Sunteți pe pagina 1din 18

PLAN DE CERCETARE DEMENTA -PREVENTIEDementa este reprezentata de o serie de afectiuni ale sistemului nervos, care conduc la un declin progresiv

al abilitatilor sociale si intelectuale, pe fondul tulburarii neurodegenerative produse. Astfel, persoanele care prezinta simptomele dementei sufera diminuari sau pierderi ale memoriei, capacitatii de gandire, rationamentului sau functiei limbajului, ca ulterior sa sufere modificari in comportament, dezvoltand conduite anormale. Dementa este dizabilitanta si nu poate fi tratata, cel mult poate fi oprita din evolutie. Cea mai frecventa cauza a Dementei este sindromul Alzheimer, caracterizat prin modificari structurale cerebrale ce constau in distrugerea neuronilor din regiunea creierului responsabila cu memoria. Specifice bolnavilor de Alzheimer sunt concentratiile scazute de neuromediatori, care au rolul de a trasmite bidirectional mesaje catre celulele nervoase. Primele semne ale bolii Alzheimer sunt pierderile de memorie, reactiile intarziate, tulburarile de judecata si de dispozitie afectiva, pierderile capacitatii de orientare si de a desfasura activitati simple cotidiene. Faza incipienta este urmata de o faza in care bolnavul nu isi mai aminteste persoanele apropiate, isi pierde logica in gandire si incepe sa aiba nevoie de ingrijiri si supraveghere permanenta. In etapa finala a bolii, pacientii isi neglijeaza propria igiena, devin incapabili sa se imbrace singuri si sa foloseasca toaleta, manifestand un comportament confuz si agitat. Chiar daca nu s au descoperit mijloace de preventie sigure pentru Dementa, medicii recomand mentinerea unei activitati fizice si intelectuale permanente si respectarea unei alimentatii sanatoase, bogata in antio!idanti proveniti din fructe si legume. Dementa vasculara Dementa vasculara este una dintre cele mai intalnite forme de dementa, ocupand locul doi dupa boala Alzheimer. Conditia este cauzata de reducerea cronica a flu!ului de sange la nivelul creierului, de obicei, ca rezultat al unui accident vascular cerebral sau a unor serii de A"C. In multe dintre cazuri, accidentele vasculare cerebrale sunt atat de minore, incat unele dintre simptome ar putea fi dificil de observat. Acestea sunt cunoscute drept accidente vasculare cerebrale tacute, dar in timp, gradul de afectare se accentueaza fapt ce duce la pierderi de memorie, confuzie si alte semne de dementa. Dementa vasculara reprezinta o provocare pentru cei afectati de aceasta, cat si pentru ingrijitorii lor. Prin intelegerea conditiei si dorinta de a face schimbari importante in stilul de viata este posibila prevenirea a noi blocaje si compensarea leziunilor creierului deja prezente. Dementa vasculara se refera la declinul subtil, progresiv al memoriei si al functiei cognitive. Acest lucru se produce atunci cand alimentarea cu sangele care transporta o!igen si substante nutritive la creier este intrerupta de un sistem vascular blocat sau afectat. In cazul in care alimentarea cu sange este oprita mai mult de cateva secunde, celulele creierului pot muri, fapt ce poate leza corte!ul, zona creierului asociata cu invatarea, memoria si limbajul. In functie de persoana si de severitatea accidentului vascular cerebral, dementa vasculara se poate dezvolta treptat sau brusc.

In prezent nu e!ista nici un tratament cunoscut, dar veste buna este ca se pot face anumite schimbari in stilul de viata al unei persoane si se pot utiliza diverse metode practice care ar putea ajuta la prevenirea accidentelor vasculare cerebrale pentru a se compensa afectarea creierului si a incetini dezvoltarea dementei vasculare. Cel mai des intalnit tip de dementa vasculara este dementa multi infarct care este cauzata da o serie de accidente vasculare cerebrale minore care trec neobservate. Aceste mini accidente vasculare cerebrale minore sunt mentionate ca atacuri ischemice tranzitorii care sunt doar temporare si sunt rezultatul blocajelor partiale a alimentarii cu sange, concretizate in tulburari de scurta durata a vederii si a constientei. In timp, insa, acele zone ale creierului vor suferi leziuni si simptomele de Dementa "asculara incep sa apara. Semne si Siptome: Simptomele de dementa variaza in functie de cauza ei si de localizarea zonei cerebrale afectate. Pierderea memoriei este de obicei simptomul cel mai precoce si cel mai usor de remarcat Alte simptome cheie ale dementei sunt# dificultate in rememorarea evenimentelor recente nerecunoasterea persoanelor si a locurilor familiare dificultate in gasirea cuvintelor adecvate in e!primarea gandurilor sau in denumirea obiectelor dificultate in efectuarea calculelor matematice probleme in planificarea si in indeplinirea sarcinilor, cum ar fi efectuarea instructiunilor unei retete, scrierea unei scrisori sau tinerea evidentei unui carnet de cecuri dificultati in gandirea rapida, cum ar fi reactionarea adecvata in cazul unei situatii de urgenta dificultati in controlul dispozitiilor sau a comportamentelor proprii$ depresia este frecventa, si pot aparea agitatia si agresivitatea negligarea auto ingriirii, cum ar fi toaleta sau dusurile. %nele tipuri de dementa au simptome caracteristice# persoanele cu dementa cu corpi &e'( au adeseori halucinatii vizuale foarte elaborate, detaliate$ ei pot cadea frecvent primele simptome ale dementei fronto temporale pot fi modificarile de personalitate sau comportamentul neobisnuit. Persoanele cu aceasta afectiune pot sa nu mai aiba empatie fata de altii )capacitatea de a i intelege* sau pot spune lucruri nepoliticoase sau rautacioase, sa aiba momente de e!hibitionism sau sa faca comentarii se!uale. Simptomele de dementa care debuteaza brusc sugereaza o posibila dementa vasculara sau un posibil delirium confuzie de scurta durata, datorata unei afectiuni noi sau unei afectiuni mai vechi care se agraveaza. Dementa vasculara afecteaza oameni diferiti in moduri diferite, iar viteza de evolutie este variata de la o persoana la alta. %nele dintre simptome pot fi similare cu alte tipuri de dementa si se reflecta, de obicei, in dificultatea de a efectua

