Sunteți pe pagina 1din 14

STUDIU PRIVIND SERVICIILE BANCARE DIN ROMANIA

CONCEPTUL DE PRODUSE SI SERVICII BANCARE Bancile comerciale constituie o veriga principala a sistemului financiar. Ele sunt institutii ale sistemului financiar si de creditare a economiei de tranzitie. Bancile sunt societati pe actiuni cu caracter universal; pot realiza toate produsele si serviciile pentru toate sectoarele economiei nationale. In aceasta perioada de tranzitie este necesara diversificarea activitatii bancare din urmatoarele motive: 1. Concurenta altor banci; 2. Nevoia de apropiere a bancilor cu partenerii pe care ii serveste; 3. Cresterea rolului bancilor in economia de piata; 4. Diversificarea activitatilor economice ; 5. Gasirea de noi forme de atragere a resurselor banesti necesare bancilor comerciale; 6. Diversificarea plasamentelor; 7. Dezvoltarea pietelor de capital si a Burselor de valori; 8. Participarea bancilor la constituirea capitalului social al unor firme; 9. Participarea bancilor romanesti la circuitul mondial al informatiei bancare prin sistemul SWIFT (sistemul bancilor corespondente); 10. Participarea la tot mai multe tranzactii financiar-valutare international. Desi se numesc banci comerciale, toate bancile romanesti sunt banci de afaceri si de dezvoltare. Diversificarea a impus o restructurare profunda a structurilor functionale din toate bancile. Acestea au devenit mai transparente, eficiente si sunt in mai mare masura axate pe nevoile clientilor. Astfel bancile contribuie la infaptuirea social-monetara a tarii. Prin participarea la operatiuni valutare bancile contribuie la stabilirea zilnica a cursului valutar iar temperand cererea de credite contribuie la limitarea inflatiei. PRINCIPALELE SERVICII BANCARE SOLICITATE IN ROMANIA I. Bncile furnizeaz clientilor trei tipuri principale de servicii: 1. Deschiderea de conturi bancare (de diferite tipuri); 2. Facilitati de mprumut (de credit); 3. Servicii privind transferul fondurilor. Deschiderea de conturi bancare (de diferite tipuri)

O banc atrage bani de la clientii sai, prin conturi bancare, platindu-le, n schimb, dobnd pentru depozitele constituite. Plata acestor dobnzi este o cheltuial pentru banc. Att pentru persoanele fizice, ct si pentru cele juridice, bncile deschid, n evidenta lor, urmtoarele tipuri de conturi:

conturi curente (la vedere ), n lei si/sau n valut, conturi n care titularii pot face operatiuni

de ncasri si plti curente; conturi de depozit (la termen), n lei si/sau n valut, conturi n care depunerile se fac pentru

un anumit termen, perioad n care titularii nu pot efectua nici depuneri n cont, nici plti din aceste conturi. n functie de anumite activitti specifice, pentru clientii-persoane juridice, bncile mai deschid si alte tipuri de conturi, cum sunt:

conturi blocate, in care sunt depuse sume n lei si/sau n valut, reprezentnd capitalul

social necesar constituirii unei societti comerciale. Dup ce clientul prezint la banc dovada nregistrrii societtii la Registrul Comertului, contul este deblocat, iar sumele sunt virate n contul curent al societtii;

conturi blocate cu destinatie special, sunt conturi n care disponibilittile titularului sunt

temporar blocate, n raport de o anumit operatiune, ca msur de protectie pentru banc si pentru buna desfsurare a unor obligatii de plat ctre strintate (creditive, garantii etc.). Ele se pot constitui, dup caz, n lei si/sau n valut;

conturi pentru credite, destinate s evidentieze creditele (n lei si/sau n valut ) acordate

de banc clientilor si din care urmeaz ca acestia s dispun plti;

conturi cu suma dobndit prin participare la licitatiile valutare, evidentiaz sume n lei

sau valut rezultate din operatiunile de vnzare/cumprare de valut sau lei pe piata interbancar, ordonate de client si efectuate de banc n contul acestuia.

