Sunteți pe pagina 1din 21

DEFICIENTA DE AUZ

CUPRINS:

I. ISTORICUL DEFICIENTEI DE AUZ: 1. In lume: Literatura de specialitate consemneaz existenta unor preocupri foarte vechi fata de deficienii senzorial n general In lucrarea Despre simurile celor care simt, Aristotel afirma ca cine s-a nscut surd acela devine apoi mut !n "odicele lui #ustinian se gsesc reflectate

atitudinile societatii fata de surzi si sunt stipulate drepturile pe are ace%tia le aveau &paniolul 'edro 'once de Leon este primul care a folosit lim(a)ul oral *vor(irea articulata+ ca forma a demutizrii #uan 'a(lo ,onet, pe la $-.., a folosit alfa(etul dactil pentru formarea comunicrii ver(ale, dar si lim(a)ul scris, oral si mimico-gesticular In secolele /I/ si // , speciali%tii ru%i aduc si ei o contri(uie interesanta Dintre cei mai cunoscui, citam pe 0 I 1ler2, 3 A 3urtiev, A 1 4stogradschi, A I Diaci5ov, L0 6an5ov, s a, care au contri(uit la fundamentarea psihopedagogia a nvatam7ntului pentru copii cu deficiente de auz 'entru nvarea lim(ii de c7tre persoanele handicapate de auz, s-a aplicat o tehnica (azata pe imitaie , asemntoare cu principiul nvatarii vor(irii la copilul mic normal, cat si o tehnica similara cu formarea deprinderii de a comunica ntr-o lim(a strina Am(ele tehnici au fost cunoscute su( numele de metoda naturala Av7nd n vedere toate aceste demersuri, din punct de vedere metodologic, pentru nvarea lim(ii au fost structurate trei metode principale8 $+ metode care folosesc, preponderent lim(a)ul oral *metode orale+9 :+ metode are folosesc, preponderent, lim(a)ul scris *metode scrise+9 ;+ metode com(inate *metode mixte+, care fac apel si la mi)loacele auxiliare *dactileme, la(iolectura si mimico-gesticulaie+ 2.In Romania: <ste cunoscut faptul ca n surdopsihopedagogie aceste metode mai poarta denumirea si dup locul unde s-au dezvoltat, astfel, se remarca metodele 8 italiana, franceza, germana, austriaca, (elgiana, etc 1oarte cunoscuta si apreciata este si metoda rom7neasca pentru demitizare preferata n multe scoli europene !n tara noastr, preocuprile pentru handiacapatii de auz exista de peste $.. de ani Astfel, n $=>; ia fiina o instituie %colara pe l7ng locuina Dr "arol Davila, care devine apoi o secie a azilului <lena Doamna ? si, ulterior , a Institutului pentru surdomui de la 1oc%ani * $=-@ + &unt informaii si cu privire la existenta unui institut particular, mult mai devreme n Dum(rveni * $=:= + !n $>:A, n Legea Invatam7ntului se stipuleaz ca n unele scoli vor funciona clase speciale pentru handicapati, n care vor preda a(solveni sau titulari anga)ai prin concurs dup un stagiu preliminar de : ani n activitati cu diferite categorii de deficieni !n prezent, n tara noastr funcioneaz grdinie, scoli generale, scoli profesionale si tehnice pentru hipoacuzici si surzi II. EVOLUTIA CUNOSTINTELOR DESPRE DEFICIENTA DE AUZ: 1. Terminologie: Bemenii folosii at7t n %tiina, c7t si n lim(a)ul o(i%nuit, pentru a desemna persoanele cu tul(urri de auz, sunt 8 surdo-mut, surdo-vor(itor, deficient de auz, disfuncional auditiv, hipoacuzic, handicapat de auz, asurzit La nceput, s-a folosit termenul de surdomut, fc7ndu-se referire la persoanele care siau pierdut auzul nainte de nsu%irea lim(a)ului ver(al *p7n la :-; ani+ Dar ulterior s-a con%tientizat faptul ca ntre surditate si muenie nu exista o legtura indestructi(ila Bermenul surdo-vor(itor se refera la deficientul de auz demutizat si la cel asurzit, care a reu%it sa-si nsu%easc vor(irea p7n la pierderea auzului9 hipoacuzicul este deficientul de auz cu reziduuri auditive, iar surditatea totala poarta denumirea de cofoza

&urditatea este urmarea unui deficit organic instalat la nivelul unuia din segmentele aparatului auditiv, ce poate duce la mutitate, ca o consecina a surditii De studierea acestui tip de deficienta si de gsirea unor metode si tehnici de recuperare si integrare sociala, compensare, instrucie si educaie se ocupa surdo-psihopedagogia sau psihopedagogia deficitului de auz ca ramuri ale %tiinei defectologice &urdo-psihopedagogia studiaz8 - cauzele surditii, - prevenirea factorilor de risc - particularitile dezvoltrii psihice a persoanelor cu deficiente de auz9 - constata si explica timpul si gradul surzeniei, n vederea interveniei *timpanoplastie+, tehnice *prote)are+ si compensator-auditive 9 - ela(oreaz principiile ncadrrii n sistemul %colar special si general, c7t si n societate si n activitatea productiva9 - studiaz particularitile vieii si activitii copilului cu deficienta de auz n familie, n mediul social si evideniaz importanta factorilor sociali si educativi n formarea personalitii lui9 - studiaz si sta(ile%te cauzele si consecinele imediate si ndeprtate ale pierderii auzului, - principiile si metodele generale si speciale de demutizare, n raport cu timpul disfunciei auditive * surd, hipoacuzic, asurzit +, - metodologia recepiei vor(irii prin la(iolectura a emiterii si corectrii vor(irii cu si fara a)utorul aparaturii electroacustice III. CARACTERIZAREA ENERALA A !ANDICAPUL DE AUZ:

4amenii au cinci simuri cu a)utorul crora experimenteaz lumea ncon)urtoare, simurile fiind uneltele cu care nvm si comunicm "7nd se na%te, copilul are mintea deschis si pregtit pentru recepionarea informaiilor prin toate aceste simuri "u c7t informaiile primite sunt mai numeroase, cu at7t copilul va putea nelege lumea ncon)urtoare si se va integra mai (ine n societate Auzul este critic pentru dezvoltarea vor(irii si a lim(a)ului n general De aceea este foarte important ca pierderea de auz s fie descoperit c7t mai devreme cu putin, ntruc7t o nt7rziere n dezvoltarea vor(irii si a lim(a)ului poate fi evitat dac exist o amplificare suficient a sunetelor Candicapul de auz aparine unei categorii mai ample de handicapuri D cele senzoriale *din care face parte si deficienta de vedere+ si reprezint diminuarea sau pierderea total sau parial a auzului 'rin instalarea unui deficit auditiv, activitatea si relaiile individului cu lumea ncon)urtoare sunt puternic pertur(ate Atunci c7nd handicapul de auz exist de la na%tere sau c7nd apare de timpuriu *mica copilrie+, dificultile n nsu%irea lim(a)ului de ctre copil sunt ma)ore D vor(im despre fenomenul mueniei care nsoe%te pierderea total a auzului !n cazul n care degradarea auzului se produce dup achiziia structurilor ver(ale si nu se intervine n sens recuperator, se instaleaz un proces de involuie la nivelul ntregii activiti psihice 'utem spune c, n timp ce pierderea auzului naintea v7rstei de :-; ani are drept consecin mutitatea *copilul devenind surdomut+, dispariia simului auditiv la c7iva ani dup nsu%irea lim(a)ului de ctre copil determin dificulti n meninerea nivelului atins, chiar regresii n plan ver(al *din punct de vedere al voca(ularului, al intensitii vocii sau al exprimrii gramaticale+

