SEMINAR 1

DUREREA = poate cel mai important sindrom = ALGIE este denumirea stiintifica a durerii = exemple: cefalee / durere de cap (cefalal ie ! durere in sfera capului" ne#ral ie / durere de ner# odontal ie / durere de dinti otal ie / durere de urec$i artral ie / durere de articulatii cer#ical ie / durere de at% la spate lom&al ie % coxal ie / durere la articulatia soldului sacral ie / durere de os sacru 1. LA NIVELUL CAPULUI = creierul este in#elit in ' mem&rane cu rol atat de $ranire cat si de protectie numit (E)I)GE = cele ' mem&rane sunt : duramater * situata la exterior+ Este cea mai re,istenta+ Are componenta fi&roasa si nu este foarte elastica+ )u se intinde ara$noida * este foarte su&tire piamater * adera la suprafata creierului = sutura * articulatiile dintre oasele creierului = oase ale creierului: frontal% - parietale% occipital% saua turceasca = fontanelele: exista o fontanela .ra matica in forma de rom& exista fontanela mica% de forma aproximati# triun $iulara sau de forma lam&doida intre cele - fontanele sunt multe suturi laxice = afectiuni : A" /IDR01E2ALIE = apare in ca,ul in care fontanelele nu se inc$id mai mult de 3an si 4 luni 5 lic$idul cefalora$idian patrunde in #entriculii cere&rali (ca#itati in interiorul creierului in numar de 6% fiecare cu rolului : 3 si - la centrul emisferelor7 '8&iencefalul si 68trunc$iul sunt pe mi9loc in interior si neperec$e"+ = $idroencefalita in timpul sarcinii * caracteristici craniul se modelea,a dupa continut 5 copil cu craniome alie acrome alie * extremitati mari% o &oala a $ipofi,ei care secretea :;/ ($ormoni somatotropi" dupa inc$eierea cresterii or anismului" cresterea e pana la -< de ani+ 1resc or anele interne% tesuturile moi% mandi&ula% mainile% picioarele etc+ ." ADE)0(UL /I=02I>AR = $ipofi,a este in saua turceasca = atunci cand $ipofi,a creste % mar inea seii #a creste de 9os in sus 7 dar in sus a#em ner#ii oftalmici astfel incat prima ,ona afectata este 1/IA:(A 0=;I1A (incrucisarea ner#ilor" si apar pro&leme de #edere (#ederea e &inoculara"

2.

LA NIVELUL TORACELUI

= la ni#el de or ane interne = durere specifica de inima se numeste A)G0R si apare in &oli precum : an ina pectorala% cardiopatia isc$emica = daca nu e durere de inima cu manifestarile sale specifice% a#em durere in ,ona toracica si se descrie ,ona respecti#a+ = ca si or an pasimantos plamanul nu doare ? dor caile respiratorii % ar&orele &ronsic (pleura este o foita ce incon9oara si prote9ea,a plamanul" = in torace mai pot sa doara esofa ul% tra$eea si structurile peretelui / toracelui osos% musculatura sau c$iar te umentul 3. LA NIVEL ABDOMINAL

=R0IE1;IA :;0(A1ULUI

,ona 3 5 ,ona $ipocontru drept ,ona - 5 ,ona $ipocondru stan ,ona ' 5 ,ona mediana superioara = epi astru (desupra stomacului" ,ona 6 5 ,ona flancul drept ,ona @ 5 ,ona flancul stan ,ona 4 5 ,ona me,o astru / re iunea periom&ilicala ,ona A 5 ,ona fosa iliaca dreapta ,ona B 5 ,ona fosa iliaca stan a ,ona C 5 ,ona $ipo astrul = in fiecare din aceste ,one se proiectea,a niste or ane continute = su& ,ona 3 este vezicula biliara% doare in dreapta unde se aseste dar poate sa iradie,e si in alt teritoriu+ Durerea colecistica poate sa iradie,e in special la femei in ,ona interscapulara (intre omoplati" sau doar pe omoplatul drept+ -

= splina, pancreas _ pe stan a7 splina este o ma a,ie pentru lo&ulele rosii dar si cimitir pentru cele folosite7 la omul sanatos splina nu doare7 ea poate sa doara la omul sanatos la efort fi,ic7 de#ine palpa&ila cand a#em pro&leme de san e (&oli ale san elui" = duoden * prima parte a intestinului su&tire = jejun si ileon * cele - se mente ale intestinului su&tire = colon * intestinul ros7 portiunea initiala se numeste 1E1+ La #arsarea ileonului in cec exista #al#a ileocecala+ =eristaltism = miscare ondulatorie care impin e continutul prin intestin Dupa cele ' se mente mai mari are se mentul palpa&il numit colonul sigmoid pt ca are forma de : culcat in micul &a,in si care la unele persoane poate fi : foarte mare si lun * pacientul sufera de constipatie cronica me acolon * cand colonul este ros dolicocolon * cand colonul este mai lun decat normal me alodolicocolon * cand colonul este si mai lun si mai ros decat normal De re ula% 9umatatea stan a a colonului e cu pro&leme (deoarece aici au loc procesele de putrefactie in urma carora re,ulta compusi sulfurosi% a,otati% a,e cum e &io a,ul ! nu foarte &un pt or anism si carora mucoasa tre&uie sa le faca fata"+ In 9umatatea dreapta au loc procesele de fermentatie unde se desfac ,a$arurile% etc+ Locali,ari: in $ipo astru a#em : #e,ica urinara% rectul in ,ona a&dominala posterioara (de8o parte si de alta a coloanei" se locali,ea,a rinic$ii% in lo9ile renale in eta9ul inferior a&dominal se locali,ea,a uterul si aparatul reproducator feminin (o#ar% trompe% col uterin% #a in" iar la &aieti or anele aparatului reproducator masculin inclusi# landa prostata+

SEMINAR 2 10.10.2013
1E2ALEEA 2R0);ALA este de mai multe feluri: supraor&itara temporala parietala occipitala frontotemporala frontoparietala% dupa cum este localitarea durerii

=ERE:;E>IE * sensi&ilitatea modificata (etimolo ie: para * altce#a decat% este,ie*sensi&ilitate tactila" este de trei feluri: $ipereste,ie * atin erea neplacuta $ipoeste,ie * sensi&ilitatea te umentara dintr8o anume ,ona este sca,uta aneste,ia * sensi&ilitatea te umentara lipsa '

DUREREA * are un rup de receptori speciali,ati numiti algoreceptori+ = la ni#el te umentar a#em receptori tactili (sen,atii de presiune% tractiune"% termici (rece% cald"+ = perceptia tactila este de - tipuri: fina / epicritica este insarcinata de a diferentia sen,atii de presiune / tractiune mare/ intense rosiera / protopatica ne permite sa sesi,am caracterele unei suprafete (daca e neted sau ru os" / calitatea suprafetei = receptorii tactili si termici sunt receptori incapsulati (ca o capsula": DA;ER =A1I)I% ERAU:E% RU22I)I% G0LGI+ = al oreceptorii sunt repre,entati de terminatii ner#oase li&ere si pot fi excitati de toate tipurile celelalte de sen,atii plus modificari calitati#e la ni#elul tesuturilor (acumulari de meta&oliti * un fel de deseuri re,ultate in urma actiunii celulare%modificare de p/" = in toate tesuturile si or anele din corp a#em terminatii ner#oase+ Din aceasta cau,a aproape orice poate sa doara+ Dar sen,atia e mai pre nanta (mai precisa" in ,onele in care al oreceptorii sunt mai numerosi+ = insolatia este cea mai simpla forma de edem cere&ral = edem * acumulare de lic$id printre structurile normale ale unui tesut = procese inlocuitoare de spatiu * formatiuni sau su&stante care se de,#olta intr8un spatiu limitat (exemplu: cutia craniana" in dauna structurilor care sunt normal acolo (in ca,ul cutiei craniene in dauna menin elor% #aselor si a creierului"+ = cefalee secundara * de exemplu un adenom cere&ral cand se mareste $ipofi,a si apar durerile de cap care nu trect cu tratament+ = in ca,ul acestor =rocese Inlocuitoare de :patiu (printre care cele mai frec#ente sunt tumorile" manifestarile sunt le ate de compresie fara le atura directa cu natura tumorii (exemplu: in interiorul cutiei craniene unde a#em structuri foarte sensi&ile o tumora &eni na poate fi la fel de periculoasa ca una mali na daca se de,#olta intr8o ,ona de unde nu poate fi extrasa"+ DURERILE 1ERDI1ALE sunt de - tipuri: anterioare posterioare sau anterolaterale posterolaterale+ = la ni#elul atului poate sa doara: farin ele% larin ele% tra$eea% musc$ii sternocleidomastoidieni (:1("% musc$ii cefei% coloana cer#icala = torticolis (&oala atului rasucit" * contractura :1( (contractura nu difera de contractie" = spondiloza cervicala * este o &oala de enerati#a care afectea,a ,onele mo&ile ale coloanei apare in eneral la persoanale #arstnice manifestari: limitarea miscarilor ameteala tul&urarea #ederii durere de at (cer#ical ie" 6

calcifieri patolo ice (ciocurile" * se calcifica li amentele modificari clinice: dureri de cap si de ceafa * musculatura nu se relaxea,a tul&urari de ec$ili&ru capul doare din cau,a arterelor care urca din #erte&ra in #erte&ra prin niste orificii (pe am&ele parti"7 - artere = - #ene carotide formea,a poli onul arterial Fillis+

