Sunteți pe pagina 1din 23

Referat:Prevenirea i combaterea instalrii deficienelor fizice la elevii din ciclul primar, gimnazial i liceal, metode i mijloace de acionare Profesor

Dobre eorge !alentin "coala imnaziala #lena Donici $antacuzino Pucioasa

Prevenirea i combaterea instalrii deficienelor fizice la elevii din ciclul primar, gimnazial i liceal, metode i mijloace de acionare
Definitia deficientelor fizice si psihomotorii
Deficientele fizice sunt definite ca abateri de la normalitate, n forma si functiile fizice ale organismului, care tulbura cresterea normala si dezvoltarea armonioasa a corpului, modifica aspectul exterior, reduc aptitudinile si puterea de adaptare la efortul fizic si diminueaza capacitatea de munca productiva a individului. Deficientele fizice se caracterizeaza prin modificari morfologice mai mult sau mai putin accentuate, produse %n forma si structura corpului si manifestate printr&o %ncetinire %n crestere sau printr&o crestere e'cesiva, printr&o tulburare a dezvoltarii sau o dezvoltare disproportionata, prin deviatii, deformatii sau alte defecte de structura, urmate sau precedate de tulburari functionale( Deficientele fizice se constituie, deci, ca invaliditati corporale careslabesc puterea si mobilitatea organismului prin modificari patologicee'terioare sau interioare, localizate la nivelul %ntregului corp sau numai la nivelul unor segmente ale sale( $ategoria respectiva de )andicap cuprinde at*tinfirmii motorii sau locomotori +de motricitate,, c*t si pe cei care sufera de unele boli permanente - cronice +boli respiratorii, cardiopatiile, diabetul etc(, ce influenteaza negativ capacitatea fizica a individului, %n aceasta categorie pot fi %ncadrate si persoanele cu afectiuni senzoriale +surzii si orbii,, tin*nd cont de particularitatile lor specifice deosebite( Deficientele fizice sunt abateri de la normalitate prin dereglari morfo&functionale care duc la instalarea unor dezec)ilibre si evolutii nearmonioase( -rebuie subliniat ca, %n lipsa altor anomalii, deficientii fizic sunt normali din punct de vedere al capacitatilor intelectuale, dar prin situatia lor de e'ceptie si %ntr&un mediu nefavorabil, personalitatea lor poate deveni fragila, cu pronuntate note de frustrare si de an'ietate, cu conflicte si tensiuni interioare, cu dificultati de relationare cu cei din jur si de integrare %n viata social& profesionala( .ceste deficiente fizice sunt considerate & %n majoritatea tarilor, printre care si /area 0ritanie & o forma de deficienta %n dezvoltare +din punct de vedere calitativ, alaturi de deficienta mintala si de deficientele de adaptare( "Psihomotricitatea este o functie comple'a care integreaza si subsumeaza manifestarile motrice si psi)ice ce determina reglarea comportamentului individual, incluz*nd participarea diferitelor procese si functii psi)ice care asigura at*t receptia informatiilor, c*t si e'ecutia adecvata a actului de raspuns1 +#( !erza, Psihopedagogia speciala, 2334,( Realizarea oricarui act motor adecvat presupune nu doar e'ecutie si receptie, ci si prelucrare de informatii, sub controlul si dominarea psi)icului, implic*nd, asadar, participarea functiei comple'e numite psihomotricitate. .ceasta are o mare %nsemnatate %n reglarea voluntara a actiunilor si are drept elemente componente: sc)ema corporala, lateral itatea, conduitele motrice de baza, organizarea, orientarea si structura spatio&temporala, perceptia si reprezentarea miscarii( 2( chema corporala, element bazai indispensabil formarii personalitatii copilului, consta n reprezentarea mai mult sau mai putin globala, mai mult sau mai putin stiintifica si diferentiata pe care o are copilul despre propriul sau corp, considernd ca ea nu este un dat initial, nici o entitate biologica sau fizica, ci rezultatul unor raporturi adecvate ale individului cu mediul. "c)ema corporala e 353i627j ste un 1

Referat:Prevenirea i combaterea instalrii deficienelor fizice la elevii din ciclul primar, gimnazial i liceal, metode i mijloace de acionare Profesor Dobre eorge !alentin "coala imnaziala #lena Donici $antacuzino Pucioasa

model simplificat, nu at*t al formei, c*t mai ales al functiilor si raporturilor diferitelor parti ale corpului, constituind un reper stabil pentru evolutia posturii si a mobilitatii( $unoasterea sc)emei corporale de catre copil presupune, %n sens larg: a, cunoasterea de catre copil a sc)emei corporale proprii +sa cunoasca denumirea diferitelor parti ale corpului sau si sa stie sa le arate,8 b, cunoasterea sc)emei corporale a altei persoane8 c, situarea corecta a unor obiecte %n spatiu %n raport cu propriul corp sau cu alte obiecte8 d, orientarea %n spatiu +%n raport cu propriul corp,( !maginea corpului +reprezentarea corpului, %nglobeaza sc)ema corporala si vizeaza cunoasterea functiilor corpului, a componentelor corpului si eficacitatea acestor functii corporale %n satisfacerea unor dorinte( De asemenea, ea cuprinde si reprezentarea limitelor corpului si a functiilor specifice si vizeaza aspectul temporal al sinelui corporal( 9n cadrul procesului de dob*ndire apermanentei de sine "n spatiu, copilul %si construieste sc)ema corporala, respectiv imaginea pe care o are despre corpul sau, imagine perceputa %n stare statica sau dinamica sau %n raporturile partilor corpului %ntre ele si, mai ales, %n raporturile acestuia cuspatiul si cu mediul %nconjurator( :( #ateralitatea se refera la cunoasterea celor doua parti ale corpului +st*nga si dreapta, si e'prima inegalitatea functionala a partii drepte sau st*ngi a corpului ca o consecinta a diferentei %n dezvoltare si a repartitiei functiilor %n emisferele cerebrale( Dominatia functionala a unei parti a corpului asupra celeilalte determina lateralitatea +dreptacii sau st*ngacii,( .ceasta dominare laterala trebuie %nsa perceputa ca fiind o dominare functionala relativa, neput*ndu&se vorbi nici de dreptaci 2;;<, nici de st*ngaci 2;;<( #ateralitatea se clasifica "n functie de: a$ natura sa: ( lateralitate normala & vorbim despre st%ngacii normali, la care principalele comenzi cerebrale 1provin1 de la emisfera dreapta8 ( lateralitate patologica & vorbim despre st%ngacii patologici, caz %n care emisfera st*nga este lezata si cea dreapta preia conducerea +aceeasi situatie se poate %nt*lni si %n cazul dreptacilor,( b$ intensitate: ( lateralitate puternica, forte, pura & c*nd la unul dintre organele omoloage +e'(: m*na sau picior, se manifesta o intensa asimetrie functionala8 ( slab conturata & identificata cu ambide'tria( c$ omogenitate: ( lateralitate omogena & +pe aceeasi parte a corpului, copilul fiind st*ngaci sau dreptaci de oc)i, m*na si picior8 ( lateralitate ncrucisata +neomogena, & c*nd la acelasi subiect predominanta este diferita pentru diverse membre +e'(: dreptaci la m*na si oc)i, dar st*ngaci de picior,8 2

Referat:Prevenirea i combaterea instalrii deficienelor fizice la elevii din ciclul primar, gimnazial i liceal, metode i mijloace de acionare Profesor Dobre eorge !alentin "coala imnaziala #lena Donici $antacuzino Pucioasa

( lateralitate contrariata & c*nd se sc)imba lateralitatea prin educatie( d$ modul de participare a membrelor superioare si inferioare: ( bilaterala, atunci c*nd picioarele si m*inile se misca simultan si e'ista o coordonare8 ( omolaterala, atunci c*nd doar piciorul si m*na de aceeasi parte a corpului se misca simultan8 ( ncrucisata, atunci c*nd m*na si piciorul partii opuse se misca simultan +e'(: m*na dreapta si piciorul st*ng,8 ( multilaterala, atunci c*nd m*inile si picioarele se misca simultan( =u trebuie confundata lateralitatea & dominanta unei parti a corpului sub raportul fortei si al preciziei cu cunoasterea st*nga&dreapta( $unoasterea st*nga&dreapta decurge din dominatia laterala si reprezinta generalizarea perceptiei a'ei corporale si se %nvata cu at*t mai usor, cu c*t lateralitatea este mai afirmata si mai omogena( Daca foloseste %n toate situatiile o m*na, copilul va retine ca aceea este st*nga sau dreapta( >ateralitatea %ncrucisata provoaca dificultati %n recunoasterea st*nga& dreapta( $*nd dominanta nu este fi'ata, copilul va ezita %n folosirea membrelor si nu va putea stabili care este membrul sau drept sau st*ng( $ontrarierea lateralitatii +c*nd este omogena pentru st*nga, are consecinte %n plan neurologic si psi)ologic: enurezis, sincinezii, instabilitate psi)omotorie, negativism, an'ietate etc( 5( &onduitele motrice de baza +alta componenta a psi)omotricitatii, sunt mai mult sau mai putin instinctive, deci mai mult sau mai putin controlate cortical( #le curpind: a$ coordonarea oculomotorie, care %n realitate este mult mai comple'a, mai corect fiind termenul de coordonare senzorio&motorie( $oordonarea oculomotorie se dezvolta si se perfectioneaza treptat, permit*nd controlul si ameliorarea gesturilor individului( "e delimiteaza astfel un nou univers reprezentat de spatiul vizual( De asemenea, capacitatea de a localiza o sursa se suprapune peste impresia vizuala( %n mod progresiv asadar se va realiza structurarea mediului %nconjurator( Dezvoltarea motricitatii si a coordonarii oculomotorii are o importanta majora %n %nvatarea scrisului( .stfel, desenul evolueaza de la cerc la dreptung)i, patrat, la triung)i si romb, posibilitatea desenarii corecte a tuturor acestor elemente fiind un semn de %ntarire a legaturii %ntre c*mpurile senzoriale si cele motorii8 b$ echilibrul static si dinamic. 9n evolutia sa, copilul trebuie sa %si dezvolte simtul ec)ilibrului si capacitatea de a&si orienta miscarile %n spatiu( "imtul ec)ilibrului permite aprecierea pozitiei capului fata de corp si a corpului fata de mediul %nconjurator( .titudinea se constituie dintr&o obisnuinta posturala care apare progresiv %n cursul dezvoltarii psi)omotorii a copilului, nefiind nici constienta, nici voluntara( "ub raport psi)omotric, ec)ilibrul de atitudine e'prima si comportamentul psi)ologic al persoanei, adica %ncredere %n sine, desc)idere spre lume, disponibilitate %n actiune, acestea necesit*nd o buna cunoastere a sc)emeicorporale8 c$ coordonarea dinamica generala. $oordonarea consta %n ac)izitia capacitatii de asociere a miscarilor %n vederea asigurarii unor acte motrice eficiente( "e %ntelege prin coordonare o combinare a activitatii unor grupe de musc)i %n cadrul unei sc)eme de miscare, lina, e'ecutata %n conditii normale( $oordonarea miscarilor apare doar prin repetari permanente si se dezvolta treptat, pe masura ce copilul creste( $ontrolul acestei activitati se realizeaza prin mecanismul de feed&bac? al centrilor subcorticali( $oordonarea dinamica generala se materializeaza prin deprinderile motrice +forta, viteza, %ndem*nare,( Deprinderile motrice constituie activitati voluntare care joaca un rol deosebit %n mentinerea ec)ilibrului dintre organism si mediu si au anumite particularitati: & sunt formate %n mod constient8 & sunt specifice unei activitati, nu sunt aptitudini motrice generale si reprezinta modalitati de comportament motric %nvatat, sunt segmente calitative ale %nvatarii miscarilor8 & sunt structuri de miscare coordonate, const*nd %n integrarea %n sistem motric a unitatilor mai simple %nsusite anterior8 3

Referat:Prevenirea i combaterea instalrii deficienelor fizice la elevii din ciclul primar, gimnazial i liceal, metode i mijloace de acionare Profesor Dobre eorge !alentin "coala imnaziala #lena Donici $antacuzino Pucioasa

