CURS 1 PUERICULTURA Puericultura este cresterea si dezvoltarea normala a copilului sanatos Puericultura=>-alimentatie specifica - igiena (cum il ingrijim) - buna

dezv.psihica -Stabilirea criteriilor de dezv.fizica si psihica( o mama agitata rezulta un copil agitat) -Igiena mediului copilulul(temperatura camerei) -Profila ia imbolnavirilor si mentinerea sanatatii (vaccinari) P!"I#$%I# = descriarea&diagnosticul si tratamentul bolii copilului de la nastere pina la '()'* ani P!"I#$%I#=>- grupeaza bolile pe aparate si sisteme - e ista boli caracteristice copilariei +malformatii congenitale&afectiuni legate de momentul nasterii&rahitismul carential si vitamino-rezistent&convulsii febrile&boli infectocontagioase. - Sunt boli care se intilnesc si la virsta adulta insa la copil au manifestari si evolutii diferite +bronsita&pneumonie&insuficienta cardiaca&hepatita cronica. PERIOADELE COPILARIEI ,$I-! S!#.# "! P#%$I/01#%I$#$I1! "! "!23. &%I$.01 I- /#%! S! "!S4#S5#%# #/!S$!# SI "! P#$5156I# SP!/I4I/# 4I!/#%!I P!%I5#"! + '-7* 2I1!=-50 -#S/0$ '-'7 10-I=S06#% '-8 #-I= #-$!P%!S/51#%(/5PI1 .I/ "! /%!S#) 8-(-9 #-I= P%!S/51#% (-9-'( #-I=S/51#% '(-'* #-I= #"51!S/!-$ MORBIDITATEA INFANTILA =totalitatea imbolnavirilor la copil in decursul unei anumite perioade ea difera dupa gradele de virsta + nou nascut-afectiuni legate de traumatisme obstreticale sau incompatibilitate fetomaternala de %h sugar +boli acute ale ap.respirator in sezonul rece si ale ap.digestiv in sezonul cald anteprescolar +cele de la sugar si boli infecto-contagioase de etiologie virala prescolar-creste incidenta bolilor infecto- contagioase caracteristice colectivitatilor&apar noi probleme legate de into icatii&accidente&este::virsta imprudentelor::&cazurile de bronhopneumonie devin mai rare&creste incidenta pneumoniilor ca urmare a imbunatatirii mecanismelor de apararare antiinfectioasa& bolile infectioase fiind mai bine delimitate scolar +patologia este mai comple a incluzind afectiunile intilnite la adulti&persista incidenta bolilor infecto-contagioase&ca rezultat al colectivitatii&aparare %.#.#. sunt mai frecvente accidentele de circulatie &se contureaza mai bine bolile psihice&patologia renala&hepatica si sangvina este mai bine reprezentata MORTALITATEA INFANTILA = numarul de decese ;-' an ';;;<nr.total locuitori nascuti vii in aceeasi perioada /auzele mortalitatii infantile sunt in principal boli acute grave ale ap.respirator&digestiv&malformatii congenitale& icompatibilitate cu viata. PUERICULTURA ANTENATALA Puericultura antenatala este dezvoltarea intrauterina normala a produsului de conceptie pina la nastere fecundarea ovulului de catre spermatozoid ->produsul de conceptie (ou &zigot)=>embrion(factorii teratogeni determina malformatii congenitale la nou nascut)=>fat =>nou nascut. "aca factorii nocivi actioneaza in perioada de sarcina de la8-=luni pot apare suferinte (nastere prematura&moartea fatului.) 4#/$5%I $!%#$56!-I +tulburari utero-placentare si hormonale materne infectiivirale (robeola&gripa&hepatita>& poliomielita&rujeola& herpes&?I3& $50%/?&) Infectii bacteriene (sifilis&$>/) 4actori endocrini(diabet zaharat) 4actori imuni(imunizarea %b si #>5&boli autoimune) 4actori mecanici 4actori iatrogeni(tetracicline&iod&testosteron&progesteron) 4actori chimici(radiatii 03&@) "urata totala a sarcinii 7*;zile !liminarea produsului de conceptie-inainte de ( luni= avort -7*-89 saptamini= nastere prematura

-89-A; saptamini= nastere la termen -dupa 7*; zile = post matur(copii cu greutati mari) Factorii care influienteaza evolutia fatului in viata uterina sunt + -virsta mamei -starea de boala a mamei (boli acute sau cronice decompensate) -eforturi fizice(trepidatiile repetate&ridicarea greutatilor ) - alimentatia (subalimentatia&supraalimentatia duc la dezechilibre in principii nutritivedezechilibru alimentar poate fi calitativ sau cantitativ) - iradiere - medicamente(tetracicline) - conditiile de igiena ale sarcinii - factori de mediu - ereditatatea - incompatibilitatea feto-maternala de %h PUERICULTURA NEONATALA !ste cersterea si dezvoltarea noului nascut in prima luna de viata au loc diferite transformari adaptative + -trecerea de la temp intrauterina constanta la temperaturi ambientale cu variatiuni -instalarea respiratiei pulmonare -modificarea circulatiei cu inchiderea treptata a comunicarilor de cord & caracteristice circulatiei fetale si cresterea debitului circulatiei pulmonare -Instituirea alimentatiei orale ca urmare a intrarii in functie a ap. digestiv -aparitia mictiunilor(in prima ora de la nastere) -incetarea functiei cordonului ombilical CARACTERE ANTROPOMETRICE+ 6reutatea nou nascutului la termen normoponderal =8;;;-8B;; gr. subponderal =8;;;-7B;;gr macroson sau copil gigant=pesteA;;;gr. "iametrul craniului =cca.8A cmC"iametrul toracelui =cca.8' cm C1ungimea= A*-B7 cm %aport lungime-craniu-talie+'<A(la adult '<*) CARACTERE MORFOLOGICE -tegumente rosiatice in primele 7-8 zile pana apare icter fiziologic neo-natal -verni caseoasa +=substanta grasa alb-galbuie ce acopera tegumentele la nastere -milium sebaceu += elemente punctiforme alb-galbuie situate pe tegumentele aripilor nazale si fetei -lanugo += pilozitate fina usor detasabila situata pe umeri si frunte&dispare dupa prima saptamina de viata -pata mongoliana += zona de hiperpigmentare la fese si sarcolombare -prezenta bontului ombilical dupa sectionarea si ligaturarea cordonului ombilical -tesutul adipos subcutanat este dezvoltat numai pe fata -la craniu= craniotabes fiziologic(oasele craniului sunt moi si elastice la presiune) =prezenta fontanelelor sunt e presia mineralizarii incomplete a tesutului osos 4ontanela anterioara=A A cm.(persista pina la '* luni) C 4ontanela posterioara= ;.B-' cm. (persista pina la '-7 luni) -la baieti testiculii sunt coboriti in scrot C-la fete labiile mari acopera labiile mici.

CARACTERE FIZIOLOGICE CURS 2 Imediat dupa nastere copilul tipa si se instaleaza respiratia pulmonara cu o frecventa de cca A;<min. $ipatul este viguros. %itmul cardiac este foarte rapid ='7;-'A; batai<min..in prima ora dupa nastere copilul urineaza.In primele 7A ore are primul scaun numit meconiu care este o masa verzuie-negricioasa&lucioasa semiconsistenta. .usculatura memebrelor este hipertona. Somnul ocupa cea mai mare parte a zilei 7;-77 ore din 7A #ctivitatea cordonului ombilical inceteaza la citeva minute dupa nastere &cind si pulsatiile lui se opresc .$oate functiile indeplinite de acesta in viata intra-uterina vor fi preluate de aparatele si organele nounascutlului care intra in activitate. ,, CRIZELE FIZIOLOGICE ale n.n. '.)Involutia cordonului ombilical-consta in uscarea treptata a bontului ombilical ligaturat care se detaseaza si cade singur dupa 9-'; zile de la nastere.>ontul va fi pansat cu comprese sterile muiate in alcool de 9;D 7) Icterul fiziologic al n.n. , apare la 7-8 zile dupa nastere prin virarea culorii tegumentelor spre icter (culoarea galbena) .0rina si scaunele nu sunt modificate&nu apar tulburari digestive insotitoare &starea generala se mentine buna."urata B-'A zile ,ma 7' zile.!ste un icter ce apare prin imaturitate hepatica functionala tranzitorieC este un >' crescuta.-u necesita tratament. 8 ) Scaderea fiziologica in greutate , datorita aportului redus de lichide si calorii si a eliminarii de meconiu in primele ore si zile dupa nastere . Se pierde pina la me .';E din greutatea de la nastere. "in ziua a-A-B-a reincepe sa creasca &ajungind la greutatea initiala in ziua a-*-';a de la nastere. A ) /riza genitala , aparitia la fetite a unei secretii vulvare sero sanghinolente&iar la baieti tumefierea testiculelor.1a ambele se e tumefierea glandelor mamare. B ) "escuamatia fiziologica a n.n. ,este o descuamatie fina &furfuracee ce are loc in prima saptamina de la nastere ( ) 4ebra tranzitorie a n.n. , datorita aportului scazut de lichide din primele zile de viata &este o ascensiune termica de '-8 zile moderata nedepasind 8*D /a tratament + administrare de ceai cu lingurita.!ste rar intilnita azi. EXAMENUL CLINIC al n.n. Se va nota in foaia de observatie + Scorul #P6#% in primele minute dupa nastere. - Starea generala ulterioara a n.n. - #spectul cordonului ombilical - $egumentele + culoare&leziuni&modificari (cianoza&echimoze&edeme&pete) - /raniu + suturile si fontanelele & leziuni posibile (bosa sero-sangvina &cefalhematomul) - %estul sistemului osos cu eventualele malformatii (polidactilie&sindactilie& picior strimb congenital) - $oracele &respiratiile &ascultatia pulmonului - ! aminarea cordului - ! aminarea abdomenului & limitele ficatului ale splinei - !liminarea meconiului - ! aminarea organelor genitale e terne - ! aminarea sistemului nervos + tipat&reactivitate&unele refle e arhaice prezente in mod normal numai in primele luni de viata. ! aminarea cavitatii bucale + malformatii &ulceratii ale mucoasei bucale. ! aminarea ochilor si urechilor + malformatii &cataracta congenitala. PARTICULARITATILE FUNCTIONALE ale n.n. = #p.respirator + n.n. are ritm respirator neregulat &tahipnee ((; resp<min)&respiratii superficiale&face tulburari de ventilatie si insuficiente respiratorii. = #p. cardiovascular + #3='8;-'B; batai<minut $#=9;-*; mm?g = #p. digestiv + meconiu = #p. urinar +prima mictiune in primele 7A ore dupa nastere. = Sistemul hemoralgic + poliglobulie & leucocitoza. = $ermoreglarea + se face cu dificultate.

