente i clasice litigii econo0ice i de obicei pot &i soluOionate de .udectoriile econo0ice sau arbitrare. $. litigii dintre agenOi econi0ici i organele statale Rn legtur cu lezarea drepturilor i interesului agentului econio0ic de ctre acest organ prin e0iterea hotrRrilor i actelor ad0inistrative ce contarvin legii. Acestea se nu0esc litigii de contencios ad0inistrativ i se soluOioneaz corespunztor de .udectoriile de contencios ad0inistrativ &olosind o procedur special. ). litigii ce apar Rntre agenOi econi0ici i pe de o parte i persoana &izic pe de alt parte Rn legtur cu Rncheierea di&eritor tranzacOii dintre acestea Wcontarcte de R0pru0ut vRnzare"cu0prare, arenda, etc.X precu0 i Rn legtur cu Rnclcarea drepturilor consu0atorilor. [itigiile date se soluOioneaz de .udectoriile raionale sau orneti. ,. litigii ce apar Rntre ad0inistraOia agentului econo0ic i anga.aOii si Rn legtur cu Rnclcarea ligislaOiei 0uncii Wneplata salariilor, concidierea nelegiti0X, litigiile date la &el sunt soluOionate de .udectoriile raionale. ) 1. a. b. c. $. (iste0ul .udiciar co0petent s soluOioneze litigii econo0ice cuprinde 2 catego&ii de o&ga%e" _udectorii statale la care se atribuieS .udectorii de drept co0un WraionaleX .udecatorii econo0ice .udectorii de contencios ad0inistrativ _udectoriile obteti la care se atribuie arbitra.ele co0erciale. (iste0ul .udiciar Rn republica Moldova e regle0entat de j[egea cu privire la siste0ul .udiciar unde sRnt stabilite &uncOiile, atribuOiile precu0 i structura organelor .udectoreti statale. A/ Cele 0ai 0ulte .udectorii sRnt cele de d&e't co u% care se a&l Rn raioane i orae. Aceste .udectorii .udic 0a.oritatea litigiilor Rn ordine de pri0 instanO unde Rn calitate de prOi cel puOin una trebuie s &ie prsoan &izic WcetOeniX. Un co0petenOa acstor .udectorii Rntr soluOionarea litigiilor de &a0ilie, de 0unc, litigii patri0oniale dintre persoane &izice, precu0 i cauze penale i contravenOiiad0inistrative precu0 i litigiile privind protecOia consu0atorilor. %up eQa0inarea cazurilor civile Rn ordinea de pri0 instanO hotrRrea .udecOii poate &i atacat Rn instanOa a PP"a nu0it Curte de Apel, care sRnt circu0scripOiile din OarS Chiinu, BlOi, Cahul, Co0rat, Zighina WCueniX. Curtea de Apel eQa0ineaz i ea de.a Rn instanOa a PP"a dosarele i pronunO decizii prin care ad0ite sau respinge cererea de apel. n acelai timp Czrtea de Apel are n competena sa anumite cauze pe care le judic n ordine de I-a instan: 1. dosare de contencios ad0inistrativ R0potriva actelor organelor de stat republicane WMinistere, departa0ente, Vri0rii, Pnspectoratul de (tat etc.XT
$1

$. strine.

cauze i cereri privind recunoaterea eQecutrii silite a hotrRrilor i arbitra.elor .udectoriilor Al PPP"lea nivel al instanOelor .udectoreti unde de.a se eQa0ineaz Rn ordine de recurs deciziile CurOii de Apel este Curtea (upre0 de _ustiOie, ca instanO superioar. %eciziile CurOii (upre0e de _ustiOie sRnt de&inite i nu pot &i atacate.

>/

?udec)to&iile eco%o ice sRnt instanOe .udectoreti specializate. Un Republica Moldova .udectoriile econo0ice de pri0 nivel WP"a instanOX trebuie s &ie Rn toate circu0scripOiile din Oar, dar real &uncOioneaz nu0ai cea din Chiinu, care eza0ineaz Rn ordin de P"a instanO toate categoriile de litigii cu caracter econo0ic WRn a&ar de cele atribuite CurOii de Apel ^cono0iceX unde a0bele prOi trebuie s &ie agenOi econo0ici sau persoane .uridice, inclusiv organe statale. `otrRrile _udectorilor ^cono0ici de circu0scripOie pot &i atacate cu cerere de apel Rn Curtea de Apel ^cono0ic. Curtea de Apel eQa0ineaz legalitatea hotrRrii pri0ei instanOe i pronunO decizii. Aceste decizii, la &el, pot &i atacate cu cerere de recurs Rn Curtea (upre0 de _ustiOie Rn Colegiu ^cono0ic. Un co0petenOa CurOii de Apel ^cono0ic pe lRng eQa0inarea cererilor de apel 0ai sRnt i cauze care se .udic Rn P"a instanO. Acestea se re&er laS dosare cu caracter patri0onial unde valoarea cerinOelor este 0ai 0are de +** 0ii lei. cereri de declarare a insolvabilitOii cauze privind constituirea, reorganizarea i lichidarea acenOilor econo0ici contestarea hotrRrilor arbitra.elor co0erciale aprarea reputaOiei pro&esionale C/ ?udec)to&iile de co%te%cios ad i%ist&ativ la &el sRnt nite specializate care .udic plRngerile R0potriva actelor WdeciziilorX e0ise de organele de stat care Rncalc i lizeaz anu0ite drepturi i interese ale persoanelor _uridice sai persoanelor &izice. Activitatea acestor .udectorii este regle0entat de [egea Contenciosului Ad0inistartiv unde se stabilete co0petenOa procedura de eQa0inare i eQQecutare a deciziilor acestei instanOe. PnstanOele de contencios ad0inistrativ se a&l pe lRng _udectoriile de drept co0un de toate nivelurile WRn a&ar de _udectoria ^cono0icX `otrRrile organelor locale WsateX, se atac Rn .udectoriile Ad0inistartive raionale, iar hotrRrile organelor statale i 0unicipale se atac Rn organe de P"a instanO Rn CurOile de Apel. Pnclusiv, Rn " contencios ad0inistrativ se eQa0ineaz plRngerile R0potriva actelor e0ise de agenOi econo0ici ce presteaz servicii publice WApa canal, \nion ainoza etcX `otr]rile _udectorie de contencios ad0inistrativ se atac la _udectoria de Apel are nu0ai $ instanOe. ,. Vrocedura eQa0inrii dosarelor Rn .udectoriile statale precu0 i co0petenOa acestora se regla0enteaz de legislaOia Republicii Moldova special de j[odul de procedur civil adoptat la )* 0ai $**), Rntart Rn vigoare la 1$ iunie $**). Vrocedura de eQa0inare a litigiilor econo0ice este identic cu procedura .udecrii Rn instanOele de drept co0un cu unele abateri. Ast&el, Rn _udectoria ^cono0ic se aplic ur0toare eta'e de solu$io%a&e a litigiilo&S -I eta'a '&e*udicia&) sau e3t&a*udicia&) cRnd Rn 0od obligatoriu prOile unui litigiu econo0ic trebuie s Rntreprind 0suri pentru soluOionarea litigiului pe cale a0iabil.
$

1. $. ). ,. +.

Un acest sens recla0antul WcreditorulX trebuie s Rnainteze o recla0aOie prOii opuse unde s"i propun soluOionarea a0iabil WeQecutarea de bun voieX a litigiuluiS %ac aceast cale nu recunoate, atunci recla0antul se poate adresa Rn instanOa de .udicat. Aceast etap nu e obligatorie la litigiile eQa0inate Rn .udectoriile de drept co0un. - II eta') - +%ai%ta&ea ce&e&ii de c.e a&e +% *udecat)" recla0antul depune la instanO econo0ic o acOiune Wcerere de che0are Rn .udecatX R0potriva pRrRtului WdebitorulX prin care solicit instanOei pronunOarea hotrRrii prin care pRrRtul s &ie &orOat s"i eQecute obligaOia. Cererea de che0are Rn .udecat trebuie s conOinS nu0ele instanOeiT nu0ele i identi&icarea perOilor Waduse, coduri bancare, &iscale etc.XT denu0irea acOiunii i valoarea ei Wdin valoarea acOiunii se va plti taQa de statX Rn 0ediu )g din su0a cerutT se &or0uleaz concret cerinOeleT se aduc argu0ente Rn &apt Wtri0iteri la contarctX cu descrierea circu0stanOelor i tri0iterea la probele WdovezileX pe cauzT argu0entarea Rn drept Wse &ace tri0itere la legea ce regle0enteaz proble0aX la acOiune se anezeaz toate probele, docu0entele pe care se bazeaz cerinOele Rnaintate precu0 i dovada eQpedierii pretenOei. [a &el se aneQeaz i taQa de stat. (e dispun atRtea copii de docu0entele cRte prOi sunt. III eta') _udectorul veri&ic toate docu0entele i acOiunea dispus i dac conOinutul acOiunii corespunde cerinOelor Rnaintate, pri0ete cererea spre eQa0inare, RntiinOeaz prOile despre data i locul eQa0inrii. %ac acOiunea nu corespunde cerinOelor indicate 0ai sus sau nu este de co0petenOa .udectoriei .udectorul restituie cererea de che0are Rn .udecat. I@ eta') la data nu0it de instanO se prezint prOile la pri0a edinO de Rn&Oiare i pregtirea 0ai ne0i.locit. [a aceast edinO pRrRtului i se Rn0Rneaz copii de pe docu0entele Rnaintate i i se &ace cunotinO cu acOiunea. Un acelai ti0p sau odat cu Rnnainatrea acOiunii recla0antul poate Rnainta cerere de asigurare a cerinOelor Rnaintate, adic Rn scopul garantrii i eQecutrii hotrRrii .udecata la cererea Rnaintat poate e0ite Rncheiere prin care pune sechestru pe conturi bancare Rn li0ita su0ei cerute, sechestrarea bunurilor i0obile i alte bunuri ale pRrRtului, interzice pRrRtului sau altor persoane s svRreasc cu obiectul litigiului careva acOiuni .uridice. @ eta') Vri0ind copia acOiunii, pRrRtului are posibilitate Rntr"un ter0en stabilit de .udecat W)* zileX s scrie o re&erinOe Wrspunsul sau la pretenOiile RnaintateX sau poate s Rnainteze &aO de recla0ant la &el cu argu0entrile i probele necesare, inclusiv achitarea taQei de stat. @I eta') la data stabilit are loc edinOa de .udecat unde .udectorul, de obicei singur, dar uneori Rn co0plet de ) persoane eQa0ineaz litigiul Rn &ond se ascult declaraOiile i argu0entele prOilorS se pun RntrebriT se ascult 0artoriT se &ac eQpertize dac este necesarT se eQa0ineaz alte probe din 0aterialele dosarului. @II eta') (e trece la etapa susOinerilor orale. VrOile &ac concluzii asupra celor eQa0inate Rn instanO cu Rnaintarea cerinOelor concrete. @III eta') .udectorul ascult prOile i se duce Rn ca0era de chibtuire i chibzuiete unde e0ite hotrRrea.
)*

IA eta') `otrRrea se pronunO public. %up 1+ zile hotrRrea Rntr Rn vigoare i poate &i eQecutat sau dac careva din prOi nu este deacord cu hotrRrea ea dipune cerere de apel la instanOa superioar. W_udectoria econo0ic / Curtea de Apel ^cono0icX

Te a 7 / 0olutio%a&ea litigiilo& '&i% i%te& ediul A&bit&a*ului co e&cial/ !/ A&bit&a*ul co e&cial i%te&%tio%al - o&ga% s'ecializat de solutio%a&e a litigiilo&/ 2/ Co%ve%$ia de a&bit&a* 4/ P&ocedu&a solutio%a&ii litigiilo& '&i% a&bit&a*ul co e&cial i%t&e%taio%al/ ,. Arbitra.ul co0ercial internaOional de pe langa Ca0ere de Pndustrie si co0ert a R.Moldova. -1 Cind partile nu a.ung la un nu0itor co0un in cadrul solutionarii a0iabile, ele pot recurge la rezolvarea acestui litigiu la Arbitra.ul co0ercial PnternaOional. Arbitra.ul Co0ertului PnternaOional este o instanta .urisdictionala nestatala, de natura contractuala, adica este aleasa de parti prin contract, si este destinata sa solutioneze litigiile aparute intre acestea.. Re&eritor la arbitra.ul care va solutiona litigiul, partile incheie o conventie arbitrala sau indica acest lucru ne0i.locit in contract. Un practic se cunosc 0ai 0ulte categorii de arbitra.eS " Un dependenta de nor0ele utilizate se i0aparte in $ tipuriS B a&bit&a*e de *u&e care la solutionare respecta nor0ele 0ateriale si procedurale de drept strictT B a&bit&a* de ec.itate care solutioneaza in baza principiilor de echitare , si nu utilizeaza nor0ele.uridice de drept strict. -I% de'e%de%ta de co 'ete%ta ate&iala a&bit&a*ele se i 'a&t i%"
)1

k arbitra.ele de co#petenta enerale - care solutioneaza toate tipurile de cazuri WCurtea per0anenta de arbitra. de la `agaT Curtea de arbitra. de pe linga Ca0era PnternaOionala de co0erO de la VarisXT k arbitra.e specializate WCurtea Arbitrala de la Bre0en "solutioneaza litigii aparute din contractele de livrari de bu0bacXT - I% (u%ctie de co 'ete%ta te&ito&iala se deosebesc" k arbitra.e re ionale WCo0isia Arbitrala (candinava eQa0ineaza litigii dintre taril scandinaveXT k arbitra.e bilaterale W Ca0era arbitrala &ranco"ger0anaX. k arbitra.e universale " solutioneaza liti.ii intre co0ercianti din i%t&ega lu e - I% de'e%de%ta de st&uctu&a o&ga%izato&ica a&bit&a*ele 'ot (iC k per#anente WinstitutionalizateXT k add-(oc) Winstitutii pentru solutionarea unui caz concret ,ocazionalX. $. ConvenOia de arbitra. Wclauza arbitral X constituie o RnOelegere a prOilor indicat Rn contract W clauz) co '&o iso&ieX sau "Rncheiat separat de contract la apariOia litigiului Wclauz) de co '&o isX prin care acstea convin s"i soluOioneze litigiul Rntr"un anu0it organ .urisdicOional care poate &i un arbitra. co0ercial. Conventia arbitrara trebuie sa cuprindaS i denu0irea arbitra.uluiT i locul de eQa0inareT i nu0arul si procedura de alegere a arbitilorT i procedura de solutionare utilizataT i legea aplicabila la solutionareT i li0ba de solutionare. Arbitra.ul ca organ de solutionare a litigiilor in co0erOul PnternaOional are anu0ite avanta.e &ata de solutionarea litigiilor din cadrul .udecatoriilor din drept co0un si anu0eS i se utilizeaza o procedura si0pli&icata alesa de partiT i ter0eni de solutionare redusiT i secretul dezbaterilor .udiciare la dorinta partilorT i este relaOiv 0ai ie&tin Wcheltiielile si taQeleXT i specializarea . udecatorilor. Vrin incheierea conventiilor de arbitra. partile se obliga sa respecte hotarirea e0isa de acest organ si sa o eQecute binevol. Pn calitate de izvoare ce regla0enteaza activitatea arbitra.ului de co0erO internaOional sintS Conventia ^uropeana privind arbitra.ul co0ertului PnternaOional, -eneval !1T Regula0entul Arbitral al \'CPZRAPb#! 0odi&icat in 1 1$T [egea cu privire la arbitra.ul co0ertului PnternaOional $1.*!.1 1+T Conventia de la 'eN lorh dCu privire la recunoasterea sentintelor arbitra.elor strainem 1 +1T Conventia de la `aga dCu privire la recunoasterea si aplicarea sentintelor arbitrale straine in 0aterie civila si co0ercialad 1 #1. ")" P&ocedu&a solutio%a&ii litigiilor Rn Arbitra.ul co0ercial care de obicei poate &i i internaOional este stabilita Rn contract la intelegerea partilor sau de Regula0entul de &unctionare a arbitra.ului concret. %e obicei eQa0inarea litigiilor Rn arbitra.ul co0ercial presupune ur0toarea procedurS B P&i a eta'a - aa nu0ita '&ocedu&a '&e*udicia&) care nu Rntotdeauna este obligatorie dac prOile nu au convenit Rn contract sau regula0entele Arbitra.elor nu prevd aceasta eQpres. Ast&el partea WcreditorulX care are careva pretenOii &aOa de debitor se adreseaza Rn prealabil cu o recla0aOie scris Wcu dovada eQpedieriiX &aOa de acesta, in&or0Rndu"l despre natura datoriei, 0ri0ea i ter0enele de achitare, intiinOindu"1 c daca nu"i va onora obligaOiunile, atunci litigiul va &i predat spre solutionare arbitra.ului. k PP etapa.
)$