Facilitti de mprumut (de credit) Bncile mprumut clientilor lor sume de bani pentru finantarea afacerilor acestora. Unele bnci ofer mprumuturi att persoanelor fizice ct si persoanelor juridice. Clientul trebuie s plteasc un tarif pentru analizarea de ctre banc a oportunittii acordrii creditului si o dobnd pentru creditul primit. Aceste tarife si dobnzi reprezint un venit pentru banc. Servicii privind transferul fondurilor Bncile furnizeaz si servicii privind pltile prin transferul fondurilor (att electronic ct si prin instrumente de plat), n numele si la cererea clientilor lor. Banca percepe un comision pentru acest serviciu, comision a crui mrime variaz n functie de valoarea sumei si tehnica de transfer a banilor. Acest comision aduce un venit bncii. Majoritatea persoanelor juridice folosesc o parte, sau chiar toate aceste servicii, la un moment dat, la fel cum unele persoane fizice pot apela la ele, din cnd n cnd.

II. ALTE SERVICII OFERITE DE BANCI n afar de tipurile de conturi mentionate mai sus, persoanele juridice ( si, ntr-o proportie mai mic si persoanele fizice) pot avea si alte solicitri dect cele privind
4

operatiunile de baz ale bncilor. Bncile ofer multe servicii care aduc venituri din comisioanele si tarifele percepute pentru efectuarea lor. n prezent, bncile romnesti fac eforturi pentru diversificarea ofertei de produse bancare. 1. VALUTA. Bncile pot asigura clientilor posibilitatea de a procura majoritatea valutelor trilor lumii. Bncile vnd moned strin (valut) la cursuri de schimb competitive si percep un comision, pentru serviciul prestat. 2. CECURILE DE CALATORIE Cecurile de cltorie sunt cele mai cunoscute servicii bancare oferite persoanelor care cltoresc. Cecurile pot fi folosite ca atare, pentru plata bunurilor si servicilor, n toate trile lumii sau pot fi schimbate, oricnd, n numerar. 3. PLATI PRIVIND DERULAREA CHELTUIELILOR GUVERNAMENTALE Bncile efectueaz plti si n numele guvernului, n special cele privind finantarea unor proiecte de investitii de stat. 4. NCASAREA TAXELOR SI AMENZILOR Persoanele care trebuie s plteasc taxe sau amenzi pot folosi sistemul bancar, pentru plata sumelor datorate diferitelor institutii sau chiar statului. 5. CONSEMNAREA DE DEPOZITE La bnci se pot constitui sume n depozit, cu un rol de garantie, care sunt pstrate pe perioada solutionrii unor diferende judiciare sau a altor cauze. 6. SERVICII DE EXECUTOR TESTAMENTAR

Unele bnci ofer clientilor acest tip de serviciu specializat, legat de mostenirile si propriettile clientilor decedati. Bncile trateaz rezolvarea acestor probleme cu autorittile administrative, n numele si la cererea urmasilor sau a beneficiarilor respectivei proprietti. 7. CASETE PENTRU PASTRAREA VALORILOR Clientii unei bnci pot folosi seifurile acesteia pentru pstrarea unor valori. Serviciul se numeste casete pentru pstrarea valorilor, bncile percepnd n schimb un comision. 8. SEIFURILE Clientului i se pune la dispoziie un seif, accesul la seif fiind sub un dublu control, banca pstrnd o cheie si clientul cealalt. Accesul la seif poate avea loc oricnd n timpul orelor de program ale bncii, timp n care clientul poate retrage sau depune orice obiecte sau documente.

9. BANCA LA DOMICILIU Aceast sintagm este un termen nou, utilizat n practica bancar contemporan si se refer la posibilitatea bncilor de a oferi clientilor serviciul bancar la domiciliu sau prin telefon. Folsind metode electronice, clientii au acces la conturile lor fr s-si prseasc domiciliul. 10. DEPUNERILE PENTRU O NOAPTE Aceast facilitate este oferit acelor clienti care doresc s depoziteze fonduri, n timpul cnd banca este nchis. Cei care apeleaz cel mai des la acest serviciu sunt gestionarii si casierii magazinelor, care doresc s-si depoziteze,pentru sigurant, ncasrile zilnice la banca . 11. EUROCECURILE O carte de credit Eurocec permite clientului s schimbe cecul n numerar, la bncile afiliate la sistemul Eurocec, din orice tar din Europa. Avantajul utilizrii eurocecurilor, comparativ cu folosirea cecurilor de cltorie este dat de faptul c, n limita unei anumite sume
6