<fectele deficientei de auz sunt diferite deci n funcie de v7rsta la care a aprut handicapul auditiv, de particularitile psihice ale individului, de mediul n care trie%te acesta, de atitudinea celor din )ur etc 4 ureche cu acuitate normal poate s suplineasc surditatea celeilalte Din punct de vedere statistic, unul din zece oameni sufer, ntr-o msur mai mare sau mai mic, de tul(urri ale auzului <ste foarte dificil de a defini dezvoltarea normal atunci c7nd este vor(a despre oameni 1iecare individ se dezvolt n felul sau n ritmul su 'utem vor(i de repere generale n dezvoltarea auzului, de%i este mai important de notat care este progresul natural al copilului prin diferitele stadii de dezvoltare dec7t s ne concentrm pe atingerea unui reper specific pentru o v7rst specific 1etusul uman posed un auz rudimentar nc din a :.-a sptm7n de sarcin Acest auz se va dezvolta si maturiza pe tot timpul sarcinii 1tul este apt s aud sunete din exterior, de%i aude mult mai (ine sunetele de frecvent )oas dec7t sunetele de frecvent nalt !ntre .A luni copilul tresare la sunete (ru%te si puternice si ndreapt privirea sau capul spre sursa sonor !ntre ;-- luni devine interesat de diferite sunete <xperimenteaz auzul produc7nd sunete, aparent recunosc7nd vocile familiare La --$: luni g7ngure%te si ncepe s neleag cuvinte simple cum ar fi mamaE si paE, fiind n stare s execute comenzi simple !ntre $:-$= luni g7nguritul ncepe s se transforme n cuvinte, copilul put7nd folosi n )ur de :. de cuvinte si neleg7nd circa @. La : ani poate vor(i n propoziii simple folosind un voca(ular de aproximativ :..-;.. de cuvinte !i place s i se citeasc si poate identifica si numi lucruri o(servate n imagini, pentru ca la ;-A ani s foloseasc cuvinte si propoziii pentru a-si exprima propriile nevoi, ntre(ri si sentimente 0oca(ularul, pronunia si nelegerea cuvintelor se m(untesc vizi(il n aceast perioad Atunci c7nd exist o leziune la oricare dintre partile componente ale analizatorului auditiv, a(ilitile auditive ale copilului pot fi compromise Fumai c7teva afeciuni ale sistemului auditiv pot fi tratate cu medicamente sau chirurgical, n timp ce ma)oritatea pot fi remediate cu a)utorul unei proteze auditive Anumii factori pot influenta impactul pe care l are pierderea de auz asupra dezvoltrii copilului Gn copil care s-a nscut cu o pierdere de auz prezint o mai mare nt7rziere n dezvoltarea vor(irii si a lim(a)ului dec7t un copil al crui auz a fost afectat dup nsu%irea lim(a)ului De asemenea gradul pierderii de auz are o important foarte mare "u c7t pierderea de auz este mai mare, cu at7t dezvoltarea vor(irii si a lim(a)ului va fi mai afectat <ste foarte important faptul ca pierderea de auz s fie diagnosticat si tratat c7t mai devreme posi(il <xist date clare care arat c un copil cu o pierdere de auz %i poate dezvolta vor(irea si lim(a)ul similar unui copil cu auz normal, dac este protezat nainte de a mplini v7rsta de - luni IV. ETIOLO IA SI CLASIFICAREA DEFICIENTELOR DE AUZ: 1. Cla"i#i$area %.I.A.F &%iroul In'erna(ional )e Au)iologie *i Fonologie+: "riteriul acestei clasificri l constituie pragul senzorial al auzului "lasificarea , I A 1 cuprinde @ categorii8 a+ Audiie normal - .-:. d,8 'oate auzi fr dificulti o conversaie (+ Deficit auditiv le)er Cipoacuzie u%oar - :.-A. d,8 "uvintele nu sunt identificate n ntregime 'oate auzi o conversaie dac nu este ndeprtat sau %tears

c+ Deficit auditiv mediu Cipoacuzie medie - A.-H. d,8 'oate auzi conversaia numai de foarte aproape %i cu dificulti "onfuzii ale vocalelor %i consoanelor 'oate avea un retard sever al lim(a)ului ver(al d+ Deficit auditiv sever Cipoacuzie sever - H.->. d,8 Fumai vor(irea foarte puternic este perceput, de asemenea %i zgomotele puternice, mai ales cele grave e+ Deficit auditiv profund Cipoacuzie profund - I>. d,8 Aude sunete foarte puternice dar care provoac %i senzaii dureroase, vor(irea nu este perceput 2. Cla"i#i$area ,n #un$(ie )e $au-a )e#i$ien'ei: 4 alt clasificare a surditii poate fi fcut dup criteriul cauzei care a dus la instalarea deficienei Le enumerm pe scurt urm7nd ca ele s fie tratate mai pe larg n continuare &unt cunoscute dou categorii principale de cauze ale surditii %i implicit dou tipuri principale 8 a+ Sur)i'.(i ere)i'are8 Fumrul de afeciuni genetice asociate cu surditatea este estimat la $@. %i n aproximativ )umtate din cazurile de surditate sunt implicai factori genetici <xist trei modaliti de transmisie genetic %i anume autozomal dominant, recesiv %i transmiterea pe cromozomii de sex &urditatea este uneori doar una din manifestrile ce alctuiesc un sindrom Gn exemplu de afeciune dominant este sindromul Jaarden(urg, care este incriminat n :K din cazurile de surditate congenital la copii Degenerative sau congenitale, pot lua mai multe forme8 Bipul &ie(enmann D presupune lezarea capsulei osoase si leziuni secundare ale celulelor senzoriale sau ganglionale de la nivelul fi(relor nervoase 9 Bipul &hei(e D presupune atrofierea nicovalei prin lezarea senzoriala a canalului cohlear, a saculei, a organului lui "orti si a vascularizarii striate9 Bipul Londini - determinat de leziunea nucleului, dilaglionilor si a organului "orti, atrofia nervului cohlear si a ganglionilor, leziuni ale ultimelor spirale ale melcului 9 Bipul de surditate genetica - ce se poate transmite de la unul sau de la am(ii prini prin gene /+ Sur)i'.(i )o/0n)i'e - n funcie de momentul apariiei8 &urditatile prenatale - mai ales cele em(rionale, dar uneori si fetale 'ot fi cauzate de maladiile infecioase ale gravidei, viru%i ai ru(eolei, oreionului, po)arului, hepatitei, paludismului matern, tul(urri meta(olice, endocrine *hipotiroidismul familial+, dia(etul, hemoragiile , infecii (acteriene si prin protozoare *tu(erculoza, sifilisul, medicamentele tranchilizante *morfina, cocaina, heroina, mari)uana, conterganul+, cauze chimice si hormonale , cum sunt avortificientele *chinina, ergotina, apa de plum(+, de asemenea8 iradierea mamei cu raze /, n timpul sarcinii, alcoolismul, incompati(ilitatea sangvina ntre mama si fetus &urditati neonatale *perinatale+ - produse prin leziuni anatomo-patologice n timpul na%terii, hemoragii meningiene, incompati(ilitatea sangvina, lezarea cohleara Avem, de asemenea, anoxia *asfixia al(astra +, cauzata de ne-oxigenarea fetusului n timpul travaliului, datorita rsucirii cordonului om(ilical, toate acestea provoc7nd repercusiuni n dezvoltarea normala ulterioara a sistemului nervos Braumatismele o(streticale pot si ele provoca hemoragii n urechea interna, icterul nuclear-(iliru(inemia &urditati postnatale - determinate de traumatisme cranio-cere(rale, (oli infecioase *meningita, encefalita, scarlatina, ru)eola, po)arul, tusea convulsiva, oreionul, fe(ra tifoida, etc +, otita, factori toxici *intoxicaiile+, (oli vasculare, su(alimentaia cronica, @

traumatismul sonor * ntreprinderi zgomotoase +, cauze medicamentoase *streptomicina, neomicina, canamicina, gentamicina, trom(omicina si chiar aspirina si chinina doze mari+ La acestea se aduga si alte cauze cu efecte negative la nivelul urechii interne, medii sau externe !n cazul n care leziunea se afla n creier, surditatea este mult mai grava si poarta denumirea de surditate corticala 1. Cla"i#i$are ,n #un$(ie )e "2e$'rul )e #re$3en(e a#e$'a': In urma acestui criteriu deose(im urmtoarele categorii de surditate8 a+ Lonotonal, n care este afectat o singur frecven9 (+ ,itonal, n care sunt afectate dou frecvene9 c+ 'olitonal, c7nd sunt afectate un numr mare de frecvene9 d+ 6onal, intereseaz o ntreag gam de frecvene, de exemplu sunt afectatetoate frecvenele nalte9 e+ 'antonal, c7nd pierderea de auz afecteaz toate frecvenele auzului normal 1recvenele mai )oase de $- Cz nu sunt audi(ile de urechea uman *inf rsunete+ percepia lorfc7ndu-se vi(ratil 1recvenele mai nalte de $=... -:.... Cz nu se pot de asemenea percepe acustic *ultrasunete+ 0ocea uman corespunde unui spectru de frecvene de la :@. la A... Cz, cu maxim utilizare pentru lim(a) n zona frecvenei de @..-;... C6 n zona $...-:... Cz este necesar o sensi(ilitate discriminativ foarte (un a sunetelor 6ona cuprins ntre :@.-A... Cz mai este denumit %i zon focal de percepie a lim(a)ului La aceast zon de frecven pierderea auzului este cea mai grav, fiind urmat de incapacitatea perceperii lim(a)ului n general, la cei cu deficien de auz sever %i profund cele mai puin afectate sunt sunetele )oase, iar cele mai afectate sunt cele medii, care permit perceperea lim(a)ului 4. Cla"i#i$are )u2. $ri'eriul 2o"i/ili'.(ii )emu'i-.rii: a+ Deficit auditiv care mpiedic achiziia lim(a)ului prin imitaie acustic-fonic dar care nu mpiedic achiziia timpurie a lim(a)ului prin la(iolectur, metode orale %i compensatorii (+ Deficit auditiv care intervine la o v7rst la care achiziia lim(a)ului s-a realizat de)a c+ Deficit auditiv care mpiedic dezvoltarea lim(a)ului n acelea%i limite de timp ca %i copilul normal, implic7nd nt7rzieri de dezvoltare a lim(a)ului d+ Deficit auditiv care provoac retard al lim(a)ului %i retard al capacitii de achiziie %colar %i de asemenea o adaptare sla( la regimul %colar e+ Deficit de auz care permite achiziia, conservarea %i reproducerea lim(a)ului vor(it dar care afecteaz zonele medii-nalte ale spectrului frecvenelor %i determin deficiene de pronunare specifice8 confundarea s cu z, g cu c, f cu v etc 5. Cla"i#i$are ,n #un$(ie )e momen'ul a2ari(iei "ur)i'.(ii: a+ Deficit auditiv care apare p7n la A-@ ani de via (+ Deficit auditiv care apare ntre @-$. ani c+ Deficit auditiv care apare dup v7rsta de $. ani 6. Cla"i#i$are ,n #un$(ie )e lo$ali-area )e#i$i'ului organi$: a+ "auze la nivelul urechii externe8 malformaii ale pavilionului urechii, a(sena pavilionului, o(strucia canalului conductor, excrescene osoase (+ "auze la nivelul urechii medii, otite, mastoidite, corpi strini, leziuni sau malformaii ale osciorelor, otoscleroza