"

%ac Rn ter0enul indicat debitorul re&uz eQecutarea datoriei sau nu reacOioneaz la pretenOie, atunci creditorul nu0it &ecla a%t, Rn baza conventiei arbitrale se adreseaza cu o ce&e&e de c.e a&e +% *udecat) WactiuneX Rn arbitra.ul Convenit de contract Rn care trebuie sa indice toate 0otivele de &apt Wtri0iterea la contract, i alte probe ce dovedesc c cerinOele sunt Rnte0eiate X i de drept Wre&erire la actele nor0ative 0ateriale i procedurat]le ce Rnte0eiaz cerereaX, aneQind probele i docu0entele corespunzatoare, inclusiv dovada eQistenOei clauzei arbitrale. Zotodata din partea sa el ii alege un arbitru din lista propus. B III eta'a/ Vri0ind acOiunea Wcererea de che0are Rn .udecatX secretariatul arbitra.ului eQpediaza o copie a cererii si docu0entelor aneQate 'i&itului <&ecla atului= cu lista arbitrilor. Un ter0enul indicat Wde obicei )* zileX piritul trebuie sa scrie re&erin Wd raspuns la cerereX si sa aleaga arbitrul din partea sa. %aca in ter0enul dat acesta nu"si alege arbitrul, el este nu0it de presedintele arbitra.ului. B lDeta'a/ %oi arbitri nu0iti de parti trebuie sa"1 aleaga pe al treilea care va &i presedinte edinOei. %aca acestea nu au posibilitatea, atunci el este nu0it de presedintele arbitra.ului. B D eta'a/ Co0pletul de arbitri R0pute0icit eQa0ineaz docu0entle depuse asupra cauzei i &iQeaz o dat pentru edinO, RntiinOnd corespunztor despre aceasta prOile, daca este cazul. [a data indicata are loc edinOa unde se eQa0ineaza cauza Rn &ond. aiecare din parti are posibilitatea sa"i aducaargu0entele i dovezile sale, care argu0entez poziOia lor. Arbitri ascult prOile i eQa0ineaz probele prezentate, dac este cazul pun Rntrebri soicit docu0ente nu0esc eQpertize etc. @I eta') %up eQa0inare arbitrii se duc Rn ca0era de chibzuire unde &r nici o in&luienO din a&ar e0it `otrRrea. `otarirea se pronunO public i in scris partilor. `otarirea este de&initiva. 1% a%u ite situa$ii 9ot)&+&ea 'oate (i &evizuit) <&ee3a i%at)= B DII eta'a/ ^Qecutarea hotararii poate &i &acuta benevol de debitor sau in 0od &ortat. ^Qecutarea este di&icila intr"o tara straina, daca statul dat nu o recunoaste. [a inceput taQele si cheltuielile se achita in 0asura egala, iar in hotarire se 0entioneaza care parte suporta cheltuilile totale. (tatele 0e0bre la Conventiile de la 'eN lorh si `aga se obliga sa eQecute hotaririle arbitrale straine aplicind procedura interna. `otaririle pot &i reeQa0inate nu0ai in cazuriS " arbitrii nu au &ost alesi con&or0 intelegeriiT " partea care a pierdut nu a &ost instiintata despre ti0pul si locul des&asurarii procesuluiT s"a dat 0ai 0ult decit s"a cerut. Te a Co%t&actul de va%za&e-cu 'a&a&e +% d&e'tul eco%o ic/ !/Ca&acte&istica ge%e&ala si &egle e%ta&ea *u&idic) a co%t&actului de vi%za&e/ 2/Obiectul si co%ti%utul co%t&actului de va%za&e-cu 'a&a&e/ 4/Co%ditiile liv&a&ii co%(o& I#COTERM0-ului/ 5/:a&a%tiile si &as'u%de&ea 'a&tilo& i% co%t&actul de vi%za&e-cu 'a&a&e/ 1. Contractul de vanzare"cu0parare este o intelegere bilaterala prin care una din parti , nu0ita eA'nAZYR, , se obliga sa livreze ceilalte parti, nu0ita C\MVARAZYR, , un bun deter0inat calitativ si cantitativ, intr"un loc anu0it, in conditiile convenite, contra unui pret. Contractul de vanzare are ur0atoarele ele0ente caracteristiceS este un contract / aX cu titlu oneros ur0arind ca &inalitate obtinerea unui pro&it. bX sinalag0atic " genereaza drepturi si obligatii reciproce intre parti. cX consensual este valabil din 0o0entul si0plei RnOelegeri dintre prOi.
))

Pzvoarele de drept ce regle0enteaza contractul de vinzare suntS legile, tratatele internaOionale , uzantele uni&or0e. Vrintre actele nor0ative principale suntS E Codului Civil al RM a&t/864 -F22 E Legea vi%za&ii de a&(u&i <#&/ !45-AIII di% 04/07/;5= Vrezenta lege stabileste principiile &unda0entale de regle0entare a relatiilor co0erciale intre subiectii econo0ici, ce se &or0eaza in te0eiul unor &or0e .uridice WcontractualeX. Con&or0 prezentei legi contractele se incheie in &or0a scrisa printr"un docu0ent, printr"un schi0b de scrisori WteleQuri, telegra0e, tele&onogra0e etc.X, sau cu utilizarea 0i.loacelor electronice de calcul. [egea regle0enteaza relatiile de vinzare a 0ar&urilor, independent de destinatia lor, cu eQceptia 0ar&urilor pentru &olosinta personala, casnica sau &a0iliala. E 9ota&i&ea :uve&%ului Re'ublicii Moldova #&/ 8;F di% 28/!2/;4 '&ivi%d a'&oba&ea Regula %e%tului Co%t&actului- odel de vi%za&e-cu 'a&a&e/ Vrin acest Regula0ent a &ost stabilit ca, dcontractul"0odel de vinzare a 0ar&urilor se aplica la incheierea contractelor econo0ice privind vinzarea productiei cu destinatie tehnica de productie si 0ar&urilor de consu0 popular intre intreprinzatori, intreprinderile si organizatiile cu diverse &or0e organizatorico".uridice, care isi des&asoara activitatea in RM. Contractele"0odel Wcontracte"tipX, in general, nu pun restrictii asupra &or0ei, structurii si continutului contractelor, dar sunt ca un &el de indru0ator pentru cei care il &olosesc. Y deosebita i0portanta in &or0area si de&inirea contractelor co0erciale, Rl au uza%tele co e&ciale u%i(o& e, care s"au &or0at prin &olosirea repetata a unor clauze contractuale. Cele 0ai i0portante uzante co0erciale uni&or0e internationale au &ost standartizate sub egida Ca0erei Pnternationale de Co0ert din Varis, cunoscute sub denu0irea de P'CYZ^RM( WPnternational Rules &or the Pnterpretation o& Zrade Zer0s " Reguli Pnternationale pentru Pnterpretarea \zantelor de Co0ert.\lti0a editie a acestora au &ost aprobate la &inele anului 1 , care au intrat in vigoare la 1 ianuarie $***,preluind denu0irea de dP'CYZ^RM("$***dX care are o larga aplicare in contractele co0erciale internationale de vinzare"cu0parare, in tarile europene. Ve plan international principalule izvor de regle0entare esteS i Conventia Y'\ privind cu0parare"vanzare internationala de 0ar&uri din 11.*,.1 1*. eiena "$" Ybiectul contractului de vanzare"cu0parare " este bunul trans0is de catre vanzator cu0paratorului. ^l trebuie sa satis&aca caracteristicilor de calitate si cantitate. aX Ca%titatea este eQpri0ata in unitati de 0asura speci&ice naturii 0ar&iiS tone, 0etri cubi, 0etri liniari, bucati, 0etri patrati, hectolitri, perechi etc. Pn anu0ite contracte se vor &olosi unitatile co0pleQe speci&ice uzantelor locale, precu0S tona lunga W1.*1! hgX, tona scurta W *# hgX, oardul W*, 1, 0X etc. bX Calitatea " este insusirea produsului de a satis&ace unele necesitati ale oa0enilor. ^a trebuie sa &ie indicata in contract si trebuie sa corespunda unor standarde, conditii tehnice, &iind dovedita prin certi&icate de calitate, certi&icate de origine etc. [a &el calitatea se deter0inain baza principiuluiS " vazul placutT " organoleptic,Wincercare, degustareXT " telle fuelle Wasa cu0 esteX"cind vinzatorul nu poarta raspundere pentru calitatea 0ar&ii, cu0pararorul &ind obligat s"o pri0easca dasa cu0 ested. (e utilizeaza la vinzarea &ructelor produselor agricole etc. Continutul " sunt acele conditii esentiale, prin care se stabilesc drepturile si obligatiunile partilor. Contractului de vinzare"cu0parare trebuie s conOinS Pidenti&icarea partilorT )laua1e econo*ice
),

1 Ybiectul contractului il constituie 0ar&a. ^a trebuie sa eQiste sau sa poata eQista in viitor. Mar&a trebuie sa &ie deter0inata sau deter0inabila cantitativ, tehnic si calitativ. 2 P&etul 0ar&ii in contractul de vinzare"cu0parare este valoarea 0ar&urilor care trebuie achitata de cu0parator vinzatorului. ^l trebuie sa includa pretul unei unitati de 0ar&a si pretul total. [a &el trebuie inclusa valuta de plata, se reco0anda de inclus si 0odalitatea de &or0are a pretului Wpretul de cost, taQe, accize etc.X. ) Co%ditiile de 'lata conOin 0odalitatea si tipul decontarilor de obicei plati cu a.utorul cecurilor, acreditive si incaso docu0entar, ordin de plata. Alegerea unui sau altui tip de plati nu0erare depinde de caracterul a&acerii. ,. Co%ditiile liv&a&ii co%(o& I#COTERM0-ului/ 6 Te& e%ii de liv&a&e sunt date calendaristice sau perioade de ti0p in decursul carora vinzatorul trebuie sa livreze 0ar&a. %ata livrarii 0ar&ii se considera data trans0iterii acesteia catre transportator sau cu0parator. Aceasta data trebuie sa &ie indicata in docu0entele de transport sau actul de pri0ire b predare. 7 Modul de e(ectua&e a t&a%s'o&tului Zransportul unei 0ar&i se va e&ectua terestru, 0ariti0, &luvial sau aerian, in &unctie de intelegere, de necesitate si de cost. Pn nu0eroase cazuri transportul va &i co0binat, in &unctie de pozitia geogra&ica a vinzatorului &ata de cu0parator. Pn contract se va stipulaS i caile WrutaX de transportT i 0i.loacele de transportT i partea care se obliga sa asigure 0i.loacele de transportT i docu0entele de transport Wconosa0ent, scrisoare de trasura etc.XT # A bala*ul si a&ca&ea. Pn contract se va stipula obligatia vinzatorului de a asigura un a0bala. corespunzator, care poate varia in &unctie de transport, conditii de tranzit, durate tranzitului . einzatorul se va obliga sa 0archeze a0bala.ul in scopul inlesnirii 0anipularii 0ar&ii si publicitatii co0erciale. (e vor indica adresa de destinatie, &elul 0ar&ii si di&erite 0entiuni speci&ice, cu0 ar &i cele care atentioneaza asupra &ragilitatii 0ar&ii sau asupra necesitatii 0anipularii cu 0are atentie a aparatelor de precizie si 0aterialelor eQplozive. F I%toc i&ea si t&a%s ite&ea docu e%telo& %ocu0entele care se re&era la transport, plata pretului, calitatea 0ar&ii, asigurare, originea 0ar&ii etc., a unei tranzactii de vinzare"cu0parare trebuie speci&icate in inscrisul contractual. Aceste docu0ente sunt necesare pentru incasarea pretului 0ar&ii, dovedind eQpeditia si indeplinirea obligatiilor asu0ate de vinzator, si pentru realizarea transportului. aor0ularea acestora se &ace sub ingri.irea vinzatorului care isi asu0a si obligatia de a le trans0ite cu0paratorului pe caile stipulate in contract. ; Rece'tia a&(ii Vartile prin contract trebuie sa indice 0odalitatile de receptie a 0ar&ii si de control. Pn contract se va stipula locul unde se va &ace receptia, in &unctie de natura 0ar&ii si de intelegere. Aceast clauz va cuprindeS i 0odul in care se &ace controlul si receptia T i docu0entele ce trebuie intoc0ite pentru atestarea receptiei T i solutiile ce se i0pun in cazurile in care receptia nu poate avea loc si controlul nu poate &i e&ectuat din vina partilor. !0 :a&a%tiile vi%zato&ului Pn 0a.oritatea contractelor incheiate sunt incluse garantiile de calitate, care reprezinta obligatiile vinzatorului de a livra 0ar&a cu0paratorului care poseda anu0ite calitati pe durata ter0enului de garantie. Pn perioada de garantie, vinzatorul continua sa &ie raspunzator pentru re0edierea de&ectiunilor, chiar daca trans&erarea riscurilor de la vinzator la cu0parator a avut de.a loc. Pn cazul 0ar&urilor cu ter0en de garantie, prin contract se va indicaS i inceperea ter0enului de garantie si durata lui T
)+

