Sunteți pe pagina 1din 48

INTRODUCERE

Data de 11.04.2011 este prima zi unde am captat cunostine mai aprofundate n domeniul turismului .Sarcinile acestei practici didactice sunt: familiarizarea cu ramurile industriei ospitaliere i turismului, formarea reprezentrilor elementare despre specificul activitii unitilor turistice n funcie de profilul i locul acestora pe piaa turistic. n aa mod practica didactic ne!a a"utat n ale#erea specializrii pentru studiile de mai departe i petrecerea practicii de producie, ct i la ale#erea viitoarei cariere profesionale.
De asemeanea pe parcusul acestei practici am urmarit scopul de :
-

a studia particularitile activitii

a o serie de comple$e turistice de profil cu ntocmirea unui

ale %oldovei&
-

De a cerceta activitile expoziiei

raport asupra acesteea&


-

De

a forma deprinderile de lucru n promovarea unui diferitor cate#orii de

produs turistic&
-

amilializarea cu paricularitile activitii

'otele, departamentele acestora i serviciile prestate&


-

Cptarea

deprinderilor elementare de lucru n calitate

de #'id!e$cursionist&

Cunoa!terea cu potenialul turistic al trii prin prisma vizitrii a o serie de muzee !i destinaii

turistice ale %oldovei& punct de vedere etnolo#ic a

Cercetarea

din

potenialului turistic a unei localiti rurale.


"e parcursul acestor # saptamini am $cut cuno!tin cu multe locuri noi ce m vor a%uta s-mi descopr noi orizonturi &n acest domeniu' (st$el urmrind scopurile de mai sus am cercetat particularitile activitii principalelor compartimente structurale ale complexelor )oteliere* cultura deservirii !i etic)eta pro$esional &n complexele )oteliere si de restaurant' (m $cut cuno!tin cu particularitile or+anizrii*te)nicile !i procedeele de petrecere a unei excursii* am cercetat aciunea cerinelor &nainte $a de textul excursiei asupra calitii materialului expus',n timpul excursiilor a avut &nsarcinarea de a &ndeplini $uncia de +)id de unde ce am cptat deprinderi &n e$ectuarea acestei practice'Destinaiile turistice &n di$erite zone ale -oldovei* vizitarea muzeelor a dus la cercetarea din punct de vedere etnolo+ic*am cunoscut metode antropolo+ice de cercetare'

()*+,-./. + (-%*.010.0 ,/2+S,+(0 2/2).0 *+.-3++ *2-D/S/./+ ,/2+S,+( )/,-4,-3


"rima zi de practic am pornit spre coplexul turistic .enza Clu/'Drumul a $ost scurt circa 01 2m de la C)i!inu* nu am avut timp s ne plictisim' Odata a%un!i am $ost &nt&mpinai de un domn ce ne-a condus spre acest complex'Ceea ce m-a impresionat cel mai mult au $ost csutele !i c)iar amplasarea complexului *&n mi%locul Codrilor seculari'.)idul ce n-ea condus pe tot parcursul excursie de $apt este mana+erul acestui complex Domnul (urel' Turistii ce vin aici au posi/ilitatea sa respire aer curat !i s se relaxeze la maxim' Complexul dispune de 3 csue 4(nexa 5 6dotate cu toate cele necesarepentru a crea con$ortul !i /una dispoziie'Deasemenea acest complex propune o +ama $oarte divers de servicii de a+reement:tenis de mas'de c&mp*stri2e/all*paint/all*role'4(nexa #6

Cea mai scump csu &n acest complex turistic este de 5788 lei pentru patru personae adica* doi maturi !i doi copii' Camera include un $ri+ider* televizor* /aie* internet' "e podea putem vedea parc)et !i mo/ile este din piele natural' Deasemenea sunt !i camere de 5988 lei'Ca s te relaxezi din plin poi mer+e la sauna care este la pre de :88 lei pentru o ora iar la trei ore ai !i o ora +ratis* mini/arul nu intr &n costul saunei'Deasemenea sunt doua $ri+idere* 2arao2e iar canapelele sunt din piele' (ici este camera pentru $umatori !i camera pentru ne$umatori iar clienii pot veni cu produsele lor sau pot sa le cumpere'Toate csuele sunt construite din lemn care la rindul sau este adus de peste )otare !i anume din ;an "eter/ur+* <enin+rad' (ici putem avea parte at&t de sauna ilandeza 558 +rade C c&t !i ruseasca',n dus am vzut ceva neo/i!nuit o +leat din lemn ridicat sus care dupa ce ie!i din dus tra+i de $unie !i +aleata se vars peste tine' Tot aici se cresc cai de elita !i este !i un stadion unde se $ac antrenamente' "entru o plim/are cu calul turi!tii tre/uie s scoat din /uzunar 088 lei pentru o or' Caii sunt &n+ri%ii de catre o doamna &n toata ziua dumneaei le cura potcoavele* &i piaptn le $ace masa% !i le ster+e oc)ii' ,n vecintatea complexul turistic .eneza Clu/ se a$l !i complexul Doi =aiduci' (cesta este deasemenea un complex turistic rural unde turi!tii pot +usta cele mai +ustoase /ucate moldovene!ti !i se pot caza la pretul de 788 lei* sunt de la o camera !i doua camere' (limentarea nu intr &n cazare' "entru copii este un loc amena%at aparte &n partea stin+ de la intrare ' Ei se pot simi minunat au camere aparte !i di$erite %ocuri pentru a+rement !i odi)n lor' Deci aceste complexe minunate sunt amplasate &ntr-un spaiu $oarte pitoresc !i ecolo+ic* pentru a petrece un s$&r!it de sptm&n placut &n s&nul naturii' Unde c&nta psrelele *adie vintul* soarele

se ive!te de prin cren+ile copacilor' Cred ca nu voi putea uita vreodata acest coli!or de rai pe pm&nt * unde a! dori oricind s m re&ntorc intorc cu mare placere' (+ropensiunea >utuceni ne-a permis s $acem cuno!tin cu tradiiile !i o/iceiurile moldovene!ti'"reurile &n aceast pensiune* a! putea spune c sunt acesi/ile pentru /uzunarul $iecrui turist ca de exemplu cazarea all inclusiv cost 11euro iar onl? room 01 euro'4(nexa 96 (st$el* &n (+ropensiunea >utuceni $iecare oaspete este primit cu o deose/it caldur su$leteasc' .ospodarul casei intotdeauna va +asi pentru el un vin /un moldovenesc iar +ospodina cele mai +ustoase /ucate'

@izit&nd acest complex turistic rural am ramas plcut surprins de $rumuseile de aici* deci ;2? <and este o locaie ideal pentru odi)na $amiliei dumneavoastr' ;2? <and Campin+ A Resort este un complex )otelier turistic de talie european ce o$er un amplu spectru de servicii' ;ituat la doar 5# 2m de C)i!inu o$era un spectru lar+ de servicii'(naliz&nd complexul dat am o/servat ca este situat &n imediata apropiere a capitalei' (ici turi!tii pot respira aer curat* &m/ttor* au la dispoziie servicii /ine c)i/zuite !i con$ort european' O muzic u!oar de $ond pe teritoriul complexului &n com/inare cu trilurile de psri !i $o!netul pdurii* murmurul izvoarelor decorative* lumina /lBnd a $elinarelor $eerice de pe &ntre+ teritoriul complexului $ac s scapi de stres si te relaxeaz total' (m analizat ca complexul a $ost conceput ca o unitate cu mai multe componente* cu in$rastructur modern pentru o odi)n plcut de /un calitate: 4(nexa 16

Complexul )otelier C;2? <andD

(Euaparc C;2? <andD F piscin pentru aduli !i copii* to/o+ane acvatice* zon de a+rement* vestiare pentru $emei !i /r/ai

Or!elul copiilor C;2? <andD F parcul C"oiana din pove!tiD* teren pentru copii* complex sportiv

Restaurant GCasa >ereiD >ar la piscin Teritoriu pentru picnicuri C;2? <andD F $oi!oare con$orta/ile cu +rtare >aile Haponeze O URO

"arcare ;istem de paz !i suprave+)ere video ,n ultimul timp &n -oldova ia amploare turismul rural' Un /un exemplu

al acestui $apt este staiunea turistic ;atul -oldovenesc amplasata la 08 2m de laC)i!inu Odat ce am pa!it pra+ul pensiunii m-am convins c reprezint o ilustrare a unui sat moldovenesc'Casuele sun $acute &n stil naional' ,n %urul ei sunt sdii o mulime de pomi $ructi$eri' Ceea ce mi-a placut cel mai mult a $ost lacul* din inima satului* este &ncon%urat de $elinare ceea ce este $oarte $rumos !i romantic mai ales noaptea' Orice plai pitoresc poate $i pre$cut &n +ur de rai* dac nimere!te pe mBinile unui om +ospodar* cu spirit practic !i o dra+oste nemr+init $a de melea+ul str/un' ;-a +sit a!a un om !i &n r-nul Criuleni comuna =&rtopul -are* acesta este @aleriu <o+)in' Dintr-o $erm prsit !i para+in a aprut un minunat ;at -oldovenesc* cu acoperi!uri de stu$* crru!i din piatr* &mpresurate de $lori !i &ncon%urate de pomi' <acuri cu podee !i um/rare F rs$ pentru pescari* pla%a din prundi! !i nisip' "e mal F csuele &n stil rnesc su/ acoperi!urile din stu$.

(ici se na!te $rumuseea !i /una dispoziie' "roduse din vBnat proaspt* salate delicioase* mmli+ cu tocan' Numai o muzic su$leteasc !i lini!tea nopilor de var te pot cuceri pentru a petrece !i alte Iee2end-uri alaturi de $amilie*prieteni'

()*+,-./. ++

-240+/.

50(4+

.0)673/.