activitatile de zi cu zi cum ar fi mancatul, imbracatul si cumparaturile.+anifestarile comportamentale si fizice pot debuta brusc, dramatic sau treptat, desi se pare ca accidentele ischemice tranzitorii prelungite ca urmare a accidentelor vasculare cerebrale minore, despre care s a discutat mai sus, pot conduce la un declin treptat al memoriei, in timp ce un accident cerebral major va produce imediat simptome importante. +anifestarile care necesita apelul medical de urgenta sunt# senzatia de amorteala, paralizie sau slabiciune pe o parte a corpului sau a fetei dificultati de vorbire afectarea, pierderea vederii sau vedere dubla pierderea echilibrului si a coordonarii )ameteala, probleme de mers pe jos* dureri bruste de cap, severe )pot fi incluse gatul intepenit, varsaturile, durerea intre ochi*. +anifestarile mentale si emotionale cel mai des intalnite ale dementei vasculare sunt# incetinirea gandirii tulburari de memorie, bolnavul uita din ce in ce mai des modificari neobisnuite de dispozitie )iritabilitate, depresie* halucinatii si iluzii confuzie care se poate agrava pe timp de noapte modificari de personalitate si pierderea abilitatilor sociale. Cel mai frecvent intalnite semne fizice si simptome de dementa vasculara sunt# ameteala slabiciune a unui brat sau picior tremur probleme de echilibru pierderea controlului vezicii urinare sau a intestinului +anifestarile comportamentale si simptomele de dementa vasculara sunt# tulburari de vorbire probleme de limbaj, cum ar fi dificulatea de a gasi cuvintele potrivite asociate cu lucrurile ratacirea bolnavului in locuri familiare ras sau plans in situatii necorespunzoare dificultati in a face planificari sau a organiza ori a urmari unele instructiuni probleme in a face lucruri care inainte erau desfasurate cu usurinta )cum ar fi plata facturilor sau a juca jocul preferat de carti* reducerea abilitatii de a functiona in viata de zi cu zi

Cauza: Accidentele vasculare cerebrale, afectarea vaselor de sange subtiri sau amestecul celor doua poate cauza dementa vasculara. Cel mai frecvent cauza dementei vasculare este un blocaj al vaselor mici de sange in sistemul vast al arterelor care alimenteaza creierul si patrunde la baza craniului. ,locajele pot fi cauzate de construirea de placi in interiorul peretelui arterelor sau de cheaguri de sange care s au desprins din anumite zone si au ajuns spre creier. De asemenea, formarea si ruperea unui anevrism poate priva celulele creierului de o!igen. Se estimeaza ca apro!imativ -./ din cazurile de dementa vasculara sunt cauzate de hipertensiune sau de tensiune arteriala crescuta. Cauze mai putin frevente de dementa vasculara sunt asociate cu boli autoimune inflamatorii ale arterelor, cum ar fi lupusul si arterita temporara care sunt tratabile cu medicamente care suprima functia sistemului imunitar. Importanta depistarii simptomelor accidentului vascular cerebral Atunci cand o persoana recunoaste manifestarile unui accident vascular cerebral trebuie sa apeleze imediat asistenta medicala de urgenta si sa specifice faptul ca a avut un accident vascular cerebral, un accidident ischemit tranzitor sau un miniaccident vascular cerebral. Alte cauze frecvente de dementa care nu poate fi recuperata sunt# boala Par0inson, o tulburare a miscarii$ dementa apare la pana la 1. / din persoanele cu aceasta afectiune dementa cu corpi &e'(, care consta in formarea de depozite cu proteine )corpii &e'(* in neuroni. Aceasta afectiune are unele simptome asemanatoare celor din boala Alzheimer sau celor din boala Par0inson, dar are si unele simptome diferite, cum ar fi halucinatiile vizuale dementa fronto temporala, in care simptomele principale ar putea fi modificari ale personalitatii sau ale comportamentului traumatisme severe la nivelul craniului, cu pierdere a cunostintei Cauze mai putin frecvente de dementa care nu poate fi recuperata cuprind# boala 2untington, care este o afectiune rara, mostenita leucoencefalopatiile, care sunt afectiuni ale tesuturilor profunde ale substantei albe a creierului boala ,ins'anger, un tip de dementa vasculara care poate aparea la persoanele care au avut o perioada indelungata o tensiune arteriala crescuta sau la persoanele cu rigidizare severa a arterelor )ateroscleroza* boala Creutzfeldt 3a0ob, o afectiune rara si fatala care distruge tesuturile creierului traumatisme cerebrale datorate accidentelor sau bo!ului unele cazuri de scleroza multipla )S+* sau de scleroza laterala amiotrofica )S&A* atrofia multi sistemica, un grup de afectiuni degenerative ale creierului care afecteaza vorbirea, miscarile si functiile autonome infectii cum ar fi boala vacilor nebune sau sifilisul intr un stadiu avansat. Antibioticele pot trata in mod eficient sifilisul in orice stadiu, dar vatamarea cerebrala care a avut deja loc nu mai poate fi recuperata

+edicii specialisti pot trata anumite cauze de dementa, restabilind functia mentala. Acestea sunt# hipoactivitatea glandei tiroide )hipotiroidism* deficitul de vitamina ,45 sau de acid folic into!icatia cu metale grele, cum ar fi cea cu plumb efecte adverse ale unor medicamente sau interactiuni medicamentoase unele tumori cerebrale hidrocefalia cu presiune normala, care apare atunci cand lichidul din creier se formeaza in cantitate prea mare, creand o presiune asupra tesuturilor cerbrale unele cazuri de alcoolism cronic unele cazuri de encefalita, o infectie a creierului infectia 2I"6SIDA %nele afectiuni care provoaca dementa pot fi mostenite in familie. Adeseori doctorii suspecteaza o cauza mostenita in cazul in care apar simptome de dementa la o persoana cu varsta mai mica de -. de ani. 7ste important de stiut ca pierderea memoriei poate fi provocata si de alte cauze in afara de dementa, cum ar fi depresia sau convulsiile si ca aceste afectiuni pot fi tratate. De asemenea, prezenta de tulburari ocazionale ale memoriei )cum ar fi uitarea numelui cuiva pentru o scurta perioada de timp* poate fi o parte normala a procesului de imbatranire. 8otusi, daca aceste pierderi de memorie sunt ingrijoratoare, sau se agraveaza, este necesara consultarea unui medic specialist. actori !e risc : Imbatranirea este principalul factor de risc pentru toate tipurile de dementa. %nele afectiuni care cauzeaza dementa )cum ar fi boala Alzheimer cu debut precoce si unele tipuri de dementa frontotemporala* pot fi mostenite. Sansele de a se dezvolta o dementa vasculara sunt mai mari in cazul in care e!ista urmatorii factori# se!ul masculin tensiunea arteriala crescuta )hipertensiune* un infarct miocardic in trecut ateroscleroza, care consta in depunerea de grasimi si de calciu in peretii arterelor, care poate provoca boala arterelor coronare diabetul zaharat nivelul de colesterol sanguin crescut un accident vascular cerebral sau un accident ischemic tranzitor )AI8* in trecut. Alti factori care pot creste riscul de dementa cuprind# tensiunea arteriala scazuta pentru o perioada indelungata de timp, la persoanele cu varsta peste 9- ani. Cercetatorii considera ca acest risc ar putea fi rezultatul faptului ca nu se o!igeneaza creierul. Sunt necesare mai multe studii pentru a se determina care este valoarea optima a tensiunii arteriale pentru persoanele in varsta, acea valoare care are un risc scazut