EXAMENUL NEUROLOGIC al n.n. /uprinde + = #precierea starii de alerta ,arata integritatea anumitor segmente ale S-/ .!ste influientata de virsta gestatiei si de factorii e terni..-.n. cu 3g p peste 89 sapt. Prezinta alternanta somnveche&in perioada de veghe tipa viguros = ! aminarea motilitatii + la n.n. la termen tonusul muscular al grupelor fle oare este crescut la toate grupele. EXAMINAREA REFLEXELOR PRIMARE TRANZITORII Sunt raspunsuri complet stereotipe inascute&se produc intotdeauna in acelasi fel .!le informeaza despre functia generala a SA ) Reflexe de profil si miscare + ') %efle ul .5%5 + se aseaza n.n. in decubit dorsal pe masa de e aminat.Se e ecuta o miscare brusca a scutecului pe care sta asezat n.n..#pare refle ul in 7 timpi +abductia bratelor si e tensia antebratelor si degetelor& apoi abductia bratelor si fle ia antebratelor(refle de imbratisare ) urmat la sfirsit de un tipat viguros. !ste prezent la n.n. la termen persista pina la 8 luni. 7) %efle ul de apucare palmara + se plaseaza un obiect in palma .n. &acesta reflecteaza degetele si cuprinde cu putere obiectul oferit.Poate ramine suspendat citeve minute.#bsenta lui la nastere indica o leziune nervoasa periferica sau centrala .Persistenta peste A luni indica hemiplazie infantila. 8) %efle ul de apucare plantara + e citarea plantei duce la fle ia tuturor degetelor ."ispare la aparitia mersului. A) %efle ia tonic al cefei + modificarea pozitiei capului fata de trunchi duce la deplasari sau variatii ale tonusului membrelor n.n..%efle ul este ma im la A luni si dispare la B-( luni B) %efle ul de pasire + n.n. se sustine de a ila .3a schita miscari alternante de mers cind plantarele ating planul masei de e aminat.#ceste miscari sunt refle e. () %efle ul de sprijin + n.n. se sustine de a ila - prezent in pimele 7 luni C absenta indica leziuni senzitivo-motorii. 9) %efle ul 1#-"#0 + asezat in decubit ventral pe mina e aminatorului &corpul trunchiul si picioarele sunt in e tensie. B ) Reflexe auditive ') %efle de clipire + n.n. clipeste la zgomot 7) %efle de orientare +intoarce capul la zgomot C ) Reflexe optice + refle tonic-optic + iluminarea brusca a ochilor determina n.n. sa arunce capul catre inapoi D ) Reflexe alimentare ' ) %efle e de suctiune + !ste prezent pina la virsta de ' an .Peste un an indica o disfunctie corticala & absent la marii prematuri 7 ) %efle e de fi are pentru supt + se atinge obrazul n.n. acesta va intoarce capul in directia stimuluilui si va deschide gura.!ste prezent de la nastere si pina la 9 luni. EVALUAREA NOU-NASCUTULUI LA NASTERE. /uprinde + evaluarea starii n.n. la nastere C aprecierea gradului de maturitate in functie de durata gestatiei C identificarea n.n. cu risc. EVALUAREA STARII N.N. LA NASTERE cuprinde + Scorul #P6#% C 6reutatea n.n. la nastere C 6rad de maturitate (in functie de durata gestatiei) C !lemente anamnezice si clinice ce il incadreaza in categoria && nou-nascut cu risc:: SCORUL APGAR Prima evaluare medicala a n.n. are loc la (; secunde dupa e pulzie chiar in sala de nasteri si cuprinde urmatorii parametri + P#%#.!$%I+ =>respiratia spontana C frecventa cardiaca culoarea tegumentelor e citabilitatea refle a tonusul muscular In functie de simptomatologia pe care o prezinta n.n. primeste o nota (scor) SISTEMUL SCORULUI APGAR => %itm cardiac - absent = ;C sub ';; batai<minut = ' C peste ';; batai< minut =7

=> !fort respirator absent = ; C slab ( neregulat ) =' C respira spontan &tip rigurus & tipa =7 => $onus muscular lipotonie =;C usoara fle ie a e tremitatilor ='Cmiscari active ale bratelor =7 => ! citabilitatea refle a lipsa de raspuns =;C grimasa ='C tuse & tipat =7 => /uloarea tegumentelor cianotice<palide = ; C corp rozat&e trremitati cianotice = 'C roz generalizat =7 Scorul #P6#% a fost propus de 3irginia #pgar in '=B8 ca o modalitate de evaluare masurabila in sala de nasteri & se aplica si in zilele noastre In functie de scorul APGAR distingem 4 grupe + ') Scor #P6#% *-'; =>resp spontana & peste ';; bat<min C tegumente roz 7) Scor #P6#% B-9 =>resp se reia doar dupa manevre tactileC sub ';; bat<minC tegum. cianotice 8) Scor #P6#% 8-A =>resp.spontanaCsub ';; bat.<min. A) Scor #P6#% ;-7 =>nu are respiratie si batai cardiace cianotic&hipoton&nu reactioneaza refle e un n.n. cu risc de morbiditate si chiar mortalitate Peste B;E din prematuri cu virsta gestationala cuprinsa intre 7B-7( saptamini cu scor ;-8 raspund bine la resuscitare.Prelungirea unui scor #P6#% de B-';-'B minute dupa nastere indica risc de mortalitate crescuta &iar daca acesti copii supravietuiesc au risc de paralizie cerebrala -.n. cu risc este acel n.n. care este in pericol de morbiditate si chiar de mortalitate mai ridicat decit ceilalti n.n. de aceeasi virsta I.P5%$#-$ + #namneza corecta F .asuri de supraveghere diferentiata a nasterii inclusiv internarea mamei inainte de e pulzie in serviciu cu posibilitati superioare de asistenta medicala ! ista o serie de conditii care pot pune in stare de alerta personalul medical de neonatologie si obstretica asupra unor posibile evenimente patologice ce pot apare in evolutia acestei categorii de n.n. CAUZELE DE APARITIE A NOU-NASCUTULUI CU RISC Cauze materne + - virsta mamei ('(-A;ani) - 4actori personali (nivel socio-economic&fumat& alcool& droguri&subalimentatie& traumatisme fizice&activitatea profesionala a mamei & stres& activitate prelungita si grea) - >oli ale mamei (diabet& boli renale&cardiace &pulmonare &?$# &anemie)&infectii urinare& izoimunizare& trombocitopenie &infertilitate &singerari in al-8-lea trimestru de sarcina& alte nasteri premature &ruptura de memnbrana &epilepsie&medicatie cronica (anticonvolsivante)&anamneza obstreticala patologica&hipertermie Cauze fetale + gestatii multiple&sindrom de insuficienta placentara (prea mare sau mica)&macrosomi & pozitii fetale anormale& boli congenitale de cord& aritmii supraventriculare cu debit intrauterin & acidoza& polihidramnios ( anencefalie & tulburari neuromusculare& atrezie de esofag &hernie diafragmatica& chilotora & omfalocel& anemie &infectie intrauterina& hipoplazie pulmonara& postmaturitate /hilotora = spargerea unui vas limfatic in cavitatea toracica #nencefalie = lipsa de dezvoltare a creierului CONDITII LEGATE DE NASTERE SI EXPULZIE Sunt + prematuritate C febra& hipertensiune materna C travaliu precipitat C prolabare de cordon C prezentatie anormala C tetanie uterina( muschi contractati puternic) C lichid amniotic contaminat cu meconiu C anomalii de placenta (prea mica-mare) C analgezie obstreticala C operatie cezariana CONDITII IMEDIATE PERINATALE Sunt + prematuritate & postmaturitate &scor #P6#% mic la un minut si la B minute dupa nastere C paloare C soc neonetal C infectia lichidului amniotic I- functie de virsta gestationala si greutatea de la nastere n.n. se clasifica in + Prematur = n.n. sub 7B;;gr. si 36 (virsta gestationala)sub 89 sapt. "ismatur = n.n. la termen greutate sub 7B;; gr. &dar la termen Postmatur = n.n. la A; de saptamini .acrosom = greutate peste A;;;gr. PREMATURITATEA -umarul de n.n. vii cu greutatea mai mica sau egala cu 7B;;gr. si 36 sub 89 saptamini => /alsificare + 6radul I = 6- 7B;;-7;;;gr.C 6radul II = 6- 7;;;-'B;;gr.C 6radul III = 6- 'B;;-';;; gr. C 6radul I3 = 6- sub ';;; gr.

=> !tiologie + #celeasi cauze discutate la n.n. cu risc => /aractere antropometrice ale prematurului + 6r mai mica sau egala 7B;;gr. C lungime > A9 cm C perimetru cranian cu cca. A cm. mai mic decit cel toracic C capul reprez '<8 din lungimea totala a corpului Caractere morfologice + pielea este rosiatica &subtire si lasa sa se vada prin transparenta venele superficiale C lanungo(par ) abundent tesut adipos subcutanat neformat fontanelele larg deschise si suturile craniene -------------- unghiile nu ajung la marginea libera a fala ngelur pavilioanele urechilor au aspect de structura membranoasa frecvent hemoragii ombilicale MARILE DEFICIENTE FUNCTIONALE ALE PREMATURULUI ' ) %espiratorii + resp. neregulata& tendinta de colabare alveolara datorita deficitului de surfactant C ventilatie slaba(hipoventilatie pulmonara datorita capacitatii vitale scazute) & lipsa refle ului de tuse ducind la aspiratii de alimente si secretii si astfel duce la bronhopneomonie de aspiratie& crize de apnee si cianoza datorita imaturitatii centrului respirator 7 ) /ardiovascular + $endinta la insuficienta cardiaca &circulatorie (colaps) C fragilitate capilara crescuta cu risc de hemoragii 8 ) "igestie + capacitate gastrica redusa impunind mese in cantitati mici si deseCrefle de supt si deglutitie redus sau absent Cdeficit de lipaza gastrica A ) ?epatic + deficit constant prelungit de gluconil-transferaza hepatica &ceea ce face ca icterul fiziologic la prematuri sa fie mai intens si mai prelungit C deficit in e cretia sarurilor biliare B) %enal + capacitate de concentrare a rinichilor scazut () ?ematologic + anemie instalata la citeva saptamini de la nastere C deficit de factori de coagulare sintetizati in ficat cu ajutorul vitaminei G 9) "e termoreglare + mare instabilitate termica C centru termic imatur C termogeneza este slaba datorita regimului sarac in calorii in primele luni de viata si slabei activitati musculare C protectia contra frigului este redusa datorita tesutului adipos subcutanat slab dezvoltat care in mod normal functioneaza ca un manson C suprafata cutanata de iradiere este relativ mai mare & nu are panicul adipos *) .etabolic + hipoproteinemie &hipoglicemie C hipocalcemie poate determina tetania neonatala =) Imunitate + are bariera tegumentara si mucoase subtiri si permeabile C prezenta plagii ombilicale C imaturitatea sistemului limfatic C activitatea fagocitara slaba a leucocitelorC lipsa febrei in majoritatea infectiilor C tendinta de diseminare a focarelor infectioase C deficit al factorilor imunitatii mediate umoral (anticorpi & complement seric & properdina) ';)Sistemul -ervos + reactivitate foarte scazuta C tipat slab urmat uneori de criza de apnee si cianooza C hipotonie musculara marcata C refle e slabe abia schitate sau absente .

