Sunteți pe pagina 1din 53

0 Multumiri Maicii Evghenia si colegilor Adascalite Stefan, Lazar Ioan, Barbuta Valentin si Alex Baciu

Spiritualitatea i libertatea sufletului


Suflet - substan ! fin!, imaterial! ca ra unea "i libertatea-este s#irit$ Spiritualitatea sufletului- nu treb$ %n"eles c! sufletul ar fi li#sit de orice con inut, ci el are o anumit! consisten !& Ch.Richet %n lucrarea Traite de metaphisique'- face o analogie cu ecto#lasma mediilor din ex#erien ele s#irituale$(ac! n-ar avea o oarecare consisten !, atunci n-am #utea conce#e cum ia sufletul contact cu materia fa ! de care trebuie sa aib! un #unct de atingeresub forme oarecare$ Acest #unct de vedere %l sus ine "i metafizica s#iritual! "i de teologii cre"tini)*ertulian-vb$de o moarte a materiei s#irituale, Lactan iu, +er$Augustin "i Sf$ ,rigorie de -azianz.$Aceast! consisten ! s#iritual! este singura form! #ersonal! "i individual! a s#iritului$ -efiind ceva material, deci care s! aibe dimensiuni "i s! ocu#e un loc %n s#a iu nu se mai pune problema unde este sediul sufletului n trup$ (u#! cum admite Biserica substan a sufletului este r!s#/ndit! %n tot tru#ul "i legat! intim de ea& ea este cauza tuturor fenomenelor vitale$ Dovezi raionale despre spritualitatea sufletului: 0$ 1on"tiin a de sine a fiec!ruia dintre noi ne s#une c! %n tru#ul nostru se afl! un #rinci#iu s#iritual c!ruia i se datore"te fa#tul con"tiin ei cu toate tr!s!turile sale caracteristice$(ac! sufletul ar fi material, atunci nu s-ar #utea ex#lica #utin a de a se face #e sine %nsu"i obiectul cuget!rii sale- materia nu cuget! "i nu #oate reflecta asu#ra sa %ns!"i$23 unitatea sufletului este o condi ie nea#!rat! a s#iritualit! ii lui, c!ci fiind sim#lu "i necom#us, sufletul nu #oate avea #!r i nici %n natura lui nici %n manifestarea lui$ 4$ Activitatea sufletului inde#endent! "i autonom!- const! %n fa#tul c! sufletul o#ereaz! cu idei "i cu no iuni a#arte de cele ale tru#ului$)ex$de no iune5 ideea de Dumnezeu, de nemurire, libertate 23 atest! natura s#iritual!. 6$ Identitatea universal!, %n s#a iu "i %n tim# a activit! ii suflete"ti- %n tot tim#ul, #e tot #!m/ntul sufletul omului a fost fr!m/ntat de acelea"i #robleme$2 #robleme 0

4 ale destinului, #robl$ontologice, ale cosmologiei, ale existen ei "$a 23 unitatea absolut! a sufletului uman, identitatea modului de g/ndire, sim ire "i voire$Acest fa#t dovede"te existen a unui #rinci#iu ide#endent de contingen ele tru#e"ti "i mai #resus de limitele de tim# "i s#a iu$ 7$ 8 dovad! a s#iritualit! ii sufletului o constituie libertatea actelor sale$ Aceast! #roblem!, dac! omul e liber #rin voin a sa, a #reocu#at necontenit

mintea omului$Astfel s-au emis 4 i#oteze5 a$ negarea libertii i a determinismului- aceasta duce la afirma ia5 omul e su#us legilor necesare ale materiei$(e aici vine insinuarea c! libertatea voin ei contrazice legea cauzalit! ii, luat! la %n elesul de lege a necesit! ii$(ar libertatea nu-i numai com#atibil! cu legea cuzalitii, din contr! o %ntrege"te, c!ci decizia voin ei nu se #roduce f!r! cauz!, dar o cauz! ac ioneaz! #e baza de motive "i %n mod liber$ 1auza aceasta st! %n eul care care voie"te$ Determinismul se #rovoac! bucuros de legea conserv!rii energiei, #retinz/nd c! libertatea voin ei ar interzice energiei$(u#! conce# ia determinist!, nu exist! nic!ieri o crea ie nou! ci toate #rogresele sunt numai transformarea unei energii de9a existente$8ri libertatea )s#un determini"tii. e identic! cu ru#erea "irului cauzal natural$ Acest fa#t este fals, deoarece %n actele libere voin a nu introduce nici un sur#lus de energie nou! ci transform! %n mi"care energia existent!$ 8 alt! obiec iune adus! libert! ii voin ei este aceea a determinismului psihologic, care sus ine c! actele libere sunt rezultatul biruin ei motivului celui mai #uternic$Aceasta determin! %ntotdeauna voin a %nc/t libertaea este doar o iluzie$ Motivul cel mai #uternic nu are eficacitate dec/t %n m!sura %n care intr! %n #arte integrant! %n st!rile eului nostru$(etermini"tii sus in c! toate fenomenele zilnice)crime, c!s!torii,na"teri, sinucideri. se desf!"oar! du#! legi analoage care st!#/nesc lumea material!$ Statistica moral!, %ns!, nu #oate dovedi nimic %m#otriva libert! ii voin ei$Ea dovede"te cel mult uniformitatea sufletului omenesc$ b$afirmarea libertii i indeterminismului-avem urm!toarele argumente5 Argumentul metafizic-el se bazeaz! #e #rinci#iul invederat, c! voin a nu #oate fi silit! s! voiasc! ceea ce ra iunea nu #rezint! c! e necesar$:a iunea "i libertatea se condi ioneaz! reci#roc$8mul este liber #entru c! are ra iune$Voin a nu #oate r/vni nimic #este cadrele re#rezent!rilor furnizate de ra iune$ 4

6 Argumentul psihologic- este cel mai #uternic$Actul voluntar este %nso it de sentimentul sau con"tiin a libert! ii$;rezen a acestui fa#t %n ex#erien a interioar! a insului e indiscutabil!$Bergson s#unea5 <Eul infailibil %n constat!ri imediate se simte liber "i declar! acest lucru$8ri nu %nca#e nicio %ndoial! c! noi ne sim im liberi$$$sentimentul libert! ii e concrescut cu %ns!"i fiin a noastr! %n a"a m!sur! %nc/t nici eforturile cele mai severe nu-s %n stare s!-l distrug!$' Argumentul moral-se bazeaz! #e fa#tul #rimordial al unei ordini morale %n lume$Aceasta #resu#une "i #retinde libertatea, fiind dou! no iuni corelate$ Libertatea este condi ia fundamental! a #osibilit! ilor fenomenelor morale$ 8rdinea "i legea moral! sunt absolut necesare "i f!r! ele via a omeneasc! este im#osibil!$*oate no iunile morale stau "i cad odat! cu libertatea$ 8bliga ia moral! f!r! libertate este absurd!$ Argumentul istoric- se bazeaz! #e consensul general al neamului omenesc %ntreg %n recunoa"terea "i m!rturisirea cu convingere a existen ei libert! ii voin ei$*o i oamenii care nu sunt st!#/ni i de anumite #re9udec! i au cea mai #uternic! convingere des#re existen a libert! ii voin ei$ 8menirea de #e %ntreg #!m/ntul se simte liber!$Darwinitii sunt cei care neag! convingerea %ntregii lumii des#re existen a libert! ii$Ace"tia sunt datori s! ex#lice cauzele unei a"a de generale gre"eli$8ri ei nu sunt %n stare s! fac! acest lucru$=n baza teoriilor de mai sus se #oate concluziona c! libertatea voinei omeneti este o realitate indiscutabil.

Despre nemurirea sufletului.Argumente


;roblema nemuririi este o chestiune fundamental! #entru orice religie "i %n s#ecial #entru cre"tinism, c!ci de ea este legat! "i #e ea se %ntemeiaz! dogma %nvierii din mor i "i existen a unei vie i viitoare$(easemenea #roblema nemuririi sufletului constituie centrul %ntregii antro#ologii cre"tine$ 1e este nemurirea sufletului %n conce# ia s#iritualismului cre"tin> ;entru un r!s#uns adecvat trebuie s! se cunoasc! c! sunt dou! ti#uri de nemuriri5 de la natur- este cel mai nobil "i const! %n #osesiunea existen ei %n mod absolut, de la sine )ens a se.$Aceast! nemurie este #ro#rie numai lui (umnezeu ?nemurire %n sens absolut& prin natur-%i revine unei fiin e a c!rei natur! este %n a"a fel %nc/t odat! adus! la existen ! ea trebuie s! existe #entru totdeauna$Acest ti# de nemurire este atribuit sufletului 6

7 omenesc$Sufletul omenesc nu are nemurirea absolut! ci este o existen ! relativ! sau #ar ial!$Astfel, nemurirea sufletului este su#ravie uirea lui du#! des#!r irea de tru#$Aceast! su#ravie uire const! %n continuarea vie ii sale #ro#rii, s#irituale, %n #!strarea facult! ilor s#irituale #recum "i a identit! ii$ 8 astfel de nemurie contrasteaz! cu nemurirea %n sens #ozitivist)amintirea b!rba ilor mari, "i #!strarea amintirilor mor in o#erele cele mai de seam!.$ -emurirea cre"tin! st! %n contradic ie "i cu nemurirea %n sens #anteist)f!c/nd #arte din marele tot noi nu murim niciodat! ci ne re%ntoarcem de unde am #lecat.$-emurirea cre"tin! st! %n contradic ie, dealtfel, "i cu nemurirea %n sens materialist)omul nu se #ierde ci exist! sub forma #!rticelelor materiaele %n care se descom#une.$ Argumentele privind nemurirea sufletului5 I.Argumentul ontologic sau metafizic- #leac! de la natura s#iritului omenesc "i deduce %n mod a#rioric dintr-%nsa nemurirea sufletului$ =l afl!m %nc! la Pitagora care ex#une #entru #rima dat! teoria metempsihozei %n lucrarea sa <;haedon' dar %n teoria sa des#re #reexisten a sufletelor "i des#re metem#sihoz! el se de#!rteaz! de concluziile cre"tine$ Acest argument este sus inut de 1icero, Marcu Aureliu$ -emurirea sufletului decurge firesc din natura lui-s#iritualitatea$ Sufletul nu cu#rinde %n sine niciun #rinci#iu constitutiv, nu cu#rinde substan e, nu se com#une din atomi sau #rinci#ii fizice$(e unde rezult! c! #rin natura sa sufletul nu e su#us diviziunii "i nici descom#unerii$ =n ordinea naturii o fiin ! #oate fi distrus! %n dou! feluri5- #rin diviziune si #rin nimicire)ex5 un obuz face ex#lozii, iar #!r ile com#onente sunt %m#r!"tiate #rin descom#unere.- %ns! ca o for ! s#irtual! sufletul nu #oate fi nimicit$ -ici for a creat! nu #oate fi nimicit!-acest fa#t este sus inut "i de materiali"ti care s#un c! doar agen ii din cosmosul aflat %n continu! mi"care sunt distru"i, #e c/nd leg!turile sau for ele legate %ntre ele r!m/n$ +ilosofia a afirmat, c! singura %n m!sur!, care #oate sa duc! la existen ! lucrurile sau la neexisten ! este divinitatea, sau for a creatoare$ -umai (umnezeu #oate nimici sufletul, deoarece El =nsu"i L-a creat$(ar aceast! #utere este re inut! de celelalte %nsu"iri divine)iubirea, dre#tatea, atot%n ele#ciunea.$ -u ar fi fost %n eles actul cre!rii sufletului ca substan ! s#iritual!, dac! du#! moartea biologica ar fi urmat nimicirea lui$ 7

@ ;laton consider! sufletul #rin nemurire #oate deveni absolut, c!ci el e cobor/t din lumea #rototi#urilor sau a ideilor universale$Aces fa#t este fals c!ci #rin fa#tul c! nemurirea lui nu-i absolut!, nici sufletul nu #oate fi #reexistent sau absolut$ Moartea tru#ului nu im#lic! "i moartea sufletului, c!ci sufletul nu este legat de tru#, el are o existen ! inde#endent! de tru#$ ergson face o com#ara ie %n acest sens5 dup cum putrezirea unui cui de care atrn o hain nu duce la dispariia acesteia aa si sufletul n raport cu trupul.Sufletul are o existen ! ce transcende tru#ul, iar du#! moartea biologic! sufletul %"i continu! aceast! existen !$ Bolile tru#e"ti macin! doar tru#ul, dar sufletul se #!streaz! integru #rin natura sa s#iritul!$ (ac! Sf$ Scri#tur! vorbe"te uneori des#re moartea sufletului, dar aces lucru nu trebuie luat ad literam$ Moartea sufleteasc! aici are %n elesul de nefericirea #!c!to"ilor ca o consecin ! a %nde#!rt!rii lor de (umnezeu$ !ormularea silogistic a acestui argument: 0$Sufletul este o substan ! imaterial!, sim#l!, necom#us! "i s#iritual!$ 4$*ot ceea ce este imaterial, necom#us "i s#iritual este nemuritor$ 6$ Sufletul este o substan ! nemuritoare$ II. Argumentul teleologic- #orne"te de la as#ira iile fundamentale ale sufletului omenesc, care duc la concluzia nemuririi$*oate aceste as#ira ii fundamentale sunt n!zuin a ne%ncetat! de a cunoa"te #e de#lin tainele naturii, misterul existen ei noastre$ *endin ele sufletului omenesc reflect! natura sa intim!$ (orin a natural! nu #oate fi zadarnic!, de unde rezult! c! "i as#ira iile suflete"ti trebuie s!-"i g!seasc! %m#linirea cuvenit!$ Aceste as#ira ii nu sunt %nc! satisf!cute %n via a #!m/nteasc!5 a.1/t #rive"te n!zin ele omului de a cunoa"te tainele naturii "i misterul existen ei sale trebuie s! se afirme c!5 ceea ce cunoa"tem noi este o #ic!tur! de a#! fa ! de un ocean, c!ci cu c/t vrem s! desco#erim o tain! cu at/t se dezvolt! alte taine mai grele de #!truns$ Suntem %nc! foarte de#arte de a "ti totul$Acest fa#t la f!cut #e Socrate s! exclame5 <"tiu c! nu "tiu nimic$' b.La fel stau lucrurile "i %n #rivin a des!v/r"irii morale, as#ira ia s#re des!v/r"irea moral! %nt/m#in! greut! i "i #iedici mari, uneori de ne%ntrecut, care nu %ng!duie dec/t o des!v/r"ire cu totul relativ!$Sf. Ap. Pavel care s-a a#ro#iat tot mai mult de culmea des!v/r"irii a exclamat5 <#!c!tos om ce sunt, c!c nu fac binele #e care %l voiesc, ci r!ul #e

A care nu-l voiesc acela %l fac$' 1ea mai bun! dovad! %n acest sens este dis#ro#or ia dintre realiz!rile tehnice ale "tiin ei "i #rogresul moral, numit mai degrab! re resul moral. c.+uga du#! fericire este general! "i necontenit!$ -u exist! om care s! nu alerge tot tim#ul vie ii sale du#! fericire$-u este sete mai #uternic! "i mai ne#otolit! dec/t setea du#! fericire$ +ericirea a fost definit! ca fiind ade!rata fata mor ana a existen ei noastre #!m/nte"ti, caci ea nu #oate fi atins!$ S-a afirmat c! tre#tat #rogresul civilaza iei "i a culturii #ot sa-l duc! #e om la fericire$Acest fa#t este o iluzie c!ci #rogresul e de#!"it necontenit de #rogres, necesit! ile devin den ce %n ce mai #reten ioase$A#oi #rogresul nu merge %ntotdeauna %n linie ascendent! ci e urmat uneori "i de regres$-ici obiec ia umanitarismului cf$ c!reia fericirea nu trebuie c!utat! dec/t %n satisfacerea con"tiin e #ro#rii nu este %ntemeiat!$ (e obiceii marii binef!c!tori a oamenilor au murit neferici i, sau ne%m#lini i$ ossuet s#une5 <*/r/m #/n! la morm/nt lungul lan al a#aren elor noastre am!gite, fiindc! n!d!9duim necontenit, este un semn sigur c! nu suntem la locul nostru unde #utem avea ceva din ce dorim, ci trebuie un alt loc, o alt! via ! %n care #utem s! #osed!m aceste as#ira ii fundamentale ale sufletului omenesc'$ !ormularea silogistic a acestui argument: 1$Sufletul tinde necontenit s#re cunoa"tere, des!v%r"ire moral! "i fericire$ $=n via a #!m/nteasc! sufletul nu #oate ating! de#lin acestea$ !$ *rebuie s! existe o via a %n care sufletul va su#ravie ui #entru cunoa"terea de#lin!$ III. Argumentul moral- #orne"te de la existen a ordinii morale "i deduce din aceasta %n mod, a#rioric, nemurirea sufletului$ Exist! %n lume o ordine moral! av/nd la baz! o lege moral! care oblig! #e om s! fac! binele "i s! evite r!ul, f!r! urmarea vreunei r!s#l! i sau #ede#se$ Sim ul dre#t! ii #e care se %ntemeieaz! ordinea social! ideal!, cere ca natural "i 9ust, ca %ntre bine "i fericirea unui ins s! existe o #ro#or ie cores#unz!toare, sau ca binele s! fie r!s#l!tit, iar r!ul #ede#sit$ =n realitate aceast! #ro#or ie nu exist! #retutindeni$=n via a aceasta r!s#lata nu-i distribuit! a"a cum cere sim ul dre#t! ii, c!ci de cele mai multe ori se %nt/m#l! ca virtutea s! fei #ede#sit!, iar r!ul s! fie r!s#l!tit$(e multe ori s-a constatat c! #edea#sa este invers #ro#or ional! cu m!rimea vinei$+iin a omeneasc! #ostuleaz! menirea "i existen a altei vie i, %n care fa#tele omului sunt r!s#l!tite du#! dre#tate$Aceast! via ! este via a de veci$ ". #ugo avea s! m!rturiseasc!5 eu cred

