UNIVERSITATEA BABES-BOLIAY FACULTATEA DE TEOLOGIE ORTODOXA CLUJ-NAPOCA

MORALA FAMILIEI, AZI: tendinte, di e!tii, in"#$ente

INDRUMATOR: PR% LECT% STEFAN ILOAIE

MASTERAND: ROSU RADU LIVIU

C#$& N'()!' *+,1

Int )d$!e e

De-a lungul vremurilor, in sanul celor mai multe popoare si in cadrul celor mai variate culturi, familia a fost considerata a fi leagan al vietii si al civilizatiei, loc al implinirii de sine si comunitare a omului, spatiu spiritual si mediu mai prielnic existentei si afirmarii vietii umane, in ceea ce aceasta are mai inalt si frumos: jertfa de sine, iubirea si daruirea. Raspunzand nevoii ontologice a omului de dialog si comuniune, de impartasire si primire a tainei sufletului persoanei, a bucuriilor si implinirilor acesteia, dar si a incercarilor si a suferintelor ei tainice, familia a fost pretuita, elogiata si cultivata in istoria lumii si a omului, ca fiind cea mai inalta forma de convietuire umana, de dobandire a fericirii in lumea aceasta, dar si ca anticipare si pregustare a bunatatilor viitoare si vesnice, ce se pregatesc inca de aici si de acum. onstituind forma cea mai larga de convietuire umana si avand o vec!ime atat de mare, nu este de mirare ca familia a fost si una din cele mai ispitite valori autentice ale vietii umane. "n evolutia ei istorica si du!ovniceasca, aceasta a fost greu incercata de numeroase forme de imoralitate si promiscuitate, infidelitate si agresivitate, de alterarea si deformarea relatiilor dintre membrii ei, toate acestea constituind forme deviante si caderi de la frumusetea si demnitatea sa si atentand greu la statornicia si trainicia ei. De la vec!ile practici pagane ale poligamiei si infidelitatii, la dreptul absolut al stapanului familiei- barbatul-, drept de viata si de moarte asupra sotiei si a pruncilor considerati impreuna adevarati sclavi, si pana la goana nebuna a omului contemporan, de cautare si preocupare a placerilor personale # de cele mai multe ori in mod pacatos si patimas - , se intrevad si se simt durerile si suferintele ei, incercarea de a le depasi, in vederea afirmarii rolului ei in viata fiintei umane, tot mai framantata si tot mai tulburata de valurile placerilor si poftelor, pe care le cultiva lumea si societatea contemporana, pana la paroxism1. $amilia crestina ca si toate celelalte institutii cu rol formativ educativ, luate ca valori traditionale, se confrunta cu o reala criza. %alorile familiei crestine traditionale sunt in real proces de diluare sau de substituire. onstatam ca paganismului din vec!ime ii corespunde o noua forma de paganism, in baza caruia omul refuza cu deosebita usurinta la idealurile morale, in favoarea unor placeri grosiere si trecatoare. &sistam, in vremurile noastre, la o inversare a ierar!iei valorilor, in sensul cocotarii pe soclul
1

'r. "oan . (esu, Familia contemporana intre ideal si criza, in Rev. )tudii (eologice, *r. 1+ ,-11, p..-.

onorurilor, a bunurilor materiale , in detrimentul cultivarii valorilor inalte si spirituale. /ai mult c!iar, constatam astazi cu tristete cum valori si virtuti care au fost pretuite vreme indelungata, inclusiv cele legate de familie, sunt considerate de catre omul modern lucruri de rusine, iar pacate indelung si aspru infierate, socotite, daca nu virtuti si fapte vrednice de lauda, cel putin acte din firescul vietii, a fi deja un lucru obisnuit, laudat si nicidecum criticat0 acceptat si nu lepadat. 'arintii din vec!ime par a avea deplina dreptate in zicerile lor in care scoteau in evidenta ca, in vremurile de apoi, pacatele vor calarii lumea, iar virtutile vor fi luate in deradere,. 1ri, observam cum azi pacatele sunt larg cultivate si amplificate, in forme, nuante, intensitate si frecventa, in timp ce faptele bune si virtutile par a fi izgonite, ostracizate, in sufletul a tot mai putini crestini dornici de viata du!ovniceasca inalta, de imbunatatire morala si mantuire. %alorile traditionale crestine sunt intr-un real proces de diluare sau de substituire. el mai clar exemplu il avem cu libertatea: toti urla dupa libertatea de a trai in patimi si daca le vorbesti despre stapanirea poftelor, te vor privi ca pe un dusman. Daca facem o incursiune in spiritualitatea romaneasca , familia crestina se inscrie cu propriile ei valori. "n afirmatia femeii romance, care isi numea sotul omul meu se cuprinde o intreaga teologie sau mai precis o antropologie crestina, deoarece sotul era pentru ea omul dat ei de catre Dumnezeu, cu care isi nastea copiii, ii crestea, ii ducea la 2iserica si isi traia viata in cea mai perfecta curatenie trupeasca si sufleteasca, lipsita de orice imaginatie perversa a casniciei. &vea deci, sentimentul unei teofanii in cei pe care Dumnezeu i i-a dat. %iata de familie se baza pe fidelitate si devotament ca valori religios morale izvorate din credinta si frica de Dumnezeu. ultul fecioriei pana la cununie si a fidelitatii pana la moarte, au fost piatra neclintita prin care s-a fortificat sufletul romanesc in familia traditionala. 3xista asadar o rusine sacra fata de pacatele, care astazi pentru sotul+sotia contemporana au devenit virtuti: casatoriile de proba, fara legatura sacra a (ainei *untii, desfraul liber, perversiunile sexuale din cadrul cuplului, avorturile in masa, etc. *e traim drama unei societati, care, desi mai vorbeste despre Dumnezeu, 4-a transformat demult intr-o notiune contractuala 5ma rog 4ui ca sa imi ajute in afaceri, sa-mi dea sanatate, etc.6, si pe are, asa cum spunea 'etre (utea 5taranul imperial6, lam facut bun doar pentru a ne binecuvanta pravaliile sau ca propaganda publicitara pentru a ne afisa un loo7 electoral. Din punct de vedere social, soarta unei tinere familii romanesti sta inca din clipa intemeierii sub semnul demagogiei, atunci cand mirii sunt asigurati de ofiterul starii civile ca: "n Romania statul ocroteste familia. *imic mai cinic decat aceasta minciuna spusa intr-un cadru festiv. "n realitate statul
,

Ibidem, p. .-.

ia numai act de intemeierea familiei si atat. "ndicatorii statistici arata clar o criza a tinerei familii. 4a trei casatorii corespunde un divort. $amilia nu mai este un refugiu protejat, ci locul unde refuleaza neimplinirile din viata publica: scaderea nivelului de trai, nesiguranta serviciului, marginalizarea sociala, etc. $amilia este un loc din ce in ce mai putin sigur, zilnic aflam de orori comise contra copiilor, mamelor, sotiilor, parintilor. $amilia sufera in prezent si un alt gen de atac pe care l-am putea numi ideologic. 1 intreaga propaganda in mass-media incearca sa ne inoculeze ca familia este o institutie depasita, iar bunul familist este anacronic. De la manifestarile feministe care proclama amurgul datoriilor pana la reclamele stupide de genul eu sa ajung devreme acasa9, eu sa calc si sa cos9, se insinueaza imaginea cuplului liber, fie el si !omosexual, ca substitut al familiei traditionale. 3manciparea cuplului este insa o moda cu consecinte nefaste. uplul liber nu poate oferii unui copil normalitatea si grija pe care acesta ar gasi-o intr-o familie traditionala. Dincolo de toate aceste realitati, mare parte dintre ele ingrijoratoare nu numai pentru credinta crestina, ci pentru insasi viitorul fiintei umane, 2iserica 1rtodoxa nu a abdicat de la rolul ei de calauza morala si nu a incetat sa propovaduiasca, in speranta sensibilizarii si a constientizarii generale, frumusetile, !arul si darurile casatoriei, ale casniciei si familiei.

CAPITOLUL I

V'#) i#e .) '#e '#e "'.i#iei ! e/tine in /)!iet'te' ()/t.)de n' /e!$#' i0't' in '() t !$ /)!iet'te' t 'diti)n'#' C i0' /(i it$'#' ' "'.i#iei ! e/tine in e()!' !)nte.() 'n' /i !'$0e#e '!e/tei'

"n prezent, se vorbeste tot mai mult despre sc!imbarile care s-au produs in sanul si in modul de perceptie al familiei in ultimul secol, provocate de civilizatia industriala si de urbanizare, de alienarea morala a omului contemporan, de revolutionarea, pana la sc!imbare si abolire, a vec!ilor cutume si relatii ce ii guvernau altadata viata. Din frageda pruncie, copilul este invatat sa se afirme, c!iar si cu pretul sacrificarii intereselor celorlalti, sa isi organizeze viata dupa propriul si bunul sau plac, sa caute implinirea dorintelor sale cu orice pret, sa fie fericit 8. &deseori, ele tradeaza egoism si rapacitate, individualism si lipsa de sensibilitate. "ntr-o lume in care dumnezeul omului actual pare a fi banul, iar religia lui placerea, intr-o societate in care sunt cultivate pana la paroxism, prin toate canalele si mijloacele posibile, placerile, in care intemeierea unei familii este adesa privita ca ceva desuet, iar nasterea de copii, o piedica in calea realizarii de sine, familia pare a fi cel mai grav lovita de valurile du!ului frivol al lumii acesteia. "n ziua de azi, insa, in societatea in care traim imaginea intalnirii trupesti dintre barbat si femeie a fost pervertita. )ocietatea noastra trece printr-o criza in ceea ce priveste familia. (otdeauna au existat crize in familie. &stazi insa familia naturala, traditionala, se afla in criza profunda, in mutatie spre un viitor confuz si incert, pentru ca auzim in ultima vreme de multe familii destramate sau dezorganizate care lasa in urma copii vagabonzi, copii ai strazii, copii dependenti de droguri si alcool care devin criminali inainte de vreme. &stazi, erotizarea profunda a societatii este o realitate obiectiva. )e clameaza tot mai larg emanciparea femieii, se vorbete tot mai larg despre liberalizarea si democratizarea sexuala se propovaduieste o noua dezordine amoroasa:.

'r. "oan . (esu, art. cit., p. .1. 'ascal 2ruc7ner, &lain $in7iel7raut, Noua dezordine amoroasa, traducere din limba franceza de 4uminita 2raileanu, 3ditura (rei, 2ucuresti, ,--;, apud 'r. "oan . (esu, art. cit., p. .1.
:

Daca ne oprim asupra familiei din zilele noastre, constatam impasul in care se afla aceasta ;. $oarte putini sunt aceia care ajung sa se mai intemeieze o familie, multi dintre tineri preferand o viata dezordonata, fara asumarea vreunei responsabilitati in raport cu cel iubit, care ajunge sa fie sc!imbat destul de des. !iar si atunci cand cineva se opreste pentru mai mult timp asupra unei persoane pe care o iubeste, prefera sa traiasca impreuna cu aceea in afara casatoriei intr-o relatie de concubinaj, motivand ca nu actul oficial este cel care ofera tarie si stabilitate iubirii lor. &ceasta forma de convietuire a doi tineri care afirma ca se iubesc, dar care nu doresc sa primeasca (aina unui mod viata eliberat de norme si restrictii. 'entru aceasta situatie se potrivesc cuvintele lui 'avel $lorens7i care spune ca acolo unde nu exista credinta, sau aceasta este lipsita de profunzime, desfranarea este ceva de felul casatoriei, iar casatoria se deosebeste prea putin de desfranare: ambele sunt reduse la un fel de semi-casatorie, de semidesfranare<. "ntr-o formula mai restransa , putem observa ca omul a ajuns sa se ignore pe sine, in sensul de asi tagadui ceea ce are mai inalt si frumos in viata sa, elementul legat de spiritualitate si moralitate, traind in afirmarea tot mai larga a aspectului de materialitate, de placere si senzualitate. "ar acest miraj si aceasta amagire de sine, il duc pe marginea prapastiei existentei, in stare de vid existential .. (raieste in subteranele vietii si ale constiintei sale, adeseori, cu o constiinta pervertita a adevaratei impliniri si a aflarii pe culmile sau varfurile ei, pana cand experientele dureroase fizic sau spiritual, il trezesc din aceasta orbie si betie, il resitueaza si il repozitioneaza pe axa existentei sale. a argument pentru o astfel de atitudine de evitare sau de respingere a casatoriei este invocata de cele mai multe ori situatia economica - lipsa unei locuinte, salariile mici, somajul0 daca pentru spatiul romanesc, de exemplu, acest argument ar putea avea greutate, atunci cand privim spre tarile cu inalt standard economic unde nivelul de viata este ridicat, ne dam seama ca originea acestei atitudini trebuie cautata mult mai adanc. Divortul, o alta provocare a familiei din zilele noastre, ajunge sa fie privit ca ceva absolut normal, devenind o moda a timpului. )otii se despart pentru cele mai neinsemnate motive, fara regret pentru ceea ce au cladit pana atunci, pentru ca apoi, destul de repede, sa-si caute implinirea intr-o alta casatorie.
!ristos =annaras, Libertatea Moralei, 3ditura &nastasia, 2ucuresti, ,--,, p. 1.<. 'avel $lorens7i, Stalpul si temelia adevarului:incercare de teodicee ortodoxa in douasprezece scrisori, 3ditura 'olirom, "asi, 1>>>, p. 1>,. . 'r. "oan . (esu, art. cit., p. .1.
< ;

asatoriei, castiga tot mai mult

teren in spatiile societare in care domneste mentalitatea occidentala, fiind considerata c!iar o expresie a