& au la baza educarea capacitatii de diferentiere fina si rapida a elementelor informationale senzorial& perceptive %n dirijarea actiunilor8 & se caracterizeaza printr&o rapida si eficienta aferentatie, care permite corectarea pe moment a unor ine'actitati ce pot aparea8 & ca aspect e'terior, deprinderile motrice se prezinta de cele mai multe ori sub forma de structuri individuale determinate de %nsusirile sau aptitudinile variabile ale subiectilor care %nvata aceeasi miscare8 & formarea deprinderilor motrice este conditionata de numerosi factori: aptitudini motrice, motivatie, nivelul pedagogic al instruirii, cantitatea si esalonarea e'ersarilor, aprecierea si autocontrolul rezultatelor( '. Orientarea, organizarea si structurarea spatiala. "patiul, mediul vid prin definitie, este perceput si construit pe plan mintal ca urmare a sesizarii pozitiilor, directiilor, distantelor, a deplasarilor( "patiul se organizeaza plec*nd de la nivelul senzoriomotor al perceptiilor de actiune pe baza cunoasterii sc)emei corporale proprii, recunoasterea st*nga&dreapta +la @ ani,, a sc)emei corporale a partenerului +6&3 ani,, a diverselor pozitii %ntre ele, a elaborarii notiunilor topologice: vecin, %nc)is, desc)is etc( Pentru a opera cu aceste relatii este necesar un nivel de dezvoltare mintala de cel putin 6&3 ani( P*na la 5 ani spatiul copilului eun 1spatiu trait1 afectiv, lipsit de forme si dimensiuni, spatiu denumit de Aean Piaget 1topologic1, caracterizat prin raporturi de vecinatate, separare, de ordine si de continuitate( %ntre 5&B ani copilul ajunge la 1spatiul euclidian1, un spatiu mai omogen, %n care recunoaste formele geometrice( Cactorul comun al acestor doua planuri este motricitatea, spatiul organi&z*ndu&se pornind de la nivelul senzoriomotor pe baza perceptiilor legate de actiune, iar insuficientele de 1discriminare spatiala1 +$9( >aunaD, sau1tulburarile de orientare1+"( 0oul&/aisonnD, conduc la perturbari de genul disle'iei, disgrafiei, discalculiei, disortografiei etc( Dupa De /eur si .( >apierre, etapele structurarii spatiale sunt: ( &unoasterea notiunilor & etapa %n care copilul trebuie sa %nvete sa se deplaseze %n 1spatiul1 obisnuit +de e'(: 1mergi %n camera ta1, 1pune pe masa profesorului aceasta carte1 etc,, sa situeze adecvat obiectele, sa perceapa formele, marimile, cantitatile, sa le poata identifica, sa le discrimineze si sa le ordoneze dupa criteriul marimii +e'( de notiuni spatiale: de situatii, de marime, de forma, de cantitate,( ( (rientarea spatiala este e'trem de importanta si cu multe implicatii %n %nvatarea scolara( $opilul trebuie sa %nvete sa orienteze obiectele, sa poata situa obiectele %n succesiunea data %n functie de pozitia ordinala si sa perceapa sensul grafic( ( (rganizarea spatiala presupune cunoasterea notiunilor spatiale si capacitatea de orientare spatiala si conduce la dezvoltarea capacitatii de a dispune fara ajutor de spatiul %nconjurator, de a&si organiza spatiul delimitat +tabla, foaia de )*rtie, un cadru anumit etc(, %n scopul realizarii unui anumit obiectiv( ( "ntelegerea relatiilor spatiale, ca ultima etapa, se bazeaza pe rationamente formate %n momentul perceperii anumitor relatii spatiale( .cum se realizeaza structura spatiala, de e'emplu, copilul put*nd stabili ce marime de cerc lipseste dintr&o suita progresiva de cercuri, pentru a realiza o progresie armonioasa si completa( .cum copilul este capabil de a percepe tot ceea ce este 1la fel1 +%n cazul e'emplului cerc,, de a %ntelege criteriul dupa care este alcatuita succesiunea cercurilor +e'( marimea, si de a sesiza faptul ca lipseste un anumit cerc, de un anumit diametru( 7( (rientarea, organizarea si structurarea temporala reprezinta capacitatea de a se situaEpozitiona %n functie de succesiunea evenimentelor +%nainte, dupa, %n timpul,, de durata intervalelor +timp lung sau scurt,, de ritmul regulat sau neregulat, de cadenta rapida sau lenta, de reluarea ciclica a unor perioade de timp +zi, saptam*na, luna, anotimp,, deireversibilitatea timpului fizic +nu se mai poate reveni %n timpul trecut,( $onduita de orientare si structurare temporala se formeaza lent si cu mare dificultate( %ntre structura spatiala si cea de timp e'ista diferente, pentru ca spatiul are trei dimensiuni, poate fi parcurs %n toate directiile, iar relatiile spatiale pot fi percepute corect, %n timp ce timpul are o directie liniara, cu parcurgere 4

Referat:Prevenirea i combaterea instalrii deficienelor fizice la elevii din ciclul primar, gimnazial i liceal, metode i mijloace de acionare Profesor Dobre eorge !alentin "coala imnaziala #lena Donici $antacuzino Pucioasa

liniara +%ntr&un singur sens,, relatiile temporale fiind fie memorate +pentru trecut,, fie imaginate +pentru viitor,( Tulburarile structurii temporale se pot manifesta %n patru simptome distincte: incapacitatea copilului de a gasi ordinea si succesiunea evenimentelor,lipsa de percepere a intervalelor, ine'istenta unui ritm regulat, incapacitatea de organizare a timpului( -oate aceste simptome sunt cauzate de un trinom de cauze: motrice, psi)omotrice si psi)ologice( @( Perceptia si reprezentarea miscarii joaca un rol e'trem de important %n realizarea adecvata, corecta a structurilor perceptiv&motrice +mai ales a celei spatial&temporale,( Perceptia miscarii vizeaza perceptia miscarii obiectelor si a propriilor miscari( Perceptia miscarii obiectelor e'terioare subiectului are la baza perceptia spatiala, la care se adauga componente motrice specifice( Deplasarea persoanelor are o valoare deosebita deoarece copilul va %ncerca sa imite actiunile celor din jur, raport*ndu&si propriile miscari la cele percepute %n anturaj( Perceptia propriilor miscari reprezinta conditia esentiala pentru conducerea actiunii %n orice activitate motrica, pe baza engramelor senzitive control*ndu&se suma miscarilor efectuate de corp sau de anumite segmente ale lui( .precierea miscarii segmentelor corporale se face mai ales pentru membrele superioare +m*ini,, care sunt urmarite cu vederea si au un rol esential %n timpul activitatilor scolare sau profesionale de individ( )eprezentarile ideomotrice *ale miscarilor$ sunt legate totdeauna de o e'perienta personala anterioara( Daca scopul activitatii reflectat %n creier %nt*lneste reprezentarile ideomotrice ale unei e'periente asema& natoare, trecerea la actiune se va face foarte usor( Datorita caracterului conditionat al reprezentarilor si interactiunii primului sistem de semnalizare cu al doilea, acesta contribuie la %nvatarea mentala a acelor e'ercitii pentru care e'ista o e'perienta anterioara( Reprezentarile miscarilor au caracter preponderent vizual, mai ales c*nd copilul %si reprezinta actiunea ce urmeaza a fi e'ecutata, c*nd memoreaza succesiunea evenimentelor( Psihomotricitatea cu toate elementele ei componente +enumerate anterior, se dezvolta, trec*nd prin mai multe perioade sau etape: perioada de inovatie +c*nd copilul %si testeaza capacitatile,, perioada de integrare +c*nd copilul integreaza datele, si perioada de echilibru +care presupune o alternare a repausului cu progresul,( Dezvoltarea psi)omotricitatii este favorizata de o serie de factori, cei mai importanti fiind: maturizarea nervoasa, %nvatarea si e'ercitiul, e'perienta si conduita motrica(

&auzele deficientelor fizice si psihomotorii


&auzele deficientelor fizice si psi)omotorii prezinta o mare varietate si pot sa afecteze %n grade diferite organismul( Pot fi sistematizate dupa diferite criterii %n mai multe categorii( a( .stfel, dupa un prim criteriu, al originii cauzelor, acestea pot fi %mpartite %n interne si e'terne( $auzele interne sunt determinate de procesele de crestere si de dezvoltare, de natura functiilor somatice, organice si psi)ice, iar cauzele externe sunt raportate la conditiile de mediu, de viata si de educatie ale individului( b( 9n functie de caracterul direct/indirect e'ista cauze cu actiune directa, care intereseaza elementele proprii ale deficientei, si cauze indirecte, care produc o afectiune sau deficienta morfologica sau functionala, put*nd afecta tot organismul +deficiente globale, sau limit*ndu&se doar la anumite regiuni, segmente sau portiuni ale corpului +deficiente regionale sau locale,( c( Crecvent se utilizeaza si criteriul de %mpartire a cauzelor n predispozante, favorizante si determinante (declansatoare). $auzele favorizante sau predispozante +care pot cauza deficiente fizice, sunt 5

Referat:Prevenirea i combaterea instalrii deficienelor fizice la elevii din ciclul primar, gimnazial i liceal, metode i mijloace de acionare Profesor Dobre eorge !alentin "coala imnaziala #lena Donici $antacuzino Pucioasa

%n legatura cu ereditatea.Descendentii prezinta, de regula, asemanari morfologice si functionale cu ascendentii si colateralii +fratii, surorile si rudele apropriate,( .cest fenomen biologic este si mai evident atunci c*nd tipurile constitutionale ale %naintasilor sunt relativ identice si c*nd conditiile de mediu si de viata prezinta asemanari( -ot %n aceasta grupa, a cauzelor predispozante, putem %ncadra siinfluentele nocive pe care le sufera organismul fatului %n viata intrauterina. Debilitatea congenitala si imaturitatea, nasterea prematura si accidentele obstetricale pot constitui baza unor deficiente care se manifesta nu numai imediat dupa nastere, ci si mai t*rziu, cu repercusiuni %n viata ulterioara( Cavorizanti pentru producerea deficientelor fizice sunt socotiti si factorii care influenteaza n sens negativ starea de sanatate si functionarea normala a organelor, mai ales %n perioadele de crestere si de dezvoltare activa a copilului( .stfel de cauze slabesc rezistenta organismului, scad capacitatea functionala a aparatului de sprijin si de miscare si diminueaza rolul reglator al sistemului central( Printre aceste cauze favorizante se numara: conditiile inadecvate de igiena si viata, lipsa de organizare a activitatii si lipsa repausului, regimul alimentar necorespunzator, nivelul scazut de aer si de lumina %n locuinta, )rana insuficienta, %mbracamintea incomoda, defectuos confectionata, dormitul %n paturi prea moi +cu perne multe %n care corpul se afunda si se curbeaza e'agerat, sau tari si incomode +care nu faciliteaza odi)na normala pentru copiii ce sunt %n perioada de crestere,, lipsa unei educatii rationale si un regim defectuos de viata, lipsa de supraveg)ere si de control din partea parintilor si a educatorilor, bolile cronice, convalescentele lungi, interventiile c)irurgicale dificile, debilitatea fizica, tulburarile cronice +organice sipsi)ice,, anomaliile senzoriale +mai ales ale vazului si auzului,( +actorii determinanti *declansatori$ sunt cei care prin aparitia si actiunea lor determina dezvoltarea deficientelor fizice si psi)omotorii( #i pot fi %mpartiti "n: a) factori care actioneaza n perioada intrauterina: ( infectii ale mamei cu caracter cronic & sifilis, paludism, tuberculoza, into'icatii lente & cu alcool, medicamente, saruri radioactive, tulburari endocrine si neuropsi)ice ale mamei, carente alimentare sau de vitamine, boli ale s*ngelui etc8 ( temperatura prea joasa sau prea ridicata a mediului, umiditatea e'cesiva, actiunea razelor F asupra mamei +implicit asupra farului,, traumatismele fizice ale abdomenului gravidei, conditiile neadecvate, grele, stresante de viata si de munca ale mamei, v*rsta %naintata a parintilor +mai ales a mamei, etc( b$ factori care actioneaza n timpul travaliului: ( eforturile e'cesive ale mamei8 ( durata crescuta a travaliului8 ( interventii traumatizante care sa determine congestii si )emoragii cu urmari grave pentru copil( c$ factori care actioneaza n perioada copilariei: ( bolile si accidentele care produc anomalii morfologice si functionale +mai ales la nivelului aparatului locomotor,8 ( atitudinea defectuoasa a corpului copilului +necorectata de parinte sau de educator, se poate permanentiza si determina deficiente ale coloanei vertebrale +cifoze, lordoze, scolioze,8 ( tulburarile de metabolism, cele )ormonale8 ( leziunile prin arsuri si prin degeraturi8 ( atrofiile musculare etc( 6