c+ "auze la nivelul urechii interne8 leziuni sau deformri ale la(irintului osos sau mem(ranos, ale canalelor semicirculare, ale utriculei sau saculei sau mem(ranei tectoria, lezri ale organului "orti sau ale mem(ranei (azilare d+ Leziuni ale traiectului nervului auditiv sau a zonei auditive din scoara cere(ral n cazul n care leziunea se afl n creier ea este profund %i se mai nume%te surditate cortical 7. Cla"i#i$are in #un$'ie )e gra)ul &gra3i'a'ea+ )e#i$i'ului )e au- i)en'i#i$.m: - Cipoacuzia *diminuarea Mdegradarea auzului ntre .->. d,+ poate avea, la r7ndul ei, grade diferite de gravitate8 hipoacuzie usoar *pierdere de auz de .-;. d, +, hipoacuzie medie *ntre ;.--. d, + si hipoacuzie sever sau profund * ntre -.- >. d, + - &urditatea sau cofoza *pierderea total a auzului D peste >. d,+ 7.1 !an)i$a2ul )e au- 2ar(ial &8i2oa$u-ia+: Afecteaz aproximativ $K din populaie *persoanele cu o astfel de deficient fiind denumite n popor tari de urecheE+, fiind un serios handicap n viata de zi cu zi a individului, at7t n planul %colarizrii, al exercitrii profesiei, c7t si al relaionrii cu ceilali oameni Bermenul pierdere de auzE sau hipoacuzieE nu implic surditate total *cofoza+ 4 persoan surd *cofotic+ este incapa(il de a procesa sau auzi sunete cu sau fr un aparat auditiv, n timp ce ma)oritatea hipoacuziilor sunt compensate cu mult succes folosind un aparat de auz Luli oameni asociaz pierderea de auz cu m(tr7nirea !ntr-adevr, ma)oritatea pierderilor de auz au legtur cu m(tr7nirea, dar mai sunt multe alte cauze ale hipoacuziei Aceste cauze pot fi ereditare, patologice *ca rezultat al unor (oli+, idiopatice *cu origine necunoscut+ !n mod o(i%nuit, hipoacuzia este mprit n dou categorii8 hipoacuzie de transmisie si hipoacuzie neurosenzorial, n funcie de locul afeciunii Gn copil poate avea o hipoacuzie mixt, ceea ce este, de fapt, o com(inaie a celor dou "unoa%terea tipului hipoacuziei este necesar pentru sta(ilirea tratamentului adecvat a+ !i2oa$u-ia )e 'ran"mi"ie: Are ca rezultat reducerea nivelului sonor de la pavilion p7n la urechea intern Aceasta poate fi cauzat de (locarea cii de transmitere a sunetelor sau de unele leziuni ale structurilor anatomice *pavilion, conduct auditiv extern, ureche medie+ Bransmiterea sunetelor poate fi mpiedicat de unul sau mai muli factori, de exemplu, presiunea din urechea medie poate fi prea mare sau prea mic, ceea ce face ca timpanul s nu se mi%te li(er, (locarea sau dislocarea articulaiilor oscioarelor din urechea medie care duce la inflexi(ilitatea acestora Larea ma)oritate a hipoacuziilor de transmisie pot fi tratate medicamentos sau chirurgical Dar nu ntotdeauna aceste proceduri pot resta(ili un auz normal De aceea, persoanele cu hipoacuzii de transmisie pot (eneficia cu succes de un aparat auditiv "ele mai frecvente cauze ale hipoacuziilor de transmisie se regsesc n perioada copilriei8 Dopul de cerumen8 Acumularea de cerumen n conductul auditiv poate fi una dintre cauzele hipoacuziei de transmisie Acesta tre(uie ndeprtat de ctre un specialist atunci c7nd a fost identificat drept cauz a pierderii de auz !ndeprtarea se face fr complicaii, dup care n mod normal auzul este n totalitate resta(ilit Infeciile urechii medii *otit medie+8 Infecia urechii medii este o afeciune des nt7lnit n special la copiii mici 4 infecie acut este foarte dureroas si tre(uie tratat imediat Dac tratamentul nu este aplicat suficient de repede, poate aprea o fisur a timpanului Gn timpan sntos n mod normal se vindec singur nchiz7nd ruptura printr-o cicatrice !n orice caz, o acumulare de cicatrici la nivelul timpanului, ca urmare a mai multor episoade ale infeciei, poate cauza o hipoacuzie de transmisie H

care va fi mult mai dificil de redresat 4 infecie cronic, o alt form de otit, poate s nu fie dureroas, dar din aceast inflamaie poate rezulta o hipoacuzie de transmisie considera(il 4 astfel de infecie, dac este ignorat pentru o perioad lung de timp, poate cauza complicaii grave cum ar fi apariia unei hipoacuzii neuro-senzoriale /+ !i2oa$u-ia neuro"en-orial.: "ele mai frecvente cauze ale hipoacuziei neuro senzoriale la copii sunt 8 "ongenita8 !n acest caz copilul s-a nscut cu o pierdere de auz 4 hipoacuzie congenital poate fi ereditar transmis de ctre unul dintre prini sau o rud mai ndeprtat 'oate fi consecina unor sindroame genetice *sindromul DoNn+ 'e deasupra, acest tip de hipoacuzie poate aprea datorit unor factori agresivi care acioneaz n timpul sarcinii cum ar fi8 alcoolul, drogurile, medicamentele, (olile contactate de ctre mam nainte sau n timpul sarcinii sau complicaii la na%tere Brauma acustic8 <xpunerea continu si excesiv la sunete puternice sau expunerea scurt la un sunet de impact pot cauza o hipoacuzie neuro-senzorial *ex artificii si pistoale+ Infeciile8 !n cazuri grave de (oli cum ar fi po)arul, oreionul, meningita sau tusea convulsiv *tusea mgreasc+, pot aprea hipoacuzii neuro-senzoriale cu pierderi foarte mari Cipoacuzia neurosenzorial este cauzat de leziuni la nivelul celulelor ciliate din urechea intern *cohlee+ siMsau la nivelul fi(relor aferente ale nervului auditiv care duc impulsul de la urechea intern la creier Acest tip de pierdere auditiv poate fi foarte rar reversi(il prin medicamentaie sau prin proceduri chirurgicale Cipoacuzia neurosenzorial este de cele mai multe ori compensat cu a)utorul unui aparat auditiv $+ Semnele 8i2oa$u-iei: "opiii cu o pierdere de auz adesea nva s compenseze acest nea)uns fiind mult mai ateni la informaiile pe care le primesc pe alte ci, cum ar fi schim(area intensitii luminii la nchiderea sau deschiderea unei u%i, vi(raiile podelei si mi%crile aerului De aceea, rspunsurile lor pot prea normale fc7nd ca pierderea de auz s fie dificil de depistat Bestarea auzului la copiii nou nscui, prin programul de screening al auzului, este cea mai (un cale de a detecta pierderea de auz nc de la na%tere Atunci c7nd nu exist program de screening, adesea prinii sunt cei care ncep s suspecteze o pierdere de auz <xist o serie de manifestri care apar n comportamentul copilului care ar putea s indice dac exist la acesta pro(leme de auz 1iecare copil se dezvolt ntr-un anume ritm de aceea nici unul dintre aceste semne nu poate indica sigur dac exist o pro(lem, dar fiecare indic pierderea unei importante informaii auditive de ctre copil )+ Semnele 2ier)erii )e au-: - Fu tresare la sunete puternice - Fu poate localiza sursa sonor, de exemplu ntoarce capul n direcia opus zgomotului "opiii cu un auz normal de o(icei ncearc s ntoarc capul pentru a localiza sursa de sunet chiar de la v7rsta de cinci luni - !n general este nevoie de o amplificare a sunetelor atunci c7nd8 copilul st prea aproape de televizor, d volumul foarte mare, n mod frecvent ntrea( ceOE atunci c7nd i se vor(e%te sau nu rspunde atunci c7nd este chemat - Dac %i atinge frecvent urechile sau trage de ele, putem (nui c le simte nfundate sau c exist o infecie la nivelul acestora - !ncetarea sau modificarea g7nguritului *acesta devenind mai strident, semn7nd cu un ipt+ n )urul v7rstei de --= luni