B profund n aceast lume mai bun i declar aici c este si urana suprem a raiunii mele, cum este suprema bucurie a inimii mele." 1icero lu/nd atitudine %m#otriva celor care %"i #uneau %ntrebarea cum poate s triasc sufletul desprit de trup le s#une5 <#amenii care nu nele cum poate e$ista sufletul desprit de trup, nele ei mai bine cum locuiete el n corp i d !ia%" -emurirea sufletului este un postulat al ordinii morale i mai mult dec"t at"t, este o condiie neaprat pentru e#istena moralitii.+!r! o credin ! %n nemurirea sufletului "i %ntr-o r!s#lat! viitoare, nu #oate exista o moralitate adev!rat!$ (u#! conce# ia cre"tin!, cu ideea nemuririi sufletului st! %n str/ns! leg!tur! "i credn a %n %nvierea tru#ului$ :a#ortul dintre treu# "i suflet este foarte str/ns "i intim %n cursul vie ii #!m/nte"ti$*ru#ul este fa#tul care conlucreaz! cu sufletul la s!v/r"irea tuturor fa#telor omului, de aceea este 9ust "i natural ca el s! #rimeasc! r!s#lata sau #edea#sa %m#reun! cu sufletul$ =n acest sens (umnezeu, %n atot"tiin a Sa a hot!r/t %nvierea tru#urilor$ 1! nemurirea sufletului este o condi ie nea#!rat! a sanc iunii morale, e un adev!r confirmat "i de filosofie$Platon s#unea c! #ede#sirea r!ului "i re#rimarea lui este #osibil! numai #rin nemurirea sufletului "i #rin existen a unei vie i viitoare$$ant , creatorul unei morale autonome, #ostuleaz! #entru realizarea binelui at/t nemurirea sufletului, c/t "i #entru o via ! viitoare$El d! argumentul moral #entru nemurirea sufletului, s#un/nd c realizarea binelui moral poaate fi ntlnit numai ntr&un pro res care mer e la infinit, adic sub presupunerea a unie e$istene care mer e la infinit, care se numete nemurirea sufletului. !ormularea silogistic a acestui argument: 1. =n via a #!m/nteasc! nu exist! o r!s#lat! "i #edea#s! divin!$ .8rdinea moral! cere o r!s#lat! #entru bine "i o #edea#s! #entru r!u$ !. ;rin urmare trebuie s! existe o alt! via ! du#! moartea tru#ului %n care sufletul va fi nemuritor #entru a #rimi r!s#lata sau #edea#sa$ I$. Argumentul istoric-#orne"te de la universalitatea credin ei %n nemurirea sufletului "i dedce aceasta %n mod a#osterioric ve"nicia lui$ 1a "i credn a %n (umnezeu, tot astfel "i credin a %n nemurirea sufletului se %nt/lne"te la toate #o#oarele din toate tim#urile "i din toate locurile$Aceast! credin ! e %nvederat! ma ales de obiceiurile de la %nmorm/ntare "i de cultul mor ilor$-u exist! #o#or B

E vechi sau nou , care s! nu dea o cinstire deosebit! tru#urilor celor r!#osa i):itualuri de %nmorm/ntare, locurile %n care a9ung sufletele "$a$-b!ga i "i voi de #e la I:$. (intre toate sufletele create, s#unea un g/nditor, omul singur adn! cenu"a semenului s!u "i-i #oart! res#ect$8mul res#ect! cenu"a str!mo"ilor no"tri #entru c! un glas tainic este cel care consacr! cultul mor ilor la toate #o#oarele$ ;o#oarele au %n con"tiin a lor c! somnul nu ine mult "i c! moartea nu-i dec/t o glorioas! schimbare la fa !$(e asemenea credin a %n existen a s#iritelor #rin #!duri, sa alte locuri de genul asta, su#ersti iile des#re strigoi, vam#iri, %"i au ob/r"ie %n credin a %n nemurirea sufletului$ (e credin a "i nemurirea sufletului n-a fost li#sit nici omul #reistoric$=n diferitele situa ii#reistorice s-au g!sit numeroase schelete %nmorm/ntate, ceea ce dovede"te c! omul #eistoric %ngro#a cadavrele "i #ractica un cult al mor ilor23 credin a %n nemurirea sufletului$ 1ontrarii credin ei %n nemurirea sufletului au ridicat obiec iunea5 con inutul ideii de nemurire e foarte divers la felurite #o#oare, deci aceast! idee de nemurire e f$ divers la felurite #o#oare, este rezultatul doar unui subiectivism al fanteziei #o#oarelor$Acest lucru este fals, #entru c! individualitatea unui #o#or de#inde "i de forma credin ei sale %n nemurirea sufletului$ (ac! nemurirea sufletului ar fi o fic iune, cum de o au toate #o#oarele$ Cnii etnografi, au c!utat s! ex#lice #e cale natural! aceast! credin ! %n nemuirea sufletului, afirm/nd c! aceasta s-a n!scut din visurile omului #rimitiv$ Di acest lucreu este fals, #entru c! dac! n-ar fi existat credin a %n nemurirea sufletului, atunci #rimitivii nu ar ma fi avut visuri cu sufletele str!mo"ilor lor$ !ormularea silogistic a acestui argument: 1$ La toate #o#oarele "i toate locurile esist! credin a %n nemurirea sufletului$ $Aceast! credin ! nu #oate fi niciun #rodus subiectiv "i noco o fic iune$ !. (eci sufletul trebuie s! fie nemuritor$

Despre e#istena uman-combaterea e#istenialismului


(atorit! #ozi iei sale #sihofizice, omul ocu#! o #ozi ie exce# ional! %n cosmos, %"i desf!"oar! existen a #e #lanul a dou! lumi- lumea naturii, %n general "i lumea s#iritului$ 8mul este un microcosmos, adic! un rezumat "i o re#rezentare %n mic a lumii mari$+izic este legat #rin tru#, iar de lumea s#iritual! #rin #rinci#iul s!u s#iritual$8mul se E

J deosebe"te %n esen ! de animal ceea ce ne %ndre#t! e"te s! s#unem c! %n cadrul cosmosului omul constituie o categorie a#arte de existen !$ =n slu9ba acestei destina ii s#eciale stau manifest!rile su#erioare ale sufletului care-l ridic! #e om #e un #lan de via ! deosebit de via a #!m/nteasc!$ ;rin suflet omul se une"te cu (umnezeu, cu 1reatorul S!u$As#ira iile fundamentale ale sufletului omenesc stau %ntr-o trancenden ! a omului, %ntr-o continu! #utere de de#!"ire$1u #rivire al existen a omului "i menirea sa a a#!rut teoria e$istenialismului care contravine teoriei idealismului$ :e#rezentan i5 Soren FirGegaard, Heidegger, Farl Ias#eres,Eberhard$ =ntemeietorul aceste filozofii existen ialiste este filozoful Soren

$ir%egaard$1eea ce l-a scandalizat #e acesta a fost titanismul filozofiei idealiste, care a mers cu %ncrederea ei nebun! %n ra iunea omeneasc! #/n! acolo %nc/t sa atribuie s#iritului uman #osibilit! i creatoare absolute$ -esocotind realitatea existen ei omene"ti, idealismul r!#e"te libert! ii insului seriozitatea ei ultm!, negli9/nd nu numai con"tiin a vinei "i a #!catului c "i im#ortan a mor ii$FirGegaard o#une g/ndirii s#eculative ale lui Hegel o g/ndire existen ial!, o g/ndire la care #artici#! %ntreaga #ersonalitae a omului, %ntreaga fiin ! "i nu numai a omului$Soren F$ crede c! singura menire a omului este aceea de a exista %n fa a lui (umnezeu- <a tr!i %n #asiune'$ Adev!rul n-are nicio valuare dec/t dac! este tr!it %n via a #ersonal! a insului$ &u cunoaterea fundamenteaz e'istena( ci cunoaterea depinde de e'isten.=n destinul tragic al contrazic iei, omul nu #oate ie"i dec/t #rin credin !, ca forma cea mai %nalt! a filosofiei existen iale$Existen ialismul lui FirGegaard este unul cre"tin, %n care omul se reg!se"te %n ra#orturi fundamentale cu (umnezeu "i ex#rim! aceste ra#orturi %n ra#orturile sale cu lumea$Existen a #rivit! astfeleste existen a %nc!rcat! cu o r!s#undere absolut! %n fa a lui (umnezeu Existen ialismul lui #eidegger este total diferit de cel al lui FirGegaard$ El #leac! de la #rinci#iul c! %n m!rginirea omului se #oate lumina #roblema existen ei$ A filosofa %n conce# ia lui Heidegger %nseamn! a #une %ntrebarea <ce este omul>' (u#! Heidegger constitu ia fundamental! a existen ei omene"ti este <a fi %n lume', adic! existen a uman! este legat! de lumea %n care este$1u alte cuvinte omul nu este dec/t o existen ! real! %n tim# "i %n s#a iu$El se g!se"te %n lume caom, ca un dat asemeni celorlalte obiecte , el este astfel aruncat %n tim#, angrenat %n realitatea "i m!rginirea lumii, J

0K din care nu exist! nicio #osibilitate de evadare$ Existen a omului este o existen ! s#re moarte, adic! o existen ! ce nu de#!"e"te marginile tim#ului "i ale istoriei$ Existen a e tim# ceea ce %nseamn! c! temeiul fundamental al existen ei omene"ti %l constituie tim#ul$ 1el!lalt re#rezentant Farl Ias#er ? s#une c! existen a omului nu revine la sine, "i nu se realizeaz! dec/t %n m!sura %n care aceasta se afl! %n fa a transcenden ei, adic! %n comunicare cu alt! existen !$ Existen a nu-i nicio existen ! natural!, dar nicio existen ! ideal! a s#iritului$existen a este #osibilitate "i realitate$ (ar aceast! transcenden ! nu este %n eleas! %n mod cre"tin, ci %l #rive"te #e (umnezeu ca fiind izolat de lume, ascuns %n ve"nica "i nem!rginita Lui de#!rtare$=ntre cre"tinism si conce# ia lui Farl Ias#er se afl! o deosebire de esen !$(u#! el omul nu #oate conta dec/t #rin #ro#riile lui #uteri$(e aceea religia de care vb el este un fel de via ! care nu are ob/r"ia %n revela ie$ :eligia existen ial! "i cea cre"tin! se exclud$ Marele nea9uns al filosofiei lui #eidegger este acela c! nu #oate oferi o viziune etica$A#oi, frica de care vb el nu #oate fi frica con"tiin ei ci e frica unui eu #rins %n izolarea sa$(ezn!de9dea %"i are rezolvarea #rin %ntoarcerea la Absolut, care este (umnezeu "i nu o revenire la sine$,ri9a de care vorbe"te Heidegger nu este altceva dec/t tragica resemnare, exilul %n neant$ Adev!rata revenire a omului este numai #rin dezvoltarea #ersonalit! ii sale %n (umnezeu unde va g!si "i fericirea #rin iubire$

%aportul dintre g"ndire i e#isten


)*ndirea-este o#era ia intelectual! ce tinde s#re cunoa"terea realit! ii$Efortul ei const! %n n!zuin a de a stabilic/t mai multe "i mai adecvate cuno"tin e des#re univers$ +'istena-este realitatea %n general, adic! tot ceea ce exist! ca atare)univers, cosmos, lume$. Scopul g*ndirii este de a cuprinde e'istena ,n general.omul este m/nat de o tendin ! nest!#/nit! s#re g/ndire, c!ci el vrea s! cunoasc! adev!rul$Existen a este obiectul g/ndirii$=ntre g/ndire "i existen ! este o leg!tur! fundamental!$,ndirea tinde s#re un obiect, s#re o existen ! A defini raportul dintre g*ndire i realitate ,nseamn a rspunde la ,ntrebrile: -eea ce g*ndesc eu corespunde cu realitatea. )*ndirea falsific sau red realitatea. :!s#unsul la aceste %ntreb!ri o d! %n elegera ca#acit! ii g/ndirii care e diferit! de g/ndirea 0K

00 divin!)g$divin! se g/nde"te #e sine, obiectul este %n ea %ns!"i.$Sistemul %ntreg concret dn g/ndirea divin! devine crea ie23 creaia din nimic$=ntreaga creatie este o %ntruchi#are a g/ndirii divine$Intelectul divin este izvorul si m!sura adev!rului$ -atura g/ndirii umane este total diferit! de cea divin!$ Ea %i are izvorul %n afar! de ea& e discursiv!, analitic!, trece de la o idee la alta, e "i conce#tual!$,/ndirea uman! nu #roduce realul, nu-l creaz!, ci numai %l cunoa"te$ *eorii cu #rivire la ra#ortul dintre g/ndire "i existen !5 a$*eorii absolutiste care afirm! c! exist! cuno"tin universale "i generale mai #resus de contingentele efemere ale adev!rului b$*eorii relativiste, care afirm! c! toate cuno"tin ele care sunt %n func ie de tim# "i de s#a iu au o valabilitate restr/ns!$

&%. &%'(. )I*'+A, S-%./, 0,'+'1IA (/)DA2,)0A+3 '%0'D'43 %'2-),AS*3 &roblem antropologic 8mul este %nzestrat cu suflet nemuritor "i datorit! acestui fa#t #utem vorbi des#re religie "i %m#linirea intei finale a omului5 m/ntuirea$ )atur omului. 0rupul i sufletul. -atura2 fiin a sau substan a unei existen e cu #rivire la via ! "i activitatea ei, ca o r!d!cin! "i baz! a %ntregii sale vie i& 2 esen a s! fundamental!& L2 #uterile "i #ro#riet! ile sale de ac iune cerute #entru a o constitui etic "i integral& 2 ) la om. fiin a omului, a#titudinile sale esen iale$ &reri5 a. (ualism anthro#ologic5 omul const! din -tru# material -suflet s#iritual )s#iritual 2 #urt!tor al fct$ #sihice 2 s#iritualism #sihologic .& b. Monism anthro#ologic5 omul const! dintr-o singur! substan !5 0. Materialism5 omul const! numai din materie )ea #roduce fen$ ;sihice.& 00

04 4. S#iritualism5 s#irit) are "i o form! cor#oral!, tru#ul doar a##arent.$ *oncepia religioas da sens vie ii "i religiei5 4 elemente distincte5 tru#- substan ! material suflet- subst s#iritual! -#ozi ie exce# ional! "i unic! %n univers ) structur! #siho-fizica2 #artici#! la dou! lumi, cea a naturii "i cea s#iritului.& -este un microcosmos5 reune"te %n sine elemente din toate straturile existen ei& -din regnul vegetal are %n comun fct vegetative )materia din om se organizeaz!, se hr!ne"te "i se %nmul e"te c! "i la #lante.& -din regnul animal )acelea"i func ii sensitive, acelea"i sim uri.& Acelea"i condi ii de existen a fizic! Momul #rezint! asem!n!ri vie uitoare5 0%/&/+ Asem!n!ri cu celelalte vie uitoare5 -Acelea"i trebuin e fizice )de m/ncare, de b!utur!, de lumina, de c!ldur!.& -Aceea"i structur! anatomo-fiziologic! )ochi, urechi, a#arat circulator, a#arat res#irator,etc.& -aceea"i com#ozi ie chimic! )oxigen, azot, s!ruri.$ (eosebiri5 )Sf$ ,rigorie de -azianz5 omul dac! n-ar avea m/nM schimbare a fe ii, gurii, limbii, din ilor, n-ar #utea vorbia2animal. -mai #erfect -organism viu "i unitar M-alc!tuit %n chi# artistic -cu un sco# s#ecial -creat de (umnezeu %n chi# deosebit, -#!rta" %nvierii "i nemuririi 1re"tinismul nu nesocote"te tru#ul, ci recomanda #re uirea "i %ngri9irea lui )sanatosMbun colaborator al sufletului.$ cu celelalte

04

06 Cnele religii )budista., "coli filozofice )neo#itagoreice, neo#latonice. sau erezii )gnostici, maniheii. %nv! a c! tru#ul este f!cut dintr-o materie reaMslabirea "i descom#unerea lui, ceea ce %nseamn! o %n9osire a demnit! ii umane$ (eosebiri5 - inut! autentic vertical )nu "i la maimu a.& -m/n! drea#ta2instrument de realizare a cuget!rii& -conforma ia fe ii "i a craniului$ S/(+,0/+$ )=l deosebe"te "i mai mult de animal. Este rationalMgen a#arte, coroan! a creatieiMdeosebiri esen iale datorate #rinci#iului de via !, nu elementelor din care sunt constituite5 0$'mul cuget i are idei abstracte )din care se dezvolt! "tiin ele abstracte5 matematica, astronomia, mecanica., no iuni ca (umnezeu, cauz!, efect, tim#, s#a iu, infinit, adev!r, frumos$ Animalul nu se #oate ridica la transcendent, la absolut, la general$ 4$ 'mul are gri con6enional )consecin ! a ra iunii., diferit de cel al animalelor care este doar unul #ur emo ional )clo"ca %"i chiam! #uii sau %i avertizeaz! %n feluri diferite, animalul scoate r!cnete %n caz de #rime9die, nu-"i #oate disimula sentimentele "i s! scoat! un stigat de bucurie %n caz de #rime9die.$ +orma de ex#rimare este aleas! liber$ La om doar la co#il, %nainte de folosirea ra iunii, sau %n cli#e de emo ii #uternice c/nd afectul %n!bu"! %ntrebuin area ra iunii, sunetele se ex#rim! natural, asem!n!tor animalelor$ 6$ 'mul este fiin etic$ ) %"i #ro#une sau %"i interzice s!v/r"irea unui act %n vederea unui sco# conform cu ideile sale de bine sau de r!u.$ 8mul #oate %ntreru#e "i modific! reac ia ce trebuie s! o #roduc! im#resia unui stimul$ La o im#resie care %n mod natural trebuie s! #roduc! tulburare sau m/nie, revolt!, durere el #oate r!s#unde cu calm, indiferent!, dis#re sau sur/s de veselie$)Animalul %"i manifest! durerea c/nd este m!cel!rit #e c/nd martirul sau s!lbaticul #oate s! nu o fac!.& 7$ 'mul este fiin in6enti6a i capabil de progres$ 1u a9utorul ra iunii combin! cuget!rile sale abstracte %n infinite chi#uri #entru a le #une %n serviciul sau$) aburullocomotiv!, raze-tratarea bolilor, energia nucleare, "tiin e, arte noi. $ Animalul nu are cultur!, civiliza ie sau #rogress, nu are istorie, "tiin !, art!, moral!, religie$ Via ! lor a fost %ntotdeauna la fel )albina %"i construie"te la fel fagurele, furnica mu"uroiul ca "i acum 06