(de exemplu 200 $), clientul nu trebuie s achite n prealabil contravaloarea acestora, credit Eurocec sunt folosite cu sisteme de identificare speciale. PIATA BANCARA SI INTERBANCARA FACTOR DE PROMOVARE A PRODUSELOR SI SERVICIILOR BANCARE In cazul pietelor financiare, bancile reprezinta de departe veriga cea mai importanta. Prin banci se realizeaza nu numai produsele si serviciile bancare ci se fac si tranzactii bursiere, incasari ale altor institutii financiare. In al II-lea rand toate sectoarele economice au nevoie de banci, motivele sunt urmatoarele: 1. Toate firmele au nevoie de facilitati bancare pt activitatile comerciale, pt plata furnizorilor, garantiilor oferite partenerilor internationali. 2. Firmele vor ca excesul de numerar sa fie in siguranta. 3. Firmele contacteaza bancile pt cresterea fondurilor necesare activitatilor lor (credite negarantate, nevoi de trezorerie). 4. Persoanele fizice vor sa pastreze economiile in siguranta si sa realizeze profit din dobanda. 5. Persoanele fizice au nevoie sa imprumute de la banci. 6. Persoanele fizice si juridice efectueaza platile prin banci 7. Guvernul are nevoie de banci pentru stabilirea ratelor de dobanda/economie pronind de la ratele depozitelor si a ratelor la credite. 8. Programele guvernamentale de dezvoltare a unor sectoare economice nu pot fi realizate decat prin banci. In Romania aproape toate bancile si-au dezvoltat produsul credit pentru locuinte . CONTINUTUL ACTIVITATII BANCARE Produsele si serviciile bancare sunt rezultatul activitatii bancilor comerciale. Tipuri de produse bancare: 1) Produse pure realizate exclusiv din activitatea specialistilor bancii (consultanta, evaluari, produse de inginerie financiara) 2) Produse mixte cand se imbina activitatea salariatilor bancii in tehnica si echipamentele performante (platile electronice, asistenta pe calculator) 3) Produse care au ca suport capital (depozite, credite, dobanzi, alte active si pasive) Caracteristicile principale ale serviciilor bancare sunt: - sunt imateriale; - sunt conditionate de reglementari bancare si fiscal; - sunt propuse direct clientilor ( nu exista posibilitatea de revanzare sau reconcesionare); - implica angajarea clientului in mod direct.

PRINCIPALELE OPERATIUNI BANCARE

1. Operatiuni passive; 2. Operatiuni active; 3. Operatiuni accesorii; 4. Operatiuni conexe. Operatiunile pasive al Bancilor Comerciale reprezinta constituirea resurselor fiecarei banci comerciale. Alaturi de operatiunile active constituie baza activitatii societatii comerciale. Depunerile reprezinta primirea sumelor de bani de catre banci. Acestea sunt generatoare de dobanzi. Depozitele se prezinta in dubla ipoteza: - pentru banci reprezinta o obligatie; - pentru clienti sau deponenti reprezinta creante. Depozitele bancare reprezinta o forma de existenta a banilor (de cont sau scripturali). Operatiunile active sunt operatiunile prin care banca isi angajeaza resurse in vederea realizarii de profit. Principalele operatiuni bancare sunt: - Operatiuni de creditare a firmelor; - Operatiuni de creditare a persoanelor fizice; - Operatiuni de plasamente in titluri; - Operatiuni de participatiune (la capitalul social al unor firme); - Operatiuni cu afiliatele bancii; - Operatiuni de bursa. Operatiunile accesorii ale bancilor sunt operatiuni: de cumparare, vanzare, custodie, administrare, de active monetare. Sunt cuprinse: transferurile, altele decat cele de natura platilor: operatiuni de compensare, operatiuni de primire de titluri in gaj. Operatiunile conexe sunt operatiunile cu metale pretioase, plasamente titluri, consultanta bancara, garantii, mandatari in conturile clientilor. PRODUSE SI TEHNICI DE CREDITARE Desi au diversificat produsele si serviciile, creditul a ramas cel mai important produs al bancilor romanesti. In politicile de creditare au intervenit schimbari majore, in primul rand, ca urmare a cresterii riscului asociat creditului. Bancile comerciale trebuie sa tina seama de interesele solicitantilor de credite, de cele ale Guvernului dar mai ales de interesele lor. Tehnicile de creditare au in vedere respectarea unor criterii aditionale: - garantiile; - rata rentabilitatii medii pentru banca trebuie sa fie cel putin la nivelul rentabilitatii medii pe ramura; - prin tehnici de creditare performante banca poate realiza o dispersie convenabila a ratei dobanzii, sa tina seama si de alte venituri care sa-i asigure o rentabilitate minima chiar daca imprumutul ar putea deveni creditele pierdere.
8