<

(eologul

!ristos =annaras vede cauzele crizei morale prin care trece familia astazi, pe de o

parte, in modul de viata moderna, care este individualist, iar pe de alta parte, in lipsa de intelegere si ignoranta aproape totala a celor care ajung sa se impartaseasca de (aina asatoriei. 3ste clar ca modul de viata impus noua in cadrul civilizatiei te!nologice autonome si al societatii de consum submineaza 5de nu cumva o exclude radical6 institutia casatoriei. "ar aceasta fiindca, oricum, respectivul mod de viata este individualist: el pare a nimici posibilitatile de depasire si de relatie personala. "n cadrul lui, relatia fidelitatii fata de legatura conjugala este prezentat pretutindeni ca o necesitate naturala de libertate, ca o eliberare de supunerea la conventie si rutina, ca o desc!idere catre viata, care e o aventura nesfarsita de depasire a formelor ?. )ocietatea de consum, in care totul este apreciat in masura in care aduce un profit, iar omului i se propune totdeauna modelul invingatorului, al celui care este cel mai bun, modeleaza dupa acelasi tipar si relatiile interumane >, deci si pe cele din cadrul familiei. $ara a mai fi vorba de daruire, de iesire iubitoare in intampinarea celuilalt, relatiile dintre soti devin concurentiale, fiecare din cei doi socotind ca este mai important decat celalalt si ca lui i se cuvine totul. De altfel, asa cum arata 3ric! $romm, pentru omul zilelor noastre, casatoria este privita ca o ec!ipa care trebuie sa functioneze bine, fara a se pune catusi de putin problema cunoasterii reale si a iubirii celuilalt, totul reducandu-se la niste acte exterioare, formale: astfel, consilierul matrimonial ne spune ca sotul trebuie sa-si inteleaga sotia si sa o ajute. (rebuie sa laude roc!ia ei noua sau mancarea pe care a gatit-o. 3a, in sc!imb, trebuie sa fie intelegatoare atunci cand el vine acasa obosit si nervos, trebuie sa-l asculte cu atentie cand vorbeste de necazurile lui in afaceri, nu trebuie sa fie suparata, ci intelegatoare atunci cand el uita ziua ei e nastere. (oata relatia aceasta se rezuma la relatia bine pusa la punct intre doua persoane ce-si raman straine toata viata, care se trateaza una pe alta curtenitor, fiecare incercand sa-l faca pe celalalt sa se simta bine1-. ata vreme omul ramane stapanit de egoismul sau, orice incercare a lui de a construi o relatie reala cu partenerul sau de viata nu va avea sorti de izbanda0 va ramane intotdeauna o limita pe care nu o va putea depasi pentru a atinge iubirea adevarata: piedica cea mai mare si continua in calea inaintarii spre dragoste este egoismul. 'ana nu omori egoismul, nu poti avea dragoste adevarata, pura si deplina fata de nimeni. ine se iubeste pe sine, cine e plin de parerea de sine, cine se socoteste pe sine ca realitatea cea mai de seama, nu poate iubi pe altii11.
!ristos =annaras, op. cit., p. 1... 3ric! $romm, Arta de a iubi, 3ditura &nima, 2ucuresti, 1>>;, p. 11. 1Ibidem, p. ?1. 11 'r. 'rof. Dr. Dumitru )taniloae, Ascetica si mistica crestina sau teologia vietii spirituale, 3ditura asa artii de )tiinta, luj *apoca, 1>>8, p. 18?.
> ?

/ai presus de toate, cauza principala care submineaza familia in societatea secularizata, consta in cautarea cu orice pret a placerii carnale, in detrimentul preocuparilor spirituale mai inalte1,. $amilia autonoma a fost subminata mai profund de doua tendinte care si-au facut aparitia in peisajul culturii secularizate. /ai intai, este vorba de contestarea autoritatii parintelui 5tatalui6 in cadrul familiei, datorita indatoririlor lui zilnice. (inut departe de familie, de o activitate stereotipa, valabila atat pentru muncitori cat si pentru intelectuali, tatal a incetat sa mai constituie pentru copii un model vrednic de urmat. Ruptura dintre activitatea mamei care a fost obligata sa se dedice cu exculsivitate treburilor casnice si cea a tatalui care s-a dedicat tot exclusiv activitatii lui profesionale, a dus ienvitabil la criza familiei ca nucleu izolat, compensatoriu si autoritar. &poi, este vorba de emanciparea femeii, care nu are in vedere numai paritatea dintre sexe, pe deplin legitima, dar cauta sa depaseasca rolul sponsal si matrimonial, conferit femeii in trecut, prin integrarea ei in mediul social. Desigur, pe aceasta cale, barbatul intalneste femeia nu numai ca sotie, in spatiul casnic, ci si ca tovarasa de viata in nenumarate ocazii social recunoscute. &ctivitatea extradomestica a femeii constituie un instrument pretios care confera intregrarii conjugale noi dimensiuni pozitive. Dar nu este mai putin adevarat, ca activitatea extradomestica a femeii, care favorizeaza afirmarea autonoma a femeii, dezvolta adesea, in randul multor femei, revolta impotriva matrimoniului. )untem pentru emanciparea femeii, dar o emancipare bazata pe criterii individualiste, se intoarce impotriva familiei, fiindca fiecare membru al familiei asaza interesele lui individuale deasupra celor familiare si duce o viata independenta de cea a familiei. "nteresele individuale dobandesc o asemenea importanta, incat si copii sunt considerati adesea ca o piedica in calea satisfacerii lor, iar scaderea natalitatii nu mai constituie o surpriza. *u este de mirare daca divortul, avortul, sodomnia, drogurile sau conflictul dintre generatii ca si multe altele, sunt considerate ca expresie a libertatii depline de care trebuie sa se bucure orice membru al familiei. 1 astfel de libertate, care amesteca binele cu raul, contribuie inevitabil la dezintegrarea familiei. "n vederea consolidarii familiei se militeaza pentru socializarea femeii, pentru marginalizarea votului mona!al al castitatii sau pentru recunoasterea temeiurilor pur naturale ale familiei18, fara sa se tina seama ca familia este confruntata astazi de o puternica criza spirituala. )pre deosebire de mantalitatea dinainte, pentru care casatoria era o datorie si o responsabilitate generala, o (raditie sfanta si o (aina a 2isericii, femeile si-au sc!imbat radical expectatiile si ratiunile
$amiglia %alescc!i, , izionario !nciclopedico di "eologia Morale, 3dizioni 'aoline, 1>?., p. 8>:, apud 'r. 'rof. Dr. Dumitru 'opescu, Familia in cultura secularizanta, )ursa #ttp:$$ortodoxie.%x.ro$diverse, accesata in -:. -<. ,-18. 18 Ibidem, p. 8>?.
1,

pentru casatorie. 3le nu mai sunt multumite cu rolul de casnica si de supusa sexual, ci asteapta astazi iubire, prietenie, respect, sustinere emotionala, companie, satisfactie sexuala, libertatea de a tinde si de a se bucura de o cariera profesionala sau alte interese si mai ales relatii intime care sa fie omniprezente in viata lor si care sa le confere sansa fericirii si realizarii personale. 2arbatii isi transfera parte din raspunderea rolului traditional economic in casatorie, preluand totodata o serie de sarcini domestice si egalizandu-si investitia decizionala majora in familie cu femeile1:. 1ri abrutizarea femeii a mamei este ultimul lucru pe care il doreste si il asteapta un barbat de la persoana iubita, prietena sau sotia sa si mama copiilor lui, incat, pe buna dreptate, armonia maritala sau acceptarea stilului modern de relatie si convietuire dintre barbat si femeie, inseamna adesea astazi adaptarea barbatului la noile cerinte ale femeii si prelungirea unui stil de viata bazat pe incertitudine si nesiguranta1;. 1 altacauza cauza majora a crizei morale a familiei este implementarea ideologiei consumerismului pe orice cale posibila. "deologizarea la care este supusa lumea contemporana se traduce prin caracterul tot mai difuz al viitorului, prin fluidizarea evenimentelor vietii, totul fiind supus relativizarii1<. "deologia consumerismului are un impact semnificativ asupra existentei familiei in societatea actuala. %ocatia si identitatea familiei traditionale sunt deturnate printr-o mentalitate de consum care diminueaza pana la disolutie taina persoanei. riza morala a familiei in societatea contemporana se datoreaza multiplelor mutatii de ordin economic, social, cultural, te!nologic. Diferiti factori sunt conjugati in formarea si intarirea unei culturi bazate pe individualism si egoism. %alorile familiei concretizate prin viata de comuniune prin care sunt asumate si cultivate darurile specifice ale persoanelor familiei sunt deturnate astazi sub influenta ideologiei consumerismului care conduce la egocentrism si ni!ilism1.. 'roblemele groaznice ale familiei contemporane, care de multe ori esueaza din punct de vedere social, seamana cu oul lui olumb. )e datoreaza faptului ca astazi omul si-a sc!imbat prioritatile si valorile. "maginea, reprezentarea, succesul profesional, dorinta prosperitatii, au sc!imbat obisnuintele vietii, au distorsionat discutiile sotilor intre ei pe care copiii le aud de mici, mai ales la varsta la care noi
"olanda /itrofan, *icolae /itrofan, !lemente de psi#ologie a cuplului, asa de editura si presa )ansa ).R.4., 2ucuresti, 1>><, p. ?8, apud 'r. "oan . (esu, art. cit., p. .,. 1; "olanda /itrofan, ristian iuperca, Incursiune in psi#osociologia si psi#osexologia &amiliei, 3ditura 3dit 'ress /i!aela, 1>>?, p. ;:, apud Ibidem, p. .8. 1< &drian 4emeni, Aspecte apologetice contemporane, 3ditura &)&2, 2ucuresti, ,-1-, p.1:,. 1. Ibidem, p. 1:8.
1:

>

credem ca ei nu inteleg nimic. &nii indelungati ai varstei copilaresti in care mamele se jertfesc pentru a le asigura o bunastare viitoare, vreme in care cei mici au nevoie doar de mama lor si de tatal lor si mai ales de mama lor sa fie aproape, sunt ani ce se intorc impotriva noastra1?. opiii sunt tot mai putin doriti si asteptati, ca si cum ei ar fi o piedica in calea implinirii tuturor acestor deziderate, numarul lor este strict limitat, la unul, maximum doi, iar parintii, tatal si mama, acum angajata si aflata in plina afirmare de sine, nu mai acorda relatiei cu acestia aceeasi semnificatie spirituala. &lergand, de multe ori, de dimineata devreme, si pana seara, tarziu, educatia se transforma in cateva minute de dialog cu acestia, in care nu exista insa timpul necesar pentru ca ei sa isi poata desc!ide real sufletul si sa primeasca sprijinul pe care il asteapta si si l-ar fi dorit din partea parintilor, precum si la procurarea, cu effort, a celor strict materiale: !rana, imbracaminte, incaltaminte, rec!izite. @rija fata de educarea sufletului copilului este subordonata preocuparii de cele materiale, astfel incat adeseori parintii devin mai straini copiilor decat strainii1>. oncluzionand, casatoria si familia in vremea noastra, ar trebui abordata ca o oportunitate, ca o iesire spre maturitate, ca o constientizare a responsabilitatii relatiei, ca o arma putrenica impotriva narcisismului si singuratatii, ca o comuniune de persoane. aproape dusmana casatoriei si vietii de familie. asatoria este ocazia daruita de Dumnezeu omului pentru a se maturiza si pentru a se sfinti. Reusita acesteia va fi mult mai stralucita intr-o societate

CAPITOLUL II

M) '#it'te' tine i#) in "'t' ( )1)!' i#) ()/t.)de nit'tii

Dimitra @outi, /aria D. Ao77inou, 'riza Familiei, traducere din limba greaca de 'reot )erban (ica, 3ditura )op!ia, 2ucuresti, ,-11, p. 18. 1> 'r. "oan . (esu, art. cit., p. .:.

1?