Referat:Prevenirea i combaterea instalrii deficienelor fizice la elevii din ciclul primar, gimnazial i liceal, metode i mijloace de acionare Profesor Dobre eorge !alentin "coala imnaziala #lena Donici $antacuzino Pucioasa

&lasificarea deficientelor fizice si psihomotorii


Gn unele studii, deficientele fizice sunt grupate, alaturi de deficientele senzoriale, %n categoria deficientelor somatice sau biologice. $lasificarea deficientelor fizice nu este deloc o sarcina usoara, un criteriu unic de clasificare fiind greu de identificat si de aceea se prefera tipologizarea deficientelor fizice %n functie de mai multe criterii: a, din punctul de vedere al prognosticului +evolutiei, deficientei fizice vorbim despre: deficiente neevolutive +statice, fi'ate definitiv, foarte greu de corectat, si despre deficiente evolutive +care progreseaza sau regreseaza, put*nd fi corectate, %ntr&o proportie mai mare sau mai mica, mai usor sau mai greu,( b$ din punctul de vedere al gravitatii e'ista: ( deficientele fizice usoare, care includ micile abateri de la normalitatea corporala si sunt considerate atitudini deficienteglobale sau segmentare, care prin e'ecutarea de miscari corective +de timpuriu, se pot corecta destul de usor si total +e'(: deficienta cifotica, g*tul %nclinat lateral sau %nainte, umerii adusi %nainte sau asimetrici, torace %n fle'iune, picioare abduse sau adduse etc,8 ( deficientele de grad mediu, %n care sunt %nglobate defectele morfologice si functionale stationare sau cu evolutie lenta, care se corecteaza partial sau ram*n nemodificate8 cele mai multe asemenea deficiente sunt de tip segmentar +e'(: cifoze, lordoze, deformatii ale abdomenului, toracelui etc,, e'ist*nd %nsa si deficiente medii globale +e'(: )iposomii, disproportii %ntre segmente etc,8 ( deficientele accentuate, care constau %n modificari patologice ajunse %ntr&un stadiu avansat de evolutie8 cele mai multe deficiente de acest tip sunt determinate %n viata intrauterina +e'(: malformatiile aparatului locomotor, sau ca urmare a unor paralizii, traumatisme osoase si articulare, a unor infectii ale oaselor, musc)ilor, articulatiilor sau ale vaselor de s*nge8 c, din punctul de vedere al localizarii si al efectelor deficientei avem: ( deficiente morfologice +c*nd este afectata forma corpului sau a segmentelor lui,8 ( deficiente functionale +c*nd sunt afectate structura si functionarea organismului,( .mbele categorii mari de deficiente pot fi sub%mpartite %n functie de %ntinderea si de profunzimea deficientei %n: deficiente globale +generale sau de ansamblu, si deficiente partiale +regionale, segmentare sau locale,( D,+!&!,-.,#, /()+(#(0!&, 0#(12#, #( !erza clasifica deficientele morfologice globale %n: a, deficiente de crestere +)iposomie & nanism, )ipersomie & gigantism, %ntre %naltime si greutate de e'emplu, disproportionalitate & %ntre cap si trunc)i de e'emplu,, b, de nutritie +obezitate, debilitate fizica,, c, de atitudine +atitudine global insuficienta, de e'emplu: rigida sau global asimetrica,, d, deficiente ale tegumentelor +palide sau vinetii, uscate sau umede, cu pete, cicatrici, eczeme, cu )ipertricoza & pilozitate pe tot corpul,,, e, deficiente ale musculaturii +)ipotonii sau )ipertonii,, f) deficiente ale oaselor, ale articulatiilor. D#C9$9#=H#># /IRCI>I 9$# P.RH9.># . doua categorie de deficiente fizice morfologice & dupa #( !erza &sunt deficientele morfologice partiale %n care sunt incluse:deficiente ale capului +e'(: cap macrocefal & supradimensionat %n raport cu corpul, cap microcefal & subdezvoltat %n raport cu corpul, cap bra)icefal & fara proeminenta occipitala, cap doliocefal & cu diametrul antero&posterior alungit si cu o 1sa1 la mijloc, cap )idrocefal etc,, ale fetei +fata prea ovala, prea alungita, latita, cu cicatrici, malformatii, cu pareze, fata cu afectiuni ale oc)ilor & strabism, oc)i %nfundati sau prea apropiati etc, sau ale nasului, urec)ilor, fata cu dinti vicios implantati etc,, deficiente ale gtului+un g*t prea lung sau prea scurt, prea gros sau prea subtire, g*t cifotic, lordotic sau scoliotic, g*t 7

Referat:Prevenirea i combaterea instalrii deficienelor fizice la elevii din ciclul primar, gimnazial i liceal, metode i mijloace de acionare Profesor Dobre eorge !alentin "coala imnaziala #lena Donici $antacuzino Pucioasa

rasucit & torticolis, g*t cu relief tiroidian accentuat etc,, deficiente ale trunchiului/ale toracelui +prea lung, prea scurt, %ngust, prea larg, prea bombat, plat, cu semne de ra)itism, strangulat sau cu stern %nfundat,, ale abdomenului +un abdomen prea proeminent, strangulat, cu )ernii sau prea moale,, ale spatelui +spate cifotic, scoliotic, asimetric,, deficiente ale coloanei vertebrale, ale bazinului +cazut prea mult %n jos, %nclinat lateral etc,( I alta categorie de deficiente morfologice partiale sunt cele ale membrelor superioare, care pot fi inegale +%n lungime sau grosime,, asimetrice, ramase %n fle'ieEe'tensie, cu umeri prea %ngustiElargi, prea cazuti sau 1teposi1, sau 1adusi1, cu brate inegale, cu coate %n fle'ieEentensie, %n I sau %n F, cu antebrate curbate, asimetrice, sau cu sec)ele traumatice, cu degete cu anomalii sau cu omoplati asimetrici etc( -ot deficiente morfologice partiale sunt si deficientele membrelor inferioare, membre care pot fi inegale, cu contracturi, cu solduri cu relief accentuat sau asimetrice, cu genunc)i ramasi %n fle'ieEe'tensie sau asimetrici, cu gambe recurbate sau cu sec)ele traumatice, cu glezne str*mbe, %n F sau scobite si cu degete 1%n ciocan1 & %n fle'ie cu sprijin pe ung)ii & sau str*mbe, suprapuse sau deformate etc ( D#C9$9#=H#># CJ=$H9I=.># . doua mare categorie de deficiente fizice este reprezentata de deficientele functionale, %n care includem: & deficiente ale aparatului neuromuscular +diferitele forme si grade de paralizii, tulburarile de mers, de ec)ilibru, de ritm, de coordonare a miscarilor,8 & deficiente ale marilor aparate si functiuni ale organismului +ale aparatului respirator & e'(: insuficienta respiratorie, ale aparatului cardiovascular & e'(: )ipertensiune arteriala, ale aparatului digestiv si functiilor de nutritie & e'(: obezitate, ale sistemului endocrin & e'(: insuficienta se'uala, nanism, deficiente ale organelor de simt,( ( alta clasificare a deficientelor fizice *motorii$ este oferita de )obanescu *3456$, care "mparte aceste deficiente "n trei categorii: a, deficiente fizice de origine osteo articulara %n care sunt incluse malformatiile congenitale +e'(: lu'atie congenitala de sold, amputatie congenitala, picior str*mb congenital,, deformarile osoase aparute %n timpul procesului de crestere +inegalitatea membrelor, ra)itism, cifoze, scolioze etc(, sau sec)elele temporare sau definitive ale accidentelor mai ales cele de circulatie si postcombustie,8 b, deficiente fizice de origine neurologica care sunt reprezentate de: infirmitatea motrica de origine cerebrala +ce presupune pareze, paralizii spastice, probleme de coordonare, miscari involuntare& sincinezii, tulburari de ec)ilibru la care se adauga si tulburari asociate de genul epilepsiei, tulburarilor senzoriale, instrumentale & e'(: e'ecutia gesturilor etc,, bolile neuronului motor periferic +sec)elele de poliomelita si afectiunile neurologice evolutive&miopatiile, distrofiile neuromusculare,8 c, bolile cronice evolutive articulare +polioartritele reumatismale ale copilului si artropatiile din )emofilie,( %n categoria tulburarilor de psihomotricitate includem toate tulburarile lateralitatii +e': %ncrucisata, contrariata,, ale conduitelor motrice de baza +e': ale mersului, saritului, ale controlului postural,, tulburarile de realizare motrica +apra'ia & pierderea capacitatii de e'ecutie a gesturilor, a miscarilor adaptate unui scop, dispra'ia &incapacitatea de coordonare a gesturilor, disgrafia motrica & afectarea vitezei si a fortei scrisului etc,, tulburari ale conduitelor perceptiv motrice !ale orientarii spatiale & necunoasterea termenilor spatiali, perceperea gresita a pozitiilor %n spatiu, orientarea incorecta %n spatiu, lipsa memoriei spatiului si ale orientarii temporale), tulburari ale schemei corporale +presupun*nd necunoasterea partilor corpului sauincapacitatea de folosire a lor etc,, instabilitatea psihomotorie +e'ces de miscare si incapacitate de orientare si urmarire a unui obiect %n miscare,, tulburari ale conduitelor motrice fine +e': incapacitate de concentrare si de perseverare %ntr&o actiune anume,(

Referat:Prevenirea i combaterea instalrii deficienelor fizice la elevii din ciclul primar, gimnazial i liceal, metode i mijloace de acionare Profesor Dobre eorge !alentin "coala imnaziala #lena Donici $antacuzino Pucioasa

)ecuperarea deficientelor fizice si psihomotorii


9n abordarea oricarei deficiente fizice sau psi)omotorii este important sa fie respectate anumite principii de baza, care pot asigura succesul interventiei recuperatorii, si anume: & principiul prevenirii deficientei fizice8 & principiul interventiei de tip educational precoce8 & principiul interventiei globale si individualizate a persoanei cu deficienta fizica8 & principiul interventiei cooperarii si al parteneriatului8 & principiul interventiei structurilor de sprijin( .sadar, %nainte de a corectaEtrata o deficienta fizica este bine sa prevenim aparitia ei prin masuri de %ngrijire primara si secundara +e'( vaccinari & %mpotriva bolilor transmisibile, asanarea solului, aprovizio& narea cu apa, e'amene medicale periodice ale gravidei si copilului, supraveg)erea regimului nutritional, combaterea consumului de alcool si de droguri, asigurarea de medicamente pentru tratarea bolilor, de acte c)irurgicale esentiale, de tratament recuperator,( >a aceste masuri preventive se adauga si cele cu caracter tertiar care %mpiedica transformarea unei incapacitati %n )andicap, ele fiind incluse %n programele de readaptare a copiluluiEadultului cu deficienta +programe care nu presupun tratament medical, ci masuri de ordin psi)ologic si social & e'(: reorien&tare profesionala,( .tunci c*nd e'ista deja o deficienta motorie +fizica,, demersul corector debuteaza prin evaluarea potentialului psihomotor al copilului. 9n evolutia oricarui copil, esentiali sunt primii trei ani ai e'istentei sale, perioada %n care se ac)izitioneaza %ntreg bagajul psi)omotric( Irice %nt*rziere %n evolutia normala %n planul cresterii si dezvoltarii va determina disfunctionalitati greu de recuperat ulterior( 9nterventia educationala precoce asigura copilului deficient motor conditii optime de ac)izitie a engramelor senzitivo&motorii, conte't %n care educatia poate duce la recuperarea sau compensarea deficientei fizice( .bordarea copilului deficient fizic trebuie sa se faca si %n cunostinta de cauza privind capacitatile lui cognitive, afectiv&relationale, care pot fi dezvoltate si valorificate compensator( #ducatia copilului deficient fizic implica si educatia familiei lui, %ntruc*t baza recuperarii lui este reprezentata de afectiunea si de suportul oferite de familie( I familie armonioasa, un cadru familial cald, suportiv pot grabi recuperarea unui copil deficient fizic( %n plus, dupa perioada initiala de recuperare %n institutii specializate, se trece la continuarea terapiei %n familie, care consta %n activitatile zilnice pe care copilul trebuie sa le repete, sub controlul atent si cu sustinerea parintilor( Ciecare copil, indiferent de forma sau de nivelul deficientei, dispune de un potential morfofunctional care %i confera capacitatea de a se angaja %n recuperare( -otusi, aceasta capacitate este influentata de gasirea, %n plan psi)ologic, a resurselor necesare unei automobilizari( $opiii deficienti fizic, %n special fetele, aflati la v*rsta marilor transformari fiziologice, %ncep sa constientizeze starea de fapt legata de modificarea aspectului corporal si apar %ntrebari dramatice de tipul: 1de ce euK1, 1de ce nu sunt la fel cu celelalte1, 1ce pot face pentru a deveni normalaK1( $a urmare a unui asemenea lant de %ntrebari, la care adolescentulEadultulcauta %n zadar raspunsuri, pot aparea manifestari care pot degenera, %n timp, %n tulburari de comportament( .ici intervine terapeutul & psi)ologul al carui rol este de a lucra cu deficientul fizic pe linia acceptarii deficientei fizice, a rec*stigarii %ncrederii %n sine, a diminuarii an'ietatii, frustrarii lui, a 9

