Potenialul turistic natural al Munilor Maramure

Geografia turismului Grupa 1236A

CUPRINS:
Cap 1: Introducere- aezare geografic spaial i limitele geografice. Cap 2: Descrierea cadrului natural i importana turistic: 2.1. Geologia. 2.2. Relief i tipuri de relief. 2.3. Clim, hidrografie, vegetaie i faun. 2.4. Descrierea Turistic: 2.4.1. Obiective turistice naturale. 2.4.2. Puncte de acces (Infrastructur ) . Cap 3: Concluzii i Bibliografie.

Cap 1: Introducere- aezare geografic spaial i limitele geografice.

Asezare :

Parcul Natural Muntii Maramuresului este situat in nordul judetului Maramures, in zona localitatilor Borsa, Moisei, Viseu de Sus, Viseu de Jos, Leordina , Ruscova, Repedea,Poienile de sub Munte, Petrova si Bistra, incluzand masivul Muntilor Maramuresului pana la frontiera romanoucraineana. Muntii Maramuresului sunt situati la granita de nord a tarii. Se intind spre nord de valeaViseului si a Bistritei Aurii pe o lungime de peste 100 km,insumand o suprafata de circa 1500 de kilometri patrati. Fac parte din Provincia Carpatica, Subprovincia Carpatii de Sud-Est, Regiunea Carpatii Orientali,Subregiunea Muntii Cristalino-Sedimentan, Districtul Muntii Maramuresului.

sursa: http://sighet.ro/?page_id=97

Limite:

Limita nordic este dat de Culmea Jupaniei, trece prin vrfurile Ciungii Balasanii (1800 m), Jupania (1850 m), urmrind limita Ocolului Silvic Vieu pna la frontiera de stat cu Ucraina. n continuare,limita nordic este dat de frontiera de stat, care trece prin vrfurile Ignteasca, Comanu, Budescu Mare, Stogu, Holovaciu, Pop Ivan, Poloninca, Muncelu i coboar pe prul Narita n localitatea Valea Vieului. De aici limita parcului natural este rul Tisa. Limita estic urc pe prul Sesuri pn n Pasul Mgura, coboar pe valea Banarii pana n Salhoi (canton silvic), incluznd rezervaia Stncriile Salhoi. Limita sudic este dat de Valea Vieului, incluznd perimetrele localitilor Valea Vieului, Bistra, Petrova,Leordina,Vieu de Jos, Vieu de Sus, Moisei si Bora pna n Pasul Prislop (1416 m). Limita vestic este reprezentat de intersecia Vieului cu Tisa, include Defileul Vieului dintre localitile Bistra i Valea Vieului.

Cap 2: Descrierea cadrului natural i importana turistic:

2.1.Geologia. Masivul Munii Maramureului este alctuit n mare parte din roci sedimentare, strpunse n cteva locuri de roci vulcanice. n dou zone ale muniilor exist calcare care dau un relief spectaculos, zon unde exist i peteri. Substratul geologic variat determin i o morfologie extrem de variat a zonelor nalte, ceea ce reprezint un unicat n Carpai.

Sursa: http://www.hotel-gabriela.ro/ro/turism-in-zona/atractii-

Sursa:http://ro.wikipedia.org/wiki/Fisier:Varful_Farcau,_Maramure

2.2. Relief i tipuri de relief.

Relieful montan al parcului este foarte variat, in functie de modul de formare si de era geologica in care s-a format. Astfel, regasim aici relief glaciar, periglaciar, vulcanic, structural precum si zone cu relief dezvoltat in roci cristaline si calcare.

Sursa: https://sites.google.com/site/romanianatura8/home/carpatii-rasariteni/maramuresului

Relieful dezvoltat pe roci cristaline are ca nota dominanta rezultata din aspectul de cupola al masivelor, forma prelunga si relativ domola a culmilor. Cele mai reprezentative vai care traverseaza acesti munti sunt adancite in formatiuni cristaline (Vaser, Ruscova), cu versanti abrupti, formand defilee.
sursa: http://www.skytrip.ro/parcul-natural-muntii-maramuresului-din-judetulmaramures-ob-846.html

Relieful structural este prezent in partea nordica (Barsanescu, Copilasu, Budescu), unde intalnim relief selectiv si inversiuni de relief pe conglomerate si clipe calcaroase. Aceste formatiuni apartin triasicului, jurasicului si cretacicului, iar fiind mai dure s-au mentinut in relief. intalnim creste formate in relief monoclinal, frecvent in stratele de Borsa (alternante de gresii cu marno-argile, menilite bituminoase). De remarcat adaptarea retelei hidrografice la structura geologica, a fundamentului cristalin (defilee).