+S,-2+( ). %-.D-50+
<a doar :5 2m de C)i!inu !i 57 2m de la Or)ei &ntr-o a!ezare pitoreasc este situat Complexul muzeistic &n aer li/er COr)eiul @ec)iD' (cest complex are un trecut &ndepartat' Rma!iele lui demult s-au mcinat de vreme' Tot aici* &n apropiere* se vd $undamentele unor construii aparte !i ruinele puternicilor temelii ale zidurilor cetii O)eiul @ec)i* aduse la supra$a de ctre ar)eolo+i' Istoria Or)eiului @ec)i se &mparte &n dou perioade' "rima perioad* cea de p&n la invazia =oardei de (ur 4s$&r!itul sec' JIII F anii K98 ai veacului JI@6' "erioada a doua a istoriei Or)eiului @ec)i e le+at de timpul stp&nirii =oardei de (ur 4anii 98-:8 ai veacului JI@6* care a sc)im/at &n mare msur caracterul asezrii* d&ndu-i un aspect oriental' De departe* pe

pantele priporoase ale acestei vi se o/serv numeroase +uri de pe!teri' -ulte din ele s-au $ormat &n urma aciunii apelor !i v&nturilor* !i timpurile preistorice au servit drept adaposturi pentru oameni' -ult vreme !i-au pstrat taina cateva pesteri' <e+enda* auzita din stramosi pe care o spun !i astazi oamenii din >utuceni spune ca aceste c)ilii calu+re!ti au $ost spate &n st&nc de pustnici st&nd &n v&r$ul unor copaci &nali ce cre!teau la poalele dealului' (st$el pusnicii !i-au $acut aici adaposturi* iz/avindu-se de lumea exterioar' Trecutul pe!terilor este acoperit de misterul le+endelor' Una din ele poveste!te cum c un /oier moldovean s-a retras &mpreun cu $eciorii &ntr-o pe!ter inaccesi/ila turcilor' Din c&nd &n c&nd $eciorii /oierului co/orau pe r&nd dupa apa !i merinde' Cur&nd turcii au reu!it sa prind pe doi dntre $lci !i $iindc ace!tia au re$uzat a destinui locul intrrii &n pester i-au cznit' (l treilea $ecior* cz&nd &n mainile lor* n-a rezistat &n $aa ispitei de a cpta cu preul trdrii un ulcior cu +al/eni* $+duit de turci' Dupa ce du!manii i-au mcelarit pe toi aparatorii pe!terii* !i-au inut promisiunea* numai c &n $elul lor: ei i-au turnat tradatorului aurul topit peste cap' -ulti ani trecura !i pe locul unde zace necredinciosul $iu a crescut o movila mare de pietre F +or+anul in$amiei* deoarece nu era trector care* &n semn de dispre* s nu arunce mcar o piatr pe morm&ntul ticalosului trdtor' Complexul muzeistic Or)eiul @ec)i reprezint un sistem de monumente istorice !i land!a$turi naturale amplasate pe promontoriile meandrice* $ormate de al/ia r&ului Rutului &ntre satele Tre/u%eni !i >utuceni' Din cadrul complexului Or)eiul @ec)i $ac parte doua promontorii +i+antice 4"e!teri !i >utuceni6* la care se alatura alte trei promontorii adiacente 4"otarca* ;elitra !i ;coc6 amplasate &n lan de la nord spre sud' "romontoriul central sau locul propriu-zis al Or)eiului medieval !i al altor situri ar)eolo+ice din di$erite epoci istorice cu o ar)itectura reprezentativ*

valuri de pam&nt* citadele* complexe din piatr* poarta denumirea de "e!tere* nume provenit de la multiplele pe!tere spte &n malul de vizavi al Rautului' "romontoriul are o $orma ovala nere+ulata* orientat de la vest spre est* cu lun+imea de #888m* limea maximal de 388m este &ncon%urat din trei pri 4nord* est si sud6 de apa Rutului* adunat &ntr-un canion $oarte ad&nc* spt &n straturile de calcar sarmaian 4de circa 5:-57 milioane ani vec)ime6* cu maluri st&ncoase !i priporoase* cu o &nalime de p&n la 588-5#8m* constituind o adevarat $ortrea natural' <a etapa actual* promontoriul "e!tere* &n sectorul de nord* de-a lun+ul malului sau a/rupt* este traversat de soseaua >rne!tiTre/u%eni* care ptrunde aici dinspre vest* prin aceea!i poarta de acces a promontoriului* poarta $olosit de catre oamenii locului de zeci de mii de ani' ;oseaua &ntretaie teritoriul promontoriului de la vest spre est* co/or&nd treptat spre podul din /eton armat din prea%ma de est a satului Tre/u%eni' Din partea central a promontoriului* de la soseaua descris* se desprinde o mldi de drum care co/oar la vale spre* apoi $ace o intorstur spre vest* a%un+&nd la un alt pod contemporan* tot din /eton armat* a$lat peste Rut la capatul de vest al promontorilui >utuceni !i al satului cu acela!i nume' @izit&nd acest loc pitoresc am o/servat ca la nord de Or)eiul @ec)i* la distanta de circa 5'1-0'8 2m* se +asesc alte trei promontorii* la $el de $rumoase !i interesante din punct de vedere al relie$alui !i monumentelor ar)eolo+ice din cadrul lor ca !i primele doua despre care am vor/it' Unul din ele* este amplasat &n dreapta Rutului 4"otarca6* iar celelalte doua pe malul stan+ 4;elitra !i ;coc6' <a sud de promontoriul >utuceni* c)iar &n $aa lui* se a$la Ruptura >acotei cu promontoriul C)iliilor* un mal priporos - splendid monument +eolo+ic plin si el de vesti+ii ar)eolo+ice' (ceste promontorii completeaz &n mod su/stanial ima+inea complexului ar)eolo+ic al Or)eiului @ec)i* aduc&nd cu sine elemente noi de ordin peisa+istic* natural* &n +eneral* !i istorico-cultural &n special'

(naliz&nd zona Or)eiului @ec)i am o/servat ca din cele mai vec)i timpuri /ene$iciaz din plin de condiii $avora/ile pentru +ospodaria a+ricol* di$erite indeletniciri auxiliare !i relaii comerciale: pm&nturi mnoase din cernoziom* /une pentru o a+ricultura intensivL p!uni /o+ate &n stare s )rneasc turme mari de /ovine !i caprineL pduri seculare cu lemn de calitateL piatr de calcar /un pentru construcieL ar+ila de di$erite tipuri /un pentru construcie !i con$ecionarea ceramiciiL apa cur+atoare navi+a/il cu pe!te din /elsu+* o vecinatate de doar 3 2m cu Nistru - cel mai mare r&u de la rasarit de Carpai etc' Complexul ar)eolo+ic Or)eiul @ec)i este menionat de ctre oamenii de cultur &ncepand cu sec' J@III' "rintre personalitatile ilustre care au atras atenia asupra antic)itailor de la Or)eiul @ec)i se numr marele crturar !i om de !tiin Dimitrie Cantemir* poetul Constantin ;tamati etc' Dar identi$icarea ruinelor de l&n+a satele Tre/u%eni !i >utuceni cu orasul medieval Or)ei a $ost $cuta pentru prima dat de catre istoricul @ladimir Murdinovs2ii* care pe la 5N8: su/linia* '''anume in locul acesta* unde Rutul cote!te /rusc de la Tre/u%eni spre >utuceni* a $ost a!ezat Or)eiul''' Rezervatia COr)eiul @ec)iD impreuna cu satele din &mpre%urimi rm&ne a $i unul din cele mai pitore!ti coli!oare ale -oldovei' Numero!ii vizitatori i-au cuno!tin nu numai cu rezervaia &n cauz ci !i cu monumentele de ar)eolo+ie unice existente pe teritoriul rezervaiei'De asemenea de o $rumusete rar sunt !i satele Tre/u%eni 4(nexa 06 !i >utuceni' @izitind complexul medieval Or)eiul @ec)i am ramas plcut surprins de $rumuseea satelor din acest complex ca un exemplu ar $i satele Tre/u%eni !i >utuceni' ;atul Tre/u%eni este un sat moldovenesc* a!ezat &n zona central a -oldovei*&m/rcat &n covoare de pduri* pod+orii'(ceste locuri te cuceresc
10

printr-o tain $ermectoare din primvar p&n iar &n primvar* din zori p&n-n amur+'(cest sat este un land!a$t natural situat pe malurile Rutului cu versanii a/rupi* acoperii cu pduri dese*printre care se &ntrezresc st&nci calcaroase cu +rote !i pe!teri' "durile cuprind numeroase specii de ar/ori !i ar/usti4ste%ari*carpen*$rasen*alun*vonicerulpitic*vi!inturcesc*scumpie*porum/ar* mce! !'a'6 auna Tre/u%eniului include de asemenea numeroase specii* unele sunt relicte !i s-au pstrat pe teritoriul -oldovei numai &n aceast re+iune 4vulturul-ne+ru* c&teva specii de reptile6' <&n+ Tre/u%eni au $ost descoperite vesti+ii ale Or)eiului @ec)i' ,n componena unitii administrativ-teritorial Tre/u%eni se includ satele >utuceni !i -orovaia* care sunt sate moldovene!ti' <a $ermectoarea $rumusee natural sau adunat !i oamenii )arnici care au pus temelia primelor case* pentru a $onda localitile*&ncep&nd cu anii 5130'De asemenea pentru /!tina!ii acestui sat un rol important il au !i lucrrile a+ricole ca de exemplu: - Crearea punctului de colectare !i prelucrare a cerialelor' - Construcia unei usctorii solare a $ructelor !i le+umelorL - Construcia punctului de colectare a produselor a+ricoleL -;direa a &nc #1 )a de vie europeanL - ;direa a circa 91 )a de livad precum si $olosirea mestesu+urilor si indeletnicirilor populare ce atra+ turistii in mediul rural' >utucenii* a$lndu-se &n mi%loc a avut parte de mai multe le+ende dec&t celelalte dou sate' ;e spune* c demult tare demult o domni!oar /o+at se &ndr+ostise de un /iat srac* pe nume >utuc' Tat-l $etei a$l&nd despre acestea* imediat a )otr&t s-!i mrite $ata cu cine credea el c-i mai /ine' (uzind vestea despre nunta lo+odnicei lui* /iatul se arunc &n r&u !i muri* i-ar $ata auzind despre cele &nt&mplate se arunc !i ea dup el &n ap' De atunci
11

localitatea &!i poarta numele de >utuceni' "e vremea ocupaiei turce!ti multe $ete ale strmo!ilor no!tri erau trimise &n ro/ie* dar o parte din ele au )otr&t s se rzvrteasc' ,n momentul cnd au $ost silite s vin pe st&nc deasupra mnstirii au cerut o ultim dorin: s se mai uite &nc odat la apa r&ului de deasupra mnstirii !i atunci toate s-au aruncat &n %os' De atunci acest loc este numit F**;t&nca O&nelorPP' ,n prea%ma satelor >utuceni !i Tre/u%eni r&ul Rut $ace dou cotituri uluitoare* $orm&nd dou promontorii - adevrate ceti naturale * parc create de $ore cere!ti' (ici apa r&ului* c&ndva mult mai mare !i mai vi+uroas* milenii la r&nd a spat &n piatr !i &n pm&nt* pentru a $ace al/ie !i a se uni cu apele Nistrului /tr&n' Rodul muncii acestui r&u este colosal de mare !i nemaipomenit de $rumos'-alurile st&ncoase !i a/rupte ale r&ului $ac ni!te &ntorsturi at&t de pitore!ti !i at&t de miestrit lucrate &n piatr* &nc&t sunt demne pictorilor* condeiul scriitorilor* de partiturile de penelul compozitorilor !i inspiraia

