Constitutional

Cursuri profesor : Radu Chirita

Statul Roman
Caracteristici : 0. STAT UNITAR( art 1 din Constitutie ) Acel stat in care puterea nu este partajata intre o structura centrala si una teritoriala, spre deosebire de statele federale in care exista o astfel de partajare B. STAT INDIVIZIBIL C. STAT NATIONAL D. STAT INDEPEPENDENT E. STAT SUVERAN Suveranitate= exercitarea puterii, in Romania F. STAT DEMOCRATIC G. STAT SOCIAL H. STAT DE DREPT ( art 1 ) = notiune ce desemneaza acel stat care asigura suprematia legii in fata dorintei unei persoane ori institutii.

Romania este stat de drept deoarece orice litigiu intre 2, > persone trebuie rerzolvat de catre o institutie judecatoreasca. Statul are obligatia de a asigura punerea in executare a hotararilor instantelor judecatoresti. ( institutii si proceduri p pag 4 ) Eementele Statului Roman Teritoriul Suprafata geografica asupra careia se exercita puterea statului, suprafata geografica asupra careia statul isi exercita jurisdictia ( juris-drept) Statul roman isi exercita jurisdictia asupra : A. Suprafata cuprinsa intre granitele politice B. Intregii suprafete de aer deasupra teritoriului Romaniei, pana la limita atmosferei C. Subsolului D. Apelor maritime interioare si asupra marii teritoriale E. Navelor si aeronavelor comerciale aflate sub pavilion romanesc, indifernt unde s-ar afla F. Ambasadelor,consulatelor, care se afla in afara Romaniei G. Unor teritorii ale unui altui stat aflat sub controlul de fapt al autoritatilor romane ( Bazele militare ) 2. Populatia Cuprinde: H. Cetatenii romani

I. J. K. L.

Cetatenii comunitari Cetatenii extracomunitari Apatrizii ( fara catatenie ) Persoanele juridice Caracteristicele statulului Roman

0.

Romania este republican = acel stat care este condus de catre o persoana aleasa de catre populatie, care ded regula se numeste presedinte. 1. Din pct de vedere politic, Romania este un stat pluralist ( tolereaza si promoveaza mai multe partide politice, + tolereaza si promoveaza alternanta la putere ) 2. Statul este organizat conform Principiului Separatiei Puterilor in Stat ( aparuta la sf sec XVIII in Franta => Montesquie ) Put legislativa Put executivall Put judecatoreasca Princ Separatiei Puterilor in Stat instituie o serie de reguli in organizarea statului Puterea de stat este impartita in 3 Put legislativa si cea executiva e impartita si pr orizontala, intre o putere centrala si mai multe institutii locale A. Puterea executiva centrala apartine Guvernului si Presedintelui B. Puterea executiva locala apartine primarilor, prefectilor, presedintilor de consilii judetene 1. Puterea legislativa centrala apartine Parlamentului 2. Puterea legislativa locala apartine Consiliilor Judetene, Consiliilor locale

Verificarea modului in care fiecare dintre puteri isi exercita atributiile intre limitele lor se face de catre un organ al statului exterior acestui sistem de putere => Curtea Constitutionala Hotararile judecatoriilor = sentinte, in apel = decizii Curtea Constitutionala verifica validitatea actelor normative -al celorlalte organe se face de ins de jud Cetatenia Cetatenia este raportul juridic intre o persoana fizica si un stat in temeiul caruia se nasc anumite drepturi si obligatii. Cetatenia se poate dobandi : 3. De drept (automat) 4. La cerere 5. In raport de dobandire a cetateniei de drept, sunt cetatenii romani de drept:

Persoanele care la momentul nasterii au cel putin un parinte cetatean roman, indiferent unde s-a nascut ori indiferent de cetatenia celuilalt parinte. ( ius sangvini ) In cazul unui copil abandonat si gasit pe teritoriul Romaniei, se presupune k unul dintre parinti este roman. Minorii straini care sunt adoptati de catre cetateni romani

In cazul in care unul dintre parintii adoptivi nu e roman, cei doi parinti vor decide de comun acord asupra cetateniei copilului. In cazul in care un astfel de acord nu exista, instanta va decide ( care intemeiaza adoptia ) . Daca copilul e major e necesar consimtamantul copilului=> nu se schimba cetatenia 2. In cazul cetateniei la cerere : Se acorda de catre guvern printr-o hotarare de guvern , persoanrlor care indeplinesc urmatoarele conditii : 1. Locuiesc pe teritoriul Romaniei de cel putin 8 ani, sau in cazul persoanelor casatorite cu un roman -> 5 ani . ( pt ca sa fie considerata ca locuind in Romania, o pers trebuie sa nu fi plecat din tara > 6 luni ) 2. Pt persoanele recunoscute international si cele care au investit mimim 1 mil d in Romania durata de 5/8 ani se reduce la jumatate. 3. Persoana in cauza sa fie majora +18 4. Persoana sa nu fi comis vreo infractiune care sa nu fie compatibila cu calitatea de cetatean roman. 5. Persoana in cauza sa dovedeasca ca are un venit de trai decent prin mijloace legale 6. Persoana sa dovedeasca ca are cunostinte bune de limba romana. 7. Persoana in cauza trebuie sa cunoasca prevederile Constitutiei si imnul national

Daca toate aceste conditii sunt indeplinite, Guvernul are obligatia de a acorda cetatenia romana. Pierderea cetateniei romane : M. La cerere

N. O.

De drept Prin retragere cu titlul de sanctiune / sanctiuni

P. Pierderea cetateniei romane la cerere Renuntarea la cetatenie se aproba de catre guvern prin hotarare daca sunt indeplinite urmatoarele conditii : 6. 7. Persoana sa fie majora +18 Persoana sa nu fie urmarita penal, trimisa in judecata, sau sa fie in executarea unei pedepse penale. 8. Persoana sa nu aiba datorii la stat / la alte persoane ( in cazul in care are acestea trebuie sa prezinte garantii de executare ) DE drept In cazul minorului roman adoptat de cetateni straini => minorul paraseste tara impreuna cu parintii, care au pronuntat renuntarea la cetatenia romana In sit in care parintii unui minor cet rom obtin aprobarea renuntarii la cet si parasesc ro pt a locui in state, pierde cet in masura in care pleaca in strainatate pt a locui cu parintii Retragerea se face de catre guvern daca persoana nu era cet roman din nastere si daca se afla in una din urmatoarele situatii: S-a inrolat in fortele armate ale unui stat in care Ro a rupt rel dipl sau cu care se afla in stare de razboi Este cunoscut ca avand legaturi cu grupari teroriste sau a desf act care au pus in pericol securitatea nationala Persoana care a stat in strainatate savarseste fapte grave care vatameaza integritatea statului Roman

 A obtinut cetatenia prin mijloace frauduloase Cetatenia dobandita la nastere nu poate fi retrasa cu titlu de sanctiune

Drepturile si obligatiile cetateanului roman Drepturile speciale ale cetateanului roman Dreptul de a dobandi terenuri in Romania ( exceptie : 1 ianuarie 2012 cetatenii europeni pot cumpara terenuri in Romania ) Dreptul de a nu fi expulzat / extradat Dr de a beneficia deprotectie si asistenta diplomatica in ipoteza in care un cet Ro in strainatate poate apela la consulatele, ambasadele Ro pt a beneficia de asist jur de protectie Dr de a candida pt functii elective in stat (in cazul alegerilor locale pot sa candideze si cet comunitari) EXTRADAREA = un accord bilat intre 2 state prin care unul dintre acestea preda celuilalt o persoana ce urmeaza a fi judecata penal sau urmeaza sa execute o pedeapsa. EXPULZAREA = un act unilateral al unui stat prin care conduce la frontiere o persoana care nu se afla legal pe teritoriul sau, de regula dupa exec unei pedepse cu inchisoare Cetatenii romani pot fi extradati prin exceptie catre un stat al U.E daca e implinita una din urmatoarele ipoteze : Cetateanul roman are domiciul in statul solicitant

9.

