1.Acceptiunile notiunii comertului internationl 2.Definirea dreptului comertului international 3.Obiectul dreptului comertului internationl 4.

Caracterele raportului juridic de drept al comertului international: Caracterul comercial si Caracterul international 6.Corelatia dreptului comertului international cu ramurile de drept invecinate Sectiunea a a !olitica statului roman in domeniul relatiilor comerciale internationale si participarea "omaniei la circuitul comercial mondial l.Acceptiunile notiunii comertului internationl Comertul international si cooperarea economica si ten#ico$stiintifica internationala constituie% fara indoiala% un element deosebit de important pentru de&voltarea economica% in 'eneral% precum si pentru economia nationala a tarii noastre. Cooperarea este% in acelasi timp% o conditie esentiala a noii ordini economice internationale% e(primata prin comertul international lato sensu care imbratisea&a o inflnita 'ama de operatii economice% te#nice% flnanciare% bancare si alte asemenea. )oate acestea operatii se reali&ea&a prin instrumente juridice $ cum sunt contractele $ si prin cele mai diferite institutii juridice% menite sa asi'ure certitudinea in privinta atin'erii efectelor si reali&arii scopurilor% pe care partile le urmaresc% precum si justetea solutiilor% in ca&ul in care s$ar ivi un contencios mtre partile contractante. !entru cooperarea economica si ten#ico$stiintifica internationala% dreptul indeplineste o functie asemanatoare a aceleia pe care o indeplineste diplomatia pentru relatiile politice internationale. ntr$adevar% dreptul are% in primul rand si mai cu seama% un rol preventiv acela de a evita liti'iile si toate neajunsurile ce ar putea decur'e de aici* o i'norare a re'ulilor de drept in acest domeniu al relatiilor economice internationale sau o 'resita aplicare ori interpretare a lor se poate traduce prin pierderi uriase si ireparabile pentru economia nationala a tarilor respective. Aceasta se invederea&a cu atat mai mult% cu cat unele activitati ec. implica investitii uriase% an'jarea unor imense forte de munca si alte asemnenea eforturi ce se traduc prim costuri att de mari incat nici una dintre tarile intersate nu ar putea sin'ura sa suporte toate c#eltuielile implicate. Asa fiind% eel mai adesea aportul de materii prime este furni&at de o taraa% te#nolo'ia de catre o alta tara% finantarea de un stat tert. n asemnea imprejurari un traumatism juridic% precum o desfiintare a relatiilor contractuale ar putea fi pentru partile contractante% ca si pentru economiile nationale implicate de$a dreptul de&astruoase. !entru aceste considerente studiul dreptului comertului international% in slujba acestor imperioase cerinte s$a impus cu necesitate.Comertul international a depasit de mult sfera sc#imburilor de bunuri% adica sfera acelor operatii care se reduceau la import si e(port de marfuri reali&ate aproate e(clusiv prin contractul de vin&are cumparare% e(cecutabil la ternmen foarte scurt. n conditiile actuale comertul international% lato sensu% intrea'a 'ama a operatiilor economice% bancare% financiare% s.a prin care se reali&ea&a cooperarea economica si ten#ico$stiintifica internationala. Comertul international se e(prima prin afaceri uriase si comple(e desfasurate pe termen lun' si care numai pot fi infaptuite numai cu ajutorul instrumentelor juridice traditionale +contractul de van&are$ cumparare% locatie% antrepri&a%etc.,% ci% ele au nevoie pentru acestea de noi forme de contracte si c#iar de noi metode de contractare nere'lemenate in sistemele de drept nationale. 1. !ractica fiind confruntata cu e(i'entelor afacerilor comerciale internationale si fiind silita sa 'aseasca solutii tuturor problemelor care se ivesc% a ima'inat noi forme juridice a caror confi'uratie nu este intotdeauna bine defmita ci se afla in continua transformare. Astfel alaturi de contractul de vin&are cumparare se utili&ea&a tot mai mult contractele de furni&are si montaj de bunuri de ec#ipament industrial% livrarea de instalatii imense-la c#eie.