1-

)ocietatea noastra, care ar trabui sa-si pregateasca dainuirea in istorie prin urmasi oferindu-le tinerilor o buna formare du!ovniceasca si civica, ii pune pe acestia intr-o dilema care-i zapaceste total. a noi, ce maturi, ne jucam cu destinul nostru etern, este o realitate care nu mai trebuie comentata0 dar, din nefericire, nu ne ingrijim nici de sanatatea sufleteasca si trupeasca a celor ce ne urmeaza. &cum se spune ca exista libertate absoluta. opiii fac la scoala educatie religioasa. Dar valurile de spurcaciuni ce vin asupra lor sunt imense. /edia, instrumentata de noi, cei mari, ii bulverseaza total. /odelele, eroii pe care ii vad la televizor sau internet, n-au nimic moral in ei si scot in evidenta doar erotismul si smec!eria,-. &poi mai este du!ul anti!ristic nedeclarat care, ca o apa neagra si ucigatoare, se infiltreaza in mentalul public. 'entru a respecta libertatea de constiinta, multiculturalismul celor ce nu au inca o constiinta formata, li se strecoara in minte o ideologie straina de valorile moralei crestine. Bn aspect negativ este acela ca tanarul, atunci cand implineste doisprezece, treisprezece, paisprezece ani, constientizand pornirea sa spre maturizare si emancipare fata de parinti # asa cum stau lucrurile astazi # are impresia gresita ca acestia l-au tinut pana atunci intr-o dependenta si supunere fata de ei, ca l-au privat de libertate. )ocoteste ca ceea ce incepe sa i se intample acum trebuia sa aiba loc mai demult, dar parintii nu l-au lasat. &cum, insa, intelege si se desprinde, c!iar daca parintii il lasa sau nu il lasa. (anarul poate sa se descatuseze intr-un mod socant sau intr-unul foarte discret, fara a se descoperi parintilor, adica in sinea sa, in strafundurile sale se va desprinde, va incepe sa aiba propriile inc!ipuiri, propriile ganduri, propriile judecati, propriile consideratii. "n momentul in care se produce aceasta descatusare tanarul are tendinta sa experimenteze tot ceea ce nu a putut experimenta pana atunci, negandindu-se ca unele lucruri sunt doar provocari efemere ale societatii secularizate. &dolescenta # tineretea in general # este segmentul de viata in care se dezvolta un instinct aparte pentru contestare a tot ceea ce se impune ca norme, legi implacabile si rigide0 este varsta dominata de dorinta de iesi, cu orice pret, de sub domnia plicticoasa a anonimatului, a tutelarii si de cautare incapatanata a identitatii proprii ,1. (ransformarile psi!o-somatice, inerente acestei etape a vietii, ii arunca intr-o deruta, mai mult sau mai putin constientizata. )e formeaza personalitatea si se intra cu gratie in criza de identitate. Din aceasta pricina se trezesc aruncati in interiorul unei curse infernale in vederea identificarii unui model, reper moral sau social dupa care sa-si muleze viata,
"nalt 'rea )fintitul &ndrei al &lba "uliei, ilema in care sunt pusi tinerii, in volumul (aradoxul crestin si cartea tineretii, volum coordonat de 'reot "lie (rif, 3ditura Reintregirea, &lba "ulia, ,--?, p. ?. ,1 'r. "lie (rif, Nu te incuia in deznade)de, in volumul (aradoxul crestin si cartea tineretii, volum coordonat de 'reot "lie (rif, 3ditura Reintregirea, &lba "ulia, ,--?, p. ,:<.
,-

11

gandurile si asteptarile. /odelele sunt luate din proximitatea lor maxima, din zona unde se respira cel mai bine libertatea. Depun efort sa-si rostuiasca viata dupa c!ipul si asemanarea acestor modele unanim acceptate de catre ei. /ai ales la varsta adolescentei, tinerii sunt tentati sa imite comportamentul pe care-l descopera la persoana idolatrizata. (anarul cauta sa-si imite idolul, de la loo7, gesturi, si daca e posibil pana la... insusirea gusturilor culinare ale idolilor. $anul traieste cu sentimentul ca alegerea ii apartine de fiecare data, insa din nefericire se poate ajunge la distrugerea propriei personalitati, el nemaifiind decat un strasnic imitator,,. "ncercand sa imite cat mai bine pe acesti idoli ai lor tinerii cad adeseori prada provocarilor postmodernitatii, provocari care au menirea sa distruga atat identitatea omului ca faptura a lui Dumnezeu, cat si identitatea lui comunitara. Dintre aceste provocari, cele mai distructive sunt sexul, drogurile si violenta. *%, Se2$# "ntr-o lume lipsita de dragoste si mila, societatea noastra insensibila vinde puritatea noastra feciorelnica a fiicelor ei pentru nesfarsita-i pofta de bani si de putere. Daca privim zecile de panouri publicitare de pe strazi sau daca privim la serialele televiziunilor comerciale sau doar aruncam o privire in rafturile unui supermar7et, intelegem limpede care este produsul numarul unu al lumii moderne: sexul. )exul nu vine insa singur, ci cu orice altceva, de la tigari, alcool si droguri. "n contrast cu toate maretiile existentei noastre din trecut, care ne inspira marile sperante ale viitorului nostru, laudele unor semeni de-ai nostri de astazi nu se mai indreapta spre iubire, ci spre voluptate,8. "n lumea de azi, la numai cativa anisori, copiii, prin asanumita educatie sexuala sunt initiati in practicarea jocurilor erotice, atat pentru a-si cultiva mai bine pulsiunile sexuale, cat si pentru a invinge rusinea sau alte obstacole de natura psi!ologica, care i-ar fi impiedicat mai tarziu in viata sa se imperec!eze precum cainii cu cine se intampla sa se invecineze,:. 'e de alta parte, lumea moderna a desfigurat imaginea femeii, asemanand-o cu o desfranata. &sa stand lucrurile, barbatii au devenit niste desfranati si intreaga moralitate a rasei umane s-a afundat in

,, ,8

4aurentiu Dumitru, "inerii pe cale intrebarilor, 3ditura 3gumenita, @alati, ,--., p. .;. 'r. 'rof. "lie /oldovan, Adolescenta, preludiu la poemul iubirii curate, 3ditura Reintregirea, &lba "ulia, ,--;, p.

?. %irgiliu @!eorg!e, Stiinta si razboiul s&arsitului lumii*Fata nevazuta a televiziunii, 3ditura 'rodromos, 2ucuresti, ,--., p. ,1?.
,:

1,

abisul unei subumanitati,;. $ecioria a fost considerata candva o virtute, insa astazi, cand toate sunt cu susul in jos, ea este socotita o slabiciune. *u mai e nimic care sa se adreseze singuratatii din sufletele tinerilor care au trait in camine familiale pustiite. opilul de azi e batjocorit si parasit. "ndiferent ca e !artuit sexual, molestat sau doar lipsit de dragoste, copilul epocii moderne creste cu aceste rani. "n lupta lui pentru supravietuire ranile se cicatrizeaza si cu timpul invata sa se adapteze societatii lipsite de dragoste. )i fara dragoste sexul devine violenta,<. &cest lucru este promovat si de ceea ce a devenit sexul, adica o adevarata industrie numita pornografie, fenomen care in ).B.&. a atins proportii uriase, iar eforturile de a-l controla au avut putin succes,.. &cest fenomen s-a raspandit cu repezicune si in societatea noastra si din pacate multi tineri i-au cazut in mreje. "ndustria pornografica a redus femeia la un obiect dezumanizat al obsesiilor altora. 3ste o cronica remarcabila despre depravarea pe care multi cititori, o intampina probabil, cu un zambet si cu o ridicare din umeri. 'otrivit majoritatii cercetatorilor, inca nu exista o dovada clara a faptului ca pornografia duce la cresterea criminalitatii sexuale. (otusi, prevalenta acesteia in casele celor care savarsesc viol, abuz infantil sau alte fapte violente legate de sex, sprijina teoria ca pornografia stimuleaza comportamentele deviate,?. a si cum nu ar fi fost de ajuns ca sexul a pus stapanire pe mentalitatea contemorana bolnava acesta recidiveaza in forme de neimaginat pentru crestinul autentic. 4a fel ca si pornografia, poate mai rau o alta patima a secolului CC este !omosexualitatea. )ubiectul este foarte delicat pentru ca a implicat atatea contoverse. "n ultimii ani am fost martorii unei polarizari intre cei care confunda orientarea !omosexuala cu comportamenta specifice, alaturi de condamnarea persoanei respective, ,si cei care afirma ca !omosexualitatea este neutra din punct de vedere moral si, prin urmare, ea este un mod de viata alternativ si viabil ,>. ei care fac parte din miscarea !omosexual-lezbiana sunt intr-un conflict puternic cu cei care apara valorile morale traditionale. onflictul s-a largit in sfera publica prin cererile !omosexualilor si ale lezbienelor, care-si doresc o legislatie speciala care sa permita casatoriile !omosexuale, adoptiile in cadrul acestora si un acces fara restrictii la obtinerea locuintelor si la angajare.
,; /ona!ii Do!n /arler si &ndreE Fermut!, "inerii vremurilor de pe urma +ltima si adevarata razvratire, 3ditia a doua, traducere din limba engleza de $elix (rusca, 3ditura )op!ia, 2ucuresti, ,--?, p. ,>. ,< Ibidem, p. 8-. ,. 'reot 'rof. Dr. Do!n 2rec7, op. cit., p. 11>. ,? Ibidem, p. 1,-. ,> Ibidem, p. 1,<.

18

1data cu formarea statelor crestine, legislatia acestora a mentinut secole de-a randul !omosexualitatea ca un delict antisocial pedepsit cu asprime. !iar si morala proletara a secolului CC, desi antireligioasa si mai ales anticrestina, pentru a crea inregimentarea colectiva a oamenilor, a mentinut !omosexualitatea sub incidenta codului penal. &bordarea conservatoare si foarte nepopulara astazi a crestinilor ortodocsi fata de aceasta problema este sau ar trebui sa fie bazata teologic pe principii morale si nu pe reactii emotionale fata de fenomenul !omosexual in sine. &cest principiu care sustine intreaga antropologie ortodoxa, afirma ca unicul scop al vietii omenesti, incluzand existenta trupeasca, este slavirea lui Dumnezeu. 'rin urmare actele !omosexuale violeaza prin insasi natura lor acest principiu. Gomosexualii deviaza actiunea naturala a organelor sexuale in incercarea de a-si satisface pofta egoista si parodiaza legatura unui singur trup pe care numai un barbat si o femeie le pot avea, cautand sa compenseze patologic lipsa unei identitati din copilarie8-. "n sfarsit, !omosexualitatea reprezinta un esec moral si existential, prin pierderea omenirii omului de a se implini pe sine insusi prin urmasi. "n actul creatiei Dumnezeu a dat viata barbatului si femeii, imprimandu-le menirea de a fi un singur trup, in scopul perpetuarii neamului omesc. "n fata acestei realitati evidente, !omosexualitatea reprezinta un abuz salbatic, o aberatie lipsita de finalitate0 un esec al instinctului de conservare a speciei umane. *%* D )3$ i#e (raim intr-o lume ale carei mutatii au un ritm extrem de rapid, surprinzatoare c!iar si pentru cei ce le-au generat. Dezvoltarea continua a te!nologiei si a stiintei este o evidenta ce afirma progresul umanitatii spre fericire si bunastare materiala. 3ra moderna si civilizatia te!nologica au fost considerate drept sursa fericirii oamenilor. Descoperiri fara precedent, inventii ce pareau nu cu multa vreme ca tin de domeniul fantasticului au intrat acum in viata cotidiana a multor locuitori ai planetei. "nsa omul contemporan traieste o profunda criza morala interioara. "ntr-o lume egoista, care propovaduieste un materialism puritan si conformist, tanara generatie va merge cat de departe spre a afla o alternativa. Bn mijloc de evadare, altul decat sexul, sunt drogurile. &cest flagel este cumplit, raspandindu-se galopant la nivelul intregii lumi. el mai grav, insa, este faptul ca acest flagel s-a raspandit cel mai mult in randul tinerilor. mai insemnate ale societatii: tineretul. &dica, viitorul unei natiuni.
& se vedea: 3lisabet! /oberlH, "#e !arl, evelopment o& -render Identit,, 4ondra: Aegan 'aul, 1>?, si .omosexualit,: A Ne/ '#ristian !t#ic, ambridge: Dames lar7e, 1>?8, apud 'reot 'rof. Dr. Do!n 2rec7, op. cit., p. 188.
8-

1:

Drogul, in acceptiunea sa cea mai larga, este prezent in viata omenirii de foarte multa vreme. &sa-zisa placere produsa de consumul sub orice forma al substantelor din gama drogurilor de tot felul tine, din punct de vedere religios, de sfera pacatului. aspandindu-se galopant la nivelul intregii lumi. el mai grav, insa, este faptul ca acest flagel s-a raspandit cel mai mult in randul tinerilor. *u putem sa nu ne intrebam: ce sta la originea consumului de droguri9 Raspunsul vine de la sine: ispita, acea tentatie, pornita din 'aradis, incriminata de la inceput, dar prezenta in viata oricarui om. a sa combati un rau trebuie sa-l cunosti, si nu sub forma unei experiente directe. 3ste necesar sa fii informat. 'revenirea este un atribut al activitatii umane in relatia ce implica munca cu omul81. (inerii de azi, indiferentca sunt tinerii g!etourilor sau ai strazii care incearca sa-si inalte sufletul mai presus de du!oarea unei lumi a violentei, saraciei si viitorului aparent lipsit de speranta, sau pun7erul care se refugiaza din nebunia industrializata a lumii, sau elevul de liceu care evadeaza din viata plictisitoare a intelectualismului, nu intampina nici o dificultate pentru a gasi drogul care le desc!ide usa catre o alta lume8,. "n ceea ce priveste narcomania, problema majora este de ordin du!ovnicesc, iar in ce priveste procesul tratamentului, acesta nu consta in administrarea medicamentelor, cat in reeducare, in recuperare indelungata si minutioasa. "mpatimirea de narcotice este instituita in primele doua-trei luni. De obicei omul devine sclavul narcoticelor c!iar dupa prima injectie. Daca din oarecare cauze nu poate sa-si ia drogul, narcomanul se c!inuieste cumplit: il trec sudori reci, apare greata, voma, dureri articulare, senzatie de slabiciune, dureri abdominale, tremur in tot corpul. Depresia, tensiunea interioara, , anxietatea sunt insotitorii obisnuiti ai abstinentei88. onsumul de narcotice aduce vatamari foarte puternice, cateodata ireversibile, sanatatii omului. )ufera grav creierul si tot sistemul nervos, imunitatea scade, ficatul e distrus, inima slabeste. *u exista, practic, organ ori sistem din organismul narcomanului care sa ramana neafectat. 1 alta evadare din realitate care trece neobservata in aceasta lume a placerilor este alcoolul. "n lumea contemporana de cautare si cultivare continua a placerii, alcoolul e amortire a maselor si autodistrugere a celor lipsiti de noroc. &laturi de televiziune, alcoolul este modul cel mai obisnuit de a evita problema adevarului. "n fuga lui continua de a evita cercetarea propriei constiinte, omul va folosi orice mijloace de evadare, inclusiv consumul de alcool. @olul sau launtric e temporar umplut de euforia simtita in trup datorita alcoolului, si astfel el uita de acea pustiire launtrica pe care o poarta cu sine.
!ttp:++EEE.crestinortodox.ro+diverse+biserica-flagelul-drogurilor, )usra consultata in data de 1.. -<. ,-1,. /ona!ii Do!n /arler si &ndreE Fermut!, "inerii vremurilor de pe urma +ltima si adevarata razvratire, p. 8-. 88 Dr. Dmitri &dveev, 'and su&letul este bolnav, traducere di limba rusa de &drian si Cenia (anasescu-%las, 3ditura )op!ia, 3ditura artea 1rtodoxa, &lexandria 2ucuresti, ,--;, pp. 1<,- 1<8.
8, 81