- Lipsa rspunsului normal la sunete *de exemplu, nu rspunde la rostirea propriului nume dup v7rsta de - luni+ - Dac g7nguritul nu evolueaz ctre sunete ale vor(irii care pot fi recunoscute sau cuvinte atunci c7nd copilul se apropie de v7rsta de : ani - Lipsa rspunsului la comenzi simple cum ar fi adu mingea lui tticuE atunci c7nd are v7rsta de aproape un an *mai puin atunci c7nd comanda este nsoit de gestic+ - 1uge de contactul cu ali copii sau devine agresiv Aceasta indic frustrare cauzat de lipsa de nelegere ca urmare a pierderii de auz - 1recvent nu nelege o adresare direct 7.2 !an)i$a2ul )e au- 'o'al &"ur)i'a'ea "au $o#o-a+: const n sl(ireaMpierderea mai mult sau mai puin total a auzului 9. Cla"i#i$area ,n #un$(ie )e $alea )e 'ran"mi"ie a#e$'a'.: a+ Sur)i'a'e )e 'ran"mi"ie "au )e $on)u$ere: sunt afectate cile de transmisie ale sunetului, n urechea medie %i extern Auz normal prin conducere osoas a sunetului9 auz diminuat prin conducerea aerian a sunetului *diminuarea auzului la o intensitate de p7n la -.-H. d,+ 'ercepere mai (una pentru sunetele nalte decat pentru cele grave "auze8 inflamaie sau corp strin care (locheaz canalul auditiv extern - la copil este nt7lnit (locarea cu diverse o(iecte, )ucrii, nasturi, sau cu dop de cerumen !n ma)oritatea cazurilor o(strucia poate fi nlturat reinstal7ndu-se astfel auzul normal n cazul n care mem(rana timpanului este afectat sau perforat un oarecare grad de tul(urare a auzului va persista p7n la vindecarea timpanului *de exemplu prin reconstrucie chirurgical+ surditatea de transmisie la nivelul urechii medii poate fi urmarea unei rigiditi sau a unei ntreruperi n lanul de oscioare sau a acumulrii de lichid Acest tip dispare tot prin tratament medical sau chirurgical n osteoscleroz scria devine imo(il pe fereastra oval, ca urmare vi(raia se diminueaz anomalii ale urechii medii - rezult n urma unor traumatisme sau a insuficientei dezvoltri a structurilor sale La)oritatea afeciunilor ce conduc la surditate de transmisie sunt considerate de cauz mecanic, corecta(ile chirurgical Acest tip de surditate, care poate fi prelungit sau fluctuant, este n general mai important pe frecvenele )oase, fiind mai afectate vocalele %i diftongii ai, eu, ou etc de%i poate fi u%oar, surditatea de transmisie poate avea un efect semnificativ n dezvoltarea lim(a)ului copilului %i n progresele auditive In %coal, asemenea copii nt7mpin dificulti n nelegerea mesa)ului, pot interpreta gre%it ntre(rile sau pot fi incapa(ili s-%i exprime ideile De asemenea, folosesc puin structuri sintactice precum timpurile ver(elor, pluralul, %i regulile de construire a propoziiilor &-a mai constatat c ace%ti copii sunt mai retra%i, mai puin ateni %i nu sunt motivai /+ Sur)i'a'ea )e 2er$e2(ie &neuro"en-orial.+: Auzul este diminuat at7t prin conducerea osoas c7t %i prin cea aerian Fu se opereaz &e protezeaz cu aparate speciale &olicit o intens educaie ortofonic 'ierderea auzului poate dep%i $:. d,, perceperea sunetelor acute este defectuoas "ei cu pierdere de auz moderat sunt caracterizai ca imaturi n vor(ire, voca(ular concepte lingvistice %i sintax "onsoanele, n special cele finale, sunt omise n lim(a)ul expresiv folosesc cu predilecie propoziii simple %i nu respect topica frazelor

>

&urditatea de percepie este cauzat de afeciuni ale urechii interne, ale nervului auditiv sau ale cortexului auditiv "auzele ce genereaz surditatea de percepie sunt cele comune tuturor tipurilor de surditate $+ Sur)i'a'ea )e 'i2 $en'rala "au mi:'a - prezint caracteristici at7t de tip de transmisie, cura(ile *proteza(ile+ c7t %i de tip de percepie 'ercepie nul pentru sunetele acute %i redus pentru tonuri grave "auze8 otospongioza, otita medie cronic, sechele operatorii, traumatism cranian, cretinism endemic, sifilis congenital, (oli eredo-degenerative etc V. TESTAREA SI DIA NOSTICAREA !ANDICAPULUI DE AUZ: 1. Te"'area 8an)i$a2ului )e au-: 1.1. ;."urarea in'en"i'.(ii< "$ara )e$i/elilor: Deci(elul este cea mai mica unitate de msura convenionala a intensitii sunetului Peprezint a $.-a parte dintr-un (el si corespunde, aproximativ , fo%netului unei frunze de plop pe o vreme lini%tita 1recventa este msurata n Certzi 4mul poate sa aud o gama de frecvente de la :.-:. ... Cz Cz-ul reprezint unitatea de msura n vi(raii du(le pe secunda "u c7t ceva vi(reaz mai repede, cu at7t frecventa va fi mai mare, implicit si nlimea Bria depinde de nivelul de presiune a sunetului, care este msurata n d, Date fiind toate acestea, este necesara msurarea auzului cu o c7t mai mare precizie "ercetrile audiometrice confirma faptul ca peste >.K dintre surzi poseda resturi de auz n diferite grade Acestea sunt depistate prin aplicarea unor masuri si procedee tehnice, cum sunt 8 a+ A$ume'ria #oni$a *testarea auzului cu a)utorul vocii+8 <ste o metoda rapida si la ndem7na pentru speciali%ti , c7t si pentru prini 0ocea utilizata la examinare este cea %optita, cea de comunicare o(i%nuita sau cea de strigare Behnica examinrii8 copilul este a%ezat pe un scaun cu spatele la examinator cu o ureche li(era, iar cu cealalt astupata, ntr-o camera lini%tita si spaioasa de minim - m, marcata cu creta 'erceperea vocii o(i%nuite ntre =-- m presupune auz normal 9 ntre --A m presupune o scdere u%oara a auzului9 ntre A-$ m presiune o pierdere mi)locie a auzului9 su( $ m presupune o pierdere foarte mare a auzului /+ A$ume'ria in"'rumen'ala: <ste o alta metoda ce se realizeaz prin examinarea cu diapazoane si serve%te la compararea audiiei pe cale osoasa cu audiia o(i%nuita pe cale aeriana sau timpanica "ele mai frecvente metode de control a audiiei cu a)utorul diapazoanelor sunt 8 - pro(a &chNa(ach D prin plasarea diapazonului pe mastoida se compara durata percepiei auditive a examinatorului * presupus cu auzul normal + cu cea a examinatului 9 - testul lui Pinne, cu a)utorul cruia se poate realiza verificarea separata a fiecrei urechi, odat cu (locarea urechii opuse Diapazonul, n vi(raie, se aplica pe apofiza mastoida si n cazul n care sunetul nu este perceput se apropie de meantul auditiv "7nd surditatea este localizata la urechea medie, su(iectul nu aude sunetul, daca este ndeprtat de os, iar daca auzul este normal, sunetul poate fi auzit un timp si dup ncetarea percepiei osoase - testul lui Je(er se (azeaz pe faptul ca persoanele normale percep tonul diapazonului ce este aplicat pe frunte "7nd diapazonul este aplicat pe linia mediana a frunii unui handicapat cu surditate unilaterala a urechii medii, sunetul diapazonului va fi perceput mai puternic n urechea (olnava, iar atunci c7nd surditatea este provocata de afectarea la(irintului sau a nervului auditiv unilateral, sunetul este auzit n urechea normala

$.

$+ Au)iome'ria 'onala "i 3o$ala: <ste o metoda avansata de msurare a auzului pe toate frecventele, cu a)utorul unui aparat radio-electric *audiometrul+ <a are o mare precizie , si pe (aza ei se alctuie%te audiograma &e msoar fiecare ureche n mod separat si se noteaz, convenional, urechea dreapta cu un cercule de culoare ro%ie, iar cea st7nga , cu un / de culoare al(astra 2. Diagno"'i$area 8an)i$a2ului )e au-: <ste important s se fac distincie ntre copilul hipoacuzic si cel deficient mintal, afazic sau cu tul(urri de caracter *care si ei pot s nu vor(easc, dar din alte cauze+ Depistarea si diagnosticarea handicapului de auz c7t mai de timpuriu faciliteaz luarea unor msuri medicale si psihopedagogice adecvate si necesare pentru a asigura o dezvoltare apropiat de normal si pentru organizarea activitii de formare a comunicrii, a exersrii cognitiei Disfuncia auditiv poate fi depistat nc din primul an de la na%tere, printr-o serie de mi)loace empirice, dar si %tiinifice 'entru copiii mici se iau n considerare reaciile de rspuns la diferite sunete depistate prin o(servaie de prini, rude, educatori care se manifest prin tresrire, mi%cri ale ochilor sau ale unor segmente ale corpului n direcia sursei de zgomot, prin nelegerea si rspunsul la vor(ire, indicarea unor o(iecte numite de ctre adult etc !n )urul v7rstei de ; ani se pot utiliza unele teste de auz, cum sunt testul lui Je(er, testul lui Pinner si testul lui &chNa(ach Aceste teste sunt menite s diferenieze surdittile de percepie de cele de transmisie si a)ut totodat, la depistarea unor forme de cofoz mixt, folosind ca instrument de lucru diapazonul Bestul lui Je(er se (azeaz pe faptul c persoanele normale percep tonul diapazon ce este aplicat pe frunte "7nd diapazonul este aplicat pe linia median a frunii unui handicapat care sufer de o surditate unilateral a urechii medii, sunetul diapazonului va fi perceput n urechea (olnav, iar n condiiile c7nd surditatea este provocat de afectarea la(irintului sau anervului auditiv unilateral, sunetul este auzit n urechea normal "u a)utorul testului Pinner se poate realiza verificarea separat a fiecrei urechi odat cu (locarea urechii opuse 'entru aceasta, diapazonul n vi(raie se aplic pe apofiza mastoid si, n cazul c7nd sunetul nu este perceput, diapazonul se apropie de meantul auditiv "7nd surditatea este localizat la urechea medie, su(iectul nu aude sunetul dac este ndeprtat de os, iar dac auzul este normal, sunetul poate fi auzit un timp si dup ncetarea percepiei osoase Bestul lui &chNa(ach contri(uie at7t la verificarea conducti(ilitii osoase, c7t si a celei aeriene 'rocedeul const n raportarea unor caliti ale auzului su(iectului testat la cele ale examinatorului Astfel, c7nd su(iectul nu mai aude sunetul prin conducti(ilitatea osoas, diapazonul se aplic pe apofiza mastoid a examinatorului, iar c7nd nu aude sunetul prin conducti(ilitatea aerian, diapazonul este plasat n apropierea urechii examinatorului 'entru am(ele forme ale testrii se marcheaz timpul n care examinatorul continu s aud sunetul dup ce su(iectul nu-l mai aude, timp ce se constituie ca parametru al pierderii auzului Boate cele trei teste pun n evident faptul c afectarea urechii medii duce numai la disfuncionalitatea aerian, n timp ce surditatea determinat de leziuni ale urechii interne sau ale cilor auditive determin afeciuni at7t n transmiterea sunetului prin intermediul oaselor craniului, c7t si prin aer "omportamentele si activitatea psihic a handicapatului de auz se manifest si n funcie de gradul pierderii auzului, dar fr a negli)a alte caracteristici, cum sunt cele legate de v7rsta la care intervine afeciunea, potenialul psihic, condiiile mediului socio-cultural n care trie%te etc Aceste aspecte au la (az n primul r7nd, modul n care su(iectul se poate $$