=0LIG0)UL LUI FILLI: * consta in reteaua de #ase de la &a,a creierului%pentru iri area completa si permanenta astfel incat daca o artera este oprita ramane toata plasa iri ata de celelalte '+ .UL.UL RA/IDIA) centri ner#osi (pt alimentatie% cardiaci% ai respiratiei%etc &ul& = hipertensiunea arteriala are urmatoarele manifestari: ameteala durere de cap durere de ,ona occipitala sen,atie de o&oseala Diferentiem spondiloza cervicala de hipertensiunea arteriala prin masurarea tensiunii si #erificarea limitarii de miscare in ,ona cer#icala+ Daca pacientul le are pe amandoua le tratam pe amandoua+

PARAMETRII DURERII
= cu a9utorul acestora dia nosticam o durere7 acestia sunt: 1) localizarea 2) ira ierea = exemplu: litiaza renala - manifestari: durerea este su& re&ordul costal * &a,a toracelui para#erte&ral * alaturi de coloana uni / &ilaterla * acolo se asesc lo9ile renale durerea in litia,a renala se manifesta ca si colica * adica urmea,a reactiile ureterului in acest tip de durere iradierea urmea,a calea ureterala cand doare% creierul recomanda apa si da sen,atia de mictiune se asocia,a cu reactie de mictiune pentru eliminarea pietrei iradierea a9un e la or anele enitale ext+ si pe partea superioara a coapsei = exemplu: lombalgia * durerea iradiata de8a lun ul ner#ului sciatic 3) !ra"a 8 se intensifica sau scade sin ura 8 A)G0RUL * durerea de inima = exemplu: durerea de inima are acelasi mecanism% aceeasi durere% aceeasi iradiere atat in angina pectorala cat si in infarct + Ele difera in durata: durerea in an ina pectorala are o durata de 3< minute iar durerea in infarct are o durere de la '< minute in sus pana la ,ile+ 8 &olna#ul descrie la fel: presiune sau sen,atie constricti#a (de $eara care stran e" @

#) circ!$%"a&"e e a'ari"ie : = exemplu: pot fi similare la an ina pectorala si infarct () $o ali"a"i e a$eliorare a !rerii: = in ca,ul an inei pectorale (an or sta&il"% durerea se ameliorea,a cu nitro licerina la ni#el su&lin ual ( 3 pastila la inter#al de @ minute pana se lasa durerea" = in ca,ul infarctului% durerea nu cedea,a la nimic+ :e poate ameliora cu compusi de morfina numai in spital+ ;E)E:(E = contractii dureroase ale rectului / #e,icii urinare (iti #ine dar nu faci" A1U2E)E = pocnitori in urec$e ;I)I;U: = tiuituri in urec$e 20:2E)E = stelute luminoase :10;0A(E = puncte ne re

SEMINAR 3 1).10.2013

DIA*NOSTICUL DI+ERENTIAL AL A+ECTIUNILOR DI*ESTIVE

Aparatul di esti# este format din tu& di esti# si landele anexe+ Glande anexe: pancreas * ase,at profund% retroperitoneal ficat ;u&ul di esti#: ca#itatea &ucala farin e esofa stomac intestin su&tire% cu ' se mente: duoden 9e9un ileo intestin ros / colon% cu 6 se mente: colon ascendent trans#ers colon descendent si moid rectul+

A,ec"i!&i la &i-el!l .!rii

afectiuni dentare * dintele e le at de in ie prin parodontiu afectiuni in i#ale afectiuni losite * ale lim&ii afectiuni ale palatului * palatul are: o componenta dura formata din oasele palatine si apofi,ele palatine ale oaselor maxilare o componenta moale numita #alul palatin care se termina cu lueta / omusorul de8o parte si de alta a #alului palatin a#em ami dalele palatine (formate din tesut limfoid si care au functie de aparare in calea infectiilor7 sunt cele mai superficiale" - perec$i de ami dale+ ;oate 4 formea,a inelul amigdalian WALDE E!

A,ec"i!&i la &i-el!l ,ari&.el!i

este calea comuna aeriana si di esti#a afectiuni: farin ita% rinofarin ita% etc+ A

A,ec"i!&i la &i-el!l e%o,a.!l!i

esofa ul * caracteristici: or an musculo8mem&ranos este dispus la ni#el cer#ical profund co&oara in torace% unde este situat tot profund are si un se ment a&dominal dupa ce a stra&atut $iatusul diafra matic al esofa ului afectiunile sale sunt relati# minore o afectiune este dischinezia esofagiana" 1aracteristici: poate sa apara la pacientii care in $it reu sen,atie de nod in at% cand in $iti reu poate sa apara si in sindroamele isterice sau in nevroze o alta afectiune este varicele esofagiene" #asele esofa iene sunt tri&utare atat teritoriului ca# superior cat si teritoriului ca# inferior+ Intre aceste - teritorii se de,#olta niste #ase comunicante care le unesc+ In anumite situatii cand unul dintre ele este afectat e posi&il sa se desc$ida aceste comunicante (numite 1AD01ADE" ca sa preia din san e% pentru a usura circulatia+ 1omunicantele se desc$id cel mai frec#ent in: suferinta $epatica ra#a * ciro,a $epatite cronice #aricele esofa iene sunt foarte periculoase% pot cau,a moartea pacientului o alta afectiune este reflu#ul esofagian $ &oala de reflux apare la pacienti precum: cei care in $it aer (aerofa ie" la persoane o&e,e cei cu $ernie $iatala din cau,a unei presiuni intra8a&dominale crescute% la acesti pacienti e posi&il ca o parte din continutul astric sa se intoarca in esofa + E perceput ca pirozis / arsura retrosternala+ :en,atia de piro,is se paote asocia cu eructatii o alta cau,a a sla&irii sfincterului este pro#ocarea #omei in bulimie, anore#ie" Dia nosticul diferential al durerii esofa iene cu cel al $erniei $iatale si al inimii = hernia hiatala apare atunci cand o portiune mica din fundul stomacului % care nu se umple niciodata cu alimente% in conditiile unei presiuni a&dominale crescute ( ra#ide% o&e,i% persoane #arstnice" care solicita excesi# musc$iul difra mei% este impinsa prin diafra ma in torace+ 2enomenul se insoteste de reflu# esofagian dar poate sa mime,e o cri,a cardiaca+ = diferente: in esofa ita circumstantele de aparitie se conectea,a cu alimentatia si eructatiile in $ernia $iatala circumstantele de aparitie se conectea,a cu modificarea de po,itie a corpului (cand se apleaca pacientul ca pentru inc$iderea la pantofi% cu presiune intra8a&dominala crescuta" in cardiopatica isc$emica circumstantele de aparitie se conectea,a cu un efort excesi#% emotii% expunere la temperaturi extreme% etc+

 alt tip de suferinte esofa iene se asocia,a cu in estia de su&stante caustice% in scopul suicidului o alta suferinta le ata de mo&ilitatea redusa a esofa ului este esofagul de sticla semn secundar in spondilitaanc$ilopoetica dar mai poate fi si ulcerul duodenal

A,ec"i!&i la &i-el!l %"o$ac!l!i

la ni#elul a&domenului or anele sunt: intraperitoneale situate mai in fata in ca#itate sunt acoperite de peritoneu pe toate fetele anumite infectii cu locali,are a&dominala sunt mai ra#e daca afectea,a aceste or ane : apendicite si peritonite retroperitoneale or anele sunt ase,ate posterior (aproape de perete" rinic$i% o parte din pancreas% rect (in partea de 9os a a&domenului" cele mai frec#ente afectiuni sunt gastritele si ulcerul ( care este astric si duodenal"

UL1ERUL GA:;RI1 = e#oluea,a cu $iperaciditate si $ipersecretie nocturna = stomacul doare cand este ol (fara mancare" = doare in epi astru (,ona 3" = durerea ulceroasa nu iradia,a = este un ulcer ras7 a#and in #edere ca ma9oritatea alimentelor stau in stomac aproximati# - ore% pacientul #a simti ne#oie de a manca din - in - ore * foame dureroasa UL1ERUL DU0DE)AL = doare in acelasi loc cu stomacul = pacientul tre&uie sa manance ca sa tampone,e aciditatea astrica sca,and astfel durerea = duodenul nu are secretie acida = durerea este intermidenta = duodenul doare atunci cand alimentele amestecate cu suc astric trec in duoden (su& forma de 1/I( GA:;RI1" cam la 3 ora si '< minute de la masa = postprandial tardi# * apare ulcerul duodenal = este un ulcer sla& alte suferinte duodenale: la ni#elul duodenului se desc$id canalele de #arsare a secretiei pancreatice si canalul de #arsare al &ilei+ DI:1/I)E>IE .ILIARA = #e,ica &iliara este su& ficat% ea doare in $ipocondrul drept (,ona -" = doare cand exista o tul&urare de mo&ilitate (miscare" &iliara cand #or&im de aceasta afectiune = tipuri: 8 $iperc$ine,ie #e,iculara * durerea concomitenta cu e#acuarea &ilei atunci cand alimetele trec din stomac in duoden+ La 3 ora si '< minute dupa masa doare in dreapta+ 8 $ipoc$ine,ie #e,iculara * #e,ica lenesa7 este apana9ul feminin% in care durerea nu se lea a de alimente si de momentul di estiei ci de sta narea &ilei in #e,icula+ Asociat cu ameteli% dureri de cap si ust amar+ =oate fi de - feluri: tardi#a si a -8a ,i+ C