1;

Deznodamantul alcoolismului este tragic. 3ste o fiara care ing!ite barbati, femei si copii si pare ca un demon pune stapanire pe sufletul omului spre a distruge familii intregi. Deznodamantul cautarii unei impliniri spirituale prin consumul de droguri si alcool este moartea sufletului. )ufletul are nevoie de adevar pentru a fi viu, insa in aceste timpui pline de primejdi, adevarul razbate greu. Dusmanul adevarului vinde minciuna drogului drept adevar. (ineretul epocii moderne este o generatie infometata care mananca orice i se da. *%- Vi)#ent' &lta mare provocare pentru tineri este violenta. %iolenta umana este o tema a prezentului in multe tari, violenta sociala, ca si cea interpersonala reprezinta argumente solide pentru dezvoltarea unor programe educationale pentru a promova constientizarea acestui fenomen si a pleda pentru mijloace nonviolente de interactiune si de reglare a vietii sociale. )ituatia generala ingrijoreaza, pentru ca violenta a devenit o tema cu care se confrunta toate societatile, necesitand o luare de pozitie la nivelul intregului corp social si dezvoltarea unor strategii de investigatie, prevenire si control. $amilia este mult discutata, cercetatorii din stiintele sociale acceptand ideea sc!imbarii structurii si valorilor ei, ca si a degradarii climatului de securitate si refugiu cu care este familia asociata in mod traditional. /odernitatea si conditia urbana au generat noi forme de violenta si au provocat sc!imbari la nivelul valorilor morale si a aspiratiilor indivizilor. onflictele datorate saraciei, dar si lipsei de educatie si de informatie genereaza contexte de viata privata in care violenta este un comportament tolerat, c!iar acceptat, el fiind invatat de copii si reprodus ca modalitate esentiala, frecventa si fireasca de comportament interpersonal. %iolenta este una dintre marile probleme ale lumii contemporane si in special a familiei. 'resa, scrisa sau audiovizuala, informeaza in permanenta cu privire la manifestari diverse ale acestui fenomen, de la formele cele mai agresive, precum razboaie ori crime terifiante, batai, violuri, furturi, distrugeri de bunuri, si pana la cele mai putin socante 5dar nu mai putin vinovate6, cum ar fi violentele verbale. "n acest context, aparitia diferitelor forme de violenta in mediul scolar pare aproape o fatalitate si devine, adesea, un lucru obisnuit, cu care semenii coexista fara macar a se mai sesiza asupra pericolului. !iar daca reprezinta o problema delicata, luarea in stapanire a fenomenului violentei nu se poate face decat daca ii sunt cunoscute cauzele,originile,formele de manifestare si posibilitatile de prevenire

1<

%iolenta omului modern este exprimata in doua feluiri: o violenta indreptata catre ceilalti si o violenta indreptata catre sine. %iolenta catra ceilalti eset acea netarmurita rautate care a inrobit inimile multora: setea de a lovi cu furie pe altul. %iolenta nu se reduce numai la cateva evenimente izolate, ci manjeste cat mai multe maini cu sange. opiii isi ucid parintii, parintii isi ucid copiii, prietenii isi ucid prietenii, copiii ucid alti copii. (impurile pe care le traim sunt niste timpurile unei violente absurde cand oamenii ucid doar de dragul actului in sine si tot ei spun de ce exista atata violenta in lume8:. (inerii reprezinta o categorie sociala vulnerabila, studiile aratand faptul ca implicarea din ce in ce mai ridicata a generatiei tinere in comportamente violente de orice fel este un semn al fenomenelor de inadaptare si marginalizare sociala. (anarul poate fi victima sau agresor, sau se poate afla in ambele ipostaze. )unt incluse comportamentele agresive # intimidare, palmuire, bataie - precum si actele delincvente - jaf, atac, viol, omucidere -, comise de tineri sau impotriva tinerilor. %iolenta scolara este asociata, in general, cu zonele urbane dificile, cu periferiile, acolo unde saracia este la ea acasa. De aceea, atunci cand se vorbeste despre violenta in scoala, se considera drept surse favorizante factorii exteriori ai scolii: mediul familial, mediul social, ca si factori ce tin de individ, de personalitatea lui8;. /ediul familial reprezinta, credem, cea mai importanta sursa a agresivitatii elevilor. /ulti dintre copiii care prezinta un profil agresiv provin din familii dezorganizate, au experienta divortului parintilor si traiesc in familii monoparentale. 3c!ilibrul familial este perturbat si de criza locurilor de munca, de somajul ce-i atinge pe foarte multi parinti. 'arintii sunt confruntati cu numeroase dificultati materiale, dar si psi!ologice, pentru ca au sentimentul devalorizarii, al esecului. "n aceste conditii, ei nu mai sunt sau sunt putin disponibili pentru copiii lor. 'e acest fundal apar apoi probleme familiale foarte grave care-i afecteaza profund pe copii: violenta intrafamiliala, consumul de alcool, abuzarea copilului, neglijenta, la care se adauga si importante carente educationale - lipsa de dialog, de afectiune, inconstanta in cerintele formulate fata de copil 5treceri de la o extrema la alta, de la o permisivitate exagerata la restrictii foarte dure6, utilizarea mijloacelor violente de sanctionare a copilului pe motiv ca bataia-i rupta di rai. )unt si parinti care privilegiaza in mod exagerat relatia afectiva in detrimentul rolului educativ pe care ar trebui sa-l aiba in raporturile cu copiii lor: nu le impun nici un fel de interdictii, de reguli, emit putine exigente si cauta sa evite conflictele. 4a randul sau, mediul social contine numeroase surse de natura sa induca, sa stimuleze si sa intretina violenta scolara: situatia economica, slabiciunea mecanismelor de control social, inegalitatile
8:

8;

Ibidem, p. 8.. &drian *eculau, @illes $erreol, 0iolenta * Aspecte psi#osociale, 3ditura 'olirom, "asi ,--8, p.1,;..

1.

sociale, criza valorilor morale, mass-media, disfunctionalitati la nivelul factorilor responsabili cu educatia tinerilor, lipsa de cooperare a institutiilor implicate in educatie. 'entru fostele tari comuniste, conjunctura economica si sociala provoaca anumite confuzii in randul tinerilor, care incep sa se indoiasca de eficacitatea scolii, de utilitatea stiintei. )i aceasta cu atat mai mult cu cat constata ca scoala nu ii asigura insertia profesionala. %alorile traditionale ve!iculate in scoala - munca, meritul, efortul cunosc o eroziune vizibila. Bn mediu social in criza 5criza locurilor de munca, criza familiei, criza valorilor6 afecteaza profund dezvoltarea personalitatii copilului8<. "n ordinea frecventei de manifestare a violentei intre elevi, cele mai des utilizate sunt injuriile, jignirea pe seama trasaturilor fizice sau psi!ice, certurile, conflictele, bataia, jignirea pe seama situatiei socio-economice, jignirea pe criterii de apartenenta etnica, respectiv jignirea pe criterii de apartenenta religioasa. )unt mai predispusi la violenta tinerii care au varsta intre 1: si 1. ani, sunt nesupraveg!eati de familie sau de institutiile de invatamant, fac parte din gastile de cartier, au un risc crescut de abandon scolar, sunt tineri marginalizati, se afla sub influenta grupurilor de infractori, se afla sub influenta negativa a grupului de prieteni, sunt studenti aflati in caminele studentesti, sunt institutionalizati, sunt dependenti de alcool, droguri, jocuri de noroc, tipul familiei 5 numarul de membri, familii dezorganizate, conditiile economice precare, in familiile cu multi copii se dezvolta comportamente abuzive mai ales intre frati6, interesul minim acordat de parinti colaborarii cu profesorii pentru interventia in cazurile elevilor cu comportamente agresive. De multe ori copilaresti pentru un adult, motivele violentei fizice sau verbale in mintea unor adolescenti sunt grave, ceea ce ii face sa reactioneze in functie de felul in care concep o anumita situatie sau in functie de educatia primita. 1 alta forma de violenta e cea indreptata catre sine, care e extrem de raspandita. 3a nu se limiteaza numai la interesul cunoscut pentru moda tatuajului, gaurirea si mutilarea trupului practicate de primitivul modern8., ci se gaseste in mizerabila practica a masoc!ismului. /ajoritatea tinerilor au trecut pana la urma prin aceasta experienta, daca nu c!iar au ramas stapaniti de ea. *e-am produs o violenta noua insine nu doar fizica, ci si psi!ica. Deprimarea crescanda, care se datoreaza vietii traite in confuzia lumii ni!iliste, ne ingenunc!eaza si, plini de furie, ne dezlantuim asupra noastra insine. De fapt, masturbarea devenita viciu este insotita adesea de sentimente de rusine, manie sau dezgust fata de sine8?.
8< 8.

Dorina )alavastru, 0iolenta in mediul scolar, apud. Ibidem, p. 1,>. /ona!ii Do!n /arler si &ndreE Fermut!, op. cit., p.8?. 8? 'reot 'rof. Dr. Do!n 2rec7, op. cit., p. 1,8.

1?

Datorita impulsului dat de mass-media si prin influenta artei moderne, o noua moda e in voga: Dementa si copiii ei: sexul drogurile si violenta, iar complice al acestui !omicid este moda insasi.

CAPITOLUL III S)#$tii ('/t) '#e #' '!e'/t' ! i0'

unoscand toate aceste cauze si pericole care pandesc viata morala a familiei ameninta trainicia si integritatea ei, este firesc sa ne intrebam ce trebuie sa faca, in primul rand, slujitorii 2isericii fata de aceste stari de lucruri negative existente. &sa cum remarcam mai inainte, toate aceste situatii provin din lipsa instructiei si educatiei religioase. &teismul materialist pe de o parte, iar pe de alta secularizarea, care se intinde tot mai mult, au adus in sufletele oamenilor acest gol spiritual, care ii determina sa devina robi placerilor erotice si sa nu urmareasca in viata decat progresul sau propasirea materiala, uitand de Dumnezeu si de semeni. De aceea, sarcina principala a slujitorilor 2isericii este intensificarea cate!izarii, pentru a crestina din nou pe oameni, scotand in evidenta valorile moarale si spirituale ale crestinismului si rolul lor in dezvoltarea si afirmarea insului si a societatii. 'rivitor la familie si viata, trebuie sa se cultive o conceptie sanatoasa despre ceea ce inseamna ele pentru binele fiecaruia si al societatii. (rebuie accentuata si cultivata invatatura ca familia isi are fundamentul ei natural si suparanatural in (aina )fintei (reimi. Dupa cum persoanele )fintei (reimi nu pot fi concepute fara iubire, la fel relatia dintre barbat si femeie nu poate imagina fara acest liant atat de necesar convietuirii dintre cei doi parteneri. $amilia nu se poate concepe, intemeia, dura si afirma sau implini decat daca are la temelie iubirea intre soti si intre acestia si copii. $amilia crestina adevarata are la baza dragostea jertfelnica si frica de Dumnezeu. )upuneti-va unul altuia intru firca lui Gristos si asa sa-si iubeasca barbatul femeia sa ca pe sine insusi, iar femeia sa-l respecte pe barbat ne indeamna )fantul &postol 'avel 53feseni ;, ,1 si ,86. &devarata familie crestina este aceea in care sotii se iubesc cu adevarat, isi indeplinesc indatoririle fata de societate, prin munca si comportare exemplara, se preocupa de nasterea, cresterea si educarea copiilor, iar acestia, la randul lor, sunt supusi si ascultatori de parinti. &ltfel, ea nu mai este familie, ci o parodie, un contract, o conventie, un mod de viata artificial, consensual si fara roade.