relaiona prin comunicare cu cei din )ur Dac, n hipoacuzia u%oar si n cea medie, realizarea contactului cu cei din )ur se face printr-o sporire a audiiei si printr-o apropiere relativ fat de sursa de emisie, n hipoacuzia sever ncep s apar dificulti ce pot fi relativ estompate prin utilizarea protezelor, iar n cofoz se impune o demutizare precoce "opiii de orice v7rst, chiar si cei nou-nscui, pot face teste de auz <xist o mare varietate de metode disponi(ile de testare a auzului care vor fi alese n funcie de v7rsta si maturitatea copilului Bestele de auz nu vor fi traumatizante pentru copil !n unele ri testele de auz sunt o rutin n cadrul sistemul pediatric 1. Al'e 'e"'e u'ili-a'e 2en'ru )iagno-a )e#e$'ului )e au-, n afara celor enuntate anterior sunt8 Anamneza, care urmre%te o(inerea a c7t mai multor informaii posi(ile de natur s determine cauza pierderii auditive, efectele si complicaiile aprute !ntre(rile pot fi referitoare la familie, la mediul n care s-a dezvoltat copilul, la (olile pe care le-a avut, la felul cum a decurs sarcina si multe altele 4toscopia8 4toscopul este un instrument care emite lumina, special creat pentru vizualizarea clar a conductului auditiv si a timpanulul "u a)utorul acestui instrument se pot o(serva posi(ilele anomalii anatomice ale urechii care contri(uie la pierderea de auz 4toemisiunile acustice Acest test care detecteaz pierderea de auz fr a fi necesar participarea activ a copilului este foarte rapid si sigur si se poate face si n centrele neonatale la c7teva zile de la na%terea copilului <l msoar activitatea celulelor ciliate din urechea intern ca urmare a stimulrii lor acustice si se realizeaz atunci c7nd copilul este foarte lini%tit sau doarme 'otenialele evocate auditive "u a)utorul acestui test se msoar undele *impulsurile+ aprute n creier n urma stimulrii sonore De asemenea, acest test se realizeaz fr participarea activ a copilului Durata lui este mai mare dec7t n cazul otoemisiunilor, dar informaiile o(inute pot fi utilizate n cazul n care copilul are nevoie de un aparat auditiv Impedana acustic Acest test nregistreaz mi%crile timpanului ca urmare a schim(rii de presiune din urechea medie Lsurarea mo(ilitii timpanului si a presiunii din urechea medie poate oferi informaii despre integritatea urechii medii Acest test este foarte util n determinarea cauzei hipoacuziei copilului si este testul care va determina alegerea diagnosticului n cazul infeciilor urechii medii "u a)utorul imitanei se poate nregistra si pragul reflexului acustic care apare ca urmare a sunetelor puternice Acest reflex are ca efect o ncordareE a timpanului si este o protecie natural mpotriva sunetelor puternice !n cazul n care nu este o(inut un reflex acustic sau este o(inut la intensiti foarte mari, acesta este un semnal de alarm c o structur a aparatului auditiv este afectat Bestul se realizeaz foarte rapid si nu necesit participare activ a copilului VI. CARACTERISTICILE !ANDICAPATII DE AUZ : FUNCTIILOR SI PROCESELOR PSI!ICE LA

Deficienta de auz afecteaz ntr-o msur mai mare sau mai mic *n funcie de gradul pierderii auzului+ toate palierele vieii psihice a individului, at7t din punct de vedere cantitativ, c7t si calitativ &e %tie c, prin ea ns%i, disfuncia auditiv nu are efect determinant asupra dezvoltrii psihice9 totu%i ea duce la instalarea mutitii, care stopeaz dezvoltarea lim(a)ului si restr7nge activitatea psihic de ansam(lu Gnele forme ale handicapului de auz pot determina si o nt7rziere intelectual, cauzat de modificarea raportului dintre g7ndire si lim(a) 1. 0n)irea: $:

37ndirea deficientului de auz se evideniaz prin concetism, rigiditate, %a(lonism, ngustime si inerie, deose(indu-se astfel de g7ndirea persoanei auzitoare D care este predominant ver(al " 'ufan *$>=:+ arata ca surdul ne-demutizat poseda o g7ndire o(iectiva n imagini si un lim(a) mimico-gesticular, dar acestea se desfasoara n anumite limite, ca urmare a faptului ca ei opereaz cu imagini generalizate, iar analiza, sinteza, comparaia, a(stractizarea si generalizarea, realizate preponderent prin vizualizare, duc la o serie de caracteristici legate de concretism, rigiditate, %a(lonism, ngustime si inerie n desf%urarea activitii de g7ndire "omparativ cu g7ndirea auzitorului, cea a surdomutului are un coninut concret neevoluat, iar a(stractizarea este prea puin accesi(ila acestor forme de g7ndire A(stractizarea va deveni, treptat, accesi(ila n procesul g7ndirii naional-ver(ale, care evolueaz odat cu demutizarea !n procesul demutizrii, deficientul de auz trece treptat de la lim(a)ul gestual la cel ver(al si de la g7ndirea n imagini la cea noional D ver(ala !n felul acesta, informaiile senzoriale se completeaz cu cele intelectuale, n care se vehiculeaz proprietati de cauzalitate si esenializare ale o(iectului 'entru a a)unge ntr-un asemenea stadiu, g7ndirea handicapatului de auz trece prin faze diferite "a urmare a dezvoltrii g7ndirii si lim(a)ului, se produc influente pozitive la nivelul ntregii activitati psihice, odat cu restructurarea personalitii si comportamentului su(iectului pe direcia organizrii, ordonrii nsu%irilor de personalitate si de ierarhizare si adaptare a aciunilor la situaiile date 2. Re2re-en'area: La surd, reprezentarea este un analog al noiunii, dar nu si un echivalent total al ei 'rin specificul ei, imaginea generalizata asigura coninutul reflectrii senzoriale si senzorialmotrice, n cazul de fata av7nd o ncrctura evident vizual - motrica Breapta senzoriala a cunoa%terii *senzaii si percepii + poarta pecetea lim(a)ului mimico-gesticular si a imaginilor generalizate, adic a reprezentrilor pe plan operaional 1. ;emoria: Lemoria are, aproximativ, acelea%i caracteristici cu ale normalului auzitor n sfera afectiva si motorie Lemoria cognitiv D ver(ala se dezvolta mai lent n procesul demutizrii n timp ce memoria vizual D motrica si afectiva este mai (ine dezvoltata 4. Imagina(ia: Imaginaia la surd, consta n capacitatea de crea reprezentri noi, pe (aza ideilor, senzaiilor, percepiilor acumulate anterior cu o evidenta specificitate vizual-motorie 5. Lim/a=ul "i a#e$'i3i'a'ea: La copiii surzi din na%tere, nsu%irea comunicrii ver(ale este (locat, la fel si achiziia de experiene sociale, fapt ce limiteaz dezvoltarea capacitilor intelectuale, a g7ndirii si a personalitii copilului 'e fondul surditii contractate *do(7ndite+ dup achiziionarea lim(a)ului, apare diminuarea capacitilor intelectuale ale copilului, dac nu se intervine compensator n mod sistematic si organizat n direcia stimulrii proceselor psihice "hiar si n hipoacuzie pot aprea fenomene de regres sau de stagnare, n lipsa unor factori stimulatori pentru comunicare Lim(a)ul handicapailor de auz este puternic influenat de deficienta senzorial existent, fiind afectate n planul vor(irii modul de exprimare si calitatea discursului, neexist7nd feed(ac5-ul sonor de corecie sau fiind diminuat Lim(a)ul oral al deficientului de