10. Statul solicitant e de acord ca persoana sa execute pedeapsa in Romania 11. Daca infractiunea s-a comis in intregime pe teritoriul statului solicitant Obligatiile cetateanului roman Va contribui la bugetul statului, va plati taxele si impozitele ( obligatie fundamentala ) Fidelitatea fata de tara De a-si apara patria De respectare a drepturilor si libertatilor altora Cetatenii straini si regimul strainilor in Romania Jurisdictia asupra cetatenilor strainilor se executa teritorial ( strainul respectiv sa se afle in Romania sau in alte zone unde Romania are jurisdictie ) Q. R. S. T. Straini aflati legal pe teritoriul Romaniei Straini aflati ilegal pe teritoriul Romaniei Cetateni comunitari Cetateni extracomunitari Reguli care vizeaza statutul cetatenilor straini

Cetatenii extracomunitari aflati ilegal pe teritoriul Romaniei pot face obiectul unei expulzari administrative ( conducere la frontiere ) . Aceasta expulzare administrativa se dispune de catre sectiuni din cadrul serviciului pentru straini din cadrul politiei. Cetatenii comunitari nu se pot afla in principiu niciodata ilegal pe teritoriul Romaniei , intrucat potrivit tratatului de aderare a Romaniei la uniune si a tratatului privind U.E, cetatenii comunitari au dreptul de a-si stabili liber resedinta pe teritoriul Romaniei. declararea unei persoane ca fiind indezirabila se face atunci cand exista probe ca aceasta desfasoara activitati care contravin sigurantei nationale (persona non grata) Cetatenii extracomunitari aflati ilegal pe teritoriul Romaniei pot solicita protectia statului Roman in situatia in care au fugit din propria tara pentru a evita pericritarea dreptului lor la viata, la libertare, etc. Aceasta solicitare poarta denumirea de cerere de azil, iar acordarea statutului de azilant impiedica expulzarea persoanei catre propriul stat Dreptul de a se afla pe teritoriul Romaniei al unui strain nu include si dreptul de munca pentru cetatenii extracomunitari. Dreptul la munca se acorda separat de dreptul de sedere, de catre Ministerul Muncii si al Protectiei Sociale

Cetatenii comunitari au dreptul la munca odata cu intrarea pe teritoriul Romaniei, insa daca exercitarea muncii se prelungeste peste 6 luni, acestia au obligatia de a se inregistra la oficiile fortelor de munca. Romania nu are jurisdictie asupra unor categorii de straini aflati pe teritoriul Romaniei : Sefii de stat si diplomatii romani Reprezentatii misiunilor organizatiilor internationale Militarii straini si diplomatii pana la mom ridicarii immunitutaii

In raport cu aceste categorii de persoane, Romania isi poate exercita jurisdictia daca statul al carui cetateni sunt persoanele in cauza isi exprima acordul expres in acest sens ( -> imunitate de jurisdictie ) A patra categorie asupra caruia Romania isi exercitz jurisdictie sunt APATRIZII ( apatrizii care isi au domiciliul in Romania sunt asimilati cetatenilor romani, cu exceptis dreptului de a candida si de a detine terenuri in proprietate ) Apatrizii cu domiciliul in strainatate sunt echivalati cu cetatenii straini in functie de tara in care isi au domiciliul A 5-a categorie asupra caruia Romania isi exercita jurisdictia sunt persoanele juridice : Persoanele juridice inregistrate in Romania se afla sub jurisdictia Romaniei doar d.p.d.v al legilor penale si al legilor privitoare la organizarea interna a persoanelor juridice. D.p.d.v fiscal si al activitatilor persoanelor juridice, ele se afls sub jurisdictia statului pe teritoriul caruia isi desfasoara activitatile. Persoanele juridice straine se afla sub jurisdictis fiscala si comerciala a Romaniei doar pt activitatile desfasurate in Romania Romania nu are jurisdictie asupra unor categorii de pers juridice straine 1. Statele si institutiile publice straine 2. Organizariile internationale ( nato )

Exercitarea suveranitatii 12. Prin alegeri 13. Prin referendum

1. Alegerile Pentru a putea vota, persoanele trebuie sa indeplineasca anumite conditii : Sa fie major Persoana respectiva sa aiba discernamant ( sa nu fie interzisa pe cale judecatoreasca ) Persoana in cauza sa nu se afle in timpul executarii unei pedepse privatorii de libertate Persoana sa nu fi suferit de comndamnare constand in interzicerea dreptului de a alege Pentru ca o persoana sa poate candida => conditii : Sa fie cetatean roman ( prin exceptie pot candida si cetatenii comunitari la alegerile locale => potrivit Constitutiei ) Persoana in cauza sa aiba domiciliul in Romania Persoana in cauza sa aiba o anumita varsta 35 de ani pentru presedinte 33 de ani pentru senator 23 de ani pentru deputati, primari 18 ani restul

Persoana sa aiba drept de vot Tipuri de alegeri in Romania 14. Alegeri uninominale -> electoratul voteaza o persoana 15. Alegeri plurinominale ( pe liste )

U. V.

Alegeri dintr-un singur tur de scrutin Alegeri din 2 tururi de scrutin Daca niciunul dintre candidati nu obtine din primul tur peste 50% + 1 din voturi, se organizeaza al doilea tur, cu primii 2 candidati si castiga cel care obtine peste 1/2 din voturi. Presedintele si primarii se aleg prin vot uninominal in 2 tururi Presedintele consiliului judetean e ales prin vot uninominal dintr-un singur tur Consilierii locali / judeteni se aleg prin vot pe lista intr-un singur tur . Parlamentarii se aleg intr-un sistem sui-generis

2. Referendumul Referendumul poate fi : Local National Obligatoriu

Consultativ REFERENDUMUL NATIONAL poate fi 16. Pentru revizuirea Constitutiei Potrivit reglementarilor din Constitutie, procredura de modificare a Constitutiei cuprinde urmatoarele etape : A. De initiere a modificarii , care poate apartine Presedintelui ( la propunerea guvernului ) unui nr minim de 500.000 de persoane Unui nr de 1/3 minim parlamentari B. Propunerea e aprobata de parlament, iar pt a intra in vigoare, e necesar ca legea de modificare a Constitutiei sa fie aprobata prin referendum, pt ca acest referendum sa fie validat, fiind necesara o participare la vot de cel putin 1/2 din nr de persoane inscrise pe listele electorale. Aceasta forma de referelndum se organizeaza prin lege, aprobata de Parlament, lege prin care se stabileste si data referendumului. 2. Pt demiterea presedintelui Poate fi organizat la finele unei proceduri parlamentare de suspendare a presedintelui. Referendumul se organizeaza printr-o hotarare a Parlamentului, iar presedintele e demis daca cel putin jumatate + 1 din persoanele inscrise pe listele electorale sunt de acord cu demiterea sa. 3. Referendumul consulatativ cu privire la probleme de interes national

 Se organizeaza printr-un decret al presedintelui ori de cate ori considera acesta a fi necesar Problemele pentru care se organizeaza e stabilit tot de presedinte prin decret REFERENDUMUL LOCAL poate fi : W. Obligatoriu -> desfasurat in vederea adoptarii unor legi prin care se modifica limitele teritoriale ale unei localitati / judet X. Consultativ -> desfasurat cu privire la problemele de interes local, organizat prin dispozitia primarului Y. Pt demiterea primarului / a unui consilier local -> poate fi organizat la initiativa a cel putin 2/3 din consilierii locali.