1>

4ocul in care ia nastere familia crestina nu poate fi altul decat 2iserica, prin lucrarea binefacatoare a Du!ului )fant. 'rin (aina )fintei ununii, cei doi soti devin un singur trup, o unitate de gandire si simtire, se transforma spiritual, asemenea apei in vin la nunta din ana @alieleii, inlaturand din viata lor egoismul si individualismul si traind in comuniune sfanta, in dragoste jertfelnica si daruire reciproca. De aceea, orice forma de convietuire dintre doi parteneri, in afara de cea binecuvantata de 2iserica nu se poate ingadui sau accepta, fiind o sfidare a credintei si a moralei crestine. "n aceasta privinta preotii trebuie sa fie neinduratori cu formele parazitare ale vietii de familie: concubinajul, desfraul, adulterul, incestul, !omosexualitatea, lesbianismul, pervesiunile sexuale, prostitutia, infierandu-le in predica, iar in sacunul de spovendanie fiind mult mai exigenti cu cei care practica asemenea pacate. (otdeauna sa se scoata in evidenta frumusetea, necesitatea si folosul vietii normale de familie. 'entru cultivarea unei conceptii sanatoase despre familie si rostul ei, ca si despre obligatiile care revin celor doi viitori soti, se impune o cate!izare sistematica a tinerilor care se casatoresc, ca si obligativitatea ca acestia sa se spovedeasca si sa se impartaseasca inainte de (aina ununiei. )e va scoate mereu in evidenta ca scopul casatoriei este nasterea de prunci, avertizand pe tinerii miri cat de pagubitoare sunt toate practicile impotriva venirii pe lume a copiilor. $amilia nu este doar o modalitate de satisfacerea a placerilor erotice, ci leaganul si sanctuarul vietii, in care trebuie sa se conceapa si sa se nasca viata. )e va insista mereu asupra faptului ca 2iserica este impotriva planning-ului familial si al metodelor si mijloacelor contraceptive, care sunt dusmanii vietii. u atat mai grava este savarsirea intreruperilor de sarcini, a avorturilor, care sunt crime ce nu pot fi rascumparate niciodata, insemnand si lipsirea pruncilor avortati de posibilitatea botezarii si a intrarii in "mparatia lui Dumnezeu 8>. u totii ne gandim la solutii care sa rezolve problemele legate de familie, deoarece majoritatea vietii noastre se desfasoara in cadrul familiei. *e place sau nu toti am avut situatii tensionate in familie, ne confruntam cu diferite probleme si cu siguranta vor aparea alte momente grele de infruntat. "n functie de situatie trebuie sa ne concentram in rezolvarea acestora in cel mai intelept mod in care putem. "ndiferent de situatie, daca privim intelept lucrurile, ne raportam direct la Dumnezeu. De 3l depinde suferinta sau fericirea noastra iar pentru multi dintre cei care provin din familii ortodoxe, casatoria cu o persoana necredincioasa a constituit unul din motivele parasirii 2isericii si a pierderii
/onseniorul DaIues )eaudeau, (roblema eutanasiei, a avortului si a sidei in !uropa de !st , in 'ongresul international Familia si viata la inceputul unui nou mileniu crestin , 3ditura "nstitutului 2iblic si de /isiune al 2isericii 1rtodoxe Romane, 2ucuresti, ,--,, p. ,.<, apud 'r. 'rof. Dr. *icolae D. *ecula, Familia azi. (robleme pastorale si sociale, in: @lasul 2isericii, nr. >-1,, ,--1, p. 1,:.
8>

,-

credintei. 'entru altii insa casatoria cu o femeie credincioasa a devenit o cale pentru cresterea lor du!ovniceasca:-. "ntucat frica de Dumnezeueste inceputul intelepciunii 5"ntelepciunea lui )olomon 1, .6, cu aceeasi intelepciune divina trebuie sa actionam si in relatia de familie si astfel sa ne temem sa facem ceea ce poate supara sau necaji persoana iubita, sa nu facem ceva despre care nu am dori sa afle sotul sau sotia. &ceasta este teama care pastreaza unitatea casniciei:1. &celasi gand il gasim si la )fantul (eofan Javoratul care ne spune: $rica lui Dumnezeu si aducerea-aminte de moarte sa imparateasca inlauntrul dumneavoastra. "mpartasiti-va cu )fintele (aine dupa randuiala: nu va leneviti a va apropia de "mpartasanie, dar sa fiti totdeauna pregatiti:,. "nvierea /antuitorului nostru "isus Gristos este centrul vietii crestine, este criteriul dereferinta a fiecarui crestin care doreste sa se mantuiasca, cu alte cuvinte, sa fie alaturi deDumnezeu, sfinti si ingeri, criteriu pe care isi va zidi toate de-a lungul vietii sale pamantesti, pe piatra cea din capul ung!iului 53feseni ,, ,-6, care este Gristos el nascut, rastignit, mort, pogorat in iadul din mine si inviat cu mine. $ara de Dumnezeu nu putem face nimic. Daca ne-am nascut pentru imparatia cerurilor este pentru ca 3l )-a nascut pe pamant si ne-a dat viata vesnica, tot astfel si rastignirea noastra se datoreaza rastignirii lui Gristos, care )-a facut postament al rastignirii noastre. &u inteles prin rastignire sfintii, ca trebuie sa renunte la pacat si sa rabde orice pentru Gristos, iar atunci cand au implinit toate, sa spuna: )untem slugi netrebnice, pentru ca amfacut ceea ce eram datori sa facem54uca 1., 1-6. 'e cruce nu poate sa stea nimeni fara deGristos, numai impreuna cu 3l pot fi rabdate toate incercarile. "ar in aceste incercari se descopera planul lui Dumnezeu cu omul. &cesta vrea sa fie cu Dumnezeu, atunci cand a inteles ca pentru aceasta a si fost creat, iar pentru a fi cu Dumnezeu este nevoie de despatimirea lui. &ceasta despatimire nu poate fi indeplinita numai daca trece prin focul curatitor al incercarilor. (rebuie sa insistam in orientarea familiei spre calea 2isericii, buna randuiala incepe odata cu o viata imbisericita. Garul Du!ului )fant mangaie familia indiferent de starea prin care trece si astfel trecem peste bucurii si probleme: sarcina, nasterea, alaptarea, educatia copiilor, grija neintrerupta a unuia fata de altul sunt treptele caii spinoase care conduc spre scoala iubirii. 3le sunt evenimentele principale din viata unei familii din care se sporesc rugaciunea si patrunderea sotului in lumea interioara

'r. 'rof. @aleb Aaleda, op. cit., p. .. Ibidem, p. 1?. :, )fantul (eofan Javoratul, Mantuirea in viata de &amilie, traducere din limba rusa de &drian si Cenia (anasescu%las, tiparita cu binecuvantarea 'rea )fintitului 'arinte @alaction, 3piscopul &lexandriei si (eleormanului,2ucuresti, 3ditura )op!ia, ,--:, p. 8;.
:1

:-

,1

a sotiei:8. De altfel sfintenia casatoriei are loc numai in sensul ca este sfintita de 2iserica, cand cuprinde toate cele trei laturi ale fiintei omenesti: trupul, sufletul si du!ul, cand dragostea sotilor ii ajuta pe acestia sa creasca du!ovniceste si cand aceasta dragoste nu se rezuma doar la propria persoana, ci, transfigurandu-se se revarsa asupra copiilor si ii cuprinde cu caldura ei pe cei din jur::. "n multe cazuri numai amintirea unor momente importante din slujba cununiei, i-a ajutat pe multi sa treaca peste momente grele si sa depaseasca perioadele dificile aparute in viata, sa-si pastreze familia intreaga si sa primeasca o mare bucurie. "nsa idealul comun la care trebuie sa ajunga familia este sa aiba in vedere impartasirea comuna: "mpartasirea comuna este idealul catre care trebuie sa aspire sotii pe parcursul intregii vieti:;. "n nici o alta religie casatoria nu este ridicata la un nivel atat de inalt ca in crestinism. Desavarsirea ei sta in 3u!aristie, iar speranta pe care ne-o ofera casatoria crestina, ne spune )fantul "oan @ura de &ur in veacul viitor sotii care au fost credinciosi unul altuia in timpul vietii sa se intalneasca dupa moarte si sa dainuie vesnic alaturi de Gristos in mare bucurie...sufletele celor care se cununa se unesc cu Dumnezeu intr-o unire negraita:<. &stfel pentru a pune inceput bun in viata de familie e de dorit ca tinerii care se pregatesc sa se casatoreasca sa nu depuna prea mare efort pentru pregatirile de organizarea petrecerii de nunta, ci sa participe impreuna la 4iturg!ia Dumnezeiasca, unde ar fi de preferat ca tinerii sa se impartaseasca c!iar in ziua nuntii. &sa cum am vazut consecintele pacatelor se manifesta prin probleme, neliniste, agitatie, nesiguranta, prin tulburarea familiei intrucat majoritatea problemelor casniciei voastre isi au sursa spirituala in pacatele nespovedite:.. )povedaniea este un mijloc de indrepta casatoria, intrucat Dumnezeu ridica pacatele noastre curatind familia si eliberand-o din robia pacatului familia devine o oaza de bucurie: *u incercati sa va sc!imbati voi insiva casatoriaK &cest lucru va esua. 4ucrati impreuna cu !arul lui Dumnezeu dat voua in Gristos, prin 2iserica )a si veti reusiK :?. 1rice familie are probleme insa important este sa stim sa ne acceptam crucea si sa-4 lasam sa puna si 3l umerii spre ajutorul nostru: &ceasta legatura intre ruce si "nviere este de o importanta fundamentala. 1ricine a fost casatorit stie ca fiecare casnicie isi are crucea sa. *ici o casatorie nu e perfecta si nici o luna de miere nu dureaza pana la sfarsit. "n lumea reala nu exista si au trait fericiti pana laadanci batraneti. 3ste nevoie de foarte multa munca pentru a avea o casnicie reusita.
:8 ::

rucea se impodobeste cu flori.

'r. 'rof. @aleb Aaleda, op. cit., p.1?. Ibidem, p. ,-. :; Ibidem, p. 8?. :< Ibidem, p. :1. :. 'r. Do!n /ac7, op. cit ., p.1;. :? Ibidem, p.1<.

,,

 rucea # crucea care este in casnicia voastra si care este casnicia voastra # va inflori cu viata cereasca daca o imbratisati, o sarutati si o purtati si nu fugiti de ea, incercand sa va luati alta:> $amiliile de azi, mai ales cele cu probleme sunt si cele care ignora viata du!ovniceasca. 'entru a uita de necazuri ei se ascund in spatele distractiilor, sau mai rau in robia unei patimi. eea ce nu-si dau seama este ca prin ignorarea laturii du!ovnicesti ei planteaza semintele dezbinarii si ale nelinistii in proaspata aratura a mariajului lor. Din pacate, aceste seminte sunt cele care, crescand, inabusa iubirea in multe casnicii;-. 1 viata lipsita de bucuria !arului nu are nici o nadejde in situatiile criza. De aceea se ajunge la situatii pe care nici nu ti le poti imagina ca ar fi posibile. "n multe cazuri toti membrii familiei se complac in patimi si scandalurile specifice acestei atmosfere. "n unele situatii unul din familie ajunge la cunoasterea lui Dumnezeu iar tensiunile iau amploare intrucat acesta devine nesuferit. &cest lucru a fost prorocit de /antuitorul si dupa cum se vede, se adevereste in multe case: %eti fi urati de toti pentru numele /eu, iar cel ce va rabda pana la sfarsit, acela se va mantui 5/atei 1-, ,,60 )i dusmanii omului vor fi casnicii lui 5/atei 1-, 8<60 $ericiti cei ce plangeti acum, ca veti rade. $ericiti veti fi cand oamenii va vor uri pe voi si va vor izgoni dintre ei, si va vor batjocori, si vor lepada numele voastre ca un rau din pricina $iului 1mului 54uca <, ,1-,,60 &devarat, adevarat zic voua ca voi veti plange si va veti tangui, iar lumea se va bucura. %oi va veti intrista, dar intristarea voastra se va preface in bucurie. 5"oan 1<, ,-6. Despre acest lucru )fantul *icolae %elimirovici spune intr-o scrisoare unui rugator de care isi bat joc toti casnicii sai: e poate fi mai deslusit decat aceste prorocii9 "ata, ele se implinesc si astazi, langa caminul tau, asupra ta. a atare, primeste toate ocarile ca pe niste decoratii. )a sti ca prigonitorii tai se vor cai0 batjocoritorii tai vor tacea, si tu te vei bucura. &stazi esti cel din urma in casa tatalui tau, insa degraba vei fi cel dintai. "ar cei care te prigonesc iti vor sluji. 4ucrul acesta e prezis, si s-a adeverit de mii de ori si in mii de locuri;1. Dragostea dintre copii se naste din dragostea dintre parinti ;, 'arintii ca model pentru copii devin calauza pentru viitorul copiiilor. Din familii credincioase copiii pleaca cu principii sanatoase, desi e posibil ca acestia sa si le distrga pe parcurs, spre deosebire de copiii care pleaca din familii slabe si care intemeiaza la randul lor acelasi tip de familie cu probleme, desi unii isi cauta model in alta parte
Ibidem, pp. ,,-,8. Ibidem, p. ,>. ;1 3piscop *icolae %elimirovici, 1aspunsuri la intrebari ale lumii de astazi. Scrisori misionare., traducere din limba sarba de &drian (anasescu-%las, 3ditura )op!ia, 2ucuresti, ,--<, pag. <?. ;, 'r. 'rof. @aleb Aaleda, op. cit ., p. ?1.
;-

:>

,8

intemeind o familie solida. Respectul reciproc dintre sot si sotie ii determina pe copii sa fie respectosi cu parintii;8. opiii devin respectosi nu numai cu parintii ci si cu viitorii lor copii. "nsa daca va dorim ca mariajul nostru sa creasca in iubire si bucurie, trebuie sa ne casatorim nu pentru a primi, ci pentru a da. 'entru ca dupa cum Gristos a spus: /ai fericit este a da decat a lua 5$apte ,-,8;6. 'utem spune ca nici o casnicie nu rezista testului timpului, nici una nu poate face fata furtunilor vietii, daca inainte de toate nu este o relatie de iubire;:. )olutiile iesirii familiei din criza in care se afla s-ar putea concentra in intensificarea si consolidarea relatiilor dintre viata familiei crestine si viata 2isericii, avand ca mijloace sigure si eficiente )fintele (aine, cate!izarea copiilor si tinerilor, restaurarea vocatiei ascetice si jertfelnice a familiei, reincrestinarea sau du!ovnicirea spatiului in care familia traieste si activeaza, afirmarea in orice imprejurare a identitatii eclesiale a fiecarui membru al familiei ;;. )e impun redescoperirea si valorizarea traditiilor autentice crestine de exprimare a vietii de familie, revenirea la atmosfera crestina a familiei, reafirmarea stilului de viata crestin, concretizat de altruism, iertare, iubire, devotament si fidelitate. 4ucrarea sfintitoare a 2isericii trebuie sa consolideze si sa adanceasca pe cea cate!etica destinata familiei si sa fie urmata de cea social-caritativa, atenuand lipsurile materiale ale familiilor sarace, ale copiilor abandonati si oferind o sansa tinerilor aflati in somaj sau copiilor ai caror parinti pleaca peste !otare. (rebuie sa redescoperim puterea fidelitatii si sensul adevaratei libertati. & fi credincios inseamna a avea capacitatea de a depasi obstacolele. )fanta $amilie din *azaret a cunoscut saracia si exilul, ceea ce reflecta experientele atator familii din diferite tari ale 3uropei. *oii imigranti se afla intr-o situatie care poate fi numita exil din tarile de origine. )e zbat sa-si castige existenta, sa-si intretina familiile din tara si din strainatate. "n fiecare zi se confrunta cu neputinta de a castiga lucrurile de strict necesar, de a-si plati c!iria, de a-si cumpara !rana si de a-si educa copiii asa cum ar dori. 3ducatia copiilor trebuie controlata de catre mica biserica, adica familia crestina, in care sotul, sotia si copiii cresc in Gristos. (ocmai in cadrul familiei le putem explica copiilor in ce consta purtarea imorala intalnita in jur. ert este ca oamenii sunt mult mai usor de ademenit la pacat in perioada tineretii, cand sunt mai usor influentabili. &tractia si influenta celor de aceeasi varsta ii vor tenta sa se ataseze majoritatii si sa se desfete de placeri vinovate. $oarte constient de acest fapt, inteleptul
Ibidem, p. 1<.. 'r. Do!n /ac7, op. cit ., p. :;. ;; Diac. @eorge &niculoaie, Solutii pentru iesirea &amiliei din criza, in Jiarul 4umina de Duminica, din ,noiembrie ,-11.
;: ;8