de afectiuni cardiace dar care asigura un aport suficient de sange pentru functionarea normala a creierului nivelul crescut de homocisteina. 2omocisteina este un aminoacid care in mod normal se gaseste in cantitati mici in sange. 7!ista ipoteza ca nivelurile crescute de homocisteina pot cauza formarea unor placi in peretele vaselor de sange. In timp, acest fenomen poate duce la afectiuni severe, cum ar fi accidentul vascular cerebral, infarctul miocardic si embolismul pulmonar. De asemenea poate duce la scaderea aptitudinilor mentale. :ivelurile de homocisteina sunt in general stabile pana in jurul varstei de ;. de ani, apoi in mod normal incep sa creasca, in special dupa varsta de 9. ani administrarea unei terapii hormonale de catre femeile cu varsta de peste <- ani. In trecut s a crezut ca terapia de substitutie hormonala )8S2* o combinatie de estrogen si progesteron ar putea asigura protectie impotriva dementei sau afectarii cognitive. 8otusi, Asociatia pentru Sanatate a Femeilor din S%A a adus dovezi ca, din contra, terapia de substitutie hormonala creste de fapt riscul pentru boala Alzheimer si pentru alte forme de dementa la femeile de <- ani sau mai in varsta care au luat acest tratament pe o perioada mai lunga de ; ani. Doar administrarea de estrogen )terapia de substitutie cu estrogen* are efecte similare. :u se stie inca daca oricare din aceste tratamente ar putea fi de folos pentru reducerea riscului de dementa tardiva atunci cand sunt folosite in jurul varstei de intrare in menopauza. Mecanism "iziopato#enic : =apiditatea cu care evolueaza dementa depinde de cauza ei si de localizarea zonei cerebrale afectate. %nele tipuri de dementa progreseaza lent, in cursul mai multor ani. Alte tipuri pot progresa mai rapid. In cazul in care dementa vasculara este cauzata de o serie de accidente vasculare cerebrale de mici dimensiuni, pierderea abilitatilor mentale se poate realiza in mod treptat. In cazul in care aceasta este provocata de un singur accident vascular cerebral, intr un vas de sange mare, pierderea functiilor poate avea loc brusc. 7volutia dementei variaza foarte mult de la o persoana la alta. Diagnosticarea si tratarea precoce cu medicamente folosite in boala Alzheimer )inhibitori de colinesteraza, precum donezepil Aricept* pot duce la pastrarea functionarii mentale pentru o perioada de timp la persoanele cu dementa vasculara sau cu dementa cu corpi &e'(. Chiar si fara aceste medicamente, unii oameni pot sa ramana intr o stare stabila pentru mai multe luni si chiar ani, in timp ce altii pot avea o degradare rapida. +ulte persoane cu dementa nu sunt constiente de degradarea lor mentala. Acestia pot sa nege starea lor si sa ii acuze pe ceilalti pentru problemele pe care le intampina. In schimb cei care isi pot constientiza starea pot sa se planga de pierderea abilitatilor lor si pot deveni lipsiti de speranta si depresivi. In functie de tipul de dementa, comportamenul unora poate scapa uneori de sub control. Persoana respectiva poate deveni manioasa, agitata si combativa sau acrosanta, adeziva si comportandu se ca un copil. 7l sau ea poate hoinari si se rataceste. Aceste probleme pot face ca ingrijirea la domiciliu de catre membrii familiei sau de catre alte persoane sa devina din ce in ce mai dificila. Chiar daca sunt ingrijiti cat se poate de bine, persoanele cu dementa au tendinta de a avea o durata de viata mai scurta decat media persoanelor de aceeasi varsta. Decesul se datoreaza de obicei infectiilor renale sau pulmonare, cauzate de sederea prelungita in pat.

+ulti varstnici au o usoara pierdere a aptitudinilor mentale )de obicei e afectata memoria recenta*, dar acestea nu le afecteaza functionarea lor de zi cu zi. Aceasta situatie poarta numele de afectare cognitiva usoara. Persoanele cu afectare cognitiva usoara pot fi intr un stadiu timpuriu de dementa sau pot ramane in acest stadiu al abilitatilor pentru o perioada indelungata de timp. Prevenire si tratare : :u e!ista inca un remediu cunoscut pentru dementa vasculara, deci prevenirea este foarte importanta. Cel mai bun mod de a preintampina dezvoltarea dementei vasculare este de a reduce riscurile aparitiei unui accident vascular cerebral. Acest lucru implica monitorizarea tensiunii arteriale si mentinerea ei sub control, evitarea fumatului, un nivel scazut de colesterol si urmarea tratamentului corect in caz de diabet zaharat. Chiar daca o persoana apropiata a fost deja diagnosticata cu dementa vasculara nu este prea tarziu sa faca ceva pentru ea. Daca sunt tratati factorii de risc care au dus la dementa vasculara ar putea fi incetinita progresia bolii si vor fi inversate unele dintre simptome. Cel mai important lucru este sa reduceti riscul de a avea un alt accident vascular cerebral, fapt ce va agrava dementa. Desi nu e!ista nici un medicament aprobat pentru tratamentul dementei vasculare, o serie de medicamente folosite pentru tratarea simptomelor cognitive ale bolii Alzheimer par sa actioneze si in cazul dementei vasculare. Prevenirea si tratarea dementei vasculare prin reducerea riscului de accident vascular cerebral# +onitorizati tensiunea arteriala daca aceasta este ridicata, urmati tratamentul indicat de medic Aflati de la medicul dvs. daca suferiti de fibrilatie atriala Daca fumati, renuntati la acest obicei nociv Daca beti alcool, nu faceti e!cese %rmati tratament daca aveti valori crescute ale colesterolului. Daca suferiti de diabet, urmati sfaturile medicului cu atentie pentru a controla diabetul zaharat Includeti e!ercitiile fizice in activitatile din rutina de zi cu zi Folositi cantitati cat mai mici de sodiu si reduceti grasimea din dieta dvs Cum traieste $olnavul cu Dementa Vasculara: Diagnosticul de dementa este infricosator, dar este important sa stiti ca multe dintre persoanele care sufera de dementa duc o viata sanatoasa si traiesc destui de multi ani, de la formularea diagnosticului. Nu renuntati la viata% Cat mai mult posibil incercati sa aveti grija de sanatatea dvs. fizica si emotionala, faceti lucrile pe care doriti sa le faceti si petreceti va timpul impreuna cu familia si prietenii. =amaneti activi cat mai mult timp posibil. Creati-va o retea !e spri&in' Cautati ajutor si incurajare de la prieteni, familie, e!perti in ingrijirea sanatatii si suport pentru a imbunatari perspectivele si starea dvs. de sanatate.