/0%S 8 P0!%I/01$0%# DISMATURUL "ismaturul este nou-nascutul la termen &dar are greutatea la nastere egala sau mai mica de 7B;; gr. "ismaturii reprezinta '<8 dintre n.n. cu 6- mica. 4actorii materni si sindromul insuficientei placentare reprezinta cauzele determinante ale dismaturitatii. "intre factorii fetali + boli genetice C anomalii cromozomale C malformatii (S-& Schelet) C infectii intrauterine in primele luni( rubeola &boala incluziilor citomegalice). Dismaturul se deosebeste de prematrur prin + - durata normala a sarciniila dismatur - lungimea peste A9 cm. la nastere (la dismatur) - nu are caracterele morfologice pregnante ale prematurului. POSTMATURUL Postmaturul este n.n. care a depasit 7*9 zile de varsta gestationala. #re aspect caracteristric + - pielea de pe palme incretita (miini de spalatoreasa.) - 3erni caseoasa redus (grasimea redusa-piele aproape uscata) -1anungo (par) absent - Prezenta descuamatiei fiziologice. "aca se dapaseste virsta sarcinii peste 8;; de zile atunci pronosticul devine sever .Se recomanda ca dupa scurgerea celor A7 de saptamini de gestatie sa se efectueze operatie de cezariana. MACROSOMUL .acrosomul este n.n. cu greutatea la nastere peste A;;; gr .6reutatea mare la nastere constituie factor de risc atit pentru mama cit si pentru fat. Cauzele macrosomiei sunt + -Primitive= transpozitia de vase mari (inversarea vaselor-iesirilor din inima) - Secundare = anomalia metabolica a glucozei( diabt insulino-dependent la mama&diabet gestational.) = mame obeze = volum mare al placentei in caz de anasarca (lichid amniotic foarte mult) R !" #e$al ! "%&'l "a$ %isc crescut de traumatism obstretical (hemoragioe intracraniana &hematom cranian& fractura de clavicula )care duc la cresterea riscului de mortalitate perinatala si neonetala. #sfi ie severa ?ipoglicemie postnatala (nu rezista la regim hipocaloric tranzitoriu ce urmeaza pensarii cordonului ombilical) Pancreas fortat RESUSCITAREA NOU-NASCUT-(l( IN SALA DE NASTERE %esuscitarea este initiata in sala de nastere de catre o echipa de personal medico- sanitar antrenat special in acest scop Se porneste de la ideea ca potential orice n.n. poate avea nevoie de resuscitare la nastere. "e aceea pentru orice nastere trebuie sa fie pregatite atit echipamentul cit si personalul medical capabil sa intervina eficient. 5rice nastere este o e pectativa armata. Se parcurg 8 etape in ma im 8; secunde (totdeauna succesiv in aceasta ordine )+ ')Permeabilizarea cailor aeriene superioare 7)Initiere respiratiei 8) .entinerea circulatiei ')Permeabilizarea cailor aeriene superioare presupune pozitionarea n.n. imediat dupa e pulzie .-.n. este plasat sub o sursa de caldura radianta&si se va sterge de lichidul amniotic cu un scutec caldsteril& pentru prevenirea piarderii de caldura."upa folosire scutecul se va schimba cu unul uscat si cald.#ceasta reprezinta o manevra tactila care poate declansa prima respiratie .-.n. se va pozitiona in decubit dorsal si cu capul in usoara e tensie. ."ezobstructia gurii &nasului si chiar a traheei prin += #spiratie /%S = Introducerea sondei endo-traheale (neobligatoriu) 7)Initierea respiratiei se face prin + =stimularea tactila cu gesturi blinde.+-lovire usoara a talpilor cu palma sau degetul frecarea blinda a spatelui n.n. de catre e aminator.

=ventilatie cu presiune pozitiva+ se foloseste echipament pregatit dinaintea nasterii+ balon cu masca&sau balon cu sonda endotrahe Sursa de o igen este obligatorie.3entilatia n.n. se va face cu o frecventa de A; resp<minut. = .entinerea circulatiei ,masaj cardiac e tern = .edicamente ( adrenalina pentru stimularea batailor cardiace) #plicarea intirziata sau inadecvata a acestor masuri de reanimare le va scadea eficienta.?ipo ia prelungita fiind la originea leziunilor cerebrale. In) "a$ le *en$ la$ e "( '+e! (ne '%, $ *a (presiune necesara pentru a invinge bariera e istenta) 5rice apnee care nu raspunde la stimularea tactila&la frecvente cardiace sub ';; <minut 3entilatia asistata cu presiune pozitiva se intrerupe cind + --u respira spontan --u are frecventa cardiaca peste ';;<min.daca se mentine frecventa cardiaca de *;<min.se trece si la / (mentinerea circulatiei) Ma!a-(l "a+) a" e.$e+n se aplica totdeauna unui n.n. care este deja ventilat (de cca. 'B-8; sec.) si nu raspunde adecvat la aceasta manevra. %itmul ='7; compresii<minut "aca n.n. nu raspunde adecvat la masaj se administreaza medicamente. S"%'(l a) & n$+a+ )e &e) "a&en$e + Stimulare cardiaca C #melioarea perfuziilor tisulare C %eabilitarea Ca )e a)& n !$a+e + vene periferice C vena ombilicala Cinstilare endo-trahela In) "a$ le &e) "a$ e 'en$+( +e!(!" $a$+e ne%na$ala -"aca frecventa cardiaca scade sub *;<minut si se ventileaza cu o igen ';;E si cu masaj cardiac efectuat timp de ' minut -"aca zgomotele cardiace nu sunt perceptibile Me) "a&en$e ($ l ,a$e +-adrenaline(epinefrina) -bicarbonat de sodiu - volum e panderic- in caz de semne de hipovolemie(paloare&puls slab&si frecventa cardiaca inadecvata)raspuns nesatisfacator la manevre de resuscitare -singe integral (5'&%h-izogrp si izo%h) albumina umana ser fiziologic solutie %inger lactat !fect clinic anticipat=> cresterea frecventei cardiace la minim';;<minut&la 8; sec. dupa intreruperea administrarii. CRESTEREA SI DEZVOLTAREA/a(.%l%0 e) !lementul esential ce deosebeste copilul de adult este procesul de crestere si dezvoltare ./opilul nu este un individ in miniatiura. Spre deosebire de adult copilul reprezinta un grup biologic comple si in rapida transformare +nounascut=> sugar=>prescolar=> scolar=>pubertar=>adolescent.4iecare etapa prezinta particularitati morfo-functionale imunologice. 1a sfirsitul adolescentei cresterea este incheiata .Individul este considerat adult. Studiul cresterii si dezvoltarii se numeste au ologie S$a+ea )e )e'l na !ana$a$e a "%' l(l( +e,(l$a ) n !(&a + organism sanatos1 minte cercetatoare F personalitate stabila. C+e!$e+ea "(n%a!$e 2 ! 0&% )e ( accelerari de ritm) 1) intrauterin 7) postnatal astfel + -la inceput o scurta perioada de crestere si dezvoltare accelerata&urmeaza un ritm mai lent dar continuu(';-'7 ani)&de-a lungul intregii copilarii 8)faza finala de accelerare ,la pubertate&urrmeaza apoi o incetinire progresiva&pina la oprirea cresterii. 4iecare organ si sistem isi urmeaza propria rata a cresterii . ! ista 3 $ '(+ )e "+e!$e+e a %+0anel%+ ! ! !$e&el%+4 -cele care urmeaza tipul cresterii statuale(muschi&cord&ficat&rinichi.) -creierul are propria curba de crestere si dezvoltare(creste rapid in primii 7 ani de viata cind atinge aproape dimensiunile adulte nu insa si maturitatea) -sistemul limfatic atinge apogeul in perioada prepubertara&scade apoi progresiv -#paratul reproducator atinge apogeul cresterii la debutul pubertatii(pubertatea =Aani in 7 faze)

C+e!$e+ea e!$e+= /alitativa ,diferentiere celulara (specializare celulara pentru o anumita functie) = Cantitativa- prin hiperplazia(multiplicarea celulara) -prin hipertrofia celulara este legata de sinteze proteice&cresteri de volum celular LEGILE CRESTERII 4 ') egea alternantei-segmentele corpului nu cresc toate in acelasi timp&ci alternativ(membrele superioare nu cresc in acelasi timp cu cele inferioare) 7) egea proportiilor , pentru fiecare perioada a copilariei e ista un anumit ritm de crestere (accelerat pina la 8 ani&lent intre B-9 ani) 8) egea antagonismului morfologic si ponderal ,in perioada de crestere cumulativa diferentierea celulara este redusa &la fel si invers. A) egea cresterii inegale- 4iecare segment al corpului are propriul sau ritm de crestere Fa"$%+ "a+e n#l( en$ea,a "+e!$e+ea ! )e,*%l$a+ea !(n$ 4 #)Factorii genetici= fiecare din cele';;;;; de gene influienteaza o anumita parte a embrionului si fatului&dar nu toaate genele sunt active de la nastere.Patologia acestor gene determina o serie de afectini (aneu-ploidii&deletii&translocatii&inversiuni) !reditatea conditioneaza partial talia definitiva si dimensiunile copiilor la diferite virste&cat si ritmul menstruatiei si momentul instalarii ei. /opii cu talie mare provin din parinti care au si ei talie mare.4actorii genetici au rol in determinarea inteligentei. >) Factorii de mediu a)prenatal=pot modifica planul genetic al viitorului organism. !i actioneaza din momentul fertilizarii+ =>nutritia-deficiente vitaminice si carentele alimentare influienteaza negativ cresterea si dezvoltarea =>factorii mecanici-anomalii de implantare a placentei&oligohidramnios&bride amniotice =>factori chimici , alcool&nicotina&citostatice&antitiroidiene =>factori endocrini- diabet zaharat matern&sindromul adrenogenital =>factori actinici- raze@&radium =>factori infectiosi- to oplasmoza(primele8 luni) =>factori imunologici- incompatibilitate de grup sangvin si %h b) postnatal sunt in parte acceasi care actioneaza si intrauterin + =>factori rasiali si ecologici-sezonul influienteaza cresterea si dezvoltareea(primavara creste statura C toamna creste cresterea ponderala) =>nutritia ,subnutritia cronica are cele mai nocive consecinte =>factorii socio-economici&culturali&politici actioneaza prin nutritie &igiena&asistenta medicala conditii de locuit&educatie. =>factori fizici-e ercitiul fizic are rol favorabil asupra cresterii si dezvoltarii&prin tonifierea musculaturii& inrtarirea articulatiilor&ameliorarea o igenarii&facilitatea termogenezei. => factori hormonali +- hormonul somatrotop S$?-actiune anabolizanta -hormoni tiroidieni ,intervin in osteogeneza -glucocorticoizii-au actiune inhibitoare asupra cresterii -insulina -hormon anabolizant -glucagonul -hormon catabolizant -parathormonul-intervine in mineralizarea scheletului -hormonii se uali ,au actiune anabolizanta &stimuleaza cresterea in greutate