Tehnicile de creditare au in vedere ca exista foarte multe tipuri de produse de creditare. Creditele pentru personae fizice pot cuprinde: ; ; ; credite in rate; credite fara rate. Creditele pentru persoane fizice in economiile de piata dezvoltate, stabile sunt cu valoare fixa pe o perioada data la o rata a dobanzii fixe. Acestea sunt disponibile pretutindeni si sunt utilizate pentru procurarea de automobile, mobila, alte bunuri de folosinta indelungata, vacante. O tot mai mare dezvoltare au luat-o produsele de credite: facilitati de overdraft (cont descoperit). Cand banca acorda astfel de facilitati clientii pot utiliza conturi de depozite nu numai in limita sumelor depuse ci pana la anumite limite convenite cu banca, sumele pe care aceasta le ofera clientilor la dobanzi stabilite prin acord. Facilitatea de overdraft este foarte convenabila pentru clienti deoarece acestia pot lua cu imprumut suma de care au nevoie pe o perioada solicitata, nefiind obligati sa plateasca dobanda pentru suma totala. Creditarea prin carduri produsul bancar este utilizat frecvent de romani, oferind clientului bancii posibilitatea de a lua cu imprumut sume pana la anumite limite prin utilizarea cardurilor. Aceasta creditare, de multe ori, are loc la punctele de vanzare, deoarece, de obicei, cardurile sunt utilizate pentru eliberari de numerar din automatele de plata tip ATM. Un produs bancar de creditare modern il reprezinta : Creditele sindicalizate se acorda printr-o conventie intre 2 sau mai multe banci care accepta sa acorde un credit (foarte mare) unui singur solicitant sau unui numar mic de solicitanti. Una este banca agent iar celelate banci sunt participante la creditare. Acordarea creditelor sindicalizate prezinta problemele specifice de tehnici de creditare. Este mai dificila determinarea riscului fiecarei banci (a riscului de a nu primi partea de dobanda). In acest caz creditul sindicalizat, controlul si verificarea sunt mai frecvente si se realizeaza prin auditul intern, dar toate bancile din sindicat monitorizeaza corectitudinea ratei de dobanda in cazul dobanzilor flotante sau al reesalonarii creditului. Un produs modern utilizat de banci este scrisoarea de garantie bancara (SGB). Acest produs bancar SGB - este un angajament prin care o banca numita garanta se obliga sa plateasca o suma de bani unei personae fizice sau juridice (beneficiarului garantiei) in cazul in care ordonatorul garantiei nu si-a onorat integral sau partial obligatiile contractuale. Eliberarea unei SGB implica pentru banca aceleasi rsicuri ca si acordarea de credite, de aceea analiza cererii de eliberare a scrisorii de garantie si a bonitatii solicitantilor se efectueaza pe baza metodologiei de determinare a riscului de creditare .