ar)itecilor'<a apus de soare malurile st&ncoase ale r&ului &n dreptul Or)eiului @ec)i sunt extraordinar de $rumoase* cpt&nd &n$i!ri !i culori noi* neo/i!nuite care se sc)im/ din or &n or odat cu &nserarea' (cele! lucru se mai &nt&mpl !i dimineaa la rsritul soarelui* c&nd e luminat de razele lui calde $iecare petricic' De asemenea si >iserica din vir$ul dealului ma impresionat mult si ma $acut sa ma duc cu multe secole in urma si nu-ti poti ima+ina cum civilizatia care au trait aici au $aurit asa minunatii' Ca s ptrunzi &n /iseric &n vec)ime tre/uia s treci rBul !i s e urci pe trepte de piatr* astzi ruinate* pBn pe la mi%locul malului stBncos' (ici o &ntrare la dreapta ducea &ntr-o +alerie aproape rotund* spat &n stBnc de o &nlime de 5*0-5*9 mai* $ormat dintr-o sal &n %urul creia sunt a!ezate 55 caverne mici* desprite una de alta printr-un zid naturalL $iecare din aceste caverne este cam de 9-1 metri ptrai' "ereii acestei +alerii sunt a$umaiL pe ei sunt +ravate &n cBteva locuri cruci' ;e vede c aici au $ost cBndva
12

c)ilii* unde locuiau clu+rii' Din +alerie urci cBteva trepte pe un coridor &n+ust spre stBn+a !i dai &n /iserica spat !i ea &n piatr' O u!* care duce pe o teras !i trei $erestre* desc)id o panoram admira/il asupra Rutului* care !erpuie!te %os* !i asupra $ostei ceti' >iserica de o lun+ime cam de zece metri este &mprit &n trei pri: altarul* cu o mic cavern * corul !i nartexul' (ltarul se desparte de cor pr&ntr-o catapeteasm 4iconostas-peretele despritor &ntre altar !i restul /isericii6 de lemn* iar corul de nartex pr&ntr-o icoan mare &n postament* !i rame a!ezat &n mi%locul /isericii' De deasupra icoanei* din /olta de stBnc se vede c pe vremuri cur+eau !i picturi de ap* care se adunau &ntrun vas dinaintea icoanei' >iserica este /oltit* adic stBnca a $ost tiat* dBnduse tavanului /isericii $orma de /olt' Din /iseric* astzi prsit* o +alerie duce spre miaz-ziL +aleria &n+ust de 5*1 metri !i de o lun+ime de #8 metri cu un urcu! u!or se termin cu un +Brlici* pe partea opus a coamei stBncoase* care iese la o nou cotitur a Rutului* unde se &ncepe satul >utuceni' Deasupra +Brliciului se &nal o clopotni* zidit &n secolul al JIJ-lea' >iserica din >utuceni nu $i+ureaz &n cata+ra$ia /isericilor din anii 575#-5750' (cest $apt $ace s se cread le+enda* care se con$irm !i de ctre cronica /isericii* c /iserica din >utuceni cu mnstirea a $ost prsit cine !tie cBnd de clu+ri' ;crile dinspre Rut s-au drBmat* ast$el c nimeni nu putea ptrunde &n /iseric' "e la anul 57#8 locuitorii din >utuceni* avBnd nevoie de /iseric au spat &n stBnc un coridor dinspre >utuceni !i au &ntrat &n /iseric* +sind numai o evan+)elie pe masa din altar' ,n /iseric s-au pstrat cBteva icoane cu inscripii moldovene!ti din secolul al J@III-lea sau poate !i al J@II-lea'

13

()*+,-./.

+++

S,2/(,/2)

,+*+(7

)02-*-2,/./+ +3,023)8+-3). (4+S+37/


(nalizind (eroportul international din C)isinu am o/servat ca (eroportul &si are locaia strate+ic &n centrul Repu/licii -oldova* comerciale* asiatice !i europene' ,n prezent* aeroportul este considerat drept cel mai mare si mai important din R'-'Terminalul construit &n anul 5N38 a $ost renovat &n #888* are o capacitate de procesare de 5*# mln pasa+eri pe an !i 9#1 pasa+eri pe ora' (eroportul este dotat cu pist de aterizare !i decolare 4cu lun+imae de 01N8 m*din /eton6* un sin+ur terminal !i o anex' (eroportul deine $aciliti pentru aterizri Cat' II ' Terminalul principal are 3:88 de metri ptrai* iar anexa are 9#38 metri ptrai' (eroportul Internaional C)i!inau este mem/ru al Consiliului Internaional a (eroporturilor 4re+iunea Europei6* al asociaiei (eroport si al (viaiei Civile a rilor C;I* precum si (< (* (CI 4lPassociation de (eroports de <an+ue
14

la inersecia cilor

rancaice (ssocies a lP(eroports Council Internation6' c&d cuno!tint mai /ine cu am o/servat c exist 9 pori* : /irouri de c)ec2-in !i o sin+ur /and de /a+a%e' 4(nexa #:6 Deci aici am vzut ca exist !i ma+azine dut?-$ree* /aruri* /irouri de sc)im/ valutar* un automat /ancar* un /irou de !tiri !i un ma+azin de ziare' Exist !i un punct de prim-a%utor !i un /irou de in$ormaii' "entru pasa+erii @I" am o/servat ca se o$er un serviciu special' Nu exist nicio sal loun+e pentru companiile aeriene' <a s$Br!itul anului #88: a $ost simpli$icat metoda de trecere a $rontierei* !i cu aceast ocazie a $ost sc)im/at sala principal - eliminBndu-se +)i!eul de &nre+istrri' Deci ziua de 5N septem/rie &n$inrii (viaiei Civile a R' -' Destinaia primelor z/oruri operate de pe (eroportul C)i!inu sunt: -oscova* ;ant- "eters/ur+* Miev* -ins2* Caucaz !i Crimeea',n anul 5N73 capacitatea de procesare a a%uns pina la 5 mln pasa+eri pe an* capitala -oldovei av&nd conexiuni aeriene cu peste 78 ora!e din Uniunea ;ovietic !i peste #8 ora!e !i localiti a repu/licii' <a 05 mai 5NN1* (eroportului C)i!inu i s-a con$erit statutul de (eroport Internaional',n prezent peste 51 companii aeriene e$ectueaz z/oruri c)arter !i z/oruri re+ulate peQde pe (eroportul Internaional C)i!inu &n 57 ri a Europei* (siei* !i Orietul (propiat' @izit&nd acest aeroport am a$lat ca primul z/or spre C)i!inu a avut loc &n 5N:#* pe #9 iunie* >ucuresti F.alai-Ia!i'Compar&d (eroportul din ara noastr cu alte aeropoarte din Rom&nia putem spune c dac &n anul #887 a avut 793'N88 de pasa+eri ast$el* comparativ cu aeroporturile din Rom&nia* este mai mic ca (eroportul Clu%* Timi!oara !i mai mare ca (eroportul ;i/iu' Numrul de pasa+eri s-a du/lat din 5NN:* iar numrul de z/oruri s-a triplat* atin+Bnd 58'8:1 mi!cri &n #88:' Ruta principal este C)i!inu--oscova cu
15

5N99 este considerat

ziua $ondrii a

deta!amentului moldovenesc independent avia* precum !i data o$icial

3:888 pasa+eri anual &n #88:' ;erviciile directe asi+urate sunt $oarte limitate sunt doar 71 de z/oruri sptmBnal' <inia aerian principal este linia naional (ir -oldova* cu 11R din pasa+eri* urmat de -oldova (irlines* Tur2is) (irlines* (ustrian (irlines* Tarom' -a%oritatea aeronavelor operBnd pe aeroport sunt aeronave mici* re+ionale 4precum ;aa/ #88* Em/raer591 sau o22er 5886* cu excepia unui (ir/us (0#8 al (ir -oldova !i a unui >oein+ 303 $olosit de Tur2is) (irlines' "rincipala sarcin a ec)ipei care activeaz &n domeniul dat este de a crea condiii con$orta/ile &n primul rBnd* pentru pasa+erii care cltoresc cu transportul aerian peste )otare* precum !i pentru cei care vin s viziteze minunata noastr ara' E$orturile &ntre+ului colectiv sunt depuse anume pentru realizarea acestui scop' Dup cum a menionat !i +)idul care ne-a &nsoit pe parcursul excursiei epersonalul se strdue s creeze condiii con$orta/ile !i pentru partenerii lor companiile aeriene' ;arcina lor este s reu!easc s se asi+ure c reprezentanele companiilor aeriene se simt &n aeroportul nostru ca acas' -ana+erul de relaii cu clieni* responsa/il de $iecare companie aerian &n parte* a%ut la soluionarea tuturor pro/lemelor aprute* !i ast$el* asi+ur condiii normale de lucru pentru partenerii no!tri' Noi asi+urm o le+tur calitativ dintre aeroport - compania aerian' De asemenea (eroportul din C)i!inu ca !i alte aeropoarte dispune !i de servicii de securitate ast$el*pe tot teritoriul aeroportului c&nd urci si co/ori &nQdin avion masina de securitate tot timpul mer+e din urma auto/uzului' "rioritile principale ale activitatii personalului (eroportului International C)i!inu constau &n asi+urarea securitii z/orurilor la un nivel &nalt* precum !i acordarea serviciilor calitative' ,n anul #88:* prin intermediul z/orurilor re+ulate !i c)arter* operate de 51 companii aeriene* peste 197*0 mii de pasa+eri au $ost transportai &n 57 ri ale Europei* (siei si Orientului (propiat'

16

;ituat la doar 50 2m de centrul ora!ului* putei a%un+e la punctul de destinaie deplasindu-v cu orice mi%loc de transport convena/il pentru Dvs' si anume: auto9uzul,micro9us sau automo9ilul propriu. n cazul c sosii la aeroport cu automo/ilul personal* putei /ene$icia de serviciile parcare auto* la preuri rezona/ile' "arcrile care au un pro+ram de lucru #9Q#9* au acces direct la cladirea terminalului* la o distanta de citeva minute de zona c)ec2-in' "arcrile pe termen scurt in scopul im/arcariQde/arcari in zonele de sosire' Totodata* dac plani$icai s lsai autove)iculul pe o durata de citeva zile* s&nt disponi/ile serviciile de parcare pe termen lun+* la preuri reduse'