CURS 3 EVALUAREA CRESTERII SI DEZVOLTARII Se face prin evaluarea parametrilor fizici ai copilului cu cei ai altor copii sanatosi de aceeasi virsta&se si din aceeasi zona geografica. .asuratorile au stabilit curbe dinamice derivate matematic si numite&&derivatii standard H:./urbele au aspect 6aussian(&&de clopot::) .edia va grupa cel mai mare numar de copii &iar e tremele reprezinta limitele normalului. /ele mai folosite modalitati de evaluare a cresterii si dezvoltarii sunt + maturitatea scheletica si dentara&talia&greutatea&perimetrul cefalic&starea de nutritie&fontanela. 3I%S$# 5S5S#S# este cel mai fidel indicator al cresterii .!valuarea ei foloseste radiografii ale marimii +se determina numarul si dimensiunile centrilor hipofizari la virste cronologice date. I.P5%$#-$ I 5SI4I/#%!# >51$II /%#-I!-! I 1a nastere ramin neosificate fontanele + Fontanela mare!FA) + =este intre osul frontal si oasele parietale = este prezenta la toti n.n. = la nastere are dimensiunea de 8-A cm. =in conditii normale se inchide pina la virsta de '* luni = are forma de romb Fontanela mica !FP) = se afla intre oasele parietale si occipital =este prezenta la nastere la '<8 din n.n. = are forma triunghiulara = dimensiunea de 9-* mm =se inchide inaintea virstei de A luni DENTITIA Calcificarea dentitiei primare incepe din a-9-ea luna de sarcina.Primii dinti erup de regula la (-* luni de viata (incisivii mediani inferiori)#poi in medie cite un dinte pe luna Dla un an =>cca. * dinti(incisivii) D la '7-'* luni=> apare primul premolar D la '*-7A luni => caninii D la 7 ani si ( luni pina la 8 ani =>apare al doilea premolar si se completeaza cei 7; de dinti ai dentitiei primare(de lapte) Dentitia definitiva incepe cu molarul &&de ( ani::--------a intregii dentitii./el de-al 7-lea molar apare la apro .'7 ani.Intre aceste 7 etape se schimba progresiv dintii &&de lapte:: .olarul al 8-lea &&de minte:: apare dupa pubertate&la orice virsta (uneori niciodata) "R#P$IA D"%$ARA este fenomen normal.!ste precedata de hipersalivatie&prurit local&indispozitie.%ar eruptii dificile cu agitatie&inapetenta&ascensiuni febrile&scaune diareice. LUNGIMEA + se masoara cu pediometrul pina la virsta de (-* luni &apoi in pozitie verticala.1ungimea la nastere +B; cm(A9-BB cm)apoi se adauga +=A cm in prima luna =cite 8 cm in lunile II- III = 7 cm in luna a I3-a astfel ca la un an copilul masoara 9;-9B cm. = In al 7-lea an creste cca. '7 cm(' cm<luna) $alia adulta va fi reprezentata de 7 lungimea de la 7 ani 4ormula pentru estimarea lungimii de diferite virste + 4ormula 6eldrich(pentru copii peste 7 ani) + 1= *;F B 3(virsta in ani) /resterea staturala scade rapid in intensitate dupa virsta de '8 ani la fete si 'B ani la baiete si inceteaza la '9-'= la fete &iar la baieti poate continua foarte lent &chiar dupa 7; de ani /apul reprezinta += J din lungimea n.n. & = '<8 la copil de 7 ani& = '<* la copil de * ani GREUTATEA -reflecta cresterea tuturor dimensiunilor -este un indicator valoros al cresterii -la nastere este de 7.B-8.B Kg.(de la 9 ani se pune ' Kg.pe an) Scaderea fiziologica in greutate dupa nastere ,B&-';Edin 6Cresterea in greutate + 9B;gr<luna in primele A luni B;;gr<luna in urmatoarele A luni 7B; gr <luna in ultimele A luni din primul an in al 7-lea an spor mediu lunar de 7;;-7B;gr.. "upa virsta de 7 ani sporul ponderal este de cca. 7-7.B Kg.<an

10

"ebutul e ploziei cresterii ponderale pubertare coincide cu cel al cresterii in lungime F%+&(la )e e*al(a+e a "+e!$e+ n 0+e($a$e + formula ?!.#- (ptr. copilul peste 'an)+ G5612.V(virsta in ani) Perimetrul cranian (P/) reflecta in primii 7-8ani&crestera encefalului.P/ la nastere 8A-89cm& se adauga ';-'7 cm in primul an si '; cm in urmatorii '9 ani Perimetrul totacic (P$) +!ste cu '-A cm mai mic decit P/ la nastere (8'-8Acm) !galeaza P/ la ' an (A9 cm) #poi creste mai rapid decit P/ Perimetrul abdominal (P#) + este de 8* cm la nastere AA cm la un an A( cm la 7 ani Suprafata corporala (S/) este importanta in posologia medicamentelor #1$! "#$! S5.#$5 (#-$%5P5) .!$%I/!= plica cutanata = circumferinta gambei si a bratului =grosimea tricepsului brahial = diametrul pelvin = diametrul biacromial ( intre cele 7 apofize) PUBERTATEA Pubertatea este perioada dezvoltarii caracterelor se uale secundare si a maturizarii biologice a organelor se uale .Sfirsitul ei marcheaza debutul in adolescenta( aici cresterea in lungime inceteaza) -Incepe la '' ani la fete si la '7-'8 ani la baieti -debutul este influientat de factori genetici (modelul parintilor) &de factori climatici(latitudine)&de nutritie. Debutul pubertatii este marcat de aparitia menarhei la fete si a pilozitatii pubiene la baieti . #poi apar succesiv +la fete se dezvolta sinii &pilozitatea pubiana&apoi a ilara&apar menstrele&se modifica forma coapselor si trunchiul 1a baiete se dezvolta pilozitatea pubiana&a ilara&faciala&se dezvolta testicolele&se pigmenteaza scrotul&se schimba vocea&se dezvolta musculatura. 4enomenele comple e neuro-endocrine din timpul pubertatii sunt determinate de a ul hipotalamohipofizo-gonadial care va determina aceea && se ualizare psihica H: proces care va determina intreg comportament se ual al individului. /resetrea si dezvoltarea in adolescenta + implica o serie de modificari&fizice&se uale&la care se adauga adaptari congenitale &emotionale& socio-culturale(cresterea treptata a independentei&noi motivatii si comportamente&apar simtul datoriei si al responsabilitatii) DEZVOLTAREA PSI7OMOTORIE /uprinde + comportamentul motor F comportamentul cognitiv F comportamentul verbal F comportamentul social afectiv PRINCIPALE AC7IZITII LA SUGAR + =>1a ' luna + usoara hipertonie(contractie) a muschilor fle ori- refle ul de apucare prezent C reactioneaza global la stimuli-urmareste cu privirea jucaria in miscare =>1a 7 luni + reactioneaza la sunete &zimbeste persoanelor familiare&gingureste &urmareste cu privirea. =>1a 8 luni + isi tine capul ridicatC isi recunoaste mama&se joaca cu miinile&emite sunete voioase =>1a A luni + Sta sprijinit perioade scurte&intoarce capul spre persoana care vorbeste&ride in hohote daca e stimulat. =>1a ( luni + se intoarce de pe spate pe abdomen&trece jucaria dintr-o mina in altaCsta mult timp tinut in sezut usor sprijinit =>1a 9 luni +sta in sezut nesprijinit&se uita dupa jucaria care ia scapat =>1a * luni +isi recunoaste numele&e prima bucurie&plinge cind este certat =>1a = luni +sustinut de a ile face miscari de mers&se ridica singur in picioare&apuca obiectele cu 7 degete. =>1a '; luni + umbla in A labe Cintelege interdictia =>1a '' luni + merge tinindu-se de mobila &intelege ordinele simple (este perioada comunicarii preverbale) C primul cuvint =>1a '7 luni + merge tinut de o mina&arata parti de corp & are vocabularul format din 7 cuvinte cu sens D('a * +!$a )e 1 an

11

=>1a 'B luni + merge bine&se aseaza si se ridica singur de pe podea Care vocabular activ format din A-( cuvinte&solicita atentia =>1# '* luni + incepe sa alerge Curca si coboara trepte sustinut Caduce la cerere un obiect familiar Cspune*-'; cuvinte Ccere olita la timp =>1a 7' luni + merge inapoi&formeaza propozittii din 7 cuvinte cu sens =>1# 7A luni + urca si coboara singur pe scari&formeaza propozitii din 7-8 cuvinte&e ecuta treburi casnice mici. =>1a 79 luni + pune intrebari&stie sa-si pronunte numele&isi vorbeste singur cind se joaca. =>1a 8; luni + prinde si arunca mingea Ccunoaste sensul pluralului . =>1a 8( luni + foloseste alterantiv picioarele la urcat &pedaleaza&pune intebari&se apropie de alti copii =>1a A ani + numara corect A-Bobiecte&e ecuta miscari cu dificultate crescinda(sarit&catarat)Cse adapteaza la programul zilnic fi at =>/atre ( ani + functiile motorii sunt stapinite fara dificultate Capare gindirea logica =>In perioada scolara odata cu detasarea de familie copilul incepe sa-si petreaca mai mult timp in afara acesteia&la scoala sau la joaca apar situatii conflctuale intre parinti si copii. = >1a pubertate si adolescenta + insidios apar modificari comportamentale ce vor defini comportamentul tinarului&efect&actiuni& independenta&creste spiritul de initiativa&se dezvolta capacitatea de sinteza si abstractizare&apare interesul pentru se ul opus .!ste perioada de efort educational ma im&cu imprimarea unei discipline in munca&gindire si comportament