i docu0entele prin care se atesta calitatea 0ar&urilor Wcerti&icat de calitate, certi&icat de garantie, buletin de analiza, proces verbal de receptie etc.X T i obligatiile partilor in perioada de garantie T i 0odul de lansare a recla0atiilor si 0odul de rezolvare. 11 Asigu&a&ea 0ar&ii Rn contract este prevazuta in ur0a intelegerii dintre i0portator si eQportator i se nu0este CAR-Y. Contracul se per&ecteaza prin eliberarea unei polite de asigurare care trebuie sa continaS !2 Asigu&a&ea i 'ot&iva &iscu&ilo& valuta&e si %evaluta&e Pnstabilitatea per0anenta pe unele piete co0erciale si alte conditii speci&ice in care se des&asoara operatiunile co0erciale internationale i0pun partilor sa includa in contracte clauze asiguratorii i0potriva riscurilor valutare si nevalutare, riscuri care, in cazul cind se realizeaza, pot a&ecta obligatia cel putin a uneia dintre parti W0ai ales pretulX, perturbind echilibrul stabilit la incheierea contractului. Riscurile valutare constau in 0odi&icarea cursului de schi0b Wal paritatii 0onetareX al 0onedei de plata &ata de 0oneda W0onedeleX de re&erinta. (e cunosc ur0atoarele clauze de asigurare i0potriva riscurilor valutareS i clauza aur " clauzele valutare Winclusiv clauzele de indeQare S o%ovaluta&e , ultivaluta&e bazate pe un cos valutar stabilit de parti Wde regula )"+ 0onede, X 0ultivalutare bazate pe un cos valutar Wunitate de contX %(Z (e cunosc ur0atoarele clauze de asigurare i0potriva riscurilor nevalutareS clauza de revizuire a pretului Wde indeQare ne0onetaraX / clauza de postcalculare a pretului / clauza o&ertei concurente )lau1ele strict juridice !4/ Recla atiile <'&ete%tiile= %aca dupa preluarea 0ar&ii, cu0paratorul constata unele abateri cantitative sau calitative de la prevederile contractului, deter0inate de vicii ascunse sau de alte cauze generate din negli.enta vinzatorului, el are dreptul sa recla0e de&ectiunile constatate. Aceste recla0atii trebuie sa &ie &acute in ter0enele stipulate in contract !5 Ras'u%de&ea 'e%t&u %ee3ecuta&ea co%t&actului Aceasta conditie va stabili te0eiurile, &or0ele i 0ri0ea raspunderii contractuale Wa0enzi, penalitati, despagubiri a daunelor, raspunderea in natura etc.X. !7/ Litigiile si solutio%a&ea lo& Pn contract partile trebuie sa prevada aparitia unor eventuale litigii si 0odalitatile de solutionare a lor. !8/ Clauaza de e3o%e&a&e a &)s'u%de&ii 11 Clauze su'l e%ta&e si e%tiu%i (i%ale Pn a&ara clauzelor 0entionate 0ai sus, partile sunt libere sa includa in contracte orice prevederi speciale, deter0inate de particularitatile 0ar&ii ori serviciului sibsau de conditiile eQecutarii contractului. Pn &inal, contractele incheiate intre prezenti trebuie sa contina se0naturile partilor sau ale reprezentantilor lorT la cele incheiate intre absenti se0naturile, in principiu, pe o&erta si acceptare WeQpresaX. ")" Conditiile de livrare a 0ar&Ri in contractul de vanzare"cu0parare PnternaOional sint stabilite prin uzantele co0erciale, nu0ite P'CYZ^RM(, adoptate de catre Ca0era PnternaOionala de Co0erO de la Varis. (copul uzantelor uni&icate P'CYZ^RM( este de a stabili o serie de reguli privind interpretarea ter0enilor co0erciali utilizati in co0ertul eQterior. Acesti ter0eni stabilescS i 0odalitatea de transportul utilizat la livrareT
)!

i repartizarea intre parti a cheltuielilor in contractul de vanzare"cu0parare i preturile de livrareT i 0o0entul trans&erului riscurilor &ortuite Wdistrugeri inti0platoare ale 0ar&iiXT i cine indepleneste &or0alitatile privind trecerea &rontieriiT i cine achita taQa va0alaT i 0odalitatea de asigurarea a 0r&urilor in transportT i drepturile si obligatiunile a0belor parti. P'CYZ^RM(, in ulti0a editie din iulie $***, contine 1) ter0eni. EAG - E3 Go&Hs </// %a ed 'lace=/ aranco uzina W... locul convenitX. ^ste conditia de livrare cea 0ai co0oda pentru vanzator, deoarece el nu este obligat decit sa puna 0ar&a a0balata Wdupa cazX la dispozitia cu0paratorului, in locul din uzina si la ter0enul convenit. Cu0paratorul este obligat sa incarce 0ar&a pe cheltuiala sa si sa o transporte la destinatie, pe cheltuiala si riscul sau. %e ase0enea, el este obligat sa indeplineasca toate &or0alitatile, din 0o0entul in care 0ar&a a &ost incarcata. %in considerente practice, partile pot conveni ca vanzatorul sa e&ectueze incarcarea si &or0alitatile de va0uire la eQport pe cheltuiala cu0paratorului. FCA - F&ee Ca&&ie& </// %a ed 'lace=/ aranco caraus W... locul convenitX. Mar&a, dupa ce a &ost vanduta, este predata de eQportator pri0ului caraus, nu0it de cu0parator, la locul convenit. eanzatorul poate conveni cu carausul locul de predare in custodie, daca acesta nu a &ost indicat de cu0parator. Pn anu0ite cazuri, din necesitati practice, vanzatorul se poate i0plica in acordarea de asistenta la incheierea contractului de transport, insa nu0ai pe spezele cu0paratorului si din 0andatul acestuia Wde eQe0plu, in tra&icul aerian si in cel &eroviarX. eanzatorul poate sa predea 0ar&a in custodie unui tranzitar in baza instructiunilor cu0paratorului, obligatia lui de livrare &iind indeplinita din 0o0entul predarii. FA0 - F&ee Alo%gside 0.i' </// %a ed 'o&t o( s.i' e%t=/ aranco de"a lungul vasului W... port de incarcare convenitX. Vrin aceast ter0en cu0paratorul se obliga sa anga.eze nava si sa respecte ter0enul de aducere a navei la locul de incarcare, in&or0indu"l din ti0p pe vanzator de data precisa a sosirii navei la locul respectiv si despre dana la care va &i trasa. eanzatorul este obligat sa aduca 0ar&a in port si sa o plaseze pe chei de"a lungul navei sau in bar.e de"a lungul acesteia. %in acel 0o0ent, 0ar&a, &or0alitatile, cheltuielile si riscurile se trans&era cu0paratorului. Pn consecinta, cu0paratorul este obligat sa indeplineasca &or0alitatile va0ale la eQport. eanzatorul va pri0i din partea cu0paratorului un docu0ent curat care sa ateste ca a pri0it 0ar&a. Acest docu0ent poate &i o recipisa de depozit sau un docu0ent de garantie. FO> - F&ee O% >oa&d </// %a ed 'o&t o( s.i' e%t=/ aranco la bord W... portul de incarcare convenitX. Vrin aceasta, cu0paratorul este obligat sa anga.eze nava si sa o aduca in portul de incarcare la ter0enul convenit. eanzatorul este obligat sa aduca 0ar&a pe bordul navei, la data si in portul convenit. Zrans&erul 0ar&ii, cheltuielilor, &or0alitatilor si riscului se &ace din 0o0entul in care 0ar&a a trecut de balustrada WcopastiaX vasului, va0uirea 0ar&ii la eQport se &ace de catre vanzator. CFR - Cost a%d F&eig.t </// %a ed 'o&t o( desti%atio%= Cost si navlu la W... portul de destinatie convenitX. Vrin aceasta conditie de livrare, vanzatorul se obliga sa anga.eze nava, sa o incarce si sa o duca in portul de destinatie convenit.Mar&a calatoreste neasigurata, pe riscul cu0paratorului, din 0o0entul in care a trecut de balustrada navei, in portul de eQpeditie. Yrice cheltuiala care apare dupa ce 0ar&a a &ost livrata la bordul navei va &i pe contul cu0paratorului. Pn 0ulte cazuri, cu0paratorul poate sa asigure 0ar&a in tara sa, econo0isind, in acest 0od, valuta &orte.
)#

CIF - Cost, I%su&a%ce a%d F&eig.t </// %a ed 'o&t o( desti%atio%=/ Cost, asigurare si navlu W... port de destinatie convenitX. Alaturi de aYB, aceasta conditie de livrare este una dintre cele 0ai utilizate in transporturile 0ariti0e, indeosebi pentru 0ar&uri in vrac. eanzatorul are obligatie sa procure pentru cu0parator un contract de asigurare i0potriva riscurilor 0ariti0e de avariere sau de pierdere a 0ar&ii in ti0pul transportului. eanzatorul plateste pri0a de asigurare pe contul cu0paratorului. CPT - Ca&&iage Paid To </// %a ed 'lace o( desti%atio%=/ Zransport platit pina la W... locul de destinatie convenitX. Vrin aceasta, vanzatorul se obliga sa plateasca transportul pina la destinatie. Mar&a, cheltuielile, &or0alitatile si riscul se trans&era cu0paratorului din 0o0entul in care 0ar&a a &ost predata carausului Wprin caraus se intelege si persoana care, desi nu transporta direct, actioneaza in vederea e&ectuarii transportului pe cale &erata, rutiera, 0ariti0a, &luviala, aeriana sau printr"o co0binatie a acestoraX. eanzatorul este obligat sa e&ectueze &or0alitatile va0ale la eQport. CIP - Ca&&iage a%d I%su&a%ce Paid To </// %a ed 'lace o( desti%atio%=/ Zransport si asigurare platite pina la W... locul de destinatie convenitX. (e deosebeste de conditia CVZ prin aceea ca, in plus, vanzatorul este obligat sa asigure 0ar&a in nu0ele si pe contul cu0paratorului, contra riscurilor 0ini0e de avariere si pierdere. Ca si conditia de livrare CVZ, poate &i &olosita pentru orice 0od de transport. DAF - Delive&ed At F&o%tie& < /// %a ed 'lace=/ [ivrat la &rontiera W... locul convenitX. eanzatorul este obligat sa puna 0ar&a la dispozitia cu0paratorului la &rontiera convenita, inainte de &rontiera va0ala a tarii invecinate, la locul convenit. eanzatorul va indeplini &or0alitatile de va0uire la i0port. DE0 - Delive&ed E3 0.i' </// %a ed 'o&t o( desti%atio%=/ [ivrat &ranco nava W... portul de destinatie convenitX. eanzatorul suporta toate cheltuielile si riscurile aducerii 0ar&ii in portul de destinatie convenit si indeplineste toate &or0alitatile necesare. Zrans&erul 0ar&ii, riscului, cheltuielilor si &or0alitatilor catre cu0parator se &ace in 0o0entul in care 0ar&a, neva0uita pentru i0port, a &ost pusa la dispozitia cu0paratorului pe bordul navei. DEI - Delive&ed E3 IuaJ - dutJ 'aid </// na0ed port o& destinationX. [ivrat &ranco chei " va0a platita W... portul de destinatie convenitX. eanzatorul se obliga sa duca 0ar&a, pe cheltuiala si riscul sau, pina la cheiul WdebarcaderulX portului de destinatie convenit si sa plateasca va0a pentru i0port in tara cu0paratorului. DDU - Delive&ed DutJ U%'aid </// %a ed 'lace o( desti%atio%=/ [ivrat va0a neplatita W... locul de destinatie convenitX. (e deosebeste de conditia %%V prin aceea ca vanzatorul nu suporta taQele va0ale in tara cu0paratorului si alte taQe si speze necesare. %aca se convine ca vanzatorul sa indeplineasca &or0alitatile va0ale si sa suporte taQele de va0uire, precu0 si riscurile rezultind din aceasta operatiune, contractul trebuie sa prevada acest lucru. DDP - Delive&ed DutJ Paid </// %a ed 'lace o( desti%atio%=/ [ivrat va0a platita W... locul de destinatie convenitX. eanzatorul se obliga sa duca 0ar&a la destinatie in locul convenit, asu0indu"si toate riscurile si toate cheltuielile care intervin. Zrans&erul 0ar&ii, riscului, &or0alitatilor si cheltuielilor, se &ace catre cu0parator, din 0o0entul cind 0ar&a i"a &ost predata la destinatie. %upa cu0 se observa, prin aceasta conditie de livrare, vanzatorul isi asu0a o obligatie 0aQi0a, in contrast cu obligatia 0ini0a pe care si"o asu0a cind utilizeaza conditia de livrare ^cp. , Vrin contract vanzatorul trebuie sa garanteze calitatea 0ar&ii. (int 0ar&uri ce necesita certi&icat de calitate sau buletin de analiza, care le va deter0ina calitatea si ter0enul de pastrare. Alte 0ar&uri sint puse in &unctiune Wutila. tehnicX si au nevoie de un ter0en de garantie in perioada caruia vanzatorul
)1

va purta raspundere pentru de&ectiuni, lichidindu"le din contul sau. Aceste clauze contractuale trebuie sa contina inceputul si durata ter0enului de garantie, obligatiile partilor pe aceasta perioada, cauzele de prelungire sau incetinire a garantiei, docu0entele ce atesta calitatea si garantia, 0odul si ter0enele de prezentare a pretentiilor. Receptia 0ar&urilor trebuie sa se e&ectuieze intr"un ter0en cat 0ai scurt de la pri0ire ei. Contractul trebuie sa prevada 0odalitatile si persoanele ce vor e&ectua receptia. Vot participa reprezentantii din partea vanzatorului, cu0paratorului si o persoana necointeresata. Pn baza receptiei se intoc0este un act unde se se &ac 0entiuni privind rezultatele receptiei. %aca sint nea.unsuri " se va 0entiona supli0entar. Pn cazul nea.unsurilor cu0paratorul in 0odul, ter0enii si &or0a stabilita in contract va tri0ite o pretentie vanzatorului. Pn pretentie se indicaS date despre contract, partile contractante , se &ace tri0itere la actul de receptie, nea.unsurile si cerintele cu0paratorului. Cerintele pot &iS " inlaturarea de&ectelor din contul vinzatoruliT " schi0barea 0ar&urilor necalitativeT " reducerea pretuluiT " des&acerea contractuluiT " intoarcerea banilor de.a achitati etc.T Vri0ind pretentia in ter0enul stabilit, vanzatorul este obligat sa dea raspuns recunoscind"o sau sau respingind"o cu 0otivatii. Pn cazul respingerii sau neeQa0inarii pretentiei cu0paratorul are posibilitatea de a se adresa in Arbitra.. aata de vanzatorul necuvincios se pot aplica toate &or0ele de raspundere. Raspunderea la contractul de vanzare"cu0parare se aplica &ata de vanzator in ur0atoarele cazuriS " cand 0ar&a nu este livrata la ti0pT " 0ar&a nu corespunde calitatii sau cantitatiiT " cand vanzatorul &ace greseli in docu0ente de transport. Cu0paratorul raspunde pentruS neachitarea pretului la ti0p si pentru neluarea in pri0ire a 0ar&ii in ti0pul si locul stabilit.