07 c/teva mii de ani, maimu a "i #a#agalul imit! vorbirea dar nu cuget!, c/inele, calul fac acte care dau dovade de inteligen ! dar n-au f!cut niciun #rogres. @$ 'mul este o fiin religioas$ Se #oate ridica cu mintea #/n! da (umnezeu, #oate st! %n leg!tur! cu El "i s!-"i #un! via ! %n slu9b! ideilor ce le are des#re fiin ! divin!$ Mul i o consider! o deosebire ca#ital!$ Antro#os 2 a #rivi %n sus$ M-omul este o categorie a#arte -natur! s! este su#erioar! M M-discontinuitate ontologic!, adic! de fiin ! esen a$ ,/nditor rus5 a vorbi des#re om %nseamn! a vorbi des#re (umnezeu, #entru c! omul este cel mai #uternic "i mai concentrat reflex creat al de#lin!t! ilor divine$ %A&'%0/+ DI)0%, 0%/& 7I S/(+,0-#roblem! central! %n cadrul oric!rei conce# ii des#re lume "i om$ 0eorii. Concepia cretin5 sufletul nu se #oate ex#lic! #rin legile materiei "i nici #rin natur! ei$ Este o realitate a#arte "i sui generis )generic deosebit! de materie.$ 0$'ualismul e$tremist5 tNs unite numai extern 4$Teoria identitii )filosofi noi.5 tNs 2 dou! laturiO dou! moduri de manifestare$ Ambele unilaterale "i insuficiente$ Au fost ex#rimate de (escartes "i Leibnitz$ 6$ T. paralelismului psiho&fizic$ )+echner, Pundt, ;aulsen.5 manifest!rile tNs 2 dou! serii, cauze %nchise care "i cores#und %n "iruri, dar indis#ensabile unele de altele$ +iec!rui #roces #sihic %i cores#unde "i un anumit #rocess fizicO actele suflete"ti sunt %nso ite de acte cores#unz!toare ale organismului tru#esc dar nu ca urmare a influien ei "i interde#enden ei dintre t "i s, ci se datoreaz! unei for e din alt! lume, cores#onden a fiind inex#licabil! d#v "tiin ific$ M;entru cele mai %nalte #rocese #sihice nu s-au g!sit #rocesele fizice sau fiziologice cores#unz!toare$ ;sihologii actuali nu considerea sufletul ca o substan !, ca o entitate, ci numai ca #e o sum! a tuturor func iilor suflete"ti )2negarea sufletului.$ Iames, Bergson sunt %m#otriv! acestei teorii$ Bergson5 s#iritul trece dincolo de creier, iar activitatea cerebral! nu r!s#unde dec/t la o infim! #arte a activit! ii mintale$

07

0@ 7$ T. interaciunii psiho&fizice$)mai a#roa#e de adev!r, la Stum#f, Hartmann, Bussem, Becher.5 interde#enden ! fen tru#e"ti "i suflete"ti N o esen a s#iritual inde#endent condi ioneaz! existen a #sihicului$ @$ Adev!rul este c! ( i T sunt deosebite unul de altul, dar unite strns $ (oar %m#reun! formeaz! fiin ! omeneasc! Mra#ort de coexisten ! solidar! )existen ial "i func ional.2nici tru#ul f!r! suflet nici sufletul f!r! tru#$ *ru#ul #rime"te ca#acitatea sa de ac iune "i reac ie #rin suflet "i acesta ac ioneaz! din interior asu#ra elementelor materiale$ Sufletul are nevoie de tru# care #rin sistemul s!u nervos este instrumentul #rin care se manifest! sufletul, a"a cum #eni a e necesar! #entru transcrierea g/ndurilor$ tNs au una "i aceea"i cauza& sufletul este #rinci#iul vie ii)tru#ul f!r! suflet moare, iar sufletul viaza "i

f!r! tru#, deci tru#ul este necesar sufletului dar nu indis#ensabil.$ (ufletul este ntre n tot trupul i ntre n fiecare din prile acestuia$ -u are o consisten ! material!, dar nici nu este li#sit de orice consisten ! )s! #oat! colabora cu tru#ul.$ 1ercet!ri "tiin ifice au confirmat leg!tur! t-s$ 8 ac iune tru#easc! intre#rins! f!r! o stare sufleteasc! cores#unz!toare nu se realizeaz! sau se realizeaz! #rea #u in, la fel o ac iune sufleteasc! f!r! anumite condi ii de s!n!tate sau #utere nu #oate fi realizat!$ Sufletul d! vigoare, dubleaz! ac iunile tru#e"ti, la fel "i tru#ul sus ine #e cele suflete"ti$ Sf$ Ioan ,ur! de Aur5 suflet %n bucurieMfata rumen!, suflet tristMdesfigureaza fa !& suflet mul umit, f!r! gri9i Mtru# s!n!tos& suflet nelini"tit, melancholic Mtru# slab, l/nced& suflet agitat de m/nie Mfoc #e fa !& suflet %n #ace Mchi# dulce "i senin$ 1orela ia "i coloborarea t-s merge #/n! la a se substitui func ional, c!ci fiecare desf!"oar! roluri s#ecifice$ Sufletul de ine #rimatul #entru c! via a omeneasc! rezid! fiintial %n s#irit "i nu %n materie, de aceea nu #oate fi sufletul un instrument al tru#ului, ci tru#ul este instrumentul sufletului$)cazul sudo-mu ilor, orbi din na"tere5 scriitoarele

0@

0A Hellen Feller, Marie Hertin, Marthe 8brecht cu o bogat! via ! sufleteasc!, moral!, religioas!, estetic!.$ *oncluzie. - omul este %ntreg numai cu tru# "i suflet %m#reunate %ntr-o unitate fiin ial! "i organic!& - %n aceast! unitate #rimatul %l de ine sufletul, iar tru#ul este instrumentul sau& - destinul omului se f!ure"te %n func ie de ambele #!r i constitutive, iar starea determinat! de modul %m#linirii acestui destin o tr!ie"te omul %n tru# "i suflet$ )%n rai sau %n iad merge sufletul %m#reun! cu tru#ul %nviat$ =ntre s "i t exist! un ra#ort de solidaritate "i de destin$. /)I0A0,A S&,*I,I /2A), 7I *'2.A0,%,A %ASIS2/+/I Cnitatea s#ecie umane a fost corelat! cu unitatea de ori ine a neamului omenesc$ ,6oluia tezei pluralitii speciilor umane$)a#are din diversitatea raselor care com#un neamul omenesc. -=n 0A@@ #rotestantul Le ;eQrere %n lucrarea R;reeadamitae' lanseaz! i#otez! #luralit! ii s#eciilor #entru a stabili #luralitatea de origine$ Inter#reteaz! gre"it +ac 0,4A "i +ac4 sus in/nd c! nu e vorba de acela"i om, ci c! ar fi vorba de dou! crea ii, deci de dou! s#ecii umane5 #rima e cea a R#readamitilor' din care au ie"it #!g/nii, iar a dou! este cea a adamitilor din care au ie"it evreii$ Mai t/rziu el %nsu"i retracteaz! tez!$ -Voltaire )sec SVIII.& - 0E77 ministru American5 negrii nu sunt de aceea"i s#ecie cu alibi& Sec SIS (arTin5 chiar dac! originea e comun! rasele umane #ot a#!rea divergentMs#ecii umane diferite, sau ele a#ar din mai multe ramuri de maimu e$ - Ade# ii rasismului %ntemeiaz! #oligeneza )tez! c! neamul omenesc ar descinde din mai multe #erechi de oameni. #entru a o o#une monogenezei$ *eza le era necesar! #entru a fundamenta "tiin ific teoria des#re %m#!r irea neamului omenesc %n rase su#erioare "i rase inferioare, #recum "i des#re invariabilitatea "i constan a continu! a raselor umane$ - +$ Peidenreicht 0J6J- teoria #olicentrismului )au existat mai multe centre de evolu ie a hominoizilor.$ Argumente 8n fa6oarea poligenismului5 0A

0B 0$ (iversitatea raselor umane )deosebirile sunt at/t de mari %nc/t nu #ot fi reduse la un trunchi comun.& 4$,ru#are com#act! a raselor #e #or iuni anumite ale globuluiMorigine "i dezvoltare deosebite& 6$ (eosebirea de limba9 foarte mare$ Argumente 8n fa6oarea monogenismului5 0$ ;articularit! ile de ras! nu sunt esen iale, ci accidentale "i relative$ 1uloarea #ielii de#inde de clima "i de regim$ Ea este #rile9uit! de o materie mucoas! ce st! %n e#iderm! "i derm!, al c!rui #igment nu-i egal la diferitele rase, dar nu-i li#se"te nici uneia$ 1a#acitatea craniana la albi 07KKgr$, la negri 04@Kgr$ variaz! "i %n cadrul aceleisi rase$ 1raniu brahicefalic la albi "i dolicocefalic la negriM ambele ti#uri coexista %n cadrul aceleia"i rase$ 4$ ,ru#area com#act! a raselor dezmin it!5 coexista #e acelea"i teritorii, exist! "i rase mixte& 6$ (iferen a de limba9 este #osterioar!$ 1ercet!rile filologiei com#arate au demostrat existen a unui trunchi lingvistic comun$ La acestea se adaug! urm!toarele argument5 0$ Asem!narea anatomica "i fiziologic! dintre toate rasele istorice "i #reistorice$ )aceia"i constuctie anatomica, aceia"i durat! a sarcinii la femei, aceia"i durat! a vie ii, aceia"i frecven ! medie a #ulsului, acelea"i #uteri suflete"ti fundamentale5 g/ndire, sim ire, voin a, limb!.& 4$ Interfecunditatea dintre rase "i existen a raselor mixte$ )"tiin ! este de acord c! %m#erecherea %ntre indivizi din s#ecii deferite d! #roduse neroditoare sau sterile$ Aceast! regul! sufer! foarte rare exe#tii$ =ncruci"!rile dintre rase la om dau urma"i cu rodnicie mai mare sau mai frumoase, mai ca#abile de #rogress$. 6$ Asem!n!rile de ordin sufletesc$ Manifest!rile #e latur! sufleteasc! variaz! la diferitele rase nu numai ca grad "i ca nuan a$ Acest lucru se constat! "i %ntre indivizii acelora"i rase$ =ns! %n toti indivizii s!n!to"i, indiferent de ras! c!reia a#ar in, manifest!rile suflesti sunt de aceea"i natur! "i totdeauna acelea"i$ ;retutindeni, #e toate latitudinile globului #!m%ntesc omul oric!rei r/se #osed! limba9 articulat, manifest! 0B

0E no iunea moral! de bine "i r!u, crede %n fiin e su#erioare "i le cinste"te #rintr-un cult religios, realizeaz! #rogres %n cultur! "i civiliza ie "i nu-i deloc %ncremenit %n uniformitatea instinctiv!, %"i #une %n slu9b! #ro#riei vie i elemente brute din natur! #rin industrie "i art!, %"i su#une animalele #rin #uterea de st!#/nire asu#ra lor$ Ele dovedesc identitatea indiscutabil! de esen !, de structuri, de func ie "i de as#ira ie s#iritual! a tuturor oamenilor, indiferent de ras! din care fac #arte$ 7$ ,raiul omenesc, ne duce c!tre aceea"i descendent! a %ntregului neam omenesc dintr-un singur trunchi originar$ +ilologia com#arat! n-a #utut dovedi absolut sigur existen a unei limbi #rimordiale, dar "i mai #u in a #utut demonstra existen a mai multor limbi #rimordiale$ Ea arat! mari %nrudiri %ntre limbile diferitelor rase "i #o#oare$ @$ 1on"tiin a omenirii des#re descendent! sa dintr-o singur! #ereche de oameni$ ;rezent! %n toate tradi iile, inclusiv la cele mai #rimitive #o#oare din Africa "i Australia$ (ac! s-ar fi n!scut mai mul i oameni deodat!, din concursul %nt/m#l!tor al elementelor naturale ale 1osmosului, ar trebui s! avem con"tiin ! c! au existat mai multe #erechi de oameni din %nce#ut$ A$ 1on"tiin a comun! a omenirii des#re #!catul originar$ Aceast! con"tiin ! este #rezent! %n via ! tuturor oamenilor "i %n credin ele religioase ale albilor, ca "i %n cele ale galbenilor "i negrilor, #recum "i ale tuturor raselor$ B$ 1ulturile nu sunt ceve %nchis %n sine "i incom#atibile %ntre ele$ =n manifestarea lor normal! sunt deschise s#re universalitate$ Munitate de origine& rasismul o#une #oligenez! Munitate de s#ecie& rasismul o#une exaltarea ideii de ras!$ Am s!rit pg 212-213. Iertare! Se socotete i c doctrina crestina ar 8ncu6iin rasismul$ 0J@K 1ongres al +edera iei Bisericilor :eformiste 8landeze din Africa de Sud5 exist! #rinci#ii de baz! %n cuv/ntul lui (umnezeu, care s#ri9in! discriminarea $
1956 Biserica metodista Americana invita la congres si #astori negri&

In Africa de Sud guvernele o#resc negrii crestini sa frecventeze bisericile la un loc cu alibi$ =n realitate, cre"tinismul nu ofer! nici un temei %n s#ri9inul rasismului$

0E

0J :asismul neag! existen a unei divinit! i transcendente, crea ia divin! a lumii, divinitatea lui Iisus Hristos "i ac iunea Lui m/ntuitoare, #recum "i realitatea revela iei divine$ :eferatul biblic des#re crearea omului #rezint! #e #rimul om ca %ntemeietor al neamului omenesc "i a istoriei omene"ti$ Alte locuri5 +ac 0, 4B& 4, B& E,6& Mt 0J, 7& Lc$ 6, 6E& +a#te 0B, 4A$ Biblia manifest! interes #entru %ntreaga omenire, #entru c! to i oamenii sunt crea i du#! chi#ul lui (umnezeu "i trebuie adu"i %ntr-o singur! mare %m#!r! ie a lui (umnezeu$ (ogma des#re m/ntuire are ca #remiz! descinderea tuturor oamenilor din Adam$ (in unitatea de origine a neamului omenesc, rezult! unitatea ontologic! a s#eciei umane, care are %n consecin ! aceia"i structur! sufleteasc! "i tru#easc! indiferent de rasa din care face #arte$ 1re"tinismul ridi! rasele "i le deschide calea des!v/r"irii #rin eliberarea lor de #!cat, le %nnobileaz! #rin introducerea lor %n unitate des!v/r"it! %n Hristos$ *o i oamenii sunt fii ai aceluia"i ;!rinte "i mo"tenitori ai acelora"i bunuri$ =n Hristos dis#are orice diferen iere a oamenilor du#! ras!, stare social! sau sex5 Rnu mai este iudeu nici elin, nu mai este nici rob nici slobod, nu mai este #arte b!rb!teasc! "i #arte femeiasc!, #entru c! voi una sunte i %ntru Hristos' ),al 6, 4E.$ La Sfin ii ;!rin i& 0$Minuciu +elix5 Toi ne natem cu o soart comun, ne deosebim prin !irtui & 4$Sf$ Ioan ,ur! de Aur5 Toi fr e$cepie suntem de aceiai natur 6$ Lactantiu5 'ac noi toi am ieit dintr&un sin ur om, pe care&l creie 'umnezeu, atunci suntem n mod cert toi i nrudii prin sn e i de aceea este o aa de mare crim a uri un om chiar dac el este un criminal. 7$ Sf$ ,rigorie de -azianz5 )oi suntem frai, noi a!em aceeai natur i acelsi destin$ Dtiin a nu mai acce#t! ast!zi teoria inegalit! ilor raselor umane, dar ea este folosit! din #unct de vedere #olitic$ $,*9I2,A S&,*I,I /2A), -u s-a #utut #reciza data a#ari iei omului$ Cnii au fixat data a#ari iei lui Adam %ntre mil$ IV-VII id Hristos$ Ast!zi5 nu exist! cronologie biblic! %nainte de Avraam$ Dtiin a nu #oate nici ea calcula v/rsta omenirii$ -ici nu se cunosc fosilele #rimului om$ Cnii fixeaz! data a#ari iei omului %n era ter iar! al ii %n era Uuaternar!$ -u s-au g!sit 0J