Dia nosticul diferential al &ilei cu cel al duodenului = neoplasmul de cap de pancreas %cancerul pancreasului" % pe de o parte = hepatitele cronice si cirozele, pe de alta parte = cancerul pancreasului nu doare% se dia nostica tardi#+ = &ila repre,inta: un deseu al acti#itatii $epatice contine pi menti &iliari si saruri &iliare re,ultate din de radarea / decolorarea $emo lo&inei si &iliru&inei = capul pancreasului creste si inc$ide canalul coledoc = &ila creste % sucul &iliar se inma a,inea,a pana se intoarce in ficat * pana la refu, cand se elimina in san e7 moment in care te umentele se colorea,a in al&en * I1;ER = coloratia se asocia,a cu colorarea intensa a urinei (URI)I/I=ER1R0(E" si scaunele fecale se #or decolora

A,ec"i!&i la &i-el!l /e/!&!l!i %i ileo&!l!i

= la ni#elul lor se produce a&sor&tia intestinala a sarurilor &iliare * care au rol de a emulsiona lipidele (ca un sapun"+ Daca nu a#em saruri &iliare se produc tulburari de tranzit si scaune grase = la ni#elul intestinului su&tire pot sa am dureri a&dominale in: para,ito,e intestinale (durere in ,ona " enterita * inflamatie a peretelui% intestinului su&tire tul&urari de tran,it oclu,ie intestinala = ileonul continua cu intestinul ros% #al#a ileocecala+ De cec este prins apendicele #ermicular% care are functie limfoida * afectiunea poarta numele de apendicita = manifestari ale apendicitei : doare in fosa iliaca dreapta poate transmite durere in tot a&domenul poate transmite durere pe teaca musc$iului psoas% pe picior% etc+

A,ec"i!&i la &i-el!l colo&!l!i

= ascendent = trans#ers = descendent = si moid = modificari de dimensiuni ale colonului si moid care se asocia,a cu constipatie

A,ec"i!&i la &i-el!l rec"!l!i

= e drept = in functie de ase,area lor in a&domen a#em: intraperitoneale retroperitoneale : pancreas% rinic$i% rect = intre rect si #e,ica urinara se formea,a niste &u,unarase de peritoneu care se numesc funduri de sac Dou las * locali,are: la ni#elul inferior al a&domenului 3<

In orice proces intraperitoneal (fie proces ascitic% excedat% transcedent% san e% puroi% &ila% continut di esti# * dintr8un ulcer perforat sau apendicita ra#a" lic$idele patolo ice care se asesc in ca#itatea peritoneala% se acumulea,a in acesti saci 5 sensi&ilitate in ca,ul unor forme de palpare exista - tipuri de palpare speciale: tuseu rectal (&ar&ati*in special pt prostata" sau tact vaginal (femei" 5 aparare musculare pana la forma abdomenului de lemn % peretele a&dominal este contractat tocmai ca sa nu permita presiunea din exterior pana la aparatia acestui a&domen de lemn poate sa apara durere la ni#elul sacului Dou las care este o durere exacer&ata / tipatul Dou lasului intensificata la palpare+

SEMINAR # 21.10.2013
A=ARA;UL DIGE:;ID ! 10);I)UARE Glande anexe: a" pancreas% ficat &" lande sali#are = ume,esc alimentele = contri&uie alaturi de masticatie la formarea &olului alimentar = lucidele rapide (mono,a$aridele* luco,a" incep sa fie a&sor&ite la ni#elul ca#itatii &ucale = incep sa se a&soar&a si lucidele lente (amidon" 5 amila,a% di estia c$imica prin care rupe le atura de luco,a = amila,a secreta mai multe eta9e ale tu&ului di esti#: ca#itatea &ucala si sali#a = sali#a: apa% saruri minerale% mucus% en,ime 5 inc$ea a &olul alimentar = in functie de di#erse moti#e ($idratare" poate fi mai concentrata sau mai fluida% ca, in care sali#a este concentrata si poate duce al litia,e salu#are c" landele parotide ! su&lin uale% su&mandi&ulare = sunt lan a urec$e = este prima afectata intr8o infectie numita parotidita (oreion"% in care se inflamea,a landele iar pacientul are facies impo,ant+ = simptome: nu se poate in $iti crestea de #olum (disfacie" $iposecretie sali#ara durere iradiata la ni#el otic disfa ie (in $itire dureroasa" fe&ra inapetenta (lipsa poftei de mancare" = dieta de crutare * fara lipide = tropism * actiune in anumite locuri din or anism si ataca lande cu secretie externa * tendinG de orientare a or anismelor #ii Hn funcie de un a ent fi,ico8c$imic+ -+ proprietate a anumitor su&stane% introduse Hn or anisme #ii% de a se locali,a Hn anumite or ane = testiculul * oreionul nu are consecinte ma9ore daca apare la #arsta copilariei % dar daca apare la 33

maturitate poate duce la sterilitate secundara

IN+LAMATIILE
= simptome: D0L0R * Durere 1AL0R * 1aldura ;U(0R * 1restere de #olum RU.0R * Inrosire 2U)1;I0LE:A * Afect+functiilor or anelor = tre&uie sa cuprinda sufixul I;A (exemplu: sinu,ita * inflamatia sinusurilor fetei" = ner#ul tri en: oftalmica% maxilara% mandi&ulara = ner#ul facial * term+ a Ba = de&aclu 0;I;A = externa% medie% interna = cele mai frec#ente : otitele externe = la urec$ea medie poate fi catarala sau supurata = cu puroi * san e I celule distruse I lo&ule al&e I micro&i = tipuri de inflamatie: catarala a a a can renoasa = te ument: epiderm derm : are structura fi&roasa% cola en% fi&re elastice $ipoderm: contine rasime si tesut celular su&cutanat = inflamatii care au loc la ni#elul te umentului: dermite * radacina de par inflamata 5foliculita pleoape 5 blefarite con9ucti#ita 5 exceptand ,ona irisului irido- ciclita * irisul afectat rinita * ,ona na,ala I farin e 5 rinofaringita paradontita 5 paradontoza in i#ita * totalitatea structurilor din ,ona dintelui 5 gonfaza glosita * inflamatia lim&ii ami dalita farin ita larin ita tiroidita tra$eita &ronsita ale#eolita pleurita+ 3-

SEMINAR ( 31.10.2013 ADENOPATII

= adenopatie * cresterea de #olum a an lionilor limfatici = an lioni limfatici * caracteristici: formatiuni o#alare nepalpa&ili in mod normal atasati sistemului circulator limfactic (din punct de #edere functional" au dimenisuni #aria&ile ( del a 38- mm la 38- cm" sunt formati din cordoane celulare % incon9urate de o capsula con9uncti#8elastica rolurile lor in or anism sunt : la ni#elul circulatiei limfatice stimulea,a fluxul limfatic prin #asele limfatice (capilare% #ene si colectoare" la ni#elul apararii imunolo ice au rol de a &ara expansiunea unor procese patolo ice = sistemul circulator limfatic este satelit (insoteste si preia din functie" circulatiei #enoase de intoarcere = limfa are ori inea in lic$idele extracelulare si interstitiale = luco,a I oxi en = ener ie si dioxin de car&on si apa = #asele limfatice aduna surplusul de lic$ide din corp = in functie de ase,area si de numarul lor% an lionii sunt : in functie de adancime: mici % rupati in lanturi sau rupe an lionare superficiali % rupati in rosimea $ipodermului profun,i 8 in #ecinatatea portilor de intrare in or anism 8 in #ecinatatea or anelor interne cele mai multe sunt la ni#elul capului urec$e externa medie ca#itatea or&itara ca#itatea na,ala ca#itatea &ucala la ni#el perineal a#em: in $inali iliaci la ni#elul extremitatilor cefalice si cer#icale: 3 +retroauricular si preauricular an lioni su&maxilari (su& mandi&ula" * se inflamea,a cel mai des7 sunt nepalpa&ili in mod normal latero8cer#icali (lanturi de8o parte si de alta a atului" = ni#el perineal * peretele inferior a&dominal7 este pre#a,ut cu ' orificii unde se termina ' aparate ale or anismului : anal 3'

 urinar (unde se termina uretra" orificiul tractului enital (pentru am&ele sexe" :E()I2I1A;IA =A;0L0GI1A A ADE)0=A;IIL0R ;ipuri de adenopatii: a" inflamatorii &" infectioase c) neopla,ice

a. A e&o'a"iile i&,la$a"orii
= apar in procese de inflamatie locale sau enerali,ate = procesele inflamatorii locale sunt urmarea unor a resiuni mecanice% fi,ice% c$imice sau toxice = prin natura lor% acese procese sunt locali,ate deci si inflamatia este locali,ata = adenopatia insotitoare se limitea,a la #ecinatatea ,onei structurii inflamate = exemple: inflamatia dintr8o intepatura de insecta inflamatia care urmea,a unei arsuri % se insoteste de adenopatie loco8re ionala inflamatiile din &olile de cola en / &oli autoimune (poliartrita reumatoida% spondilita anc$ilo,anta% lupus eritematos (culoare rosie" diseminat (difu,"% sclerodermie% etc" sunt inflamatii sistemice in ca,ul acestor &oli de sistem% la de&ut poate aparea o adenopatie enerali,ata daca &oala este de sistem+