12

C(+!8

NUTRITIA SI ALIMENTATIA PEDIATRICA

-utritia =totalitatea proceselor fizico-chimice de asimilare si dezasimilare a alimentelor din organism prin care se asigura nevoile de crestere si dezvoltare corespunzatoare virstei&o activitate fizica si intelectuala adecvata&promovind o buna stare de sanatate -ecesitatile energetice ( calorice) + 3aloarea energetica a limentelor se e prima in Kilojouli(Gj)sau Kilocalorii(Gcal) 5 Kilocalorie reprezinta cantitatea de caldura necesara pentru a creste temeratura unui litru de apa de la 'A.BD la 'B.BD 'Kcal = A.'*A Kj Surse de energie principale pentru organism sunt + 6lucide si 1ipide 'g proteine furniz. apro .A Kcal 'g lipide furniz. apro . =Kcal 'g glucide furniz.apro . AKcal -ecesitatile energetice la copil trebuie sa acopere cheltuielile zilnice necesare pentru + metabol de intretinere F procesul de termoreglare F activitatile zilnice F pentru nevoile de crestere METABOLISMUL DE INTRETINERE = este metabolismul bazal F nevoi functionale necesit energetice globale. -.n. = *;Kcal<Kg<zi '-8 luni='7;Kcal<Kg<zi 8-( luni = '';Kcal<Kg<zi (-'7 luni= ';;Kcal<Kg<zi copil mic==;Kcal<Kg<zi prescolar= *;Kcal<Kg<zi scolar = B;-(;Kcal<Kg<zi APORTUL ENERGETIC GLOBAL+ '-8 ani='8;;Kcal<zi A-( ani= '9;;Kcal<zi 9-= ani= 77;;Kcal<zi ';-'7ani=baieti-79;;Kcal Cla fete =78;;Kcal '8-'Bani =baieti-8';;Kcal C fete = 7(;;Kcal '(-'= ani=baieti 8(;; Kcal C fete= 7*;; Kcal #ccelerarea cresterii in perioada prepubertara necesita un aport caloric de A;Kcal <Kg<zi cresterea ponderala se opreste %atia alimantara la sugar determina stimularea sistemului enzimatic al lipidogenezei&ceea ce va duce la hipertrofia si hiperplazia celulelor adipoase in perioada la sugar.#ceasta va determina obezitate precoce cu prognostic nefavorabil %atia alimentara lipocalorica deprima S- simpatic&copilul va ecomomisi energia pentru nevoile de intretinere si termogeneza&aceasta va fi urmata de diminuarea pina la oprire a cresterii ponderale si staturale cu aparitia malnutritiei NECESARUL DE APA +/antitatea de apa din organism este invers proportionla cu virsta + -la embrion apa reprezinta =;E din greutatea corporala -la copil 9;-9BE -la adult (;-(BE $50%-53!%-ul apei la sugar este mai rapid decit la adult ca urmare si necesarul de apa <unitate de greutate este mult mai mare ca la adult(de cca.8 ori mai mare) -evoile de lichide depind de virsta si continutul caloric al alimentelor. 1a sugar continutul se real. prin + -pierderi insensibile care se raporteaza la suprafata corporala mare a sugarului -incapacitatea de concentrare a urinei cu pirderi urinare care depasescA;-B;Edin vol.de lichide ingerat -temperaturii ambientale crescute<fototerapie -conditii patologice(pierderi digestive&lipsa de aport) ROLUL APEI IN ORGANISM +-Intra in compozitia celulelor si tesuturilor -reprezinta mediul intern in care se desfasoara reactiile biologice -intervine in reactiile de cataliza&hidroliza&tamponare -realizeaza solutii -reprezinta calea de transport a numeroase substante -intervine in termoreglare -face legatura intre mediul intern si cel inconjurator

13

NECESARUL DE PROTEINE +Sursa de proteine in primele ( luni de viata este e clusiv lactata #limentatia naturala ofera sugarului un aport proteic ideal d.p.d.v.cantitativ si calitativ 1aptele de vaca are un aport proteic crescut &dar utilizare digestive scazuta. In alimentatia divesificata se recomanda caB;E din proteinele din alimentatie sa fie de origine animala(lapte&carne&oua&peste&brinza) -evoile de proteine + la sugar alimentatie e clusiv la sin (in primele ( luni) +'.*-7.8g<Kg<zi 1a sugar alimentatia artificiala +8-8.B g<Kg<zi Peste ( luni + '.B-7g<Kg<zi Rolul proteinelor in organism + -constituienti ai tuturor celulelor - #sigura reinoirea tuturor celulelor si tesuturilor -intra in compozitia hormonilor si enzimelor -asigura forta fizica si intelectuala -intra in compozitia anticorpilor&asigurind apararea organismului impotriva infectiilor -mentine presiunea coloid-osmotica si echilibrul acido-bazic -rol de transportor pentru ionii de /u&/a&4e&2n&I&sau pigmenti (biliribina) -pot deveni sursa energetica (neeconomica insa) Deficitul aportului proteic+-incetinirea cresteriiCscade sinteza de enzime hormoni&IgCapar edeme hipoproteice si malnutritia proteica "&cesul de aport proteic +=>tulburari digestive(diaree de putrefactie) =>suprasolicitarea functiei renale(catabolismul proteic crescut va determina formarea de urina in cantitati crescute ce trebuie eliminata renal& suprasolicitind astfel rinichiul ) =>amoniul rezulta din catabolismul proteic si este neto ic. In cantitate mare daca amoniemia este crescuta timp indelungat va detarmina un coeficient de inteligenta scazut la acel copil =>se formeaza celule mari care se vor incarca ulterior cu grasimi. NECESARUL DE LIPIDE Surse de lipide pentru organism + alimente de origine animala si vegetala. 1ipidele alimentare sunt reprezentate de trigliceride&fosfolipide&colesterol& derivati metabolizati ai grasimilor (e ogena) (#6 saturati & #6 nesaturati&6licerol&corpi cetonici) #6 poli-nesaturati de tipul acid linoleic&acid arahidonic sunt esentiali& adica nu pot fi sintetizati de catre organism&sursa lor fiind e ogena. $rigliceridele pot fi + =cu lant scurt (au putere calorica scazuta B-8 Kcal<g ) = cu lant mediu ( au putere calorica medie *&8 Kcal<g) = cu lant lung ( au putere calorica mare = Kcal<g) $irgliceridele cu lant mediu si scurt se absorb usor digestiv&de aceea intra in compozitia unor preparate dietetice pentru sugari. R%l(l l ' )el%+ in organism + Dprincipala sursa pentru organism Dparticipa la formarea unor celule si tesuturi (membrana celulara&tesut nervos) Dintra in structura unor hormoni &postaglandine&leucatriene&anticorp Drol in mentinerea integritatii tegumentelor si fanerelor D$ransporta taurina care este absolut necesara integritatii fotoreceptorilor D4avorizeaza absorbtia vitaminelor liposolubile D%ol antito ic M n &(& )e l ' )e in ratia alimentara + '&B-g<Kg<zi. 1ipidele acopera 8BE din ratia calorica -u se suprima colesterolul alimentar in perioada de sugar deoarece este necesar pentru devoltarea S-. Ca+en$a )e l ' )e n al &en$a$ e determina + =oprirea cresterii = leziuni trofice ale pielii &fanerelor si mucoaselor&leziuni oculare = creste adezivitatea plachentara cu riscul de tromb E."e!(l )e l ' )e n al &en$a$ e determina + obezitate&steatoza hepatica&diaree ! cesul de #6 nesaturati determina + carenta de vitamina ! si hemoliza ! cesul de #6 esentiali determina formarea de calculi biliari

14

NECESARUL DE GLUCIDE 6lucidele trebuie sa asigure 7B-BB E din aportul caloric total . 6lucidele sunt reprezentate de + .onozaharide ( glucoza&fructoza&zaharoza) "izaharide -polimeri ai glucozei ( maltoza&lactoza&zaharoza) Polizaharide (amidon&glicogen& fibre alimentare) 1actoza este principalul glucid din lapte 4ibrele alimentare sunt reprezentate de celuloza& hemiceluloza& lignina&peclina.!le intra in alimentatia sugarului de la A-B luni #portul scazut de fibre alimentare favorizeaza o serie de boli ca + arteroscleroza&dislipidemie&litiaza biliara&obezitate&cardiopatie ischiemica& apendicita&diverticulita&cc de colon R%l(l 0l(" )el%+ in organism += sursa principala de energie = sursa de caldura pentru organism = sustinerea activitatii musculare =rol plastic + intra in structura glicoproteinelor&glicolipidelor&participa la procesul de mielinizare si dezvoltare a creierului E."e!(l )e 0l(" )e determina obezitate&diabet zaharat&carii dentare FACTORI DE PROTECTIE ANTIINFECTIOASA AI LAPTELUI MATERN + D4actori celulari(marcofage&pmn&limfocite)&Ig&lactoferina&lizozim&lactopero idaza&fractiunea /8&/A&factor antistafilococic (inhiba cresterea stafilococcului auriu) C Dsubst.cu rol antiviral C Dfactori bifidus(favorizeaza colonizarea in intestiunul gros al sugarului&alimentatia la sin cu lactobacilul bifidus) ALIMENTATIA COPILULUI SI SUGARULUI In primele A luni alimentatia este e clusiv lactata "upa modul de alimentare a sugarului se descriu A $ '(+ )e al &en$a$ e + DAlimentatie naturala + inseamna alimentatia numai cu lapte e clusiv matern in primele A luni de viata. Alimentatia artificiala + alimentatia in primele A luni de viata cu laptele altei specii &de obicei lapte adoptat avind ca sursa laptele de vaca. 9Alimentatia mi&ta + alimentatie in primele A luni de viata cu laptele de mama F un preparat de lapte adaptata &atunci cind secretia lactata a mamei este insuficienta. DAlimentatia diversificata + trecerea treptata de la o alimentatie e clusiv lactata la o alimentatie variata.Sugarul primeste si alimentatie nelactata &de consistenta semisolida &ca o etapa de trecere spre o alimentatie comple a ALIMENTATIA NAT RALA Cal $a$ le superioare ale la'$el( )e &a&a + ')4urnizeaza o ratie de alimentatie echilibrata ce cuprinde toate principiile nutritive necesare dezvoltarii somatice si cerebrale 7) #sigura protectie antiinfectioasa si antialergica CPermite adaptarea automata la nevoile nutritionale ale copilului 8) /reeaza o legatura afectiva fundamentala intre mama si copil A) #re aplicatii economice foarte importante B) #sigura prevenirea malnutritiei protein-calorice