Parlamentul

" unica autoritate legiuitoare din Romania " Bicameral, format din Senat si Camera Deputatilor Statutul parlamentarilor Mandatul de parlamentar Mandat : sunt atribuite sarcini

 In general, un mandat se poate revoca, dar nu si in cazul parlamentarilor Mandatul de parlamentar reprezinta de fapt o functie Caracteristicile mandatului de parlamentar : 17. Irevocabil -> nu poate fi retras de catre persoanele care au votat acel parlamentar indiferent de motiv 18. Reprezentativ si nu imperativ -> parlamentarul nu e obligat sa tina cont de dorinta / parerile celor care l-au votat, ci se considera ca parlamentarii reprezinta intreaga populatie a Romaniei. 19. Poate fi obtinut doar in urma alegerilor -> in masura in care un parlamentar isi pierde mandatul , el va putea fi inlocuit de catre un alt parlamentar numai in urma organizarii unor alegeri partiale pentru colegiul electoral in care s-a candidat parlamentarul care si-a pierdut mandatul. In cazul minoritatilor nationale, in masura in care niciuna dintre asociatiile sau partidele care reprezinta o minoritate nationala nu a depasit pragul electoral, se va atribui un mandat de deputat aceleia dintre organizatiile ori partidele reprezentand org nationale care au obtinut cel mai mare numar de voturi. 20. Dureaza 4 ani -> se prelungeste automat in caz de razboi, stare de asediu, stare de urgenta. Se prelungeste peste cei 4 ani la data intalnirii legale a noului Parlament. -Mandatul de parlamentar incepe de la data intrunirii legale a unui nou Parlament. Cupr 2 etape aceasta procedura: 1. Presedintele Ro are obl ca in termen de 20zile de la data alegerilor sa convoace noul parl ales. 2. Se org o comisie de validare a mandatelor dupa care fiecare din parl au obl de a depune juramant. Nouol parl este legal constituit de la mom la care au depus juramantul 2\3 din parl alesi Creeaza o imnunitate in favoarea parlamentarului

A. Imunitate de fond : potrivit Constitutiei, parlamentarii nu raspund de opiniile politice exprimate in parlament, pt voturile lor din parlament Scopul: de a creea posib parlam de a permite libertatea de exprimare B. Imunitate de procedura : potrivit art 72 , din Constitutie, parlamentarii nu pot fi retinuti, arestati ori perchezitionati, fara acordul camerei din care fac parte. Procedura de ridicare a imunitatii parlamentare: 21. Procurorul care instrumenteaza urmarirea penala formuleaza o cerere catre Mimisterul Justitiei in vederea ridicarii imunitatii unui parlamentar. 22. Ministerul Justitiei sesizeaza camera Parlamentului din carre face parte persoana in cauza, cu cererea ridicarii imunitatii. 23. Crearea unei comisii de ancheta in camera Parlamentului din care face parte persoana in cauza, comisii care redacteaza un raport prezentat plenului comun. 24. Camera in cauza va vota in favoarea ridicarii / respingerii cererii de ridicare a imunitatii dupa citirea raportului comisiei de ancheta si dupa ascultarea parlamentarului in cauza 25. Pt ca cererea sa fie admisa este necesar votul a 50% +1 din membrii prezenti ai camerei. *** continuare caracteristici mandat parlamentar 6. Este incompatibil cu urmatoarele functii: Cu exercitarea oricarei functii publice de autoritate cu exceptia acelei de membru al guvernului Cu orice functie salariata cu exceptia celei de cadru didactic universitar (poate fid oar actionar la o societate comerciala) 7. Da nastere unui statut special -> constand dintr-un numar de privilegii.

Organizarea parlamentului 2 camere, Senat si Camera Deputatilor Unele activitati ale parlamentului se desfasoara in sedinta comuna, fiind organizata pentru : Primirea mesajelor presedintelui Romaniei Aprobarea bugetului de stat Aprobarea statutului senatorilor si deputatilor Declararea mobilizarii totale / partiale Declararea starii de razboi Suspendarea/ incetarea ostilitatilor militare Susp starii de razboi Aprobarea strategiei nationale de aparare Examinarea rapoartelor C.S.A.T Numirea unor persoane precum avocatul poporului, sefii serviciilor secrete (la prop pres Ro ) Anumite proceduri parlamentare ( motiunile de cenzura, asumarea raspunderii guvernului ) Mandatul de parlamentar ar incepe printr-o procedura care are in 2 etape : 26. Intrunirea noului Parlament la convocarea presedintelui in termen de cel mult 20 de zile de la data desfasurarii alegerilor. 27. Parlamentul convocat isi desemneaza o comisie de validare a mandatului, dupa care fiecare parlamentar e obligat sa depuna un juramant. Parlamentul e legal constituit o data cu depunerea juramantului a 2/3 din membrii sai. D.p.d.v al organizarii interne, fiecare camera a parlamentului are urmatoarele organe de conducere : Presedintele ( ales de catre membrii Camerei in cauza -> 4 ani Biroul permanent al Camerei

 Comisiile de specialitate Grupuri parlamentare ( in esenta pe partide )

www.asdcdo.org
Parlamentul are 3 functii : Legiferare Control Informare

Functia de legiferare a Parlamentului

-cea mai importanta, consta in adoptarea legilor Etapele procedurii legislative : 28. Initiativa legislativa -> poate apartine : Z. Guvernului -> proiect de lege ( denumire ), proiectele de lege ale guvernului trebuie sa fie adoptate prin hotarare de guvern (inainte sa ajunga in Parl) AA. Senatorii si deputatii -> orice senator/ deputat poate declansa procedura legislativa printr-o propunere legislativa BB. Cetatenii cu drept de vot -> pt ca initiativa sa fie valabila tre sa fie cel putin 100.000 d cet de acord cu proiectul, din cel putin 1/4 din judetele tarii, iar in fiecare judet cel putin 5000 de pers sa fie de acord cu proiectul => initiativa cetateneasca Initiativa cetateneasca e verificata anteirior depunerii la Parlament de catre Curtea Constitutionala.

2. Avizarea proiectului de lege de catre Consiliul legislativ. Consiliul legislativ = organ care functioneaza pe langa Parlamentul Romaniei si are ca principala atributie evidenta legislatiei din Romania . Activitatea consiliului legislativ concretizata -> aviz pe proiectul de lege ( nu decide daca va deveni lege sau nu ) In Romania legea 24/2000 => legea cu privire la tehnica legislativa ( modul in care se creeaza legea , reguli ) 3. Sesizarea primei Camerei ( dare de lucru ) Se face prin inregistrarea proiectului la una din cele 2 camere Art 75, in functie de domeniu va fi sesizata fie senatul, fie cam deputatilor . Atunci cand constitutia nu precizeaza care camera e sez, tot timpul va fi Senatul In situatia legilor complexe, adica a legilor care ating mai multe domenii, poate fi sesizata oricare dintre camere, in masura in care o parte dintre domeniile in care intervine legea e pe de o parte de competenta senatului, iar p.d.a.p de competenta camerei deputatilor Prima camera sesizata se numeste Camera de Reflectie Sesizarea Camerei se face printr-o adresa caTre Biroul Permanent al acesteia 4. Acceptarea proiectului de catre prima Camera sesizata Inainte de votare proiectul se trimite spre dezbatere de catre comisia de specialitate din prima camera sesizata. Dupa dezbateri, comisia de specialitate va adopta un raport prin care se propune fie respingerea proiectului, fie adoptarea lui; in cel de-al doilea caz, comisia propune si o forma a proiectului, iar raportul contine si lista de amendamente care au fost respinse de catre comisie.