@I" Car - este serviciul ce con$er un plus de lux !i con$ort cltoriei Dvs* &nsoit de plcerea de a savura orice clip anterior !i ulterior z/orului'@ei $i plcut surprin!i de personalul cali$icat ce va sta la dispoziia Dvs' pentru a @ deservi la nivelul cel mai &nalt'-a!ina con$orta/il @ va transporta la locul destinaiei de laQspre @I" <oun+e !i c)iar p&n la aeronav' "entru a solicita rezervarea* contactai 4S030 ##6 1# 95 39* nu mai t&rziu de 9 ore &nainte de z/or* sau accesai site-ul III'airport'md pentru a depune solicitarea on-line* nu mai t&rziu de 5# ore anterior decolrii' ,n cazul &n care avei &ntre/ri* necesitai asisten sau oricare alte servicii putei apela la ;erviciu Clientel A Call Center ' >a+a%ul este acceptat &n orice $el de am/ala% cu condiia c acesta s asi+ure si+urana /unurilor* s exclud accesul la o/iecte !i lucruri din valize !i s previn deteriorarea altor /a+a%e' ructele* le+umele !i alte produse alimentare sunt acceptate numai &n /a+a% special' "ersonalul depozitului nu poart rspundere pentru alterarea acestora'Dac /unurile predate &n camera de pstrare a /a+a%elor nu sunt revendicate dup expirarea termenului de 08 zile 4din momentul predrii6 acestea vor $i
17

considerate nereclamate 4neridicate6'O/iectele de sticl sau alte materiale $ra+ile sunt acceptate pentru pstrare &n am/ala% cu inscripia C(tenie* $ra+ilTD' <ista o/iectelor interzise: su/stane explozive* in$lama/ile* toxice !i cu miros neplcut* arme $r )us* cartu!e* documente* /ani* o/iecte preioase' Deservirea &n @I" <oun+e se distin+e printr-o atmos$er de con$ort !i un desi+n modern* incluz&nd &ntre+ul spectru de servicii prestate la decolareQaterizare de ctre un personal versat* care in$ormeaz* &n timp util* pasa+erii !i persoanele care &i &nsoesc sau &nt&mpin* re$eritor la timpul de decolareQaterizare a aeronavei !i &nceputul &nre+istrrii' "asa+erilor li se o$er consultan !i asisten la &nre+istrarea /iletelor !i /a+a%ului* trecerea controlului de $rontier* vamal* sanitar !i de carantin etc'* anteriorQulterior &m/arcrii !i de/arcrii &nQdin mi%loacele de transport' ,n scopul or+anizrii ne+ocierilor ac)it&nd o tax suplimentar* putei &nc)iria sala de con$erine* prevzut pentru 7 persoane' ;erviciile prestate &n @I" <oun+e la decolare includ:

e$ectuarea operativ a $ormalitilor necesare asisten o$erita la transportarea /a+a%ului &nre+istrarea /iletelor !i a /a+a%ului deservirea +ratuit a pasa+erilor &n snac2 /ar* unde se propune un sortiment lar+ de aperitive !i /uturi

punerea la dispoziie a computerului* $axului* scanerului* printerului Ui- i +ratuit pres &nsoirea pasa+erilor de ctre un an+a%at al slii @I" !i transportarea lor p&n la aeronav

18

punerea la dispoziia pasa+erilor a in$ormaiei solicitate

;erviciile de care putei /ene$icia la aterizare includ:


&nt&mpinarea la aeronav de ctre un cola/orator al @I" <oun+e transportarea p&n la @I" <oun+e cu un micro/uz special realizarea operativ a controlului de $rontier !i a veri$icrii pa!aportului transportarea /a+a%ului !i asistena necesar vizavi de acesta punerea la dispoziia pasa+erilor a in$ormaiei solicitate '

(s vrea sa cocluzionez $aptul c pentru prima data am vizitat aeroportul !i ma impresionat mult &n primul r&nd personalul cali$icat &n domeniu * te))nica !i desrvirea &n avion este o munc complicat pentru unii dar &n acela!i timp !i destul de interesant'

()*+,-./. +5 %/:00.0 %-.D-50+ (/S,-:+ ).0 ,2)D+,++.-2 (/.,/.)20 *-*/.)20.


*articularitile or#anizrii e$ponatelor n incinta muzeului 3ational de )r'eolo#ie i +storie a %oldovei.
(m ramas impresionata !i de -uzeul National de (r)iolo+ie si Istorie a -oldovei*c)iar daca am $ost anterior ' -uzeul National de (r)eolo+ie !i Istorie a -oldovei 4(nexa #16 a $ost or+anizat &n 5N70 !i ocupa o monumental cldire din central C)i!inului'-uzeul deine un /o+at patrimoniu* &n numar de peste 088'888 de piese* structurate &n diverse colecii' Un interes deose/it prezint colecia de ar)eolo+ie care cuprinde diverse unelte* vase de ceramic* $i+urine antropomor$e !i zoomor$e* piese de cult* arme vase $unerare* o/iecte de podoa/*din "aleolitic p&na &n Evul-ediu t&rziu'
19

18888 de piese* monede antice* medieval !i modern* ma%oritatea descoperite pe teritoriul -oldovei* diverse si+ilii de instituii !i personale* medalii !i &nsemne $ormeaz colecia de numismatic- au scopul de a ilustra cele mai importente etepe ale istoriei circulaiei monetare' -uzeul dispune de o /o+at colecie de arme al/e !i de $oc* uni$orme militare' <a $el ma impresionat si colecia de piese vestimentare evideniaz multiple aspect ale vieii social-economice din sec' J@III-JJ'Diverse aparate !i dispositive* instrumente de masurat* instrumente musicale* o/iecte de iluminat din sec' J@II-JJ $ormeaz colecia de !tiina !i te)nic'Impunatoarea colecie de carte vec)e include adevrate rariti realizate &n diverse centre tipo+ra$ice cum ar $i Ia!i* >ucure!ti* ;i/iu* -oscova* Miev* "aris* >erlin' Citevai zeci de mii de $oto+ra$ii !i documente vizez diverse evenimente politice* sociale !i cultural* pe parcursul istoriei* sec' J@III-JJ' ondurile muzeului adpostesc !i alte colecii care sunt permanent cercetate !i valori$icate'-uzeul reprezint o autoritate &n domeniul cercetrii !tiini$ice' (ste$el* +)idul ce ne-a condus pe parcursul excursiei ne-a demonstrat c muzeul o$er pu/licului expoziia permanent Istorie !i civilizaie* &n cadrul creia sunt expuse piese de o valuare incontesta/i* evoc&nd etape importante* evenimente de seam* personaliti remarca/ile din istoria rii* su+er&nd vizitatorului o ima+ine a dezvoltrii civilizaiei &n acest spatiu din cele mai vec)i timpuri p&n &n prezent' -uzeul &!i diversi$ic permanent $ormele !i mi%loacele de circulaie a in$ormaiei' "entru capitolul expoziional Istorie contemporan au $ost selecionate mai multe cate+orii de exponante semni$icative pentru a relie$a particularitile evoluiei >asara/iei ,n cadrul statului unitar rom&n !i pentru a ilustra procesul sovietizrii repu/licii* creat la # au+ust 5N98* Impactul Rz/oiului II -ondial !i represiunile comuniste' -utaiile &n plan politic !i economic din perioada

20

inter/eli sunt ar+umentate prin prezena unor piese /idimensionale !i tridimensionale* iar cultura care a cunoscut o puternic a$irmare &n toate domeniile este prezentat prin intermediul ima+inilor instruciilor de cultur care au $uncionat* prin o/iectele unor personaliti marcante* prin piese de art plastic !i teatral' Uni$orme militare* arme* )ri* scrisori de pe $ront* diverse ima+ini* toate redau trade+ia rz/oiului !i a soldatului /asarea/ean o/li+at s lupte pe doua $ronturi di$erite' ;ovietizarea a $ost un proces complex care a vizitat toate sectoarele vieii politice* economice* sociale* culturale' (m o/servat c capitolul expoziional prezint &ntr-o manier imparial* prin utilizarea mai multor cate+orii de piese* perioada post/elic una contraversat a istoriei naionale' "oporul a trecut la or+anizarea unei puternice rezistene $a de re+imul comunist care a &m/rcat diverse $orme: militare* politice* economice' "rin piese tridimensionale* $oto+ra$ii* documente* este demonstrat impactul pe care l-au avut sovietizarea*represiunea !i rezistena' Deci -uzeul Naional de (r)eolo+ie !i Istorie a -oldovei este unul din cele mai importante monumente ce ine de trecutul istoric al rii noastre'Dac dorii s vizitai acest muzeu* el se a$la &n C)i!inu pe strada 05 au+ust 5N7N* sau putei s $acei o cltorie virtual acces&nd siteul III'nationalmuseum'md'

*articularitatile or#anizarii e$ponatelor n incinta muzeului 3aional de 0tno#rafie i +storie 3atural


@izitind acest muzeu am a$lat c a $ost $ondat &n 577N* -uzeul Naional de Etno+ra$ie !i Istorie Natural este cel mai vec)i din Repu/lica -oldova !i deine peste 501888 piese de o incontesta/il valoare !tiini$ic !i patrimonial' -ulte din ele au $ost expuse &n di$erite ri a Europei* (mericii* (siei !i ($ricii' (ici am analizat mai multe colecii !i anume Coleciile "etro+ra$ice* aici predomin carotele* reprezent&nd depozitele +eolo+ice cainozoice* mezozoice !i