Referat:Prevenirea i combaterea instalrii deficienelor fizice la elevii din ciclul primar, gimnazial i liceal, metode i mijloace de acionare Profesor Dobre eorge !alentin "coala imnaziala #lena Donici $antacuzino Pucioasa

valorizarii pozitive a personalitatii adolescentului etc( De o deosebita importanta %n recuperarea deficientilor fizic este, asadar, consilierea psihologica si familiala. Pe l*nga terapia de tip psihologic +realizata individual sau %n grup &cu grup suportiv,, %n recuperarea deficientilor fizic se apeleaza cu precadere la corectarea deficientei +acolo unde se poate, prin exercitii de gimnastica, fizioterapie, prin "inetoterapie, reflexoterapie, acupunctura etc( $opilul deficient fizic trebuie sa fie scolarizat %n scoli obisnuite, alaturi de copiii sanatosi, mai ales daca intelectul lui este normal si are aptitudini pentru %nvatatura( #'ista, %n sprijinul acestei idei, numeroase e'emple de copii cu deficiente fizice +unele grave, care au devenit muncitori, magistrati, functionari, economisti sau medici( $opilul reactioneaza fata de )andicapul lui fizic %n functie de atitudinea parintilor fata de el( $)iar daca parintii %ncearca sa&si controleze manifestarile e'terioare legate de reactia de deceptie, copilul cu deficienta %ntelege ca este diferit de ceilalti, ca este un intrus, ca nu este copilul 1visat1( De aceea, copilul cu deficienta fizica are nevoie de dragostea celor din jur, cu at*t mai mult, cu c*t el %si formeaza mai greu constiinta de sine si cercul relational( %ntr&un mediu afectiv cu carente, copilul traieste un sentiment puternic de insecuritate, teama ca va fi abandonat de familia sa si respins de societate( De asemenea, el acorda o importanta deosebita relatiei cu alti copii, datorita necesitatii de a se simti acceptat de acestia si suporta greu saracia relatiilor afective cu familia si cu mediul e'terior( #l nu are suficienta %ncredere %n sine pentru a&si dovedi creativitatea, curiozitatea si spiritul %ntreprinzator( Pentru un copil cu deficienta fizica, asigurarea de e'periente noi constituie o reala problema, datorita unui nivel functional redus sau datorita supraprotectiei familiale( $opilul trebuie sa aiba posibilitatea de a&si e'ercita propriile optiuni, de a&si e'prima dorintele si de a vedea ca adultul tine cont de alegerile sale( %n acest fel, va beneficia de e'periente noi, care&i vorsolicita capacitatile de adaptare si de vointa( Jneori, adultii sunt uimiti de perseverenta acestor copii %n vederea atingerii unor performante, mai ales scolare( $opii cu deficiente fizice de natura neurologica depun eforturi sustinute pentru dob*ndirea unor e'periente noi, mai ales %n ceea ce priveste comunicarea verbala si corporala( %n acest domeniu, copilul are o mare capacitate de adaptare, ajung*nd sa se faca %nteles cu ajutorul mamei sau al altui copil( $a orice suflet uman, persoanele cu deficiente fizice au nevoie de apreciere si stima. .precierea si stima apar atunci c*nd activitatea copilului este %ncununata de succes( Din pacate, atunci c*nd scopurile propuse sunt prea %nalte si pretentiile parintilor prea mari, poate aparea esecul( Jneori, sentimentul esecului este perceput at*t de intens, %nc*t parintii intervin, asigur*nd copilului un mediu de viata supraprotejat( %n aceste situatii, acesta va fi insuficient pregatit pentru viata de adult( Parintii si educatorii au probleme %n a gasi calea cea mai corecta pentru rezolvarea situatiilor dificile, care ar fi gasirea unui ec)ilibru %ntre situatia de ajutor total ce asigura copilului un succes rapid si situatia de interventie partiala, %n care copilul are unele probleme de rezolvat si unele obstacole de depasit pentru a&si atinge scopul( Camilia si societatea trebuie sa se adapteze permanent %ntre cele doua e'treme: supraprotectia, care genereaza dependenta si confruntarea permanenta cu noi scopuri, cu noi tinte, uneori dificil de atins( Daca nu se realizeaza o mediere %ntre cele doua e'treme, se ajunge fie la un comportament rapid si agresiv, fie la o renuntare pasiva din partea copilului( $opilul trebuie sa %si asume unele responsabilitati fata de propria persoana sau fata de alte persoane( Daca familia %i refuza acest drept, practic %i refuza insertia sociala( #utonomia personala este necesitatea fundamentala ce sta la baza construirii constiintei de sine( Deficienta fizica perturba realizarea acestei necesitati fundamentale( >ipsa autonomiei duce la restr*ngerea c*mpului de activitate, la scaderea ritmului de %nvatare a unor lucruri noi( Pentru a&si obtine autonomia personala, copilul depune eforturi deosebite, ce trebuie sustinute de familie( L Cata de solicitarile mediului socio&familial, copilul dispune de un numar redus de sc)eme si tipuri de reactie( .cestea sunt reprezentate de reactia de imitatie, de opozitie, de compensare, de supracompensare si de demisie( Reactia de imitatiepresupune e'istenta unui model care se bucura de autoritate, prestigiu, 10

Referat:Prevenirea i combaterea instalrii deficienelor fizice la elevii din ciclul primar, gimnazial i liceal, metode i mijloace de acionare Profesor Dobre eorge !alentin "coala imnaziala #lena Donici $antacuzino Pucioasa

simpatie( Reactia de opozitie sau de protest e'prima nevoia de independenta, de afirmare a personalitatii individului, dorinta cunoasterii de sine( Reactia de compensare este socotita de !( /ilea drept o forma inconstienta de aparare, care permite ec)ilibrarea sentimentelor de inferioritate( $entimentul de inferioritate legat de deficientele fizice si senzoriale poate fi compensat prin cai care pot sau nu sa contravina normelor de conduita sociala( .stfel, copilul este atras catre modele negative care trezesc interesul grupului si cu care el %ncearca sa se identifice( Jneori, compensarea apare sub forma unor stari de reverie sau a placerii pentru laude e'agerate, care ofera copilului o modalitate de satisfacere a dorintelor ne%mplinite( Reactia de supracompensare sta la originea eforturilor de ambitie si perseverenta prin care individul se va %nvinge pe sine si defectele sale( Prin aceasta reactie se urmareste %nlaturarea sentimentelor de inferioritate( Reactia de demisie implica %n mod normal replierea individului cu elaborarea unui nivel de aspiratii %n concordanta cu posibilitatile sale reale( .lteori, apare un sentiment de descurajare, de abandon, de ne%ncredere si apatie( .ceste reactii sunt frecvent %nt*lnite la copiii si adolescentii confruntati cu esecuri permanente( Crecvent, ei recurg la droguri sau se lasa manipulati cu usurinta de catre ceilalti( .ceste reactii apar mai ales ca un raspuns la atitudinea familiei, astfel ca putem considera copilul ca fiind oglinda parintilor. .ceasta situatie este evidenta %n cazul copiilor cu deficiente fizice care sunt dependenti de parinti( Parintii se grupeaza %n 7 categorii & ec)ilibrati, indiferenti, e'agerati, autoritari si inconsecventi( $opiii parintilor echilibrati au o imagine obiectiva despre realitate( #i se privesc asa cum sunt, cu calitatile, dar si cu defectele lor( .cesti copii doresc sa ajunga adulti pentru a&si demonstra valoarea( -*narul este perseverent %n rezolvarea obstacolelor %nt*lnite, demonstr*nd o tendinta vie de a se impune si de a conduce( Prin efort propriu, el cauta sa&si depaseasca conditia, realiz*nd activitati la un nivel %nalt de competenta( .titudinea de neglijare si de respingere a copilului este frecvent %nt*lnita atunci c*nd el nu a fost dorit, parintii lui fiind tipul deparinti indiferenti. $opilul lor este complet neglijat, i se refuza cele mai elementare drepturi, este pedepsit, ridiculizat, izolat de lume din cauza deficientei sale( .stfel, el se afla %n imposibilitatea de a face fata unor cerinte si de a&si alege caile care l&ar putea conduce spre succes( $opilul respins de parinti se simte inferior si nesigur, se considera nedemn de dragostea parintilor, frecvent fiind ne%ngrijit, murdar( 9n relatiile cu ceilalti copii este brutal, permanent pus pe cearta, razbunator( #ste izolat frecvent de colectiv, %ntruc*t devine agresiv fara motiv8 leaga greu prietenii, fiind interiorizat si neadaptat( $opilul cu parinti e7agerati este crescut %ntr&un climat de sera, fara a avea obligatii, fara a i se refuza nici un capriciu si anticip*ndu&i&se toate dorintele( Camilia sa preia toate problemele, astfel ca el este %mbracat si %ncaltat c)iar de altii si la v*rste foarte mari( rija familiei pentru copil este a'ata %n mod deosebit pe starea lui de sanatate, cu insistenta pe fragilitatea lui( .pare astfel un climat dominat de an'ietate, de o grija bolnavicioasa pentru sanatatea copilului( Pentru un copil cu deficiente fizice, o astfel de grija e'cesiva are efecte negative, %n contactul cu ceilalti copii fiind pasiv, lipsit de initiativa, incapabil de autoaparare( %si pune frecvent %n joc imaginatia, refugiindu&se %n visare astfel ca orice contact cu realitatea este evitat( Parintii e'agerati favorizeaza aparitia la copii a reactiilor de dependenta si imaturitate, acestia devenind neascultatori, agresivi c)iar, fara %ncredere %n sine si cu un autocontrol redus( Parintii autoritari solicita din partea copilului lor o ascultare totala, interzic*ndu&i&se acestuia orice initiativa si asumare de raspundere( #l este %mpiedicat sa&si dezvolte capacitatile de decizie si actiune, repetatele esecuri gener*nd ne%ncredere si pesimism( Ciind lipsit de initiativa, copilul va fi supus, modest, resemnat, incapabil sa se apere c)iar atunci c*nd are dreptate( =ivelul sau de aspiratie este destul de scazut, iar angajarea %n munca este slaba( Daca porneste o activitate, el va avea multa rabdare, mai ales %n %ndeletnicirile de rutina( $opilul acestor parinti va fi ascultator, dar nefericit si ostil, frecvent loial, onest, corect( .cest comportament apare atunci c*nd parintii sunt autoritari, dar %si %ngrijesc atent copilul si&si manifesta totusi 11