0. A e&o'a"ie i&,ec"ioa%a
= poate sa fie #irala sau micro&iana 3+ adenopatia infectioasa virala& #irusii se inmultesc dintr8o data si infectea,a tot or anismul odata a#em anumite forme de #irusi% dintre care adeno#irusii sunt cei care au un tropism (sunt atrase in mod preferential" pentru an lionii limfatici exemplu: cel mai cunoscut adeno#irus este E=:;EI)8.ARR 8 &oala declansata se numeste mononucleo,a infectioasa sau &oala sarutului 8 aceasta ca orice #iro,a trece 8 pro&lema este de dia no,a diferentiala% se poate lua prin picaturi 8 e#oluea,a cu adenopatie enerali,ata+ -+ adenopatia infectioasa microbiana& 8 determina alt fel de adenopatie (micro&ii se inmultesc mai reu%se misca mai reu%raman mai multa #reme cantonati la ni#elul portilor de intrare in or anism7 atunci an lionii din 9ur #or incerca sa &are,e expansiunea infectiei" 8 adenopatia e loco8re ionala 8 mai exista o situatie in care% din ,ona de cantonare% micro&ii nu ataca an lionii ci trec in san e 5 o stare de septicemie 8 in infectiile oftalmice% otice% ami daliene% denatre % rinofarin iene 5 se inflamea,a an lionii pe ,one+ E#olutia este cu fe&ra * omul se tratea,a+ 36

c)

A e&o'a"ia &eo'lazica

= &olile limfatice cronice e#oluea,a 8 cu adenopatie enerali,ata = limfoamele de tipul limfomului /odJin% in care procesul tumoral se locali,ea,a la ni#elul an lionilor% frec#ent in lanturile laterocer#icale / mediastinale sau limfoamele ne$odJiene 8 cu adenopatie re ionala = leucemii (afectarea lo&ulelor al&e" si alte &oli ale san elui = in leucemii &oala e la ni#elul madu#ei rosii din oase care formea,a celulele san uine si incep sa forme,e leucocite defecte+ = in or anism scade inumitatea iar centrii care re lea,a acti#itatea asta dau comen,i sa se enere,e leucocite pt ca cele existente nu isi fac trea&a% etc++ 5 se a9un e la un numar foarte foarte mare de celule proaste+0r anismul tre&uie sa scape de ele prin distru ere in splina+ :plina are mai mult de lucru % de 68@ ori mai mult decat in conditii normale+ Apare splina marita % in timp ea de#ine nefunctionala iar functia sa este preluata de ficat 5 1e'a"o%'le&o$e.alie. = tratament: se poate face transplant medular *madu#a rosie din oasele spon ioase de la o persoana cu compati&ilitate mare si se in9ectea,a in san e" = tumorile mali ne * in eneral au de,#oltare locali,ata in functie de intinderea tumorii si a adenopatiilor se poate reali,a o stadiali,are a procesului neopla,ic sau o impartire pe stadii cu #aloare dia nostica si pro nostica+ = planul mediosa ital si cel mediotrans#ersal impart or anismul pt o mai &una locali,are a or anelor% afectiunilor% etc = a#em @ stadii de de,#oltare a tumorilor: 1. stadiul zero $ '()'*+ 8 durea,a cel mai mult ca si timp 8 nu se poate aprecia momentul de&utului 8 de la o celula 5 tumora de 38- mm 8 se de,#olta in interiorul or anului % fara semn clinic 2. stadiul , - tumora 38- mm 5 38- cm 8 ramane locali,ata in interiorul or anului 8 nu are adenopatie

3.

stadiul - tumora incepe sa creasca% poate depasi limitele or anului infiltrand tesuturile din 9ur sau comunicand catre ca#itate (daca este or an ca#itar" 8 daca exista adenopatie% ea este loco8re ionala 8 inca se poate inter#eni c$irur ical #. stadiul . - tumora se intinde 8 adenopatia este cantonata in sectorul unde este tumora 8 ramane in sfertul de corp in care e tumora

(.

stadiul / - substadiul , adenopatia depaseste planul mediosa ital% a9un and in ,ona simetrica 8 substadiul - se depaseste si planul mediotrans#ersal * adenopatia este enerali,ata dar e posi&il ca nu toti an lionii din or anism sa fie prinsi+ 3@

1ARA1;ERE =AL=A;0RII ALE ;U(0RIL0R .E)IG)E :I (ALIG)E .E)IG) inflamator 8 moale / renitenta 8 elastica dar cedand la presiune 8 sensi&ila * doare cand punem mana pe an lionul inflamat 8 mo&ila * pun mana si pot misca te umentul pe an lioni neoplasm 8 dura * lemnoasa 8 fixata 8 nedureroasa (ALIG)

20R(A;IU)I =IG(E);ARE LA )IDEL ;EGU(E);AR = te umentul contine un tip de celule numite melanocite % distri&uite difu,% care secreta pi mentul melanic = melanocitele sunt : celule foarte acti#e isi modifica acti#itatea in functie de intensitatea radiatiei solare dar si la aplicarea unor factori mecanici = in unele situatii dispunerea melanocitelor nu este uniforma% ele determinand aparitia: unor formatiuni cu caracter constitutional/ areolele mamare si linia al&a (in planul median al corpului" alte formatiuni cu caracter familial sau indi#idual: 8 efelide / pistrui 8 petele pi mentare / semne din nastere 8 ne#ii pi mentari / alunitele = toate aceste formatiuni tre&uie ocolite in timpul sedintelor de mac$ia9 = se poate forma melanom mali n % care este foarte foarte urat = nevii pigmentari : 8 tre&uie urmariti % #erificati din 4 in 4 luni % in ca,ul in care isi sc$im&a aspectul (cresc in dimensiune% culoare% se intensifica sau capata aspect nere ulat" 8 ei sunt situati in ,one unde pot fi le,ati usor% de presiune% de frecare 8 tre&uie urmariti si scosi

SEMINAR 2 0).11.2013 IN+LAMATIILE ENDOCRANIENE

= de tipul encefalite% menin ite * denumite eneric meningoencefalite = etiolo ie (cau,e de producere": 8 cea mai simpla forma este edemul cerebral produs in insolatie 8 alte mecanisme de producere: traumatismul poate fi de - feluri: a+ Direct * cu inflamarea la locul impactului 8 exemplu: lovitura in cap cu ciocan 8 34

&+ Indirect * in accidente de circulatie 8 exemple: lovitura dubla $ de bici cand capul se duce in fata ! creierul e in spate iar cand capul se duce spre spate ! creierul e in fata 5 traumatism cu inflamatie la ,ona de impact+ 8 cau,e infectioase : encefalita subacuta * produsa de #irusul ru9eolic si ru&eolic (acesta este cel mai complicat pentru efectele secundare" = manifestari: cefalee * creierul nu doare dar se intinde pe #asele cere&rale tul&urari sen,oriale (au,% #a,% ec$ili&ru" ameteli reata uneori #arsaturi de tip explo,i# (aparet fara #reun efort pacientul are #arsaturi in 9et" fotofo&ia redoarea cefei : 8 nu exista afectarea articulara7 8 in e#olutia &olii artro,ice / in artrite apare limitarea miscarii articulare 8 in conditii de inflamare% creierul impin e pe menin e+ La miscari de cap acesta se tensionea,a 8 contractura antal ica = redoarea cefei 8 un mecanism prin care se poate cerceta la pacientii in #arsta: flectarea picioarelor pe solduri 5 daca exista inflamatie apare durere de cap 8 un mecanism prin care se poate cerceta la copii : flectarea capului DIAG)0:;I1UL DI2ERE);IAL 1ARE :E 2A1E 1U AL;E :I)DR0A(E DE /I=ER;E):IU)E /ipercraniana = presiunea in interiorul cutiei craniene mai poate creste in : a" $emora ii cere&rale &" $idrocefalie c" procese inlocuitoare de spatiu a" 1e$ora.iile cere0rale 3 ane#rism arterial care s8a rupt = in accidentele #asculare cere&rale de natura isc$emica% creierul care nu mai primeste oxi en% se inflamea,a = pacientul se #a simti mai &ine cand inflamatia se resoar&e sau #a scadea &" 1i roce,alie = acumulare excesi#a de lic$id cefalora$idian in interiorul cutiei craniene = lic$idul tre&uie sa ai&a o anumita structura: sa fie curat% e produs in permanenta% circula in tot spatiul din interiorul creierului si e eliminat de sinusurile ca#ernoase prin niste orificii+ In unele conditii% aceste orificii se pot acoperi% in conditiile in care lic$idul este produs continuu+ = la copii se tratea,a (un stent" = la adulti nu reactionea,a la fel de &ine = lic$idul se scur e pana se re lea,a presiunea normala = nu exista riscul de a se scur e mai mult decat tre&uie = in perioada intrauterina poate aparea aceasta afectiune la fat 5 copii cu $idrocefalie care pre,inta unele tul&urari% cu modificari cere&rale ire#ersi&ile+ Exista o sansa de recuperare imediat dupa 3A

nastere+ c) "!$orile cere0rale 45TIC) = in situatiile in care tumora creste ! celulele cere&rale nu se inmultesc = tumora se de,#olta in detrimentul celulelor cere&rale = aceleasi manifestari+ In ca,ul le,iunilor cere&rale post8traumatice / $ematoamelor su&durale% ,ona de creier afectata poate de#eni ,ona cu excita&ilitate crescuta care sa enere,e de capul ei impulsuri motorii necontrolate sau se intampla in epilepsie+ )u prea se tratea,a in Jinetoterapie+ PO6ITIILE +UNDAMENTALE IN 7INETOTERAPIE