$;

auz este, a%adar, deficitar pe linia exprimrii *nearmonioase+, a intonaiei *strident sau monoton+, a ritmului, a calitii articulrii, fapt ce pertur( inteligi(ilitatea vor(irii Av7nd n vedere c hipoacuzicii au posi(ilitatea de a percepe unele sunete si cuvinte, voca(ularul lor se dezvolt mai rapid dec7t cel al surzilor, astfel c ei a)ung s foloseasc tot mai corect exprimarea prin cuvinte si propoziii, s neleag mesa)ele ver(ale recepionate si s se fac nele%i de interlocutori Lim(a)ul handicapatului de auz total *surd+ este (azal non-ver(al D mimico-gestual, centrat pe utilizarea gesturilor ca mi)loace de comunicare, codific7nd n ele cuvinte, expresii, stri, propoziii Acest tip de lim(a) presupune reprezentarea g7ndurilor, ideilor prin imagini n aciune 3esturile folosite de copilul surd pot fi naturale *ce imit o aciune sau o caracteristic existent n realitate+, artificiale *fiind sim(ol D sintez a unei idei+, indicatoare *ex 8 gestul de a arta spre ceva+, evocatoare *ex 8 deget la ureche+ etc , ntre gesturi si mimic exist7nd o concordant puternic Lim(a)ul surdului a)unge s capete un caracter (ilingv, odat cu parcurgerea procesului de demutizare, c7nd se face trecerea la nsu%irea lim(a)ului ver(al sonor *oral+ <xista o relaie str7nsa ntre lim(a)ul oral si lim(a)ul semnelor, de evoluia cruia depinde funcionalitatea dezvoltrii comunicrii si integrrii su(iectului n societatea auzitorilor Lim(a)ul semnelor i lipsesc pe surzi de posi(ilitatea inseriei sociale 'rin nvarea lim(a)ului gestual de timpuriu, se tinde spre trecerea directa de la lim(a)ul semnelor la scriere, fara a se utiliza, ca (aza de nvare, vor(irea orala &pecialistul francez # Lillo *$>=-+ este de prere ca (ilingvismul pragmatic al lim(a)ului semnelor si al celui oral *cuv7ntul+ tre(uie sa fie introdus paralel n educai precoce a deficienilor de auz Astfel, tre(uie sa se asigure nc din educaia timpurie o comunicare eficace a copilului cu antura)ul sau &e apreciaz ca nivelul glo(al al lim(a)ului oral si al celui scris, ca si al lecturii, este foarte sczut n cadrul celor care folosesc, preponderent, metoda orala 'rin urmare, folosirea metodei orale, pure, chiar n educaia timpurie, nseamn a lipsi copilul de o comunicare reala, at7ta timp c7t lim(a)ul oral nu este (ine instalat 'entru stimularea lim(a)ului oral , este indicat sa se asigure plasarea copilui n mediul vor(itor, nc din cre%e si va continua paralel cu grdinia si %coala speciala 9 introducerea n forme de educaie auditiva 9 educarea lecturii la(iale si stimularea perceperii vizuale 9 introducerea lim(a)ului semnelor n educaia precoce , pentru facilitatea afirmrii expresiei afective , sesizarea fara efort a informaiei, inseria sociala, dezvoltarea psihica generala, etc Dar tre(uie precizat ca exagerarea la folosirea lim(a)ului gesturilor poate deveni un o(stacol pentru nvarea lim(a)ului oral 6. Per"onali'a'ea deficienilor de auz poart amprenta handicapului existent, de%i si aici vor(im de diferene comportamentale Astfel, sunt copii deficieni de auz *mai muli ca numr+, timizi, nencreztori, dependeni de antura), anxio%i, negativi%ti, cu team crescut de e%ec, lipsii de iniiativ, fr interese, cu fric de respingere, a%a cum exist si deficieni de auz socia(ili, dega)ai, optimi%ti VII. RECUPERAREA SI INTE RAREA DEFICIENTILOR DE AUZ: 4dat cu asigurarea condiiilor de demutizare pentru surdomut si de stimulare a comunicrii ver(ale pentru hipoacuzici se pun (azele formrii g7ndirii noional-ver(ale si se faciliteaz do(7ndirea de experiene, de cuno%tine, de cultur, imprim7nd caracter informativ si formativ activitii cu handicapaii de auz 'entru realizarea acestor deziderate, scolii si cadrelor didactice le revine sarcina de a folosi o metodologie specific pentru formarea comunicrii ver(ale si crearea posi(ilitilor

$A

de nvare a lim(a)ului 4 asemenea metodologie vizeaz formarea comunicrii ver(ale, care tre(uie s porneasc de la ideea c procesul de nvare se va (aza pe mimico-gesticulaie, la(iolectur si, ntr-o oarecare msur, pe dactileme Dar la hipoacuzici si la surdomuii n curs de demutizare, forma principal de nvare tre(uie s alterneze, n funcie de structura clasei de elevi nvarea intelectual si nvarea efectiv !n acela%i timp, nvarea motric si nvarea moral vor nsoi ntregul proces educativ, dat fiind necesitatea formrii unor deprinderi de a(ilitare psiho-motric si a ela(orrii unor ha(itudini psihocomportamentale De asemenea, tre(uie s se ai( n vedere, la surdomutul n curs de demutizare, c metodologia nvrii comunicrii, (azat pe utilizarea exclusiv a lim(a)ului mimico-gesticular, dactil etc , oric7t de perfecionate ar fi acestea, nu pot asigura exprimarea nuanat, complex si precis a ntregului complex al g7ndirii, ceea ce presupune si dezvoltarea lim(a)ului ver(al prin intermediul cruia se realizeaz inter-relaionarea de tip uman si stimularea cognitiei Dificulti si limitri rezult si din faptul c lim(a)ul gestual presupune transmiterea simultan a semnelor, n timp ce semnalele sonore se produc succesiv, ceea ce faciliteaz o mai (un discriminare a fenomenelor si cuvintelor 'rin demutizarea surdomutului si dezvoltarea vor(irii hipoacuzicului, voca(ularul se m(oge%te continuu si se perfecioneaz pronunia, astfel nc7t cuvintele nvate nlocuiesc, tot mai frecvent, exprimarea prin gesturi "u toate acestea, handicapul de auz va influenta si n continuare modul de exprimare si calitatea vor(irii su(iectului !n aceste condiii, vor(irea handicapailor de auz se menine deficitar pe linia exprimrii, a intonaiei, a ritmului, a calitii articulaiei, ceea ce afecteaz inteligi(ilitatea vor(irii Av7nd n vedere faptul c hipoacuzicii au posi(ilitatea de a percepe unele sunete si cuvinte, voca(ularul lor se dezvolt mai rapid si se a)unge la folosirea tot mai corect a nelegerii prin cuvinte si propoziii 'rocesul de nsu%ire a structurilor ver(ale, ca si automatizarea lor sunt dependente de structura fonetic a cuvintelor, de utilizarea acestora c7t mai frecvent n diverse activiti, de gradul de accesi(ilitate a cuvintelor, de felul n care educatorul %tie s le lege de coninutul corect pentru a facilita la elevi surprinderea semnificaiei lor Activitatea de nvare a lim(a)ului at7t n grdini, c7t si n %coala special tre(uie s se (azeze pe o metodologie specific, care s permit realizarea legturii dintre cuvinte, imaginile la(io-vizuale si semnificaia ver(al, pentru a se putea a)unge la ela(orarea de stereotipii dinamice, prin intermediul crora, receptarea succesiunii de imagini la(io(ucale a sunetelor vizi(ile s determine declan%area articulaiei si s fac posi(il nelegerea comunicrii "7nd se atinge stadiul de trecere de la lim(a)ului mimico-gestual la cel ver(al, la surdomutul n curs de demutizare se creeaz condiii pe plan mintal, pentru trecerea de la g7ndirea n imagini la g7ndirea noional-conceptual !n aceste condiii, cuv7ntul stimuleaz nu numai dezvoltarea g7ndirii, dar si a celorlalte procese psihice !n acest caz, noiunea devine integrator al treptei senzoriale si logice, deoarece cu a)utorul cuv7ntului ce o exprim, se acumuleaz experien si se vehiculeaz informaia necesar desf%urrii operaiilor g7ndirii8 a(stractizarea, generalizarea etc "a urmare, schemele operaionale se perfecioneaz n raport de parcurgerea etapelor caracteristice g7ndirii si lim(a)ului ce se modific calitativ si cantitativ n procesul demutizrii Candicapaii de auz care nu (eneficiaz de demutizare au tendina de a se izola de auzitori, ceea ce duce la ntreinerea unor relaii interumane restr7nse, cu efecte negative pe linia integrrii sociale si profesionale 'rin izolare se instaleaz o serie de caracteristici n care copilul handicapat devine timid, dependent, nencreztor n forele proprii, anxios, negativist, lipsit de iniiativ, nemotivat pentru activiti !n raport ns de cantitatea si calitatea procesului recuperativ, asemenea nea)unsuri pot fi dep%ite si se pot asigura condiii normale pentru socializare si profesionalizare Activitatea organizat de nvare imprim relaiei