Referat:Prevenirea i combaterea instalrii deficienelor fizice la elevii din ciclul primar, gimnazial i liceal, metode i mijloace de acionare Profesor Dobre eorge !alentin "coala imnaziala #lena Donici $antacuzino Pucioasa

afectiunea( %n cazurile %n care parintii nu fac acest lucru, copiii pot avea un comportament deviant si antisocial( $opiii parintilor inconsecventi sunt profund derutati, deoarece parintii lor oscileaza de la autoritate la permisivitate, de la indiferenta la tutela( Jneori, copilul este disputat de parintii %n conflict, fiind solicitat sa opteze pentru anumite pozitii( 9n aceasta situatie, el va fi instabil, nesigur, usor de atras si de influentat de persoane rau intentionate( %n cadrul aspectelor de consiliere psi)ologica trebuie sa abordam si problema impactului psihologic al deficientei fizice asupra copilului. #cest impact este diferit, n functie de grupa de vrsta si de tipul handicapului. De lai la % ani copilul %si dezvolta autonomia, %nvat*nd sa mearga si sa vorbeasca( Deficienta fizica va determina reducerea mobilitatii, lipsind copilul de autonomie( %n formele grave de deficienta, c)iar %mbracarea si )ranirea pot fi obositoare pentru copil, astfel ca el trebuie ajutat de parinti, %n acest conte't, copilul are o %ncredere redusa %n fortele sale( Perioada de prescolar este stadiul de dezvoltare a initiativei, astfel ca %nvatarea este mult perturbata %n situatia unei deficiente fizice( I problema majora acum este legata de identitatea se'uala( >a gradinita se practica jocuri de imitare a activitatilor specifice fiecarui se'( %n familie, copilul %si va forma aceasta identitate %n functie de rolul asumat de fiecare parinte %n %ngrijire si %n asigurarea veniturilor( %n str*nsa legatura cu identitatea se'uala se formeaza si imaginea despre propriul corp( $unostintele copilului despre propriul corp apar prin folosire, perceptie si vizualizare( .tunci c*nd copilul este bolnav, imaginea sa asupra corpului este centrata pe durere si pe an'ietate( $opilul e'ercita un control precar asupra unor functii +incontinenta urinara de e'(,, astfel ca se simte jenat si inferior( $opiii cudeficiente fizice +mai ales cei cu paralizii, au probleme legate de formarea imaginii corporale, mai ales la nivelul segmentelor afectate( 9n perioada scolara, elevul ajunge la desav*rsirea capacitatilor sale, cu diminuarea sentimentului de inferioritate( "uccesul depinde de capacitatea copilului de a coopera si de a intra %n competitie cu ceilalti( Jneori, deficienta fizica poate fi bariera %n calea creativitatii si competitivitatii lui( Prietenia joaca, la aceasta v*rsta, un rol deosebit %n formarea stimei de sine( Irice apreciere cu privire la sine ca fiind 1diferit1 poate afecta sentimentul de apartenenta la grup, ceea ce determina izolare si evitarea relatiilor sociale( %n aceasta perioada, copilul se identifica din ce %n ce mai mult cu grupul din care face parte si cu liderul acestuia( .pare astfel o tendinta de independenta, mai ales fata de familie( De aceea, trebuie ajutat sa %nteleaga ca, desi nu este 1normal, perfect1, are calitati si abilitati demne de admiratia celor din jurul lui( 9n adolescenta, impactul deficientei este deosebit( %n etapele anterioare, imaginea de sine, stima de sine si comportamentul erau influentate de relatia cu parintii( .dolescentul este diferit, el viseaza la un viitor independent, departe de casa, departe de parinti, c)iar daca va trebui sa se descurce singur( %n adolescenta apare dorinta de stabilire a propriei identitati( /odificarile pubertale trebuie integrate %n imaginea de sine, cu c*stigarea controlului si cunoasterea propriilor capacitati fizice sau psi)ice( >a copiii cu deficiente fizice, aceste identificari sunt prioritare, dar ele se desfasoara frecvent %n singuratate, deoarece 1a fi diferit1 %nseamna a fi e'clus din grup( %n aceasta perioada, t*narul este deosebit de vulnerabil la stresul emotional produs de boala( %nfatisarea corporala, maiestria si abilitatile reprezinta elementele de baza la aceasta grupa de v*rsta( I afectare c*t de mica a uneia dintre aceste calitati poate detennina o respingere din grup( Pentru a fi asemanatori cu colegii lor, adolescentii cu deficiente sunt capabili de a merge p*na la refuzul deficientei, %nsotit de refuzul %ngrijirii si al tratamentelor( .stfel, pentru a fi 1ca toata lumea1, ei pot renunta la ajutoarele te)nice de specialitate, care le ofera confort, dar care&i separa de colegii sanatosi( Deficienta fizica vizibila afecteaza %n mod deosebit relatiile se'uale( 0aietii sunt foarte afectati c*nd boala nu le permite sa fie independenti si sa se realizeze pe plan profesional( #i accepta usor o deficienta vizibila sau un aspect corporal modificat, at*ta timp c*t mobilitatea si realizarea profesionala sunt posibile( Cetele sunt puternic afectate de modificarea aspectului corporal, mai ales atunci c*nd 12

Referat:Prevenirea i combaterea instalrii deficienelor fizice la elevii din ciclul primar, gimnazial i liceal, metode i mijloace de acionare Profesor Dobre eorge !alentin "coala imnaziala #lena Donici $antacuzino Pucioasa

este vizibila si nu poate fi mascata prin vestimentatie( #le accepta usor limitarea mobilitatii daca sunt atractive %n continuare si %n atentia persoanelor de se' masculin( Jn ultim aspect ce trebuie luat %n considerare este reprezentat de reactiile copilului la boala si mai ales la durere. %n fata bolii, copilul are reactii negative de agitatie, insomnie, refuzul alimentelor, plns. >a copilul prescolar si la scolarul mic pot aparea fenomene de e'ploatare a bolii sau c)iar dorinta c e a fi bolnav, pentru a fi alintat( Jneori apare o stare de relativa inertie manifesta prin pasivitate, prin lipsa de energie a copilului( 9n cazul spitalizarilor de durata, pot aparea reactii depresive, mai ales atunci c*nd mama nu sta permanent cu copilul( Pentru a evita reactiile traumatizante, copilul va fi pregatit, persoanele din familie e'plic*ndu&i situatia %n termeni simpli, pe %ntelesul sau( 9n spital, el va putea pastra unele obiecte cu care este familiarizat +jucaria preferata, pijamaua sau papucii favoriti,( >a copiii de v*rsta scolara, semnele de depresie se grupeaza sub forma tulburarilor afective, a dezvoltarii lente si a manifestarilor somatice. -ulburarile afective se traduc prin tristete, izolare cu refuz al relatiei cu colegii sau prin reactii afective e'cesive si invadante( Dezvoltarea lenta se manifesta prin scaderea randamentului scolar, prin dificultati de concentrare, de atentie si de memorare( /anifestarile somatice sunt reprezentate de lipsa poftei de m*ncare, insomnii, oboseala, cefalee, dureri abdominale( .ceste reactii apar frecvent, ca urmare a internarii %n spital, mai precis din cauza efectului internarii, al separarii deparinti( >a adolescenti, depresia se manifesta prin tulburari afective de comportament datorita modificarii aspectului corporal( .ceasta modificare determina reactii de respingere din partea grupului, din partea colegilor de se' opus( Jneori, copiii interpreteaza boala si deficienta ca pe o pedeapsa cauzata de un comportament necorespunzator( #i acceptapasiv toate procedurile medicale dureroase, consider*ndu&le o pedeapsa meritata( .lteori, copilul este total lipsit de energie, de vointa, accept*nd pasiv tot ceea ce i se %nt*mpla( %n cadrul sindromului de pasivitate, >azarescu includea anxietatea de separare. Reactia cea mai puternica apare %n copilaria timpurie, mai ales %ntre 27 si 5; luni( .ceasta reactie evolueaza %n trei etape: protest, disperare si detasare( %n faza de protest, copilul pl*nge, striga dupa parinti, refuza atentia personalului medical si este de neconsolat( Jrmeaza disperarea, %n care pl*nsul %nceteaza, dar copilul devine inactiv, nu este atras de jucarii si se izoleaza( %nfaza de detasare apare o adaptare la situatie, copilul se joaca, sur*de si pare sa&si formeze relatii cu alte persoane( .cest comportament este de resemnare, nefiind un semn de multumire, deoarece este indiferent fata de parinti( 9n perioada de prescolar, aceasta reactie este mai putin intensa, deoarece la aceasta v*rsta sunt bine suportate micile perioade de separare de parinti( .stfel, prescolarul refuza m*ncarea, sufera de insomnie, pl*nge doar %n prezenta parintilor, se izoleaza de ceilalti copii( 9n perioada de scolar, stresul generat de boala poate creste nevoia de securitate si de ajutor, copiii simtindu&se singuri, plictisiti sau deprimati( Crecvent, reactia este legata mai ales de despartirea de prieteni si de activitatile uzuale dec*t de cea de parinti( Pentru adolescent, separarea de parinti este un element cu efecte pozitive( Problema separarii apare doar datorita pierderii contactului cu grupul de prieteni, ceea ce duce la pierderea locului sau din cadrul acestui grup( %n aceste cazuri, personalulmedical are datoria de a interveni, %ncerc*nd sa atenueze aceste reactii( Daca reactiile sunt puternice, trebuie apelat la sfatul unui specialist( %n general, se %ncearca minimalizarea acestor reactii prin mai multe tipuri de metode( I reactie care apare frecvent, at*t la copii, c*t si la adultii cu deficienta este furia. $opilul reactioneaza cu furie la restrictiile impuse de situatia sa sau de tratamentele medicale necesare +imobilizare %n aparat gipsat,( Curia se manifesta diferit, %n functie de v*rsta copilului( $opiii mici %si manifesta furia prin tipete, urlete si c)iar prin lovirea adversarului( $opiii mai mari %si e'prima furia printr&un limbaj abuziv( 13

Referat:Prevenirea i combaterea instalrii deficienelor fizice la elevii din ciclul primar, gimnazial i liceal, metode i mijloace de acionare Profesor Dobre eorge !alentin "coala imnaziala #lena Donici $antacuzino Pucioasa

.stfel, e'presiile 1nu stiu1, 1nu&mi pasa1 evoca furia care trebuie interpretata ca o solicitare de ajutor: 1ajuta& ma sa %nteleg ce mi se %nt*mpla1( I alta reactie emotionala este reprezentata de negarea deficientei. .ceasta atitudine reprezinta un mecanism de adaptare care asigura o speranta( "peranta %n vindecare sau %n ameliorare reprezinta o necesitate universala( =egarea )andicapului si fi'area unor obiective %nalte pot avea efecte stimulative asupra copilului( -otusi, aceste fantezii pot fi periculoase, mai ales atunci c*nd sunt legate de internarea %n spital si de perspectiva unui tratament care sa asigure vindecarea( Rezultatele pot fidezastruoase %n fata esecului unui tratament, put*ndu&se ajunge la pierderea sperantei si la depresie( I alta reactie %nt*lnita la copilul cu defect fizic este cea de exploatare a starii de boala, care poate duce %n final la reactie )ipo&condriaca( .ceasta reactie apare la copiii supraprotejati, care %si folosesc deficienta ca scuza, pentru a nu depune eforturi sustinute %n activitatea scolara( Crecvent, de la aceasta e'ploatare a deficientei se ajunge la convingerea ca scoala este mai grava dec*t %n realitate si deci ca este mai bine sa se evite orice efort fizic sau intelectual( I alta abordare %n cazul deficientilor psi)omotor trebuie sa vizeze recuperarea fizica. #'ercitiul fizic, folosit %n scop profilactic, dar mai ales corectiv, influenteaza nu numai forma si structura tesuturilor corpului omenesc, ci ec)ilibreaza concomitent functiile fiecarui organ, realiz*nd o stare de sinergie si de solidaritate functionala( $ele mai evidente efecte functionale se constata tot la nivelul aparatului locomotor( %n gimnastica corectiva, e'ercitiile fizice urmaresc nu numai e'ercitarea, dezvoltarea si perfectionarea functiilor motorii normale, dar mai ales reeducarea si recuperarea celor slabite sau tulburate( %n tulburarile si deficientele aparatului locomotor, e'ercitiul fizic, dozat si gradat %n concordanta cu posibilitatile functionale ale deficientului, reeduca si perfectioneaza calitati motrice de baza, %n special forta, rezistenta, supletea si %ndem*narea( .ceste%mbunatatiri functionale se datoresc interventiei unor factori neuromus&culari, care usureaza transmiterea impulsului nervos si utilizarea completa a substantelor energetice( #fortul fizic, c)iar de intensitate mica, creeaza nevoia unui aport crescut de substante nutritive, acceler*nd functiile respiratorii si cardiovasculare, absortia de la nivelul intestinului, nutritia si e'cretia( %n gimnastica medicala, sunt selectionate si grupate e7ercitiile fizice care influenteaza una sau alta dintre marile functiuni( %n fiziologia e'ercitiilor fizice, se e'plica pe larg mecanismele comple'e care dirijeaza armonios aparatele si sistemele organismului( "e poate afirma ca e'ercitiul fizic, repetat metodic si gradat, dupa principii si reguli bine stabilite, %n concordanta cu v*rsta, se'ul, dar mai ales cu pregatirea fizica anterioara a individului, %mbunatateste functiile mari ale organismului( #'ercitiul fizic are la orice v*rsta, dar %ndeosebi %n perioada de crestere, un puternic rol educativ( "istemul nervos este educabil mai ales %n sectorul neuromotor( /iscarea repetata si corectata se perfectioneaza nu numai printr&o reglare mai buna a lucrului grupelor musculare, ci cu precadere printr&un mai bun control psi)oneuromotor( .titudinea corpului, miscarile si gesturile corpului, precum si toate manifestarile cu caracter motric sunt de fapt o adaptare continua a functiei psi)oneuromotoare la cerintele permanente ale adaptarii corpului, %n concordanta cu necesitatile lui( "timularea simultana a factorilor morali si de vointa contribuie substantial la realizarea corectarii atitudinilor gresite, la perfectionarea si corectarea mecanismelor psi)oneuromotorii( %n corectarea deficientelor fizice, e'ercitiul fizic este folosit at*t sub forma e'ercitiilor statice, c*t si a celor dinamice( &xercitiile statice corective constau fie din pozitii, fie din contractii izometrice( 14