:tand =e enunc$i

ortostatism =e enunc$i pt Jinetoterapie se folosesc deri#atele po,itiei =A;RU=EDIA: 8 ase,at pe am&e si taloane 8 ca#aler8ser#ant :edenstatism ase,at pe scaun fara spatar% cu trunc$iul drept si un $i de C< in solduri% enunc$i si le,ne 1linosatism 8 decu&it doral 8 decu&it #entral 8 decu&it lateral Atarnat 0.:? Are multe contraindicatii * mai putin folosit in Jinetoterapie+ 8 ma9or se foloseste pentru copii si tineri cu deposturari #erte&rale 8 nu se foloseste la persoane #arstnice% o&e,i% cu pro&leme cardio#asculare% cu pro&leme respiratorii% cu osteoporo,a

Ase,at

1ulcat 8 dorsal 8 facial 8 costal Atarnat

LE>IU)I DE;ER(I)A;E DE (E);I)EREA I)DELU)GA;A A U)EI =0:;URI = #ala&ile pentru po,itii de decu&it = apar la: pacientii imo&ili,ati pacientii #arstnici ne li9ati persoane cu fracturi la sold persoane cu tul&urari neuropsi$ice de tip catatonic (in anume forme de sc$i,ofrenie" pacienti comatosi (in coma"+ = tipuri de le,iuni: a" "e.!$e&"are = E:1ARA * repre,inta necro,e limitate ale te umentului comprimat intre anumite repere osoase si planul de spri9in = cele mai frec#ente sunt la ni#elul: 3B

 omoplatilor sacrului feselor iliace ( la persoanele foarte sla&e" calcaneului+ = odata aparute% escarele pot e#olut independent ca pla i atone (nu se prea #indeca" = complicatia in acest ca, este a eli&erarii in focarul de necro,a de toxine care pot sa omoare pacientul &" BRON5OPNEUMONIILE = pot fi de - feluri: 1. de staza * $ipersecretia se acumulea,a in ,onele de 1LIDE (in ,ona cea mai de 9os a plamanului" si se poate suprainfecta 2. de aspiratie * poate sa apara la pacientii comatosi care sunt $raniti artificial (prin a#a9 na,o astric" = eructatia (ra aiala" este eliminarea aerului din tu&ul di esti# '+ un alt rup la care pot sa apara este alcatuit din copii mici * este si prima cau,a de moarte su&ita+ DIAG)0:;I1 DI2ERE);IAL I) I)2LA(A;II 1R0)I1E AR;I1ULARE: :=A si =R =ARA(E;RI DI:1U;A;I
Etiolo ie /LA anti ene de $istocompati&ilitate (anifestare premer atoare

:pondilita anc$ilopoetica :=A

In san ele persoanei :=A este anti eul /LA8.-A :acroileita (sen,atia de durere in dreptul &a,inului fara le atura mecanica" Afectarea coloanei cu imo&ili,are pro resi#a Exclusi# centrifu Esofa ita

=oliartrita Reumatoida =R
/LA8DF6 Artrita mi ratorie (nu face parte din manifestarile &olii dar anunta &oala" Afectiuni ale articulatiilor mici de la maini si picioare 1entripet (de la periferie spre centru" =olisero,ita (afectarea mem&ranei sino#iale% in timp #or fi afectate si urmatoarele mem&rane: pericard% peritoneu%pleura"

Inflamatorie % autoimuna

Darsta de de&ut (anifestari dupa dia nosticare (in perioada de stare" (od de e#olutie Alte or ane afectate

Intre -<8'< ani7 pt femei 8postmenopau,a 6@8@@ ani

:tadiul 6

Discerali,are*din cau,a tratamentelor si complicatiilor secundare

SPINA BI+IDA
= &oala con enitala care interesea,a #erte&rele si care se datorea,a incompletei de,#oltari a arcului #erte&ral = poate fi locali,ata la ni#elul unei sin ure #erte&re = poate fi locali,ata la ni#el lom&ar si / sau lom&osacral = e posi&il sa interese,e mai multe #erte&re si sa produca compresia sau tractiunea pe radacinile ner#oase emer ente = manifestari ale compresiei ner#oase ale radacinii afectate: 3C

tul&urari de sensi&ilitate tul&urari ale reflexelor ( osteotendinoase si cutanate" tul&urari motorii tul&urari sfincteriene (incontinenta urinara sau anala" $ipertrico,a (presacrata" sau pilo,itate a&undenta

SEMINAR ) 1#.11.2013 De'o%"!rari -er"e0rale 8 Mi%carile ar"ic!lare ele$e&"are

MISCARILE ARTICULARE
1lasificare: 1. ELEMENTARE = se reali,ea,a intr8un sin ur plan de miscare in 9urul unui ax% intr8o sin ura articulatie = acestea sunt miscarile: 8 de flexie ! extensie 8 a&ductie ! adductie 8 rotatie interna ! rotatie externa 1.1. flexia - extensia 1.1.1. ,le9ia _ este miscarea prin care un se ment se apropie de se mentul supraiacent intr8o articulatie * cele mai multe flexii se reali,ea,a in plan sa ital * centrul &iomecanic al miscarii este la intersectia planului cu axul care e perpendicular pe plan7 axul e frontal deci miscarea este in plan sa ital * exemple flexia &ratului se executa in articulatia scapulo$umerala (fix e omoplatul" flexia trunc$iului flexia capului flexia le,nei (sau flexie dorsala sau flexie plantara" flexia enunc$iului (a piciorului" * miscarile de flexie insumate actionea,a in sensul limitarii dimensiunilor corpului% care tinde sa ai&a cea mai mica suprafata si cel mai mic #olum posi&il: 'ozi"ia .1e$!i" 1.1.2. extensia _ este miscarea de departare a se mentului mo&il al unei articualtii in raport cu se mentul fix * este miscarea perec$e cu flexia reali,ata in plan sa ital % in 9urul axului trans#ersal+ Dar articulatiile care permit flexia se comporta diferit : exista articulatii care permit miscare de flexie si extensie: capul% &ratul (in flexia anterioara si posterioara" % articulatia pumnului% articulatia le,nei% articulatia metacaropfalan iana (flexie acti#a% extensie pasi#a" exista articulatii care permit doar miscarea de flexie : enunc$iul% cotul -<

1.2. a0 !c"ie 8 a !c"ie * se executa in plan frontal * axul perpendicular pe plan frontal este planul sa ital * se mentul care se mo&ili,ea,a descrie un plan frontal 1.2.1 abductia * este miscarea de departare a se mentului de planul mediosa ital Exemple: departarea &ratului% in lateral (de la cot la umar" departarea coapsei% in lateral a&ductia interfalan iana = miscarea se face in articulatiile: metacarpofalan iana (12 carpometacarpo 18(1 interfalan iana proximala I2p interfalan iana distala Ifd radiocarpiana R1 ti&iotarsiana ;8; tarsometatarsiana ;8(; metatarsotarsiana (;2 intertarsiana proximala I;p intertarsiana distala I;d 1.2.2. adductia * este miscarea de apropiere a se mentelor de planulmedian al corpului Exemple: pt o adductie reala se com&ina flexia : aducerea mainii inainte si usor o&lic in fata7 doar la ni#elul mainii la ni#elul le,nei nu a#em adductie reala 1.3. ro"a"ia i&"er&a %a! e9"er&a : este miscarea care se reali,ea,a in plan trans#ersal% in 9urul unui ax lon itudinal al se mentului care face miscarea 8 se pot masura ca miscari lo&ale Exemple: sunt miscari de inclinare laterala dreapta8stan a sunt miscari de rotatie axiala dreapta8stan a 2. COMBINATE 8 se executa tot intr8o sin ura articulatie% insa se mentul trece prin mai multe planuri succesi# 8 articulatiile care permit miscari com&inate tre&uie sa ai&a cel putin - radfe de li&ertate: 8 3 rad = sunt articulatiile care permit flexie ! extensie ( enunc$i% cot" 8 - rade = sunt articulatiile care permit miscarea de flexie ! extensie dar si a&ductie ! adductie ( articulatia 18(; a policelui 8 este ca o scoa&a7 pumnul7 (;1 si (;2 (metacarpofalan iene si metatarsofalan ienele" 8 ' rade = sunt articulatiile care permit miscari in toate cele ' planuri ale spatiului+ Exista articulatii de tip sferice : scapulo$umerala si coxofemurala+ Acestea permit flexie8extensie% a&ductie8 adductie% rotatie ( miscarea de circumductie in care se mentul face mai multe miscari" -3