+ancati sanatos pentru a va mentine o sanatate optima a inimii. ,olile cardiovasculare si accidentele vasculare cerebrale fac parte !in "actorii !e risc pentru aparitia dementei vasculare, alaturi de nivelul ridicat de colesterol &D&, colesterol 2D& si a tensiunii arteriale. Adoptarea unei diete sanatoase pentru inima poate ameliora sau incetini simptomele dementei. aceti-va un scop !in a va simti $ine si a va !istra' =adeti si bucurati va in diverse moduri pentru a reduce stresul si grijile. ,ucuria va poate energiza si contribuie la imbunatatirea calitatii vietii, compensand pierderile de memorie si problemele cognitive. Aflati cum puteti sa va rela!ati si sa gestionati stresul. Provocati-va creierul. Creierul va fi capabil de schimbare de a lungul vietii astfel incat sa se poata imbunatati capacitatea dvs. de a pastra si de a prelua amintirile. Incercati sa descoperiti diverse actiuni care pot consoli!a capacitatea !vs' !e a memora. Dobandirea de noi competente, cum ar fi o limba straina sau un curs de pictura, pot ajuta la cosolidarea capacitatii creierului daca sunt e!ersate in mod consecvent. (estionarea simptomelor : >estionarea simptomelor de dementa vasculara implica sa invatati noi modalitati practice de a controla pierderile de memorie, in timp ce ramaneti optimisti si realisti pe cat posibil. Desi nu poate fi posibil sa recuperati ce ati pierdut, puteti gasi modalitati de a face fata mai usor situatiilor dificile. Sta$iliti o rutina' ? rutina zilnica poate stimula memoria si va ajuta sa va echilibrati si sa va mentineti controlul. :otati unele lucruri intr o agenda. Puteti sa simplificati lucrurile in ce va priveste, scriind nume, date, programari precum si o lista cu actiunile pe care trebuie sa le faceti in mod constant. Puteti nota numerele de telefon importante si alte lucruri importante pe care vreti sa vi le amintiti. Avertizati persoanele !in &ur le#at !e a"ectiunea !vs'' Spuneti le celor din jur ca ati suferit un accident vascular cerebral. In acest fel, familia va sti la ce sa se astepte si pot fi prevenite unele neintelegeri. Comunicati nevoile !vs' celor !in &ur' Cereti oamenilor sa vorbeasca mai incet sau sa repete lucruri atunci cand este necesar. Solicitati le sa isi e!prime cat mai e!plicit mesajele si repetati ceea ce vi se transmite sa fiti siguri ca ati inteles. Evitati sa va #ra$iti atunci can! "aceti noi sarcini' Planificati va activitatile fie ca este vorba de aruncarea gunoiului sau de e conduce o sedinta. Aveti rabdare cu dvs. insiva. Invatati tehnici de rela!are care va pot ajuta sa faceti fata la schimbari. Permiteti-le celor aproape !e !vs' sa va a&ute':u este usor sa recunoasteti ca aveti nevoie de ajutor, dar dati le voie celor dragi sa va acorde sprijinul necesar.

In#ri&irea $olnavului : +edicii recomand@ Angrijirea bolnavului acas@, eventual cu o persoan@ preg@tit@ An acest domeniu. Bn formele severe de boal@, se poate apela la centrele de Angrijire specializat@. Familia trebuie s@ cunoasc@ stadiul de boal@, care uneori nu concord@ cu starea aparent@ a pacientului )poate fi mai grav@ decCt pare* Di prognosticul )adic@ speranEa de supravieEuire a bolnavului*. Apoi, familia trebuie s@ Dtie pCn@ An ce moment al bolii poate s@ asigure Angrijirea bolnavului f@r@ suport de specialitate )Angrijitor e!tern specializat* Ingrijirea unei persoane care sufera de dementa vasculara poate fi stresanta atat pentru bolnav cat si pentru cei dragi. Puteti face fata mai usor situatiei prin asigurarea unui medicu stabil si prin sustinere. - Evitati sc)im$arile' ,olnavii se vor simti mai confortabil si mai putin sperati sau agitati atunci cand e!ista actiunile zilnice se desfasoara dupa o rutina si in imprejurari familiare. olositi calen!are si ceasuri' Plasati calentare si ceasuri mari in zona bolnavului cu dementa vasculara. Acestea le pot ajuta sa se reorienteze, daca au uitat data sau ora. Inclu!eti cat mai multe activitati in pro#ramul $olnavului cu !ementa vasculara' Incurajati l sa isi continue activitatile fizice si sociale atata timp cat este posibil. Fie ca este vorba despre plimbari sau de petrecerea timpului liber cu persoane de aceeasi varsta si preocupari similare, este important ca cel care sufera de dementa vasculara sa participe in mod constant la diverse activitati. Incercati sa mentineti ri!icat moralul persoanei $olnave !e !ementa vasculara' Asigurati va ca locul sau camera in care locuieste este colorata si primitaore. "ederea este placuta, are flori sau alte plante in camera, e!ista un televizor, radio sau alte lucruri utile si care ar putea preocupa bolnavul de dementa. Spuneti-i $olnavului ceea ce "aceti si !e ce' Daca este momentul cinei, spunet i ca a sosit acel moment. :u va duceti in bucatarie fara sa ii e!plicati ce urmeaza sa se intample. Comunicati tot timpul chiar daca bolnavul nu intelege in totalitate ce i spuneti. Chiar daca nu intelege cuvintele, tonul vocii si limbajul corpului ii pot oferi sezatia de confort si siguranta. Socializarea : Bn stadiile de Anceput ale bolii, este Ancurajat@ socializarea. 7ste cunoscut c@ izolarea social@ accentueaz@ boala de memorie Di c@ socializarea, AntClnirile cu prietenii, ieDirea An parc sau An oraD prelungesc stadiile de Anceput ale bolii. Astfel, forma grav@ apare mai tarziu, fiind, de multe ori, mai scurt@. Impactul emoEional al stigmatului asupra celor cu demenE@ este semnificativ# suferinEa, stCnjeneala, ruDinea sunt sentimente frecvente atCt la pacienEi, cCt Di la cei care i Angrijesc.