Te a F/ Regle e%ta&ea *u&idic) a i%te& edie&ii +% d&e'tul a(ace&ilo&/ !/#o$iu%ea -i i 'o&ta%$a i%te& edie&ii/ Regle e%ta&ea -i (o& ele *u&idice ale i%te& edie&ii 2/Co%t&actul de a%dat +% d&e'tul eco%o ic 4/Co%t&actul de co isio% -i co%sig%a$ie -1I%te& edia&ii - persoane &izice sau .uridice, care &iind independenti atat de producatori, cat si de consu0atori, presteaza servicii in ur0a carora sau care au ca scop, satis&acerea intereselor atit a unuia cat si a altuia prin 0i.locirea acestora. Pn co0erOul internaOional 0ai 0ult de +*g din tranzactiile ce privesc schi0bul de 0r&uri sint e&ectuate de inter0ediari. Avanta.ele inter0edieriiS k cresterea operativitatii des&acerii 0r&urilor ce contribuie la circulatia 0onetara si cresterea ben&iciuluiT k inter0ediarii sint pro&esionisti si tin legatura cu producatorii, cu consu0atorii si cu piataT k des&asurindu"si activitatea acestea presteaza servicii supli0entare de
)

"deservirea tehnicaT "reparatia curenta a 0r&urilorT "studiu de 0arhetingT "crediteaza consu0atorul. aor0ele .uridice ale inter0edierii internaOionale sintS 1. contract de comision si consignatie - mijlocitorul actioneaza din numele sau, dar din contul clientului Zotodata in contract poate &i prevazut si clauza de garantia contractuala privind achitarea co0isionului Wre0unerariiX, care consta 0 &aptul, ca 0]r&nrile se a&la la dispozitia consignatarului serveste drept aceasta garantie. eanzarea la consignatie este utilizata 0ai des Ventru aparat. electriQ, piese de schi0b, 0r&uri de larg consu0, de &olosire indelungata.. $. contract de agentie " se utilizeaz in siste0ul. anglo"saQon, anglo"a0erican si intruneste ele0ente a contractului de 0andat si co0isionT ). contract de 0andat co0ercial " inter0ediarul des&asoara activitate din nu0ele si pe contul clientului Wvanzare sau cu0parareXT ,. contract de distributie " producatorul cedeaza dreptul de vanzare a 0ar&ii sale pe un teritoriu dat distribuitorului care actioneaza din nu0ele si contul sauT *. contraactul de curta& - inter#ediarul sau curtie#l ce ocupa cu #i&locirea inc(eierii contractului prin punerea # contract a vanzatorului si cu#paratorului care sin uri inc(eie contract si ii platesc un co#ision. Pnter0edierea in dreptul econo0ic este regle0entata deS Codul civil al RM "$" Vrin contractul de 0andat o parte W a%da%tX i0puterniceste cealalta parte W a%data&X de a o reprezenta la incheierea de acte .uridice, iar aceasta, prin acceptarea 0andatului, se obliga sa actioneze i% %u ele si 'e co%tul a%da%tului. Alt&el spus, contractul de 0andat co0ercial in dreptul econo0ic este o intelegere prin care o persoana"0andatar, se obliga sa e&ectueze &apte de co0ert sau di&erite actiuni co0erciale din nu0ele si pe contul celeilalte parti 0andant Mandatarul actioneaza din nu0ele si pe contul clientului W0andantX. ^ste un contract consensualT cu titlu onerosT sinalag0atic WbilateralX. Pn dependenta de i0puternicirile acordate de catre 0andant, 0andatul poate &i cu S " reprezentanta speciala" adica este destinat pentru indeplenirea unei tranzactii aparte, sau cu " reprezentanta generala" pentru eQecutarea 0ai 0ultor tranzactii intr"o Oar. Ybiectul contractului de 0andat il constitue indeplinirea actelor si &aptelor de co0ert ce se eQpri0a prin acordarea serviciilor deS vanzare de 0ar&uri catre consu0ator T cu0pararea de la producatorT reprezentarea in negocierea si incheierea contractuluiT apararea intereselor clientului in organele statale, arbitra. etc. Continutul contractului S" identi&icarea partilor, i obiectul contractului "serviciile acordate de 0andant i ce reprezentare are 0andatarul Wspeciala sau generalaX i produsele ce trebuie puse la dispozitia 0andatarului cu detre0inarea cantitatii, calitatii, pretului i drepturile si obligatiile 0andataruluiS i 0andatarul este obligatS "sa in&aptuiasca insarcinarea 0andantului con&or0 dispozitiilor luiT "sa &aca studiul pietii de des&acereT "sa nu se anga.eze sa vanda produsele concurentilorT "sa in&or0eze perodic despre 0ersul eQecutarii si la ur0a sa"i prezinte clientului rezultatele W0ar&a"baniX si un raportT a%data&ul a&e d&e'tul" " sa retina din su0ele pe care trebuie sa le re0ita 0andantului ceea ce 0andantul ii datoreaza pentru eQecutarea 0andatului. ^l are dreptul sa retina din su0ele incredintate pentru eQecutarea 0andatului ceea ce i se cuvineT
,*

" sa cedeze indeplinirea obligatiilor sale altei persoane cu consi0ta0intul 0andantului raspunzind in acest caz pentru alegerea tertului, dar nu pentru actiunile lui, daca 0andatarul initial nu"si asu0a increderea deplina WdelcredereX. sa se abata de la indicatiile clientului dar instiintindu"l despre aceasta sau daca are tot te0eiul sa se gandeasca ca 0andatul va acceptaT E Obligatiu%ile a%da%tului" "sa"l aprovizioneze pe 0andant cu 0aterialele, in&or0atiile necesare pentru indeplinirea actiunilor co0ercaiale T "sa restituie cheltuielile si sa plateasca co0isionulT "sa pri0easca rezultatele insarcinarii, i durata contractuluiT i re0unerarea 0andatului,co0isionul poate constitui un anu0it g din su0a tranzactiilor realizate sau o su0a &iQa i raspunderea partilor in cazul neindeplinirii contractului. "sa restituie daunele cauzateT "sa platesca a0enzi sau penalitatiT i clauza dreptului aplicabilT i solutionarea litigiilor. " sa coopereze cu 0andatarul in scopul eQercitarii 0andatului. Acceptarea 0andatului este e3'&esa sau tacita. Acceptarea este tacita daca rezulta din actele sau chiar din tacerea 0andatarului. Mandatul poate &i s'ecial pentru o operatie .uridica sau pentru anu0ite operatii deter0inate Wpentru o a&acere sau pentru anu0ite a&aceriX ori ge%e&al Wpentru toate a&acerile 0andantuluiX. Mandatul &or0ulat in ter0eni generali nu con&era decit i0puternicirea de a incheia acte de ad0inistrare si conservare. P0puternicirea de a incheia alte acte ur0eaza a &i &or0ulata nu0ai printr"o clauza eQpresa, cu eQceptia 0andatului autenti&icat notarial si dat in avans pentru incapacitatea 0andantului. Mandatul pro&esional este prezu0at cu titlu oneros. Pn cazul 0andatului oneros, 0andantul este obligat sa plateasca 0andatarului retributia stabilita prin contract, in baza legii, prin uzante sau in dependenta de valoarea serviciilor acordate. I 'ute&%ici&ile -i obliga$iile a%data&ului nu se li0iteaza la prevederile eQprese ale 0andatului, ci se eQtind asupra a tot ce poate &i dedus din cuprinsul si esenta acestuia, cu eQceptiile privind 0andatul Rn ter0eni generali. Mandatarul poate incheia toate actele care pot &i deduse din i0puternicirile lui si care sint necesare pentru indeplinirea 0andatului. P0puternicirile date unei persoane pentru a incheia acte care tin de pro&esia sau &unctia pe care o eQercita si care rezulta din natura lor nu trebuie sa &ie stipulate eQpres Wspre eQe0pluS contractul de acordare a asistenOei .uridiceX. Mandatarul este obligat sa actioneze in interesul 0andantului cu prudenta si diligenta si sa evite aparitia con&lictelor intre interesele sale personale si interesele 0andantului. Mandatarul este obligat sa eQecute 0andatul personal daca nu i se per0ite prin contract trans0iterea 0andatului catre un tert. (e per0ite atragerea de a.utoare pentru a"l asista pe 0andatar in eQercitarea 0andatului. Pn cazul in care o cer interesele 0andantului, 0andatarul trebuie sa trans0ita i0puternicirile catre un tert daca, din cauza unor circu0stante i0previzibile, nu poate eQercita 0andatul si nu are posibilitatea sa"l in&or0eze despre aceasta pe 0andant in ti0p util. Ventru actele persoanei careia i"a trans0is 0andatul &ara a &i autorizat, 0andatarul raspunde ca pentru actele proprii. %aca trans0iterea 0andatului catre un tert este per0isa, 0andatarul raspunde doar pentru vina ce"i revine in privinta alegerii tertului si pentru 0odul in care i"a trans0is instructiunile.
,1

Mandantul are in toate cazurile dreptul de a intenta actiune persoanei care l"a asistat sau l"a substituit pe 0andatar. %aca, pentru incheierea unui act .uridic, si%t dese %ati ai ulti a%data&i , 0andatul produce e&ecte nu0ai in cazul in care este acceptat de toti 0andatarii. Mandatarii ur0eaza sa incheie i0preuna toate actele vizate in 0andat daca alt&el nu este stipulat sau nu rezulta cu certitudine din 0andat. Ventru eQecutarea obligatiilor asu0ate ei raspund solidar. %aca incheie singur actele .uridice pe care a &ost i0puternicit sa le incheie i0preuna cu o alta persoana, 0andatarul isi depaseste i0puternicirile, cu eQceptia cazului cind incheie actul .uridic in conditii 0ai avanta.oase pentru 0andant decit cele convenite. Dubla reprezentare Mandatarul care accepta sa reprezinte, pentru incheierea aceluiasi act, persoane ale caror interese sint sau ar putea &i in con&lict este obligat sa in&or0eze &iecare 0andant, cu eQceptia cazului cind uzantele sau cunoasterea de catre 0andanti a dublei reprezentari il eQonereaza de aceasta obligatie pe 0andatar. Pn cazul dublei reprezentari, 0andatarul va actiona &ata de &iecare 0andant in 0od i0partial. Mandantul care nu este in 0asura sa cunoasca dubla reprezentare poate, in cazul in care a su&erit un pre.udiciu, sa ceara declararea nulitatii actului incheiat de 0andatar. Ma%data&ul %u 'oate i%c.eia acte *u&idice i% %u ele a%da%tului cu si%e i%susi , chiar si prin reprezentant, cu eQceptia cazului cind este autorizat eQpres sau cind 0andantul cunoaste &aptul si nu obiecteaza i0potriva lui. 'u0ai 0andantul poate cere declararea nulitatii actului .uridic incheiat cu incalcarea regulii indicate 0ai sus. Mandatarul este obligat sa indeplineasca indicatiile 0andantului. Mandatarul este in drept sa se abata de la indicatiile 0andantului daca, in &unctie de circu0stante, poate presupune ca 0andantul, avind cunostinta de situatia creata, ar &i aprobat o ase0enea abatere. Vina la abaterea de la indicatiile 0andantului, 0andatarul este obligat sa"l noti&ice despre noile circu0stante si sa astepte decizia lui, cu eQceptia cazurilor cind a0inarea prezinta un pericol pentru eQecutare. %aca eQecutarea de catre 0andatar a indicatiilor date de 0andant duce, in 0od vizibil, la dezavanta.area acestuia din ur0a, 0andatarul trebuie sa eQecute indicatiile doar dupa ce a co0unicat 0andantului dezavanta.ele posibile, iar acesta insista asupra indicatiilor. Mandatarul este obligat sa trans0ita 0andantului toate in&or0atiile necesare, sa dea la0uririle cerute de 0andant asupra eQecutarii 0andatului, iar la eQecutarea acestuia, sa"l in&or0eze neintirziat si sa prezinte darea de sea0a. Mandatarul este obligat sa nu divulge in&or0atia care i"a deveni cunoscuta in cadrul activitatii sale daca 0andantul are un interes .usti&icat in pastrarea secretului asupra lor si daca nu eQista, in baza dispozitiilor legale, o obligatie de dezvaluire sau dezvaluirea nu este per0isa de 0andant. Ybligatia de pastrare a con&identialitatii subzista si dupa incetarea 0andatului. Mandatarul este obligat sa re0ita 0andantului tot ceea ce a pri0it pentru eQecutarea 0andatului si nu a utilizat in acest scop, precu0 si tot ceea ce a dobindit in eQecutarea obligatiilor sale contractuale. Mandatarul nu are dreptul sa &oloseasca in avanta.ul su in&or0atia pe care o obtine sau bunurile pe care le pri0este ori pe care este obligat sa le ad0inistreze in eQercitarea 0andatului daca nu are consi0O0intul 0andantului sau daca dreptul de &olosinta nu rezulta din lege sau din 0andat. Ve linga co0pensatiile la care este tinut pentru pre.udiciul cauzat, 0andatarul, in cazul &olosirii in&or0atiei sau bunurilor &ara autorizatie, trebuie sa plateasca 0andantului pentru &olosirea in&or0atiei o su0a echivalenta cu i0bogatirea sa datorita &olosirii ei, iar in cazul cind a &olosit un bun, o chirie corespunzatoare. %aca &oloseste pentru sine banii pe care trebuie sa"i re0ita
,$

0andantului ori sa"i utilizeze in &avoarea acestuia, 0andatarul va datora dobinzi din 0o0entul cheltuirii banilor. Bunurile dobindite de catre 0andatar, in nu0ele sau dar pe contul 0andantului, in cadrul eQecutarii obligatiilor contractuale sau care i"au &ost trans0ise de 0andant pentru eQecutarea 0andatului sint considerate, in raport cu creditorii 0andatarului, bunuri ale 0andantului. Cheltuielile pe care 0andatarul le e&ectueaza pentru eQecutarea obligatiilor contractuale si pe care, in &unctie de i0pre.urari, acesta le considera necesare trebuie co0pensate de catre 0andant. [a cererea 0andatarului, 0andantul este obligat sa plateasca acestuia un avans pentru cheltuielile necesare eQecutarii 0andatului. Mandantul este obligat sa repare si pre.udiciul produs &ara vina sa pe care 0andatarul l"a su&erit in eQecutarea 0andatului daca pre.udiciul este rezultatul unui pericol legat de obligatia contractuala ori s"a produs in ur0a eQecutarii unei indicatii a 0andantului. Cind 0ai 0ulte persoane, pentru o a&acere co0una, au nu0it un 0andatar, &iecare dintre ele raspunde solidar pentru toate e&ectele 0andatului. %aca indeplineste a%datul cu titlu g&atuit, a%data&ul va &as'u%de doa& 'e%t&u actele sale i%te%tio%ate sau 'e%t&u cul'a g&ava/ Mandatarul poate denunta 0andatul doar in asa &el incit sa &ie posibil pentru 0andant sa se ingri.easca in continuare de actele asupra carora s"a contractat, cu eQceptia cazului cind eQista 0otiv inte0eiat pentru a denunta. %aca a denuntat, 0andantul este obligat &ata de 0andatar la co0pensarea tuturor cheltuielilor aparute in eQecutarea contractului. %aca 0andatul este cu titlu oneros, 0andantul trebuie sa plateasca 0andatarului re0uneratia convenita. ^ste nula clauza prin care se eQclude dreptul unei parti de a denunta 0andatul. Ra'o&tu&ile co%t&actuale %u i%ceteaza '&i% decesul sau '&i% i%ca'acitatea a%da%tului daca nu s"a convenit alt&el sau daca aceasta nu rezulta din continutul obligatiei contractuale. %aca raporturile contractuale inceteaza prin decesul ori prin incapacitatea 0andantului, 0andatarul trebuie sa continue eQecutarea obligatiilor contractuale in cazul in care a0inarea ar &i legata de pericolul unor pierderi pentru 0andant sau pentru succesorii lui. ^Qecutarea 0andatului continua pina cind succesorul sau reprezentantul legal al 0andantului poate lua toate 0asurile necesare. Raporturile contractuale sint considerate in aceasta privinta ca &iind valabile. %aca raporturile contractuale inceteaza prin decesul sau prin incapacitatea 0andantului, &ata de 0andatar contractul se considera valabil pina in 0o0entul in care acesta ia cunostinta ori trebuie sa cunoasca 0otivul incetarii. Raporturile contractuale inceteaza prin decesul 0andatarului daca nu s"a convenit alt&el ori daca din obligatia contractuala nu rezulta alt&el. Mostenitorul 0andatarului trebuie sa in&or0eze neintirziat 0andantul despre decesul 0andatarului si sa ia 0asurile necesare pentru protectia drepturilor 0andantului. ")" Vrin co%t&actul de co isio%, o parte Wco0isionarX se obliga sa incheie acte .uridice in nu0e propriu, dar pe contul celeilalte parti Wco0itentX, iar aceasta sa plateasca o re0uneratie Wco0isionX. Alt&el spus, contractul de co0ision este o conventie in baza careia co0isionarul se anga.eaza sa e&ectuieze contra plata acte de co0ert din insarcinarea si pe contul co0itentului dar din nu0ele su. Co0isionul este o varietate a reprezentantei indirecte unde inter0ediarul actioneza din nu0ele su dar pe contul clientului. Co0itentul are calitatea de inter0ediar nu0ai &aO de co0itent, iar &at de terOele persoane, cu care incheie contractul, co0itentul apare ca agent econo0ic independent.
,)

