Plasticul joac un rol important n orice aspect al vieii noastre.

Materialele plastice sunt folosite pentru a crea produse pe care le folosim n fiecare zi, ca jucriile, mobila, containerele pentru buturi, haine etc. De altfel, consumul a crescut exponenial fa de acum 50 de ani, dat fiind c este considerat un material destul de ieftin i care se modeleaz uor. Cea mai mare cantitate de materiale plastice se gsete n containere i ambalaje (sticle pentru rcoritoare, sticle de ampon, capace etc.), dar i n bunuri durabile (mobil, electrocasnice etc.) i non-durabile (scutece, pungi de gunoi, cni i ustensile casnice i medicale etc.). Daca ar putea fi stranse una de cealalta, ele ar forma un lung lang de plastic care ar inconjura globul de 37 de ori. "Poluarea alba", asa cum au denumit chinezii fenomenul, tinde sa devina marca nationala pentru unele state. Pungile de plastic se degradeaza in 50-100 de ani. Ele se divid in mici bucati toxice atat pentru flora cat si pentru fauna. Animalele confunda adesea plasticul cu mancarea, iar consecintele la scara larga pot fi grave. In Statele Unite exista programe nationale pentru strangerea si reciclarea pungilor de plastic. Ele sunt colectate dar, cel mai adesea, nu sunt si reciclate. In alte tari dezvoltate, pungile de plastic sunt incinerate. Prin ardere, plasticul polueaza aerul si produce degradarea rapida a solului. Pentru a recicla o tona de pungi de plastic, costurile se ridica la 4.000 de dolari. Tocmai de aceea, in cazul "poluarii albe" solutia pentru a diminua efectele lor nocive asupra mediului este incetarea producerii si folosirii lor. In San Francisco s-a interzis pentru prima oara folosirea pungilor de plastic. Astfel, s-au economisit 18 milioane de litri de ulei, necesari in procesul tehnologic de fabricare. Italia, una dintre tarile in care se folosesc cele mai multe pungi din plastic din Europa, le-a interzis de la 1 ianuarie 2011, in randul retailerilor cuvantul de ordine fiind in prezent haosul. Italienii folosesc circa 20 de miliarde de astfel de pungi pe an - mai mult de 330 de persoana aproximativ a cincea parte a celor utilizate in Europa, conform Reuters. Ca si in alte tari, vor putea fi folosite pungile din hartie si plastic biodegradabil. O lege in acest sens a aparut inca din 2006, termenul-limita initial pentru impunerea sa fiind ianuarie 2010. Ulterior, acest termen-limita a fost prelungit, din cauza opozitiei celor din industrie.

Poluarea,problema actuala a umanitatii

Industria este, la momentul actual, principalul poluant la scar mondial Procesele de producie industrial i producia de energie a industriei(central atomice,termice,gaze de sist, petrol sunt principalele surse ale polurii atmosferice dar la acestea putem aduga orice arderi din care rezult substane poluante. Gazele industriale, gazele rezultate din arderi, fie ca e vorba de incalzirea locuintelor sau de gazele de esapament eliminate de autovehicule, polueaza