,:

avertizeaza ca cel ce se lasa prada desfatarilor de tot felul in cele din urma va avea parte de suferinta 5'roverbe 1, ,.6. *u trebuie totusi inteles ca 2iblia ar propune parintilor sa-si izoleze total copiii de societate sau de intalnirile cu prietenii. Dimpotriva, educatia presupune socializare. /odel poate fi c!iar Domnul Gristos indeparteze de 3l. "n cadrul activitatilor pastorale, preotii trebuie sa aiba in vedere faptul ca multi dintre cei ce solicita oficierea casatoriei pot fi invatati despre indisolubilitatea acestei )finte (aine, iar in cazul conflictelor dintre soti este nevoie ca integritatea casniciei sa fie pastrata prin orice mijloace. 1 obligatie pastorala consta si in a-i sfatui pe cei care convietuiesc necununati sa ia aminte la cuvantul )fintei )cripturi, care spune ca desfranatii nu vor mosteni "mparatia lui Dumnezeu. De asemenea preotii trebuie sa-i sfatuiasca pe tinerii crestini care au dificultati in intelegerea propriei identitati sexuale sa se adreseze experientei celor care au invins sexualitatea cu toate implicatiile ei si alte probleme legate de acestea. 3ste nevoie, de asemenea, si de o colaborare mai stransa intre 2iserica, )coala si )tat pentru salvarea institutiei familiei, pentru depasirea dificultatilor de orice natura, ce atenteaza la unitatea, integritatea si autenticitatea familiei crestine. Doar prin eforturi comune ale tuturor institutiilor abilitate, avand in centru 2iserica, lumea secularizata de azi poate redescoperi valorile religios-morale autentice si totodata vocatia familiei crestine. "n contextul provocarilor lumii secularisate de astazi, cu impact in ceea ce priveste viata familiei este necesara conjugarea eforturilor 2isericilor pentru o marturie comuna a valorilor familiei, pentru dezvoltarea unor programe si proiecte concrete de cooperare in sprijinirea si propovaduirea valorilor familiei traditionale. "ntr-o societate in care reperele sppirituale traditionale sunt tot mai diluate, propunerea comuna din partea 2isericilor a unui mod de a fi structurat in interiorul familiei traditionale poate fi o speranta si un temei pentru generatia actuala de a recupera ceea ce este cu adevarat esential in plan existential;<. are i-a avut in atentia )a si pe copii si i-a mustrat pe ucenicii care voiau sa-i

C)n!#$0ii
)fanta )criptura ne descopera familia ca institutie voita si oranduita de Dumnezeu prin insasi actul creatiei, omul fiind destinat, dupa c!ipul lui Dumnezeu, vietii comunitare. *unta sau asatoria, ca legatura naturala pe viata in iubire intre un barbat si o femeie, stand la baza intregii umanitatii si
;<

&drian 4emeni, op. cit., p. 1;-.

,;

constituind umanitatea, este o tema fundamentala a vietii si persoanei umane, legata de Dumnezeu &totcreatorul si &tottiitorul intregii creatii. $amilia a fost instituita dupa modelul )fintei (reimi, iar relatia complementara dintre barbatsi femeie releva atat consubstantialitatea omului, cat si predispunerea persoanelor umane spre relatii interpersonale. 2arbatul si femeia numai impreuna alcatuiesc umanitatea. *ici Dumnezeu nu este o singura persoana, caci, in acest caz, n-ar fi peste tot persoana, deci Dumnezeu. De aceea, nici omul n-ar fi c!ipul lui Dumnezeu, daca ar fi o monada inc!isa. "n acest caz, existenta lui ar fi un c!in, Dumnezeu a creat-o si pe 3va nu numai ca sa-l ajute pe&dam, ci si pentru ca a vazut ca nu este bine sa fie omul singur 5$ac. ,, 1?6, deci sa-l fereasca de singuratate. aci numai pentru ca se completeaza reciproc, ei sunt omul deplin. Dumnezeu a facut pe om barbat si femeie, deci Dumnezeu a creat coexistenta, mai exact comuniunea. asatoria este socotita cea mai vec!e institutie a dreptului divin, fiindca ea a luat fiinta odata cu creearea primilor oameni. 3a este socotita si institutie de drept natural, iar familia drept celula insdispensabila si de neinlocuit a societatii. 'rima familie a fost intemeiata in Rai, avand ca martor si preot pe Dumnezeu 5$ac. 1,,?6. 'acatul primilor oameni a dus la caderea familiei primordiale din ordinea !arica, in ordinea naturala. aderea protoparintilor a fost o cadere din ordinea valorilor, o pervertire a constintei axiologice pana la secatuirea sensibilului de seva lui spirituala, de principii, de sensuri, un act, o jertfire oarba, goala de sens. 'rin pacat, omul a pierdut unitatea fiintei si fiinta insasi a actului jertfei. aderea in pacat a cufundat fiinta in lumea simturilor, inlantuie sufletul in materie si rupe comuniunea cu Dumnezeu. 'rin pacat omul a murit cu totul pentru cele dumnezeiesti, s-a imbolnavit, a pierdut sfintenia, curatia si putinta de a nu muri. 'rin cadere, intreaga fiinta a omului a fost intinata si coborata, omul decazand din persoana in individ, a disparut armonia cu sine, cu semenii si cu natura inconjuratoare. 2iserica 1rtodoxa a acordat si acorda o importanta m a j o r a casatoriei si familiei crestine care trebuie sa fie considerata, in primul rand, in legatura cu viata comuna a 2isericii, familia fiind icoana 2isericii si icoana iubirii lui Gristos fata de umanitate. asatoria, ca legatura naturala pe viata intre un barbat si o femeie, se intemeiaza pe faptul ca barbatul si femeia numai impreuna alcatuiesc umanitatea completa. a institutie civila, familia este socotita ca fiind un fenomen social, o forma de relatii sociale dintre oameni legati intre ei prin casatorie sau rudenie. 'rivita din punct de vedere sociologic, familia este definita ca forma specifica de comunitate umana, desemnand grupul de persoane unite prin casatorie, filiatie sau rudenie, care se caracterizeaza prin comunitate de viata, interese si intrajutorare. Din acest punct de vedere se poate spune ca familia este o realitate sociala prin comunitatea de viata dintre soti, dintre parinti si copii precum si dintre alte rude.

,<

)ociologii disting familia simpla sau nucleara formata din parinti si copii si familia extinsa sau larga, formata si din alte persoane decat in primul caz. "n sens juridic, familia desemneza grupul de persoane intre care exista drepturi si obligatii, care izvorasc din casatorie, rudenie, precum si din alte raporturi asimilate relatiilor de familie. "n acest sens, familia este o realitate juridica prin reglementarea ei de catre lege. (aina casatoriei este mai cuprinzatoare decat familia, este (aina iubirii dumnezeiesti, (aina cuprinzatoare a existentei peste tot si acesta e motivul pentru care ea intereseaza toata 2iserica si, prin 2iserica, intreaga lume. spirituala, cu o asatoria incepe cu o iubire in care se sintetizeaza atractiatrupeasca si cea in care fiecare pretuieste taina celuilalt si afirma in iubire

iubirea sa disponibilitati nelimitate de a-l respecta ca persoana, de a se jertfi si osteni pentru el. )otii crestini, ca madulare ale trupului tainic al lui Gristos, participa la taina unitatii si a iubirii fecunde dintre Gristos-/irele si 2iserica - /ireasa. asatoria crestina este altfel nu numai semn, ci si mijloc sau instrument al sfinteniei, adica este o )fanta (aina care desavarseste institutia de la creatie. asatoria a fost creata dupa modelul iubirii intratrinitare, avand ca model de implinire si desavarsire legamantul dintre Dumnezeu si poporul ales si nunta dintre Gristos si 2iserica, ceea ce devine icoana a nuntii in *oul (estament. 4umea contemporana este confruntata de doua conceptii teologice diferite, eronate, ale caror consecinte sunt grave. 'rima conceptie este deismul, fiind specifica majoritatii lumii crestine si elimina pe Dumnezeu din creatie si il inc!ide intr-o transcendenta inaccesibila, iar cea de-a doua este specifica religiilor orientale, !induism sau budism, care confunda in c!ip panteist Divinitatea cu creatia. (eologia rasariteana afirma prezenta lui Dumnezeu in imanenta creatiei prin lucrarile sau energiile )ale necreate si vesnice si scoate in evidenta transcendenta absoluta a lui Dumnezeu in raport cu creatia. Deci, aparitia secularizarii este rezultatul luptei culturii fara Dumnezeu impotriva 2isericii. 2iserica a cautat sa sacralizeze si sa-si extinda autoritatea ei asupra lumii, iar cultura apuseana, incepand cu renasterea si sfarsind cu iluminismul si revolutia franceza, a dat nastere la secularizare care tinde catre emanciparea omului de sub autoritatile religioase. )ecularizarea este o consecinta a relativizarii credintei crestine, pentru ca ea elibereaza pe om de puterile si constrangerile lumii. &ceasta ruptura radicala dintre lumea naturala si supranaturala afacut ca familia crestina sa-si piarda suportul ei transcendent s i sensul profund al comuniunii ei spirituale in Gristos si 2iserica.

,.

$amilia secularizata este o familie mutilata spiritual, care traieste intr-un orizont spiritual si cultural confuz, mediocru, avand obsesia confortului si a bunastarii materiale. 1mul modern este dependent de consum, iar preocuparile sale esentiale sunt legate doar de bunurile economice. "n zilele noastre observam, mai mult ca oricand, ca se duce o adevarata lupta impotriva invataturii de credinta, in general, si a spiritualitatii crestin-ortodoxe, in special. 1bservam cu stupoare cum postmodernismul a coborat omul in lumea obiectelor, astfel incat el are un pret si este vandut la bursa de actiuni a acestor idei si concepte in postmodernism, care este numit, pe buna dreptate, o mizerie intelectuala si morala, o subcategorie filosofica. 4umea postmoderna este o lume in care misterul nu reprezinta ceva abia admis, ci o lume in care se pot intampla lucruri fara nicio cauza, care sa le faca necesare, iar oamenii pot face lucruri fara nici un scop rezonabil. &spectele specifice postmodernismului sunt: interdeterminarea, fragmentarea, performanta, constructionismul, imanenta, iar consecintele reale ale provocarilor postmoderniste asupra lumii: urbanismul modernist, te!nologismul, dezumanizarea, primitivismul si erotismul. 2iserica 1rtodoxa, prin traditia ei teologica si moral ascetica, rezumata in )fanta 4iturg!ie, a pastrat vie perspectiva restaurarii omului. omunicarea reala a lui Dumnezeu cu lumea, iubirea c!enotica ce culmineaza cu iubirea pentru dusmani si isi!asm, care salveaza intaietatea persoanei, constituie singurele premise pentru restaurarea lumii crestine alienate. "n toiul civilizatiei individualiste, in epoca eliberarii post-freudiene a instinctului, in miezul refuzului institutiilor sclerozate si al formelor conventionale, 2iserica isi este siesi datoare sa faca din nou din (aina asatoriei o posibilitate prin excelenta de libertate si de relatie. &devarata libertate se dobandeste prin autodepasire ascetica si adevarata relatie se traieste prin moartea de bunavoie a eului. 'ornind de la aceste considerente, am incercat in prezenta lucrare sa pun in evidenta principalele provocari la adresa familiei in epoca actuala. 'entru a respecta rigoarea academica, am indicat in prima instanta stadiul actual al cercetarilor, insistand cu precadere asupra mediului universitar teologic romanesc si nu numai. 'rimul capitol a fost dedicat intru totul fundamentelor biblice ale familiei si casatoriei. Desi, din punct de vedere formal, am operat o separatie intre modul in care cele doua (estamente vad familia, am incercat, urmand traditiei patristice, sa corelez aceste informatii, din perspectiva invataturii ortodoxe. /ai intai am insistat asupra diferitelor aspecte vetero-testamentare ale familiei, indicand, pe de-o parte, fundamentele sale, clar formulate in cartea $acerii, iar pe de alta parte, modul in care poporul evreu a inteles sa se raportezela aceasta realitate du!ovniceasca.

,?