Contractul dat este un contract sinalag0atic, cu titlu oneros si consensual Ca si la 0andat obiectul contractului il constituie acodarea seviciilor legate de vanzarea" cu0pararea 0ar&urilor. Un &ond, drepturile si obligatiile partilor si continutul contractului sint si0ilare contratului de 0andat, cu eQceptia &aptului ca inter0ediarul actioneaza independent de clientul sau. Actul .uridic incheiat de co0isionar cu un tert da nastere unor drepturi si obligatii nu0ai pentru co0isionar, chiar si in cazul in care co0itentul este nu0it sau a participat la eQecutarea actului .uridic. Pntre co0itent si co0isionar eQista aceleasi drepturi si obligatii ca intre 0andant si 0andatar, cu ur0toarele deosebiriS 1. Co0isionarul trebuie sa respecte indicatiile pri0ite de la co0itent si sa eQecute obligatiile pe care si le"a asu0at in conditii cit 0ai &avorabile pentru acesta. $. Pn cazul in care co0isionarul incheie acte .uridice in conditii 0ai avanta.oase decit cele stipulate de co0itent, bene&iciile se i0part egal intre el si co0itent daca in contract nu este prevazut alt&el. Co0itentul este obligat sa acorde co0isionarului &e u%e&atia stabilita de contract sau de uzante. ^ de 0enOionat &aptul c co0isionarul poate pretinde plata co0isionului chiar si in cazul in care eQecutarea actului .uridic incheiat de el nu a avut loc, dar &aptul acesta se datoreaza vinovatiei co0itentului sau se a&la in legatura cu personalitatea lui. Co isio%a&ul este i% d&e't sa se abata de la i%dicatiile co ite%tului Rn ur0toarele cazuriS daca o cer interesele co0itentului sau daca nu are posibilitatea de a cere aprobarea prealabila a co0itentului, sau dac nu a pri0it raspunsul in ti0p util. Pn cazul in care a vindut bunurile la un pret 0ai 0ic decit cel indicat de co0itent, co0isionarul trebuie sa acopere di&erenta daca nu de0onstreaza ca nu a putut vinde bunul la pretul indicat si ca prin vinderea la un pret 0ai 0ic a evitat un pre.udiciu 0ai 0are. Uns, dac co0isionarul cu0para un bun la un pret 0ai 0are decit cel indicat, co0itentul trebuie sa declare ca renunta la actul .uridic incheiat de co0isionar i0ediat ce este instiintat despre incheierea actului .uridic. Pn caz contrar, se considera ca a acceptat conditiile cu0pararii. Un situaOia Rn care co0isionarul declara ca acopera di&erenta de pret, co0itentul nu are dreptul sa renunte la actul .uridic. Un privinOa obiectului actului .uridic co0itentul are drept de proprietate asupra bunului predat co0isionarului sau pri0it de acesta pentru co0itent. Pn scopul garantarii creantelor ce izvorasc din contractul de co0ision, co isio%a&ul este i% d&e't sa &eti%a bu%u&ile care trebuie sa le predea co0itentului sau persoanelor indicate de acesta. Co0isionarul trebuie sa eQecute toate obligatiile si sa eQercite toate drepturile care rezulta din actul .uridic incheiat in nu0ele su, dar pe contul co0itentului. Co isio%a&ul %u &as'u%de pentru neeQecutarea obligatiilor de catre tert, cu eQceptia cazului cind a garantat in &ata co0itentului eQecutarea obligatiilor de catre tert. Pn schi0bul garantiei, co0isionarul are dreptul la o re0uneratie speciala, nu0it provizion. Co isio%a&ul este obligat sa asigu&e bu%u&ile pri0ite de la co0itent sau pentru co0itent nu0ai in cazurile in care &aptul acesta este stipulat in contract sau rezulta din uzante. %upa eQecutarea obligatiilor sau dupa rezilierea contractului, co isio%a&ul preda tot ceea ce a pri0it in baza contractului si '&ezi%ta o da&e de sea a. Pn cazul in care eQista obiectii in legatura cu darea de sea0a, co0itentul este obligat sa"l in&or0eze pe co0isionar in ter0en de 1+ zile de la pri0irea darii de sea0a daca contractul nu prevede un alt ter0en. Co0itentul receptioneaza tot ceea ce a eQecutat co0isionarul in baza contractului de co0ision, eQa0ineaza bunurile, il in&or0eaza i0ediat pe co0isionar despre vicii si il elibe&eaza de toate obligatiile 'e ca&e si le-a asu at (ata de te&t in eQecutarea contractului de co0ision.
,,

Co0itentul este obligat sa co0penseze toate cheltuielile utile suportate de co0isionar in eQecutarea contractului de co0ision. Cheltuielile de pastrare a bunurilor co0itentului, inclusiv a celor pri0ite de la terti, de regul, le suporta co0isionarul. Co ite%tul a&e d&e'tul sa &ezilieze co%t&actul i% o&ice o e%t/ Pn cazul rezilierii contractului, co0itentul este obligat sa plateasca co0isionarului, pentru actele .uridice de.a incheiate, re0uneratia stipulata si sa repare pre.udiciul cauzat prin rezilierea contractului. 0'&e deosebi&e de co ite%t, co0isionarul poate rezilia contractul de co0ision nu0aiS i% cazul '&evazut de co%t&act, i% cazul i%e3iste%tei 'osibilitatii de a e3ecuta obligatia asu ata sau i% cazul i% ca&e co ite%tul %u e3ecuta obligatiile co%t&actuale/ Pn cazul in care a reziliat contractul sau a &ost noti&icat despre rezilierea contractului de catre co0isionar, co0itentul este obligat sa dea, in ter0en de o luna, indicatii privind bunurile a&late la co0isionar. Pn cazul in care co0itentul nu eQecuta obligatia 0enOionat, co0isionarul are dreptul sa predea bunurile co0itentului in depozit pe contul acestuia ori sa le vinda la un pret cit 0ai convenabil pentru co0itent. Contractul de consignatie " este un contract prin care consignatarul Wco0isionarulX se anga.easa sa preia la depozitul sau 0ar&urile consignantului Wco0itentuluiX spre a le vinde treptat contra unui co0ision calculat in g din su0a tranzactiilor. ^ste o 0odalitate a contractului de co0ision, adica co0isionarul activ. din nu0ele sau dar pe contul consignantului. Contractul de consignatie continee ele0ente contractului de co0ision in a&ara de aspectele speci&ice ale celui deconsignatie si anu0eS "perioade de livrare a 0ar&ii la depoz. consignataruluiT "li0itarea 0in si 0aQ a pretului de vanzareT "asigurarea 0ar&ii si obligatiunea de a le pastra din partea consignataruluiT "raspunderea pentru pierderea sau distrugerea 0ar&urilorT "obligatiunea consignatarului de a procura singur o cantitate anu0ita din 0ar&urile nerealizata in ter0enii stabiliti. eanzatorul"consignatar trebuie sa ia toate 0asurile de precautie pentru pastrarea si realizarea 0ar&urilor. Pn contract trebuie sa &ie prevazut dreptul consignantului de supraveghere si control per0anent al des&acerii 0ar&urilor Zotodata in contract poate &i prevazut si clauza de garantia contractuala privind achitarea co0isionului Wre0unerariiX, care consta in &aptul, ca 0ar&urile se a&la la dispozitia consignatarului serveste drept aceasta garantie. eanzarea la consignatie este utilizata 0ai des pentru aparata. electric, piese de schi0b, 0ar&uri de larg consu0, de &olosire indelungata. Te a / Co%t&actul de t&a%s'o&t i% d&e'tul a(ace&ilo&/ !/#otiu%ea si ca&acte&istica ge%e&ala a co%t&actulu de t&a%s'o&t 2/#otiu%ea t&asatu&ii si &egle e%ta&ii co%t&actului de t&a%s'o&t 4/Catego&iile de t&a%s'o&t a&iti / 5/Co%osa e%tul/ 6/Co%t&act de t&a%s'o&t (e&ovia&/ 7/Co%t&act de t&a%s'o&t auto/ "1" Zransportul este deplasarea 0ar&ii si a pasagerilor dintr"un punct geogra&ic in altul. %in punct de vedere .uridic contractul de transport se eQpri0a printr"o intelegere dintre transportator WcarausX care se
,+

a&iti /

obliga sa transporte o incarcatura la locul de destinatie si eQpeditorul care se obliga sa puna 0ar&a la dispozitia carausului si sa achite taQa de transport. (ubiectii contractuluiS eQpeditorul "persona ce trans0ite si incarca 0ar&aT destinatar" persoana carei este adresata 0ar&aT caraus." transportatorul care poate &i o co0panie de transportT Ybiectul contractului de transport se 0ani&esta prin acordarea serviciilor de transportare a 0ar&urilor sau pasagerilor.. Contractul de transport este un contract sinalag0atic, cu titlu oneros si in 0a.oritate cazurilor real. Pn dreptul econo0ic sint cunoscute 0ai 0ulte tipuri de contracte de transport in dependenta de &or0ele de transport utilizateS i contractul de transport 0ariti0 i contractul de transport &luvial i contractul de transport &eroviar i contractul de transport auto i contractul de transport aerian i transortul 0iQt. "$" Zransportul 0ariti0 " cel 0ai raspindit 0i.loc de transportare a 0ar&ii deoarece este 0ai ie&tin si econo0. Contractul de transport 0ariti0 apare sub &or0a unei intelegeri prin care o parte nu0ita Ar0ator WtransportatorulX se obliga sa transporte o anu0ita 0ar&a in portul de destinatie, iar cealalta parte nu0ita 'Ae[Y(PZYR WeQpeditorulX se obliga sa puna la dispozitiea ar0atorului 0ar&a in stare a0balata si sa achite navlul"&rahtul W taQa de transport 0ariti0X. Contractul de transport 0ariti0 este regle0entat deS Codul navigatiei 0ariti0e co0erciale a RMq 1 ., care a intrat in vigoare in $**1. i Conventia Y'\ dCu privire la transportul 0ariti0 international de incarcatura d a 1 #1 la `a0burgT i Conventia de la BruQells dCu privire la uni&icarea unor reguli despre consona0entd q1 $, si co0pletari a .1 !1T ")" Contractul de transport 0ariti0 este cunoscut sub doua &or0eS charter parto " a inchiria naveleT avizul de anga.a0ent utilizat la transport cu nave de linieT 1. Charterul se &oloseste la transportul 0ar&urilor &ungibile Wcare au aceeasi calitate de genS le0n, carbune petrol 0inereu de &er etc.X Charterul este contractul de inchiriere a navei sau a unei parti a ei cu scopul transportarii incarcaturii contra unei plati. Categoriile contractului de charterS i charter general " contractul prin care ar0atorul se obliga sa transporte o cantitate deter0inata de 0ar&a intr"o perioada de ti0p deter0inataT i vooage charter "inchirierea navei pentru o singura calatorie sau 0ai 0ulte calatorii consecutiveT i ti0e charter " inchirierea de catre navlositor a navei pe o perioada de ti0p pentru transportarea incarcaturilor in orice directieT i de0ize charter " inchirierea navei i0preuna cu echipa.ul, acestia &iind anga.ati si se a&la in subordonarea navlositorului, care suporta tote cheltuelile de intretinere a nave si echipa.ului Wco0bustibil, provizii, deserv. tehnica etcXT i bareboat charter " inchirierea navei &ara echipa. " se utilizeaza pentru procurarea navelor cu plata in rate. [a eQpirarea ter0enului de chirie nava devine proprietate a navlositorului.
,!

i dailo " inchirierea navei pentru deplasarea pe rute necunoscuteT $. Avizul de anga.a0ent " se utilizeaza in transportul cu nave de linie care circula pe o ruta deter0inata, regulat dupa gra&ic, e&ectuind transportul unor partizi 0ai 0ici de 0ar&a. Co0parativ cu navele tra0p acestea au prioritateS sint 0ai 0obile, adica nu asteapta rindul la incarcare, descarcare. Contractul de transport cu aceste nave apare sub &or0a de cerere de rezervare in spatiu la care se aneQeaza avizul de anga.a0ent Wboohing houtX. Ve linga avizul de anga.a0ent contractul se con&ir0a cu un consona0ent. Conosa0entul la &el serveste ca dovada a incheierii contractului de transport 0ariti0 in lipsa acestuia. Atat contractul prin aviz de anga.a0ent, cat si charterul trebuie sa cuprinda ur0atoarele 0ntiuni obligatoriiS i datele despre partile contractanteT i locul si ti0pul incheieriiT i denu0irea si caracteristica tehnica a vasuluiT i caracteristica 0ar&ii Wcantitatea., calitateXT i portul de incarcare"descarcare Wlocul si ti0pul, cheiulXT i navlul, &rahtul" taQa de tranportT i 0odul de deter0inare a &rahtuluiT i 0oneda si 0odalitatile de achitare a T i ruta de transportT i ziua cind incep staliile Wti0p nor0at pentru incarcare"descarcareXT i de0urage " penalitati achitate de navlositor pentru intirzire la incarcare"descarcareT i despatche " su0ele care trebuie sa le achite ar0atorul navlositorului pentru econo0ia de ti0p la incarcareT i raspunderea partilor pentru avariere, pierderea 0ar&iiT i &orta 0a.oraT i solutionarea litiigiilorT i dreptul aplicabil. 'avlul pentru contractele de transport 0ariti0 se stabilescS i la transportul cu navele de linie " prin tari&e &iQe, care sint coordonate de con&erintele ar0atorilorT i la transportul cu navele tra0p " la bursele de navluri in dependenta de cerere si o&erta se stabileste navlul. Mari0ea navlului depinde deS " natura 0ar&iiT" " de ruta de transportT " 0odul de asigurare a navei si 0ar&iiT " volu0ul si cantitatea. 0ar&iiT " caracteristicile navei. Pn contractul de transport 0ariti0 partile au anu0ite obligatiiS Ar0atorul este obligat S i sa puna la dispozitia navlositorului nava in starea tehnica navigabila, in locul si ti0pul prevazut de contract . i sa transporte 0ar&a avind gri.a de ea, in conditiile de cale 0ariti0a si viteza stabilita in contract . i sa anunte destinatarul despre sosirea 0ar&ii si s"o descarce daca este prevazut in contract . 'avlositorul este obligat i sa achite navlul. i sa puna la dispozitia ar0atorului 0ar&a in stare transportabila in locul si ti0pul convenitT i sa incarce 0ar&a daca e prevazut in contract i sa intoc0easca docu0entele de transport instiintindu"l pe ar0ator de conditiile va0ale i sa"l preinti0pine pe ar0ator despre caracterul periculos al 0ar&ii. ","
,#