http://www.ush.ro/showthread.php?8685-Maramures-plai-cu-flori-artaTraditie-istorica-cultura/page3

Relieful vulcanic. Eruptivul de varsta mezozoica din Farcau, Rugasu si Mihailecu este reprezentat prin bazalte. Ca urmare a rezistentei mari la coroziune, Farcaul atinge cea mai mare inaltime din acesti munti. In Mihailecu, orizonturile de bazalte alterneaza cu cele de calcar. Vulcanismul neogen din grupul Toroiaga - reprezinta corpuri subvulcanice scoase la zi de eroziune cu pante foarte repezi si versanti puternic taiati de eroziune, contrastand cu formele domoale sculptate in sedimentar. Cuprinde de asemenea numeroase corpuri mai mici, dyk-uri si sill-uri localizate in sisturi cristaline si in formatiuni sedimentare. Relieful glaciar este reprezentat de mici circuri glaciare in varful Pietrosul Maramuresului (Bardau) si in Farcau-Mihailecu.

Pesteri si avene Morfologia carstica de adancime este prezenta prin 32 de pesteri (de dimensiuni relativ mici) si doua avene, toate cartate. Pesterile se afla: in bazinul vai RepedeaSmereceni si Petriceaua-6, bazinul vaii Socolau - Piatra Socolau-3, bazinul Bistrei-4, bazinul vaii Tasla - Cearcanu - 9, bazinul vaii Bistrita Aurie-5. Pesteri izolate mai sunt explorate in varful Mihailecu, Cvasnita, Poienile de sub Munte, Piatra Baitei (Baia Borsa), obarsia vaii Rica, Muncelasu, Izvorul Dracului si Kostila (Vaser), Cearcanul-Dealul Negru. Avenele se afla in Muntele Petriceaua si sectioneaza calcarele triasice pana la substratul impermeabil si respectiv in bazinul vaii Bistra. (Dumitru Istvan, manuscris, 1999).
Sursa:http://www.trekearth.com/gallery/Europe/Romania/West/Maramures/Borsa/ph oto1157081.htm

Clima este temperat-continental, cu precipitaii atmosferice dintre cele mai ridicate din ar, fiind o zon rece. Iernile sunt lungi, iar la altitudini mari de peste 800-1000 m zpada persist uneori pn la nceputul lunii mai. Reeaua hidrografic s-a extins si s-a adncit, datorit activitii intense a eroziunii asupra rocilor sedimentare mai moi, i au format n cristalin defilee (Vaser, Ruscova, Frumuseaua, Bistrita, Tibau).Fragmentarea morfologic a masivului este o caracteristic a Munilor Maramureului, reeaua hidrologic determinnd o separare i o fragmentare a zonelor nalte ale masivului.

2.3. Clim, hidrografie, vegetaie i fauna.

Sursa: http://alpinet.org/main/articole/show_ro_t_freeridesi-tura-in-mtii-maramuresului_id_2266.html

http://www.romanianmonasteries.org/ro/maramur es/muntii-maramures

Flora Flora Parcului Muntii Maramuresului cuprinde un numar impresionant de taxoni, mai exact 1.265, apartinand de 217 familii, prin: - 169 taxoni macromicete (Mycobiota) din 34 familii - 128 taxoni de licheni din 47 familii - 286 taxoni de bnofite din 48 familii - 682 taxoni de cormofite din 88 familii Flora regasita in parc este reprezentativa pentru Carpatii Orientali, si include un numar mare de plante endemice Carpatilor precum si multe specii rare sau protejate prin lege

sursa ambelor imagini: http://www.muntiimaramuresului.ro/index.php?cmd=flora

Dintre aceste specii amintim:

Arnica-Arnica montana- specie de planta de interes comiunitar.

Sursa:http://en.wikipedia.or g/wiki/File:Arnica_montana. JPG

Bulbucul de munte- Trollius europaeus-specie cu statut de conservare la nivel naional

Sursa:www.backyardgarden er.com/seeds/product08/876 8.html

Sursa:http://www.bio lib.cz/en/taxonimage /id59070/?taxonid=4 1470

Floarea de colt-Leontopodium alpinum specie prezent pe lista rosie a plantelor la nivel naional, declarat monument al naturii.