3. *LOBALE 3 care com&ina mai multe miscari executate in mai multe articulatii = sunt numite GE:;URI = cele mai folosite sunt in recuperare: miscarile de tip ADL * DailKLi#in Acti#ities sunt acti#itati ,ilnice de autoser#ire care fac parte din rutina ,ilnica a fiecarei persoane (spalat% im&racat% mancat% mers% etc" au #aloare de marJeri+

DEPOSTURARILE VERTEBRALE
= pot fi in plan sa ital: 1. lordo,a cer#icala 2. cifo,a toracala 3. lordo,a lom&ara #. cifo,a sacrococci iana = cifo,ele se asocia,a cu imo&ilitatea re iunii respecti#e in timp ce lordo,ele sunt cele care permit miscarile = in timpul #ietii intrauterine% coloana #erte&rala a copilului e dreapta+ 1ur&urile apar ca o adaptare la statiunea &ipeda+ = in primul an apare lordoza cervicala su& presiunea capului cand &e&elusul incepe sa8si ridice capul+ A doua cur&ura cifoza toracala apare cand &e&elusul incepe sa stea in fundulet+ In acest moment% copilul are 3 cur&ura mare cifo,a si 3 lordo,a cer#icala+ = in 9urul #arstei de Bluni 8 3 an apare si lordoza lombara+ In plan sa ital% pot fi de - tipuri de de#ieri ale cur&urilor: 1. de ster ere = ster erea cur&urilor fi,iolo ice in plan sa ital poarta numele de :=A;E =LA)+ 2. de accentuare = pentru lordo,a a#em hiperlordoze % care pot sa scada sta&ilitatea enerala a coloanei facilitand aparitia unor luxatii #erte&rale de tip :=0)DIL0LI:;E>I: (alunecarea anterioara a unei #erte&re fata de celelalte" = pentru ,onele dorsala si lom&ara% de#iatiile in plan sa ital % se interconectea,a * daca apare una in compensare apare si cealalta = cel mai frec#ent exemplu este in ca,ul pacientilor supraponderali * centrul lor de reutate se muta mai in fata astfel incat se formea,a o $iperlordo,a si% in timp% de,#olta o cifolordo,a+ = in ca,ul ,onelor lordotice a#em - tipuri de de#ieri: 3. ster ere a lordo,ei #. mai rar% de inlocuire a cur&urii lordotice cu cifo,a

:10LI0>A --

= in plan frontal = un umar este ridicat mai sus decat altul = scolio,adorsal stan a lom&ar dreapta * D:LD = nu exista coloane perfect dreapta fiindca nu exista fiinta umana prefect am&idextra = sunt - tipuri de scolio,e: in 1 cu o sin ura cur&ura in : cu doua cur&uri dar mai exista si scolio,e multiple% in ' 86 cur&uri = o scolio,a se denumeste in functie de re iunea la care exista de#iata si de sensul acesteia = scolio,a este o de#iatie in toate cele ' planuri ale coloanei #erte&rale = in toate scolio,ele se intampla o rotatie in plan trans#ersal a #erte&relor in cur&ura+ = in scolio,ele toracale se adau a deformarea toracica: 8 un $emitorace se aplati,ea,a anteroposterior crescandu8i diametrul trans#ersal 8 celalalt $emitorace se aplati,ea,a lateral % crescandu8i diametrul sa ital 8 exemplu: cifoscolio,ele de tip :1/EUER(A)) = GI.0>I;A;E 10:;ALA ! proeminenta costala = cand este la un un $i peste @<83<< rade se mai poate repara c$irur ical

1/I:;URI :I0)0DIALE = se produc in ,onele unde sunt alturate mai multe tendoane musculare care tre&uie sa se deplase,e sau sa se contracte independent unul fata de celalalt si tre&uie sa8si asi ure plan de alunecare = teaca sino#iala are mem&rana sino#iala la interior care secreta lic$idul+ La un moment dat orificiul se astupa si se acumulea,a mai mult lic$id + In urma unor miscari &ruste este posi&il sa dispara+

SEMINAR ; 22.11.2013 A=;I;UDI)I =A;0L0GI1E ! DE>ALARI AR;I1ULARE

A. A'"i"! i&i 'a"olo.ice
= sunt adoptate de pacient pentru a su&stitui functii sau miscari partial pierdute sau pentru a micsora contractura sau durerea -'

Exemplu: pentru mem&rul inferior ! postura este cu soldul in usoara flexie8a&ductie si rotatie externa Aceasta postura se c$eama de capacitate maxima deoarece in po,itia respecti#a capsula articulara si li amentele sunt mai putin tensionate si permit acumularea unei cantitati mari de lic$id in articulatie = o alta postura sau atitudine particulara este po,itia flectata a corpului in cri,a ulceroasa = alta postura este enupectorala * cu enunc$ii la piept sau $emuit in pericardita

B. Deza9ari ar"ic!lare
1+ interesea,a mai mult $e$0rele i&,erioare ale caror articulatii au atat rol de sustinere cat si rol de locomotie = sunt 6 tipuri de de,axari: DARU: = repre,inta postura in care se mentele formea,a un un $i o&tu, desc$is lateral (picioare in L" DALGU: = repre,inta postura in care se mentele formea,a un un $i o&tu, desc$is medial (picioare cracanate" 2LELU( = repre,inta postura in care se mentele nu a9un la postura >ER0 pastrand un un $i ce flexie ( enunc$i indoiti" RE1URDA;U( = po,itia in#ersa in care axele se mentuelor formea,a un un $i in#ersat depasind po,itia < anatomica = in aceasta po,itie se poate o&ser#ca in ca, de $iperlaxitate articulara la ni#elul enunc$ilor% coatelor% articulatiilor interfalan iene (permit doar flexie" 2. alt tip de de,axari interesea,a .lez&a * oasele tarsului mai precis% nu le,na in sine = articulatia talocrurala = talusul se poate deplasa medial 5 talus #al us (talus #arus este mai rar 5 astra al" = sau calcaneul e de#iat fapt care poate antrena piciorul astfel: 8 catre DAR 5 antrenea,a piciorul catre picior sco&it 5 creste &olta 8 catre DAG 5 se duce catre picior plat 3. de#iatia spre lateral a e.e"!l!i 1 41al!ce) su&luxandu8se la ni#elul articulatiei (;2alan iene 3 = &oala se numeste /ALULDARU: = c$irur ical nu se repune la loc total doar se ia (taie" din proeminenta% aceste proeminente se refac% practic ele cresc in continuare= $alucele sustine mai mult de @< M din propulsie in timpul mersului 5 de,axea,a si celelalte de etel 5 de etul - se po,itionea,a stram& = este o &oala care se poate transmite urmasilor +or$e 'a"olo.ice e 'icior %"ra$0 co&.e&i"al< a+ picior talp #al / #ar &+ picior ENUI) / mers pe #arfuri c+ picior plat d+ picior sco&it MISCARI PATOLO*ICE 1. *remor-ul din .a,edoO / $ipertiroidie = este un tremor foarte fin% reu percepti&il -6

= miscarile au amplitudine mica% frec#enta mare = apare la ni#elul extremitatilor = se datorea,a efortului direct al $ormonilor tiroidieni in exces asupra structurilor ner#oase = se insoteste de : exoftalmie * marirea oc$ilor te umente transpirate * rata meta&olica creste si se produce mai multa caldura care tre&uie eliminata cum#a stare de a itatie la&ilitate psi$oemotionala ! cand rade% cand plan e% cand e euforic lo oree * #or&este foarte mult si repede fu a de idei * lipsa de concentrare% incoerenta+ 2. *remor de frig $ 0!'L12'*A*E %dardaiala3 = se manifesta prin contractii de mica amplitudine = frec#enta mare este in randul unor rupe musculare (nu toate" in scopul producerii de caldura 3. *remorul din 4ar5inson = este de mai mare amplitudine % mai rar * miscarile sunt mai ample si mai rare = este neintentionala ( este un tremor de repaus" * la actiune constienta tremorul dispare sau se diminuea,a = se insoteste de : facies imo&il aparent speriat oarecare rad de ri iditate #oce stinsa mers caracteristic de re ula cu mainile la spate% trunc$i usor flectat% mem&re inferioare usor flectate inferior% pasi mici si rapi,i ca si cum ar aler a pacientii au tendinta suicidala tratamentul este cu dopamina pot sa apara manifestari si in arterosclero,a cere&rala &oala pro resea,a e#oluti# #. *remorul emotional se aseamana cu tremorul de frig = apare in situatii de frica% in amotii% durere = in orice fel de stres or anismul secreta niste $ormoni care il pre atesc pentru fu a (. *remorul flapping 3 un tremor diferit atipic = apare in encefalopatii : $ipertensi#a si $epatica = pacientul este ru at sa intinda mana7 daca pe parcurs ce #& cu medicul mana sa cade si se ridica &rusc 5 flappin 2. 6ontractii tonico-clonice ( alte miscari patolo ice" = nu pot fi controlate = sunt contractii enerali,ate = pun pacientul in dificultate : convulsii febrile sau crize de epilepsie = in epilepsie se datorea,a acti#arii patolo ice a ariei cere&rale sen,iti#o8motrice astfel: 8 punctul de plecare fiind o le,iune neuronala fie prin : mecanism direct (lo#ire ciocan in cap si a facut contu,ie" mecanism indirect (lo#itura de &ici" -@