% contractul privind licentele% brevetele% asistenta te#nica% transferul de te#nolo'ie sau de /no0$#o0% contractul de leasin' +tot mai des utili&at de tarile in curs de de&voltare care nu au mijloace necesare spre a cumpara instalatii de mare comple(itate% implicind investitii uriase,% contractul de consultin'$en'eneerin'% contractele de concesiune si de investitii in doemniul petrolier si minier% contractul de factorin'% acorduri comple(e de proportii uriase% proiecte industriale% lucrari de 'eniu% civile%etc. Cel mai adesea cooperarea economica internationala se reali&ea&a prin asa numitele .1oint ventures. care de fapt cuprind o intrea'a 'ama de operatii economice si juridece% de contrapartida sau de compensare in sensul lar'% care ridica probleme cu totul noi.. !ractica internationala a trebuit sa puna in valoare si noi metode de contractare% deoarece in conditiile unei economii care cunoaste o productie in masa +mass production,%o consumatie in masa +mass merc#adisin', si sc#imburi comerciale in serie% mijloacele de comunicatie si de transport fara precedent% vec#ea te#nica de a contracta in urma unor lun'i si prealabile ne'ocieri% care reclama timp% si prin urmare intar&ieri in circulatia bunurilor +mai cu seama in sfera distributiei, a devenit incompatibila cu e(i'entele comertului international. !entru aceste considerente practica internationala comerciala s$a orientat spre noi te#nici de contractare si mai apoi spre o uniformi&are a acestor te#nici prin intermediul contractelor tip si al conditiilor 'enerale +e(primate ca forma tot prin contracte$ tip,. Aceasta tendinta a uniformi&arii formelor de contractare s$a mai e(primat si in alt mod si anume prin clau&e standard% formulari e(primate in termeni de cod% modele specifice unui anumit tip de contract% pentru o anumita ramura de activitate economica% sau% in cadrul unui anumit tip de contract% modele specifice obiectului contractului +cereale% bumbac%etc, ori modele de plata a pretului +credit documentar% !2D adica plata contra documente% sau !2A plata contra acceptare, etc. Comertul international lato sensu se mai caracteri&ea&a prin pre&enta unor parteneri neobisnuiti in afacerile comerciale interne si a caror pondere in acest domeniu este deosebit de importanta. ntradevar statele sunt tot mai mult interesate de de&voltarea cooperararii economice internationale si iau parte in mod direct la aceasta. 3oua situatie nu putea sa nu aiba influenta asupra instrumentelor juridice prin care se reali&ea&a sc#imburile comerciale internationale si asupra modurilor de solutionare a liti'iilor ce s$ar putea ivi. )ot astfel cooperarea economica internationala se mai infaptuieste si prin intermediul marilor si puternicelor societati multinationale% a caror forta economica si putere de penetratie peste frontierele economice nationale ridica probleme noi si reclamaa solutii noi..

!utem afirma ca notiunea de comert international este susceptibila de doua acceptiuni: . una restransa care se refera la totalitatea operatiunilor de import e(port de marfuri si servicii pe care le desfasoara persoanele fi&ice sau juridice cu parteneri e(terni* . una lar'a care include si formele moderne de desfasurare a relatiilor economice internationale% cum ar fi de e(emplu cooperarea economica internationala. Aceasta se defineste ca un ansamblu de relatii de conlucrare intre doua sau mai multe persoane fi&ice si2sau juridice apartinand unui stat% care au ca scop reali&area % prin eforturi conju'ate% a unor operatiuni comple(e si cone(e% esalonate de re'ula% pe perioade de timp determinate% in productie sau in sfera neproductiva% in scopul obtinerii unor avantaje reciproce. 2. Definirea dreptului comertului international n mod sintetic% dreptului comertului internationl este definit ca ramura a dreptului ce cuprinde ansamblul normelor care re'lementea&a relatiile comerciale internationale. O definitie mai cuprin&atoare ar include faptul ca dreptului comertului internationl este constituit din ansamblul normelor care re'lementea&a raporturi patrimoniale% cu caracter de comercialitate si internationalitate% inc#eiate intre persoane fi&ice si2sau juridice romane si straine +care intrunesc calitatea de subiecte de drept pentru operatiunile de import e(port,% inclusiv intre asemnea persoane si stat% raporturi in care partile se afla pe po&itie de e'alitate juridica. 3.Obiectul dreptului comertului internationl "e&ulta ca obiectul dreptului comertului internationl il formea&a raporturile juridice patrimoniale care% asa dupa cum se observa din definitie% pre&inta caractere de comercialitate si internationalitate. 4.Caracterele raportului juridic de drept al comertului international Caracterul comercial si Caracterul international Caracterul comercial "aporturile comerciale sunt cele i&vorate din acte si fapte de comert. Codul comercial roman foloseste notiunea de .fapte de comert. +art.3$4, in sens lar' deoarece cuprinde atat actele juridice cat si faptele stricto$sensu. n definirea comercialitatii sunt cunoscute urmatoarele conceptii: . Conceptia subiectiva care are la ba&a calitatea de comerciant a pers. participante la raportul jd.