Din analiza textelor scripturisticese poate observa o diversitate de norme si obiceiuri ce reglementeaza viata familiei, astfel incat aceasta sa-si pastreze unitatea si, mai ales, sa corespunda telului pentru care a fost instituita, anume nasterea de urmasi. 3xceptiile de la aceasta unitate, asa cum este poligamia unora dintre regii lui "srael, sau casatoriile cu femei de alt neam si, implicit de alta credinta, constituie un bun exemplu al modului incare influenta culturala, politica, militara sau sociala poate influenta moralitatea unui popor. )ituatia familiei din timpul regalitatii iudaice, raportata la starea actuala a lucrurilor, pare sa ofere similitudini izbitoare. )e poate observa aceeasi lipsa de respect si interes fata de 4egea lui Dumnezeu si de traditiile consacrate ale poporului, precum si o tendinta excesiva catre erotism si superficialitate conjugala, aspru condamnate de catre profeti. &m tinut cont de continuitatea istorica si spirituala ce leaga cele doua (estamente, astfel ca dilemele la adresa familiei sunt in mare masura comune *oului si %ec!iului (estament. 'e de alta parte, in *oul (estament si in teologia )fintilor 'arinti aflam raspunsuri clare si solutii viabile la problemele ridicate de societatea iudaica si nu numai la adresa familiei. 1data prezentate aceste provocari, am putut sa trasez coordonatele nou-testamentare ale familiei, insitand, pe de-o parte, pe aspecte de ordin istoric si normativ, asa cum este cazul divortului, expus in /atei 1>, iar pe dealta parte, pe aspectele de ordin teologic, precum binecuvantarea nuntii de catre /antuitorul "isus Gristos 5cf. "oan ,6 sau ridicarea nuntii la rang de (aina, in 3pistola catre 3feseni a )fantului &postol 'avel. (otodata, am subliniat ca invatatura nou-testamentara despre familie nu poate fi inteleasa pe deplin fara o permanenta raportare atat la traditia iudacica, cat si la cea a 2isericii crestine primare. "n capitolul al ""-lea al lucrarii a incercat sa ofer o imagine asupra datoriilor morale si sociale ale membrilor familiei ortodoxe, precum si a aspectelor negative care se pot produce in cadrul familial, pornind in primul rand de la fundamentele biblice, continuand cu literatura patristica si pana la scrierile contemporane. Raportarea permanenta la traditia crestina si respectarea normelor acesteia reprezinta un bun si eficient mijloc de pastrare a unitatii familiei. apitolul """ patrunde in problema spinoasa a crizei in care se afla familia, precum si a misiunii familiei in societatea contemporana. onsiderata 2iserica de acasa, familia si activitatea ei sunt marcate, pe de-o parte, de realitatea tainica a unirii cu Gristos in trupul eclezial, iar pe de alta parte, de imperativul misionar pe care toti membrii familiei se cuvine sa-l respecte in contextul lumii contemporane. )lujirea familiei trebuie sa fie o continuitate a slujirii liturgice, pilda de autentica vietuire crestina, model de propovaduire si preocupare fata de problema societatii contemporane. De asemenea

,>

am incercat sa scot in evidenta problemele cu care se confrunta familia in societatea actuala precum si provocarile la care sunt supusi membrii familiei in societatea actuala. ele mai multe dintre ele decurg dintr-o intelegere eronata a realitatilor incare traim, provocata de secularizarea galopanta a contemporaneitatii. ata vreme civilizatia actuala a ales sa ignore traditia crestina, optand pentru forme asa numit liberale, insa !aotice in esenta, familia va fi permanent amenintata. 'rovocarile vin atat din interior, in special din lipsa comunicarii intre soti, din lipsa respectului reciproc si din lipsa dragostei sincere, dar si din exterior, prin intermediul promovarii unei sexualitati exacerbate, a unui libertinaj fara limite si, mai ales, a unui discurs pseudo-cultural in care fiecare este liber sa faca ce vrea, fara nici un criteriu de alegere. "nmultirea situatiilor dramatice precum adulterul, divortul, avortul, perversiunea, nu reprezinta rezultatele imediate ale unei astfel de mentalitati. )i mai grav este faptul ca aceste cazuri, considerate multa vreme inadmisibile si c!iar aberante, isi revendica astazi normalitatea. asatoria este inlocuita de forme surogat, ironic numite casatorii de proba, dragostea intunecata de un erotism debordant, maternitatea este grav pusa in pericol de numarul tot maimare al avorturilor, perversiunea tinde sa devina normalitate, in timp ce randuiala fireasca este trecuta incetul cu incetul in istorie. &laturi de aceste tentatii de factura pseudo-spirituala, am inclus si problema atat de actuala si de grava a !omosexualitatii. onsiderata de multi specialisti o aberatie a comportamentului uman, !omosexualitatea a castigat la inceput de secol CC" o pondere tot mai mare. )ub umbrela pseudolibertatii de exprimare a propriei opinii si orientarii sexuale, societatea contemporana este silita sa asiste astazi la manifestari inadmisibile de comportament. uplurile de acelasi sex se bucura de posibilitatea legalizarii legaturii lor, c!iar si in cadre religioase, asa cum se intampla in &nglia, 1landa sau )tatele Bnite ale &mericii0 mai mult, au posibilitatea de a infia copii si de a intemeia, c!ipurile, o familie normala. "mpotriva acestor aberatii, 2iserica este c!emata sa dea atat un raspuns coerent, cat si un exemplu de viata eficient. "n capitolul al "%-lea am incercat sa scot in evidenta cateva solutii pastorale la problemele pe care familia ortodoxa le intampina in societatea secularizata, scotand in evidenta faptul ca misiunea familiei in lume merge mana in mana cu 2iserica. 4ucrarea 2isericii fara lucrarea familiei in sanul ei nu ar fi completa, dupa cum nici lucrarea familiei in afara 2isericii nu poate aduce roadele asteptate, fiind lipsita de modelul coeziunii bisericesti, prin comuniunea membrilor ei si prin impartasirea de !arul dumnezeiesc sfintitor, prin (ainele 2isericii.

8-

"mpotriva acestor aberatii, 2iserica este c!emata sa dea atat un raspuns coerent, cat si un exemplu de viata eficient. onsideram ca este nevoie de o intensa actiune de re-crestinare a societatii actuale, atat prin intermediul mijloacelor clasice precum cate!eza, indrumarea credinciosilor catre )fanta 4iturg!ie si catre viata 2isericii ingeneral, prin actiunile filantropice, dar si prin intermediul mijloacelor moderne, precum caile media, discursul public, initierea de proiecte cultural-religioase prin intermediul carora sa putem da bun raspuns la problemele societatii in care cu totii traim. Dovedindu-se a fi una din cele mai vec!i si mai stabile forme de comunitate umana, cea care asigura perpetuarea speciei, evolutia si continuarea vietii sociale, familia trebuie reasezata la adevarata ei valoare de leagan al vietii si civilizatiei, de mediul cel mai prielnic al afirmarii personale si comunitare, de loc si atmosfera propice dobandirii fericirii si implinirii trupesti si spirituale, dar mai presus de toate, de biserica in devenire si antecamera a "mparatiei lui Dumnezeu.

C$( in/

Int )d$!e e44444444444444444444%%%%%%%%%%%(%* C'(it)#$# I

81

V'#) i#e .) '#e '#e "'.i#iei ! e/tine in /)!iet'te' ()/t.)de n' /e!$#' i0't' in '() t !$ /)!iet'te' t 'diti)n'#'% C i0' /(i it$'#' ' "'.i#iei ! e/tine in e()!' !)nte.() 'n' /i !'$0e#e '!e/tei'%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%(%5

C'(it)#$# II
M) '#it'te' tine i#) in "'t' ( )1)!' i#) ()/t.)de nit'tii%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%(%,,
*%, Se2$#%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%(%,* *%* D )3$ i#e%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%(%,6 *%- Vi)#ent'%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%(%,7

C'(it)#$# III S)#$tii ('/t) '#e #' '!e'/t' ! i0'%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%(%,8 C)n!#$0ii%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%(%*7

Bi9#i)3 '"ie

1. 2iblia sau S&anta Scriptura, 3ditura institutului 2iblic si de /isiune al 2isericii 1rtodoxe Romane, 2ucuresti, ,--;.

8,

,. &brudan, 'r. 'rof. Dr. Dumitru,

ornitescu, Diac. 'rof. Dr. 3milian , Ar#eologia biblica ,

3ditura "nstitutului 2iblic si de /isiune al 2isericii 1rtodoxe Romane, 2ucuresti, 1>>:. 8. &dveev, Dr. Dmitri, 'and su&letul este bolnav, traducere di limba rusa de &drian si Cenia (anasescu-%las, 3ditura )op!ia, 3ditura artea 1rtodoxa, &lexandria 2ucuresti, ,--;. :. &g!ioritul, 3vang!elismos, ,--8. ;. &mbrozie, )fantul, Scrieri, partea a ""-a, traducere de David 'opescu, 3ditura "nstitutului 2iblic si de /isiune al 2isericii 1rtodoxe Romane, 2ucuresti, 1>>:. <. &mbrozie, )fantul, Scrieri, partea a ""-a, traducere de David 'opescu, 3ditura "nstitutului 2iblic si de /isiune al 2isericii 1rtodoxe Romane, 2ucuresti, 1>>:. .. &lexandrinul, lement, Scrieri, partea a ""-a, )tromatele, "", 18?, ,-<, traducere de 'r. Dumitru $ecioru, 'arinti si )criitori 2isericesti, %ol. ;, 3ditura "nstitutului 2iblic si de /isiune al 2isericii 1rtodoxe Romane, 2ucuresti, 1>?,. ?. 2rec7, 'r. 'rof. Dr. Do!n, arul sacru al vietii, traducere in limba romana de 'rea )fintitul Dr. "rineu 'op 2istriteanul 3ditura 'atmos, luj *apoca, ,--8. >. 2ria, 'r. "on, idtionar de "eologie 3rtodoxa, 3ditura "nstitutului 2iblic si de /isiune al atoriile parintilor &ata de copii, in "ndrumator bisericesc canonic si 2isericii 1rtodoxe Romane, 2ucuresti, 1>?1. 1-. ananau, 'r. *icolae, 11. 1>>.. 1,. 'onstitutiile Apostolilor , "%, 11, traducere de "rineu /i!alcescu, !isinau, 1>,?. 18. 1:. ornelia, onf. univ. dr. (atu, 'onsilierea &amiliei si terapii de &amilie note de curs masterat , Bniversitatea )piru Garet, $acultatea de 'si!ologie si 'edagogie 2rasov, ,-->. in invataturile (arintelui Arsenie 2oca. "inerii, &amilia si copiii nascuti in lanturi. 4 espre legile si &aradelegile &amiliei crestine5, lucrare tiparita cu binecuvantarea 'resfintitului alinic, 3piscopul &rgesului, 3ditura redinta )tramoseasca, ,--8. 1;. Dumitru, 4aurentiu, "inerii pe cale intrebarilor, 3ditura 3gumenita, @alati, ,--.. patriotic, 3ditura &r!iepiscopiei (omisului si Dunarii de Dos, @alati, 1>?;. lement, 1livier, 2obrins7oH, 2oris, )igel, 3lisabet! 2e!r-, 2orodine, /Hrr!a 4ot-, Fericita Intristare, 3ditura "nstitutului 2iblic si de /isiune al 2isericii 1rtodoxe Romane, 2ucuresti, uviosul 'aisie, 'uvinte du#ovnicesti. 0iata de &amilie, vol. "%, traducere din limba greaca de "erosc!imona! )tefan *utescu, )c!itul 4acu - )fantul /unte &t!os, 2ucuresti, 3ditura

88

1<. 3vdo7imov, 'aul, "aina Iubirii: s&intenia unirii con)ugale in lumina traditiei ortodoxe , trad. de @abriela /oldoveanu, 3ditura !ristiana, 2ucuresti, 1>>:. 1.. 3vdo7imov, 'aul, Femeia si mantuirea lumii, 3ditura !ristiana, 2ucuresti, 1>>;. 1?. 3vdo7imov, 'aul, 3rtodoxia, 3ditura "nstitutului 2iblic si de /isiune al 2isericii 1rtodoxe Romane, 2ucuresti, 1>><. 1>. $aros, 'r. $iloteu, Aofinas, 'r. )tavros, 'asnicia di&icultati si solutii, trad. din lb. greaca de 'r. )erban (ica, 3ditura )op!ia, 2ucuresti, ,-1,. ,-. $loca, &r!id. 'rof. Dr. "oan *., 1>>,. ,1. $lorens7i, 'avel, Stalpul si temelia adevarului:incercare de teodicee ortodoxa in douasprezece scrisori, 3ditura 'olirom, "asi, 1>>>. ,,. $romm, 3ric!, Arta de a iubi, 3ditura &nima, 2ucuresti, 1>>;. ,8. @!eorg!e, %irgiliu, Stiinta si razboiul s&arsitului lumii*Fata nevazuta a televiziunii, 3ditura 'rodromos, 2ucuresti, ,--.. ,:. @outi, Dimitra0 Ao77inou, /aria D, 'riza Familiei, traducere din limba greaca de 'reot )erban (ica, 3ditura )op!ia, 2ucuresti, ,-11. ,;. @ura de &ur, )fantul "oan, Scrieri, partea ", 3milii la Facere5"6, traducere de 'r. Dumitru $ecioru, 'arinti si )criitori 2isericesti, %ol. ,1, 3ditura "nstitutului 2iblic si de /isiune al 2isericii 1rtodoxe Romane, 2ucuresti, 1>?.. ,<. @ura de &ur, )fantul "oan,'omentarii sau !xplicarea epistolei catre !&eseni, CC, traducere de &r!imandrit (!eodosie &tanasiu, "asi, 1>-,. ,.. @ura de &ur, )fantul "oan, 1rtodoxe Romane, 2ucuresti, ,--1. ,?. @ura de &ur, )fantul "oan, 'uvinte alese, 3ditura Reintregirea, &lba "ulia, ,--,. ,>. @ura de &ur, )fantul "oan, 'uvant la Fericitul Avraam, "", in vol. (redici la sarbatori imparatesti si cuvantari de lauda la s&inti, 3ditura "nstitutului 2iblic si de /isiune al 2isericii 1rtodoxe Romane, 2ucuresti, ,--,. 8-. "lie, &r!imandrit leopa, 'alauza in credinta ortodoxa, 3ditia a patra reviuzuita si adaugita, 3ditura 3piscopiei Romanului, ,---. espre &eciorie, Apologia vietii mona#ale, espre cresterea copiilor, (raducere 'r. 'rof. Dumitru $ecioru, 3ditura "nstitutului 2iblic si de /isiune al 2isreicii rept canonic ortodox. Legislatie si administratie bisericeasca, vol. "", 3ditura "nstitutului 2iblic si de /isiune al 2isericii 1rtodoxe Romane, 2ucuresti,