21

paleozoice* precum !i precam/riene* care re$lect istoria +eolo+i a "m&tului' De asemenea aici mai sunt !i Colecii "aleontolo+ice sunt remarca/ile prin piese paleo/ozanice !i paleozoolo+ice cuprinz&nd impresiuni de $runze din depozitele ;armaianului In$erior*$ra+mente de lemn pietri$icat colecii de $oramini$ere cretacice !i paleo+ene* etc' Din animalele $osile verte/rate muzeul dispune de $ra+mente de pe!ti placodermi !i oso!i* oseminte de psri !i mami$ere din ;armaianul -ediu' -&ndria muzeului o constitue sc)eletul inte+ral al unui Deinot)erium .i+antissmus cu virst de 3 milioane de ani' (m o/servat ca colecia >otanic conine ier/are* semine !i mula%e' "rezint interes ier/arul de la s$&r!itul sec 5N !i ier/arul etalon al plantelor superioare din R'- 45N97-5N716' .rdina >otanic creat &n 5N8: completeaz coleciile /otanice' Colecia Ooolo+ic este constituit naturalizate sc)elete* preparate anatomice !i corozie' ;e impun ca valuare colecia de psri* mami$ere !i preparate realizate a s$&r!itul sec' 5N inc' ;ec' #8 de ranz Osterman menionate la multe expoziiii internaIionale din acele timpuri* etc' -uzeul a $ost $ondat de Oemstv &n 577N* &n /aza exponatelor expoziiilor a+ronomice !i de artizanat* or+anizate &n C)i!inu' "rimul sediu al -uzeului a $ost &n cldirea Upravei Oemstvei* pe strada <eova 4actual Vciusev6' <a &nceputul secolului al JJ-lea spaiul a devenit ne&ncptor pentru exponatele acumulate !i 'Osterman* primul custode al -uzeului s-a adresat Oemstvei cu propunerea de a lr+i spaiul muzeal' Oemstva* &n $runte cu /aronul (' ' ;tuart a susinut aceast idee* propunBnd pentru construcia -uzeului o parte a cartierului ocupat de Uprava Oemstvei* sectorul viran mr+init de strzile -e!ans2aia 4;$atul Wrii6 !i Reni 4Mo+lniceanu6';ediul -uzeului a $ost proiectat de ar)itectul @'N' WB+anco* suprave+)erea te)nic era realizat de ctre "oluianovs2i* realizarea F .r' <avrov' Construcia -uzeului a $ost terminat &n 5N81* inau+urarea a avut loc &n iunie 5N8:' Imo/ilul este primul

22

edi$iciu construit pentru sediu muzeal' ,n scopul or+anizrii unor spaii ample* s-a apelat la ar)itectura islamic* &n varianta Wrilor -a+ri/ului' (m analizat structura care este spaial volumetric* simetric &n raport cu dou axe* reciproc perpendiculare* &n locul interseciei $iind amplasat un volum dominant prin parametri !i &nlime* la care din am/ele pri sunt alipite cBte un pavilion amplu' (m vazut ca cldirea este amplasat cu o mic retra+ere de la linia ro!ie ridicat pe un demisol &nalt* care din cauza cderii relie$ului* este utilizat numai &n partea curii interioare' Decoraia plastic a interioarelor este deose/it de valoroas* $iind utilizate vitralii policrome &n spiritul artei orientale care acoper din interior lanternoul* elemente turnate din $ont a /alconului perimetral F trepte* colonete* &n+rdire* din stucatur au $ost modelate stalactite la /aza pla$onului* elemente decorative care su/ $orme de /andouri &mpodo/esc partea superioar a pereilor* etc* ornamente epi+ra$ice &n stil nas2)' aada este simetric* cu dominarea pavilionului central* dotat cu lumin superioar printrun lanternou din tavan' Decoraia plastic a $aadelor este &n aceia!i c)eie stilistic cu a interioarelor F panouri policrome din maiolic* care contureaz prile componente* denticule la coronament* $erestre cu partea superioar &n potcoav* etc' ,n componena incintei intr !i zidul din piatr cu +rila%e din $ier cu desi+n artistic' "e teritoriul -uzeului se a$l un pavilion construit din lemn* pentru orc)estr la mani$estrile artistice ale -uzeului' ( $ost construit &n 5773* ar)itect ('I' >ernardazzi' Cldirea -uzeului Naional de Etno+ra$ie !i Istorie Natural 4(nexa #96este o prezen exotic pe melea+urile neastre* sursa de inspiraie servind ar)itectura ara/o-mauritan' (utorul cldirii este @' W&+anco' Este construit din piatr cu decoraie plastic din stuc* vitralii artistice* detalii din $ont* $eronerie artistic* lemn sculptat la u!ile de intrare' Este prima cldire conceput

23

special pentru o instituie muzeal' Este construit &n anii 5N80-5N81* -uzeul Oemstvei a $ost trans$erat &n aceast cldire &n anul 5N8:' Este un monument de importan naional'Este cel mai vec)i sta/iliment muzeal din Repu/lica -oldova* $ondat pe /aza exponatelor expoziiei a+ricole din 577N' <a &nceput se numea X-uzeul zoolo+ic* a+ricol !i al me!te!u+urilor al Oemstvei din >asara/iaX' Iniiatorul or+anizrii muzeului a $ost (' ' ;tuart* ma+istru &n zoolo+ie* care a +zduit exponatele &ntr-o sal a Upravei Oemstvei .u/erniale* al crei pre!edinte era 4str' Vciusev* nr' 5806' ;ediul -uzeului a $ost plasat &n partea de sud a cartierului ocupat de Uprav* &ntre ele $iind plantat prima +rdin /otanic din C)i!inu cu ve+etaie caracteristic pentru $lora re+iunii' Cldirea -uzeului este o prezen exotic pe melea+urile noastre* drept surs de inspiraie servind ar)itectura ara/omauritan* care a o$erit interioare ample* oportune pentru des$!urarea expoziiilor &ntr-un spaiu &nc)is' -uzeul* ca tip edilitar* prezint interes !i din punct de vedere al expoziiei artistice* $iind o premier &n repertoriul ar)itectural al re+iunii* unde pBn &n prezent pentru sediile muzeelor sunt utilizate cldiri concepute !i construite pentru alte destinaii $uncionale' Interioarele au $ost &nzestrate din /el!u+ cu stucuri* vitralii* detalii !i elemente constructive din metal etc' "rintre cola/oratorii muzeului au $ost naturali!ti cu renume - (' ' ;tuart* primul su director* ' ' !i (' ' Osterman* T' "orucic* (' -oro!an* etc'

24

()*+,-./. 5 01(/2S++ (/ ,0%),+() ;,++38+<+(7 .) 627D+3) =-,)3+(7 ;+ *)2(/. D03D2-.-6+(


*arcul Dentrariu promovarea unui nou produs turistic
Datorita acestei excursii am avut ocazia sa cunosc mai /ine si "arcul XDendrariuX din mun' C)i!inu care a $ost creat printr-o )otr&re special a ;ovetului de -ini!tri &n anul 5N30 pe $ostul teritoriu al .rdinii >otanice al (V a -oldovei* care la r&ndul su a $ost creeat &n anul 5N18 pe /aza sectorului /otanic al $ilialei moldovene!ti al (V a UR;;* iar &n anul 5N15 con$orm planului +eneral de reconstrucie !i dezvoltare a C)i!inului ela/orat de academicianul ('@' Vciusev* i-a $ost atri/uit un lot de pm&nt cu supra$aa de 70 )a &n partea de vest a or' C)i!inu ' ,n aceast perioad pentru prima dat su/ conducerea primului director al .rdinei >otanice dna academician T';' .)eideman s-au e$ectuat cercetri !tiini$ice ale $lorei -oldave* s-a creat primul ier/ar repu/lican* s-au &nceput lucrri de plantare

25

a primilor ar/ori* ar/u!ti !i plante $loricole &n con$ormitate cu planul .rdinii* ela/orat de ar)itectorul .rdinii >otanice al (V a UR;; dl' <'E' Rozen/er+' <a $inele anului 5N3# .rdinii >otanice i s-a atri/uit un nou teritoriu' Colecia de plante la acel moment alctuia circa 188 diverse specii* deaceea con$orm =otr&rii speciale a .uvernului Nr' 7# de la 5N martie 5N30 pe $ostul teritoriu al .rdinii >otanice 4dup cum s-a menionat mai sus6 a $ost creat "arcul XDendrariuX cruia i s-au atri/uit urmtoarele principale sarcini: pstrarea* &n+ri+irea !i amena%area coleciilor de planteL studierea* evidenierea* &nmulirea !i aplicarea noilor specii !i soiuri decorative de ar/ori* ar/u!ti !i plante $loricole pentru crearea spaiilor verzi !'a' ,n perioada sa de dezvoltare a mai mult de 18 de ani Dendrariu a devenit unul din cele mai principale centre din -oldova de introducere a plantelor lemnoase !i $loricole din $lora mondial* datorit creia &n anul 5NN3 a $ost primit &n (sociaia Internaional a .rdinilor >otanice de Conservare a mediului cu sediul la Ric)mond' (ctualmente* +eno$ondul parcului XDendrariuX* 4(nexa #06 care prin diversitatea !i /o+ia coleciilor sale nu cedeaz renumitelor parcuri a!a ca X(lexandriaX !i X;o$ievcaX* constituie de r&nd cu cele al .rdinii >otanice a (V o valoare inestima/il a Repu/licii -oldova' (cest +eno$ond este reprezentat prin 57#8 de taxoni* dintre care ar/ori !i ar/u!ti - 5088 taxoni* plante $loricole* inclusiv tranda$iri* - 1#8 taxoni' Datorit $aptului* c primii ar/ori !i ar/u!ti au $ost plantai la &nceputul anilor cincizeci ai secolului trecut* Dendrariu posed de un important $ond semincier de plante rare !i &nalt decorative* care reprezint &n cea mai mare parte $lora (mericii de Nord* Europei !i (siei' (ceasta ne permite s $acem sc)im/ de semine cu mai mult de 08 de ri ale lumii* ast$el complect&nd coleciile cu plante noi' Este semni$icativ

26

$aptul c &n coleciile Dendrariului cresc nou specii de plante lemnoase din cele 50 &nscrise &n Cartea Ro!ie al R- !i anume: 5' (lnus +lutinosa* #' (lnus incana* 0' Euon?mus nana* 9' .enista tetra+ona* 1' Cratae+us penta+?na* :' "adus avium* 3' "?rus elaea+ni$olia* 7' ;tap)?lea pinnata N' R)amnus tinctoria !i !apte specii de plante ier/oase din $lora spontan a repu/licii noastre* care sunt pe cale de dispariie !i sunt ocrotite de stat !i anume: 5' (nemone silvestris* #' "ulsatila ni+ricans* 0' "rimula veris* 9' Cannellaria maialis* 1' Diant)us deltoides* :' Di+italis lanata* 3' Duc)enea indica