Sursa:http://www.arteyjardineria.com/ 2011/09/familia-de-las-colescruciferas.html

Lingureauarara pentru Romania

Cochlearia officinalis-specie

Sursa:http://www.summitpost. org/campanulaserrata/542714

http://interferente.ro/Papucul-DoamneiCypripedium-calceolus.html

Clopotelul-Campanula serrata-specie amenintata in Europa.

Papucul doamnei-Cypripedium calceolus-specie inclus pe lista roie naionala ca fiind vulnerabil, rar. Foaie grasa-Pinguicula agnata Roua diminetii-Drosera rotundifolia Sunt doua dintre speciile de plante carnivore semnalate in Romania si sunt reprezentate aici prin populatii cu efective mari.
http://en.wikipedia.org/ wiki/Pinguicula_alpina

http://en.wikipedia.org/wiki/File:Droser a-rotundifolia.jpg

Fauna

Fauna Muntilor Maramuresului este o fauna caracteristica Carpatilor Orientali, cu o biodiversitate ridicata datorita factorilor ecologici existenti. Aceasta biodiversitate variarta este imbogatita de o serie de specii endemice, rare in Romania sau in Europa. Din punct de vedere biogeografic teritoriul parcului apartine cu toate speciile caracteristice zonei de Provincia Dacica, tinutul Carpatilor Orientali (Calinescu,1968) n munii Maramureului se atest existena a 8 specii de amfibieni, 6 specii de reptile, 95 specii de psri (ntre care cocoul de mesteacn (Lyrurus tetrix) este o raritate, iar cocoul de munte (Tetrao urogallus) o prezen agreabil ce se ofer uneori privirii turitilor, spre ncntarea acestora) i a 31 specii de mamifere.
Cocosul de mesteacan-

Lyrurus tetrix

Cocosul de muntehttp://www.animalpedia.ro/c ocosul-de-mesteacan/

Tetrao urogallus

Aici sunt de remarcat mamiferele mari precum: ursul, lupul, rsul, mistreul, cerbul i cpriorul prezente in efective relativ mari datorit faptului c Munii Maramureului nu sunt brzdai de trasee turistice iar animalele au linitea necesar habitatelor lor. Dintre mamifere, dou specii sunt periclitate cu dispariia: nurca (Mustela lutreola) i rsul (Lynx lynx). Speciile de interes cinegetic se menin nc la efective importante, dei cu excepia mistreului i ursului ele sunt sub 50% fa de cele din anul 1976.

Sursa;http://www.cartinafinland.fi/en/picture/431 52/European+Mink+-+Mustela+lutreola.html

Sursa;http://www.naturephotocz.com/lynx-photo-7465.html

Nurca- Mustela lutreola

Rasul- Lynx lynx

2.4. Descrierea Turistic: 2.4.1. Obiective turistice naturale.

Rezervatiile naturale de pe teritoriul parcului insumeaza o suprafata de 9,050 ha: - Nacladovati - 237 ha - Zaslau - Runcu - Hlubochi - 745 ha - Serban - Pop Ivan - Hututeanca - Tomnatic - Sehleanu - 1050 ha - Farcau - Vinderel - Mihailecu - Petriceaua - Carligatura - 1920 ha - Piatra Socolaului - 613 ha - Tarnita - Bosotin - 890 ha - Lutoasa - Pecealu - Baita - 930 ha - Baita - Bardau - Tunel CFF - Terchila - 1095 ha - Comanu Mic - 300 ha - Izvorul Boului - Jupania - 265 ha - Stancariile Salhoi - Zambroslavele - 5 ha

Vf. Pop Ivan-1937m

http://fotomaramures.ro/main.php?g2_view=dynam icalbum.RandomAlbum&g2_itemId=12250

http://www.emaramures.ro/Foto/3268/PiatraSocolaului-vazuta-dinspre-NE

Piatra Socolaului

Vf. Pietrosul Bardau -1850m

http://www.trilulilu.ro/imagini-diverse/vfpietrosul-bardau-1850-m

Stncariile Slhoi Zmbroslavele Localizare: Obiectivul este situat in localitatea Bora si are suprafata de 1 ha. Categorie: Rezervatie naturala din categoria aIII-a UICN-monument al naturii Scop: Scopul principal al ariei protejate este cel de conservare a diversitatii biologice. Descriere: Rezervatia cuprinde sancariile Slhoi si doua statiuni cu populatie de lingurea, situate pe malul drept al Vaii Mguriei caracterizata prin bolovanisuri de calcare eocene provenite din stancile din amonte. Cai de acces: Din localitatea esuri (jud. Suceava, pe Bistria Aurie - DN 18), se urmeaz DF pe V. esuri - V. Zmbroslavele pn n V. Mguritei din bazinul V. Slhoi (11 km). Rezervaia este situat amonte de curba DF, cnd aceasta traverseaz V. Mguria.