4K oseminte sau vestigii sigure de la omul ter iar$ Ideea a a#!rut %n anul 0EAB c/nd abatele Burgeois a desco#erit la *henaQ, iar al ii mai #e urm! %n I#sTich %n Anglia, %n ni"te straturi ter iare mici eolite )silexuri. a c!ror t!iere era atribuit! omului ter iar, care le-ar fi t!iat #entru a-"i face din ele instrumente foarte #rimitive, dar nu s-a g!sit nici o urm! de om$ Au %m#!rt!"it ideea "i savan ii Mortillet "i Vuatrefages$ Eolitele ar fi #utut s! se fi t!iat singure sub #resiunea toren ilor "i a terenurilor$ Abatle Breuil a demonstrat c! t!ierea acestor eolite nu #oate fi atribuit! ac iunii umane, deoarece multe au fost g!site chiar %n ocean$ ,eologii Arcelin "i :utot au concluzionat c! t!ierea se datoreaz! unor cauze fizice5 c!ldur!, #resiune$ Cnii #aleontologi au considerat anumite fosile a#ar in/nd erei ter iare, dar cei mai de seam! #aleontologi consider! c! nu exist! fosile a#ar in/nd acestei ere$ 1ei care sus in a#araitia omului %n era Uuaternara, fixeaz! #erioad! #erioad! %n a treia #erioad! interglaciar!, anume e#oc! cheleian!$ Aceast! este e#oca c!reia %i a#ar ine maxilarul din Mauer l/ng! Heidelberg, desco#erit %n 0JKB$ 8mul reconstituit du#! acest unic vestigiu2'Homo Heidelbergensis'$ ;aleontologia #rogresista %l a"eaz! mai t/rziu, %n mi9locul e#ocii Uuaternare$ ;e R;itecantro#us Erectus' , desco#erit %n 0EJ0-0EJ7 de savantul olandez S$ E$ (ubois %l a"eaz! la %nce#utul e#ocii Uuaternare )#erioada #recheleian!. "i acesta ar fi acel RHomo ;rimigenitus'$ Dtiin ! ne s#une cert c! omul a a#!rut %n istoria #!m/ntului ca ultima dintre f!#turi, %n Uuaternar, fie %n a treia #erioad! interglaciar! - cea cheleiana - fie %ntr-o #erioad! #recheleianW$ Metodele folosite s-au %mbun!t! it folosind #rocedeul cu carbon 07, dar "tiin a va evolua "i ar #utea a#!rea alte dat!ri$ (#v cre"tin ne este indiferent! data a#ari iei omului #e #!m/nt$ Ea nu atac! nici dogma nici morala$ Biserica nu s-a #ronun at nici cu #rivire la durata %n tim# a celor A zile ale crea iei$ D,S&%, S/(+,0 7I 2A)I(,S03%I+, SA+,. ;entru religie, existen a sufletului omenesc care este o substan ! de sine st!t!toare , av/nd #ro#riile sale func ii, este o #roblem! de dogm! fundamental!$ Existen a unui #rinci#iu al actelor suflete"ti este un adev!r fundamental "i #entru "tiin !$ Am v!zut mai sus #!rerile materialiste "i dualiste$ ;sihologia r!m/ne numai la fenomenele suflete"ti, f!r! a se ocu#! de substan ! care ar fi de com#eten a matafizicii$ =n sensul acetsta vorbim 4K

40 de o #sihologie f!r! suflet$ (ac! #rocesele fizice au un substrat, atunci "i cele suflete"ti trebuie s! aib! unul$ ;sihologii *heodor Li#s, 8sTald Fu##e, Hugo MXnsterberg arat! c! necesitatea sufletului estecerut! de fa#tele suflete"ti care nu fi ex#licate f!r! ea$ 1ele mai %nsemnate dintre acestea sunt5 0. Contiin noastr psiholo ic care domin toate actele !ieii sufleteti$ Ea ra#orteaz! c!tre eul nostru #rocesele fizice ale existen ei nervoase "i le transform! %n acte #sihice, transform/nd actul mechanic al excita iei %n actul reflectat "i con"tient al senza iei$ Se #une %ntrebarea5 cum #oate a9unge materia singur! %n starea de con"tiin !, cum se #oate reflecta-cugeta #e sine %ns!"i> 1e este con"tiin a %n sine> Este o ac iune %n care subiectul ac iunii devine "i obiectul acestei ac iuni "i anume eul nostru ac ioneaz! asu#ra sa %ns!"i, se #rinde #e el %nsu"i$ =n lumea fizic! orice mi"care nu se #roduce de la sine , du#! cum nici direc ia ei nici durata nu se #roduc de la sine "i nici nu se %ndrea#t! c!tre sine$ ;rin urmare subiectul ac ioneaz! asu#ra sa %ns!"i$ (e aceea *oma dYAUuino zice5 'Actiunea niciunui cor# nu se reflecteaz! asu#ra celui ce reflecteaz! intelectul, %ns! ac ion/nd, se reflecteaza asu#ra sa %ns!"i$ (eci, intelectul este cor#$' 4$ (implitatea i spiritualitatea actelor sufleteti$ Actele sufletului #rin care #erce#em materia sunt neextinse, sim#le "i unice, #e c/nd caracteristicile materiei sunt5 com#lexitatea, diversitatea "i s#a ialitatea, materia este extins!, deci divizibila$ -oi #erce#em obiectele care se #rezint! totdeauna sub o com#lex! divesitate de im#resie "i de imagini sub form! unei #erce# ii sim#le, unice "i totale5 o cas!, un #om, un om$ =nseamn! c! "i argumentul #erce#tor trebuie s! fie unic "i immaterial ca #rin el materia s! se dematerializeze, com#lexul s! se sim#lifice, variatul "i discontinuul s! se totalizeze %n actul unic al #erce# iei sau no iunii$ Acesta este sufletul-substan ! sim#l! "i imaterial!$ =n #rocesul cuget!rii se #orne"te de la senza ii multe care se transform! %n imagini multe$ (in acestea cugetarea face a#oi o unitate, dis#ar toate imaginile "i r!m/ne no iunea, intr/nd cu aceast! %n domeniul s#iritului$ (in no iune ra iunea formeaz! a#oi 9udec! i, iar din ele silogisme, ra ionamente$ =ntreg #rocesul cuget!rii este o tendin a s#re sim#lificare "i unitate, ceea ce %nseamn! c! "i #rinci#iul care %i st! la baz! este unitar$ 6$'*ul" sufletesc i identitatea actelor sufletului nu se #oate ex#lic! dec/t dac! admitem existen a unui #rinci#iu sim#lu "i neschimb!tor c!tre care totul se ra#orteaz! "i 40

44 care r!m/ne #er#etuu, acela"i "i identic cu sine$ (e"i du#! tru# , omul se schimb! necontenit, se #reface, %mb!tr/ne"te, r!m/ne totu"i acela"i, acela"i eu se g!se"te %n omul de 4K de ani "i %n cel de @K de ani$ (ac! sufletul ar fi o emana ie a materiei atunci el ar trebui s! fie cu#rins %n acest #roces al schimb!rilor$ 7$ Contiin lo ic, moral ,estetic i cea reli ioas nu se #ot ex#lic! f!r! existen a sufletului$ -u se #oate ex#lic! nici fenomenul voin ei libere s#ecifice s#iritului "i care nu #oate fi #rodus dec/t de o substan ! str!in! de legea necesit! ii care caracterizeaz! materia$ *oncluzie5 este necesar un #rinci#iu care conduce actele suflete"ti "i condi ioneaz! #e cele fizice$ Acest #rinci#iu nu este identic cu cel material de ordin formal, substan ial "i unitar$ El este substan a sufletului, substan ! liber!, activ! "i s#iritual!$ (ualismul absolut al #aralelismului #siho-fizic, trebuie corectat %n sensul unui #aralelism #siho-fizic relativ, %n care #rioritatea "i #re#onderenta revine sufletului$ -eadecvat! este "i %ncercarea de a ex#lic! omul biologic unilateral$ =n conce# ia defini iei #e care i-o da azi umanismul nou, omul este )azi. v!zut c! o fiin ! com#lex!$ El nu #oate acce#ta nicio ex#lica ie unilateral! )nici cea biochimic! care caut! s! ex#lice via ! #sihic! #rin 9ocul hormonilor sau a substan elor #sihotone. , c!ci ar %nsemna o mutilare$

A-*:8;8L8,IE
Soma-Sarx 5 *ru#ul si 1arnea *and 6orbesti despre trup, incepe prin a-ti face semnul crucii: S.S. 9ar;iana;is< 'moara carnea si 6ei dobandi trupul : Serg=ei .ulga;o6< *oate definitiile care incearca sa ofere o rezolvare definitiva a #roblemei antro#ologice au fost sortite esecului$ -umai ascetii greci au aratat ca este vorba de un element de mister atunci cand vorbim de #ersoana umana$ Aceasta se datoreaza in mare masura ideii lor de ca#atai des#re barbat si femeie ca fiinte #neumato-#sihofizice, ale 44

46 caror elemente consittuive materiale si nemateriale sunt unite in mod tainic si care, in #lus, sunt esentiale #entru o exitenta #ersonala integrata in mod firesc in creatie$ Ioan Scararul vorbeste des#re Z biruinta asu#ra celor trei tirani, sau #oate, mai bine s#us, biruirea tru#ului, sufletului si a duhului [ -ici un studiu des#re tru#ul omenesc nu #oate evita ambiguitatile$ 8 astfel de ambiguitate nu este li#sita din literatura #atristica, mai ales acolo unde este ado#tata terminologia #latonica sau acolo unde a#ar asociatii #latonice de idei$ ;entru ,rigorie *eologul, un om des#rins de materie inceteaza sa mai fie uman$ -u #oti trata mai fals un om decat atunci cand incetezi sa-l mai #rivesti ca om$ Aceste se#arari dualiste au fost folosite in antichitate$ ;rin urmare aflam de la filozofi si abstractionisti religiosi sau misti , #recum in orfism si #itagorism, ca exista o se#arare intre tru# si suflet, se#arare care a adus la dis#ret #entru tru#, el fiind vazut ca ceva secundar, ba chiar o #ovara$ Viziunea #itagoreica, care foloseste 9ocul de cuvinte soma-sema #entru a descrie tru#ul ca o forma sau structura mai curand ca o realitate , fragmenteaza tot atat de mult #recum si ideea lui ;laton a tru#ului ca temnita, sau in cel mai bun caz, ca haina a sufletului$ Intalnim si la atomismul lui E#icur o forma de dualism, #recum si la stoici si neo#latonisti$;entru acestia , tru#ul este fie dis#retuit , fie absolutizat$ In realitate, omul, de#aseste un atare dualism$ 8rice dihotomie a sinelui afecteaza deo#otriva tru#ul si sufletul$-ici o diferentiere tru#-suflet nu #oate fi gasita in Vechiul *estament, unde nu se vorbeste des#re firea umana decat in totalitatea ei$ -oul *estament vorbeste la randul lui des#re om ca des#re o fiinta unificata, nefragmentata , ra#ortata la (Cmnezeu$ Si teologia lui ;avel vorbeste des#re tru# ca des#re Z omul cel din afara [ ) 4 1or , 7, 0A. sau des#re suflet, #rin analogie, ca omul cel launtric.$ ;entru ;avel, tru#ul si sufletul sunt unite in mod ontologic$ (ualismul sau carne-duh este existential, adica legat de o situatie concreta$ 8mul este o fiinta ranita, cazuta, conditia lui #acatoasa, cunoscuta altfel sub nume de Z carne [ ) Sarx. este cea care-l se#ara #e om de duh$ *ru#ul nu trebuie echivalat cu carnea, du#a cum nici sufletul cu duhul$ 8rice deosebire tru#-suflet din traditia monastica a#artine adeseori unei cu totul alte ex#eriente decat celei care strabate filozofia dualista$Scriitori ascetici fac o deosebire 46

47 intre nivelurile umanitatii create de (umnezeu ) Gata #hQsin., umanitatea cazuta ) #ara #hQsin. si umanitatea indumnezeita) hQ#er #hQsin.$ Aceasta distinctie gasim si la Ioan Scararul 5 Z 1el ce a biruit tru#ul a biruit firea$ Iar cel ce a biruit, negresit a a9uns mai #resus de fire [$ ;rin actul divin de creatie, tru#ul omenesc este direct legat de (umnezeu creatorul$ In aceasta relatie, tru#ul este vazut ca sfant si unit cu (umnezeu, um#lut de (uhul Sfant ) 0 1or A, 0J.$ *ru#ul este considerat ca #artici#a la sfintirea si slavirea intregii finte umane in relatie ei cu +acatorul$ Sco#ul nostru neincetat este de a #reface lumea, natura si chiar tru#ul nostru in care fiinta noastre se salasluieste ca #reot si #rofet, invitati fiind la indumnezeire$ ) theosis.$ 1and Ii intoarcem lui (umnezeu tru#ul nostru, acesta devine, du#a Ioan Scararul , in state ante peccatum, nestricacios$ 8mul devenit #reot, sta inaintea (omnului, si, desi este fa#tura, se inalta Z deasu#ra [ intregii fa#turi$ *ru#ul trebui transformat intr-un mi9loc de a intra in relatia cu (umnezeu, intors #rintr-o atitudine euharistica s#re (umnezeu$ *rebuie s#us in mod ras#icat ca soma) tru#. se deosebeste de sarx) carne., #rima fiind descrisa dre#t cor#oralitate, #e cand cea din urma are o conotatie evaluativa si ex#rima conditia si functia lui soma in legatura cu starea cazuta si cea restaurata$

Soma- 0%/&/+ (ormulare poziti6a 1itate din Scara 5 Z E #rin fire cu ne#utinta ca cel netru#esc sa fie hotarnicit de tru#$ Isihast este cel care se sarguieste sa inchida netru#escul in casa tru#easca , oricat de necrezut ni s-ar #utea #area$ 8mul intreg, asa cum ii a#are Sfantul Ioan, este Z misterul cel mai #aradoxal [$ *ru#ul nu este trata cu dis#ret sau zeflemea, tru#ul este un lucru im#regnat de frumusete$

47

4@ 1omentariile #atristice din secolul al IV-lea intelegeau ca hainele de #iele de la facere nu se refera la tru#, ci la afecte si mortalitate$ *ru#ul este un obiect de admiratie si minunare, o revelare a iubirii si intele#ciunii dumnezeiesti$ (ormulare negati6a Sfantul Ioan ii sfatuieste in #ermanenta #e batrani sa curateasca sufletele, dar mai ales tru#urile fiilor duhovnicesti, in vederea mantuirii acestora$ A s#une ca duhovnicul trebuie sa se ingri9easca mai ales de tru#uri inseamna ca trebuie sa-i a9ute #e monahi sa dobandeasca o atitudine adecvata, armoniasa fata de tru# si suflet in relatia lor reci#roca$ (in cele a#roximativ sa#tezeci de ori in care Ioan foloseste termenul soma, mai mult de 9umatate se refera la tru# in starea lui ranita, ceva mai #utin de o treime se refera la tru#ul restaurat in Hristos, iar numai in 04 cazuri este neclar$ Soma- Sema Ioan se refera la tru# ca la chilia isihastului, #rintr-o evidenta analogie cu temnita #latoniciana$ ;entru ascetul care s-a exersat in traditia desertului egi#tean, chilia este Z casa cunostiintei [$ Marcu Ascetul ofera ex#licatia 5 Inainte de Intru#are, #ocainta era cu ne#utinta$ Varsanufie descrie chilia ca cimitir dar si casa a lui (Cmnezeu, loc de mortificare a tru#ului dar si de sfintire a sa$ Sfantul Isaac Sirul s#une ca chilia #ustnicului este #estera din stanca unde (umnezeu a vorbit cu Moise$ Sfantul Ioan Scararul s#une 5 Z +a din locul vietuirii tale groa#a de dinaintea gro#ii [$ Stand in chilie , si #rin analogie cu tru#ul , te #oti cunoaste #e tine insuti si #e (umnezeu$ %estaurarea trupului Cn ascet crestin nu #oate vorbi des#re tru# decat #rin ra#ortarea la Intru#area , Schimbarea la +ata, ;atimile , Invierea si Inaltarea 1uvantului dumnezeiesc$ *ru#ul omenesc este strans legat de tru#ul lui Hristos, care este arheti#ul nostru$

4@

4A (u#a cum Hristos a inaltat firea omeneasca la ceruri, ascetul trebuie sa o indumnezeiasca #rin harul lui (umnezeu$ *inta omului este de a ridica tru#ul la inaltimea ridicata de Hristos$ Sfantul Simeon dezvolta mai de#arte notiunea inaltarii tru#ului 5 Z Sa ne sculam deci si ne inaltam la ceruri dim#reuna cu El, sau mai bine zis El sa ne ridice si sa ne slaveasca deodata cu sine [ -oi avem #osibilitatea de a inalta Z vasele de lut [ de a inalta acest tru# descris ca lut sau #amant$ Asemenea lui ;laton, Ioan subliniaza im#ortanta deosebita a eros-ului ca element unificator in om, al carui sens ultim este sa-l iubeasca #e (umnezeu$ 0rupul in lupta ascetica Asa cum Hristos s-a folosit de tru#ul Sau #entru a birui diavolul, #acatul si moartea, tot astfel trebuie sa ne folosim de tru#ul nostru #entru a lu#ta im#otriva anumitor as#ecte ale tru#ului$ Scararul s#une 5 nu voi mai #utea dobandi virtutile daca voi nimici tru#ul 5 [ , Z tru#ul este un #rieten, un aliat , un a9utor, un a#arator [$*eologia Scararului nu este indre#tata im#otriva tru#ului, ci im#otriva #acatului ce se #oate savarsi #rin tru#$ A cauta sensul ultim a lui in lumea materiala, inseamna a-l am#uta teribil, tru#ul fiind legat atat de (umnezeu cat si de ceilalti oameni$ Ioan doreste ca tru#ul sa fie tratat cu discernamant, delicatete si dragoste, chiar si atunci cand ne im#otrivim greselilor lui$ *ru#ul intruchi#eaza #acatul, dar nu este #acatos in sine$ *ru#ul nu este sfanta, dar #oate deveni sfant$

In6ierea trupului *ocmai monahii o antici#eaza si vorbesc cu bucurie de aceasta$ Marcu Ascetul arata ca o astfel de inviere nu ra#este nimic din unicitatea invierii obstesti$ In cuvintele lui Isaac Sirul, Z aerul Invierii se #oate res#ira inca de aici [$ 1hiar daca traim #e #amant, tru#ul #oate fi asezat #e tronul lui (umnezeu, ca si cum ar fi ra#it la ceruri$

