Creativitatea

Innscut sau dobndit, creativitatea omului a fost ntotdeauna un concept de mare importan, cu ajutorul cruia am evoluat, am crescut si am nceput sa cutam rspunsuri, fiind n permanen surprini de contribuiile acesteia la dezvoltarea umanitii. n urma unei definiii foarte succinte, observm legturile creativitii att cu latura cognitiv ct i cu cea sensibil, facilitnd i fluidiznd ntreaga funcionare a vieii umane. ,,Aptitudine complex, distinct de inteligen i de funcionarea cognitiv i existent n funcie de fluiditatea ideilor, de raionamentul inductiv, de anumite caliti perceptive i de personalitate, ca i n funcie de inteligena divergent, n msura n care ea favorizeaz diversitatea soluiilor i rezultatelor. Indivizii creativi dau dovad de imaginaie, de spirit inventiv i de originalitate. (Levy Leboyer, n Doron, Parot, 1999, p. 198)

In funcie de calitatea i modul de producere a imaginilor noi, creativitatea este delimitata n 5 niveluri (LA. Taylor, 1959): 1. Expresiv: tipul de creativitate primar , ce nu este condiionat de nicio aptitudine i este regsit i cel mai uor de observat n desenele copiilor. 2. Productiv: considerat ca nivelul obinuit de creativitate uman, n care produsul final nu difer foarte mult de a celorlali oameni dar care poate surprinde mbuntirea unor tehnici. 3. Inventiv: nivelul la care s-a creat ceva nou, acest fapt implicnd "perceperea unor relaii noi si neobinuite ntre pri care nainte erau separate". 4. Inovator: creaia aduce o schimbare semnificativ n domeniul respectiv prin ntelegerea deplin a unui concept si modificarea modalitii de abordare a acestuia. 5. Emergent: este nivelul cel mai nalt al creativitii, atins doar de marile genii (Newton, Edison, Einstein) , descris precum "Un principiu total nou sau o ipotez nou apare la nivelul cel mai profund i mai abstract".

Taylor de asemena descrie personalitatile creatoare prin : ,,lipsa de ngmfare, tolerana faa de ambiguitate, ncredere n propriile decizii inventive, independente, neinhibate, entuziaste.

Imaginaia ca proces cognitiv, implica alte dou procese fundamentale: analiza si sinteza. Analiza descompune imaginile si asociaiile obinuite, care cu ajutorul sintezei se recompun formnd imagini noi. n ncercarea de a clasifica imaginaia n baza unor forme specifice, cel mai frecvent se stabilete dup prezena sau absena efortului voluntar (Zlate, 1999 p.512), n imaginaie voluntar sau involuntar. Prezena efortului voluntar confer veridicitate datorit focalizrii si direcionrii

contiente , dar mai puina orgininalitate, fiind influenat de strile si emoiile persoanei, fapt pentru care se recomand eliberarea imaginaiei de sub protecia gandirii contiente. In aceasta categorie se incadreaz imaginaia reproductiva, imaginaia creatoare si visul de perspectiv. Imaginaia involuntar pe de alta parte, are acces deplin la spontaneitatea incontientului, in care se incadreaza reveria (visarea cu ochii deschii in care gandirea se distanteaz de realitate i cltorete) i visul din timpul somnului. La nivel mai amnunit,conceptul de forme ale imaginaiei a fost studiat i noi idei i perspective au fost propuse de autori precum Osborn i Bachelard, forme precum imaginaia substituitv, imaginaia ascensional si social.

Imaginaia creatoare este forma cea mai nalt pe care o poate atinge omul , nsi denumirea ei avand un sens calitativ, fiind mai preioas cu ct gradul de originalitate este mai mare. Procesul creativ stabilete o legtur ntre necesitatea spiritual, produsele imaginaiei i utilitatea lor. Din punct de vedere al organizrii, imaginaia creatoare are ca i coordonator contientul, Iluminrile, viziunile, ideile spontane care puncteaz cu o frecven mai mare sau mai mic traiectoria procesului imaginativ sunt controlate iintegrate printr-un plan anticipativ general pe care ni-l facem n legtur cu tema sau produsul pe care dorim s-l obinem. (Golu, fundamentele psihilogiei)

http://www.opr.ro/articole/creativitatea

Design Principles of Residential Spaces to Promote Childrens Creativity

Mohsen Faizia, Amirreza Karimi Azaria & Saeid Norouzian Malekib*