Conosa0entul este docu0entul eliberat navlositorului de catre ar0ator care dovedeste ca 0ar&a a &ost incarcata sau a &ost predata spre incarcare . Conosa0entul are ur0atoarele &unctiiS i este un titlu de proprietate, adica dovedeste ca posesorul acestuia este proprietarul 0ar&ii. i este un titlu probator, adica con&ir0a ca 0ar&a a &ost incarcata pe nava in buna regula. Asa tip de consona0ent se nu0este clean bill o& leading " consona0ent curat. %aca capitanul depisteaza ca 0ar&a nu corespunde a0bala.ului sau calitatii, atunci el &ace o se0nare despre aceasta in consona0ent care se nu0este " unclean bill o& leading Wconosa0ent 0urdarX. i este un titlu de valoare negociabil " poate sa &ie instrainat Wvindut, donat,etcX liber, circulind prin inter0ediul girului Wandosa0entuluiX. -irul este o operatiune de instrainare a titlurilor de valoare si a instru0entelor de plata prin care posesorul lor le trans0ite altei persoane &acind o inscriere pe dosul Wandosa0entX docu0entului indicind nu0ele noului psesor si punindusi se0natura. Pn dependenta de acest &apt sint conosa0enteS "no0inative " care contin nu0ele posesorului si pot &i vindute nu0ai prin inter0ediul cesiunii de creanta notariale "la ordin " poate &i trans0is liber prin gir, Weliberati 0ar&a la ordinul dnu0ele persoaneid " la purtator " nu contine nu0ele destinatarului si cine il detine acela e si posesorul 0ar&ii. i este unica dovada de eQistenta a contractului de navlosire W de transport 0ariti0X intre ar0ator si navlositor la transportarea 0ar&urilor cu nave de linie. . Conosa0entul trebuie sa continaS i denu0irea navei 0ariri0e cu toate caracteristicile tehnice si proprietarul eiT i identi&icarea partilor in contractT i descrierea 0ar&ii cu 0entiune despre starea eiT i portul de incarcare, portul de descarcareT i navlul, su0a lui, 0odul de achitareT i data si locul e0iterii " dovedeste cand WdataX si unde au &ost livrate 0ar&urileT i nu0arul de eQe0plare originale ") si copii ")T. "+" Zransportul &eroviar reprezint un do0eniu i0portant al activitOii econo0ico sociale, prin inter0ediul crora se realizeaz deplasarea Rn spaOiu a bunurilor Rn vederea satis&acerii nevoilor 0ateriale i spirituale ale agenOilor econo0ici Rn societatea 0odern, transportul &eroviar este un ele0ent indispensabil vieOii, deoarece el o&er oa0enilor posibilitatea de a cunoate, a percepe i a asi0ila cRt 0ai 0ult din ceea ce le pune la dispoziOie civilizaOia u0an. %up cu0 se tie transportul &eroviar este considerat una din cele 0ai rentabile 0odalitOi de a deplasa bunurile pe distanOe 0ari, cu0 ar &iS capacitatea 0are de transportT viteza de deplasare a bunurilor relativ 0areT condiOii sporite de pstrare a integritOii bunurilor de transport. Un Republica Moldova se &olosesc nu0eroase acte nor0ative care regle0enteaz activitatea de transport, de eQpediere a 0r&urilor, de pri0ire a lor. Ma.oritatea acestor acte sunt Rnc de pe vre0urile \R((, careva noi docu0ente nor0ative pRn cRnd nu au &ost adoptate, din acest 0otiv Oara noastr e Rnc Rntr"o perioad de slab dezvoltare legislativ Rn do0eniul dat. Vrincipalele docu0ente care sRnt &olosite Rn prezent Rn relaOiile de transport sRntS Codul transportului &eroviar $**) Regula0entul privind transportarea Rncrcturilor, 1 1) PnstrucOiunea privind activitatea co0ercial a staOiilor Regula0entul privind transportul 0r&urilor periculoase 1 !. [a &el acest cntract se regle0enteaz de acte nor0ative internaOionale caS
,1

" " "

1. $. ). ,.

Conventia re&eritoare la transporturile &eroviare internationale CYZPa incheiata la Bernaq11 !, revazuta in 1 !1 si care cuprinde $ co0parti0ente specialeS Reguli privind transportul de calatori si baga.eT Reguli uni&or0e privind contractul de transport &eroviar international de 0ar&uri WCPMX cu ulti0a redactie din 1 1*T

Vrin contractul de transport RnOelege0 convenOia prin care o parte, cruul pro&esionist se oblig, Rn schi0bul unei re0uneraOii, s e&ectueze o deplasare de bunuri sau 0r&uri pe o anu0it distanO, cu un 0i.loc de transport corespunztor. Ver&ectarea contractului de transport &eroviar international se &ace prin se0nararea unei scrisori de trasura &eroviara rail Naobill care se elibereaza la predarea 0ar&ii spre incarcare. (crisoarea de trasura trebuie sa continaS i nu0ele si adresa eQpeditorului, caii &erate ,a destinataruluiT i statia"incarcare, statia"descarcareT i denu0irea 0ar&ii, 0arcarea si a0bala.ulT i nu0arul vagonuluiT i docu0ente de insotire Wcerti&icat de origine, &actura, certi&icat de calitate, polita de asigurare etc.X i viteza de deplasare W viteza 0are",** h0b$, oreT 0ica " nu 0ai putin de )** h0b$, oreXT taQa de transport, 0odul de achitareT i cine suporta cheltuieli de descareare"incareareT i penalitati pentru intarzieriT " tri0iterea la CPM Win + eQe0plareX " si alte 0entiuni %repturile, obligatiile si raspunderea partilor in contractul de transport &eroviar sint aceleasi ca si in contractul de transport 0ariti0 cu eQceptia &aptului ca 0ari0ea raspunderii carausului este li0itata la 1** &ranci elvetieni pentru &iecare hg de 0ar&a pierdut. Mr&urile se socot pierdute daca nu au a.uns la destinatie ti0p de )* zile de la data livrarii. "#" Contractul de transport auto este regle0entat de ur0atoarele acte nor0ative S " Conventia re&eritoare la transportul auto din -enevam 11 0ai 1 +!si0odi&. 0 1 #1. " Conventia va0ala re&eritoare la transporturile internaOionale de 0r&uri sub acoperirea Carnetului ZPR, -enevam + cu 0odi&icarim#+. " Conventia privind circulatia rutiera si protocolul privind se0nele si se0nal0entele rutiere, -enevam, " Pn R.Moldova / Codul transportului auto. 'r.11!"cPe din $ .*#. 1 Contractul de transport auto se per&ecteaza printr"o scrisoare de trasura auto internaOionala aleatuita in ) eQe0plare. %repturile si obligatiunile, raspunderea sint aceleasi, 0entiunile din scrisoarea de trasura ca la contractul de transport &eroviar. %eosebiriS " raspunderea carausului se li0iteaza la $+ &ranci elvetieni pentru &iecare hg 0ar&a bruta pierduta. Mr&urile se socot pierdute daca nu au a.uns la destinatie ti0p de )* zile din data livrarii. 1. Zransportul aerian este regla0entat deS Conventia de la earsovia privind uni&icarea unor regului ce tin de transportul internaOional aerian de 0r&uri din 1 $ T Conventia de la Cicago privind aviatia civila internaOionala din 1 ,,T Acordul cu privire la tranzitarea aeriana internaOionala. Aceste doua conventii au &ost adoptate de catre Yrganizatia Aviatiei Civile PnternaOionale WPCAYXS Conventia de la `aga din 1 #* privind co0baterea actelor de teroris0 si violenta 0 aviatia civila. [^-^A aviaOiei civile 'r.1$)#"cPPP din * .*#. #
,

 Yrganizatia internaOionala ce tine sa regle0enteze des&asurarea transportului aerian de 0r&iiri este Asociatia internaOionala a transportului aerian WAPZAX, instituita la `agam 1 )) " ea elaboreaza proiecte de conventii, nor0e tehnice, reguli privind transportul internaOional de 0r&iiri. Contractul de transport internaOional aerian se pe&ecteaza prin se0narea si eliberarea unei scrisori de trasura aeriana WAir paobillX 0 ) eQe0plare. S 1"pentru eQpeditor, $" transportator, )" pentru destinatar si insoteste 0ar&a . (crisoareai de trasura aeriana con&ir0a eQistenta contractului de transport aerian si trans0iterea 0r&urilor spre incareare. ^ste un contract cu titlu oneros, un contract bilateral si de regula real. (crisoarea de trasura trebuie sa contina aceleasi 0entiu ni ca si cea &eroviara cu unele 0entiuni supli0etareS Raspunderea, drepturile si obligatiile partilor sint aceleasi ca si la transportul &eroviar. %eosebirea consta 0 &aptul, ca 0ar&a se socoate pierduta daca nu a a.uns la destinatie in ter0en de # zile de la data eQpedierii, iar raspunderea carausului se li0iteaza la $+* &ranci elv. pentru 1 hg 0ar&a.

Te a / Regle e%ta&ea *u&idica a asigu&a&ilo& i% d&e'tul a(ace&ilo&/ !/#otiu%e si ti'u&ile asigu&a&ilo& i% d&e'tul a(ace&ilo& / 2/Co%t&act de asigu&a&e de a&(u&i i% t&a%s'o&t CAR:O/ 4/Co%t&act de asigu&a&e a i*loacelo& de t&a%s'o&t CA0CO/ 5/Asigu&a&ea de &as'u%de&e civila/ "1" Asigurarea co0erciala este activitatea intreprinderii specializate de asigurari, care in schi0bul unei su0e de bani co0penseaza daunele su&erite de catre clienti in ur0a survenirii unor riscuri independente de vointa patilor. Cauzele asigurarii sint necesitatile de a recupera anu0ite daune su&erite din survenirea unor &actori naturali, social"econo0ici s.a. aor0a .uridica de per&ectare a relatiilor de asigurare este contractul de asigurare ce se nu0este polita de asigurare sau certi&cat de asigurare. Pn baza contractului de asigurare, asiguratorul se obliga sa recupereze asiguratului in li0ita unei su0e, daunele ce s"ar putea produce ca ur0are a declansarii riscurilor 0entionate in contract, iar asiguratul se obliga sa achite o pri0a de asigurare in raport cu natura riscurilor si valoarea bunului asigurat. (ubiecti ai contractului de asigurare sintS asiguratorul" este o co0panie de asigurariT asiguratul " persoana care are nevoie de a"si asigura burile Ybiectul contractului de asigurare il constituie serviciile de asigurare a unor riscuri. Pn dreptul econo0ic asigurarea este regle0entata de izvoarele interne ale RM. i [egea cu privire la asigurarea in R.Moldovaq 1+.*!. ). Contractul de asigurare se incheie prin se0narea unei polite de asigurare ce con&ir0a prezenta relatiilor contractuale. Contractul dat este oneros, sinalag0atic si consensual. Pn cadrul relatiilor de asigurare apar unele notiuni speci&ice care caracterizeaza aceste relatiiS Riscul asigurat " acel eveni0ent, &eno0en de survenirea caruia se &ace asigurarea Wincendiu, inundatie, &urt, cutre0ur de pa0int, etc.X. aara includerea in contract a riscurilor asigurate contractul esate nevalabil.
+*

Cazul asigurat " este acel eveni0ent care de.a a survenit, adica la survenirea acestui caz asigurat care a &ost inclus in contract apare dreptul asiguratului de cere despagubirea de asigurare si obligatia asiguratorului de plati despagubirea. Vri0a de asigurare " o su0a de bani pe care trebuie s"o achite asiguratul asiguratorului, in se0n ca contractul s"a incheiat. ^a constituie un anu0it g din costul bunului asigurat, in dependenta de categoriile riscurilor asigurate, te0enul de asigurrare,etc. (u0a de asigurare " su0a de bani la care se asigura bunul, si care o va pri0i asiguratul in caz de pierdere totala a bunului. %espagubirea de asigurare " su0a care trebuie achitata de asigurator asiguratului la survenirea cazului asigurat. [a pierdera totala a bunului ea constituie 1**g din su0a de asigurare , iar la deteriorare partiala se calculeaza in dependenta de daunele real su&erite de asigurat. Contractul de asigurare se Rntoc0ete sub &or0a unei poliOe de asigurare. Volita de asigurare poate &iS i generala " asigurarea unor bunuri pe o anu0ita periaoda de ti0p si cu o anu0ita totalitate de riscuriT i speciala " asigurarea unei singure tranzactii pe o perioada de ti0p detre0inata si pentru o categorie speciala de riscuri. Pn dreptul a&acerilor sint cunoscute ur0atoarele &or0e de asigurareS i asigurarea 0ar&urilor in transport" CAR-Y i asigurarea 0i.loacelor de transport CA(CY i contract de asigurare de raspundere civila Wcarta verdeX. i asigurarile constructiilor si asigurarea instalatiilorT i asigurarile 0ultiple Wde 0ai 0ulte co0paniiXT i contractele de reasigurare cind o co0panie 0ai 0ica de asigurare se asigura ca o co0panie 0ai 0are contra riscurilor de plata. "$" Contractul de asigurare CAR-Y se utilizeaza la asigurarea 0ar&urior a&late in procesul de transport in cadrul contractului de vinzare"cu0parare de 0ar&uri si are ca subiectiS asiguratorul, care este o co0panie specialzata de asigurareT asiguratul" vanzatorul sau cu0paratorul care incheie contractul de asgurareT Contractul se per&ecteaza prin eliberarea unei polite de asigurare care trebuie sa cuprindaS i Pdenti&icarea partilor cu adresele precise a asiguratorului si &ilialelor lui i descrierea 0ar&ii asigurate cu indicarea pretului Wsu0a de asigurareX i enu0erarea riscurilor acoperite prin aceasta polita Vot &i riscuriS " All rishs" toate riscurileT "pVA WNith particular averageX " cu avarie particulara T "aVA W&ree o& particular averageX " &ara avarie particularaT "riscuri speci&iceS i Vri0a de asigurare si 0odul de achitare asigurarea ei i Zer0enul de asigurarea Wde la depozitul de incarcare pana la depozitul de descarcareX i [ocurile si 0odurile de instiintare a asiguratorului in cazul survenirii riscurilor Wadrese, tele&oane etcX i (u0a de asigurare" care include valoarea 0ar&ii plus cistigul ratat W1*gX si, uneori, taQa de transport i %ata eliberarii politei i (e0natura asiguratorului T i Mentiunile privind dreptul asiguratului de a trans0ite polita de asigurare prin gir Wandosa0entXT
+1