Referat:Prevenirea i combaterea instalrii deficienelor fizice la elevii din ciclul primar, gimnazial i liceal, metode i mijloace de acionare Profesor Dobre eorge !alentin "coala imnaziala #lena Donici $antacuzino Pucioasa

Pozitiile sunt asigurate de contractii musculare statice care fi'eaza trunc)iul si segmentele sale, mentin*ndu&le %mpotriva gravitatiei sau a altor forte mecanice care tind sa modifice raporturile dintre ele( %n gimnastica medicala, pozitiile de lucru se %mpart %n pozitii fundamentale +st*nd, pe genunc)i, sez*nd, culcat, at*rnat, si derivatele lor( Pozitiile, dupa atitudinea corpului %n timpul mentinerii lor, pot fi corecte & c*nd e'ista o respectare a atitudinii normale, globale sau segmentare, corective c*nd se realizeaza o corectare partiala a deficientei globale sau segmentare si hipercorective c*nd se obtine nu numai corectareapozitiei, ci si realizarea aspectului invers deficientei( Pozitiile corective si )ipercorective sunt derivate ale pozitiilor fundamentale simetrice sau asimetrice, obtinute prin modificari ale pozitiei capului si g*tului, trunc)iului, membrelor superioare si inferioare( &xercitiile dinamice se pot realiza %n gimnastica medicala sub forma miscarii active, libere sau legate, a miscarii active cu rezistenta. &xercitiile dinamice corective se pot sistematiza astfel: 2( #'ercitii active de cap si g*t, trunc)i, membre superioare si inferioare & e'ecutate liber sau cu %ngreunare( :( 5( 4( #'ercitii de respiratie cu caracter corectiv( #'ercitii aplicative cu caracter corectiv( #'ercitii de redresare & pasive, pasivo&active sau active(

7( #'ercitii de rela'are a grupelor musculare contractate sau scurtate( Din grupa exercitiilor active fac parte, %n primul r*nd, e'ercitiile active realizate cu segmentul deficient, precum si e'ercitiile cu segmentele %nvecinate, care amplifica miscarile corective ale deficientei primare( #'ercitiile active vor fi bine localizate numai la segmentul deficient, pentru a nu crea alte deficiente compensatorii +#'emplu: pentru corectarea lordozei lombare se vor e'ecuta miscari de fle'ie ale trunc)iului numai la nivelul regiunii lombare, coloana vertebrala toracala fiind fi'ata sau mentinuta %n pozitii corective,( .ceste miscari pot fi e'ecutate cu %ngreunare & mingi medicinale, bastoane, gantere etc( & sau %mpotriva unei rezistente manuale sau opuse fortei gravitatiei( #'ercitiile segmentelor %nvecinate deficientei principale vor %ntregi sau corecta e'ercitiul principal( .stfel, membrele superioare %n lordoza lombara vor lucra %n plan posterior, pentru a evita compensarea cifotica a coloanei vertebrale dorsale, %n timp ce membrele inferioare vor fi duse, mentinute sau fi'ate %n plan anterior, pentru corectarea pozitiei bazinului( De asemenea, aceste e'ercitii vor fi e'ecutate liber sau cu %ngreunare diferita( %n cadrul e'ercitiilor corective, miscarile pot fi e'ecutate analitic, dar ceie mai bune rezultate se obtin atunci c*nd se e'ecuta e'ercitii combinate( &xercitiile de respiratie cu caracter corectiv se e'ecuta din pozitii stabile( "e pot e'ecuta liber sau %n timpul e'ercitiilor de trunc)i si membre superioare, din pozitii simetrice sau asimetrice care sa nu st*njeneasca miscarile toracelui( %n general, e'ercitiile de respiratie se vor introduce la sf*rsitul partii introductive si %n partea fundamentala a lectiei, dupa e'ercitiile corective mai grele( &xercitiile aplicative cu caracter corectiv se folosesc pentru educarea sau reeducarea deprinderilor motrice de baza( Dintre cele mai bune e'ercitii aplicative cu continut corectiv sunt e'ercitiile de 15

Referat:Prevenirea i combaterea instalrii deficienelor fizice la elevii din ciclul primar, gimnazial i liceal, metode i mijloace de acionare Profesor Dobre eorge !alentin "coala imnaziala #lena Donici $antacuzino Pucioasa

mers, e'ercitiile de t*r*re, de ec)ilibru si suspensiuni( &xercitii de mers corectiv sunt introduse %n partea introductiva si finala a lectiei de gimnastica medicala( "e vor folosi numai acele e'ercitii de mers cu structura corectiva pentru deficienta primara( De e'emplu: mers pe v*rfuri pentru corectarea cifozei, mers cu genunc)ii %ndoiti si trunc)iul vertical pentru corectarea lordozei +mers g)emuit, etc( &xercitii de trre & se efectueaza din pozitii cu baza mare de sustinere si centrul de greutate foarte aproape de baza de sprijin care permit o localizare precisa a e'ercitiilor la nivelul segmentului deficitar si angreneaza %n lucru grupe mari musculare( #'ercitiile de t*r*re se e'ecuta din pozitii fundamentale culcat, pe genunc)i si sez*nd, dar si din pozitiile derivate ale acestora, e'ecutate simetric sau asimetric( &xercitii de echilibra pot fi simple si asociate, cu purtari de obiecte usoare, determin*nd o solicitare simetrica a musc)ilor antagonici( $uspensiunile se pot realiza pasiv prin sustinerea greutatii corpului cu ajutorul diferitelor aparate sau pot fi realizate activ prin forta membrelor superioare( .stfel, pot sa fie complete, c*nd se realizeaza pe verticala, sau incomplete & pe plan oblic sau cu sprijinul membrelor inferioare( "uspensiunile active se pot e'ecuta simplu sau combinat & cu miscari active +pendulari, rasuciri,, cu redresari pasive&active( &xercitiile de redresare constau %n luarea unor pozitii corective sau )ipercorective si mentinerea lor pe o perioada de timp bine determinata( #le se pot e'ecuta pasiv sau activ( -rebuie subliniata importanta mare a e'ercitiilor corective, at*t %n conditii de repaus, c*t si %n mers( 'edresarile pasive se pot %nsoti de tractiuni si presiuni imprimate asupra segmentului deficient de catre profesor sau de unele aparate mecanice, cum este aparatul Mander( De asemenea, se poate asocia cu suspensiunile( $ele maibune redresari pasive se obtin din pozitia at*rnat si culcat( 'edresarile active constau, de fapt, dintr&o autocorectare progresiva a atitudinii corpului, imprim*nd si mentin*nd pozitii corective prin %ncercari repetate si insistente %n fata oglinzii( #le contribuie la formarea refle'ului de atitudine corecta a corpului( Pozitiile cele mai indicate pentru e'ecutarea acestor e'ercitii sunt pozitiile st*nd si sez*nd( %n cazul c*nd un copil prezinta un handicap psihomotor, abordarea de tip recuperator trebuie sa fie adecvata tipului de )andicap si posibilitatilor individuale ale copilului respectiv( .stfel, %n cazul unei dominante "ncrucisate sau al unei ambide7trii, de e'emplu, pot aparea dificultati si probleme considerabile de dezvoltare( .ceste stari apar, %ntr&adevar, uneori, la copiii perfect normali, motiv pentru care este e'trem de important sa fie studiata %nca din copilarie problema dominantei( =u este imposibil ca un copil care are o dominanta %ncrucisata oc)i&m*na & cum ar fi, de e'emplu, %ntre oc)iul st*ng si m*na dreapta sau viceversa & sa %nvete sa citeasca si sa scrie, dar foarte frecvent c)iar si copiii cu o dezvoltare normala si cu o inteligenta superioara %nt*mpina dificultati deosebite %n cazul acestei dominante %ncrucisate( #'ista cazuri %n care esecul %n deprinderea scrisului si cititului este total, caz %n care copilul va folosi scrierea %n oglinda sau va %nvata foarte greu cititul si scrisul, desi la aritmetica si la alte discipline poate %nvata foarte usor( /*na dominanta poate fi stabilita observ*ndu&2 pe copil c*nd deseneaza sau c*nd e'ecuta o activitate care presupune %ndem*nare, de pilda c*nd man*nca( Jnii copii se pot folosi de una dintre m*ini c*nd este necesara o forta mai mare si de cealalta c*nd trebuie sa e'ecute miscari mai precise, aceasta din urma fiind considerata m*na dominanta( Piciorul dominant poate fi identificat cer*ndu&i&se copilului sa urce o treapta, sa coboare de pe un scaun, sau sa loveasca cu piciorul un obiect de mici dimensiuni, cum ar fi o cutie de c)ibrituri plasata vertical, piciorul folosit put*nd fi socotit dominant( Dupa cum am aratat, %nainte de a decide cum sa influentam sau sa modificam o dominanta %ncrucisata, este important sa stabilim dominanta pentru fiecare m*na, picior, oc)i sau urec)e %n parte( %n nici un caz nu trebuie sa %ncercam sa modificam dominanta principala a copilului( De aceea, daca observam o dominanta 16