Consult !e specialitate : Se recomanda chemarea imediata a unei ambulante in cazul in care apar brusc semne ale unui accident vascular cerebral sau ale unui accident ischemic tranzitor )AI8*. Acestea pot fi# amortirea, slabiciunea sau incapacitatea de a misca fata, bratul sau piciorul, in special pe o parte a corpului tulburari de vedere la nivelul unui ochi sau al ambilor, cum ar fi neclaritate, intunecarea6incetosarea vederii, pete, vedere dubla, pierderea vederii sau senzatia ca o umbra s a lasat peste ochi confuzie, tulburari de vorbire sau de intelegere a cuvintelor celorlalti tulburari de mers, ameteala, pierderea echilibrului sau a coordonarii durere de cap severa fara o cauza cunoscuta 7ste necesara solicitarea imediata a unui doctor in cazul in care o persoana devine brusc confuza, tulburata emotional sau nu pare sa stie cine este sau unde se afla. Acestea sunt semne de delirium, care poate fi provocat de o reactie la un medicament sau de o afectiune medicala mai veche care se agraveaza sau de una nou aparuta. 7ste necesara consultarea unui doctor in cazul in care partenerul de viata sau o alta persoana apropiata are o pierdere de memorie recent instalata si ingrijoratoare care este mai mult decat un episod ocazional de uitare. Aceasta poate fi un semn precoce de dementa. E*pectativa vi#ilenta : %itarea ocazionala sau pierderea de memorie poate fi o parte normala a procesului de imbatranire. Insa orice pierdere de memorie recent aparuta sau care se inrautateste sau problemele aparute in functionarea in viata cotidiana trebuiesc raportate unui doctor. 7ste bine sa fie cunoscute primele semne prevestitoare ale dementei si sa se consulte un medic specialist in cazul in care apare oricare din aceste semne la un membru din familie. Aceste semne sunt# accentuarea dificultatii in gasirea cuvintelor adecvate in timpul vorbirii ratacirea in cautarea unor locuri familiare comportamentul mai irascibil sau mai suspicios decat in mod obisnuit INVESTI(ATII : +edicii pot pune diagnosticul de dementa si pot identifica eventual cauza ei pe baza unui istoric medical si a unei e!aminari fizice, unei e!aminari a statusului mental si a testelor de laborator si imagistice. 8estele pot fi utilizate pentru a se putea determina daca acea cauza a dementei poate fi tratata. Chiar si in cazul dementelor care nu pot fi recuperate, cunoasterea tipului de dementa pe care o are persoana respectiva il poate ajuta pe medic sa prescrie medicamente sau alte forme de tratament in scopul ameliorarii dispozitiei si comportamentului persoanei in cauza, ajutandu i astfel si pe ceilalti membri ai familiei.

Istoricul me!ical In timpul efectuarii istoricului medical si a e!aminarii fizice, doctorul va intreba persoana afectata si o ruda apropiata sau partenerul de viata in legatura cu afectiunile recente sau cu alte evenimente de viata intamplate de curand, care ar putea sa duca la pierderea memoriei sau la alte simptome cum ar fi tulburarile de comportament. Desi o persoana poate avea mai multe afectiuni care ar putea sa cauzeze dementa, uneori simptomele pot face diferenta intre o forma sau alta. De e!emplu, la inceputul instalarii dementei frontotemporale persoana respectiva poate prezenta o lipsa a constientei sociale si poate dezvolta obsesii legate de mancare$ niciuna dintre aceste manifestari nu apare precoce in alte forme de dementa. E*aminarea statusului mental Doctorul va face e!aminarea statusului mental. Acest test cupride de regula diverse intrebari si activitati, ca de e!emplu# persoana trebuie sa spuna in ce zi si in ce an este, sa repete o serie de cuvinte, sa deseneze un ceas si sa numere de la 4.. inapoi din 9 in 9. S au formulat si alte teste care pot ajuta in diagnosticarea dementei. Doctorii pot folosi un astfel de test, cum ar fi 7!aminarea Cognitiva Addenbroo0e, pentru a diferentia boala Alzheimer de dementa frontotemporala. In boala Alzheimer orientarea, atentia si memoria sunt mai profund afectate, in timp ce in dementa frontotemporala sunt mai afectate abilitatile de vorbire si capacitatea de a denumi obiecte. Testele !e la$orator :umeroase afectiuni medicale pot cauza alterari ale functiilor mentale. In timpul efectuarii unui e!amen fizic, doctorul va cauta semne ale altor conditii medicale si va cere o serie de e!amene de laborator pentru a vedea daca acea afectiune poate fi tratata. 8estele de rutina sunt# dozarea hormonilor tiroidieni pentru identificarea unei hipoactivitati tiroidiene dozarea vitaminei ,45 pentru identificarea unui deficit vitaminic dozarea acidului folic pentru identificarea unui deficit al acestei vitamine, care face parte din grupul vitaminelor , hemoleucograma completa )2&>* pentru gasirea vreunei infectii transaminaze, adica A&8 sau AS8, teste sanguine care arata functionarea ficatului testele pentru sifilis dozarea nivelelor sanguine ale electrolitilor si alte teste care pot furniza date despre functia rinichilor dozarea glicemiei, pentru a se stabili nivelul glucozei in sange Alte teste de laborator care pot fi facute sunt# testele pentru infectia 2I"6SIDA viteza de sedimentare a hematiilor )"S2*, un test de sange care identifica prezenta unei inflamatii in organism screening to!icologic, care cuprinde teste ale mostrelor prelevate din urina, sange sau firul de par, in scopul cautarii unor droguri care ar fi putea cauza problemelor anticorpii antinucleari, un test de sange folosit pentru diagnosticul bolilor autoimune dozarea metalelor grele din sange, cum ar fi a plumbului

Testele ima#istice +ulti e!perti recomanda ca in cazul persoanelor evaluate pentru suspiciunea de dementa sa se faca un test imagistic cum ar fi rezonanata magnetica nucleara )=+:* sau tomografia computerizata )C8 sau 8C*. Aceste teste pot fi utile pentru e!cluderea tumorilor cerebrale, accidentului vascular cerebral, hidrocefaliei cu presiune normala sau a altor conditii care ar putea da simptome de dementa. =+: ul poate arata zone de atrofiere in anumite parti ale creierului, modificari care apar in unele forme de dementa. De asemenea, =+: ul si C8 ul pot arata semne ale accidentelor vasculare cerebrale in cazul dementelor vasculare. Alte doua teste imagistice tomografia computerizata cu emitere de pozitroni )SP7C8* si P78 nu sunt folosite de rutina pentru diagnosticul de dementa. 8otusi, acestea pot fi utile in cazul in care simptomele sunt neclare sau stranii. Aceste teste pot fi utile in identificarea unor forme de dementa, inclusiv dementa vasculara si dementa frontotemporala. In unele cazuri, activitatea electrica a creierului poate fi masurata cu ajutorul electroencefalogramei)77>*. Adeseori doctorii folosesc acest test pentru a diagnostica dementa$ de asemenea, 77> ul poate fi folosit pentru a diferentia dementa de delirium si pentru a se identifica activitatea cerebrala anormala din boala Creutzfeldt 3a0ob, o forma rara de dementa. Cel mai frecvent, 77> ul este folosit pentru a se vedea daca simptomele care par a fi datorate unei demente nu sunt de fapt convulsii cauzate de epilepsie. In cazuri rare, se poate face o biopsie cerebrala atunci cand se suspecteaza o cauza de dementa care poate fi tratata. Dupa deces, se poate efectua o autopsie pentru a se identifica cu certitudine cauza dementei. Aceasta informatie poate fi utila pentru membrii familiei care pot fi ingrijorati in legatura cu cauzele genetice. TRATAMENT : %nele cazuri de dementa sunt cauzate de afectiuni medicale care pot fi tratate, obtinandu se o restabilire partiala sau totala a functiei mentale. In cazul in care dementa nu poate fi recuperata, obiectivul tratamentului este obtinerea unei cat mai bune calitati a vietii, atat pentru persoana afectata cat si pentru persoanele de ingrijire. Tratament initial Atunci cand cauza dementei poate fi tratata, doctorul va prescrie anumite metode de tratament. De e!emplu, persoana respectiva ar putea# sa ia vitamine in cazul unui deficit de acid folic, de vitamina ,45 sau de tiamina sa ia hormoni tiroidieni in caz de hipotiroidism sa urmeze un tratament chirurgical pentru indepartarea unei tumori cerebrale sau pentru reducerea presiunii intracraniene oprirea sau schimbarea medicatiei care a provocat pierderea memoriei sau confuzia sa ia medicamente pentru tratarea unei infectii, cum ar fi encefalita, care a provocat modificarile statusului menta sa ia medicamente pentru tratarea depresiei