* +de e(emplu dr. 'erman include toate operatiunile efectuate de comerc. in e(ercitiul profesiei sale,. Ceea ce prevalea&a este numai calit.de comerciant a pers.% pentru considerarea actelor subiective de comert.De aceea%intentia sau scopul urmarit prin inc#e. actelor nu pre&inta elevanta. Conform acestei concepti% calitatea de comerciant a pers. determina o pre&umtie le'ala de comercialitate. . Conceptia obiectiva% care se ba&ea&a pe natura operatiunilor indeplinite sau obiectul re'lemetarii. Se includ aici operatiunile privind circulatia capitalului +cumpararea si vin&area comerciala% operatiunile bancare% operatiunile la bursa% opearatiunile de constituire a unei societati comerciale% operatiunile cambiale, si activitatea de productie a intrepriderilor +operatiunile efectuate de intrepriderile de furnituri% de asi'urare% constructii si manufactura% editura% spectacole publice% intreprinderile de transport si e(peditii% tipo'rafie si librarie etc, Actele obiective de comert nu sunt definite% 'asim doar o enumerare a lor. Astfel Codul comercial roman +care are la ba&a criteriul obiectiv,% in art.3 pct. 1$25 enumera actele si faptele juridice pe care le'ea le considera ca .fapte de comert.. Dat fiind criteriul in temeiul caruia s$au stabilit% acestea sunt denumite fapte de comert obiective. Doctrina romaneasca antebelica precum si cea postbelica au opinat in sensul ca enumerarea din art.3 cod com. are caracter e(emplificativ. Acelasi criteriu il re'asim si in actele normative ce au functional anterior anului 1665 + le'ea de comert e(terior $le'ea nr. 121671 care in art.3 al.l stabileste care acte sau fapte sunt considerate operatiuni comerciale internationale. !revederi similare s$au 'asit si in le'ea contractelor economice nr.7121666% in art.61. . o conceptie mi(ta care combina cele doua criterii subiectiv si obiectiv Caracterul international Caracterul international al raporturilor juridice care fac obiectul dreptului comertului international este dat de e(istenta elementului de e(traneitate. 3u toate raporturile care contin un element strain fac obiectul dreptului acum in studiu. "aportul comercial trebuie sa cuprinda elemente de e(traneitate de natura a$1 face susceptibil de incidenta mai multor sisteme de drept. dentificarea acestor criterii% elemente poate fi facuta fie printr$o conventie internationala fie prin le'islatia interna a statului al carui sistem constituie le( causae. 8etodele folosite nu sunt identice cu cele din dreptul international privat. n dreptul roman% atat in conventiile internationale la care "omania este parte cat si in le'islatia interna% sint re'lementate doua criterii de definire a caracterului international al raporturilor juridice care fac obiectul dreptului comertului international si anume : . un criteriu de natura subiectiva% ca partile persoane fi&ice sau juridice% sa aibe domiciliul% respectiv sediul in state diferite si . un criteriu de natura obiectiva si anume ca marfa% lucrarea sau serviciul sau orice alt bun care face obiectul raportului juridic sa se afle in circuit +tran&it, international% adica% in e(ecutarea acelui raport juridic sa treaca cel putin o frontiera. "e'lementarile internationale in care este consacrat criteriul subiectiv sunt: 1. Conv. europeana de arbitraj comercial international% de la 9eneva din 1661% care se refera la pers.f&. sau jd. avand . resedinta lor obisnuita sau respectiv sediul in Statele Contractante diferite. * 2. Conventia de la :as#in'ton din 1664 pentru re'lementarea diferendelor relative la investitii intre state% care se refera la persoane care poseda .nationalitatea. altui stat +art.24 par.2 lit.a,* 3. Conventia 3atiunilor ;nite asupra contractelor de vin&are internationala de marfuri de la <iena din 16=5% care preci&ea&a ca . se aplica contractelor de vin&are de marfuri intre parti care isi au sediul in state diferite.% iar .nationalitatea partilor. este luata in considerare pentru aplicarea conventiei +art.l,. Daca o parte nu are sediu% resedinta sa obisnuita ii tine locul +art. 15