4A

4B Aceste afirmatii se gasesc in trea#ta a 4J a Scarii, care discuta ne#atimirea ) a#atheia.$ (u#a cum Hrisots este divino-uman in ceruri, tot astfel se #oate sa devenim, #rin harul lui (umnezeu, umano-divini #e #amant, chiar daca ramanem su#usi mortii$ 1e conteaza este aici si acum, inca din aceasta viata, tru#ul si firea oemenasca trebuie sa fie transfigurate intr-un dar #ozitiv , un dar de foc$ S-a #us #roblema cinstirii moastelor si a #artilor din vesmintele sfintilor$ Scararul are o teologie a tru#ului care ii ingaduie sa vada, in transfigurarea monahului adormit, o inviere inainte de cea obsteasca$ Monahul nu trateaza tru#ul ca #e un mormant , ci monahul se inmormanteaza intreg, dim#reuna cu tru#ul, #entru a invia intreg, tru# si suflet$ Astfel moartea face loc invierii, o inviere strans legata cu invierea de obste, dar diferita de aceasta$ El stie ca stricaciunea este rezultatul caderii$ Cn exem#lu in acest sens il re#rezinta Viata Sfantului Antonie, de 0K6 ani, descrisa de Sfantul Atanasie, in care s#une ca tru#ul lui Antonie nu fusese afectat deloc du#a douazeci de ani de nevointe si ca sanatatea i-a fost buna #ana la ca#atul indelungatei sale vieti$ 8mul intreg este asadar indre#tat de eros s#re (umnezeu, situatie care-l #oate determina sa uite sa manance sau chiar sa faca hrana de #risos$ In masura in care se a9unge la ceea ce Ioan numeste tru# netru#esc ) asomata somata. , somnul inceteaza sa mai fie o #iedica in unirea cu (umnezeu, ci omul #artici#a in toata viata sa la #rocesul de theosis$ Sar#- carnea 1uvantul carne ? basar in ebraica, sarx in Se#tuaginta #oate insemna uneori tru#ul cf Luca 47, 4 dar cel mai des are intelesul de cuget tru#esc$ Atat tru#ul, cat si sufletul devin confome cu natura doar atunci cand sunt subordonate vointei divine$ In mod curios, ele sunt ale noastre de-abia atunci cand sunt #e de#lin ale lui (umnezeu$ Sfantul Ioan s#une Z 1aci tru#ul tau nu-ti a#artine, ci este facerea lui (Cmnezeu [$ In -* cuvantul carne se refera, in acord cu gandirea iudaica, la intreaga noastra fire omeneasca$ ;entru autorii -oului *estament este foarte lim#ede ca sarx nu se refera numai la tru#, de vreme ce #acatele atribuite carnii nu sunt numai cele tru#esti$ In schimb, termenul isi asuma o valoare morala$ ;entru ;avel, sarx include intreaga lui viata de #ana la convertire$ Im#lica toate lucrurile im#otriva carora trebuie sa lu#te ulterior 4B

4E convertirii sale$ In urma aceste convertiri nu se schimba numai atitudinea sa fata de tru#, ci si intreaga sa viata$ Sarx este omul vechi care trebuie dezbracat #entru a ne imbraca cu omul nou ) Efeseni 7, 44.$ Sar# > sensuri 6ariate (in cele a#roximativ 6K de ori in care il mentioneaza , mai mult de 9umatate se refera la firea umana cazuta$ Exista chiar o situatie in care sarx este mentionata dre#t creatia lui (umnezeu, iar uneori el identifica soma cu sarx , indicand membrele fizice ale tru#ului$ In ciuda unor anumite #asa9e cu conotatii #ozitive, Scara ofera im#resia unei atitudini negative fata de carne$ -e dam seama de aceasta cand o numeste Z #rieten nerecunoscator si viclean [ sau , Z scum#ul meu vra9mas , carnea [$ *otusi sarx nu este raul insusi, ci este doar #redis#usa la rau$ 1arnea inteleasa ca ingramadire de #atimi este cea care trebuie infruntata, nu carnea insasi$ Avva ;imen zice 5 Z -oi n-am invatat sa ne ucidem tru#urile, ci #atimile [$ :aul nu este nici intr-o #arte, nici intr-un singur loc, ci in tot tru#ul ;rin urmare, Ioan il sfatuieste #e duhovnic sa fie rastignit cu Hristos ) ,al @, 47., #entru a invia dim#reuna cu El [ ,rosimea starii noastre de #acat este cea care ne aco#era sau ne ascunde adevaratul caracter #ersonal$ 1um se #oate inde#arta cineva de la #oftele #acatoase ale lui sarx > Ioan s#une ca nu ne inde#artam #ro#riu-zis de sarx, ci indre#tam carnea , inteleasa ca manifestare a starii de #acat, s#re (umnezeu$ Sco#ul vietii ascetice este de a a9unge la ra#ire, ca si cum ai fi in ceruri$ Sfantul Ioan #refera sa vorbeasca des#re alunecari si #refaceri ale lui sarx, care nu sunt rele in ele insele, ci el ne indeamna sa lu#tam intorcand catre (umnezeu sinele nostru imbolnavit de #acat$ 8 #atima sau o boala #aote avea fie un efect #ozitiv , fie unul negativ, in functie de telul sau orientarea ei$ ;rin intoarcerea starii de hQ#er #hQsin , omul se intoarce de fa#t la conditia fireasca de comuniune cu (umnezeu$ Lu#ta se duce im#otriva firii cazute, im#otriva starii #ara #hQsin, o conditie in care nu mai suntem umani, ci inumani$ In ciuda fa#tului ca #ostirea , de #ilda, este un mod #rin care carnea #acatoasa este slabita si to#ica, aceasta este o cale care #ana la urma duce la reintegrarea sanatoasa sau sanatatea integrala a fiintei umane$ 4E

4J 2i?loace de lupta impotri6a lui sar# Ioan vorbeste des#re trei cai de a duce lu#ta ascetica$ Mai intai, #otrivit lui, sarx cu#rinde o multime de chestiuni lumesti Z bani, avutii, slava lumeasca, #rieteni, rubedenii [$ El subliniaza necesitatea de a nu trata aceste lucruri ca niste sco#uri in sine$ Cn alt mi9loc de a lu#ta im#otriva carnii consta in a cauta sa devenim fa#tura #e care a dorit-o (umnezeu cand ne-a facut, anume regi si #reoti$ Z +a-te ca un im#arat [ s#une Ioan, si socoteste ca tru#ul iti este slu9itor$ [ In acelasi tim# , ca #reoti , trebuie sa aducem carnea inaintea lui (umnezeu, stiind ca El este cel care Z sta#aneste [ , singurul care #oate transfigura totul$ Avva Iosif s#une Z Astazi sunt im#arat, caci am im#aratit #este #atimi 5 [$ Ioan identifica o astfel de su#unere im#arateasca a carnii cu cea mai inalta dintre virtuti , si anume ne#rihanirea$ Ioan sugereaza in mod im#licit atat functia #reoteasca, cat si #e cea im#arateasca$ Al treilea mi9loc de a lu#ta im#otriva carnii este legat de mortificarea ei 5 carnea trebuie data mortii #entru a se #utea invrednici de inviere$ El nu sugereaza nimicirea carnii sau anihilarea #atimilor, ci moartea dubla, #rin care trebuie sa trecem$ Este vorba de o moarte care urmeaza si da sens mortii, adica invierea unui om duhovnicesc, o imitare a mortii lui Hristos$ 1u alte cuvinte, felul nostru de viata trebuie sa-l imite #e cel al lui Hristos, care ne este arheti#ul $Sfantul Simeon s#une Z mori si fii viu$ Sau #oate nu voiesti aceasta > Atunci sa stii ca te afli de9a in moarte [$ ;oti sa fii #e de#lin viu chiar si atunci cand esti mort, tot asa cum #oti fi cu adevarat mort chiar si atunci cand te crezi viu$ *ru#ul este o unealta a vietii, cat si una a mortii$

@ardia5 Inima
Introducere La &laton, omul adevarat e identificat cu nous-ul)mintea., centrul fiintei umane se gaseste in ca#$ 9omer - omul gandeste si simte cu a9utorul diafragmei$ Aristotel ? inima ca #ivot al omului$ =n $ec=iul 0estament, inima )leb, lebad. defineste nu numai 4J

6K emotiile, sentimentele si afectele, ci si centrul s#iritual al fiintei umane si chiar resedinta gandirii si a ratiunii$ )oul 0estament5 Maria le #astra in inima ei, )Lc A, 40., gandurile ies din inima )Mt B, 40., inima semnifica centrul vietii s#irituale, al harului),al 7,A.$ Sf. Ioan Scararul, in scrierile sale, #erce#e cu claritate modul in care #acatul rasare din ganduri sau chiar in minte, cum a9unge in tru# #rin inima, fara a avea o invatatura mistica des#re inima$ Sf$ Ioan face o distinctie subtila, cam vaga, intre inima si suflet$ ;rima are o semnificatie mai gingasa, cumva mai <usoara', iar conotatia ei este mai religioasa$ Al doilea, are o valoare mai filozofica, cu o existenta mai invaluita, trimitand la facultatiel noastre umane$ In unele #asa9e, +ardia, ps,che si nous a#ar a#roa#e ca sinonime, utilizate distinct$ A66a Ioan de 1aza s#unea5 <;aza inimii inseamna ca cel ce se afla in razboi cu demonii trebuie sa-si tina mintea treaza si curata$' Sf$ Ioan arata metoda #rin care cineva #oate actiona, #oate lu#ta im#otriva demonilor si dobandi harul lui (umnezeu$ )ous, lo ismos, +ardia, soma, pathos sunt as#ecte interactive ale fiintei omenesti, fiecare din ele ducand la (umnezeu$ (aca ii biruim #e demoni cu mintea, ne vor ataca tru#ul, daca ii biruim si acolo ne vor ataca inima$ ;entru Sf. Isaac Sirul inima este tru#ul, organul central, simtul simturilor, intermediarul intre ordinea sufleteasca )#sQche. si cea fizica )soma.$ Sf. 1rigorie &alama5 AInima este tru#ul ce launtric tru#ului$' Mintea este ochiul inimii, functia inimii este una sacramentala$ Mintea )nous. are nevoie de curatie #rin efortul ascetic& inima )Gardia. astea#ta doar sa fie iluminata #rin harul lui (umnezeu$

Inima ca centru al fiintei umane Inima este centrul si sursa fiintei umane, organul organelor$ 1a organ fizic, #unct de convergenta unde ne intalnim cu noi insine, cu ceilalti, cu cosmosul$ 2acarie Ascetul Amangaierea inimii este nade9dea in (umnezeu, iar su#ararea ei o aduce gri9a tru#easca$ B -imeni nu cunoaste inima omului afara de (umnezeu, 1el care cunoaste tainele inimii$ 2arcu Ascetul il numeste #e (umnezeu <cititorul inimilor', a66a Isaia <numai 6K

60 (umnezeu #oate cunoaste adancurile inimii noastre$' (emonii actioaneaza ca si cum ar cunoaste ce e in inima noastra, dar numai (umnezeu stie aceasta, #entru ca numai El vede #e omul intreg, adica si inima sa$ Inima ca teren de lupta intre bine si rau (emonii uneltesc in #ermanenta si sunt ca#abili sa ne aduca atat ganduri bune cat si ganduri rele$,andurile <rusinoase' nu trebuie alungate, ci nimicite$ Ele nu sunt naturale, ci straine, iscate de diavol$ ;entru Sf$ Ioan, cel mai bun mi9loc de lu#ta im#otriva gandurilor rele este ignorarea lor cu desavarsire$ :ezultatul atacurilor demonilor im#otriva inimii este im#ietrirea acesteia, ea devenind inca#abila sa simta #rezenta lui (umnezeu$ ;entru a redobandi aceasta simtire, ea trebuie inmuiata$ 1el mai des instrument al diavolilor #entru im#ietrirea inimii este lacomia, care inseala in mod <natural' #entru ca firea noastra are nevoie de harana #antru a #utea exista$ Sf Ioan zice <8 inima indurerata cauta #ururea nebuneste #e 1el du#a care inseteaza, iar nea9ungandu-L, Il urmareste cu osteneala si tanguieste cu durere$' Aceasta conditie determina o atitudine )diathesis. a omului intreg, incat si tru#ul a9unge sa fie afectat$ Locaul lui (umnezeu Inima este ad/ncimea unde omul se #oate %nt/lni #ersonal cu (umnezeu$ 'miliile macariene susin c! <dac! inima dorete ne%ncetat de (umnezeu, atunci (umnezeu este (omnul inimii'$ +iina omeneasc! este o <lume %n lume'- -il de Ancira$ Inima nu este numai un soi de microcosmoscare susine lumea %ntreag!, ci i un mi9locitor %ntre firea omeneasc! i cea (umnezeiasc!$ -umai c! #entru a-L %nt/lni #e (umnezeu %n inima sa, omul trebuie s! evite mai cu seam! <acele lucruri care nu-i mulumete inima$' ;entru Sf$ Ioan, a l!sa inima %n murd!ria ei, a ignora g/ndurile rele, %nseamn! de fa#t a nu mai #utea deosebi #rezena lui (umnezeu %n inima$ Sf$ Ioan i tradiia ascetic! s-ar declara de acord cu 8miliile macariene5 <%n inima se casca un ad/nc nesf/rit$$$acolo afli moartea i tot acolo viaa$' A vorbi des#re inim! %n termeni #ozitivi %nseamn! a lua %n considerare modul %n care funcioneaz! ea %n intimitatea interioar! a fiec!rui om$ *aliti proprii inimii 60

64 1ontiina veghetoare Inima trebuie #!zit! de demoni& ea acioneaz! ca o #av!z! %m#otriva #rime9diei$ Ea %l a9ut! #e om s! %neleag#, s! discearn! #rime9dia$ Sf$ Ioan5 <(rea#ta socoteal! obinuiete s! se afle numai la cei curai cu inima i cu tru#ul i cu gura$ (rea#ta socoteal! este contiina neptat i simirea curat!$' 'miliile macariene s#un5 <=n minte )nous. inima i-a aflat un c!#itan, contiina& aceasta ne 9udec! ne%ncetat$' A66a Isaia, des#re leg!tura dintre inim! i contiin!5 <contiina ta vorbete %n tain! cu inima ta$' Adunarea minii nu mai las! loc nici unei alte gri9i afar! de una singur!, <dezbr!carea de toate leg!turile'$ A66a Alonie zice5 <(e nu va zice omul %ntru inima sa c! eu singur i cu (umnezeu suntem %n lume, nu va avea odihn!$' Adunarea minii este o %ntoarcere s#re sine, o <entro#ie' sau o %ntoarcere a inimii, o stare numit! s,nnoia)care %nseamn! literal <a fi una cu mintea'., stare care %nsa nu este o #reocu#are de sine, i #e care Sf$ Ioan o numete e+static. Inima #oate fi lesne ex#us! invaziilor #uterilor necurate, stric!cioase$ Asemenea unui <c/m#', inima #oate fi uor <#/r9olit!'& iar refacerea este din #otriv! anevoioas!$ 9esCc=ia i rugciunea HesQchia este o tr!s!tur! esenial! a convorbirii i a concentr!rii inimii$ Isihastul %i face <inima gata #entru (umnezeu, i-L desco#er! #e (umnezeu %n inim!$' *ru#ul #oate s! doarm!, %ns! inima r!m/ne %n #rezen a continu! a lui (umnezeu$ 1/nd hesQchia a atins ad/ncurile inimii, aceasta devine imun! la atacurile demonice$ Atunci hesQchia este transformat! %ntr-o total! <dedicare' fa! de (umnezeu$ Inima %n rug!ciune este unit!- termenul Sf$ Ioan, s,napto, este #uternic i #asional-cu (umnezeu %n comuniune #ersonal!$ ;entru Sf$ Ioan, teama se #reface %n credin!5 <;rezena dumnezeiasc! r!s#/ndete credin!, fac/ndu-l #e cel care o caut!, st/l# de neclintit$' ;otrivit Sf$ Ioan, cea mai distructiv! ex#erien! este nesigurana cu #rivire la #rezena lui (umnezeu %n inim!$ El numete aceasta rodul unei <inimi ne%ncredinate', adic! <necredina', <%nv/rtoare inimii', i chiar ?%n mod sur#rinz!tor- slava deart!$ Smerenia 64

66 Exist! un tim# #entru #lenitudine i unul #entru deert!ciune$ i, adaug! Scara, <exist! un tim# )Gairos. i #entru %m#ietrirea inimii$' =n cuvintele omiliilor macariene, trebuie <s! ate#t!m tim#ul c/nd (omnul va deschide inimiile %nchise i va turna %n noi darul (uhului$' Sur#rinz!tor, credina nu duce la siguran! de sine, ci mai degrab! la smerenie$ Sf$ Ioan %ntreab!5 <1ine a biruit tru#ul>' i r!s#unde5 <1el care i-a zdrobit inima$' Sf$ Ioan ado#t! i alte metafore #entru a indica calea s#re smerenie, <corabie sigur!', <dre#tatea inimii', <cur!ia inimii'$ M/ndria, vanitatea i f!!rnicia-descrise ca <er#i veninoi'-sunt #rivite ca str!ine fa! de inim!, #e care o #rime9duiesc$ M/ndria #oate fi su#us! #rin efortul #ro#riu, dar nu #oate fi biruit! definitiv, fara Harul lui (umnezeu, iar asta ne smerete$ Smerenia este recunoaterea obligatorie a limit!rilor #ersonale, o abandonare contient! %n gri9a Harului (umnezeiesc, <focul ceresc, care viziteaz! inima'$ Smerenia, crede Sf$ Ioan, este ua inimii care deschide %m#!r!ia cerurilor$ *otui, chiar i smerenia #oate fi %nel!toare dac! nu este n!scut! %n lumina iniiativei lui (umnezeu$ (ealungul acestui #roces, trebuie s! se %neleag! c! iniiativa %i a#arine %ntotdeauna lui (umnezeu$ El este 1el care vine #rimul la noi, %nainte ca noi s! mergem la El$ Scara nu afirm! un sens al smereniei, care este %n contrast cu %ncrederea s!n!toas! %n sine$ Sf$ Ioan #rezint! o nemulumire v!dit! fa! de sim#la bl/ndee, consideraie ori servilism$ Acestea, consider! el, sunt numai %nlocuitoare ale smereniei$ Iubirea Sf$ Ioan zice5 <(ac! vom socoti, %ntru simirea inimii, c! a#roa#ele ne %ntrece %n toate, nu va %nt/rzia nici mila lui (umnezeu$' A ne g/ndi la ceilal i ca su#eriori nou! i a ne goli #ro#ria #om#! %naintea lor, %nseamn! a-L aduce #e (umnezeu <a#roa#e de noi', ba chiar %n inima noastr!$ ;e de alt! #arte, Sf$ Ioan zice 5 <(ac! ne-am format de#rinderea 9udec!rii, vom fi nimicii cu des!v/rire chiar dac! nu vom avea nici o alt! #atim! afar! de aceasta$' A fi smerit %naintea celorlali, %nseamn! a fi smerit %naintea lui (umnezeu$ Inima deci este locul de %nt/lnire dintre iubirea de (umnezeu i iubirea de oameni$ Iubirea este indivizivbil!, chiar dac! <%n cele din afar! tr!im ca oamenii, iar %n cele din!untru cu (umnezeu'$ Indivizibilitatea iubirii arat! s#re singura ei surs!, (umnezeu& ea este un dar a Lui$ Iubirea este condiionat! de smerenie, dar o i de#!ete$ ;entru Sf$ 66