 Amendamente pot fi depuse de orice membru al camerei care a fost sesizata, cata vreme proectul de lege se afla pe rolul Comisiei de specialitate (propuneri de modif a proiectului) Dupa adoptarea raportului, acesta se prezinta in plenul camerei, ocazie cu care se prezinta si punctul de vedere al initiatorului. Dupa caz se voteaza . In principiu, pentru ca un proiect de lege sa fie adoptat de prima camera, este necesar ca acesta sa fie votat de peste jumatate din membrii camerei prezenti la vot. Prin exceptie, anumite legi din art 73, pt ca proiectul sa fie adoptat, e necesar votul a peste jumatate din membrii camerei. Aceste din urma legi se numesc legi organice. Legea obisnuita = lege ordinara Legea organica = prevazut domeniul in art 73 In urma modificarilor din 2003, la prima camera sesizata exista si o procedura de adoptare tacita. Ex: daca un proiect de lege nu a fost adoptat sau respins in 45 de zile, acesta se considera adoptat ( suis generis ) 5. Votul si dezbaterea in camera decizionala ( a doua camera ) Procedura in cea de-a doua camera e identica cu cea de la prima camera sesizata, cu exceptia ca nu functioneaza adoptarea tacita. Forma finala a legii este aceea din camera decizionala, indiferent daca e Senatul ori Camera Deputatilor Exceptie : in cazul intoarcerii legii Intoarcerea legii intervine in cazul legilor complexe ( legile cu mai multe domenii ) atunci cand cea de-a doua camera adopta o prevedere a legii ce intra in competenta decizionala a celeilalte camere, intr-o forma diferita fata de cea adoptata de prima camera.

In aceasta situatie, legea se intoarce la prima camera care va decide definitiv asupra prevederilor care intra in competenta sa decizionala. La finalul procedurii din camera decizionala, sau dupa reintoarcerea legii, proiectul de lege devine LEGE adoptata de Parlament. 6. Promulgarea Promulgarea legii este un act al presedintelui prin care acesta isi exprima acordul cu privire la legea adoptata ( pro ) In masura in care presedintele nu este de acord cu dispozitiile legii adoptate, presedintele are posibilitatea, o singura data, sa trimita legea inapoi in Parlament im vederea reexaminarii. ( la prima camera sesizata ) Anterior promulgarii, presedintele, presedintii celor 2 camere ale Parlamentului, un numar de cel putin 25 de senatori, ori 50 de duputati, Inalta Curte de Casatie si Justitie, Guvernul, pot sesiza Curtea Constitutionala cu o obiectie de neconstitutionalitate a legii. ( daca e neconst, se retrimite la prima camera pt a fi puse in accord cu prevederile constitutiei ) Promulgarea trebuie facuta in termen de 20 de zile de la adoptarea legii, termenul este de 10 zile in cazul in care anterior s-a apelat la procedura de reexaminare. 7. Publicarea in Monitorul Oficial al legii, legea urmand sa intre in vigoare in termen de 3 de zile de la data publicarii, daca nu contine in cuprinsul sau o data ulterioara publicarii.

Procedurile legislative speciale

I. Procedura de urgenta Intervine pentru adoptarea legilor de aprobare sau de respingere a unei ordonante de urgenta, in cazul in care presedintele sau CC au trimis o lege adoptata inapoi la Parlament precum si in orice slta situatie in care una dintre Camere hotaraste aplicarea unei proceduri de urgenta pentru un proiect de lege. Elem speciale ale procedurii sunt : 1. Termenul de adoptare tacita este de 30 de zile 2. Proiectele de lege care se dezbat in procedura de urgenta se trec cu prioritate pe ordinea de zi, stat de comisiile de specialitate cat si in plen II. Procedura de ratificare a tratatelor internationale Este lipsita de etapa de initiativa legislativa fiind inlocuita de semnarea tratatului de catre presedinte In procedura legislativa de ratificare nu pot fi facute amendamente In masura in careo dispozitie a tratatului a fost verificata sub aspectul constitutionalitatii anterior promulgarii, dispozitia respectiva nu mai poate fi contestata d p d v al constitutionalitatii anterior intrarii in vigoare. Daca constata ca o disp nu este constit , tratatul nu mai poate fi ratificat III. Legile privitoare la legile din domeniul justitiei Au un singur element special, repectiv inainte de sesizarea camerelor este obgligatorie primirea unui aviz consultativ din partea Consiliului Superior al Magistraturii. CSM IV. Legile bugetare Legi care vizeaza bugetul de stat Se caracterizeaza prin urmatoarele elemente : Initiativa legislativa poate sa apartina doar guvernului

Anterior sesizarii Parlamentului este necesar un aviz si obligatoriu al Consiliului economic si social Se adopta in sedinta comuna a celor 2 camere Sunt adoptate pana cel tarziu 31 decembrie a fiecarui an si sunt in vigoare timp de 1 an V. Legile privitoare la statutul senatorilor si deputatilor Adoptarea legii se face in sedinta comuna VI. Legile constitutionale ( de modificare a Constitutiei ) Initiativa legislativa poata sa apartina presedintelui, la propunerea presedintelui la cererea guvernului, cel putin 1/4 din nr deputatilor sau a senatorilor, cel putin 500.000 de pers din cel putin 1/2 din judetele tarii, iar in fiecare judet cel putin 20.000 de semnaturi. Anterior sesizarii Parlamentului e necesar avizul consultativ al C.C Nu exista nici camera de reflexie nici camera de decizie si legea nu se poate adopta tacit. Pt a fi adoptata legea, trebuie sa intruneasca 3/4 din votul tuturor membrilor parlamentului in cele 2 camere reunite. Anterior intrarii in vigoare a legii constitutionale, este obligatoriu desfasurarea unui referendum in maximum 30 de zile de la adoptarea legii in Parlament. VII. Procedura de asumare a raspunderii guvernului asupra unui proiect de lege Declaratia guvernului facuta in scris catre Parlament ca doreste sa-si asume raspunderea pe un proiect de lege insotita de proiectul respectiv Citirea proeictului de lege in fata Camerelor reunite ale Parlamentului

 Parlamentarii au la dispozitie 3 zile sa formuleze o motiune de cenzura; daca motiunea de cenzura este adopta atunci guvernul e demis , iar proiectul de lege e respins; daca motiunea de cenzura este respinsa guvernul ramane in functie, iar proiectul de lege devine lege, e adopta si trimisa presedintelui in vedrea promulgarii. Daca in 3 zile nu se formuleaza o motiune de cenzura, atunci proiectul e adoptat fiind trimis presedintelui pentru promulgare. VIII. Procedura ordonantelor de urgenta Adoptarea ordonantelor de guvern, trebuie sa indeplineasca contiile de forma si fond . Cond de forma sunt ca ea sa fie semnata de primul ministru si contrasemnata de ministrii insarcinati cu punerea ei in aplicare; iar conditiile de fond : sa existe o situatie de urgenta, care sa nu suporte amanare, astfel sa fie obligatorie legiferarea in acel mom, urgenta fiind necesar a fi preciz in preambulul ordonantei . Ordonanta sa NU intervina in unul din urmatoarele domenii : dr constitutional, exproprieri, sa nu afec regimul fundamental de functionare a instit statului, sa nu restranga exercitiul unor drepturi si libertati fundamentale. Depunerea OUG la parlament Publicarea in Monitorul Oficial, ordonanta intrand in vigoare in mom publicarii, in momentul in care nu exista o alta data precizata in continutul ei. Procedura de aprobare sau respingere in Parlament, care se desfasoara dupa procedura legislativa normala cu precizarea ca va fi o procedura de urgenta In acest caz, Parlamentul are 3 optiuni: Aprobarea fara modificari, caz in care ordonanata devine lege Respingerea ordonantei => la data intrarii in vigoare a legii de respingere, efectele ordonantei inceteaza, in ceea ce priveste efectele ordonantei deja produse, Parlamentul are obligatia sa le stabileasca soarta prin legea de repingere Aprobarea ordonantei cu modificari