 $emora ie cere&rala% episan su&durala+ o alta cau,a a epilepsiei este pre,enta in antecedente a unor con#ulsii fe&rile manifestarii in epilepsie: pacientul are amne,ie retro rada (nu8si aminteste episodul con#ulsi#" are contractii enerali,ate (inclusi# musc$ii masticatoru ! cu B<<J forta 5 moti# pentru care tre&uie folosit un calus" cefalee (dupa episod" stare de de,orientare temporospatiala sen,atie de fati a&ilitate (o&oseala" de re ula% o&ser#a ca a a#ut un episod mictional pt ca in cri,a nu are control sfincterian ca metoda de in ri9ire este dresarea cainilor insotitori pentru acordarea primului a9utor% sa dea alarma pentru stapana 8 forme atenuate de petit mol (o forma de a&senta" sau de grand mol ). 6ontractie de tip tetanic = tot enerali,ate = po,iii opistotonus (caracteristica" * pro#ine de la o ,ona numita opistocraniu = musculatura este in extensie in arc% in po,itia : in cap si in calcaie % ca un lemn 5 cocos de pusca = in &oala numita ;E;A)0: ;. Contractii de tip *'6+!' = patolo ice = necontrolate = pot fi respiratorii (persoanele care au din cand in cand o anumita miscare respiratorie 7 sau oratorii care nu mai constienti,ea,a dresul#ocii = ticuri #er&ale = in eneral% ticurile apar la orice #arsta = in momentul in care pacientul le controlea,a% daca dispar% #or fi inlocuite de altele = 0.:EDA;IE??? sunt mai frec#ente la copiii institutionali,ati+ =oate numele de /0:=I;ALI:( (sunt mult mai reu de reparat ! tre&uie intai psi$olo ic pentru a capata incredere" = in eneral% pre,enta ticurilor denota la&ilitate emotionala = &oala ticurilor se numeste %i& ro$!l To!re""e 5 in9uraturi% mereu de acelasi tip% nu le poate controla = &oala picioarelor nelinistite 5 apare in eneral la persoanele in #arsta in repaus% nu e neaparat o afectiune pentru ca nu e insotita de #reo le,iune anatomica% nu are o cau,a ! nu are tratament

SEMINAR = 2=.11.2013 I):=E1;IA

= este metoda de in#esti are clinica ce se caracteri,ea,a prin cercetarea #i,uala a intre ului or anism% a unei re iuni% a unui se ment sau a unei ,one strict delimitate = ea repre,inta prima si cea mai simpla etapa a examenului clinic o&iecti# = prin inspectie o&tinem informatii necesare orientarii in continuare a examenului si sta&ilitii -4

dia nosticului = examinatorul tre&uie sa ai&a o &una pre atire teoretica pentru a recunoaste semnele recoltate la inspectie = inspectie% in functie de intinderea re iunii cercetate% poate fi: a+ Generala &+ Locala a. I&%'ec"ia *e&erala repre,inta cercetarea in ansam&lu a corpului din diferite incidente (de unde ne uitam la om": 8 anterioara 8 laterala / de profil 8 posterioara poate sa fie de ansam&lu (de sus in 9os" respectand o anumita succesiune in examinarea pacientului: extremitatea cefalica re iunea cer#icala centura scapulara si mem&rele superioare toracele anterior re iunea a&dominala fata posterioara mem&rele inferioare 8 inspectia enerala se reali,ea,a atat static cat si in diferite posturi (ortostatism% sedestatism% clinostatism sau / si dinamic "% cu - situatii: cerem pacientului sa execute anumite miscari exemplu: in scolio,a 5aplecare in fata% cu mainile sa atin a #arful picioarelor 5 se o&ser#a deni#elarea : i&o,itatea costala solicitam pacientului sa mear a ca te$nica pt inspectia enerala% incaperea in care se reali,ea,a examinarea tre&uie sa fie: la temperatura de confort termic --8-6 rade ferita de curenti de aer &ine i,olata fonic cu sursa de lumina naturala (ra,ele sa cada perpendicular pe suprafetele corpului"+ 0. I&%'ec"ia Locala in cadrul inspectiei locale ,onele examinate se limitea,a la ni#elul celor la care am o&ser#at particularitati (modificari patolo ice" in cadrul inspectiei enerale REGIU)EA 1E2ALI1A (a capului" = se notea,a forma capului: alun it tesit turtit (lateral % lateroposterior" asimetric (o parte mai turtita ca alta" = se urmareste aspectul si a&undenta pilo,itatii si formarea liniei de insertie piloasa = in ca,ul copiilor se inspectea,a fontanelele+ .om&area fontanelelor su erea,a un proces -A

itnracranian care e#oluea,a cu /;1 ($ipertensintracraniana"+ In ca,ul in care fontanelele sunt deprimate exista suspiciunea pana nu facsi alta in#esti atie nu pot sa ma andesc la un anume proces si sa8l dau ca si ur: poate fi sindrom de des$idratare sau &oala diareica acuta7 identic si in ca, de caldura prea mare (ca,uri de copii uitati in masini in parcari% in soare si din cau,a caldurii pot suferi foarte ra#% c$iar fatal" sau alta situatie mai ra#a e microcefalia (copii nascuti cu creier mai mic decat normal in ca, de infectie cu toxoplasmo,a a mamei" pana la aencefalie+ REGIU)EA 2R0);ALA (a fruntii" = fruntea poate fi: in usta sau lata * fruntea olimpiana aplati,ata * lo&ii frontali mai putin de,#oltati %apare in anumite &oli con enitale care e#oluea,a cu $andicap neuropsi$ic &om&ata * caracteri,ata prin proeminenta &oselor frontale = se aprecia,a dimensiunea arcadelor or&itale * care sunt tot osoase = se aprecia,a aspectul arcadelor sprancenoase * a&senta extremintatilor laterale a sprancenei putand fi intalnita in boala ADD')1( sau insuficienta corticosuprarenala se manifesta prin: a+ topirea masei musculare (pro resi#" din cau,a lipsei de steroi,i sau a ainsuficientei $ormonale &+ initial crestere in reutate (pe seama tesutului adipos" si dupa aceea sla&ire (din masa musculara" su& #alorile initiale 5 are aspect de om ras dar de fapt el este sla& c+ aspect final cu &urta mare % picioare sla&e 5 de protocala pe sco&itori 5 treptat fenotipul corpului se sc$im&a spre #irilitate d+ modificarea pilo,itatii de tip sexual cu dispo,itia ei treptata ( la &ar&ati ! disparitia pilo,itatii faciale" e+ treptat comportamentul sexual se atenuea,a pana la disparitia li&idoului la am&ele sexe f+ pacientul pierde in timp ima inea despre sine si incepe sa se ne li9e,e+ =rimul lucru afectat este i iena personala % apoi se instalea,a o adinamie (se misca foarte reu"+ P landa corticosuprarenala este o suprarenala care secreta ' rupuri de $ormoni : mineralocorticoi,i % lucocorticoi,i% sexoi,i = exista un rup de su&stante = 3A cetocorticoi,i din care pleaca aceste rupe de $ormoni% printre care si cei sexuali 5 dand nastere la tul&urari secuale si de ciclu+ = in cadrul corticoterapiei pot exista manifestari secundare sau ca reactii ad#erse: apare acneea corti,onica tul&urari de ciclu scaderea sistemului imunitar aparitia ulcerului astric comportare sexuala spre #irili,are% $ipersex+ pot induce depresie sau psihoza Q = urmarim aspectul fantelor (desc$iderea oc$iului" si pliurile =AL=E.RALE (pleoapele" = o&ser#am dimensiunile% rosimea pliurilor atunci cand e #or&a de edem palpe&ral care poate su era o afectiune cardiaca sau cardio#asculara limfatica sau renala = la ni#elul fetei urmarim pro&leme de simetrie% mimica si de proportionalitate se distin ' eta9e ale fetei : frontal ! respirator ! di esti#+ Acestea tre&uie sa fie aproximati# e ale+ (odificarea acestor proprotii se corelea,a in parte cu tipul -B