atmosfera cu numeroase substante daunatoare sntii, aceste substante provoaca, printre altele, boli respiratorii si alergii, precum i ploi acide ce distrug pdurile. Monoxidul de carbon(CO) este un gaz foarte periculos, ce are o pondere din ce n ce mai mare printre poluanii devastatori.Aerul pe care il inspiram este parte din atmosfera ,amestecul de gaze ce acoper globul pmntesc.Acest amestec de gaze asigur viaa pe pmnt i ne protejeaz de razele duntoare ale Soarelui.Echilibrul natural al gazelor atmosferice,este ameninat acum de activitatea omului.Aceste pericole ar fi efectul de ser ,nclzirea global ,poluarea aerului, subierea stratului de ozon i ploile acide.Stratul de ozon din stratosfer ne protejeaz reinand razele ultraviolete ale soarelui.Deoarece n zilele noastre a crescut foarte mult folosirea ,frigiderelor ,detergenilor etc.,aceste gaze au ajuns n aer n cantiti mai mari dect cele care ar putea fi suportate de atmosfera.Pe masur ce se ridic ,se descompun , i distrug stratul de ozon Ploile acide .Aciditatea crescut a ploilor este cauzat n principal de emisiile de dioxid de carbon, oxizi de sulf i oxizi de azot; moleculele acestor substane reacioneaz cu moleculele de ap, producnd acizi periculoi. Oxizii de sulf, dioxidul de carbon i oxizii de azot sunt poluani rezultai, n bun msur, din gazele de eapament ale vehiculelor i folosirea solvenilor industriali; cu toate acestea, sursele principale ale acestor poluani sunt procesele industriale ce implic arderea combustibililor fosili, de pild producerea de electricitate prin intermediul arderii crbunilor. Ploile acide concentreaz depunerile de aluminiu i srcesc solul de nutrieni i minerale eseniale precum magneziul i calciul. Alte ecosisteme foarte vulnerabile sunt pdurile de mare altitudine, deseori nconjurate de nori i cea acid.Ploile acide, n combinaie cu ali factori negativi precum seceta prelungit sau invaziile unor specii de insecte duntoare, provoac distrugeri de anvergur pentru multe suprafee ntinse de pdure. Efectul ploilor acide asupra copacilor poate fi observat cu ochiul liber ndeosebi primvara i vara, cnd numeroase frunze mor nainte de vreme, trecnd de la stadiul verde direct la cel uscat, fr a se mai nglbeni. Ploile acide sunt un pericol constant i la adresa cldirilor i monumentelor istorice ridicate de om. n special statuile sau edificiile din marmur sau calcar, roci care conin cantiti mari de carbonat de calciu, sunt afectate de aciditatea crescut a precipitaiilor.

Activitile casnice sunt, fie c vrem, fie c nu, o surs de poluare. Astzi, n multe ri n curs de dezvoltare, aa cum este iara noastr, lemnul de foc este la fel de vital ca i elementele, iar ca pre, n unele locuri, are un ritm de cretere mai mare dect alimentele. Cauza creterii zi de zi a preului este restrngerea suprafeelor de pdure. Multe ri care fuseser cndva exportatoare de material lemnos, au devenit importatoare, n msura n care nu s-au preocupat de regenerarea fondului forestier.Substanele poluante din atmosfer sunt substane gazoase, lichide sau solide, care i modific compoziia.Pe msur ce numarul populatie creste, tot mai mult carbune, ulei, gaz (carburanti folsili) si lemn sunt arse pentru a produce energia necesara pentru incalzire, gatit, transport, constructii si pentru realizarea bunurilor necesare oamenilor si obiectelor de lux pe care si le doresc. Unele noxe eliberate in procesul de ardere a acestor carburanti se numesc gaze de sera, deoarece se comporta intocmai ca sticla unei sere: lasa lumina sa patrunda, dar retin caldura eliberata de pe suprafata Pamntului. Ca rezultat, ele conduc la incalzirea planetei.Echilibrul natural al gazelor atmosferice care s-au mentinut timp de milioane de ani, este amenintat acum de