sa ia medicamente pentru tratarea unor afectiuni reversibile cauzate de SIDA. Dupa administrarea tratamentului pentru afectiunile reversibile, persoana in cauza trebuie sa fie consultata in continuare de doctor pentru a se asigura ca simptomele nu au reaparut. In cazul persoanelor cu dementa vasculara, doctorii pot prescrie medicamente pentru scaderea tensiunii arteriale crescute )inhibitori ai enzimei de conversie a angiotensinei, cum ar fi 7nalapril, 7nap sau Captopril, sau un diuretic* si medicamente care scad nivelul colesterolului )statine*. Aceste medicamente nu pot recupera dementa instalata deja, dar pot preveni aparitia unor noi accidente vasculare cerebrale in viitor si bolile de inima care pot duce la noi vatamari ale creierului. Atunci cand cauza dementei nu poate fi tratata, doctorul impreuna cu persoana afectata si cu persoanele de ingrijire vor colabora pentru a alcatui un plan pentru ca viata sa fie mai usoara si mai confortabila. Planurile de ingrijire pot include sfaturi pentru a ajuta persoana in cauza sa fie independenta si sa faca fata activitatilor zilnice cat mai mult timp posibil si medicamente pentru ameliorarea dispozitiei si a problemelor comportamentale. 7ducarea membrilor familiei si a altor persoane de ingriire este de importanta critica pentru a putea avea grija de o persoana cu dementa. Persoanele din jur trebuie sa incerce sa cunoasca cat mai bine aceasta afectiune si sa stie ce e!pectatii pot avea si cum pot face fata problemelor cu care se pot confrunta, pe masura ce acestea apar. +edicamentele nu pot vindeca dementa, dar ele pot ajuta la imbunatatirea functiei mentale, dispozitiei sau comportamentului. Astfel, medicamentele pe care doctorul le poate prescrie sunt# inhibitorii de colinesteraza, precum donepezil )Aricept*, galantamin )=emin(l*, sau rivastigmina )7!elon*, care pot ameliora sau pot mentine functia mentala. Aceste medicamente au fost concepute pentru tratamentul bolii Alzheimer, dar ele pot fi incercate si in alte forme de dementa cu scopul mentinerii sau imbunatatirii functiei mentale. Studiile recente arata ca medicamentele din aceasta clasa pot fi folosite si pentru tratarea persoanelor cu dementa vasculara. S a demonstrat ca atat donepezil cat si galantamina pot imbunatati functia mentala, cu putine efecte adverse. De asemenea, =ivastigmina poate fi utilizata la persoanele cu dementa cu corpi &e'(, dar efectele adverse precum greturile, varsaturile si scaderea in greutate sunt frecvente. In prezent, medicamentele e!istente pot incetini dar nu pot opri progresia dementei memantine )7bi!a*. Acest medicament, nou aparut, poate incetini evolutia in stadiile avansate ale bolii Alzheimer. De asemenea este eficient in dementa vasculara usoara pana la moderata. +ai multe studii sunt in prezent in desfasurare antidepresive pentru tratarea depresiei. Acestea trebuie administrate cu grija intrucat pot provoca delirium la persoanele cu dementa. Antidepresivele care au cele mei putine efecte adverse la persoanele cu dementa sunt SS=I urile )inhibitori selectivi ai recaptarii serotoninei*, precum fluo!etina )Prozac, de e!emplu*, paro!etina )Sero!at*, sertralina )Foloft* si citalopram )Cele!a* medicamente tranchilizate pentru tratarea an!ietatii, starii de agitatie, agresivitatii si halucinatiilor. Aceste simptome se pot agrava pe masura ce dementa progreseaza. 8otusi, s a afirmat ca unele din aceste medicamente denumite antisihotice atipice, cum ar fi F(pre!a si =ispolept pot creste riscul de deces la persoanele cu dementa. De aceea, inainte de inceperea tratamentului cu aceste medicamente, este indicat sa se discute cu doctorul pentru a se stabili daca e!ista acest risc la persoana respectiva.

Tratament !e intretinere ?biectivele tratamentului de intretinere al dementei sunt# mentinerea in siguranta a persoanei afectate la domiciliu, cat mai mult timp posibil asigurarea unui suport si a unei indrumari a persoanelor de ingrijire. +edicii si alte persoane din domeniul medical trebuie sa colaboreze cu persoana respectiva si cu membrii familiei sau cu persoanele de ingrijire pentru a se imbunatati functia mentala cat mai mult posibil. Adaptarile din ambianta familiala pot ajuta la cresterea calitatii vietii si a sigurantei persoanei cu dementa. Se pot instala balustrade la cabina de dus si se pot inlatura carpele de pe jos pentru a creste siguranta. Calendarele si listele pot ajuta memoria$ se pot plasa hartii cu lipici sau semne cu desene pe ele in toata casa pentru a veni in ajutorul persoanei, ca sa si aminteasca locurile in care sunt diferitele obiecte si pentru a o ghida inspre baie sau bucatarie. Persoana poate lua de asemenea si medicamente, cum ar fi# inhibitori de colinesteraza, precum donepezil )Aricept*, galantamina )=emin(l* sau rivastigmine )7!elon* mamantina )7bi!a* antidepresive medicamente pentru tratarea an!ietatii, starii de agitatie, agresivitatii si halucinatiilor. Sunt necesare consultatii regulate la medicul curant la fiecare 1 < luni pentru a se monitoriza efectele tratamentului si nivelul de functionare a persoanei afectate. In cazul in care starea persoanei in cauza se agraveaza este necesar sa se ia decizii atat timp cat el sau ea este inca capabila sa participe la luarea acestor decizii. Acestea includ si formularea unor documente cum ar fi testamentul si imputernicirea unui avocat pentru luarea deciziilor. Aceste documente cuprind in scris dorintele persoanei in legatura cu ingrijirea medicala, in special vizavi de tratamentul de mentinere a vietii. In#ri&irea unei persoane cu !ementa este !eose$it !e stresanta Persoanele de ingrijire sunt sfatuite sa solicite sustinerea din partea membrilor familiei sau a prietenilor. De asemenea este indicat sa aiba grija de propria lor stare de sanatate, luand din cand in cand cate o pauza pentru ei insisi. Se pot face sedinte de consiliere, e!ista grupuri de suport si asezaminte de zi pentru ingrijirea adultilor sau asociatii care pot veni in ajutorul persoanelor de ingrijire, pentru ca acestea sa poata trece prin perioadele de stres si sa poata depasi episoadele de suprasolicitare psihica. Tratament in cazul a#ravarii $olii Pe masura ce dementa avanseaza, apare declinul memoriei, gandirii, rationamentului si a capacitatii de a face si de a duce la indeplinire planuri )functia e!ecutiva*. In functie de tipul de dementa, comportamentul persoanei poate scapa de sub control$ persoana respectiva poate deveni manioasa, agitata sau combativa. 7a poate incepe sa hoinareasca si sa se rataceasca. Aceste probleme pot face dificila asigurarea la domiciliu a ingrijirii persoanei cu dementa, de catre membrii familiei sau de catre altii. De aceea membrii familiei pot fi nevoiti sa opteze pentru internarea persoanei intr un centru specializat in tratarea dementei. Chiar si cu cel