$@

dintre cognitiv si afectiv un astfel de curs nc7t copilul %i formeaz comportamentele ce au la (az motivaii asimilate prin nelegere si con%tientizare De aici si trirea mai puin dramatic a deficientei de care sufer !n acest context, activitatea recuperativ-compensatorie contri(uie la rea(ilitarea social a handicapailor de auz 4(iectivele generale ale interveniei recuperatorii n deficienta de auz total sunt8 D realizarea demutizrii9 D conservarea si dezvoltarea lim(a)ului ver(al la deficienii care au do(7ndit surditatea dup ce au asimilat lim(a)ul 1. ;e'o)ologia )emu'i-.rii "i organi-area uni'a'ilor "2e$iale: Demutizarea presupune trecerea de la lim(a)ul mimico-gesticular la cel ver(al Lim(a)ul mimico-gesticular presupune un ansam(lu de gesturi prin care se codific cuvinte, litere si stri de spirit 1azele demutizrii sunt8 a+ o(i%nuirea copilului de a vor(i prin o(iecte, cu indicarea lor9 (+ nsu%irea noiunilor concrete9 c+ nsu%irea celorlalte noiuni Demutizarea mai nseamn si nvarea la(io-lecturii, adic citirea cuvintelor, a frazelor de pe (uzele interlocutorului Dup " 'ufan, demutizarea se produce astfel8 $+ etapa premergtoare demutizrii D cu predominanta g7ndirii si lim(a)ului concret9 :+ etapa de nceput a demutizrii D g7ndirea si lim(a)ul se realizeaz pe (aza imaginaiei si parial pe (az de cuvinte9 ;+ etapa demutizrii concrete D predominanta g7ndirii si a lim(a)ului pe (az de cuvinte si parial pe (az de imagini9 A+ etapa demutizrii realizate D c7nd g7ndirea si lim(a)ul au acelea%i posi(iliti la auzitor !n procesul educaional al copiilor cu deficiente de auz se utilizeaz anumite forme de comunicare8 $ "omunicarea ver(al D oral, scris *are la (az un voca(ular diri)at de reguli gramaticale si se (azeaz si pe la(iolectur D suport important de nelegere+ : "omunicarea mimico-gestual *este cea mai la ndem7n form de comunicare, de multe ori, folosit ntr-o manier stereotip si de auzitor+ ; "omunicarea cu a)utorul dactilemelor *are la (az un sistem de semne manuale care nlocuiesc literele din lim(a)ul ver(al si respect anumite reguli gramaticaleE n ceea ce prive%te topica formulrii lim(a)ului+ A "omunicarea (ilingv *comunicare ver(al Q comunicare mimico-gestual, comunicare ver(al Q comunicare cu dactileme+ @ "omunicare total *presupune folosirea tuturor tipurilor de comunicare, n ideea de a se completa reciproc si de a a)uta la corecta nelegere a mesa)ului+ !n tara noastr, organizarea unitatilor speciale se (azeaz pe gradul pierderii auzului sau pe forma deficientei !n afara grdinielor, copii cu o pierdere pariala a auzului *hipoacuzici+ (eneficiaz, ca si cei cu surdomutitate, de scoli speciale !n %colile pentru hipoacuzici, metodologia instructiva este aproximativ asemntoare cu cea pentru auzitori !n %colile pentru surdo-mui, centrarea se face pe procesul demutizrii, pentru a transforma copilul surdo-mut n surdo-vor(itor !n am(ele cazuri, dinamica procesului instructiv D educativ se realizeaz de la simplu la complex, de la su(iectiv la o(iectiv, de la prelogic la logic, de la concret la a(stract, lu7ndu-se n considerare factorii dezvoltrii psihice, de cultura si educaie, de experiena si invitare, de potenial restant si de perspectiva a dezvoltrii intelectuale Integrarea copilului n activitatea %colara si trecerea sa printr-un program de recuperare se (azeaz pe evaluarea si diagnosticul capacitailor sale pentru a putea a)unge la o apreciere corecta a evoluiei pro(a(ile * prognoza + Aici psihodiagnoza are rolul de a

$-

diferenia tul(urrile organice de cele funcionale, de a sta(ili rolul factorilor socioculturali si familiali n raport cu cei ereditari, de a depista ali factori etiologici si de a estima nivelul handicapului De asemenea, tre(uie sa adapteze metodologia specifica compensativrecuperatorie ce cuprinde nvarea si educarea la acest nivel al handicapului Demutizarea presupune nsu%irea celor trei laturi ale lim(a)ului 8 $+ latura fonetica *articularea fonemelor si a structurilor fonetice specifice fiecrei lim(i+9 :+ lexicul9 ;+ structura gramaticala Deficienii de auz %i nsu%esc cele trei aspecte ale lim(a)ului n mod diri)at, prin cola(orarea str7nsa dintre familie, specialist, grdinia, %coala Demutizarea presupune, din partea specialistului, cuno%tine din domeniul ortofonic *fonetic +, psiholingvistic, gramatical, acustic si surdo-didactic 2. Pro'e-area )e#i$ien'ilor )e au-: 'roteza auditiv se utilizeaz gradat ca interval de utilizare, prima dat doar o )umtate de or, apoi o or ntreag etc !nainte de a se pune proteza tre(uie s se %tie c folosirea ei poate determina reacii negative de genul8 refuzul organismului de a primi acest corp strin sau starea de disconfort trit de copilul care se vede c arat altfel 1olosirea protezelor auditive are un caracter compensator si contri(uie la nsu%irea comunicrii ver(ale Aceasta aparatura i a)uta pe hipoacuzici si face posi(ila %colarizarea mpreuna ci auzitorii 'rotezarea este eficace, mai ales, hipoacuziile u%oare si mi)locii, si ridica o serie de pro(leme n handicapul auditiv sever sau la surzii cu resturi auditive Peferitor la v7rsta optima pentru protezare , unii autori susin ideea ca protezarea tre(uie fcuta c7t mai de timpuriu at7t pentru o(i%nuirea copilului cu proteza, c7t si pentru facilitatea achiziiei lim(a)ului, iar alii sunt de prere ca protezarea tre(uie fcuta cu precauie si la v7rste mai mari, motiv7nd ca proteza, uneori, duce la deteriorarea resturilor auditive Dupa criteriul amplificarii, protezele se pot mpartii 8 a+ cu amplificare lineara, ce sporesc nivelul audiiei cu ;.-A. d, pe toate frecventele 9 (+ cu amplificare selectiva, ce amplifica numai frecventele care sunt necesare audi(ilitii 9 c+ prin compresie, cu a)utorul crora se difereniaz si selecteaz frecventele utile de cele inutile Amplificarea sunetelor este cheia ctre comunicarea copilului cu lumea ncon)urtoare 'entru a oferi stimularea auditiv de care are nevoie copilul este indicat ca protezarea auditiv s se realizeze imediat dup punerea unui diagnostic ,ineneles c un aparat auditiv nu va face ca pierderea de auz s dispar ci va amplifica sunetele prea sla(e pentru a fi auzite de copil <xist dou forme de amplificare8 a+ 'roteza auditiv8 1olosirea unei proteze auditive i permite copilului hipoacuzic s-si foloseasc auzul pe care l posed, optimiz7nd perceperea sunetelor 'rotezele auditive realizeaz amplificarea si procesarea semnalelor sonore astfel nc7t s ofere o prezentare a sunetelor a%a cum se regsesc ele n natur (+ Implantul cohlear8 <ste un dispozitiv miniatural care permite copiilor cu hipoacuzii profunde s recepioneze sunete Dispozitivul are ca principal component o serie de electrozi, care implantati n cohlee *ureche intern+ vor genera impulsuri electrice stimulatoare pentru nervul auditiv care va transmite aceast informaie centrului auditiv din creier Implantul cohlear se recomand n cazul copiilor cu hipoacuzie profund (ilateral *la am(ele urechi+ care ar primi prea puine (eneficii de la un aparat auditiv Implantul cohlear se realizeaz foarte rar la copiii mai mici de $= luni De altfel, candidaii pentru implant sunt selecionai foarte riguros