27

7' Dar pe l&n+ aceste rariti tot aici cresc !i se dezvolt plante lemnoase rare din $lora mondial* &n acela!i timp relicve !i endeme' Relicvele sunt martorii vii ale mileniilor trecute ce s-au pstrat p&n &n zilele noastre' Drept exemnpu clasic serve!te .in2+o /ilo/al 4care pentru prima dat a $ost descoperit &n anul 5:N8 &n Haponia6' (cesta-i unicul reprezentant al clasei +in2+o a%uns &n zilele noastre din perioada triasic* se presupune c &n aceste pduri milioane de ani &n urm triau pan+olini-dinozauri' Uimesc !i atra+ o mulime de vizitatori prin exteriorul !i $lorile sale neo/i!nuite a!a vec)i relicve ca <iriodendron tulipi$era* -a+nolia* -etaseEuoia* !'a' "e parcursul activitii sale ca &ntreprindere municipal Dendrariu !i-a mrit coleciile sale de 5*1 ori' Nect&nd la condiiile economice +rele* se e$ectuiaz &n+ri%irea sistematic a plantelor* se complecteaz expoziiile existente !i se creaz altele noi a!a ca: rocariu* +rdina cu &n$lorire permanent !'a' Deci* in aceast perioad la pepinierele Dendrariului s-au &nmulit !i sau plantat &n spaiile verzi ale repu/licii zeci !i sute de mii de plante decorative* ma%oritatea din ele !i p&n &n prezent &mpodo/esc strzile !i parcurile ora!elor noastre* printre care +enuri !i specii de >eluta* "inus* Huniperus* ;piraea* Cornus* ort)izia !'a' ,n exemplare unice &n zonele verzi pot $i &nt&lnite a!a +enuri rare* introduse de ctre cola/oratorii parcului XDendrariuX* reprezentani rari ai $lorei mondiale ca: "inus /un+eana* "inus Mo)eana* (cer mi?a/ei* Eucommia ulmoides* Cercis* Taxus /accata !'a'm'd' Colectivul parcului XDendrariuX &l constituie 78 de an+a%ai &n $runte cu directorul parcului Dl Ion Uzun* care &!i &ndepline!te $unciile la aceast unitate din anul 5NN0' ,ntreprinderea este alctuit din cinci sectoare !i +rupe de !tiin !i anume:

28

;ectorul dendrolo+ic Y 5* ;ectorul dendrolo+ic Y #* ;ectorul $loricultur !i pepinier experimental* sectorul ener+etico-mecanic* sectorul paz' E de menionat !i $aptul c Dendrariul este unical !i prin a!ezarea sa* a!a o

oaz verde 470 )a6 &n inima ora!ului cu un &nalt nivel de ur/anizare !i cu o supra&ncrcare antropo+en* are o mare &nsemntate ca un rezervuar de oxi+en !i un /un $iltru natural al aierului* pe /un parte poate servi ca un templu al naturii* loc de odi)n al locuitorilor municipiului' Ree!ind din &nsemntatea sa !tiini$ic !i practic Dendrariu a $ost luat su/ ocrotirea statului prin <e+ea "arlamentului R- Nr' 5107-JIII de la #1 $e/ruarie 5NN7 Xca arie natural prote%at de statX'

0$cursie n la9irinturile naturii desfaurate la 6radina =otanic


-a impresionat peisa%ul teritoriului .radinii >otanice*care reprezint o enorma semi-cup* unde sunt expuse* &ntr-o anumit ordine zonele ve+etale care &n miniatura reprezint teritoriul Repu/licii -oldova' <a /aza proiectrii !i construciei .rdinii >otanice a $ost pus principiul ecolo+ico-sistematic cu amplasarea +rupurilor de plante &n stil de landsa$t* $apt ce $aciliteaz orientarea pe teren &n studierea ve+etaiei !i corespunde cerinelor compoziionale estetice !i exi+enelor ecolo+ice ale speciilor de plante'

29

Ca orice +rdin /otanic !i .rdina >otanica din or' C)isinau este or+anizata pe sectoare' Unele sunt amplasate su/ cerul li/er* $iind populate cu plante anuale rezistente la conditii +eroase* altele sunt amplasate &n spaii acoperite prote%ate &n care plantele vii sau conservate &n diverse moduri sunt prote%ate cu +ri%a'.radina >otanica 4Institut6 a (';'-' &!i ia inceputul din septem/rie 5N18* &n /aza ;ectorului de >otanica' ;u/ conducerea acad' (' Ciu/otaru* &n partea de ;ud-est a or' C)i!inu pe o supra$a de 589 )a* a $ost construit actuala .radina >otanica' .radina >otanica este amplasata in partea de ;ud-est a or' C)isinau* sectorul >otanica !i &mprit* aproape &n prti e+ale* de @alea Crucii* pe care c&ndva cur+ea un r&ule* ce &!i seca apele &n ar!ia lui cuptor' (ici am mai o/servat ca le+atura .radinii >otanice cu zonele orasului este $oarte lesnicioas* intrarea principala &n +rdin $c&ndu-se din /d' Dacia* din dreptul X"ortilor or' C)isinauX* prin aleea centrala de "icea pun+ens* alee care intretaie poiana centrala* devenind principala axa de compozitie in partea de @est a .radinii >otanice' ( doua intrare in .radina >otanica din str' "adurii 57* isi $ace intrare in .radina >otanica prin aleea de Tilia ar+enteae* Tilia tomentosa si Tilia cordata' "e teritoriul .radinii >otanice se intilnesc peste #9 tipuri de sol* inclusiv soluri aluviale* cernoziomuri /o+ate cu un strat de 78-N8 cm* pe alocuri la supra$ata apar roci a di$eritor tipuri de ar+ila* nisipuri* iar in lunca persista soluri podzolice' De asemenea am analizat !i aspectul* $orma !i dimensiunile plantelor care sunt ori+inale* acestea constituind consecinte ale adaptarii la conditiile mediului' Urmatoarea sectie 4:6 adaposteste plante suculente 4+rase6' (cestea* aparinind unor $amilii /otanice di$erite cu caracteristici esentiale comune: retin si acumuleaza apa in or+anele ve+etative' (daptarea este impusa de condiiile aride de existent &n inuturile de ori+ine'
30

,n concluzie a! putea spune c orice +rdin /otanic !i .radina >otanica din or' C)isinau este or+anizata pe sectoare' Unele sunt amplasate su/ cerul li/er* $iind populate cu plante anuale rezistente la conditii +eroase* altele sunt amplasate &n spaii acoperite prote%ate &n care plantele vii sau conservate &n diverse moduri sunt prote%ate cu +ri%'

()*+,-./. 5+ .7();/2+.0

S<+3803+) D/4-53+(0)S(7 3 %737S,+2++ (/2(4+,8+6730;,+

=+S02+() >)D-2%++2++ %)+(++ D-%/./+?

31

-nastirea Curc)i este o mnstire de clu+ri din Repu/lica -oldova !i este una din cele mai &nsemnate monumente ale ar)itecturii /asara/ene este situat &n codrii or)eiului pe teritoriul satului Curc)i* rn'Or)ei' Ca ansam/lu ar)itectural s-a constituit &n secolele J@III - JIJ' Este compus din cinci /iserici* dou cladiri cu c)ilii* streie* mai multe &ncperi auxiliare livad* un sc)it cu ar)ondaric a$lat la 188 m de -nstire !i un /azin de piatra' >iserica XNa!terea -aicii DomnuluiX 4(nexa #86* construit &n 5331 de ctre Iordac)e Curc)i este un exemplu de stil neo/izantin 4(nexa #56* iar /iserica X;$' NicolaeX 45787-57586 este construit &n stilul clasicismului cu elemente de /aroc' Tot ansam/lul e &ncon%urat de un zid &nalt de piatr' ,n perioada sovietic mnstirea a $ost trans$ormat &n spital de psi)iatrie' ,n urma teleradiomaratonului* des$!urat de Compania "u/lic XTeleradio -oldovaX la anul #88:* a &nceput renovarea -nstirii Curc)i' Despre starea de dinaintea -nstirii* dar !i despre procesul de restaurare* au $ost turnate mai multe $ilme' CBteva dintre ele sunt semnate de Iulian "roca* moderatorul telemaratonului des$!urat de XTeleradio -oldovaX la 5 martie #88:' Toate edi$iciile mnstirii care se a$lau &n stare avariat* au $ost readuse la normal !i astzi se munce!te la de$initivarea ultimelor cldiri ce urmeaz a $i date &n exploatare ctre anul #858' "e teritoriul -nstirii vieuiesc circa 08 de clu+ri* dar numrul cre!te pe zi ce trece' ;tare al -nstirii este (r)imandritul ;iluan* Exar) al -nstirilor din -oldova'

-nastirea Wi+ne!ti este ampasat &n zona de codru a -oldovei 4(nexa 5N6* la 01 de 2m de C)i!inu* &n apropierea satului Wi+ne!ti* r';tr!eni* pe malul r&ului Ic)el'-nstirea Wi+ne!ti a $ost &ntemeiat* pe la 53#1* de /oierul <upu Dencu !i de rze!i din comuna Co/alca* care au construit o /iseric de

32

lemn* pentru a-i ascunde pe cre!tinii din apropiere de invaziile tatarilor',n 579:* pe locul /isericii de lemn cu )ramul (dormirea -aicii Domnului a $ost construit una de piatra* su/ c&rmuirea e+umenului ieromona) @ictor* cu /ani adunati de la cre!tini' ( doua /iseric* cu )ramul ;$&ntul Nicolae* a $ost construit &n 57:7* &n stil moldovenesc* cu a%utorul unor cre!tini !i &n mare parte din /anii donai de un ne+ustor din C)i!inu',nt&iul stare al manastirii Wi+ne!ti a $ost ieromona)ul ;amuil' El a lsat clu+arilor o diat cu iscalitura lui* &n care mentioneaz unde e )otarul mosiei* cum 5-au prins ttarii !i i-au luat documentele !i lucrurile mnstire!ti' Nu se cunoa!te perioada &n care a staretit el' De asemenea* nu se !tie cine a stareit &n anul 5788' ,n timpul celui de-al II-lea raz/oi mondial* aici au $ost &nmormantai sute de osta!i czui pe campul de lupt - romani* nemi !i ru!i' Dup rz/oi* autoritile au &ncercat de cateva ori s &nc)id mnstirea' "rima &ncercarea a avut loc &n 5N91* pe c&nd era stare Ioac)im >urlea din >ravicea',n 5N1N autoritile locale i-au trimis pe $raii de ascultare pe la casele lor' Iar &n 5N:8* toi clu+rii de aici au $ost trans$erai la mnstirea =&r/ov';tareul Ioac)im a $ost trimis la >ravicea' Toate icoanele !i crile /iserice!ti* su/ pretext ca sunt duse la =&r/ov* au $ost arse la mar+inea pdurii' Dupa ce complexul monastic a $ost Xeli/eratX de clu+ri* &n anii 5N:8-5N:5 a $uncionat un spital pentru cei cu )andicap $izic' >iserica de var (domiirea -aicii Domnului a $ost trans$ormat &n depozit pentru spital'