mai bun tratament, persoanele cu dementa au tendinta de a avea o durata de viata mai scurta decat celelate persoane de aceeasi varsta. 7volutia depinde de afectiunea care a cauzat dementa si daca e!ista si alte afectiuni comorbide cum ar fi diabetul zaharat sau boli cardiace. Tratament am$ulator +la !omiciliu, Pentru tratamentul la domiciliu a unei persoane cu dementa este necesara o munca de echipa, in care sa se implice profesionisti din domeniul medical si persoanele de ingrijire, care trebuie sa creeze un mediu sigur si confortabil si sa faca astfel incat activitatile vietii cotidiene sa fie cat mai usoare cu putinta. Punerea unui diagnostic de dementa poate duce la aparitia unor trairi de manie, de teama sau de an!ietate. ? persoana aflata intr un stadiu timpuriu al afectiunii ar trebui sa caute un suport emotional din partea membrilor familiei, a prietenilor si a unei persoane cu e!perienta in consilierea si tratarea oamenilor cu dementa. Consilierea profesionala poate ajuta persoana respectiva sa accepte diagnosticul si sa construiasca strategii de a face fata situatiei. In cazul in care afectiunea este diagnosticata devreme, persoanele cu o forma usoara de dementa pot fi implicate, alaturi de doctorul curant si de persoanele de ingrijire, la elaborarea unor planuri de viitor si in organizarea activitatilor domestice si a celor din viata de zi cu zi. Dementa are un ritm de progresie care difera de la o persoana la alta, astfel ca functionarea persoanei in cauza poate fi stabila mai multe luni si chiar mai multi ani. Persoanele cu dementa pot fi capabile sa ramana active din punct de vedere mental si fizic o perioada de mai multi ani. Persoanele cu dementa si persoanele de ingrijire pot fi nevoite sa faca fata mai multor dileme, cum ar fi# daca poate continua sa conduca un automobil. &uarea dreptului de a conduce poate scadea sentimentul de independenta si poate creste dependenta persoanei. Dar este e!trem de important ca acea persoana sa nu conduca in cazul in care acest lucru poate ameninta siguranta proprie sau a altora. Persoanele aflate intr un stadiu foarte timpuriu de dementa trebuie evaluate si verificate pentru a se vedea daca pot conduce in siguranta. Doctorul curant trebuie sa reevalueze nivelul lor de functionare la fiecare < luni ce planuri financiare si legale vor fi necesare. Cat mai curand posibil dupa punerea diagnosticului de dementa, persoana afectata trebuie sa intocmeasca un testament si un document prin care imputerniceste un avocat pentru luarea deciziilor privitoare la ingrijirile medicale. Aceste documente vor da asigurarea ca dorintele persoanei referitoare la ingrijirile medicale, in special cele legate de tratamentul de mentinere a vietii, vor fi indeplinite. De asemenea, membrii familiei trebuie sa se asigure ca toate documentele necesare pentru reglemantarea afacerilor financiare si legale sunt in ordine. Acestea pot include impozitele, politele de asigurare de sanatate si de viata, pensia, actiunile comerciale, creditele ipotecare, conturile bancare, informatiile legate de investitii etc. Alte pro$leme ale persoanelor !e in#ri&ire +ulte persoane cu dementa sunt ingrijite la domiciliu de partenerii de viata sau de alti membri ai familiei si de prieteni. Ingrijirea unei persoane cu dementa poate fi epuizanta din punct de vedere fizic si emotional, dar urmarea unor sfaturi si alte ajutoare pot sa faca totul mai usor.

se recomanda sa se asigure un mediu familial sigur. Camerele trebuie sa fie ordonate, cu cai libere. Cutitele, solutiile de curatat si alte substante periculoase trebuie tinute incuiate sub cheie. Carpetele de pe jos trebuiesc aruncate si in locul lor trebuie puse covoare mai mari pentru a se preveni alunecarea. 7ste bine sa se instaleze balustrade in cabina de dus, chenare in jurul cazii de baie si alte dispozitive ajutatoare in camera de baie. 7ste bine sa se asigure o buna luminozitate, sa se puna luminite in dormitoare, in camerele de baie si pe holuri, care sa fie aprinse noaptea se recomanda mentinerea unei bune stari de nutritie. 7ste indicat sa i se ofere mai des mancare, inclusiv gustari sanatoase la ora 44 si dupa amiaza. Daca persoana respectiva nu poate folosi cum trebuie o lingura sau o furculita, este bine sa i se dea mancarea preparata astfel incat sa poata fi servita cu degetele. 8rebuie ca felurile de mancare sa i se dea pe rand$ faptul de a alege poate provoca confuzie. In cazul in care persoana respectiva pierde in greutate, se pot lua in considerare alimentele nutritive sub forma lichida mangementul tulburarilor de somn. 7ste indicat ca persoana cu dementa sa fie tinuta treaza si activa in cursul zilei. 8rebuie descurajata atipirea, cu e!ceptia cazului in care acest lucru ar cauza si mai multe probleme. Poate fi de folos oferirea unui pahar de lapte cald sau a unui ceai de plante, care sa nu contina substante e!citante, seara, inainte de a merge la culcare. ? baie fierbinte cu putin inainte de ora de somn poate fi utila in obtinerea rela!arii managementul problemelor de control sfincterian )incontinenta urinara si fecala*. Se recomanda incurajarea persoanei sa mearga la toaleta la ore regulate, cum ar fi la fiecare 5 ore. 7ste bine sa se marcheze clar baia si toaleta cu semne$ se pot folosi desene atunci cand persoana respectiva nu mai poate intelege cuvintele. Se pot folosi si pampers pentru adulti sau captuseli sau lenjerie intima absorbante. In cazul in care incontinenta este o problema nou aparuta, este bine sa se vada daca aceasta nu este cauzata de o alta afectiune, cum ar fi infectia de tract urinar. Persoanele de ingrijire trebuie sa nu uite sa solicite suportul din partea altor membri ai familiei sau a prietenilor. Apelarea la consiliere si la centrele de ingrijire temporara poate fi de ajutor in depasirea momentelor de suprasolicitare sau a perioadelor stresante. Serviciile !e nursin# +in#ri&ire, la !omiciliu Chiar in ciuda celui mai bun tratament, o persoana cu dementa progresiva va avea un declin, poate pana in punctul in care persoana de ingrijire nu mai poate fi capabila din punct de vedere fizic, emotional sau financiar sa asigure asistarea ei. Persoana cu dementa poate incepe sa dezvolte probleme de comportament incontrolabile sau poate prezenta alte conditii medicale sau alte nevoi terapeutice carora o persoana de ingrijire nu le poate face fata. Sunt disponibile anumite tipuri de modalitati de ajutorare, desi multe din persoanele cu dementa necesita o ingrijire permanenta )5; de ore din 5;* incepand de la un anumit moment. &uarea deciziei in ceea ce priveste apelarea la un serviciu de nursing la domiciliu este adeseori foarte dificila$ fiecare familie trebuie sa ia in considerare situatia financiara, capacitatea emotionala si alte variabile.