Referat:Prevenirea i combaterea instalrii deficienelor fizice la elevii din ciclul primar, gimnazial i liceal, metode i mijloace de acionare Profesor Dobre eorge !alentin "coala imnaziala #lena Donici $antacuzino Pucioasa

de st*nga evidenta la m*na, urec)e si picior, dar o dominanta de dreapta la oc)i, este preferabil sa o modificam pe aceasta din urma, numai daca nu e'ista probleme vizuale( $elelalte preferinte fiind egale, %n cazul unui copil cu dominanta de dreapta, el trebuie sa fie ajutat sa&si definitiveze a dominanta at*t la nivelul oc)iului, c*t si al m*inii( $*nd dominanta s&a stabilit deja temeinic la nivelul m*inii, este mai usor sa modificam dominanta oc)iului, dar %nainte de aceasta este necesara o testare a acuitatii vizuale( -rebuie evitata e'ersarea dominantei unui oc)i care este impropriu %ndeplinirii misiunii sale( #ste de la sine %nteles ca stabilirea corecta a dominantei %l poate scuti pe copil de greutati %n %nvatarea scrisului si cititului, dar nu numai depasirea acestui )andicap scolar actioneaza asupra starii emotionale, pentru ca dominanta %ncrucisata %nsasi genereaza o anumita nesiguranta emotionala la copil( .spectul emotional al dominantei si al lateralitatii este mult mai evident la ambidextri. #'ista cazuri %n care, %n ciuda unei dezvoltari normale a vorbirii, nu apare vreo dominanta la nici unul dintre nivelurile mentionate +m*na, oc)i, picior sau urec)e,( Dintr&un anumit punct de vedere s&ar parea ca acesti copii sunt avantajati, mai ales la tenis si scrima, deoarece capacitatea lor de a folosi la fel de bine ambele m*ini %i dezavantajeaza pe adversari( -otusi, acest fenomen trece adeseori neobservat nu numai de parinti si de profesori, dar c)iar si de catre copii( .pare aici o problema aparent fara nici o legatura( .cest copil va fi acuzat ca minte si fura permanent, desi este un copil adorabil, dragut, care stabileste relatii bune, desc)ise, cu anturajul sau( Parintii si profesorul au facut tot posibilul sa&i corecteze aceasta %nclinatie, acord*ndu&i afectiune si sprijin continuu( De asemenea, %i e'plica consecintele posibile ale faptelor sale ur*te si i se aplica diverse pedepse, dar totul se dovedeste zadarnic( $opilul continua sa fure tot ce doreste, oriunde este posibil si va minti totdeauna %ntr&un mod inventiv, sfruntat, transparent totusi( %ntr&adevar, se pare ca nici nu&i pasa daca minciunile sale sunt sau nu credibile( Pur si simplu el va spune o poveste si nu va ezita sa o sc)imbe complet c*nd va fi pus %n aceeasi situatie, indiferent de efectul pe care %l poate avea asupra ascultatorilor( #l pare ca nu are nici un fel de mustrari de constiinta( !a promite ca nu va mai fura sau nu va mai minti, dar, cu prima ocazie, o va face din nou, datele problemei ram*n*nd mereu aceleasi( .cesti copii pot fi uneori recunoscuti la prima vedere( Cizionomia lor specifica consta %ntr&o identitate aproape perfecta %ntre cele doua zone ale fetei, st*nga si dreapta( Cata lor, cel mai adesea rotunda, seamana oarecum cu aceea a unui pisoi( Daca li se cere sa scrie cu ambele m*ini, se va evidentia ambide'trismul lor e'ceptional, de care adesea se vor minuna c)iar si ei( $opiii %nca mici, la care dominanta nu s&a definitivat, pot fi adesea ajutati sa dob*ndeasca un anumit simt al comportamentului etic, antren*ndu&i %n vederea instalarii unei anumite dominante( .devarata lor problema decurge din faptul ca nu pot diferentia dreapta de st*nga, ceea ce este adevarat de ceea ce este fals, ceea ce este bun de ceea ce este rau, distinctia aceasta ram*n*nd vaga si nedeterminata( >uni %ntregi si uneori c)iar ani sunt necesari pentru a&i ajuta pe acesti copii sa&si dezvolte suficient perseverenta si vointa care permit stabilirea unei dominante clare si definitive( Daca se reuseste, izb*nda este de ordin moral, iar copilul o va resimti ca pe o victorie personala( Din nefericire, dupa pubertate aceasta victorie devine aproape imposibila( Jn alt )andicap psi)omotor, e'trem de sever, este paralizia cerebrala, ale carei simptome caracteristice sunt spasticitatea, mersul forfecat si miscarile involuntare( #'ista o clasificare a paraliziei %n: tetraplegie, paraplegie si hemiplegie,aceasta din urma %nsemn*nd paralizia unei singure laturi a corpului, fie st*nga, fie dreapta, at*t bratul c*t si membrul inferior de pe aceeasi parte put*nd fi paralizate( 9n cazul paraplegiei sunt afectate, %n aceeasi masura sau nu, fie ambele brate, fie ambele membre inferioare( %n sf*rsit, %n cazul tetraplegiei sunt afectate at*t bratele c*t si membrele inferioare, e'ist*nd posibilitatea ca unul dintre ele sa fie mult mai sever afectat(

17

Referat:Prevenirea i combaterea instalrii deficienelor fizice la elevii din ciclul primar, gimnazial i liceal, metode i mijloace de acionare Profesor Dobre eorge !alentin "coala imnaziala #lena Donici $antacuzino Pucioasa

"e poate constata ca, %n oricare dintre aceste forme de paralizie, perceperea si integrarea spatiala a copilului sunt implicate %n mod fundamental( 9n cazul )emiplegiei este afectata orientarea laterala( %n cazul paraplegiei, orientarea verticala este redusa( %n cazul tetraplegiei este deficitara orientarea pe directia sagitala( .ceasta din urma reprezinta un fenomen deosebit de impresionat( Captul ca un copil nu poate avea siguranta unei e'periente proprii %n orientarea st*nga&dreapta, fata&spate este manifestat %n e'presia de an'ietate intensa ce poate fi citita pe fata lui si care arata ca el este iremediabil condamnat la o orientare pe directia frontala( %n ce priveste categoriile calitative ale paraliziei, se poate vorbi despre patru elemente separate care, %n majoritatea cazurilor, se combina %ntre ele, duc*nd la o forma finala de paralizie( -otusi, ele pot si trebuie sa fie analizate separat( #ste vorba mai %nt*i de spasticitate, care se caracterizeaza prin %ntepenirea unui membru sau a unei articulatii si prin contractarea musc)ilor( /embrul respectiv poate fi totusi miscat, daca se procedeaza cu bl*ndete si lent( -otusi, daca viteza de miscare creste sau daca apare o presiune brusca, rigiditatea se accentueaza si sporeste gradul de contractare a musc)ilor( "tarea spastica poate fi mai e'act descrisa ca o stare de crampa si de contractie musculara e'trema si permanenta( . doua forma a paraliziei cerebrale, atetoza, se caracterizeaza prin miscari involuntare, adesea rasucite sau spiralate, asemanatoare unduirii plantelor sau viermilor( "pecificitatea formei atactice consta %n miscari e'agerate, care nu&si ating scopul( I reactie de raspuns la un stimul se traduce prin contractii musculare destul de adecvate, dar insuficient compensate de miscarea musc)ilor antagonici( .stfel, miscarea care rezulta 1trece de tinta1( %n sf*rsit, forma rigida a paraliziei cerebrale 24@

18

Referat:Prevenirea i combaterea instalrii deficienelor fizice la elevii din ciclul primar, gimnazial i liceal, metode i mijloace de acionare Profesor Dobre eorge !alentin "coala imnaziala #lena Donici $antacuzino Pucioasa

permite numai miscari de foarte mica amplitudine, impresia generala fiind aceea ca membrele %nt*mpina o rezistenta e'trem de mare( -rebuie remarcat ca nici unul din cele patru tipuri nu se conformeaza strict conceptiei generale de paralizie, care presupune o incapacitate motorie absoluta( "e poate observa totusi ca simptomele paraliziei cerebrale reprezinta forme patologice ale miscarii, %n care miscarea este cel mai adesea distorsionata mai cur*nd datorita unei supra activitati musculare dec*t din cauza lipsei acesteia( 9ncapacitatea totala de a e'ecuta vreo miscare musculara & asa&nu&mita paralizie flasca & este tipica pentru leziunile nervoase periferice de la nivelul maduvei spinarii sau al membrelor, dar ea nu apare %n paralizia cerebrala( $*nd ne ocupam de acesti copii trebuie sa tinem seama de )ipersensibilitatea lor accentuata si sa evitam stimulii senzoriali brusti, intensi si violenti, iar %n cazul copilului suferind de atetoza, stimulii emotionali e'cesivi( %n acest sens au fost elaborate diverse e'ercitii ale pedagogiei curative si fizioterapii speciale, multe din ele lu*nd %n considerare problema separarii capului de procesele motorii ale corpului( .cest procedeu s&a dovedit destul de util copilului mic suferind de paralizie( -otusi, fizioterapia si eurimia curativa, doua dintre cele mai importante terapii, necesita %ndrumari si control medical( =u este %nsa mai putin adevarat ca o abordare generala a problemelor copiilor paralitici ar avea mult de c*stigat daca s&ar %ntelege situatia specifica a copilului respectiv, precum si modul %n care el se percepe pe sine si daca va accepta faptul ca el este prizonierul e'perientei sale senzoriale( Jn alt avantaj curativ decurge din considerarea acelei sensibilitati care ar trebui sa se rezume esentialmente la fata si la cap, dar care se e'tinde asupra %ntregului corp( .tunci c*nd atingem membrele unui copil afectat de paralizie cerebrala, trebuie sa procedam cu tot at*ta delicatete ca atunci c*nd %i atingem fata( >a fel, daca nu ne aflam %n raza lui vizuala, nu&i vom %mpinge niciodata scaunul cu rotile fara a&2 preveni( -rebuie mai %nt*i sa ne facem cunoscuta prezenta si intentiile( /odul de abordaretrebuie sa fie %n general delicat, bl*nd, gradat( %n acest scop, se dovedesc utile e'ercitiile de auto&observare a propriilor miscari %n fata oglinzii( #le permit sensibilitatii senzoriale si miscarii sa se disocieze( Daca privim cu %ntelegere situatia unui copil paralizat, vom observa ca el este nu numai )ipersensibil, dar si lipsit de e'perienta sinelui, aidentitatii sale corporale pe care o persoana sanatoasa o c*stiga prin simtul tactil, prin miscare, prin senzatia de confort si de ec)ilibru( .ceste simturi opereaza %n cea mai mare parte %n imediata apropiere a pragului constient, sau c)iar sub acest prag si sunt cruciale pentru securitatea fizica, gradul de confort si eficienta( %n cazul unui copil paralitic, aceste e'periente fundamentale sunt absente( (enomenul mersului forfecat este deosebit de revelator %n privinta diferentierii functionale %ntre cap si corp( .t*t %n abordarea generala a paraliziei cerebrale la copii, c*t si %n cea educationala, nu trebuie sa uitam ca acesta simte nevoia unei anumite sigurante %n orientarea spatiala si a unui ajutor pentru a putea percepeimaginea propriului corp( -oate acestea se pot realiza %ntr&o mare diversitate de moduri( /ai e'ista o carenta, foarte diferita de paraliziile cerebrale, care poate afecta grav dezvoltarea motorie a copilului( #ste vorba despre hipotonie. #tiologia acestei stari patologice nu este cunoscuta cu precizie, dar pare sa fie si ea, %n multe cazuri, de origine cerebrala( $opilul care sufera de )ipotonie nu&si va ridica capul si nu&si va folosi m*inile si bratele la timpul cuvenit( #l va ram*ne %n pozitia culcat( "e %nt*mpla uneori ca nici atunci c*nd ajunge la v*rsta scolara sa nu se poata ridica %n picioare( .ceasta afectiune se poate combina cu o %nt*rziere %n dezvoltarea generala si situatia poate fi de o gravitate e'trema( Jneori pot fi remarcate simptomele unei usoare spasticitati, dar principalul simptom este total opus spasticitatii si consta %ntr&o atonie musculara, o inertie generala si o lipsa totala de vigoare( %n alte privinte copilul poate parearelativ normal, uneori somnoros si apatic( /odul %n care abordam un copil cu )ipotonie trebuie sa fie complet diferit de cel folosit %n cazul copilului cu paralizie cerebrala( Daca se urmareste dezvoltarea motorie si dezvoltarea generala, atunci va fi nevoie de o stimulare permanenta si destul de intensa( De mare importanta este stimularea frecventa si continua a refle'ului primar al apucarii, c*t si a celui planetar( Jn mijloc util %l 19