activitatea omului. Aceste pericole ar fi, ploile acide, subtierea stratului de ozon, poluarea aerului, efectul de sera si incalzirea globala.Activitatile umane produc o mare poluare, zilnic. Gazele de esapament emanate de 700 de milioane de masini in intreaga lume, impreuna cu fumul si gazele industriale, aduc in atmosfera diferiti agenti poluanti.Apele reziduale provenind din locuinte, din industrie si agricultura ajung inca in proportie mare in apele lacurilor si ale raurilor. Aceste ape poluate contin substante care favorizeaza dezvoltarea bacterilor. Aceste bacterii consuma cantitati imense de oxigen dizolvat in apa si in felul acesta pune in pericol viata animalelor si plantelor. Apele reziduale contin de asemenea produse industriale toxice, cum sunt plumbul si mercurul.De asemanea ingrasamintele, folosite mult in agricultura, ajung in apele raurilor, purtate de apa ploii.Aceste ingrasaminte contin nitrati si polueaza apele subterane. Poluarea solului este considerat ca o consecin a unor obiceiuri neigienice sau practici necorespunztoare, datorat ndeprtrii i depozitrii la ntmplare a reziduurilor rezultate din activitatea omului, a deeurilor industriale sau utilizrii necorespunztoare a unor substane chimice n practica agricol. innd seama de proveniena lor, reziduurile pot fi clasificate n: - reziduuri menajere, rezultate din activitatea zilnic a oamenilor n locuine i localuri publice; - reziduuri industriale, provenite din diversele procese tehnologice care pot fi formate din materii brute, finite sau intermediare i au o compoziie foarte variat n funcie de ramura industrial i de tehnologia utilizat (n industria alimentar predominant componente organice, pe cnd n industria chimic, metalurgic, siderurgic, minier predominant substane chimice organice sau anorganice); - reziduuri agro zootehnice, legate ndeosebi de creterea i ngrijirea animalelor; Elementele poluante ale solului sunt de dou categorii: - elemente biologice, reprezentate de organisme (bacterii, virusuri, parazii), eliminate de om i de animale, fiind n cea mai mare parte patogene. Ele fac parte integrant din diferitele reziduuri (menajere, animaliere, industriale); - elemente chimice, sunt n cea mai mare parte, de natur organic. Importana lor este multipl: ele servesc ca suport nutritiv pentru germeni,insecte i roztoare, sufer procese de descompunere cu eliberare de gaze toxice, pot fi antrenate n sursele de ap, pe care le degradeaz etc. Ca msuri de prevenire i combatere a polurii solului sunt: colectarea igienic a reziduurilor menajere n recipiente speciale, ndeprtarea organizat i la perioade ct mai scurte a reziduurilor colectate n afara localitilor, depozitarea controlat sau tratarea corespunztoare a reziduurilor ndeprtate prin neutralizarea lor, utilizarea n agricultur, ca ngrmnt natural, a reziduurilor, incinerarea reziduurilor uscate, recuperarea i reutilizarea (reciclarea) reziduurilor etc.

Baby Este cea mai ampl cercetare efectuat pn n prezent n privina legturii dintre poluarea aerului i dezvoltarea fetusului, precizeaz autorii. Cercettorii au observat n diferitele locuri din lume n care s-a desfurat studiul c, cu ct gradul de poluare a fost mai ridicat, cu att rata naterilor de copii cu greutate mic a fost mai mare, scrie Agerpres. Greutatea mic la natere - sub 2,5 kg - poate semnala un risc crescut de boli i de mortalitate infantil, precum i probleme de sntate cronice mai trziu, n cursul vieii, arat dr Payam Dadvand de la Centrul de cercetri de epidemiologie mental din Barcelona (Spania), unul din principalii coautori. 'Sunt niveluri de poluare a aerului la care suntem expui aproape toi. Particulele microscopice se gsesc peste tot n aerul pe care l respirm', spune i dr Tracey Woodroof, profesor de ginecologie i tiin a reproducerii la Universitatea California din San Francisco. Ea remarc faptul c rile care au reglementri mai stricte n privina reducerii polurii produse de maini i centralele pe crbune se bucur de niveluri mai sczute ale poluanilor. 'n Statele Unite, am artat timp de cteva decenii c avantajele pentru sntatea public create de reducerea polurii aerului sunt mult mai mari dect costurile', a mai spus dr Woodroof. Studiul a luat n considerare 3 milioane de nateri din nou ri i 14 regiuni din America de Nord, Africa de Sud, Europa, Asia i Australia, majoritatea datelor fiind strnse la mijlocul anilor 1990 i la sfritul deceniului 2000.