Sunteți pe pagina 1din 2

Caracterizarea Vitoriei Lipan Romanul Baltagul este o capodopera a creatiei sadoveniene.

Inspirat din balada Miorita, cu o actiune mai complexa decat a acesteia, romanul largeste viziunea asupra satului si taranului roman. Vitoria Lipan este persona ul principal al operei, deoarece este prezenta in toate momentele actiunii si polarizeaza in urul ei toate celelalte persona e. Muntenca de la Magura !arcaului, ea traieste viata aspra a oamenilor de la munte, devenind un tip reprezentativ pentru aceasta lume ar"aica. #entru caracterizarea ei, autorul $oloseste o diversitate de procedee artistice% direct, prin descriere, prin parerea celorlalte persona e sau indirect prin $apte, prin atitudine, prin relatia cu celelalte persona e sau prin $elul de a vorbi. #ortretul $izic, realizat in expozitiune, surprinde elemente ce in$atiseaza $rumusetea $izica, dar si trairea interioara a eroinei% avea oc"ii caprui, aprigi si inca tineri, ce cautau zari necunoscute. In$atisarea $izica prezinta ingri orarea $emeii pentru intarzierea sotului ei plecat la &orna sa cumpere oi. #ortretul moral este cel al unui persona exponential care sintetizeaza trasaturile omului simplu. 'a este o $emeie "arnica si priceputa, care stie a aiba gri a de gospodarie in timp ce sotul ei este plecat. Inainte de a porni in cautarea lui, ea oranduieste totul cu o exactitate demna de invidiat. Mai intai, vinde produsele si duce peste noapte banii la preot pentru a nu $i pradata. (iind constienta de pericolele care ii pandesc pe drum, Vitoria ii $ace un baltag lui )"eorg"ita, pe care preotul il s$inteste, iar pentru sine ia pusca pe care sa o $oloseasca in caz de nevoie. Vitoria este o $emeie credincioasa si respecta cu s$intenie datinile si obiceiurile stramosesti.. Inainte de a pleca, $emeia cere s$atul parintelui &aniil, merge la manastirea Bistrita unde se roaga la icoana *$intei +na, tine post paisprezece zile, se spovedeste, se impartaseste si $ace daruri bisericii. In popasurile de la (arcasa, Borca sau de la Cruci, Vitoria respecta ceremoniile la care asista. In acelasi timp, ea reuseste sa,si pastreze su$letul curat si sa,si ascunda durerile si $ramantarile personale, inc"inand un pa"ar in cinstea mirilor. Vitoria Lipan este o $emeie superstitioasa, deoarece ea crede in vise si in semne rau prevestitoare cu privire la soarta lui -ec"i$or. +st$el, cel dintai vis care a impuns,o si a tulburat,o il arata pe sotul ei calare cu spatele intors catre ea. +ltadata l,a visat rau, trecand calare o apa neagra. (emeia intelege in egala masura si semnele naturii. 'a stie ca se sc"imba vremea deoarece dumbravencile zboara in carduri sub soare. 'roina este inzestrata cu o inteligenta diabolica, pe care si,o mani$esta intr,o diversitate de impre urari. #e tot parcursul drumului, Vitoria da dovada de istetime, ascultand si culegand in$ormatii de la cei care l,au cunoscut pe sotul ei. 'a dovedeste o mare pricepere in desci$rarea su$letului oamenilor% 'u te cetesc pe tine, macar ca nu stiu carte sau toate pe lumea asta arata ceva. Cu toate greutatile intampinate in drumul sau si in investigatiile $acute, Vitoria dovedeste tenacitate, darzenie si vointa, deoarece nu se linisteste pana nu descopera adevarul. *pirit ustitiar, Vitoria regizeaza magistral in scena demascarii vinovatilor la praznicul de inmormantare. Cu o logica impecabila, prin vorbe intepatoare si aluzive, ea ii constringe pe $aptasii crimei sa marturiseasca adevarul. &atoria $ata de barbatul ucis

$usese implinita cu muc"ia baltagului in $runte asupra ucigasului de catre )"eorg"ita. #entru Vitoria, datoria crestineasca se a$la inainte de toate. &atina inmormantarii si pedepsirea ucigasilor vin dintr,o etica stravec"e a poporului% cine ucide om nu se poate sa scape de pedeapsa &umnezeiasca. Vitoria Lipan ii uimeste pe cei din urul sau prin insusirile sale deosebite si de aceea celelalte persona e isi exprima punctul de vedere apreciindu,i calitatile. )"eorg"ita gandeste cu uimire mama asta trebuie sa $ie $ermecatoare, cunoaste gandul omului. La randul sau, Calistrat Bogza este la $el de uimit de exactitatea cu care Vitoria a reconstituit totul. &e aceea, $iind pe moarte, el isi recunoaste $apta% *is a se stie ca a $ost intocmai cum a aratat $emeia mortului. La s$arsitul romanului, dupa inc"eierea praznicului, Vitoria si )"eorg"ita isi reiau problemele vietii cotidiene. Vitoria este un persona complex, contradictoriu si viu ca insasi viata.