Referat:Prevenirea i combaterea instalrii deficienelor fizice la elevii din ciclul primar, gimnazial i liceal, metode i mijloace de acionare Profesor Dobre eorge !alentin "coala imnaziala #lena Donici $antacuzino Pucioasa

reprezinta %n acest caz e'ercitiul prin care copilul este pus sa stea descult pe un bat rotund( $opilul cu )ipotonie nu poate fi ajutat dec*t printr&o stimulare perseverenta att a activitatii motorii, ct si a vorbirii. si %n acest caz, c)ineziterapia trebuie facuta sub control medical( .sadar, %n functie de tipul de deficienta fizica sau psi)omotorie, de v*rsta persoanei respective, de potentialul ei fizic si psi)ic se va proceda la o modalitate sau alta de interventie de tip recuperator( ),89/2: Deficientele fizice sunt definite ca abateri de la normalitate, n forma si functiile fizice ale organismului, care tulbura cresterea normala si dezvoltarea armonioasa a corpului, modifica aspectul exterior, reduc aptitudinile si puterea de adaptare la efortul fizic si diminueaza capacitatea de munca productiva a individului. Deficientele fizice se constituie, deci, ca invaliditati corporale care slabesc puterea si mobilitatea organismului prin modificari patologice e'terioare sau interioare, localizate la nivelul %ntregului corp sau numai la nivelul unor segmente ale sale( $ategoria respectiva de )andicap cuprinde at*t infirmii motorii sau locomotori +de motricitate,, c*t si pe cei care sufera de unele boli permanente - cronice +boli respiratorii, cardiopatiile, diabetul etc(, ce influenteaza negativ capacitatea fizica a individului( 9n aceasta categorie pot fi %ncadrate si persoanele cu afectiuni senzoriale +surzii si orbii,, tin*nd cont de particularitatile lor specifice deosebite( &auzele deficientelor fizice si psi)omotorii se prezinta sub o mare varietate si pot sa afecteze %n grade diferite organismul( Pot fi sistematizate, dupa diferite criterii, %n mai multe categorii( .stfel, dupa un prim criteriu, al originii, cauzele pot fi %mpartite %n interne si e'terne( $auzele interne sunt determinate de procesele de crestere si de dezvoltare, de natura functiilor somatice, organice si psi)ice, iar cauzele externe sunt raportate la conditiile de mediu, de viata si de educatie ale individului( 9n functie decaracterul direct/indirect e'ista cauze cu actiune directa, care intereseaza elementele proprii ale deficientei, si cauzeindirecte, care produc o afectiune sau o deficienta morfologica sau functionala( Crecvent se utilizeaza si criteriul de %mpartire a cauzelor n predispozante (favorizante) si determinante (declansatoare). $auzele favorizante sau predispozante +care pot cauza deficiente fizice, sunt %n legatura cu ereditatea, cu influentele nocive pe care le sufera organismul fatului %n viata intrauterina etc( +actorii determinanti *declansatori$ sunt cei care prin aparitia si actiunea lor determina dezvoltarea deficientelor fizice si psi)omotorii( #i pot actiona n perioada intrauterina, n timpul travaliului sau n perioada copilariei. Deficientele fizice sunt grupate, alaturi de deficientele senzoriale, %n categoria deficientelor somatice sau biologice dupa mai multe criterii: prognosticul +evolutia, deficientei fizice *deficiente neevolutive & statice, fi'ate definitiv, foarte greu de corectat & si deficiente evolutive & care progreseaza sau regreseaza, put*nd fi corectate, %ntr&o proportie mai mare sau mai mica, mai usor sau mai greu,, gravitatea *deficiente fizice usoare, care se pot corecta destul de usor si total & e'(: deficienta cifotica, g*tul%nclinat lateral sau %nainte etc, deficiente de grad mediu %n care sunt %nglobate defectele morfologice si functionale stationare sau cu evolutie lenta, care se corecteaza partial sau ram*n nemodificate & e'(: cifoze, lordoze, deformatii ale abdomenului, toracelui etc( si deficiente accentuate care constau %n modificari patologice ajunse %ntr&un stadiu avansat de evolutie & e'( malformatiile aparatului locomotor,, localizarea si efectele deficientei +deficiente morfologice si deficiente functionale,( .mbele categorii mari de deficiente pot fi sub%mpartite %n functie de %ntinderea si de profunzimea deficientei %n: deficiente globale +generale sau de ansamblu, si deficiente partiale +regionale, segmentare sau locale,( #( !erza clasifica deficientele morfologice globale %n: deficiente de crestere, de nutritie, de atitudine, deficiente ale tegumentelor, ale musculaturii, oaselor sau articulatiilor. . doua categorie de deficiente fizice morfologice sunt deficientele morfologice partiale %n care sunt incluse: deficiente ale capului, ale fetei, 20

Referat:Prevenirea i combaterea instalrii deficienelor fizice la elevii din ciclul primar, gimnazial i liceal, metode i mijloace de acionare Profesor Dobre eorge !alentin "coala imnaziala #lena Donici $antacuzino Pucioasa

deficiente ale gtului, trunchiului/toracelui, ale abdomenului etc( . doua mare clasa de deficiente fizice este reprezentata de deficientele functionale %n care includem: deficienteale aparatului neuromuscular +diferitele forme si grade de paralizii, tulburarile de mers, de ec)ilibru, de ritm, de coordonare a miscarilor, si deficiente ale marilor aparate si functiuni ale organismului +e'( ale aparatului respirator,( %n ce priveste recuperarea deficientelor fizice, trebuie avut %n vedere faptul ca %nainte de a corectaEtrata o deficienta fizica este bine sa prevenim aparitia ei prin masuri de %ngrijire primara si secundara +e'( vaccinari & %mpotriva bolilor transmisibile, asanarea solului, aprovizionarea cu apa, e'amene medicale periodice ale gravidei si copilului, supraveg)erea regimului nutritional etc,, la care se adauga si cele cu caracter tertiar care %mpiedica transformarea unei incapacitati %n )andicap +incluse %n programele de readaptare a copiluluiEadultului cu defiienta,( .tunci c*nd e'ista deja o deficienta motorie +fizica,,demersul corector debuteaza prin evaluarea potentialului psihomotor al copilului, pentru ca ulterior importanta sa fie educatia copilului deficient fizic, implicit si educatia familiei lui. Pe l*nga terapia de tip psihologic +realizata individual sau %n grup & cu grup suportiv,, %n recuperarea deficientilor fizic se apeleaza cu precadere la corectarea deficientei +acolo unde se poate, prin exercitii de gimnastica, fizioterapie, prin "inetoterapie, reflexoterapie, acupunctura etc( 9n cadrul aspectelor de consiliere psi)ologica trebuie sa abordam si problema impactului psihologic al deficientei fizice asupra copilului. #cest impact este diferit, n functie de grupa de vrsta si de tipul handicapului. 9mportante sunt si reactiile copilului la boala si mai ales la durere. )ecuperarea fizica & e'ercitiul fizic & folosita %n scop profilactic, dar mai ales corectiv, influenteaza nu numai forma si structura tesuturilor corpului omenesc, ci ec)ilibreaza concomitent functiile fiecarui organ, realiz*nd o stare de sinergie si de solidaritate functionala( .sadar, %n functie de tipul de deficienta fizica sau psi)omotorie, de v*rsta persoanei respective, de potentialul ei fizic si psi)ic se va proceda la o modalitate sau alta de interventie de tip recuperator( &(-&,P:,-&;,!, ( )eficienta fizica * abatere de la normalitatea corporala +forma si functii,, care afecteaza cresterea si dezvoltarea normala a organismului, modifica aspectul e'terior, reduce puterea de adaptare la efortul fizic, diminu*nd capacitatea de munca a individului( ( Psihomotricitatea N functie comple'a care integreaza si subsumeaza manifestarile motrice si psi)ice ce determina reglarea comportamentului individual, incluz*nd participarea diferitelor procese si functii psi)ice care asigura at*t receptia informatiilor, c*t si e'ecutia adecvata a actului de raspuns( ( $chema corporala N reprezentarea mai mult sau mai putin globala, mai mult sau mai putin stiintifica si diferentiata pe care o are copilul despre propriul sau corp, consider*nd ca ea nu este un dat initial, nici o entitate biologica sau fizica, ci rezultatul unor raporturi adecvate ale individului cu mediul( ( +ateralitatea * cunoasterea de catre individ a celor doua parti ale corpului +st*nga si dreapta,, e'prim*nd inegalitatea functionala a partii drepte sau st*ngi a corpului ca o consecinta a diferentei %n dezvoltare si a repartitiei functiilor %n emisferele cerebrale( #F-#="99 -#IR#-9$# $indromul hiper"inetic ,hiperactiv) "imptomele acestui sindrom +e'asperante si s*c*itoare, sunt produsul unui proces inflamator la nivelul creierului copilului +encefalita,( -opilul hiper"inetic, agitat, violent, se situeaza la polul opus copilului paralitic, %ntepenit, izolat, apatic( !orbirea )iper?ineticului poate fi normala, clara, nein)ibata sau poate fi limitata sau complet absenta( %n mod obisnuit, miscarile ample ale corpului sunt bine dezvoltate, dar se observa o lipsa de coordonare a celor care necesita precizie( "tarile convulsive de tip 1petit mal1 sau crizele de tip epileptiform nu sunt ceva neobisnuit la acest copil( I alta caracteristica prezenta este leganatul, fie el lateral, frontal, %n picioare sau asezat, cu aplecare p*na la pam*nt sau st*nd %n genunc)i si pe coate si izbindu&si fruntea de saltea sau de podea( .desea este prezent un alt simptom ciudat: accelerarea 21

Referat:Prevenirea i combaterea instalrii deficienelor fizice la elevii din ciclul primar, gimnazial i liceal, metode i mijloace de acionare Profesor Dobre eorge !alentin "coala imnaziala #lena Donici $antacuzino Pucioasa

ritmului respirator. "omnul poate fi si el tulburat, asa cum pot aparea si probleme de alimentatie, zbucium fara rost, obiceiuri bizare, capricii alimentare( Oiper?ineticul se distinge, de asemenea, printr&o lipsa de concentrare a atentiei, el put*nd fi usor de distras de la o activitate sau preocupare( /asturbarea se poate prelungi e'cesiv %n tinerete, iar stimularea senzoriala, %mbrac*nd variate forme, ia proportii care depasesc normalul,apropindu&se de obsesie( Desi facultatile intelectuale ale copilului )iper?inetic nu sunt grav afectate, se poate remarca totusi un anumit grad de deteriorare cognitiva( -um lucram cu un copil cu asemenea trasaturi. >a baza educatiei lui trebuie sa stea ideea ca acesta are nevoie de spatiu si de posibilitati reale pentru a&si descarca energia si forta fizica, cu scopul ajutarii altor persoane +fiind motivat de asemenea actiuni,( #ste necesar sa %ntarim la acest copil detasarea si prudenta, sa nu&2 e'punem la foarte multi stimuli, mai ales noi +asadar, metodele educative moderne, bazate pe stimulare intensa, constanta, se dovedesc dezastruoase pentru )iper?inetic,( #l arenevoie de un mediu armonios, care sa& i ofere stabilitate, de situatii bine definite( #sentiale sunt dragostea si grija parinteasca, care trebuie mentinute c)iar si atunci c*nd situatia impune %ndepartarea temporara a copilului( Jn e'ercitiu util si eficient %n lucrul cu copilul )iper?inetic este cel al perceperii formelor " n oglinda" +e': copilul trebuie sa mearga pe un traseu & linie & un numar de pasi %ntr&o directie si apoi trebuie sa refaca forma traseului & ca %n oglinda & %n directia opusa, sau al vorbirii "n oglinda"+cuvinteEpropozitii pronuntate %n ordine fireasca, apoi inversate,(

1!1#!(0)2+!, 2( .>0J .(, .>0J $, #sistenta psihopedagogica si medicala a copilului deficient fizic, #d( Polirom, :;;;( :( 5( 4( 7( @( B( 6( 3( CIMM. $, .(, ndrumar pentru corectarea fizice, #d( Cundatiei 'omnia de /ine, 0ucuresti, :;;:( deficientelor

/JsJ 2(, -.C>.= .(, Terapie educationala integrata, #d( ProOumanitate, "ibiu, 233B( RI0P=#"$J =(, 'eadaptarea copilului handicapai fizic, #d( /edicala, 23B@( !#RM. #( +coord(,, &lemente de psihopedagogia handicapatilor, #d( Jniversitatii 0ucuresti, 233;( !#RM. #(, Psihopedagogie speciala, manual pentru clasa a 0111 a, scoli normale, #d( Didactica si Pedagogica, 0ucuresti, 2336( !#RM. #(, Probleme de defectologie, vol(6, #d( Jniversitatii 0ucuresti, 2366(

!#RM. #(, /etodologii contemporane n domeniul defectologiei si logopediei, #d( Jniversitatii 0ucuresti, 236B( !RPs/.s -(, D.J=-Lp(, /JsJ 9(, 1ntegrarea n comunitate a copiilor cu cerinte educative speciale, #d( /eridiane, 0ucuresti, 23<(

Q#9O" -J(, $a i a2utam, iubindu i, &d. Oumanitas, 0ucuresti, 233:(


22

Referat:Prevenirea i combaterea instalrii deficienelor fizice la elevii din ciclul primar, gimnazial i liceal, metode i mijloace de acionare Profesor Dobre eorge !alentin "coala imnaziala #lena Donici $antacuzino Pucioasa

23