Tratament me!icamentos Doctorii folosesc medicamente pentru tratarea dementei in urmatoarele scopuri# corectarea unei conditii subiacente care cauzeaza dementa, ca de e!emplu administrarea de hormoni tiroidieni in caz de hipotiroidism, de vitamine in caz de deficit de vitamina ,45 sau antibiotice pentru infectii mentinerea functiei mentale cat mai mult timp posibil in cazul in care dementa nu poate fi recuperata prevenirea agravarii dementei vasculare prin accidente vasculare cerebrale de mici dimensiuni, la persoanele cu tensiune arteriala crescuta si nivel crescut de colesterol managementul depresiei, insomniei, halucinatiilor, agitatiei si agresivitatii +edicii pot prescrie urmatoarele medicamente care sa ajute la mentinerea functiei mentale # inhibitori de colinesteraza memantine Doctorul poate prescrie medicamente pentru tensiunea arteriala crescuta si pentru nivelul crescut de colesterol, atunci cand aceste conditii sunt prezente, fiind factori de risc pentru dementa vasculara. Aceste medicamente nu pot recupera dementa instalata deja, dar ele pot preveni aparitia in viitor de noi accidente vasculare cerebrale si de boli cardiace care pot provoca o noua vatamare a creierului. medicamente pentru scaderea tensiunii arteriale includ inhibitorii enzimei de conversie ai angiotensinei sau diuretice medicamente pentru scaderea colesterolului, numite statine +edicamente prescrise pentru controlarea problemelor de comportament sau ale tulburarilor de dispozitie sunt# antidepresive pentru tratarea depresiei, care este frecvente in dementa medicamente precum risperidona )=ispolept* sau olanzapina )F(pre!a*. Acestea pot fi utile in tratamentul anumitor simptome, precum an!ietatea, starile de agitatie, tulburarilor de somn, convingerilor false sustinute cu tarie )iluzii* si halucinatiilor Tratament c)irur#ical In cazuri rare, tratamentul chirurgical poate fi folosit pentru indepartarea unei tumori cerebrale sau pentru tratarea unei hidrocefalii cu presiune normala, ambele conditii medicale putand cauza dementa. Alte cauze de dementa nu pot fi tratate pe cale chirurgicala. Alte tratamente Cercetatorii fac in prezent investigatii cu numeroase medicamente pentru a vedea daca se poate preveni sau daca se poate intarzia dezvoltarea dementei. De e!emplu, un studiu a aratat ca persoanele cu dementa vasculara carora li s a administrat >in0go ,ilboa, un medicament din plante, au avut o usoara ameliorare a abilitatilor mentale. 8otusi, acest studiu a avut o rata crescuta de persoane care au abandonat tratamentul, asa ca este nevoie de mai multe studii pentru a se vedea daca intr adevar gin0go poate fi considerat un medicament eficient. Se fac cercetari de asemenea pentru a se vedea daca medicamentele antiinflamatoare nonsteroidiene )AI:S*, medicamentele care scad nivelul

colesterolului )statinele*, vitamina 7 si alte antio!idante pot fi utile. Persoanele cu dementa pot beneficia de un program de grup structurat, care ii incurajeaza sa se concentreze asupra unei varietati de subiecte si sa gandeasca in mod creativ, atat cat pot in limitele lor, datorate afectiunii. Acest tip de program, denumit uneori orientare in realitate sau terapie de stimulare cognitiva, se face in unele centre specializate in ingrijirea persoanelor cu aceasta afectiune. Pro"ila*ie : Dementa este dificil de prevenit deoarece cauza majoritatii afectiunilor care o provoaca nu este cunoscuta. 8otusi, se pot preveni declinurile ulterioare datorate dementei multi infarct prin reducerea riscului de boli cardiovasculare. Acest risc poate fi scazut prin# tratarea sau prevenirea cresterii tensiunii arteriale abandonarea sau evitarea fumatului mentinerea unei greutati corporale adecvate, fapt care reduce riscul de diabet zaharat si de tensiune arteriala crescuta, ambele fiind factori de risc pentru dementa mentinerea nivelului de colesterol in limitele normale efectuarea regulata de e!ercitii fizice &a persoanele care au avut deja un accident vascular cerebral, tratarea tensiunii arteriale crescute reduce riscul de aparitie a unui alt accident vascular cerebral cu 5./. Administrarea de aspirina pentru prevenirea formarii de cheaguri de sange scade riscul unui nou accident vascular cerebral cu 49/. %nele persoane varstnice pot dezvolta simptome care par a fi datorate dementei, dar care de fapt sunt rezultatul actiunii unor medicamente care nu interactioneaza bine unele cu altele. Se poate evita aceasta problema discutand cu doctorul si informandu l pe acesta de toate medicamentele pe care le ia persoana respectiva atat cele prescrise de un alt medic cat si cele luate fara prescriptie medicala precum si de vitaminele, preparatele din plante si suplimentele nutritive administrate concomitent. %n studiu de cercetare a demonstrat ca persoanele varstnice care au participat cu regularitate la activitatile din timpul liber care au solicitat un efort mental au redus riscul de dementa. Cititul, jocul de sah sau de table, cantatul la un instrumet muzical si dansul, toate pot fi utile, dar cel mai probabil poate fi benefic orice hobb( care mentine creierul in activitate. %nele studii sugereaza ca un consum scazut sau moderat de alcool )adica 4 pana la < pahare pe saptamana* poate reduce riscul de dementa la persoanele in varsta. Deoarece consumul e!cesiv de alcool poate cauza dementa, acest subiect este inca intens dezbatut de catre cercetatori. %n studiu mai vechi a demonstrat ca persoanele de -. de ani sau mai in varsta care au urmat un tratament cu statine pentru scaderea nivelului sanguin al colesterolului a scazut riscul de dezvoltare a dementei. +ai multe studii mai recente nu au sustinut aceasta ipoteza, ca statinele ar reduce riscul de dementa. 8otusi, aceste studii s au facut pe persoane de <ani sau mai in varsta. :u sunt date care sa arate daca inceperea administrarii de statine la o varsta mai tanara ar putea preveni aparitia dementei.