IX. Procedura ordonantelor de guvern 29. Adoptarea unei legi de catre Parlament => legea de abilitare a guvernului de a emite ordonante Se adopta in Parlament in porcedura obisnuita, iar in cuprinsul lor trebuie sa se gaseasca in mod obligatoriu urm elemente: perioada in care guvernul este abilitat, care trebuie sa fie obl in perioada vacantei parlamentare, Domeniul in care guvernul este abilidat sa adopte legi Ordonanta nu poate interveni in domeniul legilor organice Precizarea faptului daca ordonantele trebuie supuse aprobarii sau nu 2. Adoptarea ordonantei in sedinata de guvern, fiind obligatorie semnarea acesteia de catre Primul Ministrul 3. Publicarea in Monitorul Oficial, ordonanta intrand in vigoare la 3 zile dupa publicare

Functia de control
Controleaza d p d v politic celelalte institutii ale statului 30. Procedura de numire a Guvernului CC. Desemnarea Primului Ministru de catre Presedinte. Presedintele are obligatia constitutionala de a se consulta cu partidul politic care are majoritatea absoluta in parlament,daca nu exista un asemenea partid majoritar DD. Formarea guvernului, primul ministru desemnat Are obligatia ca in 20 de zile de la numire sa stabileasca lista ministrilor si sa redacteze planul de guvernare. EE. Numirea guvernului de catre Parlament: se face in sedinta comuna, dupa audierea fiecarui ministru de catre comisiile de specialitate ale Parlamentului. FF. Pt a fi numit in fuctie guvernul, e necesar votul a cel putin50% + 1 din nr total de parlamentari.

2. Procedura de demitere a guvernului Se realizeaza pe calea unei motiuni de cenzura : etapele sunt urmatoarele : GG. Initierea motiunii, de catre cel putin 1/4 din nr senatorilor sau deputatilor. Un senator sau un deputat poate initia o singura data o motiune de cenzura pe parcursul unei sesiuni parlamentare cu exceptia motiunilor de cenzura initiate pe baza asumarii raspunderiii a guvernului HH. Comunicarea motiunii catre guvern II. Dezbaterea motiunii, care se face in sedinta comuna a celor 2 camere reunite, la 3 zile de la data initierii. La dezbatere participa in mod obligatoiu Primul Ministru care are dreptul sa ia cuvantul, sa raspunda autorilor motiunii. Dupa dezbatere motiunea se supune la vot, in masura in care 50% + 1 din nr total de parlamentari sunt in favoarea motiunii, guvernul e demis si se declanseaza procedurile de numire a unui alt guvern. 3. Procedura de punere sub acuzare a presedintelui JJ. Initierea propunerii de punere sub acuzare de catre majoritatea senatorilor si deputatilor KK. Comunicarea propunerii de catre presedinte LL. Avizul consultativ al C.C MM. Supunerea la vot a propunerii => pt a fi demis = 2/3 din voturile tuturor membrilor celor 2 camere in sedinta comuna NN. Judecarea presedintelui pt infractiunea de inalta tradare, care e judec de Inalta Curte de Casatie si Justitie; pe durata procesului, presedintele e suspendat din functia de drept. 4. Procedura de suspendare din functie a presedintelui OO. Initierea procedurii, propunerea putand fi facuta de catre cel putin 1/3 din nr senatorilor si deputatilor in situatia in care presedintele a comis fapte grave prin care a incalcat Constitutia. PP. Comunicarea propunerii Presedintelui

QQ. Avizul consultativ al C.C RR. Dezbaterea propunerii in sedinta comuna a camerelor in cursul careia Presedintele are dreptul de a fi ascultat. SS. Acesta e suspendat din fctie cu votul a 50 + 1 din nr total al parlamentarilor , caz in care in maxim 30 de zile trebuie organizat un referendum in vederea demiterii presedintelui. Daca nu se voteaza in favoarea demiterii, suspendarea inceteaza.

5. Cererea de suspendare din functie a unui ministru TT. Sesizarea uneia dintre camerele Parlamentului din oficiu, sau de catre un procuror prin Intermediul Min. Justitiei cu o solicitare in vederea inceperii urmaririi penale a unui ministru pentru fapte comise in exercitiul atributiilor sale de ministru. Pt infractiunile care nu au leg cu exercitiul functiei urmaresc procedura normala. UU. Formarea unei comisii de ancheta care are dreptul sa audieze orice persoana si sa solicite orice document care are leg cu comiterea presupusei infractiuni. Comisia de ancheta redacteaza un raport cu privire la necesitatea inceperii urmaririi penale a ministrului in cauza. VV. Dezbaterea si votul in plenul Camerei pe baza raportului intocmit de catre comisia de incheta pentru a fi formulata cerea de incepere a urmaririi penale, e necesar votul a 50% + 1 a tuturor membrilor camerei in cauza. WW. Cerera se trimite parchetului competent prin intermediul ministrului justitiei.

Functia de informare
31. Primirea mesajului presedintelui, se face in sedinta comuna a camerele, nefiind urmata de nimic ( vot, comisii, rapoarte ) 32. Interpelarea, care e o critica la adresa guvernului sau a vreunui ministru care se fromuleaza in scris, la care ministrii sunt obligati sa raspunda, fiind elaborate.

33. Procedura intrebarilor, care sunt varianta simpla a interpelarii.

Puterea executiva Guvernul si Presedintele

Functionarea guvernului pe perioada mandatului Mandatul guvernului incepe odata cu votul dat in Parlament si numirea ministrilor in functie de catre Presedinte si dureaza in principiu pana la data desfasurarii unor alegeri parlamentare. Mandatul guvernului poate inceta anterior acestui moment in urmatoarele ipoteze : A. Daca guvernul e demis prin adoptarea unei motiuni de cenzura B. Prin demisia Primului Ministru C. Ori de cate ori Primul Ministru isi pierde calitatea, indiferent cum. In ipoteza incetarii mandatului guvernului, acesta va ramane in fucntie pana la formarea noului guvern, insa pe acest interval de timp nu are dreptul sa adopte ordonante Pe perioada mandatului, componenta guvernului poate fi schimbata prin inlocuirea unor ministrii, disparitia unor ministere, sau aparitia unor ministere. Modificarea structurii guvernamenatala. guvernului se numeste remaniere