67 Ioan, ca i #entru ali scriitori ascetici, nici iubirea )aga#e., nici inima )Gardia. nu au o conotaie sentimental!$ Inima este de obicei legat! de nous %ntr-o rela ie echilibrat!, #ro#orional!, %n cadrul c!reia #ersonalitatea uman! se dezvolt! i se maturizeaz!$ Emoia, vag asociat! cu inima, s-a bucurat de-o mai mare favoare %n A#us dec/t %n r!s!rit$ Este valabil i #entru secolele mai recente, %n care s-a dezvoltat cultul <inimii lui Iisus' i al variatelor forme de stigmatizare, mai ales datorit! lui +rancisc de Assisi$ *oma d AUuino o#une desigur cordis affectus lui intellectus i ratio. Indiferent c! inima este sau nu negli9at! %n A#us, ea nu trebuie folosit! ca antonim #entru <raiune'$ Inima #oate cu#rinde sau cel #uin nu exclude, emoia i #oate servi la s#ri9inirea su#remei ex#eriene emoionale aduse de sti mata. Aadar, acuzaia de <raionalism' %ndre#tat! %m#otriva teologiei a#usene, cel #uin %n cazul contrastului #uternic cu #resu#usul <sentimenatalism' sau centralism al inimii, #ro#riu teologie r!s!ritene, este #e c/t de subire, #e at/t de #aradoxal!$ Inima ca loc al iluminrii i 6ederii dumnezeieti Inima este #erce#ut! ca locul unde #oate fi z!rit! lumina dumnezeiasc!$ =ntunericul %m#r!tie #!cat i ignoran!& el re#rezint! mai cur/nd absena harului arz!tor a lui (umnezeu, dec/t transcendena i misterul divin$ Lumina veacului viitor este o realitate efectiv!, nu doar o figur! de stil ra#ortat! la viitor$ =n Scara, acentul se #une mai ales #e ex#eriena luminii sau #e iluminare, chiar dac! limba9ul #oate fi mai cur/nd metaforic dec/t literal$ Sf$ Ioan reflect! totui convingerea c! (umnezeu este revelat ca lumin! necreat!, ca <lmin! nematerial! str!lucind mai tare dec/t orice foc'$ Iubirea este <izvorul de foc' al luminii lui (umnezeu, Hristos fiind chiar aceast! lumin!$ =ntreaga #ersoan! uman!, deci cu tot cu tru#ul ei, str!luce te daca inima este iluminat!$ =ntr-adev!r, nousul, %n calitate de ochi al inimii, #oate vedea aceast! lumin! atunci c/nd este curat$ Lumina dumnezeiasc! este #erce#ut! atunci c/nd nous-ul este nemicat )ameteoristos., c/nd este de#arte de gri9ile iubirii de sine$ 1ur!enia inimii este rodul smereniei, care du#! cum am vazut, se realizeaz! i datorit! eforturiloe #ersonale, dar vine i ca dar a lui (umnezeu$ =ns! m!rturisirea #!catelor este cea care %ng!duie luminii s! intre %n inim!$ ;!rinii #ustiei leag! chiar frica 67

6@ de (umnezeu cu bl/ndeea inimii$ A66a Iacob zice5 <;recum lumineaz! felinarul %ntr-o camer! %ntunecoas!, tot aa frica de (umnezeu lumineaz! #e om atunci c/nd %i #!trunde %n inim!$ ' -e#rih!nirea este condiia natural! a inimii, starea ei autentic!$ 1!ci, atunci c/nd inima este #lin! de nedre#t!i, omul acela nu mai este uman& el devine o creatur! neomeneasc!$ ;reocu#area de temelie a Sf$ Ioan este de a transmite cetitorilor s!i o ex#erien! #ersonal! %n care smerenia biruie #!catul, %n care sim#litatea duce la virtui i %n care <cur!ia inimii #rimete luminarea$' Sf. Ioan zice5 <1/nd inima se veselete, faa se %nsenineaz!& atunci omul %ntreg, um#lut de iubirea lui (umnezeu, %i arat! %n tru# str!lucirea sufletului ca %ntr-o oglind!, #lin de o slav! ca cea a lui Moise$' -u sunt urme %n Scara cu #rivire la <mistica %ntunericului'$ Sf$ Ioan consider! rug!ciunea ca fiind at/t locul de %nt/lnire cu (umnezeu, c/t i momentul c/nd lumina dumnezeiasc! um#le inima$ =ntreaga #ersonalitate a monahului, i #/n! la urm! a fiec!rui cretin, trebuie s! fie %ntr-o stare de armonie l!untric! i integral!$ Inima omului trebuie s! fie %n #ermanen! %n armonie cu aciunile sale, #recum trebuie s! fie i cuvintele cu g/ndurile lui$

)ous 5 2intea
:ealitatea lui nous, care astazi este tradus #rin minte, ratiune sau intelect se manifesta in fenomene diverse, cum ar fi constiinta, #erce#tia, memoria , ca#acitatea de a crede, ti#uri de rationament, motive, alegeri si trasaturi diverse de caracter$ -ous-ul #rezinta insa o semnificatie a#arte des#re fiinta umana$Ioan conduce la o distinctie obligatorie intre nous ca ratiune discursiva sau inteligenta si nous ca minte sau ca organ su#rarational$ 1ea dintai a#are in vorbirea obisnuita ca inteligenta in tim# ce a doua tine de esenta naturii umane in toata diversitatea existentei #ersonale$ In Se#tuaginta si in scrierile iudaice #ostbiblice, termenul nous a#are neaste#tat de rar$ *otusi la Isaia exista cel #utin o referira in care arata ca mineta s#irituala nu trebuie echivalata cu ratiunea discursiva ) Isaia @@,J., chiar daca autorul nu foloseste termenul de nous , ci cel de dianoia$ In -oul *estament termenul de nous a#are #redominant in scrierile lui ;avel$ In ma9oritatea textelor #atristice, el este redat de obicei #rin minte, mai rar #rin ratiune, si doar uneori #rin intelect$ 6@

6A Aristotel face o deosebire intre dianoia, care #resu#une ratiunea silogistica si nous care re#rezinta o intelegere intuitiva , asemanatoare iluminarii$ 1e este relevant #entru semantica lui nous este ca , general vorbind, din vremea lui ;laton si Aristotel, el este tratat ca organ al cunoasterii, ne#utand fi redus la simturi$ Lucrul aceta se vede bine in distinctia intreita a lui ;laton intre o#inie) doxa., ex#erienta simturilor, ratiunea) dianoia. , ratiunea matematica si nous care dezvaluie realitatea neschimbatoare$ La #arintii ascetici greci, sufletul #rimeste o semnificatie si mai larga si mai vaga decat nous-ul$*ermenii filozofici sunt #reluati de acestia si intrebuintat #recum niste #ietre #entru a construi un #od intre creat si necreat , iar nous-ul este o astfel de #iatra$ Sfantul ,rigorie *eologul s#une ca (umnzeu a legat laolalta intr-un mod mistic si de negrait #amantul de minte ) nous. si mintea de duh [$ 2intea si 'mul *ermenul nous #oate insemna minte, dar intotdeauna in relatie cu o com#onenta a intregii #ersoane umane$ El semnifica mintea ca facultate su#erioara a sufletului, unind firea omeneasca in totalitatea ei cu (umnezeu$ *otusi , ce este fundamental este misterul teologic al #ersoanei umane$ Scararul vorbeste des#re nous-ul de neinfranat si iscoditor, o referinta clara la minte, dat tot el sfatuieste 5 R Infige-ti mintea in suflet ca o nicovala im#lantata in lemnul curcii ce nu sufera sfaramare de bataia ciocanelor'$ Alti termeni utilizati de Ioan ca echivalenti #entru nous includ ennoia, sQnnoia si logiGos nous, termeni ce definesc omul ca fiinta rationala$ -atura noastra #ersonala nu este identica cu firea noastra cazuta, #e care trebuie sa ne straduim neincetat sa o orientam s#re (umnezeu$ -ous-ul este tot atat de vast ca si inima$ 2intea si trupul omenesc Ioan subliniaza neincetat stransa legatura dintre minte si tru# , #otrivit cuvintelor lui ;avel Z du#a omul launtric [ ) :om B , 44.$ ;rin urmare , nous-ul influenteaza si este influentat de tru# si chiar de #arti individuale ale tru#ului$ Cn exem#lu in acest sens este #ostirea, care nu isi este niciodata #ro#riul ei sco#, ci are sco#ul de a a9uta tru#ul de a sca#a de gri9ile lumesti, care ne distrag de la concentrarea exclusiva de la (umnezeu$ 6A

6B ;entru a-i #ermite tru#ului sa afecteze mintea intr-un sens #ozitiv, este de multe ori bine sa se ado#te o atitudine fizica exterioara, care sa reflecte atitudinea launtrica din tim#ul rugaciunii$ *ugetarea si adunarea mintii Mintea trebuie sa fie disci#linata, Ioan sugerand ca trebuie #racticata Z linistirea mintii [ , ca remediu im#otriva im#rastierii gandurilor$ *otusi dincolo de aceasta risi#ire s#ontana , mintea are si un im#uls nascut s#re (umnezeu$ ;entru a goli mintea de gandurile im#use de demon, trebuie ca acestea sa fie inlocuite de ganduri #line de (umnzeu$ Mintea este abatuta cu usurinta, intrucat se afla intr-un tru# su#us im#rastierii du#a cadere$ (atorita aceste firi cazute, mintea hoinareste, iar veghea trebuie sa fie continua$ Ioan considera ca trebuie sa lu#tam im#otriva gandurilor rele care rod mintea asemenea unui vierme$ Ioan ofera o lista de ganduri #e care le #oate nutri un nevoitor 5 amintirea lui (umnezeu si a iubirii si Im#aratiei Lui, evlavia #entru sfinti, #omenirea #rezentei lui (umnezeu sau a ingerilor, moartea, constiinta ca vom trebui sa ras#undem in ziua Iudecatii si amintirea iadului$ *ugetarea apofatica si catafatica Mintea este im#rastiata si ca urmare a 1aderii, si nu doar din #ricina atacurilor demonilor$ ;entru unii ;arinti ascetici, gandurile mintii trebuie lasate deo#arte$ Evagrie vorbeste des#re legarea gandurilor$ Ioan indeamna 5 Z Arunca gri9ile, dezbraca-te de ganduri & lea#ada-te de lume [$ ;acatul este o sursa de intristare, dar #oate fi si o #ricina de bucurie$ ,andurile rele ne #ot descura9a, dar trebuie sa ne bucuram de ele, caci acestea ne dovedesc umanitatea, o umanitate inzestrata cu aruri si #otentialitati dumnezeiesti$ A fi uman inseamna a locui in slava, #recum si in mizerie$ ;utem fi #radati de starea adevarata a mintii noastre, dar #utem sa o si redobandim in orice moment sau in toate momentele$ Monahul este sfatuit sa incerce neincetat in minte amintirea iadului si a Im#aratiei deo#otriva$ Moartea devine astfel sursa de smerenie$ 6B

6E Mintii ii este firesc sa se afle intr-o continua miscare, insa ea trebuie #ironita #e crucea #e care a fost rastignit Hristos, #entru a res#inge cu mai multa eficacitate gandurile rele$ $ederea mintii Mintea este deseori mentionata ca ochi al sufletului sau al #ersoanei umane$ 1ata vreme lumina Z Soarelui intelegator [ lumineaza mintea, cat tim# mintea cauta neincetat s#re #rezenta lui (umnezeu, cat tim# Soarele dumnezeiesc nu a#une, gandurile rele sunt alungate #recum fiarele salbatice si nu #ot #atrunde in minte$ Si chiar daca a#uc sa intre, se risi#esc la atingerea razelor soarelui$ Mintea este indemnata sa se de#aseasca #e sine si sa-si atinteasca #rivirea la (umnezeu$ A se de#asi inseamna a trece dincolo de fa#tura vazuta sau de efemeritatea acestei lumi$ Mintea ne a#artine integral in masura in care este integral a lui (umnezeu$ Este im#osibil sa ne avem mintea adunata in (umnezeu, sa #rivim s#re El, cat tim# ne lasam cu#rinsi de gri9ile lumesti$ A #rivi in directii o#use in acelasi tim# inseamna a nu vedea deloc$ Ea #rimeste lumina, atentie si discernamant in masura in care se intoarce s#re (umnezeu$ Ioan vorbeste de o intelegere de sine sau auto cunoastere$ Intr-adevar, a te cunoaste #e tine inseamna a-l cunoaste #e (umnezeu$ 1el care nu-L vede #e (umnezeu nu se #oate vedea nici #e sine$ 2intea si inima Mintea si inima, desi diferite, sunt cu toate acestea de nedes#artit$ Mintea este inlauntrul inimii iar intre cele doua exista o armonie, o relatie echilibrata, fa#t care se #otriveste cu atitudinea traditiei #ustiei$ 1oborarea mintii in inima este antici#ata de Sfantul Ioan Scararul$Mintea #azeste inima #recum un caine$ Acest caine de #aza trebuie sa stea nemiscat, neslabind inima nici o cli#a$ In mod #aradoxal nemiscarea inimii nu este inactiva, ci dinamica$ Acolo la intrare, mintea trebuie sa se lu#te cu multe feluri de salbaticiuni, care sosesc #entru a o amagi si a o intuneca$ ;entru Ioan, mintea este #reotul inii$ ;lina de #rezenta lui (umnezeu, inima devine un altar ceresc #e care mintea ofera 9ertfel intelegatoare si multumiri teologice #entru 6E

6J darurile dumnezeiesti #rimite$ :elatia dintre acesta doua da masura integritatii naturii omului$ ;rezenta lui (umnezeu in inima aduna si centreaza mintea in ea insasi$ ;entru Ioan , intoarcerea mintii in inima, catre #rezenta lui (umnezeu din inima, este descrisa ca si ra#ire$ Harul lui (umnezeu arde in inima ca o faclie care curata si #recum o lumina care lumineaza$ 2intea in 6iata ascetului Smerenie si blandete ;entru Ioan, smerenia este starea fireasca a mintii$ Ea #azeste inima de demoni si de riscul de a fi influenta de ei$ -e ofera #uterea de a rezista atacurilor demonilor, care cauta sa ne fure mintea$ A fi sim#lu este un alt mod de a ne intari mintea$ Blandetea sau smerenia este o#usul maniei care ravaseste, intuneca si astu#a mintea$ Scararul defineste smerenia dre#t Z cunostiinta ce o are mintea des#re ne#utinta si slabiciunea ei [ ,fectele produse de demoni Metoda demonica este inselatoare$ ,andurile rele intuneca mintea, tot asa cum norii intuneca soarele, in efortul lor de a stinge lumina lui Hristos$ ;otrivit lui Ioan mintea este intunecata in doua moduri 5 fie #rin estom#area #rezentei, slavei si luminii lui (umnezeu, fie #rin a o determina sa se intoarca de la lumina Lui$ 8 alta strategie a demonilor este de a oferi Z comori [, alternativa care sa Il inlocuiasca #e Hristos, comoara cea adevarata$ Aceste Z comori [ sunt diferitele #atimi, a caror #utere #oate indemna la abandonarea lu#tei$ 8 minte intunecata duce la actiuni nesocotite , irationale, savarsite numai de cei nebuni$ Harul lucreaza in chi# indoit, nascand in noi iubirea de (umnezeu si aratandu-ne #ro#ria noastra nimicnicie$ ;entru a a9unge la lumina, #entru a #utea iesi din intunericul #e care demonii l-au desfasurat #este noi este nevoie de o veghe neincetata$ ;utem redobandi cunoasterea de sine numai in #rezenta lui (umnezeu$ Iubire si ,ros 6J

7K

Erosul tru#esc este singura imagine #otrivita #entru a descrie erosul divin$ Cneori mintea a9unge sa intre in camera de nunta a lui (umnezeu, care este inima, imbratisanduL #e (umnezeu nebuneste, nevazand nimic altceva decat numai #e (umnezeu$ 2intea si rugaciunea Iubirea , care este una cu smerenia este de asemenea strans legata de rugaciune$ 1aci si rugaciunea este o lucrare a iubirii care im#lica o relatie #ersonala$ ;aza mintii nu #oate deveni niciodata un act im#ersonal atat tim# cat este intim legata de rugaciunea neincetata$ :ugaciunea este mai mult decat un act, este o adevarata arta$ :ugaciunea nu este o sim#la invocare, rugaciune facuta doar cu buzele $ Adevarata rugaciune nu a fost inca dobandita #rin sim#la adresare de cuvinte lui (umnezeu, caci ea este ceva mai mult decat un lucru formal$ ;otrivit lui Ioan , mintea este in stare sa ramana adunata in (umnezeu numai folosind un numar redus de cuvint, #oliloghia fiind o cauza a dis#ersarii si im#rastierii mintii$ :ugaciunea este oglinda imbunatatirii, este calea refacerii frumusetii noastre dintru ince#ut du#a chi#ul frumusetii lui (umnezeu, ea le cu#rinde #e toate$ Lucrarea si rugaciunea nu #ot fi des#artite, asa vede Ioan lucrurile$ :ugaciunea ) ora. este absorbita in lucrare ) labora. & munca devine insasi rugaciune$ Iar rugaciunea devine Z ra#ire la (umnezeu [$ Ascetul nu mai rosteste rugaciunile, ci a devenit efectiv rugaciune$ Mintea monahului nu mai vede lumina, ci s-a #reschimbat ea insasi in lumina nestinsa$ ;entru Ioan, fiecare om este inzestrat cu un tru#, o inima si o minte$ +Iecare din acestea se afla intr-o relatie com#lexa si intima cu cealalta si cu (umnezeu$ (e fa#t , relatia dintre fiecare aceste as#ecte sau sfere de existenta este atat de a#ro#iata incat ele #ar sa creasca una din alta$ Ioan stabileste o ierarhie in aceasta relatie 5 nous-ul este un unghi interior, format de doua dre#te care #leaca un 9os, luminand si #azind inima & tru#ul este carmuit de nous, #rin intermediul inimii, iar mintea este #atrunsa de inima si #rimeste im#resiile tru#ului$ 7K