Aparitia cardurilor in Europa dupa 40 ani de folosire in SUA a creat probleme serioase sectorului bancar. Si in Romania creditele sunt utilizate intr-o proportie foarte mica datorita mentalitatii si temerii romanilor de serviciile bancare. Alte cauze: falimentul bancar, lipsa de cunoastere cu privire la avantajele creditelor. Creditul reflecta accesul la banii din cont. Creditarea contului se face automat prin virarea de catre persoana fizica sau juridica a unor fonduri salariale sau depozite, alte venituri sau credite luate de la banca. Cardul a generat un intreg sistem de plati electronice prin care titularul are acces la credite cu dobanda preferentiala, cu cateva puncte procentuale mai mica decat dobanda perceputa in mod curent la credite fara sa fie nevoie de garantii speciale. Alte avantaje se refera la utilizarea cardului in strainatate si bonificare unei dobanzi la suma de cont mai mare decat dobanda la vedere. Cardul se elibereaza fara taxa si nu se percep comisioane de gestionare a contului. Pentru emiterea si folosirea cardurilor este necesara incheierea unui contract cu banca. In cazul cardurilor, titularul beneficiaza de descoperire de cont. Solicitantul poate solicita sume mai mari decat salariul, restituirea facandu-se din salariile viitoare. Prin automatele bancare toate platile prin carduri se fac prin onorarea automata a facturilor emise. Cardurile pot fi utilizate oriunde in lume nefiind necesara deschiderea unui cont in valuta in tara respectiva. Leii sunt convertibili in valuta tarii respective prin conversii incheiate intre bancile centrale din tarile respective. Facturile pot fi platite prin card fara comision. Clientul trebuie sa faca transferul sumelor respective din contul de card in contul curent. Transferul se face simplu. Deoarece in cazul cardurilor se produc fraude au aparut metode moderne de sofisticare a accesului la card. Exista carduri la care se accede prin identificarea vocii titularului. Carduri utilizate n Romnia n Romnia sunt utilizate att carduri internationale, ct si carduri nationale. Astfel, n anul 1994, a fost creata societatea Romcard, pentru derularea tranzactiilor pe baza de carduri cu utilizare internationala , n sistem VISA International, Mastercard si Eurocard. Aceasta activitate de emitere a cardurilor de plata internationala a inceput n 1995, iar n prezent mai multe banci comerciale romnesti emit carduri internationale. Cardurile internationale se emit n valuta , la ele avnd acces orice persoana fizica sau juridica romna sau straina . n 1996, Banca "Ion Tiriac" a ncheiat cu Societatea American Express un contract de exclusivitate privind emiterea n Romnia a cardurilor American Express. Totodata , bancile comerciale au urmarit emiterea de carduri n lei. Banca Romna pentru dezvoltare (BRD) a fost prima banca care a emis carduri n lei, denumite PRIMA. n mod similar, Banca Comerciala Romna (BCR) emite carduri n lei denumite MAESTRO.

Se tinde la gasirea unor noi tipuri de credite si chiar alternative la creditare (produse bancare derivate) , optiuni, titlurizari. Creditarea propriu-zisa s-a perfectionat in tarile dezvoltate prin asa-zisele programe de credit directionat.
10

La inceput Organismele Financiar Bancare Interne BIR, BERD si alte banci participa la: scaderea saraciei, cresterea productiei, marirea investitiilor, ameliorarea efectelor calamitatilor naturale. Prin aceste credite directionate se realizeaza mai usor proiectele de imprumut cu privire la constructia drumurilor, spitalelor, scolilor, barajelor. Creditele directionate devin un element principal al cresterii si dezvoltarii economice. In principiu creditul directionat este subventionat. INTENTIA DE CUMPARARE PENTRU DIFERITE TIPURI DE SERVICII BANCARE. Studiu IRES: Romanii sunt multumiti de banci, dar percep serviciile lor ca fiind doar in favoarea institutiilor de credit. Aproape jumatate (48%) dintre utilizatorii serviciilor de banking din Romania declara ca nu ii nemultumeste nimic cu privire la relatia pe care o au cu banca. In mod paradoxal, cu toate ca se declara multumiti per total de serviciile bancare, dar si de aspecte mai specifice ale colaborarii cu bancile, oamenii tind sa mentina o distanta fata de aceste institutii si recepteaza serviciile lor ca fiind doar in favoarea bancilor si nu a clientilor, se arata in cel mai recent studiu realizat de Institutul Roman pentru Evaluare si Strategie (IRES)- National Banking Index.