Remanierea guvernamentala => etape : B. Propunerea Primului Ministru de revocare din functie a unui ministru si numire in functie a altuia C. Revocarea din functie / numirea in functie de catre Presedinte prin Decret. C.C=> presedintele nu poate refuza !!!!!! Anterior acestor etape, atunci cand se produce o modificare a structurii politice a guvernului, atunci => e necesar acordul Parlamentului pentru remaniere, exprimat in Sedinta comuna a Camerelor. Pe perioada desfasurarii mandatului, ministrii beneficiaza de o forma de imunitate procedurala pentru actele desfasurate in exercitarea atributiilor de servici. Aceasta consta ca numai Senatul C. Deputatilor si Presedintele pot cere inceperea urmaririi penale a unui Ministru pentru fapte exercitate in vederea atributiilor Tot pe perioada mandatului, functia de ministru e incompatibila cu orice alta functie, in afara de cea de Parlamentar. ( nici profesor universitar ) Functia de ministru se suspenda automat la momentul trimiterii in judecata a persoanei in cauza, si poate fi suspendata facultativ de catre Presedinte de la momentul inceperii urmaririi penale. Inceteaza in mod individual prin demisie, revocare din functie, deces, odata cucondamnarea definitiva pentru comiterea unei infractiuni, sau in orice alta ipoteza de pierdere a drepturilor electorale. In cazul Primului Ministru, functia sa inceteaza si prin neexercitarea functiei timp de 45 de zile. Atributiile guvenului :

34. Administrare a bunurilor si fondurilor statului, colectarea veniturilor, ordonarea cheltuielilor statului . Persoana care administreaza => ordonator de credite 35. Conduce toate institutiile publice cu exceptia autoritatilor locale. ( consilii + primarii ) 36. In temeiul art 52 din Constitutie, orice act al guvernului sau a unei institutii din subordinea sa poate fi contestat intr-o procedura numita contencios administrativ

Presedintele
Mandatul de presedinte : 5 ani Incepe sa curga de la data depunerii juramantului in fata celor 2 camere reunite ale Parlamentului. Pe durata mandatului Presedintele beneficiaza de imunitate de procedura totala, pentru care nu poate fi subiect al nici unui proces de orice fel Pe durata mandatului, Presedintele e incompatibil cu absolut orice functie de orice fel. Mandatul de presedinte inceteaza anterior implinirii celor 5 ani in urmatoarele ipoteze : A. Demitere prin referendum B. Demisie C. Deces D. Pierderea drepturilor electorale E. Imposibilitatea de exercitare a mandarului mai mult de 45 de zile. In cazul pierderii mandatului de presedinte ori in cauzl suspendarii acestuia din functie de catr Parlament, pana la data alegerii unui nou presedinte, sau pana la data incetarii suspendarii, intervine vacanta functiei de presedinte. Pe perioada vacantei este desemnat ca si presedinte interimar, presedintele senatului, sau in cazul in care se afla in imposibilitate, presedintele Camerei Deputatilor.

Presedintele interimar are exact aceleasi atributii k presedintele => cu exceptia faptului k nu poate dizolva Parlamentul si nu poate acorda gratieri. Atributii ale presedintelui => : 37. Conducatorul suprem al armatei 38. Reprezentant al Romaniei in relatiile internationale 39. Presedintele poate sa dizolve Parlamentul daca acesta respinge 2 propuneri consecutive pentru functia de prim-ministru 40. Are drept de gratiere ( amnistia se da prin lege , k si cum nu ar fi comis nici o infractiune) Imensa parte a actelor presedintelui trebuie contrasemnata de Primul Ministrul ceea ce risca de a produce blocaje. 5. Presedintele poate cere inceperea urmaririi penale a unui ministru. Poate fi formulata numai dupa redactarea unui raport consultativ de catre o comisie prezidentiala creata cu scopul de a analiza probele care sustin vinovatia ministrului. Comisia prezidentiala e formata din judecatori si se intruneste ori de kte ori presedintele este sesizat de catre Parchet cu o propunere de cerere in vederea urmaririi penale. Ministerul Public (nu minister ) Parchet - institutii cu procurori Procurorii nu fac parte din putea judecatoreasca, ei reprezinta statul. Ministerul public este format din Parchete, care functioneaza pe langa fiecare instanta.

Pe langa acestea mai sunt 2 parchete neafiliate, DNA si Directia de Investigare a Infractiunilor de Crima Organizata si Terorism ( DIICOT ) In cazul fiecaruia dintre Parchete, functioneaza unul sau mai multi procurori. Procurorii sunt numiti in functie pe termen nederminat de catre presedinte la propunerea CSM. Promovarea procurorilor si numirea procurorilor sefi de parchet ori sectie se face de catre CSM In urma unor concursuri cu 4 exceptii. 41. Procurorul general e numit de catre Presedinte la propunerea Ministrului Justitiei, cu avizul consultativ al CSM. 42. Procurorul sef al DNA si DIICOT care sunt numiti de catre Presedinte 43. Procurorii sefi de sectie DNA si DIICOT sunt numiti de Presedinte la propunerea procurorilor sefi DNA si DIICOT. 44. Procurorii care fac parte din DNA si DIICOT sunt numiti de catre CSM la propunerea procurorilor sefi DNA si DIICOT Procurorii isi desfasoara activitatea potrivit Constitutiei conform principiului controlului ierarhic , dependent fiind de superiori. Orice dosar instrumentat de catre un procuror poate fi preluat de catre un procuror de la parchetul superior. Potrivit Consitutiei, procurorii functioneaza de asemenea sub controlul Ministrului Justitiei Atributiile Ministerului Public : 45. Efectueaza anchetele penale 46. Declanseaza litigii penale impotriva unei persoane(singura) 47. Trimite persoanele inculpate in judecata si asigura reprezentarea statului in fata instantelor penale. 48. Reprezinta statul in anumite proceduri judiciare non-penale

49. Procurorul general sesizeaza Inalta Curte de Casatie si Justitie cu recursul in interesul legii. ( RIL )

Puterea judecatoreasca
Are rolul de a rezolva litigiile de natura juridica si de a sanctiona nerespectarea legii. Se exercita prin intermediul instantelor de judecata, in cadrul carora activeaza judecatorii. Din perspectiva judecatorilor, potrivit Costitutiei trebuie sa fie neutri. Potrivit teoriei aparentei => lipsa de neutralitate a unui judecator nu se probeaza pentru a consacra existenta / inexistenta sa, fiind suficient sa existe elemente obiective care sa creeze o aparenta de neutralitate / lipsa de neutralitate.

Curs 10: Conditii pentru ca o persoana sa fie numita judecator : 50. Sa fie cetatean roman 51. Sa fie licentiat al unei facultati de drept 52. Sa fi absolvit cursurile institututului national al magistraturii ( INM ) .

Exceptie : pot fi numiti judecatori persoane care nu au urmat cursurile INM, dar care au aplicat o profesie juridica pentru cel putin 5 ani si au trecut un examen de admitere in magistratura.

Numirea in functie ca judecator se face de catre presedinte la propunerea CSM-ului. Se face pe perioada nedeterminata, in teorie pana la pensionare. Pe perioada mandatului lor judecatorii sunt incompatibili cu orice alta functie, profesie, ori activitate, cu exceptia celei de cadru didactic universitar. Pe durata mandarului judecatorilor le este interzis sa faca parte din organizatii cu scop politic ori economic. Pe durata mandatului judecatorii se bucura de o imunitate, forma de imun procedurala, dat fiind faptul ca nu poate fi declansata nici o procedura judiciara penala, fara avizul obligatoiru al CSM-ului. Pe durata mandatului judecatorii sunt inamolibili ( nu pot fi transferati, detasati, sau promovati ) dkt cu acordul lor. Pe perioada mandarului judecatorii nu pot fi sanctionati disciplinar, inclusiv prin eliberarea din functie, dkt pentru delicte disciplinare, nu si pentru hotararile pronuntate. Judecatorii pot sa raspunda doar civil pentru erorile judiciare, dar numai cu avizul CSM-ului. In caz de eroare judiciara ( eroare produsa printr-o hot judec) persoana afectata va introduce o actiune in despagubire impotriva statului, ulterior statul putand sa recupereze suma de bani platita, de la judecatorul culpabil, cu avizul obligatoriu al CSM-ului. Promovarile in functie se dispun de catre CSM in urma unor concursuri. Promovarile in functie la ICCJ se fac de catr presedinte la propunerea CSM. Presedintii de instanta sunt numiti de catre CSM, cu exceptia presedintelui ICCJ care e numit de catre presedinte cu avizul obligatoiu al CSM.