COMPOZITIA LAPTELUI DE MAMA 1aptele de mama se prezinta in 8 variante + ') Colostrul += este un lichid galbui &secretat din ultimul semestrul de sarcina si citeva zile dupa nastere = este produs in cant. de ';-';; ml<zi & secretia creste in fiecare zi progresiv si se modifica treptat spre laptele de tranzitie si laptele matur =Caracteristici + are densitate crescuta C este bogat in proteine C are continut scazut in lactoza Cgrasimi C vitamine hidrosolubile si liposolubileC are Ig in cantitate mai mare decit laptele matur CIg asigura apararea antiinfectioasa. !ste laptele cel mai bine suportat in perioada neonatala de catre rinichi

15

7) aptele de tranzitie dureaza de la ' saptamina pana la A sapt. =/reste concentratia de lactoza&fosfor&vitamine din comple ul Ig = Scade concentratia de proteine si saruri minerale 8) aptele matur se formeaza intre a ';si a 8;-a zi dupa nastere./ompozitia lui nu este constanta pe parcursul aceleiasi lactatii&in cadrul aceluiasi supt si intre ce doi sini La'$ele )e &a&a= este mai mai apos la inceputul suptului(potoleste senzatia de sete) si mai bogat in grasimi la sfirsitul suptului(da senzatie de satietate sugarului) = contine *9-=BE apa C B-'8E substituient uscat(proteine&glucide&lipide&saruri minerale) = este un lapte de tip albuminois P+%$e nele ) n la'$ele )e &a&a+ =nu sunt influientate de variatiile aportului alimentar al mamei reprezinta=-'8g<litru ptr.laptele matur =Sunt alcatuite din + cazeina A;E si proteine lactoserului (;E.#cest raport (A;<(;) sa demonstrat a fi variabil in functie de momentul lactatiei /azeina este o fosfoproteina &usor de digerat (este dispersata in micelii mici)& contine taurina ( f.important in dezv. creierului si metabolismul colesterolului) Proteinele lactoserului +=alfalact'albumina serica intervine in digestia lactozei = actoferina este o oligoproteina ce are rol bacteriostaticC In abs 4e =>protectia sugarului in alimentatia la sin Ig din laptele matern + Ig # secretor& Ig.& Ig.& Ig!. Ig# secretor este diferit de Ig# seric &se gaseste in cant. f. mari in colostru Ig are rol in apararea antiinfectioasa a n.n. atit la nivelul mucoasei digestive cit si respiratorii.-u impiedica colonizarea tubului digestiv cu flora saprofitta In caz de deficit de Ig # secretor in laptele matern este favorizat aparitria infectiei respiratorii si a diareei cronice En, &ele ) n la'$ele &a$e+n+= %ol in digestia laptelui si in apararea antiinfectioasa =Sunt+ lizozimul(rol bactericid)Calfa amilazaClactopero idaza(rol bactericid asupra !./oli si Salmonela) Gl(" )ele (hidrati de carbon)) n la'$ele &a$e+n+ in cant de 9;g<l-(;g<l lactoza si ';g<l oligozaharide 1actoza este un dizaharid(glucozaF galactoza)%eprezinta principalul constituient osmotic al laptei 5ligozaharidele au rol in apararea antiinfectiooasa.%eprezinta factor de crestere pentru 1actobacilul bifidus L ' )ele ) n la'$ele &a$e+n + in cant de 8*-A;g<l C sunt alcatuite din $6(=*E)& colesterol&fosfolipide &#61 Laptele matern contine +AG polinesaturati cu lanturi lungi in cantitate mare."intre #6 din laptele matern cel mai important este acidul linoleic.#cesta este in cantitate de B ori mai mare decit laptele de vaca.!l intervine in maturarea S- a copilului. Sa+(+ le & ne+ale ) n la'$ele &a$e+n +7g<l(-a&/a&P&4e&/u&2n&.g&Se&.n&.o)C -a este in cantitate mica in laptele matern./a urmare scade riscul de ?$# /a si P sunt in cantitate de 8 ori mai mica decit in laptele de vaca & dar sunt in raport optim absorbtiei /a.(/a<P este 7<' in I.m. si '&7<' in Iv) 4e este in cant. .ai redusa in i.m. fata de i.v.dar cu absortie foarte buna V $a& nele ) n la'$ele &a$e+n + variaza in raport cu aportul lor in alimentatia mamei. (itamina A + ';;;ui<1-este cantitate suficienta pt. a proteja n.n. de infectiile cutanate (itamina D += "8-770I<l cantitate insuficienta pt. a proteja sugarul de aparitia rahitismului. = Sulfat de vitamina "' care este hidrosolubila C este in cant de *B; 0I<l cantitate suficienta pt. al proteja (itamina ), in cantitate mica in colostrul.de aceea se administreaza vit.G fiecarui nn. in doza de ;&B-'mg.pentru a preveni aparitia bolii hemoragie la nn (itamina *1 +*, +*-- in cantitate mica in I.m. (itamina *.+*1.-in cant.suficienta in I.m. (itamina C acopera nevoile sugarului. #lte substante ale Im + hormoni&P6!7 si 47 Csubstante e ogene e cretate NECESARUL DE SUBSTANTE MINERALE !ste cel mai mare in perioadele de crestere ale organismului &efort fizic&stari febrile. S%) (l +=principal cation e tracelular = nevoi pentru sugar +'-7 m!L<Kg.<zi = surse + lapte de vaca& lapte matern& legume&fructe&carne &peste = rol + in mentinerea echilibrului #cido-bazic&a presiunii coloid osmotice

16

P%$a! ( + =principal cation intracelular = nevoi + 7&B mmol<';;cal = surse + carne&lapte&cartofi&fructe = rol + mentin echilibrul acido-bazic& a presiunii coloid osmoticeC = intervin in contractia musculara Cl%+ = este un anion e tracelular = necesar + ;&8-;&B g<zi Cal" ( = principal constituient al osului = rol + reglarea e citabilitatii neuro-musculare Cparticipa la procesele de coagulareCactiveaza tripsina si lipaza pancreaticaC transmite flu ul nervosC mentine echilibrul acido-bazicC realizeaza contractia miocardului = Surse + lapte si derivate din lapte& oua& peste&carne&zarzavaturi&fructe = nevoi + A;;-(;; mg<zi ptr. sugar = deficit de calciu =>rahitism &tetanie& osteoporoza&mineralizarea deficitara a dintilor F%!#%+ = este constituient principal al oaselor si muschilor = surse + lapte&carne&peste&viscere&galbenus de ou. = absorbtia si eliminarea fosforului din organism este dependenta de vitamina D %aportul /a< P in organism este de '&9 la nastere si creste la 7 la adult& raport ce nu se regaseste in majoritatea surselor alimentare F e+ = intra in structura ?b C mioglobulineiC a unor enzime celulare citocrom / & #$P = necesar + *-'B mg<zi la prematuriC B-= mg < zi la sugar cu 6- normalaC Peste A luni ;&B'mg<Kg<zi C 1a pubertate '7-7A mg<zi = /urse + carne& ficat& galbenus de ou& lapte& legume& fructe = carente de Fe 01 anemie hipocroma microcitara C = "&cesul de Fe in tesuturi => hemoderoza II %ezervele de 4e ale organismului se constituie in ultimele luni de sarcina.!le acopera nevoile sugarului in primele 8-A luni de viata& de aceea prematurii au<nu au rezerve reduse de 4e la nastere C('+( = rol in sinteza ?b C= stimuleaza cresterea = /urse + ficat& carne&peste&nuci&legume Fl%(+ = intra in structura dentara si ososasa = deficitul de flour=> carii dentare 0 /urse + alimente vegetale& apa de baut Ma0ne, (l = este un cation intracelular = /urse + din abundenta in legumele verzi = Rol+ in metabolismul /aC scade e citabilitatea neuro-muscularaC favorizeaza patrunderea vitaminei >( in celula nervoasa are actiune trofica vasculara = necesar2 la sugar (;mg<ziC la adolescent 8;;-A;;mg<zi = deficit de magneziu=> convulsii&diaree&osteoporoza Z n" = este constituient al unor metalo-enzime si al unor depozite &se gaseste in cantitati mari in colostrul hepatic =#re efect asupra acrodermatitei enteropatice descrisa la sugarii into icati. I%) = rol2 in sinteza hormonilor tiroidieni ( moni&dio& tri si tertra-iodotirozia)C in metabolismul energetic. = /urse 2 sarea de bucatarie imbogatita cu iod = Absenta in alimentatie => gusa endemica = este un mijloc terapeutic in cazul radiatiilor NECESARUL DE VITAMINE V $a& na A = rol + la nivelul celulei retiniene C in eficacitatea mucoaselor si tesuturilor C in procesul de crestere a oaselor si dintilor =/urse + lapte C untura de peste C ficat C galbenus de ou C morcov Cspanac C ardei C varza V $a& na D = rol 2 in metabolismul fosfo-calcic & ca co-factor antirahitic 0 /urse + e ogene , ou &lapte&unt&ficat&ulei de peste !ndogene , sinteza in piele sub actiunea 03 = %evoi + A;;-*;; 0I<zi V $a& na E = rol+ antio idant in metabolism si functia de reproducere ale glandelor endocrine&muschi&SC procese de crestere =/urse+ plante verzi&orez&griu&drojdie de bere V $a& na : ( G'-9) = rol + in procese de coagulare a singelui C in biosinteza colesterolului 0 /urse + spanacC urziciC ficat de porc

17

V $a& na C ( acid ascorbic)= rol + in formarea colagenului& substantei intercelulare C favorizeaza absorbtia 4e 0 /urse + citrice& fructe& legume verzi. Se distruge in prepararea termica a alimentelor = Deficit01scorbut = ! cesul=> o alurie V $a& na B1 = rol + in asigurarea functiei S- & in procese de o ido-reducere = /urse + cereale&ficat& peste& carne& oua V $a& na B2 5 rol + in procese de o ido-reducere C in functionarea S-/C a aparatului vizualC a epidermei = /urse2 lapte&oua&spanac& mazare& fasole& crustacee V $a& na B; = rol + in procese de o ido-reducere = /urse + cereale&legume&carne&peste 0 Deficit=>convulsii&anemie hiporcoma V $a& na B12 = rol+ in hematopoieza = /urse + ficat& creier& splina& crustacee C = Deficit01 anemie pernicioasa