i Co0ponenta co0isiei de asigurareS " co0isar de avarie " reprezentantul asiguratuluiT " reprezentantul co0paniei de asigurareb Pn baza actelor de eQa0inare se0nate de parti si in baza politei de asigurare asiguratorul plateste despagubirile de asigurare reesind din daunele real produse. [a achitarea despagubirilor asiguratorul pri0este dreptul de regres cea ce inse0na, ca el are dreptul sa se adreseze vinovatului survenirii daunei pentru a"si restitui cheltuielile. Asiguratorul este obligat sa achite despagubirile de asigurare daca nu dovdeste ca daunele au survenit in ur0a actiunilor vinovate ale asiguratorului. [a &el este obligat sa intoc0esca actul despre distrugerea bunurilor. Asiguratul se obligaS i sa achite la ti0p pri0a de asigurareT i "sa pastreze bunul in bune conditiiT i " sa ia toate 0asurile pentru salvarea luiT i "sa respecte conditiile contractului de asigurareT i "sa anunte i0ediat asiguratorul despre cazul survenit. ")" Contractul de asigurare CA(CY are ca obiect de asigurare 0i.loacele de transportS navele 0ariti0e, aeriene, auto0obilele. ^l se incheie intre co0pania e asigurare si proprietarul 0i.locului de transport prin eliberarea unei polite de asigurarea. Asigurarea navelor 0ariti0e CA(CY se &ace de ur0atoarele riscuri asigurateS i pierderea naveiT i nau&ragiul sau avaria naveiT i daunele su&erite din 0asuri de salvareT i daunele cauzate de bunurile tertelor persoaneT (u0a de asigurare includeS " pretul navei " &rahtul " cheltuielile de eQloatare. Asigurarea navelor aeriene este ase0eni asigurarii navelor 0ariti0e cu aceleasi riscuri si su0e de asigurare. %e obicei, navele aeriene se asigura S " de la decolare pina la aterizareT " pe ti0pul stationarii pe solT \niunea internationala asigurarea asigurarilor de aviatie din [ondraq,! , care elaboreaza reguli, princ. uzante uni&or0e in do0eniul asigurarii aeriene CA(CY. "," Asigurarea de raspunderea civila este un contract prin care asiguratul achitind o pri0a de asigurare ur0areste sa"si acopere cheltuielile Wtotal sau partialX pe care le"ar suporta drept consecinta a actiunilor sale ce cauzeaza daune tertelor persoane, iar asiguratorul s obliga sa acopere aceste cheltuieli. Pn dreptul econo0ic asigurarea de raspunderea civila se utilizeaza cel 0ai &regvent in calitate de asigurare obligatorie de raspundere civila a proprietarilor de auto0obile. Acesta &or0a de asigurare este destinata pe de o parte sa acopere eventualele pierderi care ar trebui sa le suporte asiguratul Wproprietarul de auto0obilX , iar pe de alta parte e 0enita sa prote.eze interesele persoanelor care au de su&erit din ur0a accidentelor , atunci cind persoana vinovata in cauzarea daunelor nu are de unde restitui paguba.

+$

Pn zona europeana asigurarea obligatorie de raspunderea civila este regle0enta de Conventia intrernationala Carta eerde W -reen cardX, aprobata la Consiliul Asiguratorilor de auto0obile la [ondra in 1 +1 participanti al carui sint asiguratorii Wco0paniile de asigurare X din toata ^uropa. Adica , pentru toti proprietarii de auto0obile care circula pe dru0urile ^uropei este obligator sa se asigure de raspunderea civila procurind Carta eerde, care in dependenta de su0a ei si categorie poate per0ite deplasare prin 0ai 0ulte sau toate tarile ^uropei R.M inca nu este parte la Carta eerde. Ve plan intern asigurarea obligatorie de raspunderea civila a proprietarii de auto0obile este prevazuta de `otarirea -uvenului dCu privire la asigurarea obligatorie de raspunderea civila adetinatorilor de autovehicule si vehicule electrice urbaned din $1 1$. , care a stabilit 0odul de asigurare obligtorie de la *1.*1. + a proprietarilor de auto0obile.

Te a / Regle e%ta&ea *u&idica a deco%ta&ilo& si c&editelo& i% d&e'tul a(ace&ilo& !/ Meca%is ul deco%ta&ilo& i%te&ba%ca&e 2/ O&di%ul de 'lat) 4/ Ac.ita&ile '&i% cec/
+)

5/ 6/ 7/

Ca bia si biletul la o&di%/ Ac&editivul docu e%ta&/ I%casoul docu e%ta&

"1" %econtarile interbancare sint un siste0 de realizare si reglare a platilor &ara nu0erar con&or0 obligatiunilor aparute in ur0a a&acerilor dintre clientela bancilor sau ne0i.locit intre banci. Regi0ul .uridic al deconrilor interbancare Rn RM se regle0enteaz de S "Regula0entul privind decontrile interbancare pe teritoriul RM aprobat de B'M la *+.*+.1 + K " 1$**)") ^videnta decontarilor interbancare in Banca 'ationala se e&ectueaza in con&or0itate cu Vlanul de conturi al evidentei contabile a Bancii 'ationale a Moldovei din $# iunie 1 + Un p 1"1* din Regula0ent este eQpus principiul de &uncOionare a siste0ului de decontri interbancare i anu0eS aceste decontri se e&ectiuiaz prin inter0ediul B'M , toate operaOiunile &iind Rnregistrate Rn contul j'ostro al bncii co0erciale deschis i gestionat de B'M . acest siste0 este analogic cu (iste0a clearingului interbancar. Par ne0i.locit Rntre bnci se utilizeaz siste0a contuirlor de corespondent. %econtrile interbancare pot &i e&ectuate prin doua 0odalitOi principaleS 0iste a clea&i%gului ba%ca& care presupune Rncheierea unor acorduri atit bilaterale cit si 0ultilaterale intre bnci de Banca central, care au scopul de a ordona siste0a de plati intre agentii econo0ici. Pn aceste acorduri se stipuleaz tipul de instru0ente de plata acreditiv , incasou, ca0bii, etcX, , pentru ce servicii sau tipuri de contracte, 0odul de acoperire asigurarea soldului negativ etc. Acest sistein presupune deschiderea centrului de clearing pe lng B'M Wprin bncile centraleX care ur0eaz sa e&ectueze co0pensaOiile reciproce care rezulta din trans&erul plaOilor interbancare . 0iste a co%tu&ilo& de co&es'o%de%t - presupune Rncheierea unui acord de cont de corespondent dintre doua banci co0erciale din aceiai Oar sau din tari di&erite, care prevede deschiderea Rn alt banca a unui cont special de corespondent " dcontul nostrod Rn valuta straina, si a unui cont de corespondent al bncii strine 0 banca noastr dcontul lorod in lei. Atunci cind Rntreprinderea din RM dorete prin banca noastr s trans&ere o su0a de bani partenerului strin care are cont in banca de peste hotare , banca din RM crediteaz dcontul lorod al bncii strine din banca noastra si da o dispozitie de a debita dcontul nostrod din banca straina 0 valuta necesara trans&erind"o pe contul &ir0ei strine. 2/ Yrdinul de plata WdispoziOie de plataX este dispoziOia data de o persoana WordonatorX unei banci Wbanca ordonatoareX de a plati o anu0ita su0a in &avoarea unei alte persoane Wbene&iciarX pentru stingerea unei obligaOii banesti a ordonatorului &ata de bene&iciar. Codul civil WArt 1$+!"1$+1X aduce regle0entrile YV Rn concordanO cu practicile internaOionale. Yrdinul de plata poate &iS si 'lu, cRnd incasarea su0ei nu este condiOionata de prezentarea vreunui docu0ent privind scopul platii, docu e%ta&, in cazul in care Rncasarea su0ei este condiOionata de prezentarea de catre bene&iciar a unor do ordonator. Banca ordonatoare eQecuta ordinul de plata prin trans&erul su0ei indicate din contulrdonatorului in contul bene&iciarului in aceeai sau in o alta banca Wbanca pltitoareX. Banca va eQecuta ordinul de plata in ter0enul stabilit prin lege, acordul p]rtilor sau practicile bancare. Yrdonatorul poate revoca sau 0odi&ica ordinul de plata atit ti0p cit banca nu l"a eQecutat. Yrdinul de plata cuprindeS aX nu0ele, adresa si nu0rul contului bancar al ordonatoruluiT bX nu0ele, adresa si nu0rul contului bancar al bene&iciaruluiT
+,

cX denu0irea, codul si adresa bncii ordonatoareT dX ordinul de plataT eX su0a in ci&re si litereT &X 0otivul e&ectuarii platiiT gX indicaOia docu0entelor care trebuie prezentate de bene&iciar Wla YV docu0entarXT hX data e0iteriiT iX se0ntura ordonatoruluiT -4Cecul este un titlu de valoare si un instru0ent de plata supus unor condiOii de &or0a pltibila la vedere si care reprezint un ordin necondiOionat al trgtorului We0itentX dat trasului Wbanca pltitoareX de a asigura plata unei su0e de bani bene&iciarului acestui cec. Con&or0 codului civil nou WArt 1$+ X cecul este un titlu negociabil ce reprezint o creanOa scrisa, cuprinzind ordinul necondiOionat dat de e0itent W trgtor X ctre pltitor WtrasX de a plati la vedere o anu0ita su0a bene&iciarului de cec, sau la ordinul acestei persoane. %erularea cecului intern se regle0enteaz prinS Codul civil WnouX art.1$+ "1$1$T " Regula0entul cu privire la decontrile prin vira0ent W $+ iulie 1 ! R.M.X. %econtrile internaOionale se regle0enteaz de d[egea uni&icata a ceculuid adoptata prin ConvenOia de la -eneva m1 )1T aiind un titlu de valoare si un instru0ent de plata supus unor condiOii de &or0a cecul trebuie sa aib ur0toarele rechizite S k denu0irea de cecT k ordinul si0plu si necondiOionat de a plati o su0a de bani deter0inata W platiti su0a de rr s k nu0ele bncii trase Wbanca pltitoareXT k do0iciliul pltii Wlocul platii" adresa bnciiXT k data si locul e0iteriiT k se0ntura trgtorului.T Yrice 0entiune in cec re&eritoare la accept, la dobinda sau la eQonerarea trgtorului de raspundere pentru e&ectuarea platii se considera nescrise. Cecul trebuie sa &ie acoperit adic e0itentul cecului trebuie a aiba 0i.loace de unde plati cecul, alt&el daca se elibereaz intenOionat un cec &ara acoperire W nu"s bani pe contX, in unele tari este prevzuta si rspunderea penala. Cecul este platibil la vedere, adica atunci cind doreste bene&iciarul. Zer0eni de incasare a cecului con&or0 [egii uni&icate a cecului este deS " 1 zile in interiorul unei tari" "$* zile in tari di&eriteT "#* zile pe continente di&erite. Art. 1$#1 al.$ C.C. RM presupune c ter0enul de prezentare a cecului pentru e&ectuarea platii este de 1 zile. Zer0enul incepe sa curga din 0o0entul e0iterii cecului. %aca bene&iciarul nu se prezint sa Rncaseze cecul, el pierde dreptul de regres &ata de trgtor. Revocarea cecului este valabila doar dupa eQpirarea ter0enului de prezentare pentru plata. %aca cecul nu este revocat, trasul poate e&ectua plata si dupa eQpirarea ter0enului de prezentare pentru plata. Cecurile pot &i de 0ai 0ulte &eluri Art. 1$!)S k " cecuri la purtator "nu este indicat nu0ele bene&iciarului cecului , si incasarea o poate &ace persoana care detine cecul. ^l poate &i trans0is Wvindut, donatX liber oricarei persoaneT k " cecuri la ordin " bene&iciarul este indicat pe cec si il poate trans0ite altei persoane prin andosa0ent sau gir, k cecuri no0inative " contin nu0ele bene&icia0lui , si pot &i trans0ise WRnstrinateX nu0ai prin cesiunea de creanta e&ectuata notarial.
++

Cecul la ordin este trans0is prin gir Art. 1$!,. -irantul rspunde pentru neplata cecului Rn 0od solidar de rnd cu trgtorul. Cecul no0inativ poate &i trans0is printr"o cesiune de creanO si0pl Wprin notarX. Vartial sau integral cecul poate &i garantat prin aval WgarantX, adic o persoana sau o banca solida poate garanta achitarea cecului prin se0natura pusa pe cec WversoX sau pe alon.a, d ^l se eQpri0a prin 0entiunile ca aval " su0a s , se0naturad A!alistul rspunde solidar ca si toate persoanele o"ligate prin cec. Cind plateste cecul, a!alistul do"indeste drepturile care decurg din cec #ata de cel pentru care a garantat, precum si #ata de cei care, con#orm cecului, sint o"ligati #ata de persoana in a carei #a!oare este a!alizat cecul Un siste0ul bancar internaOional sint cunoscute 0ai 0ulte varietati de cecuriS " cecuri barate, cecuri de calatorie, cecuri platibile in cont etc. Pn cazul re&uzului de achitare a cecului, bene&iciarul poate eQercita dreptul de acOiune i0potriva trgtorului, girantului si celorlalOi obligaOi WArt 1$#, CC X daca cecul prezentat in ter0en legal nu este platit si re&uzul de plata este probat prin S un protest notarial despre neplata direct pe cec, printr"o declaratie despre neplat &cut de tras Vrotestul sau orice alt act si0ilar trebuie intoc0it Rnainte de eQpirarea ter0enului de prezentarespre plat a cecului. in a doua zi lucratoare dup eQpirarea ter0enului de prezentarea Bene&iciarul cecului trebuie sa in&or0eze girantul si trgtorul cecului despre re&uzul de plata in decursul a , zile lucratoare dupa ziua protestului. aiecare girant la &el avizeaz, in ter0en de $ zile lucratoare, girantul precedent Wde la care a pri0it ceculX, avalistul respectiv despre re&uzul plOii. Zoate persoanele obligate prin cec sint debitori solidari R0 &aOa bene&iciarului WArt. 1$## CC X. AcOiunea iniOiata R0potriva unei din persoanele obligate con&or0 cecului nu constituie obstacol pentru iniOierea acOiunii contra celorlalti debitori solidari. Zitularul cecului poate cere persoanei R0potriva creia este intentata acOiunea .udiciara achitareaS su0a indicata in cecT chetuielile legate de protestT dobinda 0edie bancara W !g X pentru perioada neachitarii cecului. ConvenOia internaOional Rn 0aterie de cec , i legislaOiile interne ale altor state prevd o procedur si0pli&icat de incasare a cecului Rn caz de neplat i anu0eS ." Vrotestul de neplat notarial, R0preun cu cecul nepltit se depune la .udectorie R0preun cu o cerere de e0itere a o&do%a%$ei *udec)to&e-ti/ F)&) c.e a&a ')&$ilo& -i ()&) -edi%$) de *udecat), +% te& e% de 6 <ci%ci= zile *udec)to&ul e0ite o ordonanO Wcare nu poate &i atacatX .prin care dispune incasarea incontestabil a su0ei pe cec i a cheltuielilor de la debitor. Adic prin aceasta el investete cecul protestat cu titlu e3ecuto&iu care"i per0ite bene&iciarului de a incasa prin eQecutare silit su0ele indicate.. aiecare persoana care a achitat acete su0e poate in ordine de regres sa ceara de alta persoana obligata prin cec restituire tuturor cheltuielilor. -5Ca bia este un anga.a0ent neconditionat supus unei reguli de &or0a , prin care trasul se obliga la insarcinarea tragtorului sa achite o su0a de bani la scadenta bene&iciarului ca0biei. Circulatia ca0biei in co0etul interrnaOional este regle0entata deS [egea uni&icata a ca0biei , adoptata prin Conventia de la -eneva v 1 )*T iar Rn RM se regle0enteaz de Legea ca biei a R/M/ # ! iulie ;4, Codul Cvil <Art. 1$# .X -i Regula e%tul cu '&ivi&e la deco%t)&ile '&i% vi&a e%t < 26 iulie !;;7 R/M/=/ Ca bia t&ebuie sa cu'&i%da u& atoa&ele e%tiu%i" k denu0irea de dca0bied, dbill o& eQchanged k ordinul si0plu si neconditionat de a plati o su0a de baniT
+!