Sefii de sectii sunt numiti in functie de CSM la propunerea presedintilor de instanta. Presedintii de instanta si cei de sectii au doar competente de ordim administrativ in raporturile cu judecatorii acelor instante sau sectii, judecatorii nefiind supusi nici unei forme de subordonare in raport desolutionare a litigiilor. Un judecator poate sa judece un litigiu in 4 tipuri de faze: 53. Procedurile de fond sau in prima instanta ( 1 judecator ) 54. Procedurile in apel ( exista litigii unde nu se poate face apel, se judeca in principiu de catre 2 jucatori, la instanta imediat superioara celei care a enuntat hot in fond ) 55. Procedurile in recurs ( pt orice fel de litigiu ) ( 3 judecatori ) de la instanta imediat superioara celei care a judecat cauza in apel, atunci cand exista, sau in fond. *** nu e necesar ca sa fie apel pentru a cere recurs. 56. Procedurile in caile extraordinare de atac . ( apelul si recursul sunt cai ordinare de atac ) Judecatoriile se infiinteaza / desfinteaza prin lege. Tribunalele functioneaza oblig 1 in fiecare judet. Curtiele de apel tot prin lege.

Actele puterii judecatoresti !!!!

2 tipuri de acte : *** legile se adopta *** actele se adopta *** hotararile si deciziile jud se pronunta *** 57. Hotararile judecatoresti

Sunt de 3 tipuri : XX. Sentinte => hot judec prin care se finalizeaza un litigiu pe fond ( 1-ma faza ) ( de regula nu e definitiva ) YY. Deciziile => hot jud prin care se pronunta in caile de atac ( apel, recurs ) ZZ. Incheierile => hot jud prin care se rezolva aspecte incidentale legate de litigiul supus judecatii, dar prin care nu se solutioneaza fondul . In raport de efectele pe care le produc, hot judecatoresti pot fi clasificate in mai multe categorii: In materie penala: 58. Hotarari definitve, cele pronuntate in recurs si care sunt executabile 59. Hotarari nedefinitive, cele pronuntate in fond sau in apel si care nu sunt executorii. In materie non-penala 60. Hotarari nedefinitive care nu sunt executabile, unde intra hot pronuntate in fond, daca exista apel. 61. Hotarari definitive, care sunt executabile temporar si care sunt pronuntate in apel sau in fond daca nu exista apel. 62. Hotarari irevocabile, care sunt cele pronuntate in recurs.

Mai sunt pe langa hotarari si : 2. Hotarari pronuntate in recurs in interesul legii ( RIL ) sunt pronuntate doar de catre ICCJ in sectii unite. ( judec de la toate sectiile ) prin care se asigura interpretarea uniforma a legii in ipoteza in care la nivelul tarii instantele de judecata interpreteaza Legea intr-o maniera neunitara.

Aceasta procedura poate fi declansata printr-o cerere a procurorului general sau a unui colegiu de unificare a practicii judiciare care functioneaza in cadrul fiecarei Curti de Apel. RIL-urile se publica in Monit Oficial, si sunt obligatorii pentru toate instantele din tara. ( neconstit )

3 institutii care nu apartin niciunei puteri : Avocatul Poporului

E desemnat de catre Parlament in sedinta comuna. Are birouri in fiecare judet si are 2 atrib imp: 63. Poate sesiza oricand Curtea Constitutionala cu privire la constitutionalitatea unei legi / ordonante intrate in vigoare 64. Poate declansa unele proceduri judiciare impotriva unor acte admin in numele pers vatamate prin acele acte. CSM
Consiliul Superior al Magistraturii este un organ care nu face parte din nici una din puterile statului, i are drept principal rol asigurarea independenei i controlul magistrailor. Are 19 membri: 9 judectori alei , procurori alei, ! repre"entani ai societii ci#ile desemnai de Senat, plus ministrul justiiei, preedintele $CC% i procurorul general de la &arc'etul de pe l(ng )nalta Curte de Casaie si %ustiie. &rincipalele funcii ale CSM*ului . +rganul care asigur aspectele legate de cariera judectorilor i a procurorilor ,concursuri de promo#are, ..de intrare -n Magistratur./ $nstan disciplinar pentru magistrai 0 ministrul justiiei, procurorul general i preedintele $CC% nu au drept de #ot ,delictele pri#ind atribuiile de ser#iciu 0delict disciplinar 1./ 2 a#i"e obligatorii pentru declanarea unor proceduri judiciare -mpotri#a unor judectori i procurori.

Curtea ConstitutionalA

+rgani"are:
2.p.d.#. al organi"rii C.C. este format din 9judectori numii pentru un mandat de 9ani, 3 sunt numii de ctre preedinte, 3 de Camera 2eputailor i 3 de ctre Senat. Camera 2eputailor i Senatul -i numesc repre"entani dintr1o list de candidai alctuite pe ba"a propunerii pro#enite de la partidele parlamentare 0 cu #otul majoritii membrilor camerei -n cau". &ersoanele care ocup funcia de judector la C.C. trebuie s -ndeplineasc urmtoarele condiii: S fie absol#eni ai unei 4aculti de 2rept/ S aib 15 ani #ec'ime -ntr1o profesie juridic/ S aib o -nalt competen profesional. &e durata mandatului judectorii C.C. sunt incompatibili cu orice alt funcie, cu e6cepia celei de cadru uni#ersitar. C.C1 -i desfoar -ntreaga acti#itate -n plen ,toi 9. 7ste condus de un &reedinte ales de cei 9membri pentru o perioad de 3ani. 8ot aici, mai funcionea" pe l(ng judectori, magistrai1asisteni.

Atribuiile Curii Constituionale:

1. se pronun asupra obieciilor de neconstituionalitate a

legilor nainte de promulgarea lor; +biecia poate fi formulat 0 obligatoriu -nainte de promulgare 1 de ctre urmtoarele organe ale statului: &reedinte, unul din preedinii celor dou camere, 9u#ern, $CC%, A#ocatul &oporului, un nr de cel puin : de deputai sau ! de senatori. ! C.C. nu se poate sesi"a din oficiu, cu o singur e6cepie 0 -n cadul legilor de modificare a Constituiei. )n ca"ul admiterii obieciei de neconstituionalitate, legea se -ntoarce la prima camera sesi"at, urm(nd sa se reia procesul legislati#, &arlamentul fiind obligat s -nlture aspectele considerate a fi neconstituionale. )n ca"ul -n care obiecia se respinge, legea se -ntoarce la &reedinte -n #ederea promulgrii. control anterior al constituionalitii legii;obiecia de neconstituionalitate
2. verific constituionalitatea unor tratate internaionale

nainte de promulgarea legii de ratificare. C.C. poate fi sesi"at de minim unul dintre preedinii celor doua camere sau : deputai < ! senatori. ! 2ac Curtea constat c o pre#edere dintr1un tratat internaional este neconstituional legea de ratificare nu se mai promulg, fr a se relua procedura legislati#. 2ac se constat c pre#ederile controlate sunt constituionale ele nu mai pot fi #erificate 0sub aspectul constituionalitii 1 ulterior ratificrii tratatului.
3. verific constituionalitatea hotrrilor Parlamentului i a