18

C(+! ;

Te<n "a al &en$a$ e na$(+ale

Pregatirea pt.alim. naturala incepe inca din timpul sarcinii&prin pregatirea psihologi-ca a viitoarei mame. In primele 7A ore de la nastere nn va fi pus la san."aca nasterea s-a produs pe cai naturale si nn este sanatos&atunci acesta va fi pus la san in primele ( ore dupa nastere. /u cat copilul este mai precoce pus la san cu atat va creste in timp durata alaptarii. In prima zi nn va fi pus sa suga B min. la ambii sani& la interval de 8 ore(pt. a stimu-la secretia lactata)& cu pauza de ( ore in cursul noptii. NU se va lua nn de la sanul mamei dupa cele B min.(contact mama-copil). In a 7-a zi nn va suge '; min. In zilele urmatoare durata suptului se va mari la 7;-8; min.1a inceput sugarul suge des&dupa meto-daMla cerereN.Se favorizeaza secretia lactata.#poi sugarul isi regleaza mesele singur + -n cu 6- sub 8;;; g. va primi 9-* mese<zi. -n cu 6- peste 8;;; g. va primi (-9 mese<zi. In primele 7 sapt. - (;-*; ml<masa. Intre - '-7 luni , '7;-'B; ml<masaC - 7-8 luni , 'B;-'9; ml<masaC Peste A luni , '(;-'*; ml<masa. Da+ "an$ $a$ea )e la'$e n0e+a$a n( e!$e a"eea! la $%a$e &e!ele.Ptr aprecierea secretiei lactate a mamei se face media cant. de lapte primite<7A ore. Pt. alaptare+ - sugarul infasat in scutece curateC mama , spala miinile si sanul cu apa si sapun la fiecare supt. In primele zile lehuza va alapta stand in pat& apoi in pozitie sezand cu picioarele sprijinite pe un scaunel.- pozitia sugarului+ cu capul& gatul si spatele sprijinit pe antebratul mamei a.i.palma mamei sa cuprinda fesele sugarului. Se stoarce putin sanul si se indepar-teaza primele picaturi ce pot fi conta-minate cu germeni.Se atinge obrazul copilului cu sanul - apare refle ul de orientare pt. supt - mama va introduce mamelonul in gura copilului. Sanul este tinut de mana libera a mamei intre inde si medius pt. a nu se obstrua narinele sugarului. "upa supt sugarul este tinut in brate& in pozitie verticala& B-'; min.&pt. a-l ajuta sa eructeze.#poi va fi asezat culcat&in decubit lateral stang si apoi drept pt. a favori-za evacuarea stomacului si reaparitia senzatiei de foame. 1a suptul urmator se inverseaza ordinea sanilor pt. a realiza o evacua-re completa a lor si pt. a stimula secretia lactata. D(+a$a alimentatiei naturale + este obligatorie in primele 8 luni de viata si este optima daca dureaza pana la (-= luni. #blactarea se poate face brusc sau treptat. #blactarea treptata , este idealaC- se va inlocui un supt cu cate o masa de diversificare timp de saptamani sau luniC- este bine suportata si de catre copil si de catre mama. #blactarea brusca este mai greu suportata& se face in caz de imbolnavire a mamei sau de deces al copiluluiC - necesita adm. de preparate medica-mentoase+antagonisti de prolactina (>romcriptina- 7 cp<zi&'B zile). CONTRAINDICATIILE al &. na$(+ale+ /.I. materne permanente+ $>/ pulmonar activ& septicemie&eclampsie& neoplazii&boli psihice grave& I%en.&I/& "2 decompensat& tireoto icoza& sarcina peste 7; sapt.& trat.cu citostatice&diazepine& anticoagulan-teC mama cu #g ?>s pozitiv& ?I3 pozitiv. /.I. materne tranzitorii+ infectii ale sanilor& ragade mamelonare sangerande&inf.acute tratate ca antibiotice (cloranfenicol& tetraci-clina&metronidazol&sulfamide& nitrofurantoin). /.I. permanente din partea copilului+ galactozemie& intoleranta secundara la #6 nesaturati. /.I. tranzitorii din partea copilului+ sd. icteric cu >I crescuta. ALIMENTATIA ARTIFICIALA COMPOZITIA LAPTELUI DE VACA+ apa *9&BE C substanta uscata '7&BE.!ste un lapte cazeinos , precipita in flocoane mari.-ecesita un timp mai mare pt. digestie. PR3$"I%" " din l.v.+ 8A g<lC l.v. este de 8 ori mai bogat in proteine decat l.m. ! cesul de prot. este transformat la niv. ficatului determinand hipertrofie hepatica. se solicita rinichiul pt. e cretia incarcaturii osmotice mari(uree) determinand hipertrofie renala. - cazeina reprez. *;E din prot. l.v.

19

- Proteinele lactoserului+ imp.este Olactoglobulina , ea este puternic antigenica. !ste incriminata in alergia la prot. l.v. - 1actoferina este in cant. %edusa in l.v.Paparitia anemiei feriprive la sugarii alimentati cu .l.v. - Ig din l.v. sunt distruse de enzimele proteolitice ale sugarului. - Prot. ce nu se absorb din l.v. determina dezv. la nivelul colonului a unei flore de putrefactie bogata in !.coli. G #CID" " din l.v. - sunt in cant. mai redusa decat in l.m. Pl.v. se va zahara BE inainte de a fi administrat. IPID" " din l.v.- sunt reprez. de o cant. mai mare de #6 saturati(9AE)& fata de #6 nesaturati(7(E). /AR#RI " 4I%"RA " sunt in cant. de 7 ori mai mare in l.v. determinand osmolaritatea crescuta a l.v.%aport /a<P inadecvat ceea ce det. absorbtie intestinala redusa de /a. 1.v. se va adm. sugarilor dupa fierbe-re-are un continut microbian crescut. $oate aceste deosebiri fata de l.m. fac din l.v. un aliment nerecoman-dabil sugarilor pana la ( luni. Prematurul sau sugarul de prim trimestru&daca nu poate fi alimentat natural&va fi alimentat cu o formula de lapte adaptata pt. sugari (lapte dietetic pt. sugari). F%+&(le )e la'$e + Se administreaza in urmatoarele situatii+?ipogalactia maternaC.ame cu activ. socio-profesionala care nu-si pot permite o alaptare prelungitaC -Sugari din leagane. "esi sunt apropiate calitativ de compozitia l.m.(prin interventia com-ple a a producatorului)&form. de lapte nu vor fi niciodata identice ca rezulta-te cu cele ale l.m. 4orm. de lapte se prepara din l.v. care sufera importante transformari. 1aptele adaptat se prezinta sub forma de pulbere (granule)&se prepara instant (fara preparare termica)&nu necesita nici un fel de adaos. 3aloarea calorica e apropiata de a l.m. Prin indepartarea unei cant. de saruri minerale& are osmolaritatea mai mica decat a l.v.&protejand functia renala redusa a sugarului mic. 6licidele sunt reprez. de lactoza. 1ipidele animale sunt inlocuite cu lipide vegetale (floarea soarelui&soia& cocos&germeni de griu). Se adauga vitamine si oligoelemente in cant. egale cu necesarul zilnic al sugarului. T '(+ )e #%+&(le ) e$e$ "e + D 45%.01! "! S$#%$(de inceput)+ pt. sugari ;-A luni pot fi , adaptate+ ?umana'&-utrilon& -#-' sau partial adaptate+difera de prep. adaptate prin compozitia in glucidePse adauga polizaharide la lactoza(amidon sau de trinmaltoza)+ .ilumil'& Similac. D45%.01! "! /5-$I-0#%!+pt. sugari cu varsta peste A luniC se adm. in paralel cu diversificarea alimentatiei pana l la varsta de ' an+ #ptamil7&>ebelac7& .ilumil7&-#-7. D45%.01! SP!/I#1!(adevarate preparate medicament-se folosesc in diferite afectiuni)+ - formule hipoalergenice(sursa de proteine+hidrolizat proteic)+-#- ?.#. - formule speciale pt. prematuri+ #lprem&Pre-aptamil&?umana-pre. -formule cu continut redus in lactoza<fara lactoza+.ilupa ?- 7B& .orinaga -188.C preparate din soia(lipsesc lactoza si prot. din l.v.)+#lsoQ& -utricare-Soia Te<n "a al &en$a$ e a+$ # " ale + P%I-/IPII de introducere a alimentatiei artificiale+ noul aliment se introduce cand sugarul este in deplina stare de sanatateC4iecare aliment nou se va introduce treptat&prin tatonarea tolerantei digestive. #limentatia artificiala a sugarului impune respectarea unor masuri de igiena suplimentara fata de alim. naturala& in ceea ce priveste pastrarea&prepararea si manipularea vaselor necesare prepararii laptelui praf (biberoane&tetine). Sugarul este pregatit ca si in cazul alim. naturale.-u va fi alimentat culcat in pat pt. ca e ista riscul aspirarii laptelui in caile respiratorii si e ista posibilitatea aparitiei otitei. >iberonul se tine oblic a.i. tetina sa fie plina cu lapte. 1a sugarul alimentat cu lapte de vaca+la sugarul mic -0 se da lapte de vaca integral&ci diluat cu mucilagiu de orez+ - in prima luna dilutia este de R (o parte lapte&o parte apa de orez 7-8E& indulcit cu BE zahar)C - in a 7-a luna dilutia este de 7<8 (7 parti lapte&o parte ..5. F BE zahar)C - in luna a 8-a dilutia este de S (8 parti lapte&o parte ..5.F BE zahar). - din luna a A-a se poate da lapte de vaca integral( cand nu se poate adm. un preparat de lapte adaptat).