70 Ele de#ind una de cealalta si de fa#tul ca nu suntem nimic, dar suntem totul in ochii lui (umnezeu$ REVELAIA DI$I)3 l 2ISI/),A .IS,%I*II : &,0%A%/< Sf/nta Scri#tur! cu#rinde :evela ia lui (umnezeu f!cut! oamenilor$ =n actul :evela iei (umnezeu se autod!ruie"te omului, se autocomunic! acestuia, transmite acestuia #rin cuvinte "i viziuni, semne "i minuni voin a Sa de iubire, de via !, de comuniune ve"nic! #entru omul ca#abil de divin$ =n -oul *estament, Evanghelia este cuv/ntul lui (umnezeu, 1are ne vorbe"te El %nsu"i, sub chi#ul +iului 8mului, lisus Hristos, %n care S-a %ntru#at 1uv/ntul ve"nic al lui (umnezeu$ Misiunea Bisericii de #redicare a cuv/ntului lui (umnezeu "i :evela ie este o leg!tur! ontologic!, #entru c! Biserica nu #ro#ov!duie"te un adev!r al ei, ci #e (umnezeu %nsu"i #rezent %n Biseric!, actualiz/nd #rin (uhul Sf/nt cuvintele Sale$ 8mul cunoa"te #e (umnezeu #entru c! (umnezeu S-a revelat "i Se reveleaz! "i omului de ast!zi, ca dintotdeauna #rin actualizarea acestor cuvinte %n lucrarea de evanghelizare a Bisericii lui Hristos$ In general, orice religie emite, sus ine ideea revela iei$ ;e l/ng! cre"tinism "i alte religii #recum iudaismul, islamismul sau hinduismul #retind a fi revelate$ (ac! iudaismul #rin \Lege "i ;rofe i\ are calitatea de a fi o religie revelat! #/n! la \#linirea vremii\ ),alateni, 7,7., el refuz! #linirea :evela iei %n Hristos$ (es#re celelalte religii, chiar dac! au similitudini de limba9 cu terminologia cre"tinismului, nu se #oate afirma c! ele sunt revelate$ Ele sunt forme de \religiozitate\$ =nt/lnirea s#iritual! cu Hristos, #lin!tatea :evela iei, teofania su#rem! a lui (umnezeu, este mai #u in credibil!, inacce#tabil! ra ional #entru omul e#ocii secularizate, tehnico-informa ionale, al s#iritului "tiin ific$ 8mul %n autosuficien a sa, se limiteaz! la consumerism "i hedonism, iar %n caz de insatisfac ii materiale se %ndrea#t! s#re ocultism si neognosticism$

70

74 1. Revelaie "i teologie

1re"tinismul ca Biseric! este religia revelat!, :evela ia de#lin! a lui (umnezeu f!cut! omului identific/ndu-se cu ;ersoana divino-uman! a M/ntuitorului Iisus Hristos, care Se #rezint! #e Sine ca Adev!rul viu "i absolut al omului viu, ce unific! toate adev!rurile care 9aloneaz! istoria umanit! ii$ E*IM8L8,IE 1uv/ntul revela ie #rovine din latinescul re!elatio&onis, substantivizare a verbului re!elare, av/nd echivalent %n limba greac! apo+al,ptein - a descoperi ceea ce este ascuns, a dez!lui, a tra e !oalul de pe ce!a. =n Vechiul *estament no iunea de revela ie trebuie %n eleas! %n #ers#ectiva \interven iei lui (umnezeu %n istorie, du#! #ro#ria hot!r/re$ Aceast! interven ie este conce#ut! sub forma unei %nt/lniri a cuiva cu cineva5 a cuiva care vorbe"te "i a cuiva care ascult! "i r!s#unde$' =n Vechiul *estament ideea de revala ie este redat! de sintagma Cu!ntul lui 'umnezeu & da har .ah!e. :evela ia are loc %n contextul teofaniilor5 teofania de Ste9arul Mamvri, lui Avraam& cea din Sinai, cu %ncheierea Alian ei dintre (umnezeu "i #o#orul ebraic$ =n #ers#ectiva g/ndirii ebraice, :evela ia$ lui$ (umnezeu, cuvintele Sale au o valoare noetic "i o valoare dinamic %n acela"i tim#$ In #ers#ectiv! antro#ologic!, cuv/ntul este$ ceea ce iese din gura omului )-umeri, 6K,06., sau de #e buzele acestuia )Ieremia, 0B,0A., av/nd sursa #rofund!, tainic! %n inima %ns!"i a omului$ 1eea ce se enun ! #rin cuv/nt are valoare de adev!r %n sens de cunoa"tere, %n #ers#ectiv! noetic. =n Vechiul *estament, cuv/ntul dctbcir este adesea asociat cu ade6rul - cmet, insist/ndu-se asu#ra con inutului, a ceea ce se enun !$ %n acest sens, con inutul este adev!rat "i el ex#rim! adev!rul rostit de (umnezeu$ =n acest adev!r desco#er de (umnezeu omul trebuie s! aib! %ncredere$ Adev!rul im#lic! astfel "i rela ia, o rela ie de credincio"ie, fidelitatea %n acela"i tim# a celui care este chemat s! cread! fa ! de 1el cu totul demn de %ncredere, (umnezeu$ (e aceea, %n mentalitatea ebraic!, cuv/ntul dabar, are o semnifica ie semantic! mai larg! ce include adev!rul ] emet "i fidelitatea$ -umele lui (umnezeu %nseamn! realitatea lui (umnezeu "i, totodat!, #rezen a Sa

74

76 tainic!$ Mesa9ul divin este adev!rat "i, %n consecin !, teologia ca "tiin ! sacr! ce inter#reteaz!, ex#lic! "i #roclam! adev!rul lui (umnezeu are valoare de adev!r$ =n ceea ce #rive"te com#onenta dinamic a cuv/ntului revelat, %n #ers#ectiva limba9ului :evela iei, cuv/ntul nu %nseamn! doar un enun des#re con inutul unui lucru, ci "i for a activ!, #uterea care %m#line"te ceea ce cuv/ntul semnific!$ Acest cuv/nt im#lic! "i evenimentul %nsu"i, #rezen a 1elui care vorbe"te, res#ectiv a lui (umnezeu #rin energia Sa necreat!$ 1uv/ntul lui (umnezeu are #e (umnezeu %nsu"i ca subiect$ (inamismul cuv/ntului divin se %nr!d!cineaz! %n dinamica #ersoanei care roste"te cuv/ntul, res#ectiv ;ersoana divin! care creaz! "i m/ntuie"te$ 1uv/ntul lui (umnezeu este %n sens noetic, deodat! discurs des#re \adev!rul "i lucrarea m/ntuitoare a lui (umnezeu ccl Viu$ 1uv/ntul lui (umnezeu lucreaz! %n mod infailibil ceea ce s#une$ (umnezeu %l trimite ca #e un mesager viu "i El vegheaz! asu#ra lui #entru a-0 %m#lini$ 1uv/ntul lui (umnezeu r!m/ne %ntotdeauna, fidel "i eficace$ 1uv/ntul lui (umnezeu, c!tre #rofe ii Vechiului *estament, se adreseaz! tuturor oamenilor, are o valoare universal!$ Hristos este 'umnezeu care (e re!eleaz i 'umnezeu re!elat %n condi ia omului #urt!tor de tru#, f!r! de #!cat, m!rturisitor al iubirii ;!rintelui ceresc #entru oamenii chema i la comuniune %n via a, cu (umnezeu %nsu"i$ 1uvintele lui (umnezeu adresate oamenilor ca Lege a Sa %ntru#at! %n %nsu"i 1uv/ntul S!u, Iisus Hristos, au valoare #entru toate tim#urile "i #entru to i oamenii$ :evela ia re#rezint! manifestarea lui (umnezeu %n via a oamenilor #entru a le deschide acestora orizontul cunoa"terii Sale, #entru ca ace"tia s! con"tientizeze c! ei sunt crea ia lui (umnezeu "i trebuie s! cunoasc! #e 1reatorul lor, c! via a lor este un dar de la (umnezeu #entru care au datoria moral! de a mul umi 1reatorului %n acte de recuno"tin ! cristalizate %n istoria religioas! a umanit! ii %n cult$ ;entru cre"tinism, \:evela ia se face cunoscut! %ntr-un eveniment uman observabil #entru cre"tini, %n via a lui Iisus$ Aceast! via ! din istoria noastr! devine temei al credin ei$ -u exist! :evela ie far! credin !, nici de altfel credin ! f!r! :evela ie$' :evela ia, ca act de manifestare a lui (umnezeu, are loc %n istorie, %n crea ie$ (ac! ea se desf!"oar! %ntr-un anumit context istoric ce #oate fi datat documentar, ea transcende istoria$ :evela ia este consemnat! %n Scri#tur!, o carte istoric! dar a c!rei inter#retare nu #oate fi redus! la metoda istorieo- critic! "i nici la cea alegoric!$ In tim# 76

77 ce #rofetul evreu %"i #rimea viziunea revelatoare %ntr-o stare de extaz, exegetul cre"tin devine un instrument al (uhului #rin contemplare, #e care am #utea-o defini ca deschidere c!tre harul dumnezeiesc at/t la nivelul inimii c/t "i al min ii$ Im#lica ia este urm!toarea& exegeza ca "i #redicarea 1uv/ntului sau #ictarea de icoane, este %n sensul cel mai de#lin o !ocaie sau o chemare. %n tim#ul veacului #rezent, Hristos cel #rosl!vit i continu lucrarea de re!elare n /iseric #rin lucrarea ins#ira i onal!, Zinter#retativ![ )hermeneia0 a (uhului Sf/nt5 Zc/nd (uhul Adev!rului va veni$$$ v! va vesti cele viitoare$ *radusa in limba9 omenesc, aceasta revelatie si-a #rimit de9a forma normativa #rin marturia a#ostolica #astrata in Sfanta Scri#tura$ Scri#tura este actualizat! %n Liturghia Bisericii care \rememoreaz! "i retr!ie"te trecutul #entru a lua #arte acum la harul eshatologic al viitorului (umnezeu ofer! cuvintele Sale oamenilor, Acolo unde este cuv/ntul S!u este concomitent "i #rezen a Sa haric!, %n energia ve"nic! necreat! ce %ncon9oar! misterul divin tri#ersonal$ Misiunea M/ntuitorului lisus Hristos, %ncredin at! a#oi Bisericii Sale #rin (uhul Sf/nt, are sco# de a revela #e (umnezeu-*at!l, de a elimina #!catul "i r!ul, de a m/ntui lumea$ :evela ia -oului *estament ne #rezint! mai multe as#ecte misionare legate de tehnica misiunii, de dimensiunea trinitar! a misiunii cre"tine, ne #rezint! un nucleu al dinamicii misiunii care se concretizeaz! "i se actualizeaz! %n istoria cre"tinismului$ (inamica misiunii %n -oul *estament este determinat! de urm!torii factori5 0. %nvierea M/ntuitorului lisus Hristos )I 1or$, 0@.& 4.Venirea (uhului Sf/nt la 1incizecime )+a#te, 4, 0-6.& 6.(umnezeu este #erce#ut ca o #rezen ! co#le"itoare "i iubitoare %n comunitatea cre"tin!5 \Hristos este cu noi\& 7.(e la #rima comunitate )6KKK de oameni la 1incizecime., Biserica trebuie s! se extind!, s! cu#rind! #e toat! lumea, incluz/nd #e to i oamenii$ Hristos ne vorbe"te "i celor de ast!zi #rin #uterea (uhului a"a cum a vorbit contem#oranilor S!i, iar cuvintele Sale r!sun! cu aceea"i for ! %n actualizarea lor cultic! "i %n ex#erien a s#iritual! cre"tin!$ (e aceea, Sf/nta Scri#tur! este +iul "i 1uv/ntul lui (umnezeu care \S-a t!lm!cit #e Sine %n cuvinte, %n lucrarea Lui de a#ro#iere de oameni #rin ridicarea lor la El, #/n! la %ntru#area, %nvierea "i %n!l area Lui ca om\$ 77

7@ ;romisiunea M/ntuitorului lisus Hristos c! El va fi cu noi, oamenii, #/n! la sf/r"itul veacurilor )Matei, 4E, 4K., trebuie %n eleas! %ntr-o #ers#ectiv! #nevmatologic! "i eclesial!, deoarece #rezen a Sa euharistic! s!v/r"it! cu invocarea sacerdotului liturghisitor #rin (uhul Sf/nt #rezent "i activ %n comunitatea dre#tin!rturisitoare este #rezen a "i cunoa"terea Sa %n iubire, %m#linireaa %nv! !turii Sale )Luca, 47,06-64& Ioan, 07,4A& 0A,06-0@.$ :evela ia lui (umnezeu %n Hristos este :evela ia Iubirii Sale infinite fa ! de om$ A"a cum soarele face inutil! lumina stelelor, care %"i retrag smerite lumina lic!rind! la a#ari ia astrului #realuminos al zilei, tot a"a Soarele Hristos re#rezint! #linirea :evela iei "i orice alt! #reten ie de nou! revela ie col#ortat! de diver"i indivizi %n istoria cre"tin!, cu o anumit! intensificare la schimbarea secolelor "i mai ales a mileniilor, inclusiv la anul 4KKK, nu sunt dec/t %ncerc!ri zadarnice #entru %n"elarea celor ignoran i teologic "i #uerili %n #ers#ectiv! s#iritual!$ . 9ermeneutica %e6elaiei

1u realitatea :evela iei, cre"tinismul st! sau cade& nu exist! cre"tinism f!r! :evela ie$ =n misiunea ei %n lume, Biserica se conformeaz! unor principii %n func ie de care ea crede, m!rturise"te "i celebreaz! culfic #rezen a #rofetic! "i m/ntuitoare a lui Hristos #rin (uhul Sf/nt, #e care teologul ca misionar trebuie s! le ia %n considera ie, a#lic/ndu-le cu acribie$ 0$ Credincioie fa de Re!elaia cuprins n (fnta (criptur i actualizat n Tradiia dinamic a /isericii, ceea ce semnific comuniune personal i fidelitate fa de 1ristos, Cu!ntul lui 'umnezeu ntrupat, cu o e$e ez realist i spiritual a cu!intelor lui 'umnezeu din (criptur i Tradiie. Misionarul se situeaz! real "i existen ial %n fa a lui Hristos ca adev!r su#rara ional "i ca ;ersoan! divin! %n acela"i tim#, care ins#ir!, ilumineaz! "i d! cura9, #utere #entru misiunea "i m!rturia cre"tin!$ Misionarul este omul credin ei, disponibil la chemarea Bisericii i iluminat prin puterea uhului. !re"in#a sa este $i$lic% i "&gmatic% 'n sensul unei c&ntinuit%#i ne'ntrerupte 'n (ra"i#ia Bisericii "e apel la )criptur% i la *rist&s !u+,ntul i 'n#elepciunea lui umne-eu 'n pers&an%. 7@

7A 4$ 2imba3ul uman este semnul participrii omului la transcenden. 2imba3ul teolo ic prin care se e$prim realitatea. Re!elaiei trebuie s se. caracterizeze prin coeren intern, pentru a asi ura credibilitatea lui. (incolo de ve"m/ntul #e care %l #oate %mbr!ca %n context #articular #rin influen e filosofice culturale, #olitice, #sihologice, sociologice, limba9ul teologic trebuie s!-"i #!streze s#ecificitatea sa, caracteristica esen ial! de a fi cuv/ntul lui (umnezeu$ Limba9ul biblic "i teologic se define"te #rin unele #articularit! i, are conota ii de care teologul misionar trebuie sa in! seam! %n misiunea sa #astoral!5 a. Limba9ul biblic "i teologic este metaforic. Metafora %n limba9ul biblic "i %n #oezia teologic! se constituie %ntr-un \adev!r metaforic\ ce atinge temeiul ultim al fiin ei$ 1aracteristic limba9ului biblic "i celui teologic este referin a, realitatea exterioar!, transcendent!, c/m#ul #rimordial %n care Cine!a vorbe"te despre ce!a cui!a, anume \un subiect care se afl! %n centrul situa iei des#re care relateaz! discursul "i care se realizeaz! %ntr-un eveniment al 1uv/ntului, adic! %ntr-un act de limba9 %n care Subiectul discursului are ini iativa$ b. Limba9ul biblic "i teologic este simbolic. Simbolul se constituie si #rin metafore$ \simbolul im#une o lege de recunoa"tere %ntre subiec i care oblig! orice con"tiin ! s! revin! la sine #lec/nd de la Altul\ 1hi#ul uman este #er#etuu %n c!utarea ;rototi#ului iar %n limba9ul teologic ca "i %n ex#erien a t!cerii #!timitoare a divinului, comuniune dintre (umnezeu "i om, fiin a "i g/ndirea, (umnezeu cel infinit, "i intelectulinima omului se acord! #rin chenoza divin! "i %ndumnezeirea uman!$ Simbolul %nseamn! #rezen a, coexisten a, simultaneitatea rela iei #ersoanelor deschise una c!tre cealalt!, im#licate %n$ ex#erien a comuniunii$ c. Simbolul deschide astfel s#re sacrament. Limba9ul biblico-teologic este parado$al, #entru c! el con"tientizeaz! limita funciar!, inerent! a omului %n com#ara ie cu abisul "i realitatea transsubiective divine$ (e aceea, limba9ul teologic este comunicare "i comuniune cu 1el des#re care se vorbe"te, #rezent, autoim#licat %n discursul %nsu"i$ A"a cum eviden iaz! Biblia "i inter#retarea #atristic!, exist! un binom cuv/nt-imagine$ ;ivotul "tiin ei teologice este un dat care vine de dincolo de aceast! "tiin !, "i care nu de#inde de desco#erirea #e care o facem noi\$ Aceast! "tiin ! vine de la \(umnezeu,