8:

81. Invatatura de credinta crestina ortodoxa, 3ditura "nstitutului 2iblic si de /isiune al 2isericii 1rtodoxe,2ucuresti, 1>>,. 8,.Invatatura a celor 67 Apostoli, "%, >, traducere de pr. Dumitru $ecioru, in 'arinti si )criitori 2isericesti, 1,3ditura "nstitutului 2iblic si de /isiune al 2isericii 1rtodoxe Romane, 2ucuresti, 1>.>. 88. Aaleda, 'r. 'rof. @leb, 2iserica din casa, 3ditura )op!ia, 3ditura 2ucuresti, ,--?. 8:. 4emeni, &drian, Aspecte apologetice contemporane, 3ditura &)&2, 2ucuresti, ,-1-. 8;. /ac7, 'r. Do!n, -#id pentru dobandirea armoniei in &amiliile ortodoxe , traducere de Doina Rogoti, 3ditura )op!ia, 2ucuresti, ,--.. 8<. /antzaridis, @eorgios, Morala crestina, 3ditura 2izantina, 2ucuresti, ,--<. 8.. /arler, Do!n si Fermut!, &ndreE, /ona!ii, "inerii vremurilor de pe urma +ltima si adevarata razvratire, 3ditia a doua, traducere din limba engleza de $elix (rusca, 3ditura )op!ia, 2ucuresti, ,--?. 8?. /artirul si $ilosoful, )fantul "ustin, !pistola catre 1rtodoxe Romane, 2ucuresti, 1>.>. 8>. /arturisitorul, )fantul /axim, 'ele doua sute de capete despre cunostinta de iconomia intruparii Fiului lui )taniloae, 3ditura Gumanitas, 2ucuresti, 1>>>. :-. /arturisitorul, )fantul /axim, (atru sute cugetari crestine, 3ditura redinta )tramoseasca, "asi, 1>>?. :1. /eHendorff, Do!n, 'asatoria8perspectiva ortodoxa, trad. de luj *apoca, ,--.. :,. /etodiu din 1limp, 2anc#etul sau espre castitate , "", ,, traducere de 'r. 'rof. onstantin ornitescu, in 'arinti si )criitori 2isericesti, %ol. 1-, 2ucuresti, 1>?:. :8. /i!oc, 'r. onstantin, "aina casatoriei si &amilia crestina in invataturile marilor (arinti ai 2isericii din secolul I0, 3ditura (eofania, )ibiu, ,--,. ::. /itrofan, "olanda0 iuperca, ristian, Incursiune in psi#osociologia si psi#osexologia &amiliei, 3ditura 3dit 'ress /i!aela, 1>>?. :;. /ladin, "') *icolae, Studii de "eologie Morala, 3ditura &r!iepiscopiei, )ibiu, 1><>. ezar 4ogin, 3ditura 'atmos, umnezeu si umnezeu, $ilocalia, vol ,, 3ditia a ,-a, trad. de 'r. 'rof. Dr. Dumitru iognet, traducere de 'r. Dumitru $ecioru, 'arinti si )criitori 2isericesti, %ol. 1, 3ditura "nstitutului 2iblic si de /isiune al 2isericii artea 1rtodoxa,

8;

:<. /oldovan, 'r. 'rof. "lie, Adevarul si &rumusetea 'asatoriei, (eologia "ubirii "", (ipografia 3piscopiei &lba "ulia, 1>><. :.. /oldovan, 'r. 'rof. "lie, Adolescenta, preludiu la poemul iubirii curate, 3ditura Reintregirea, &lba "ulia, ,--;. :?. *ecula, 'r. 'rof. Dr. *icolae, 2iserica si cult pe intelesul tuturor , 3ditura 3uropartner, 2ucuresti, f. a. . :>. *eculau, &drian , $erreol, @illes , 0iolenta * Aspecte psi#osociale, 3ditura 'olirom, "asi, ,--8. ;-. *ellas, 'anaHotis, 3mul animal indumnezeit, 3ditura Deisis, )ibiu, 1>>:. ;1. (aradoxul crestin si cartea tineretii, volum coordonat de (rif, 'reot "lie, 3ditura Reintregirea, &lba "ulia, ,--?. ;,. 'opescu, 'r. 'rof. Dr. Dumitru @!org!e, "eologia si 'ultura, 3ditura "nstitutului 2iblic si de /isiune al 2isericii 1rtodoxe Romane, 2ucuresti, 1>>8. ;8. 'opescu, 'r. 'rof. Dr. Dumitru , .ristos, 2iserica, Societate, 3ditura "nstitutului 2iblic si de /isiune al 2isericii 1rtodoxe, 2ucuresti, 1>>?. ;:. Romanul, )fantul lement, !pistola catre 'orinteni 4I6, CC", <-?, traducere de pr. Dumitru $ecioru, in 'arinti si )criitori 2isericesti, %ol 1, 3ditura "nstitutului 2iblic si de /isiune al 2isericii 1rtodoxe Romane, 2ucuresti, 1>.>. ;;. )cripcaru, @!eorg!e0 iuca, &urora0 &starastoaie, %asile0 )cripcaru, alin0 2ioetica, Stiintele vietii si drepturile omului, 3ditura 'olirom, "asi, 1>>?. ;<. )tan, Dr. @eorge, "eologie si bioetica, 3ditura 2iserica 1rtodoxa, &lexandria, ,--1. ;.. )taniloae, 'r. 'rof. Dr. Dumitru, Ascetica si mistica crestina sau teologia vietii spirituale, 3ditura asa artii de )tiinta, luj *apoca, 1>>8. ;?. )taniloae, 'r. 'rof. Dr. Dumitru, '#ipul nemuritor al lui 1lteniei, raiova, 1>?.. ;>. )taniloae, 'r. &cad. 'rof. Dr. Dumitru, S&anta "reime sau la inceput a &ost iubirea, 3ditura "nstitutului 2iblic si de /isiune al 2isericii 1rtodoxe Romane, 2ucuresti, 1>>8. <-. )taniloae, 'r. 'rof. Dr. Dumitru, "eologia <1. )taniloae, 'r. 'rof. Dr. Dumitru, "eologia ogmatica 3rtodoxa, volumul ", 3ditura "nstitutului 2iblic si de /isiune al 2isericii 1rtodoxe Romane, 2ucuresti, 1>.?. ogmatica 3rtodoxa, vol. """, 3ditura "nstitutului 2iblic si de /isiune al 2isericii 1rtodoxe Romane, 2ucuresti, 1>>.. umnezeu, 3ditura /itropoliei

8<

<,. Studiul Noului "estament, intocmit de Diacon *icolae *icolaescu, 'r. @rigorie /arcu, 'r. )ofron %lad,3ditia a ""-a, 3ditura "nstitutului 2iblic si de /isiune al 2isericii 1rtodoxe Romane, 2ucuresti, 1>... <8. (esu, 'r. "oan ,---. <:. (eodoropulos &r!imandrit 3pifanie, Familiei ortodoxe cu smerita dragoste, traducere din limba greaca de "erosc!imona! )tefan *utescu, )c!itul 4acu # )fantul /unte &t!os, 3ditura 3vang!elismos, 2ucuresti ,--8. <;. (ilea, 'r. @!eorg!e (., (robleme &undamentale in opera moral*sociala a S&antului Ioan -ura de Aur III. Familia crestina, (ipografia 3par!iala utrea de &rges, urtea de arges, 1>:.. <<. (oma de Aempis, +rmarea lui .ristos, editia a ""-a, traducere din limba latina de 'r. 'rof. Dumitru . %isan, 3ditura /itropoliei 2anatului, (imisoara, 1>>?. <.. %elimirovici, 3piscop *icolae , 1aspunsuri la intrebari ale lumii de astazi. Scrisori misionare., traducere din limba sarba de &drian (anasescu-%las, 3ditura )op!ia, 2ucuresti, ,--<. <?. =annaras, !ristos, Libertatea Moralei, 3ditura &nastasia, 2ucuresti, ,--,. <>. Javoratul, )fantul (eofan, Mantuirea in viata de &amilie, traducere din limba rusa de &drian si Cenia (anasescu-%las, tiparita cu binecuvantarea 'rea )fintitului 'arinte @alaction, 3piscopul &lexandriei si (eleormanului,2ucuresti, 3ditura )op!ia, ,--:.
.-. Jorin, Aonstantin %., (acatele tineretii si sanatatea &amiliei , traducere din limba rusa de 3ugeniu Rogoti, tiparita cu binecuvantarea 'rea )fintitului 'arinte @alaction, 3piscopul &lexandriei si (eleormanului, 3ditura )op!ia si 3ditura artea 1rtodoxa, 2ucuresti, ,-1-.

.,

in iadul patimilor spre raiul virtutilor, 3ditura

!ristiana, 2ucuresti,

STUDII SI ARTICOLE 1.&niculoaie, Diac. @eorge, Solutii pentru iesirea &amiliei din criza, in Jiarul 4umina de Duminica, din ,- noiembrie ,-11 ,. !ialda, Diac. &sist. /ircea, Indatoririle moral*sociale dupa ecalog , in )tudii (eologice, an%"""51>;<6, nr. >-1-. 8. !itescu, 'rof. Dr. *icolae, Atitudinea principalelor religii ale lumii &ata de problemele vietii pamantesti, in 1rtodoxia, an "%51>;,6, nr. ,.

8.

:.

ornitescu, 'r. 'rof. Dr.

onstantin, Studii comparative intre Marele cuvant cate#etic al

S&antului -rigoriede N,ssa si manualul catre Laurentiu al Fericitului Augustin , in 1rtodoxia, an C%"51><:6, nr. 1. ;. ornitescu, 'r. 'rof. Dr. onstantin, Invatatura S&antului 0asile cel Mare despre S&antul u#, in 1rtodoxia, an CCC"51>.>6, nr. 1. <. osma, 'r. 'rof. )orin, .omosexualitatea * patima de necinste, in &ltarul 2anatului, anul onstantin, (reotia, taina in slu)ire in viata 2isericii , in L1rtodoxia, an C" 546, serie noua, nr. 1--1,, octombrie-decembrie ,---. .. @aleriu, 'r. 'rof. CCC"%51>?,6,nr. :. ?. @ura de &ur, )fantul "oan, Lauda lui Maxim. 'u ce &emeie trebuie sa ne casatorim , traducere de 'r. Dr. Dumitru $ecioru, in L/itropolia /oldovei si )ucevei, an 4%"51>?-6, nr. 8-;. >. *ecula, 'r. 'rof. Dr. *icolae D., Familia azi. (robleme pastorale si sociale , in: @lasul 2isericii, nr. >-1,, ,--1. 1-. 'apuc, @!eorg!e, 0iata crestina dupa !pistole S&antului Apostol (avel , in L)tudii (eologice, an %"" 51>;;6, nr. ;-<. 11. 'avel, 'rof. Dr. onstantin, !roismul in lumina moralei crestine, in )tudii (eologice, an C4"%51>>.6, nr. 8-:. 1, 'opescu, 'r. &sist. Dumitru, !cleziologia romano*catolica dupa documentele celui de*al doilea 'onciliu de la 0atican si ecourile ei in teologia contemporana , (eza de doctorat, in 1rtodoxia, an CC"%51>.,6, nr.8. 18. 'opi, atalin, Familia crestina contemporana, in %iata in Gristos, anul """, septembrieoctombrie, *r. >-1-. 1:. Raduca, 'r. &sist. Dr. %asile, 'asatoria "aina a daruirii si a desavarsirii persoanei , in )tudii (eologice, an C4"%51>>,6, nr. 8-:. 1;. Raduca, 'r. &sist. Dr. %asile, 'asatoria "aina a daruirii si a desavarsirii persoanei , in )tudii (eologice, an C4"%51>>,6, nr. 8-:. 1<. )tamatoiu, 'r. 'rof. Dr. Dionisie, an C4"C 51>>.6, nr. 1-8. 1.. )tamatoiu, 'r. 'rof. Dr. Dionisie, Istoricul interpretarii S&intei Scripturi, in L/itropolia 1lteniei, an C4%""51>>;6, nr. 1. espre parabolele Mantuitorului, in L/itropolia 1lteniei,

8?

1?. (esu, 'r. "oan ., Familia contemporana intre ideal si criza, in Rev. )tudii (eologice, *r. 1+ ,-11. 1>. (ofana, 'r. Drd. )telian, Invierea Mantuitorului .ristos c#ezasia invierii noastre, in 1rtodoxia, an CCC%"""51>?<6, nr. 8. ,-. (ofana, 'r. Drd. )telian, +nitatea crestinilor in e&orturile de aparare a pacii si vietii in lume dupa Noul "estament, , in L)tudii(eologice, an CCC%"""51>?;6, nr. ;-<.

)urse internet
1. !ttp:++psi!ologiegenerala.blogspot.ro, )ursa accesata in -?. -<. ,-1,. ,. !ttp:++EEE.scribd.com., )ursa accesata in -?. -<. ,-1,. 8. !ttp:++ortodoxie.8x.ro+diverse, )ursa accesata in 1.. -<. ,-1,. :.!ttp:++EEE.crestinortodox.ro+diverse+biserica-flagelul-drogurilor

8>