regulamentelor Parlamentului. Sesi"area se poate face de ctre unul dintre preedinii celor dou camere, de un grup parlamentar sau de un numr de : deputai < ! senatori. 2ac se admite contestaia, 'otr(rea &arlamentului sau pre#ederea din regulament se desfiinea" cu titlu retroacti#.
4. rezolvarea excepiilor de neconstituionalitate 0 )n raport de

condiiile -n care pot urmtoarele:

fi ridicate

e6cepiile de neconstituionalitate, sunt

1 s e6iste un litigiu pe rolul unei instane de judecat sau a unei instane arbitrare ,-nt(lnite -n mod frec#ent -n materie comercial<sport ,8AS=. 0 un litigiu se soluionea" mai repede -n faa unei comisii format din arbitri 0 la semnarea contractului prile consemnea" c -n ca" de litigiu doresc s fie judecai de o instan arbitrar. / 1 litigiul s se afle -n stare de judecat/ 1 e6cepia trebuie in#ocat -n faa instanei de ctre una dintre pri sau de ctre judectori din oficiu/ 1 e6cepia s #i"e"e o lege sau o ordonan de care depinde modul de soluionare al cau"ei/ 1 legea<ordonana contestat s fie -n #igoare.

&rocedura de soluionare: Prima etap se desfoar -n faa instanei creia s1a ridicat e6cepia, instan care trebuie s se pronune asupra admisibilitii e6cepiei printr1o -nc'eiere. 2ac instana decide c e6cepia este admisibil, e6cepia #a fi trimis ctre Curtea Constituional spre soluionare.

2ac instana respinge e6cepia ca inadmisibil, -nc'eierea de respingere poate fi atacat cu recurs la instana superioar -n termen de 3"ile. doua etap se desfoar -n faa Curii Constituionale, aceasta fiind sesi"at prin -nc'eierea instanei -n faa creia s1a ridicat e6cepia. )nc'eierea instanei de sesi"are trebuie -nsoit de e6cepia formulat -n scris, precum i de punctul de #edere al instanei -n cau" cu pri#ire la constituionalitatea te6tului respecti#. >a primirea dosarului de ctre Curtea Constituional, magistratul1 asistent -ntocmete un raport cu pri#ire la constituionalitatea te6tului -n cau" i solicit punctul de #edere al preedinilor celor dou camere, al 9u#ernului i al A#ocatului &oporului. &e ba"a acestor puncte de #edere i al raportului magistratului1 asistent se judec e6cepia -n edin public, cu citarea prilor i cu participarea unui procuror. !ompetena !urii !onstituionale cu privire la excepiile de neconstituionalitate" 1. C.C. se poate pronuna i asupra unui act normati# -n -ntregime i asupra unei singure pre#ederi dintr1un act normati#. !. Se poate pronuna at(t asupra neconstituionalitii care deri# din procedura de adoptare a legii sau a ordonanei, c(t i asupra neconstituionalitii de fond a legii ,te6tul respecti#.. 3. )n principiu, C.C. nu se poate pronuna dec(t asupra te6telor < moti#elor in#ocate -n e6cepia ridicat. 1 prin e6cepie, dac se constat c un te6t este neconstituional Curtea poate s constate din oficiu i neconstituionalitatea altor te6te a cror e6isten depinde de cel declarat neconstituional. ?. Curtea Constituional nu are competena de a sanciona omisiunile legislati#e, ci doar de a se pronuna asupra legilor i ordonanelor e6istente. . Are competena s se pronune doar asupra legilor i ordonanelor 9u#ernului, nu i asupra altor acte. @. Are competena de a #erifica doar constituionalitatea actelor -n #igoare i doar prin raportare la pre#ederile Constituiei -n #igoare la momentul respecti#. #otrrile !urii !onstituionale cu privire la excepiile de neconstituionalitate" A. 2eci"iile de respingere a e6cepiei: Aceast e6cepie se public -n Monitorul +ficial i nu produce nici un efect ,a doua "i se poate ridica aceeai e6cepie./

1 aceste deci"ii de respingere au o form speciala 0 e6ist deci"ii de constatare condiionat a e6cepiei. Ate6tul respecti# este constituional numai dac este interpretat -n felul urmtorB.C. D. 2eci"ie de admitere a e6cepiei i de constatare a neconstituionalitii a unei pre#ederi dintr1o lege sau ordonan. 1 o astfel de deci"ie se public -n Monitorul +ficial i de la data publicrii produce dou efecte: a. toate efectele juridice ale te6tului neconstituional -ncetea" ,nu are caracter retroacti#./ b. &arlamentul i 9u#ernul au la dispo"iie ? de "ile pentru a adopta o nou reglementare care s1o -nlocuiasc pe cea neconstituional. !urtea !onstituional are atribuia de a rezolva conflictele $uridice de natur constituional dintre autoritile publice 7ste obligatoriu ca acel conflict s fie de natur constituional, nu de drept administrati#, politic ..sau mai tiu eu ce, iar conflictul respecti# trebuie s fie e6clusi# -ntre autoritile publice. Sesi"area Curii Constituionale pentru judecarea unui astfel de conflict poate fi fcut de preedinte, unul dintre preedinii celor dou camere ale &arlamentului, primul1ministru sau preedintele C.S.M. . Sesi"at cu o astfel de cerere curtea constituional are dou #ariante: dac lipsete una dintre condiiile menionate mai sus atunci sesi"area se #a respinge, iar dac condiiile sunt -ndeplinite Curtea #a admite sesi"area put(nd stabili di#erse obligaii -n sarcina autoritilor parte la conflictul juridic judecat de ctre aceasta. Eerespectarea acestor obligaii este ec'i#alent cu nerespectarea Constituiei 0 consecina anulrii sau desfiinrii actelor ca fiind neconstituionale. Curtea Constituional are i alte atribuii ,care nu pre"int dificultate. le gsii -n Art. 1?@ din Constituie.

Ierarhia normelor juridice:

2e sus -n jos. 1.8ratatul de constituire a =niunii 7uropene 0 rol de Constituie a =.7. . !.Constituia rom(n * 8ratatele internaionale -n materia 2repturilor +mului ,ACon#enia european a drepturilor omuluiC.. 3.actele =niunii 7uropene ,directi#e i acte ale &arlamentului 7uropean. ?.2eci"iile Curii de %ustiie a =7 ,directi#e i regulamente.

.Fotr(rile pilot ale Curii 7uropene ale 2repturilor omului. @.2eci"iile Curii Constituionale G.>egile * +rdonanele * +rdonanele de urgen 5.2eci"iile pronunate -n interesul legii ,H$>. 9.Fotr(rile judectoreti ,obligatoriu definiti#e i ire#ocabile. 1:.Actele administrati#e ,acte ale puterii e6ecuti#e: decretele preedintelui, dispo"iia primarului<primului1ministru B. ! .Fotr(rile &ilot ale Curii 7urope 0 un stat este obligat s anumit lege<reglementare -ntr1un anumit domeniu. !ontrolul ierarhic n caz de nerespectare " )n raport de actele administrati#e, e#entualele incompatibiliti cu orice altce#a de pe list se re"ol# de ctre instanele de judecat. )n raport de control, >egile i +rdonanele se #erific 1 sub aspectul compatibilitilor 1 cu 8ratatele $nternaionale -n materie de 2repturile +mului, cu 8ratatul de Constituire a =niunii 7uropene i cu celelalte acte ale =niunii 7uropene, at(t de ctre instanele de judecat, c(t i de Curtea Constituional. adopte o