Sursa: http://www.marasilva.ro/AP30.php

Poiana cu Narcise Tomnatec Sehleanu

Aceasta rezervatie este situata in localitatea Repedea si are o suprafata de 100 ha Face parte din categoria rezervatiilor naturale din categoria a IV-a UICN. Scopul principal al acestei arii protejate este cel de conservare a statiunii cu narcise aflata la cea mai inalta altitudine din judet. A fost propusa in anul 1994 ca rezervatie floristica peisajistica(poiana cu narcise), administrarea se face de catre Parcul Natural Muntii Maramuresului, deoarece este instituita ca zona naturala de conservare. Poiana Sehleanu se afla in partea sudica a Vf. Tomnatec care are inaltimea de 1618 m, iar de sub aceasta izvoraste valea omonima. Vegetatia acestei zone este tipica golului de munte, aici intalnim o statiune compacta de narcise- Narcius radiiflorus( numite de localnici aiu de munte) in asociatie cu Ghintura- Gentiana clusii si Degetaru- Soldanella hungarica. Fauna reprezentativa este ursul brun- Ursus arctos, corbul- Corvus corax, cerbul carpatin- Cervus elaphus si mistretul- Sus scrofa. Cai de acces: Tomnatec-Sehleanu, Poiana Sehleanu, cu acces din comuna Repedea.
Sursa: http://www.filuna.cz/index.php?typ=ZCL &showid=94

Ghintura Degetarut
Sursa:http://math.muni.cz/~niederle/s oldanella.html

Poiana cu Narcise Tomnatec Sehleanu

Sursa: http://www.skytrip.ro/rezervatia-naturala-poiana-cu-narcise-tomnatec-sehleanu-din-judetulmaramures-ob-851.html

Vf. Farcu- Lacul Vinderel-Vf.Mihailescu

Aceast arie natural protejat este situat pe teritoriul administrativ al localitilor Repedea i Poienile de sub Munte i are suprafaa de 150 ha i se afl la altitudinea de 1700 m. Este Rezervaie natural, categoria a IV-a UICN Scopul principal al ariei naturale protejate este cel de conservare a diversitii biologice. Aceasta zona a fost propus n anul 1994 ca rezervaie geologic, faunistic, peisagistic i administrarea rezervaiei se face de ctre Parcul Natural Munii Maramureului, deoarece este instituit ca zon special de conservare. ntre cele dou vrfuri s-a format lacul Vinderel, 1670 m, prin topirea zpezilor. Cu o lungime de 150 m, lime de 80 m i adncime maxim de 5.5 m, Vinderel este singurul lac permanent din rezervaie ns n zon exist urmele unor foste lacuri care se umplu sporadic. Vrful Farcu precum i zona estic a ariei protejate prezint relief glaciar. Flora este format din floarea de col(Leontopodium alpinum), afin vnat(Vaccinium uliginosum), ochiul boului(Aster alpinus), specii de rogoz(Carex pauciflora), bumbcari(Eriophorum angustifolium), iar n lac alge. Cai de acces: DN18 Vieu de Sus- Sighetu Marmaiei, apoi dreapta pe DJ187, cu acces din zona comunei Repedea.

Sursa: http://www.panoramio.com/photo/8016089

Vf. Mihailescu-1918 m

http://imagini.romania-n atura.ro/v/maramuresul_istoric/ind85g.jpg. html

Vf. Farcu-1957 m

Lacul Viderel

Sursa:http://www.flickr.com/photos/dany_drozd/2810 943276/sizes/z/in/photostream/