Dup 5N:5 &n ansam/lul monastic a $uncionat un alt spital pentru cei cu )andicap mintal' Conducerea spitalului a dispus nivelarea cimitirului mnstirii' (cest spital a $uncionat p&n &n iulie 5NN#'<a 7 septem/rie 5NN# mnstirea de clu+ri Wi+ne!ti a $ost re&n$iinat' Complexul monastic se a$l &n stare /un* deoarece a $ost reparat de mai multe ori' Dar lucrtorii spitalului* rm&n&nd $ar serviciu* au $urat din manastire tot ce au putut* distru+&nd complexul'
33

"rimul stare al mnstirii Ti+ane!ti a $ost ar)imandritul (rtemie >ocsa* venit de la mnstirea Capriana &n 5NN#* care s-a a$lat aici p&n &n anul 5NN9' ,n 5NN7 au $ost $inisate lucrrile de reparaie a /isericii de vara (dormirea -aicii Donmului' >iserica este realizat &n stil rusesc* av&nd planul dreptun+)iular* de dimensiuni mici' (re doua turle &n stil +otic* una deasupra tindei !i alta deasupra naosului' (/sidele laterale sunt puin evideniate' Interiorul /isericii are delimitri tradiionale' "la$onul /isericii are o $orma /oltit' ,n partea superioar a pronaosului se a$la ca$asul'(nsam/lul monastic &n prezent este constituit din dou /iserici* din care cea de iarna e &ncadrat &ntr-un corp de c)ilii cu stareiaL 0 corpuri de c)ilii !i alte dou corpuri mari &n care se a$l o /ucatarie !i o trapeza' >iserica X(dormirea -aicii DomnuluiX 4(nexa 57 6din Cu!eni a $ost construit &n secolele J@II-J@III* avBndu-i ca zu+ravi pe ;tanciul Radu !i @oicul* iar ctitori $iind .ri+ore Callimac)i !i mitropolitul "roilaviei Daniil' "ictura loca!ului dateaz din anul 53:0' O particularitate distins a /isericii a $ost a!ezarea ei la un nivel mai %os de nivelul solului* ceea ce o $cea s par adBncit &n pmBnt' Nu este exclus ca aceast adBncire a /isericii s $i $ost dictat de interdiciile ttarilor sta/ilii &n secolul J@III la Cu!eni' "ereii /isericii sunt inte+ral acoperii cu $resc' Este un monument de o semni$icaie artistic !i istoric deose/it'"isaniile /isericii (dormirea -aicii Domnului din or' Cu!eni sunt realizate &n anul 53:0' ,n interiorul pronaosului* pe peretele de vest* al /isericii din Cu!eni* sa pstrat $ra+mentar inscripia ctitoriceasc scris &n lim/a romBn cu caractere c)irilice' ;emntura zu+ravilor ;tanciul !i @oicul orto+ra$iat &n slavon s-a pstrat &n proscomidia /isericii' Din exterior peretele de vest al lca!ului conine trei pisanii lapidare* orto+ra$iate &n lim/a +reac' Relie$urile leilor )eraldici din ancadramentul portalului /isericii X(dormirea -aicii DomnuluiX din or' Cu!eni au o valoare artistic !i istoric important' <eii sunt realizai &n te)nica relie$ului aplatizat'(rcul porii de
34

intrare !i &n+rdirea din %urul /isericii (dormirea -aicii Domnului din Cu!eni sunt realizate din piatr /rut* practic neprelucrat' (rcul porii este semicircular* avBnd o &nlime de peste # m' Este o construcie din prima %umtate a sec' JIJ' rescele /isericii prezint o sim/ioz &ntre te)nicile tradiionale ale $rescei /izantino-at)onite !i te)nicile $rescei din Wara RomBneasc a secolului J@III' (u o valoare artistic !i istoric* de importan internaional'

()*+,-./.

5++

S,2/(,/2)

,+*+(7

4-,0././+ D0 4 ;+ @ S,0.0
Structura tipic a 'otelurilor de 4 stele , .eo#rand and (onvetion (entre i (odru
)stzi 12 aprilie la ora 10.00 vizitnd <eo+rand 4otel and

(onvention (entre am cercetat structura tipica a 'otelului i am o9servat


35

c 'otelul ar merita @AAAAA, ns pentru aceasta i lipsete piscina.*rimul 'otel vizitat a fost 4otelul .eo#rand o perl unica &n centrul C)i!inului* capitala Repu/licii -oldova* =otel A Centru de convenii aceasta unitate com/in clasicismul cu comoditile moderne !i servicii' (mplasat &n centrul C)i!inului* el se a$l &n apropierea structurilor de stat de /az !i o$iciile companiilor mari* centrelor comerciale* teatrelor !i altor o/iecte de cultur' (mplasat $oarte comod* el este un o/iect /un pentru di$erite &ntBlniri !i &ntrevederi* <eo+rand cu atmos$era sa $in se consider cel mai /un )otel /usiness din -oldova' Cel mai mult m-a impresionat con$ortul interiorului care se &m/in cu toate atri/utele necesare' iind un )otel !i centru de convenii de clas &nalt* =otelul o atenie deose/it acord prestrii serviciilor de cea mai &nalt calitate !i crearea atmos$erei comode pentru ospei' (m avut deose/ita plcere s vizitm 3 din cele 590 de camere de )otel inclusiv camere <ux si un apartament "rezidential' ;alile de con$erinta unde se or+anizeaza adunari mici pana la con$erinte mai mari 4de la 58 pana la 5#8 de persoane6 ' sala avand o supra$ata de 5888 m # spaiu $lexi/il*care este per$ect at&t pentru adunri corporative c&t !i pentru evenimente sociale' (ici personalul nostru atent v va +)ida prin toate detaliile pentru a va asi+ura succesul or+anizarii dumneavoastra'Restaurantul (m/asador serveste /ucate delicioase din /ucataria internaional !i auto)ton (pt?Ks "u/ creeaz o atmos$era unic cu muzica live piano !i Hazz * itness Centrul !i sauna* +ratis pentru oaspetii )otelului* -asa% * dadac disponi/il * serviciu de de!teptare* ca s a%un+ei la timp la &nt&lnirea Dumneavoastr *internet $r $ir Ui- i in toate camerele de )otel* zonele de con$erint !i &n locurile de acces pu/lic *>usiness Centru cu computere* imprimant* $ax* copiator* serviciu de secretariat !i curier *parcare su/teran* +ratis pentru oaspeii din )otel *spltorie !i curare c)imic* pentru a va pre+ati pentru &ntalnirea de a doua zi *lustruitor pentru &nclminte pentru a arata impeca/il
36

din cap p&n-n picioare *sistem de securitate #9 ore *Room service #9 ore *Caterin+ de clasa mondiala* cu o varietate colorata de /ucate *;alon de $rumusete de clasa*-a+azine *(T-QCas) -ac)ine *;c)im/ valutar la receptie am avut acces de a vedea toate servicii ce sunt o$erite de administratia )otelului' iecare din cele 590 camere de )otel 4(nexa 506 spaioase !i amena%ate ele+ant* creeaz o am/ian plcut pentru lucru !i relaxare* av&nd disponi/ile /irouri de scris cu o lampa de masa* tele$on* acces la internet $ara $ir cu viteza &nalt* spatiu de odi)na con$orta/ile' Camerele de )otel amena%ate cu +ust vor depasi a!teptrile Dumneavoastr* o$erindu-v comoditatea per$ecta: 5' Camere standard disponi/ile cu un pat renc) 43N de camere6 !i cu doua paturi 40N camere6* inclusiv o camera pentru persoane cu deza/iliti $izice #' 58 Camere Corner !i mai spaioase* dotate cu mo/ilier adiional pentru discuii* cu doua $otolii !i o msu 0' # (partamente ;tudio cu /ucatarie &ncorporat* per$ect pentru oaspeii care vin cu $amilia pe o durata mai mare Camera de )otel este dotat cu:

-ini /ar completat ;a$euri electronice &n $iecare camera ;istem de lacat electronic Televiziune prin satelit (cces la internet* Internet Ui- i Tele$on Uscator de par "rosoape de /aie -i%loace pentru toaleta personala itness centru si sauna* +ratis pentru oaspetii de )otel
37

#9-)our room service ;palatorie si curatare c)imica ;istem de securitate #9 ore Room service #9 ore Ddac disponi/ila ;erviciu de de!teptare De asemenea am o/servat ca sunt o$erite !i camere pentru ne$umatori' <eo+rand =otel A Convention Center a adus o atmos$era di$erita &n lumea de a$aceri a -oldovei cu >lac2 ;ea >all Room* care este cea mai mare sala de con$erinte disponi/ile &n C)isinau* executata con$orm ultimelor standarte !i te)nolo+ii europene* care va &ndeplini toate cerinele' <a dorint* >lac2 ;ea >all Room poate $i desparit &n trei sli mai mici* separate prin perei impenetra/ili de z+omot' -ai mult ca at&t* &n $oaierul spaios al slii >lac2 ;ea >all Room*vei avea posi/ilitata sa amplasai standurile dumneavostra de &ntimpinare sau sa expunei lucrri' ,n toate &ntrunirile* se creeaz o atmos$er excelent !i senzaia Xde a $i &mpreunX' (/ordarea &n stilul Kcomplete serviceK* pe care o aplicm &n activitatea noastr* concentrata asupra con$ortului !i pro$esionalismului* toate slile pot $i aran%ate &n $orma !i stilul pe care le dorii'4(nexa 596 O alt structur cu $uncii de cazare !i servirii mesei este =otelul Codru* )otel de 9Z plin de istorie !i tradiie '=otelul o$er servicii de cazare*;li de con$erine*Restaurant' =otelul o$er 501 de camere: sin+le 4(nexa 516 !i dou/le* semi-lux* lux !i apartamente' iecare dintre camerele luxoase sunt concepute pentru a o$eri tot con$ortul de acas* $iind amena%ate &n nuane pastelate !i ec)ipate cu toate

38

atri/utele necesare unui cltor modern' @[cinatatea =otelului Codru cu "arcul Central !i pincipalele edi$icii de stat 4"re!edenia* -inisterul ($ecerilor Externe !i "alatul Repu/licii6 asi+ur o panoram unic vizitatorilor' Camerele sunt dotate &n $uncie de tipul ei',ns toate camerele dispun de: - mini/ar - cuvertur suplimentar -tele$on cu conectare internaional - acces la internet prin Ui- i* -televiziune di+itala 458# posturi6 -sistem individual de &nclzire ventilare re+la/il