Dintre bancile locale, BCR se bucura de cea mai ridicata notorietate - 34%, urmata de BRD 18%, Banca Transilvania - 13% si Raiffeisen Bank - 11%.

Notorietatea bancilor din Romania


34% 18% 13% 11%

24%

BCR

BRD

Banca Transilvania

Raiffeisen Bank

Alte banci

Rezultatele National Banking Index reprezinta un feedback al clientilor cu privire la experienta lor cu piata bancara, arata autorii cercetarii. Prin evidenierea punctelor nevralgice, dar i a punctelor forte a relaiei client-banc, rezultatele studiului ar putea conduce la o mai buna
11

aliniere a serviciilor si produselor oferite clientilor de catre banca. Studiul prospectiv cu privire la piata bancara derulat de cercetatorii Institutului Roman pentru Evaluare i Strategie - IRES n luna ianuarie 2011 arata: doar 3% dintre utilizatorii de servicii bancare din mediul urban au foarte multa incredere in banci in general, in timp ce 43% au multa incredere, 41% putina, iar 13% foarte putina incredere.

3%

43%

foarte mare incredere

mare incredere

Increderea acordata bancilor de catre clientii din mediul urban

41% putina incredere

13% foarte putina incredere

65% dintre romanii care utilizeaza servicii bancare au un cont curent (inclusiv card de salariu), 35% au un card de credit, 22% au un cont de economii, in timp ce 16% au luat un credit pentru nevoi personale; O treime din respondenti folosesc bancomatul saptamanal, o cincime ocazional, in timp ce o alta treime foloseste bancomatul o data pe luna. Restul respondentilor il folosesc mai rar (6%) sau deloc (15%); 47% dintre romani nu folosesc niciodata cardul pentru a face plati la comercianti, iar 33% il folosesc in acest scop ocazional; 15%, in schimb, il folosesc de cele mai multe ori pentru plata cumparaturilor, iar 5% declara ca il folosesc de fiecare data.

12

Cat de des folosesc romanii cardul?


5% 47% 33% nu folosesc niciodata ocazional folosesc pentru plata cumparaturilor folosesc de fiecare data

15%

Serviciile bancare on-line sunt accesate in prezent de doar 17% dintre utilizatorii serviciilor bancare; Conform studiului, procesul de alegere a bancii de catre o persoana este determinat, mai degraba, de factori perceptuali de tipul: incredere sau amabilitate si ntr-o proporie mai scazuta de oferta efectiva a bancii. Potrivit studiului, unul din 10 utilizatori de servicii bancare, cu rezidenta in mediul urban, intentioneaza sa ia un credit de la banca in viitorul apropiat. ntr-o lun normal, 39% dintre utilizatorii de servicii bancare din mediul urban reuesc s fac economii. Majoritatea acestora reuesc s fac economii sub 500 de RON (14% sub 200 RON, 46% ntre 201 i 500 RON), n timp ce doi din zece fac economii pn n 1000 de RON. Mai puini sunt cei care reuesc s economiseasc sume ntre 1001 i 5000 de RON 10% i peste 5000 de RON 2%. Gradul de apreciere pozitiv a romnilor privind interaciunea cu bncile cu care lucreaz tinde s creasc odat cu vrsta, persoanele de peste 65 de ani evalund acest aspect n termeni semnificativ mai pozitivi dect tinerii ntre 18 i 35 de ani. De asemenea, respondenii din Moldova tind s fie de acord cu afirmaii pozitive despre bncile cu care colaboreaz n msur mai sczut dect cei din Transilvania i Banat i au mai puin ncredere n bnci dect acetia (40% vs. 45%). Respondenii din Transilvania, Banat , Sud, Bucureti i Dobrogea declar c reuesc s fac economii ntr-o lun obinuit n proporie mai mare dect cei din Moldova 40%, respectiv 39% vs. 35% n cazul moldovenilor. Mai mult, persoanele din categoriile de vrst de la extreme (18-35 de ani i peste 65 de ani) declar c economisesc n msur mai mare dect cele de vrst medie.
13

14

15