Cornu Nedeii Ciungii Blsinei

Rezervaia este situat n localitatea Bora i are suprafaa de 800 ha. Este o Rezervaie natural, categoria a IV-a UICN Rezervaia faunistic Cornu Nedeii Ciungii Blsinei are ca scop protejarea populaiilor de coco de mesteacn - Lyrurus tetrix. A fost nfiinat n anul 1971 i se afl n administraia Parcului Natural Munii Maramureului. Culmea montan a rezervaiei este reprezentat printr-un substrat geologic variat (roci cristaline, sedimentare i eruptive), cu sectoare cu exocarst ponoare, izvoare carstice - zona Fntna Stanchii, abrupturi calcaroase (Cearcnul, Stna Sasului, Podul Cearcnului), cldri glaciare (versantul nordic al Vf. Jupania). Reeaua hidrografic este tributar celor trei bazine hidrografice Tisa, Some, Prut i o formeaz apele curgtoare la, Blsna, esuri, Vlcnescu, Hamar. Vegetaia rezervaiei este constituit 60% din puni de munte i 40% pduri de conifere i jnepeniuri (Jupania, cel mai extins din Carpai, Cornul Nedeii i Cearcnul Mestecni). Jnepeniurile constituie habitatul cocoului de mesteacn. Fauna reprezint un motiv important pentru aceast arie natural protejat. Fauna corespunztoare este constituit din: coco de munte - Tetrao urogallus, coco de mesteacn Lyrurus tetrix.

Ci de acces
Arterele rutiere DN18 (Baia Mare Sighetu Marmaiei Vieu de Sus Moisei Bora Prislop, Maramure esuri) care face legatura peste Pasul Prislop cu: DN17 Suceava Cmpulung Moldovenesc Vatra Dornei Bistria; DN17C care face legatura cu Bistria, Nsud i Dej; - asigur accesul n zona. n interiorul zonei, exist o serie de obiective interesante, care prin folosirea drumurilor forestiere existente sunt accesibile turitilor. Regiunea Borei este accesibil si printr-o o cale ferat linia : Salva Vieul de Sus Sighetu Marmaiei cu legatur la Bora. Din pcate de ctiva ani, C.F.R.-ul a sistat transportul de cltori pe ruta Vieu - Bora, aceasta fiind preluat de transportul I.R.T.A. cu autobuze sau maxi-taxi, doar pna n oraul Vieu de Sus, sau cu autoturismele personale, din lips de cltori. Calea ferat cu ecartament ngust care asigur accesul pentru exploatrile forestiere n zona Vaser Novat, a devenit i o cale de acces pentru turiti, garniturile de tren fiind prevzute cu vagoane pentru cltori (vagoane platform sau vagoane nchise).

Posibilitatile de cazare sunt cabanele silvice Cosnea, Faina, Poiana Novat, pensiunile si hotelurile din Viseu de Sus si Borsa.

Sursa:http://www.pbase.com/arosca/image/64366910&gcmd=add_comment

Jupania

Concluzii:
Parcul Natural Muntii Maramuresului este unul dintre cele mai importante obiective turistice din Maramures, obiectiv pe care nu ar trebui sa-l ratati daca va aflati in apropiere. Acest parc devenit pentru turitii romnii i strini unul dintre locurile preferate de vacan. Sunt atrasi de slbticia peisajului, dar i pentru dificultatea traseelor care ajung la peste 2.000 de metri altitudine. Pe lng turismul pe munte, turitii dornici de sporturi extreme pot practic raftingul i zborul cu parapanta. Muntii Maramuresului inca constituie o oaza de natura, un loc unde plin de atractii turistice atat naturale cat si antropice care ofera turistului posibilitatea, sa evadeze din orasele aglomerate, eventual sa porneasca intr-o drumetie cu cortul, avand in vadere ca masivul nu dispune de foarte multe spatii de cazare. Un mare atuu al acestui parc este ca inca nu a fost invadat de turismul in masa, deci nu a fost inca distrus.

Bibliografie:
http://www.muntiimaramuresului.ro http://marasilva.ro/ http://deweekend.ro/parcul-maramures/ http://www.infopensiuni.ro/cazare-baita1/obiective-turistice-baita1/parculnatural-muntii-maramuresului_4284 http://ro.wikipedia.org/wiki/ http://www.gazetademaramures.ro/gazeta-verde-zestrea-naturala-amaramuresului-7264 http://www.prinmaramuresbucovina.info/viseu-de-sus/rezervatia-botanicapoiana-cu-narcise-tomnatec-sehleanu.html http://www.discover-maramures.com/en/ http://www.skytrip.ro/parcul-natural-muntii-maramuresului-din-judetulmaramures-ob-846.html www.romanianmonasteries.org/ro/maramures/muntii-maramures https://www.emaramures.ro/

Va multumesc!