k nu0ele trasului WplatitorXT k scadenta Wte0enul de plataXT k do0iciliul platii Wlocul platiiXT k nu0ele bene&iciarului" cel carui sau la ordinul carui trebuie &acuta plata T k data si locul e0iteriiT k se0natura trRgatorului We0itentulX. 0cade%ta- ter0enul cind trebuie onorata plata ca0biei. ^a se indica in teQtul ca0biei si poate &iS k la vedere " plata se &ace la prezentare ca0biei in orice 0o0ent cind doreste bene&iciarulS " la un anu0it ter0en dup] data e0iterii Wplatiti la ! luni de la e0itereXT "la un anu0it ter0en de la vedere W platiti dup] ) luni din 0o0entul acceptariiX "la o data precisa Wplatiti la P0artie 1 1X. Vrologarea ca0biei " posibilitatea de prelungire a scadentei ca0biei prin acordul partilor. Ca0bii sint de ) &eluri. k ca0bii la purtator "nu este indicat nu0ele bene&iciarului, si incasarea o poate &ace persoana care detine ca0bia. ^a poate &i trans0isa Wvindut, donatX liber oricarei persoaneT k ca0bii la ordin " bene&iciarul ca0biei este indicat si el poate trans0ite ca0bia altei persoane prin andosa0ent sau gir. Andosa0entul WgirulX este 0odalitate de instraina un titlu de valoare negociabil prin inscrierea si con&ir0area inscrierii prin se0natura detinatorului ca0biei WgirantX a acestui &apt pe partea dorsalaWpe dosX a docu0entului. k ca0bii no0inative " contin nu0ele bene&iciarului , si pot &i trasns0ise WinstrainateX nu0ai prin cesiunea de creanta e&ectuata notarial. Acce'ta&ea ca biei " este o procedura prin care bene&iciarul ca0bei se prezinta la tras pentru ca acesta sa recunoasca datoria WacceptX. (e &oloseste &or0ula dacceptatd ur0ata de se0natura trasului pusa pe &ata ca0biei. Zrasul care a acceptat ca0bia devine debitor principal, putind &i obligat la eQecutarea silita %aca trasul re&nza sa accepte ca0bia, bene&Rciarului are posibilitate de a &ace un dprotest de neacceptare++ la notar apoi sa intenteaza o procedura de regres i0potriva girantilor, trgtorului, avalistilor care au se0nat ca0bia , acestea &iind obligati sa"i achite bene&iciarului su0a din ca0bie si cheltuielile a&erente. Zoti girantii, avalistii si trgtorul poarta raspundere solidara in bata bene&iciarului. Versoana care a achitat ca0bia neaceptta are dreptul sa ceara restituirea tuturor cheltuielilor e&ectuate . Avalul sau cautiunea ca0biala este un 0ecanis0 de asigurarea a obligatiunilor asu0ate prin ca0bie. Vrin aval o persoana terta " davalistd " se obliga sa plateasca total sau partial su0a de bani indicata 0 ca0bie , la scadenta , solidar cu debitorul principal Wtrgtor sau girantX. aiecare debitor din ca0bie poate avea un avalist care va &i obligat sa achite su0a din ca0bie daca trasul nu va plati la scadenta. 0co%ta&ea ca biei este operaOiunea prin care bene&iciarul acesteia dotrind sa pri0easca su0a indicata in ca0bie inainte de scadenta, se adreseaza la o banca sau o co0panie de &actorin& cu ruga0intea , ca aceasta sa o cu0pere WscontezeX. %aca banca are incredere in bene&iciar sau persoanele no0inalizate in ca0bie ea sconteaza ca0bia platind"ui bene&iciarului su0a din ca0bie 0inus o dobinda de scont, care este caleulata in dependenta de ter0enul de plata WscadentaX si dobinda 0edie bancara de creditare. %up] aceasta banca singura se prezinta la scadenta pentru a incasa banii de la bene&iciar. Resco%taea " operaOiunea prin care banca co0erciala vinde WsconteazaX ca0bia de.a scontata Bancii Centrale incasind su0a indicata 0inus o dobinda de rescont. Plata ca0biei se &ace la scadenta de catre tras. Pn cazul re&uzului de a plati ca0bia acceptata, bene&iciarul &ace un dprotest de neplatad la notar, care per0ite posesorului ca0biei de intenta o actiune ca0biala directa &ata de tras si o actiune de regres i0potriva girantilor si trgtorului. Pncasarea banilor se &ace prin i%vesti&ea ca biei '&otestate cu titlu e3ecuto&iu la .udecata care da posibilitate de a ur0ari bunurile debitorului si al obliga sa plateascaS "su0a indicata in ca0bieT "cheltuielile de protestT " dobinda bancara pentru periuada de neplataT
+#

Versoana care a achitat acasta su0a poate inainta actiunea de regres &ata de celelate persoane obligate prin ca0bie, restituindu"si cheltuielile. >iletul la o&di% " este o ca0bie si0pla. ^l este un titlu care cuprinde obligatia asu0ata de e0itent WtrgtorX de a plati in calitate de debitor la scadenta o su0a de bani deter0inata Aici apar nu0ai doua persoaneS e0itentulWtrasX "care se obliga &ata de bene&Rciar de a plati banii. aor0a ,drepturile si obligatiile partilor precu0 si avalul, girul,scontarea etc. sint aplicate sint ase0eni cu ca0bia , cu deosebirea, ca biletu la ordin este e0is de tras , si nu necesita acceptare. Zoate procedurile actiunii ca0biale se atribuie la biletul la ordin. -6Ac&editiv docu e%ta& Wletter o& creditX" o 0odalitate de plata, ce reprezinta un anga.a0ent al bancii de a plati din ordinul clientului Wi0portatorX in condiOiile stipulate Rn cererea de acreditiv o su0a de bani bene&iciarului, care trebuie sa prezinte un set de docu0ente deter0inate. Pn RM in calittae de act nor0ativ se utilizeaza dRegula0entul cu privire la decontarile prin vira0ent++ din $+ iulie 1 ! aprobat de B'M, Codul Civil WArt1$1*"1$1,X. (ub egida Ca0erei de Co0erO de la Varis in 1 ) au &ost elaborate dReguli si uzante uni&or0e privind acreditivele docu0entare d ulti0a editie " publicatia +**, care este utilizat de.a de bncile din RM pentru deservirea acreditivelor. Codul civil al RM de&inete acreditivul docu0entar ca un aran.a0ent, oricu0 ar &i denu0it sau descris, prin care o banca Wbanca e0itentaX, acOion]nd la cererea clientului sau WordonatoruluiX si con&or0 instrucOiunilor acestuia sau in nu0e propriu, e&ectueaz o plata ctre un terO Wbene&iciarX ori la ordinul acestuia sau accepta si pltete ca0bii trase de ctre bene&iciar, sau autorizeaz o alta banca sa e&ectueze o ast&el de plata ori sa accepte si sa plteasc ase0enea ca0bii. %e&iniOia dat este 0ai co0plet i re&lect 0a.oritatea ele0entelor i &uncOiilor A%. Acrediti!ul documentar este un contract separat de actul juridic care sta la "aza lui. $oate p%rtile implicate &"ncile mai ales' opereaz cu documente si nu cu "unuri, ser!icii sau alte prestaii la care documentele pot sa se re#ere. ^tapele derulrii plaOii prin acreditive docu0entareS l. Pntre cu0prtor si vRnztor se Rncheie un contract de vinzare"cu0parare unde se speci&ica ca plata se va e&ectua prin acreditiv docu0entar. $. Cu0prtorul Wi0portatorulX da ordin Wcerere de acreditivX bncii sale ca sa deschid un acreditiv de o anu0ita su0a , la anu0ite condiOii pe nu0ele vRnztorului. ). Banca cu0prtorului We0itentaX deschide un acreditiv pe nu0ele vRnztorului 0 banca acestuia Wla dinsul 0 taraX. ,. Banca v]nztorului Wavizatoare X il avizeaz pe acesta despre &aptul ca pe nu0ele lui a &ost deschis un acreditiv. +. eRnztorul se prezint la banca sa si veri&ica condiOiile acreditivului cu condiOiile contractului si daca sint Rntoc0ai accepta acreditivul. !. Acceptind acreditivul vRnztorul livreaua 0ar&a la transportator con&or0 ter0enilor si condiOiilor din contract, avind ca con&ir0are docu0entele de transport. #. Cu aceste docu0ente de transport W...........................X vRnztorul se prezint la banca pentru a incasa preOul 0r&ii. 1. Banca pltitoare eQa0ineaz toate docu0entele si daca acestea sunt 0 regula achita plata in dependenta de condiOia de plata stabilita W la vedere, ter0en, acceptarea..X. .Achitand su0a indicata banca vizatorului re0ite docu0entele bncii cu0prtorului si debiteaz contul corespondent al acesteia. 1*.Vri0ind docu0entele banca cu0prtorului le controleaz si le trans0ite cu0prtorului, debitindui su0a indicata din cont lui. 11 primind documentele !%nztorul se prezint la transportator de unde i-si primete mr#urile. Acreditivul poate &i utilizabil WpltitXprin S "plata la vedere,
+1

"plata la un ter0en "acceptarea de ca0bii Acreditivele docu0entare sunt de 0ai 0ulte tipuriS " acreditive revocabile Wcare pot &i reche0ate de pltitorX si irevocabile Acreditivul trebuie sa indice clar daca este revocabil. Pn caz contrar, acreditivul este considerat irevocabil Wart 1$11XT " acreditive con&ir0ate ,", se con&ir0a de o banca terOa i constituie un anga.a0ent &er0 al bancii con&or0atoare, adugat la cel al bncii e0itente, ca o garanOie supli0entar de plata Wart 1$1)XT " acreditive trans&erabile " care la solicitare bene&iciarului pot &i trans&erate parOial sau integral pe contul altor persoaneT " acreditive reRnnoibil WrevolvingX " se &olosesc la livrarea 0r&urilor 0 transe si acreditivul se deschide pentru intreaga su0a , dar se plateste in rate proporOional cu volu0ul 0ar&ii livrate, auto0at reinoinduseWco0pletinduseX pentru ur0atoarea transa dup &iecare plata. Acreditivul docu0entar " se considera cea 0ai sigura 0odalitate de plata utilizata in co0erOul internaOionalal, deoarece "vinzato0l este sigur ca 0ar&a nu va ni0eri la cu0parator &ara ca acesta sa achite pretul ei, iar atunci cind vRnztorul livrind 0ar&a in con&or0itate cu pevederile contractului, va prezenta la banca docu0entele necesare 0 regula ,banca este obligata sa platesca indi&erent de alte circu0stanOe. " cu0prtorul este convins ca banca va achita preOul 0r&ii nu0ai dup ce va controla docu0entele prezentate, care dovedesc livrarea 0r&urilor in con&or0itate cu condiOiile contractului. -7I%casoul docu0entar este o 0odalitate de plata , care consta dintr"o Rnsrcinare data unei bnci spre a se incasa o anu0ita su0a de bani pentru anu0ite servicii prestate sau 0r&uri livrate contra unor docu0ente deter0inate. %erularea incasoul docu0entar in co0erOul internaOional este regle0entata de dReguli uni&or0e privind incasourile docu0entare++ aprobate de ctre Ca0era PnternaOionala de Co0erO de la Varis. \lti0a ediOie din 1 + se nu0ete dVublicaOia +$$d %eosebirea dintre acreditivul docu0entar si incaso S " acreditivul docu0entar este deschis de cel care pl tete WpltitorXT iar incasoul docu0entar este deschis de cel care pri0ete banii Bene&iciar. Pncasoul docu0entar este un contract separat de tranzactia c are sta la baza lui. ^tapele de derulare a incasoului docu0entarS l. Rncheierea unui contract de v]nzare"cu0prare intre p]rtile contractante unde se speci&ica achitarea pltii prin incaso docu0entarT $.vanzatorul livreaz 0ar&a la transportator si ia la 0ina docu0entele de transport se0nate de transportator, care con&ir0a ca 0r&urile sunt livrate 0 con&or0itate cu prevederile contractuluiT +.eanzatorul se prezintm la banca sa si da o dispoziOie WcerereX de Rncasare care trebuie sa conOin ........... si depune docu0entele de transport W&actura co0erciala, conosa0entul 0ariti0 sau scrisoarea de trsura, certi&icatul de analiza, certi&icatul de origine si de calitate , paching list, polita de asigurarea etc.XT ,.Banca v]nztorului eQpediaz bncii cu0prtorului docu0entele de transport si dispoziOia RncasareT +.Banca cu0prtorului il avizeaz pe cu0prtor despre sosirea docu0entelorT !.cu0paratorul vine la banca controleaz docu0entele, si daca acestea sunt in ordine accepta dispoziOia de Rncasare adic achita plata . #.Achitand plata cu0prtorul i"si ia docu0entele si se duce la transportator unde isi pri0este 0ar&a T 1.Banca cu0prtorului trans&era su0a achitata bncii v]nztorului pe contul corespondentT .pri0ind banii pe cont, banca v]nztorului crediteaz Wtrans&era peX contul cu0prtorului Cererea de incasare trebuie sa contina in&or0atii cu privire laS
+

aX e0itent si tras bX banca de la care s"a pri0it incasoul si banca prezentatoare T cX su0a si valuta incasouluiT dX docu0entele aneQate si nu0arul de eQe0plare pentru &iecare docu0entT eX ter0enele si conditiile de e&ectuare a platii si acceptariiT &X cheltuielile care trebuie suportateT gX 0etoda de plata si &or0a avizului de plataT instructiunile in caz de neplata, de neacceptare Bancile nu isi asu0a nici o obligatie ori responsabilitate pentru autenticitatea docu0entelor pri0ite. Vlata poate &i e&ectuata prin acceptarea unei ca0bii.

!*