$H

Peglarea aparatelor n cazul copiilor D mai ales copiii foarte mici D este o adevrat provocare pentru audio-protezist Dezvoltarea fizic, maturizarea psihic si gradul de dezvoltare al lim(a)ului implic posedarea unui grad mare de flexi(ilitate n ceea ce prive%te procedurile si echipamentul &e poate crede c alegerea unui aparat este ireversi(il si de aceea tre(uie fcut cu foarte mult gri), dar, contrar prerilor preconcepute, reglarea unui aparat este un proces foarte flexi(il si adapta(il Datorit evoluiei tehnologiei, la ora actual exist o mare varietate de aparate disponi(ile, ceea ce poate face ca alegerea s par foarte dificil Alegerea aparatului se face strict n funcie de caracteristica unic a hipoacuziei fiecrui copil n parte Audio-protezistul va informa asupra elementelor pro si contra ale unui aparat auditiv propus sau ales VIII. CONSECINTELE PIERDERII AUZULUI ASUPRA DEZVOLTARII SOCIALE A COPILULUI DEFICIENT DE AUZ: Auzul, pe l7ng funciile de orientare n spaiu %i funcia de alert, de depistare a pericolelor permite achiziionarea lim(a)ului oral %i implicit a celui scris %i intern Astfel principala consecin a lipsei auzului este ne-achiziia spontan a lim(a)ului %i deci mutitatea 'rezena mutitii determin toate celelalte consecine de gradul IIR ale pierderii auzului8 1. In "#era rela(ional. *i "o$ial.: S Incapacitatea de relaionare a prinilor cu copilul prin mi)loace accesi(ile acestuia *mimic, pantomimic+ determin o retragere n sine, o izolare uneori %i la un deficit de relaionare S Incapacitatea de a se )uca cu ceilali copii, lipsa )ocurilor cu importanta lor funcie sim(olic %i a sentimentului de apartenen la grup9 se a)unge la lipsa spiritului de cooperare %i chiar de competiie S 'oate dezvolta o inhi(iie fa de auzitori %i o autoizolare, o respingere a societii auzitorilor S &e limiteaz la participarea la viaa social a comunitii surzilor %i se realizeaz multe cstorii ntre surzi S Festp7nirea lim(a)ului oral duce la lipsa independenei sociale depinz7nd de o alt persoan pentru situaiile care necesit comunicare8 doctor, taxe, primrie S 3reutate n gsirea unui loc de munc, limitarea sferei de opiuni profesionale S Limitarea accesului la cultur, nu citesc, nu neleg televiziunea, nu pot asculta muzic 0iziunea asupra lumii este destui de restr7ns, trind mai mult n realitatea concret, neneleg7nd frumuseea idealizrilor A%a cum afirm I &tanic surzii sunt persoane su(culturaleE 2. In 3ia(a #amilial.: S Decepia prinilor de a avea un copil surd care nu poate s se ridice la nivelul expectanelor lor, duce la rceal afectiv din partea acestora sau chiar la respingere S &uperprotecia din partea prinilor care nu-l las s-%i dezvolte independena %i personalitatea proprie S Incapacitatea de a se nelege, de a comunica cu propriul copil duce n timp la sta(ilirea unei indiferene a acestora S Atitudine normal privind propriul copil, de dragoste, nelegere %i spri)in I>. SCOALA SI ROLUL EI IN RECUPERAREA DEFICIENTEI DE AUZ: 'rofesorii copilului deficient au un rol critic n gsirea drumului acestuia n viat "opiii cu hipoacuzii severe de o(icei urmeaz scoli speciale Atunci c7nd este posi(il, prinii

$=

prefer o scoal normal mai degra( dec7t o scoal special pentru copii hipoacuzici !n cazul n care copilul nva la o scoal normal este necesar ca profesorul s fie specializat pentru nevoile unui copil hipoacuzic 'regtirea unui copil cu hipoacuzie este o adevrat provocare <ste un proces complex care implic ncercri grele si posi(ile erori la nceput p7n ce cea mai (un strategie este sta(ilit &trategia final D o com(inaie a tipurilor de amplificare, a metodelor de comunicare si a metodelor de nvat si de antrenament D va fi cea care i va oferi copilului cu deficient cel mai (un sunet si cele mai (une oportuniti de comunicare si nvare 'e scurt, scopul este m(untirea calitii vieii, iar cu resursele si tehnologia disponi(ile n zilele noastre ne putem a%tepta la rezultate foarte (une A fi profesor la o clas de deficieni de auz nseamn a fi mediator ntre ei %i lumea ncon)urtoare, iar a fi mediator n astfel de situaii nseamn a fi creativ "omunicarea cu copilul deficient de auz presupune folosirea comunicrii totale, utilizarea tuturor mi)loacelor comunicative pentru a trimite un mesa), pentru ca acesta s fie neles8 lim(a)ul ver(al, lim(a)ul mimico-gestual, lim(a)ul dactil, mimica, gesticulaia, pantomimica, expresivitatea facial In comunicarea cu copilul deficient de auz profesorul ideal tre(uie s %tie c mimicogesticulaia are un rol foarte important, %i anume8 S ea poate nlocui cuv7ntul *prin gesturi cvasi-lingvistice, de exemplu da, la revedere+9 S l poate completa *gesturi de indicare a unor o(iecte, de ilustrare a unor situaii, expresiile faciale+9 S l poate acompania *gesturi paraver(ale care dau ritm discursului+ 'entru copilul deficient de auz mimico-gesticulaia )oac un rol fundamental n comunicare, fr aportul ei nu poate percepe din ceea ce vrea s-i comunice interlocutorul dec7t imaginea la(ial a cuv7ntului %i expresiile feei De asemenea este important ca profesorul sa tina cont de urmatoarele8 - Bre(uie s i se vad faa - Bre(uie s i se vad ochii - Bre(uie s se poat s i se citeasc de pe (uze - Bre(uie ca vor(irea s fie natural - 0ocea - tre(uie s fie normal Av7nd n vedere specificul nvm7ntului pentru deficieni de auz se pot sta(ili o(iective ce pot fi exprimate specific dup cum urmeaz8 S "unoa%terea vor(irii orale %i scrise, %i aplicarea ei n situaii concrete, astfel nc7t toi elevii s poat sta(ili reiai ver(ale n vederea satisfacerii principalelor tre(uine %i nevoi personale S Dezvoltarea capacitii de receptare a mesa)elor orale prin la(iolectur S 1ormarea deprinderilor de comunicare ver(al n mediul imediat ncon)urtor *familie, %coal, societate+ S "unoa%terea componentelor principale ale lim(ii *fonetic, lexical, gramatical+ S "unoa%terea structurilor ver(ale pe (az de imitaie, dup model, n situaii concret-situative pentru asigurarea coninutului semantic al comunicrii >. I;PORTANTA LI;%A?ULUI ;I;ICO@ ESTUAL PENTRU CO;UNICAREA DINTRE SURZI8 Lim(a)ul mimico-gestual tre(uie tratat n legtur cu funcia semiotic, cu geneza sim(olului la copil, cu evoluia lim(a)ului intern sau cu pro(lema psihologic a semnificaiei n general 1uncia semiotic e ea ns%i o structur si are o genez proprie &e consider c funcia semiotic e alctuit din cinci conduite semiotice ce apar oarecum spontan, la copilul

$>

normal n al doilea an de viat8 imitaia am7nat, )ocul sim(olic, imaginea grafic, imaginea mintal si evocarea ver(al La copilul handicapat de auz se constituie o a %asea conduit semiotic D lim(a)ul mimico-gestual D care tinde s compenseze conduita de evocare ver(al &-a o(servat o insuficient a lim(a)ului gestual n comparaie cu cel ver(al Lim(a)ul ver(al are un grad nalt de convenionalitate fat de coninutul realitii pe care o denume%te9 gestul ns este str7ns legat de concret "omunicarea prin gesturi este fat n fat, percep7ndu-se vizual gestul si toate mi%crile mimice si expresive 3esticulaia are o mai mare li(ertate de expresie, este mai puin limitat de organizarea gramatical puternic structurat Acela%i volum de informaie poate fi transportat n aproximativ acela%i volum de timp convenional, cu am(ele forme de lim(a) Botu%i, execuia gesturilor necesit mai mult timp n medie dec7t n cazul emiterii ver(ale a cuvintelor !n precizarea naturii raportului dintre gesturi si cuvinte un rol mare l )oac contextul n care se petrec evenimentele !n ansam(lu, lim(a)ul gestual d impresia unei lim(i a(reviate mai extins su( unele aspecte *(ogie de idei comunicate printr-un gest de ex + si mai redus n altele, n raport cu lim(a sonor, el constituind (aza de pornire pentru recuperarea deficientului de auz

1ig $8 Alfa(etul lim(ii romane in dactileme :.

,I,LI43PA1I<8 Feveanu ' ' D Dictionar de psihologieE <d Al(atros, $>H=, ,ucuresti Avramescu L D D Defectologie si logopedieE editia a III-a, <d 1undatiei Pomaniei de Laine, :..H, ,ucuresti 0erza < D 'sihopedagogie specialaE <d Didactica si 'edagogica, $>>>, ,ucuresti 0erza < D Defectologie si logopedieE <d "redis, :..H, ,ucuresti Dragan L , 0acarescu A D <lemente de surdodidacticaE <d 4rizonturi Gniversitare, :..:, Bimisoara Anca L D D 'sihologia deficientilor de auzE 'resa Gniversitara "lu)eana, :..-, "lu)-Fapoca Anca L D D <xaminarea si evaluarea functiei auditiveE 'resa Gniversitara "lu)eana, :..., "lu)-Fapoca Dragutoiu I D Lim(a)ul mimico-gestualE <d 'roCumanitate, $>>:, &i(iu 'aunescu " D "omunicarea prin lim(a) la copiii cu audiomutitateE $>H;, ,ucuresti &tanica " ' D <lemente de psihopedagogie a deficientilor de auzE $>>A &tanica I , Gngur < , ,enescu " D 'ro(leme metodice de tehnica vor(irii si la(iolecturaE <d Didactica si 'edagogica, $>=;, ,ucuresti 'ufan D 'ro(leme de surdopsihologieE <d Didactica si 'edagogica, $>=:, ,ucuresti "araiman L D Letodologia procesului demutizariiE <d Didactica si 'edagogica, $>=:, ,ucuresti Lanolache " D &urdomutitateaE <d Ledicala, $>=., ,ucuresti

&IB<-GPI8 NNN Ni5ipedia org NNN dexonline ro

:$