constitutional dar si cu predispo,itia la anumite afectiuni+ = =;0>A=AL=E.RALA cu aspect adormit al pacientului poate aparea in sindromul /orner pto,apalpe&rala unilaterala poate aparea in suferinte de neuron motor periferic * in parali,ii ale ner#ilor cranieni% la ne#ral ia de tri emen sau in AD1 De#ierea lo&ilor aculari in AD18ul recent este de partea le,ata (pacientul isi pri#este le,iunea % pierde controlul #i,ual al celeilalte parti * daca le,iunea este pe partea dreapta atunci afectiunea este pe stan a" La ni#elul fetei pot aparea tul&urari de de,#oltare ale &u,elor (&u,a superioara" si oaselor maxilare: in ca,ul in care la ni#elul &u,ei superioare apare lipsa de su&stanta % #or&im de &u,a de iepure / 1/EIL0:EI:I: in ca,ul in care sunt afectate si oasele maxilare care cresc mai putin si nu a9un sa fu,ione,e pe linia mediana : G)A;01/EIL0:EI:I: in ca,ul in care e afectat si palatul dur (oasele palatine% apofi,ele palatine ale oaselor maxilare" 5 peretele ce desparte ca#itatea na,ala de ca#itatea &ucala #or&im de G)A;0=ALA;01/EIL0:EI:I: ura de lup apare in primele doua ca,uri: cele - ca#itati incomplet separate+ Este un defect con enital+ =acientul nu poate #or&i% manca% respira% este incompati&il cu #iata dar se poate recupera+ La ni#elul lim&ii a#em: micro% macro losie in mod normal arcada dentara superioara depaseste putin anterior pe cea inferioara astfel incat % in repaus% dintii se suprapun 5 caracteri,ea,a oclu,ia dentara corecta% normala in ceea ce pri#este raporturile dintre cele - arcade dentare si in raport cu fruntea % #or&im despre: pro natism maxilar maxilar superior mai in fata mandi&ula mai retrasa retro natism maxilar 8 maxilar retras fata de mandi&ula 8 oclu,ia se in#ersea,a pro natism mandi&ular retro natism mandi&ular(mai mica si retrasa de la planul fetei" 8 toate acestea determina modificarile oclu,iei ( a muscaturii"%in timp poate duce la pierderea dintilor+ 8 in ca, de pro natism maxilar si mandi&ular a#em 2A1IE: :I(IA) ! aspect de maimuta REGIU)EA 1ERDI1ALA = la acest ni#el urmarim: inclinarea atului: $iperextins (inclinare anterioara" dimensiunile : su&tire% ros% palmat (DoOn" la ni#elul re iunii fetei anterioare% proeminenta cartila9ului tiroid care este mai e#identa la -C

sexul masculin% este un semn prin care nu ne poate pacali un transsexual (este #or&a de marul lui Adam" la ni#elul re iunii tiroidiene se urmaresc dimensiunile lo&ilor+ 0rice creste in #olum a landei tiroide purtand numele de GU:A 8 usa poate fi de mai multe feluri 8 exista situatii in care existenta afectiuni tiroidiene fara usa aparenta (plon9anta cu de,#oltare mediastinala" REGIU)EA ;0RA1I1A A);ERI0ARA = cea mai importanta arie * aria mamara = este foarte importanta pentru autodia nostic = orice modificare tre&uie in#esti ata+ (odificarile se urmaresc la ni#el de: forma #olum culoare aspect al te umentului desen #ascular superficial = retractia mamelonului cu fixarea lui la straturile profunde asociate cu modificari te umentare cu aspect de coa9a de portocala si adenopatie satelita su erea,a cancer mamar = exista insa mai multe semne pt aceasta afectiune+ = aceasta re iune toracala se imparte in : toracele aplati,at anteroposterior sau toracele in pa#a,a sau scut toracele aplati,at lateral toracele cu portiunea inferioara stramtata sau toracele in palnie toracele in clepsidra ( atuit la mi9loc" datorita insertiei diafra mului care este mai puternic decat peretele toracic 5 se intampla in rahitism + :antul median (care poarta numele de :A); /ARI::0)" este insotit de alte moidificari caracteristice toracelui ra$itic cum ar fi 8 mataniile costale% care repre,inta proeminenta articulatiilor condrosternale 8 modificari ale sternului% care poate fi proeminent la ni#elul corpului sternului (piept in carena/piept de porum&el" sau doar al xifoidului / apendicelui xifoid toracele e#a,at la &a,a sau torace in clopot

SEMINAR 10 02.12.2013
INSPECTIA ABDOMENULUI
= in mod normal% a0 o$e&!l 'er%oa&elor &or$o'o& erale (eutonic% eutrofic" este aplati,at in acelasi plan cu toracele '<

= a&domenul poate fi : a" supt * la persoanele su&ponderale% cu spinele iliace proeminente &" &om&at * in ca,ul persoanelor su&ponderale se corelea,a cu modificari te umentare (turgescenta sca,uta" cu repere osoase e#idente la ni#elul tuturor re iunilor iar in ca,uri ra#e% cu enoftalmie (oc$i in fundul capului" si disparitia &ulei rase a o&ra,ului .ic$at+ = a0 o$e&!l 'er%oa&elor %!'ra'o& era0ile * deose&im mai multe tipuri de o&e,itate% in functie de repartitia depo,itelor adipoase: 1. o&e,itate de tip android (mar" * cu depo,itele locali,ate la ni#elul umerilor si 9umatatea superioara a trunc$iului 2. o&e,itate de tip inoid (para" * cu depo,ite de,#oltate in ,ona fesiera si a coapselor 3. o&e,itate de tip eneral * cu depo,itele relati# uniforme in toate re iunile #. o&se,itate de tip a&dominal * o parte din depo,ite sunt la ni#elul centurii a&dominale dar cele mai multe sunt in ca#itatea a&dominala+ Acest tip da - tipuri de complicatii ma9ore: 8 tul&urari #entilatorii > depo,itele intraa&dominale cresc presiunea in ca#itatea a&dominala si limitea,a excursiile diafra mului 8 tul&urari circulatorii > interesea,a circulatia #enilimfatica de intoarcere+ Denele mem&relor inferioare in traseul lor ascendent confluea,a dand nastere #enelor iliace externe dreapta si stan a 5 formea,a iliacele comune care la randul lor se duc in #ena ca#a inferioara 5 duce la sta,a #eno8 limfatica (sta nea,a san ele in #as"+ De aici re,ulta alte complicatii: #arice% fle&ite% trom&ofle&ite = a0 o$e& $ari" apare in ca,ul sarcinilor 0 alta cau,a patolo ica pentru a&domen marit este in ca,ul hepatosplenomegaliei& in fa,ele initiale are loc cresterea mult mai mare a dimensiunilor eta9ului supraom&ilicat+ 1au,e: anumite forme de leucemii limfatice cronice% traumatisme de splina% $epatite cronice si ciro,ele+ (ecanismele in aceste &oli sunt diferite: in primele - ficatul creste in dimensiuni iar in ca,ul ' ficatul poate c$iar sa scada ca dimensiune+ A&domenul se mareste pe seama lic$idului de ascita (este fu a lic$idelor din alte compartimente ale or anismului in ca#itati unde presiunea este mai mica" :patii lic$idiene ale or anismului: 8 intracelular (citoplasma contine apa"*este cel mai sta&il spatiu 8 intracelular si intrastitial * cel mai mare* in tesuturi % printre celule si fi&re 8 intra#ascular 8 intraca#itar (intre ca#itati *ca#itati cu mem&rane saroase si sunt in afara or anelor " * ca#itati: peritoneala% pleurala% pericardica% menin eala% sino#iala Intotdeauna intre spatii exista sc$im&uri+ =resiunea dintre spatii este mentinuta de concentratia de saruri minerale si de continutul de proteine+ =roteinele sunt capa&ile sa le e apa% sunt acid si de,#olta presiunea+ = mecanism similar se intampla in ascita de malnutritie (africani cu &urta mare% cu articulatii roase" = al"e $o i,icari a0 o$i&ale 'o" ,i loco:re.io&ale Exemplu: herniile : in $inala * prin orificii preformate % care exista la ni#elul or anismului si constituie ,one sla&e ale peretelui a&dominal om&ilicala * frec#ent la copii mici sau ra#idele cu sarcina mare de continut a&dominal * prin dilacerare (distructie/destramare" peretelui a&dominal = al" "i' e $o i,icare e%"e 'ro !%a e e-e&"ra"ie + Are acelasi mecanism ca $ernia dar de '3

dimensiuni mari * iesirea continutului a&dominal prin ruptura peretelui sau prin lipsa de cicatri,are post8operatorie+ = alt tip de modificare la ni#el a&dominal este dat de tumorile a&dominale % care de re ula sunt &eni ne+ La femei 5 fi&roame * pot a9un e la dimensiuni de cate#a J + REGIU)EA 2E;EI =0:;ERI0ARE A ;RU)1/IULUI A#em asimetrii ale omoplatilor fie datorita modificarilor ale axei centurii scapulare sau a raportului fata de perete+ In ca,ul in care am&ii omoplati sunt departati de perete% au aspect de aripi de porum&el 5 pre,ente la cifotici+ E9a$i&area 0azi&!l!i = diferentele de &a,in sunt normale (intre cele - sexe" pana intr8un anume punct: mai inalt si mai in ust la &ar&ati mai lar si mai scurt la femei% fiinf mai adaptat pentru sarcina = ca modificari de po,itie a#em: ante#ersii * dus in fata% tra e coloana 5 $iperlordo,a retro#ersii*orientat catre spate 5 determina ster erea lordo,ei normale in plan frontal de,ec$ili&re dreapta8stan a = &asculari laterale din cau,a: ine alitatii mem&relor inferioare de,axarilor articulare unei deposturari #erte&rale 5 scolio,a = indiferent care este cau,a primara tul&urarea de postura se #a propa a catre se mentul de partea opusa &a,inului+

'-