7A

7B \realitate ontologic! obiectiv!$ ,/ndirea teologic! este teo&lo ic. (umnezeu, nu noi suntem centrul "i fundamentul acesteia\$ d. Analizele actuale asu#ra limba9ului au scos %n eviden ! as#ecte semnificative ale cuv/ntului uman, inclusiv ale cuvintelor teologice, ale credin ei, a valorii "i a dimensiunilor sale de eficien, de performati6itate. :valoare performati!, adic! ceea ce el enun ! face, realizeaz!, %m#line"te, #rin #ersoana "i cu #uterea #ersoanei care ro"e"te cuv/ntul$< e. . Limba9ul are "i o dimensiune auto-implicati6. :%n sensul c! acela ce roste"te cuv/ntul, #ersoana, #rin taina cuv/ntului intr!, este #rezent! dinamic, s#iritual %n cel "i cu cel c!ruia %i roste"te cuv/ntul "i invers )loan 6, 0@-0A.$< 1uv/ntul uman ca metafor "i simbol ex#rim! o rela ie ontologic! cu fiin a %ns!"i, cu (umnezeu$ 4etafora #ermite omului s! intre %n g/ndire, s! decodifice chiar cifrul g/ndirii divine #rin citirea ra iunilor crea iei sau inter#retatrea s#iritual! a :evela iei, )Sf$ Maxim M!rturisitorul. ca adres/ndu-se lui %nsu"i, ca inter#el/ndu-0 direct$ ;rin valoarea sa simbolic, el reune"te #e om cu (umnezeu, cei doi, (umnezeu "i omul, de"i situa i situa i ontologic la nivele diferite, #rin dimensiunea s#iritual! a omului comunic/nd, chiar dac! aceast! comunicare este mai mult sau mai #u in stabil! din #artea omului, tentat de #!catul ce ru#e comuniunea cu (umnezeu$

Ex#erien a s#iritual! a misionarului

7B

7E Ex#erien a s#iritual! a misionarului #resu#une echivalen a %ntre discurs "i

tr!irea lui Hristos %n ruguciune, ascez!$ (ac!, a"a cum s#une M$ Heidegger, cel ce g/nde"te !ede "i aude, teologul, cel ce crede %n Hristos, !ede "i aude %n mod s#iritual #e Hristos$ Ex#erien a #reotului nu este individual!, singular!, ci %n comunitate$ Este necesar un exem#larism moral al #reotului, un anga9ament #entru comunitate %n #ers#ectiva credin ei "i a iubirii de Hristos, revel/nd %n slu9irea sa #rin (uhul Sf/nt #e Hristos$ (intotdeauna teologia ortodox! a accentuat rolul ex#erien ei %n teologie, "tiin ! care nu se reduce doar la discursivitate, ra ionalitate, ci im#lic! iubirea cu valen e cognitive$ Sf$ Maxim M!rturisitorul s#une urm!toarele referitor la rela ia$ dintre Scri#tur! "i ex#erien a s#iritual! cre"tin!5 \1!ci alc!tuirea scris! a Sfintei Evanghelii este o %ndrumare elementar! s#re cuno"tin ! ce se ive"te tre#tat %n cei ce s-au %n!l at #rin ea "i au "ters din ei %n chi# duhovnicesc grosimea cugetului tru#esc, sau s#re cea care se va ivi #e urm! du#! sf/r"itul celor ce se mi"c!$ +iindc! - #recum legea are o %ndrumare elementar! s#re cuno"tin a a#!rut! odinioar! #rin ea, a celor ce erau #ov! ui i #rin ea s#re Hristos, 1uv/ntul %n tru#, "i aduna i s#re Evanghelia #rimei Lui veniri - a"a Sf/nta Evanghelie este o %ndrumare elementar! a celor #ov! ui i s#re 1uv/ntul %n (uh "i aduna i s#re lumea viitoare a celei de a doua veniri a Lui$ 1!ci Acela"i este tru# "i (uh, fac/ndu-Se aceasta sau aceea du#! m!sura cuno"tin ei fiec!ruia$ ;entru ca fiecare cuvant este su#us silabelor si literelor$ *eologul de azi, misionarul, este un om al dialogului$ ;reotul nu numai #orunce"te, ci trebuie "i s! asculte, s! manifeste deschidere fa ! de celelalte discursuri "i #urt!torii, ex#onen ii acestora, s! fie comunicativ cu oamenii$ %n contextul autonomiei valorilor, al #luralismului discursurilor, consacrate ca adev!rate %n aria #ro#riei com#eten e, discursul teologic, %nglobant #rin natura sa universal!, trebuie s! res#ecte celelalte discursuri, - %n m!sura consisten ei "i a validit! ii lor -,$ #e oamenii care le-au consacrat "i care le vehiculeaz! %n societatea diversificat!, s! fie %n dialog interdisci#linar cu alte domenii de manifestare uman!$ *eologul olandez I$H$ Palgrave 23 #/n! %n modernitate omenirea a #erce#ut sensul m/ntuirii ca venind exclusiv de la (umnezeu, m/ntuirea fiind de natur! transcendent!, aceast! viziune antren/nd un dezinteres fa ! de lume$ Modernismul a schimbat aceast! conce# ie, de fa#t, a r!sturnat sensul m/ntuirii, afirm/nd c! omul, %n sens individualist, 7E

7J egoist se m/ntuie"te #e sine, f!r! altul, fie aceasta de natur! transcendent! sau imanent!$ 8mul este suveran iar %n ac iunea lui el %"i #oate #ermite orice, aceast! mentalitate fiind #unctul de #ornire care a declan"at criza lumii actuale sub toate as#etele ei& s#iritual, ecologic, cultural care nu este str!in de s#iritul individualist, soli#sist al :eformei #rotestante$ 8mul actual crede c! salvarea vine din sentimentul solidarit! ii umane, oamenii %n #rocesul de reconciliere la toate nivelele, av/nd "ansa de a construi o lume mai bun! "i mai drea#t!$ Aceast! viziune este %n #ers#ectiv! ortodox! una secularist!, indiferent! sau refuz/nd transcenden a, #e (umnezeu ca :ealitate #ersonal! activ! %n lume, "i, de aceea, inacce#tabil! teologic$ (umnezeu este #rezent %n lumea creat! "i m/ntuit! de El %n Hristos, lucrarea Sa fiind consemnat! de Scri#tur! "i *radi ie "i fiind evident! %n ex#erien a s#iritual!, %n fa#tele minunate #e care (umnezeu le s!v/r"e"te #rin iubirea Sa %n #emanen !, inclusiv %n e#oca noastr! %n "i #rin Biserica sa$ :evela ia este o #ermanen ! tezaurizat! scfi#turistic "i %n monumentele Sfintei *radi ii la care orice om %nsetat de cunoa"terea "i dornic de iubirea lui (umnezu are "ansa ntlnirii spirituale i a comuniunii cu Acesta$

6$

2odele de %e6elaie i +ocuri ale 8nt"lnirii "i comuniunii oamenilor

cu Dumnezeu *el re6elat lor

8mul de ast!zi doritor de ex#erien ! s#iritual! autentic! "i iubitor de (umnezeu "i de adev!rul Lui afl! "i se deschide comuniunii cu El %n situa ii #e care le enumer!m %n continuare& a. la rug!ciunea comunitar!, %n Liturghie, %n #rezen a la cultul Bisericii& b.lecturarea Sfintei Scri#turi %m#letit! cu rug!ciunea c. %n iubirea cre"tin! concret! )acte caritabile. *ot %n #ers#ectiva accesului omului societ! ii secularizate la tezaurul :evela iei "i, im#licit, la rela ia s#iritual! cu (umnezeu ca ;ersaon!, teologul AverQ (ulles f!c/nd a analiz! am#l! asu#ra conce#tului "l realit! ii :evela iei, stabile"te urm!toarele modele ale acesteia5 Hristos< 7J :evela ia ca doctrin a .isericii :actualizarea Scri#turii #rin (uhul lui

@K oamenii. :evela ia este, de asemenea, o e#perien interioar. (umnezeu este #rezent %n natur!, %ns! El este #rezent "i %n inima omului cu voca ia s#iritual! de a fi #rin har \tem#lu al (uhului Sf/nt\ al lui (umnezeu care scrie legea %n inimile oamenilor$ )I 1or$ 6, 0A-0B.$ \-u mai tr!iesc eu, ci Hristos tr!ie"te %n mine\ ),alateni, 6, 4K.$ :evela ia %nseamn! o contiin nou, %n Hristos "i %n (uhul Sf/nt %n structura Bisericii, noua crea ie, %n har, a lui (umnezeu, #rezent! %n istoria oamenilor %nce#/nd cu 8mul cel -ou, Iisus Hristos, (umnezeu adev!rat, "i efectiv #entru oameni de la 1incizecime$ :evela ia are o dimensiune istoric este istoria lui Dumnezeu cu

1unoa"terea teologic! a fost relativizat!, anulat! chiar, redus! la o cunoa"tere de ti# #ersonal, cu #ondere afectiv!, comunitar!, far! valoare universal!$ Astfel "i credin a, element al cunoa"terii teologice, %n aceast! logic!, este un ti# inferior de cunoa"tere c!reia %i li#se"te claritatea "i certitudinea$ 1unoasterea teologica, inter#ersonala, intersubiectiva, re#rezinta constiinta #rezentei lui (umnezeu$ :evela ia este sursa "i, norma teologiei, centrul, %nce#utul "i sf/r"itul teologiei, "tiin a cea <$des#re (umnezeu "i lucrarea Lui %n lume #rin lucrarea misionar!, m!rturisitoare a Bisericii, \st/l# "i temelie a adev!rului\ )I *imotei$ 6,0@.$

D. a.

Actualizarea %e6elaiei 8n discursui teologico-misionar al .isericii (iscursul este unul profetic, #entru c! #rin acesta se actualizeaz!

&aul %icoeur stabile"te urm!toarele criterii ale acestuia5 #rofetico-sacramental cuvintele lui Hristos %nsu"i ca adev!r al lui (umnezeu care \a gr!it #rin #rooroci\, #rin (uhul Sf/nt care este (uhul lui Hristos "i al Bisericii Sale$ Adev!rul este "i comuniune euharistic!$ *eologul vorbe"te %n numele lui Hristos, cu #uterea "i autoritatea Lui, nu de la sine$ @K

@0 b. Evenimentele :evela iei au cauza %n transcendent, %n (umnezeu ca

realitate fiin ial! "i #ersonal! absolut!, iar acestea sunt relatate, narate #ermanent$ 8 teologie narati6 nu semnific! doar sim#la referin ! la texte, ci instituie un mod de teologhisire$ (iscursul Sf$ ;etru la 1inc%zecime )+a#te, 4, 07-6J. este elocvent %n acest sens$ Istoria este atras!, adus! %n discurs$ c. (iscursul teologico-misionar este unul prescripti6, nu %n sens 9uridic ci vindec!tor, medical, vindecarea sufletului "i a tru#ului fiind dat! de Z (octorul sufletelor "i al tru#urilor [, M/ntuitorul lisus Hristos$$ A"a cum medicul #rescrie medicamente #entru cel bolnav, tot a"a Biserica lui Hristos este \s#italul celor bolnavi' d. (iscursul teologico-misionar este, de asemenea unul sapienial$ %nce#utul %n ele#ciunii este frica de (umnezeu, )Isus Sirah, 0,07. ascultarea de (umnezeu, de o manier! existen ial! \cu fric! "i cu cutremur\ %n #ers#ectiva m/ntuirii, #entru %m#!rt!"irea din iubirea infinit! a lui (umnezeu ce aduce #ace "i fericire s#iritual! #rin vederea celor su#rafire"ti$ \%ns!, noi #ro#ov!duim #e Hristos cel r!stignit5 #entru iudei sminteal!, #entru #!g/ni, nebunie$ (ar #entru cei chema i, "i Iudei "i Elini, #e Hristos, #uterea lui (umnezeu "i %n ele#ciunea lui (umnezeu$ ;entru c! nebunia lui (umnezeu este mai %n elea#t! dec/t %n ele#ciunea oamenilor "i sl!biciunea lui (umnezeu mai #uternic! dec/t t!ria lor\ )I 1orinteni, 0,46-4@.$ e. (iscursul teologic este unul imnic, unul al aducerii aminte, al neuit!rii ] aletheia - de (umnezeu "i de evenimentele minunate s!v/r"ite de El %nsu"i #entru oameni, %n actele liturgice, sacramentale "i s#iritual-mistice ale Bisericii care actualizeaz! m/ntuirea "i #rin care (umnezeu %nsu"i Se face #rezent "i este de fa ! real, dinamic, luminos "i eficient %n comunitatea care %l invoc! "i %l ador!5 \Cnde sunt doi sau trei aduna i %n numele Meu, acolo sunt "i Eu %n mi9locul lor\ )Matei, 0E,4K.$ 1rea ia #oetic!, teologic! #ermanent! a Bisericii cu referin ! fundamental! la textul revelat face ca discursul teologic s! nu r!m/n! la litera care omoar! ci s! se deschid! s#re (uhul care d! via !$

@0

@4 E. Sisteme de g"ndire moderne care resping. %e6elaia

M$ Blondel ar!ta c! %n fa a 5nicului necesar nu exist! dec/t dou! #osibilit! i& %nt/i a vrea s! fii dumnezeu f!r! (umnezeu "i %m#otriva lui (umnezeu "i al doilea a fi dumnezeu #rin (umnezeu "i #entru (umnezeu$ 1a %ntotdeauna %n istorie, adev!rul dumnezeiesc al cre"tinismului este negat "i ast!zi de unele sisteme de g/ndire umane care refuz! :evela ia$ Intre acestea men ion!m urm!toarele5 6 nosticismul filosofic modern. +ilosofia, la %nce#uturile ei, este %nrudit!

cu teologia, "i una "i alta fiind c!i de c!utare a %n ele#ciunii$ Ex#onen ii cei mai de seam! ai agnosticismului modem sunt L$ +euerbach, \#!rintele ateismului modern\, F$ Marx, S$ +reud, +$ -ietesche$ I$; Sartre$ 6naliza lin !istic sau filosofia modern a limba3ului, poziti!ismul lo ic,

av/nd ca ex#onen i #rinci#ali ai acestui curent #e L$ Pittgenstein, B$ :ussel)1ercul de la Viena., A$I$AQer, F$;o##er, *h$S$ Fuhn$ ,A"a cum se ex#rim! L$ Pittgenstein, %n Tractatus lo ico&philosophicus, \ceea ce #oate fi s#us, #oate fi s#us clar, "i, des#re ceea ce nu se #oate vorbi trebuie s! se tac!\$ %ns! tot el afirm! - al doilea Pittgenstein - c! \sim im c! "i atunci c/nd toate #roblemele "tiin ifice #osibile sunt rezolvate, #roblemele noastre vitale nu au fost %nc! abordate$$$ Exist! desigur inex#rimabilul$ Acesta se arat!, este ceea ce este mistic$ ,(cientismul, tiina modern neag! sau nu este #reocu#at! de existen a lui

(umnezeu$ Dtiin ele secolelor SIS- SS, #aralel cu ateismul filosofic, au negat %n general existen a lui (umnezeu, im#licit :evela ia$ 7siholo ia empiric nu vorbe"te des#re suflet, ci des#re manifest!ri

ale #ersoanei umane, limba9, com#ortament, g/ndire f!r! referin ! la (umnezeu$ (ociolo ia reli iei face. statistic! religioas!, nu teologie$ Ea descrie

manifest!ri, institu ii, #ersoane religioase f!r! a #une #roblema adev!rului unei religii$

@4

@6 Criticismul biblic res#inge :evela ia afirm/nd, c! acele i#ostaze scri#turistice %n care (umnezeu este #rezentat ca vorbind, inter#el/nd #e om sunt %n realitate ex#resii ale unor st!ri extinse ale con"tiin ei sau conven ii literare$ Minunile "i #rofe iile biblice sunt res#inse de metoda istorico-critic!$ Reli ia comparat, istoria reli iilor care afirm! c! toate religiile sunt

egale, fiind crea ii ale omului, "i, #rin urmare, nu exist! religie revelat!$ .storia do melor %n viziunea unei teologii liberale res#inge :evela ia, afirm/nd c! de fa#t nu exist! unitate %n cor#ul dogmatic cre"tin& mai mult, credin ele, dogmele sunt cuvinte umane, o#inii ale unui gru# uman, care se %nde#!rteaz! de un text #ro#riu-zis sacru$ *')*+/FII %n concluzie afirm!m %n temeiul Scri#turii, *radi iei Bisericii, credin ei m/ntuitoare c! nu exist! cre"tinism iar! :evela ie, f!r! (umnezeu 1are a vorbit "i vorbe"te #rofetului, credinciosului, #o#orului S!u$ 8#inii, #recum acelea ale lui I$Fant sau F$ Ias#ers, c! existen a :evela iei ar fi \o adev!rat! calamitate #entru libertatea uman!\, sunt #!reri #ersonale, filosofice, nu %n s#iritul cre"tin #entru care existen a "i adev!rul lui (umnezeu sunt #remisele libert! ii s#irituale umane$ (in #artea teologului, a misionarului, %n actualul context al m!rturiei, al misiunii Bisericii, se im#un urm!toarele exigen e5 - credincio"ie, fidelitate fa ! de Biblie "i *radi ia cre"tin! a Bisericii lui Hristos& - coeren ! intern! %n discursul teologic& - #lauzibilitate, credibilitate& - adecvare la ex#erien !& - #ractic! misionar!, efort moral, ascetic #entru %nt!rirea %n credin !& - ca#acitate de a teoretiza, de a ex#une "i %n scris ex#erien ele misionare, ale m!rturiei credin ei& deschidere #entru dialog, #entru un orizont c/t mai extins al cunoa"terii "i ex#erien ei cre"tine s#re cre"tinarea institu iilor umane, a %ntregii vie i$ @6