- cada sau ca/ina de dus -UC -$oen -)alat de /aie -papuci de /aie -accesorii cosmetice !i de i+iena personal' Restaurantul )otelului Codru este considerat ca actor al Teatrului @inului !i .astronomieiT Restaurantul DoIntoIn o$er oaspeilor /ucate tradiionale moldovene!ti !i din /uctria internaional pentru a satis$ace cele mai pretenioase +usturi'-icul de%un este servit ca /u$et suedez'>uctarul !e$

39

este de ori+ine australian*are o experien deose/it de /o+at'Vi cu u!urin poate o$eri o cltorie +astronomic &n %urul lumii' =otelul Codru se /ucur de o reputaie recunoscut &n domeniul or+anizrii unor &ntruniri !i evenimente de excepie precum sunt edinele protocolare de stat* con$erinele or+anizate de Consiliul Europei* Naiunile Unite* >anca -ondial !i alte or+anizaii internaionale* summit-uri ale preedinilor statelor C;I* cBt !i a evenimentelor private' Complexul dispune de 0 sli de con$erine cu capacitatea de la 7 pBn la #18 persoane' Interiorul luxos al slilor con$er solemnitate evenimentelor or+anizate aici' ;ala (l/a* ;ala Roz !i ;ala de "rotocol se amplaseaz &n reedina @I"* ;ala de "res F &n cldirea central a complexului' =otelul Codru las o impresie deose/it $iecarui celui care a p!it pra+ul*datorit personalului cali$icat !i receptiv*care depune mult su$let &n munca pe care o $ace'Este un )otel care cu adevrat de surprinde*te $ascineaz' No/il <uxur? >outiEue =otel primul 'otel din ar de @ A i cu statutul de .u$urB =outiCue, unde ospitalitate este o tradiie la fel de sacr ca i confortul personal D)ne$a 1EF . <iecare vizitator poate avea ncredere deplin n personalul competent al 'otelului care cu si#uran, va depune ma$imum efortul pentru a asi#ura oaspeilor o odi'n la nivel. .a dispoziia oaspeilor sunt propuse urmtoarele servicii: -;al de con$erine ->usiness Centru -Camer pentru convor/iri -;alon de &n$rumuseare -;pa ;alon

40

-@ieI Ca$\ A Restaurant -Ci+ars Clu/ -No/il Italian Restaurant -,nc)irierea ma!inilor -;ervicii /a/?-sittin+ 4/on6 -(sisten medical -Depozitarea /a+a%elor -Uireless Internet -;ervicii ;ecretariat -;ervicii de $lorar -Curtorie c)imic -;ervicii de curare a &nclmintei -;ervicii Concier+e -Trans$er -@I" desrvire &n (eroportul Internaional C)iinau No/il <uxur? >outiEue =otel dispune de #3 de camere inclusive 7 camere de cate+oria **deluxeKK' Interiorul camerelor prezint o clasic ele+ant !i luxoas* iar din ma%oritatea $erestrelor se desc)ide o priveli!te $ascinant asupra ora!ului' Desi+nul camerilor este ela/orat minuios* multilateral' Oaspeii no!tri vor aprecia cu si+uran mo/ilierul exclusiv semnat de rancesco -olon* spectrul cromatic selectat cu ra$inament !i te)nolo+iile de ultim +eneraie a $iecrei &ncperi' Deservirea impeca/il !i antura%ul inedit vor trans$orma se%urul dnv &n No/il <uxur? >outiEue =otel &ntr-o amintire deose/it de placut' Diversitatea camerelor permite oaspeilor s /ene$icieze de o cazare corespunztoare +usturilor sale'

41

(apitolul

5+++ 5).-2+<+()20) -=+0(,+50.-2

,/2+S+(0 2/2).0
5izitarea comple$ului ('ateau vartelB ,n momentul cind am a%uns la complex am crezut pentru o clipa ca s-a oprit timpul in loc* si am patruns in lumea povestilor* a castelelor' Ne-a intimpinat un
42

domn ce ne-a condus spre complex' Ne-a relatat date despre aceasta locatie* si c)iar de unde provine denumirea complexului adica de la cuvintul $rancez c)ateau care in traducere inseamna castel* iar vartel? 'De la un+urescul cuvint domn' "entru cei care vin in Repu/lica -oldova pentru a se odi)ni si pentru a cunoaste traditiile si o/iceiurile locale exista Complexul CC)ateau @artel?D care este situat la circa 98 2m de ora!ul C)i!inu' 4(nexa 586 (cesta include mai multe vile de lux cu speci$ic naional* restaurant cu cram* sli de con$erine* dou sli de de+ustare pentru vinurile produse de companie !i cele de peste )otare' Restaurantul are dou nivele* iar &ncperile acestuia pot $i utilizate !i &n calitate de sli pentru con$erine' "e lBn+ o$ertele de se%ur &n cadrul complexului )otelier compania o$er !i un pro+ram de excursii la principalele vinrii din R' -oldova !i la mai multe mnstiri' Compania C)ateau @artel? ;R< a $ost creat anul #889' ,n prezent &ntreprinderea are 0#8 de an+a%ai !i export producia vinicol &n #0 de state' Investiia total a &n complexul CC)ateau @artel?D a constituit #1 mln dolari ;U(' ;tandarte occidentale * deservire pro$esionala * pro+rame speciale toate acestea sunt propuse de complexul turistic * ce reprezinta 0 case de tip )otelier * 0 ;ali pentru de+ustare * o curte interioara imensa special amena%ata pentru a va simti li/er si relaxat in sinul naturii' Companiia ii primeste +eneros $iecare vizitator in +ospodaria sa vinicola * trans$ormind de+ustarea intr-o sar/atoare adevarata pentru cei care au incercat cel putin pentru un moment tainele acestor /auturi divine' (st$el $iecare vizitator poate ale+e pentru sine cel mai potrivit vin' Deoarece in -old ova $iecare vin este inedit' In sala de de+ustare puteti ale+e unul cele # pac)ete de de+ustare* =i+) ]ualit? sau ;elected Uines' Cea dea # sala de de+ustare Uorld Collection na prezinta cea mai vasta colectie de vinuri din Repu/lica -oldova 4(nexa 556' Restaurantul complexului

43

specializat in /ucataria $ranceza * com/inata reusit cu cea nationala* ma surprins am/ianta placuta si atmos$era calda cedomneste in salile aceastea' >ucatarul-se$ propune cele mai alese retete culinare * care vor reusi sa satis$aca cele mai ra$inate +usturi' Capacitatea restaurantului este de peste #:8 locuri'4(nexa 5#6 (m avut deose/ita placere sa vizitam si unele din numere * acestea sunt propuse cazare cu mic de%un inclus * in una din cele 7 camere luxoase* cel mai mult mi-a atras atentia psanorama ma+ni$ica de la $erestre catre orasul Or)ei si asupra vailor scaldate de soarele de dimineata'Camerele sunt decorate in tonuri ele+ante * pastelate* creind o atmos$era armonioasa si romantica' iecare din ele sunt ec)ipate :T@* climatizoare* mini-/ar* sa$eu* /aie* terasa' <a dispozitia clientului sunt 9 camere TUIN* 9 camere D><Q;.<* 9 apartamente @I"' (partamentele sunt amplasate intr-o casa cu # nivele* dotata cu mansarda si /alcon* $iecare apartament avind cite 0 camere: un dormitor? si un salon amena%at cu canapele* samineu* )ome cinema' ;ervicii aditionale :sauna* /illiard* ta/le* darts* teren de %oaca pentru copiii' - e$cursie n snul naturii i lumea minunat a animalelor la (asa <ermierului' (m ramas placut surprinsa de $rumusetile ce se a$la pe teritoriu tarii noastre si de care multi dintre noi nici nu stiu' De asemeni de $rumusete rara este si Casa ermierulu unde in #883 si-a desc)is usile sala de petreceri de la Casa ermierului din s'>raviceni rn' Or)ei care va o$era posi/ilitatea de a petrece o nunta de vis &n inima naturii' ($lat intrun loc pitoresc* incon%urata de un parc $rumos amena%at* cu terase spatioase* departe de z+omotul orasului creaza o atmos$era deose/ita' De asemenea am o/servat ca Casa ermierului 4(nexa 536este situata intr-o zona rurala cu o zestre etno+ra$ica /o+ata !i este inte+rata Casa de nunti cu sali
44

spatioase mereu +ata de a primi oaspeti* situata la 2m :9 al traseului -59 intre C)isinau !i >li'

(-3(./:+0 @ineri #9 aprile am $inisat practica didactica care a durat # sptm&ni a $ost scurt dar unde am $rmas plcui impresionai de locurile pitore!ti ce sunt +site pe teritoriul unei ri!oare a!a mici '(m avut ocazia s $acem cuno!tin cu oameni cu experien &n domeniul turismului rural* vitivinicol c&t !i a /usinessului )otelier' (m do/&ndit experien &n practica de +)id unde am

45

+)idat pe traseul C)i!inu FC)ateu F@artel?-Casa ermierulu--nstirea Curc)i' ,n urma e$ecturii practicii* mi-am atins scopurile propuse la &nceput' (st$el am $cut cuno!tin cu o serie de complexe turistice rurale din centru rii* vizit&nd Centru de a+reement .enza Clu/ !i a+ropensiunea >utuceniL mam $amiliarizat cu particularitile activitii )otelelor de 9 !i 1 stele* Codru*<eo+rand =otel AConvention Centre !i No/il* am $cut cuno!tin cu departamentele acestora !i serviciile prestate de ctre ele' (m vizitat o serie de muzee !i destinaii turistice* cunosc&nd potenialul turistic al rii* ast$el cpt&nd !i deprinderi elementare de lucru &n calitate de +)id excursionist' Cltorind spre Or)ei* Or)eiul @ec)i* localitile din zona Codrilor !i din Clra!i* am avut ocazia de a studia tradiiile* o/iceiurile* reli+ia* dezvoltarea culturii !i istoriei localitilor din aceste raioane* &n special satul "alanca' Unde am o/servant c la noi &n ar &nc mai persist talentul !i dra+ostea $a de $rumos* !i se mai pstreaz acele nuane din trecut* c&ntecele moldovene!ti la care se adunau toii oamenii din sat* covoarele rne!ti !i alte elemente care amintesc de viaa prinilor* /unicilor !i strmo!ilor no!trii' ,n procesul realizrii practicii didactice* am $ost pus &n situaia de a asimila aceste cuno!tine pentru a-mi $orma unele deprinderi pro$esionale' (st$el* practica m-a orientat pentru a-mi asi+ura ale+erea specializrii pentru studiile de mai departe !i pentru petrecerea practicii de producie pentru anul viitor' Deasemenea consider c practica didactic petrecut* &mi va a%uta !i la ale+erea viitoarei carierei pro$esionale'

46

47

(NEJE

48