20

ALIMENTATIA MIXTA !ste acceptata in urmatoarele situatii+ nn nu depaseste 6- dupa 'B-7; zile de viata. apoi sporul ponderal este sub 'B; g<sapt. Inainte de a trece la alim. mi ta sau artificiala se elimina 8 posibilitati+!rori in tehnica alaptarii (aerofagie&mese administr la intervale mari de timp). >oli severe ale nn sau sugarului care nu este capabil sa suga la san 4actori materni de hipogalactie ce pot fi corectati (dieta saraca in lichide& program de odihna pt. mama&reducerea starii de incordare a mamei& negolirea sanilor dupa fiecare supt). In caz de hipogalactie reala se trece la alim. mi ta. Al &en$a$ a & .$a poate fi+ .etoda complementara+ copilul suge la ambii sani& apoi se completeaza masa cu lapte praf.!ste o metoda fiziologica. .etoda alternativa+ se alterneaza o masa de san cu una de lapte praf. "ezavantaj+ in timp scurt secretia lactata scade si mai mult ( laptele stagneaza mult in sani). 1aptele nou introdus se adm. cu lingurita si nu cu biberonul& pt.a mentine secretia lactata. ALIMENTATIA DIVERSIFICATA "iversificarea pt. sugarul eutrofic si alimentat la san se incepe la ( luni. Pt. sugarul alimentat artificial& diversificarea se incepe la 8&B-A luni. Re0(l '$.) *e+! # "a+ea al &en$a$ e 4 diversificarea incepe cu copilul in perfecta stare de sanatateCSe introduce alimentul nou pro-gresiv&prin tatonarea tolerantei digestiveC#limentul nou se adm. cu linguritaC-u se adm. simultan 7 alimente noiC"aca la introducerea unui aliment nou apar semne de intoleranta digestiva (diaree& varsaturi)& atunci se suprima acel aliment '- 7 saptamani& pana la refacerea digestiva si apoi se va incerca reintroducerea lui cu prudenta C-u se insista cu introducerea unui aliment nou daca sugarul il refuza. ! ista riscul anore iei psihogene la sugar. Al &en$e '$. ) *e+! # "a+e4 F+("$e (citrice& mere& morcov) bogate in vitamine& saruri minerale& continut hidricC - Se adm. ca suc de fructe&de la ( la * saptamani."oza se creste treptat- de la cateva picaturi la 8;-(; ml<zi&in 7 prize. - dupa A luni+sucuri de rosii&struguri& caise. - dupa ( luni+ suc de pere pergamute. - dupa A luni+ pireuri de fructe (mere& banane& piersici). - dupa ( luni+ compoturi de fructe (zeama si pulpa de fructe pasata). - dupa B luni la pireul de fructe se poate adauga fie fainos indulcit cu zahar& fie '-7 lingurite de branza de vaci. /a urmare se va inlocui o masa de lapte cu una de fructe. -0 se dau copilului sub ' an + zmeura& capsuni& fragi. Sunt alergizante. masa de fructe se adm. imediat ce este preparata. nu se incalzeste pt. ca se inactiveaza vitaminele. Le0(&ele4 se introduc in alimentatie de la A luniC morcovi& cartofi& patrunjel& telina& pastarnac& spanac&dovlecei& rosii& ardei grasi& ceapa. - se adm.ca+ - supa de zarzavat strecurata& apoi se adauga fainos si ulei vegetal& piure de legume F unt si lapte (dupa varsta de B luni). Fa n%a!ele+ - au valoare energetica mare. III 4aina de griu& orz& secara contine gluten - o proteina alergizanta pt. mucoasa intestinala a sugarului (putand produce un sdr.celiachiform)."e aceea se va introduce in alim. sugarului dupa varsta de * luniIII Ca+nea4 - are continut crescut in aminoacizi esentiali& saruri minerale& vitamine. - carnea de pui sau vita , se adm de la B luni& in supa de zarzavat sau piureul de legume& de 8-A ori pe saptamana (sub forma de carne fiarta si fin tocata sau mi ata). - dupa ( luni , ficat de pasareC - dupa *-= luni , perisoare de carne& ciorba acrita cu bors sau lamiie. - dupa '; luni , peste alb+ salau& pastrav&stiuca. - dupa ' an , chiftelute de carne preparate in ulei. - dupa 8 ani , carne de porc sau oaie. - dupa ( luni , galbenus de ou fiert tare ( de 7 - 8 ori<saptamana). - dupa ' an , albusul de ou (este alrgizant).

21

dupa B luni , branza de vaci ( in piureul de legume sau 5PF>3). dupa *-= luni , mamaliguta cu branza de vaci. dupa B luni , iaurt preparat in casa si zaharat BE. dupa * luni se adauga si biscuiti. PROBLEME ALE ALIMENTATIEI SUGARULUI IN PRIMUL AN DE VIATA

INCIDENTE IN ALIMENTATIA NATURALA4 In" )en$e )a$%+a$e &a&e + '. !ngorjarea sanilor + apare in primele zile dupa nastere cand se produce Mfuria lapteluiN. Sanii se maresc mult de volum&devin grei si durerosi&subfebrilitate. Sugarul nu mai poate apuca mamelonul in guraC se form. un cerc vicios. Se recomanda , golirea manuala a sanilorC - comprese calde pe sanC - adm. de ocitocina. 7. .astita+ este produsa de stafilococul auriu. Se recomanda trat. cu antibiotice. 8. .amelonul ombilicat sau scurt+ - poate determina abandonarea alaptariiC - se datoreaza faptului ca sanul nu a fost pregatit in timpul sarcinii. A. ?ipogalactia , se verifica daca e reala prin Mproba suptuluiN. Se va accepta ca fiind reala numai daca se coreleaza cu o curba ponderala nesatisfacatoare. In" )en$e ) n 'a+$ea !(0a+(l( 4 '. .alformatii ale cavitatii bucale a copilului+ vor determina supt imposibil. Se va adm. lapte de mama cu biberonul sau cu lingurita. 7. Prematurii care nu au refle de supt sau de deglutitie vor fi hraniti prin gavaj sau cu biberonul cu lapte de mama ( este cel mai bun lapte pt.prematuri& fiind f. bogat in proteine). 8. %egurgitatiile sunt eliminari in cantitati mici de lapte nemodificat( apro . '; ml) in timpul eructatiilor. #pare la sugarii lacomi& care inghit aer in timpul suptului. A. 3arsaturile , apar tot la sugarii lacomi cu reflu gastro-esofagianC apar intr-o ora dupa alaptareC sunt diferite de varsaturile de origine organicaC tratament+ - pozitia sugarului pe plan inclinat la 8;TC antispastice. B. /olicile abdominale+ - sunt dureri abdominale aparute brusc si insotite de agitatia sugarului& cu tipat strident& congestia fetei& emisie de gaze. apar in primele A luni de viata. (. "iareea postprandiala (diareea de san)+ sunt scaune moi&de culoare galben-verzuie& emise in jet&cu zgomot&in timpul mesei sau imediat dupa supt F<- eritem fesier.#pare numai la sugarii alimentati natural./urba ponderala este ascendenta. In" )en$e n al &en$a$ a a+$ # " ala ! & .$a+ '. #nore ia+ este consecinta concentratiei uniforme de lipide in laptele praf. 7. Subalimentatia+ apare datorita diluarii necorespunzatoare a laptelui de vaca sau a prepararii inadecvate a laptelui praf. 8. Supraalimentatia+ se prepara l.p. in concentratii mai mari decat cele corespunzatoare. A. /olicile abdominale+ se datoreaza prezentei Olactoglobulinei in laptele de vaca. B. /onstipatia+ se datoreaza digestiei defectuoase a cazeinei din laptele de vaca. (. Scaune de fermentatie+ datorita e cesului de fainoase. 9. "iareea acuta infectioasa+ apare prin suprainfectia laptelui. *. #lergia la proteinele laptelui de vaca. =. ALIMENTATIA COPILULUI Al &en$a$ a "%' l(l( 1-2 an Ne*% le ene+0e$ "e in aceasta perioada sunt+ =; Kcal<Kg<zi F nevoile necesare activitatii fizice. Ne*% le )e l "< )e4 6=-1==ml<Kg<zi. Ra$ a )e '+%$e ne4 7g<Kg<zi. Surse de proteine+ lapte(B;;ml<zi)C ' ou la 7-8 zileC B; g carne de pasare&vita&pesteC ficat&creierC proteine vegetale. L ' )e4 A-B g<Kg<zi. Surse+ unt& ulei vegetal&smantana&frisca& margarina. Gl(" )e4 '7 g<Kg<zi. Surse+ paste fainoase& gris&piine&mamaliga&orez&biscuiti&fructe& legume& produse zaharoase. 1egume+ cartofi&fasole verde&dovlecei& mazare&radacinoase&spanac&conopida&rosii. Sub 7 ani NU se dau + fasole uscata&varza. /opilul va prima 8 mese principale si 7 gustari<zi. Al &en$a$ a "%' l(l( '+e!"%la+

22

Se vor asigura zilnic prin alimentatie+ *; Kcal<Kg<zi ( 'B-'*E proteine& 7B-8;E lipide& BB-(;E glucide)C l "< )e *; ml<Kg<ziC - '+%$e ne + 7 g<Kg<zi din care 7<8 prot. de orig. animala si '<8 prot. de orig. vegetala.Surse de proteine+ lapte si produse lactate& carne (de pasare&vita&porc& peste&mezeluri)& oua(' ou la 7 zile) fierte sau ochiuri. L ' )e4 - 7-8 g<Kg<zi. Surse+ unt& smantana& margarina&frisca&uleiuri vegetale. Gl(" )e4 - '; g<Kg<zi. Surse+ piine&produse de panificatie&paste fainoase&prajituri&fructe& legume. 2ilnic va primi 8 mese principale si 7 gustari. Al &en$a$ a "%' l(l( !"%la+ - B;-(; Kcal<Kg<zi din care 'BE proteine& 8;E lipide& BBE glucide. l "< )e (; ml<Kg<zi - 8 mese<zi si '-7 gustari zilnice. "in alimentatia copilului nu trebuie sa lipseasca carnea&ouale&lactatele si cruditatile. Al &en$a$ a a)%le!"en$(l( Ra$ a "al%+ "a a adolescentului difera in functie de se si activitatea fizica depusa In medie baieti 7*;;-8;;; Kcal<ziC fete 7';;-7A;; Kcal<zi. Ne"e!a+ )e l "< )e4 B;-(;ml<Kg<zi pt.feteC (;-*B ml<Kg<zi pt.baieti. L ' )e4 - vor acoperi B;E din ratia calorica zilnicaC unt&uleiuri vegetale. P+%$e ne4 -asigura '8-'(E din ratia calorica zilnica. sunt reprezentate de 9;E prot. animale si 8;E prot. vegetale. - surse+ carne ( apro . 7;;g<zi)C lapte (B;;ml<zi)C branza (B;g<zi)C oua (' ou<zi). Gl(" )e4 piine&derivate de cereale& cartofi& alte legume&fructe&zaharuri rafinate (in proportie mica). Se va respecta un program fi de servire a meselor& cu atmosfera calma& fara discutii in timpul meselor. 3or fi 8 mese principale<zi si '-7 gustari zilnice. Sunt interzise la aceasta varsta+ consumul de alcool& tutun& cafea& condimente.

23