lit.b,* 4. Conventia asupra prescriptiei in materie de vin&are internationala de marfuri de la 3e0 >or/ din 1674% conform caruia .un contract de van&are de bunuri mobile corporate este considerat ca avand un caracter international daca% in momentul inc#eierii contractului% van&atorul si cumparatorul isi au sediul in state diferite * daca o parte nu are sediu% se va avea in vedere resedinta sa obisnuita.. 3ationalitatea partilor nu este luata in considerare +art.2, 4. Acordul european ce instituie asocierea dintre "omania pe de o parte si Comunitatea ?uropeana si statele membre ale acesteia% pe de alta parte% semnat la @ru(elles la 1 februarie 1663. Acesta prevede in art.46 drept criteriu de definire a unei .companii. ca fiind .comunitara. sau .romana.% locul unde se afla .sediul inre'istrat. alternativ cu cel unde se 'aseste .administratia centrala. si cu .locul. principal de afaceri. n conventiile internationale din domeniul transporturilor intalnim cel de al doilea criteriu $obiectiv$ +caracterul international,. Aceste conventii prevad in 'eneral% ca este international acel transport in care punctul de plecare si cel de sosire al marfurilor se afla pe teritoriile a doua state diferite. Asemnea dispo&itii 'asim in Conventia de la <arsovia de unificare a unor re'uli relative la transportul aerian international +art.l,* Conventia privind traficul feroviar international de marfuri S.8.9.S. +art.l para.l,* Conventia din 1646 referitoare la contractul de transport international pe sosele C.8.". +art. 1%pet. 1, * "e'ulile uniforme din 16=5 privind contractul de transport international feroviar al marfurilor $C. .8.$+art.l para.l,. n dr.rom. caracterul international al raporturilor comerciale este dat de anumite criterii. Astfel: . in le'ea nr.3421661 se preci&ea&a ca prin .investitori straini se intele' persoanele fi&ice si juridice cu domiciliul sau dupa ca&% cu sediul in strainatate. +art.4, criteriul folosit este deci% sediul sau domiciliul dupa ca&* . in fostul D.A.nr.4421665 abro'at prin aparitia le'ii 25=22552 $ se prevedea ca or'ani&area activitatilor care pot privi si unele subiecte ale drepturilor comertului international $ se poate face numai de catre cetateni care au domiciliul in "omania +art.l%al.2, . Ae'ea nr. 15421662 cu privire la re'elementarea raporturilor de drept international privat% pune conditia ca van&atorul si cumparatorul sa isi aibe domiciliul sau in ca&ul persoanelor juridice sediul sau fondul de comert% in state diferite% pentru a considera contractul de van&are$cumparare comerciala% international + art.==$=6,. Se observa ca spre deosebire de vec#ea re'lementare din art.3 al.l al le'ii nr. 121671 privind re'elentarea activitatii de comert e(terior% criteriul .nationalitatii partenerilor. a disparut. 6.Corelatia dreptului comertului international cu ramurile de drept invecinate 6.1. Corelatia dreptului comertului international cu dreptul comercial intern "aporturile juridice de drept ale comertului international se aseamana in mod esential cu cele de drept comercial +intern, prin faptul ca amandoua aceste cate'orii de raporturi juridice pre&inta caracter patrimonial si comereial. Comercialitatea ca trasatura comuna% este data de faptul ca amandoua i&vorasc din acte si fapte de comert% iar subiectele lor sunt persoane fi&ice si juridice care pre&inta calitatea de comerciant. Asa cum s$a remarcat in literatura de specialitate unitatea de esenta a celor doua raporturi juridice este data de faptul ca ele sunt 'uvernate% in parte de aceleasi acte normative interne. Astfel mai multe acte normative% care re'lementea&a deopotriva raporturi comerciale interne si de comert international% supun% fara distinctie% aceste raporturi% acelorasi le'i% in principal codului comereial si codului civil. !entru a lua e(emplele cele mai relevante% mentionam articolul 223 din le'ea nr.3121665 care stipulea&a ca prevederile acestei le'i se completea&a cu cele ale codului comereial. De asemenea% le'ea nr. 1421665 care contine dispo&itii interesand deopotriva dreptul comercial si cel al comertului international supune relatii comerciale dintre re'iile autonome% societatile comerciale cu capital de stat% precum si dintre acestea si stat% re'lementarilor cuprinse in codul civil si codul comercial cu e(ceptiile decur'and din le'e +art.47,. n fine fostul decret$ le'e nr.4421665 care la randul sau a fost mai bine de 12 ani un i&vor pentru ambele materii juridice +pentru dreptul comertului international deaorece persoanele fi&ice$comerciantii$ particularii si asociatiile cu scop lucrativ fara personalitate juridica pot face operatiuni e(terne,% se completea&a cu dispo&itiile codului comercial in masura in care nu dispune altfel +art.21 si art.27 raportatlaart.16,. Asadar dreptul comertului international% ca materie pluridisciplinara preia o parte din normele care% ca esenta apartin dreptului comercial% aparand astfel% ca un drept special fata de acesta din urma% care ramane dreptul comun in domeniul raporturilor de comert. !e de alta parte% raporturile comerciale internationale se deosebesc de cele interne mai ales prin faptul ca in cuprinsul lor apar elementele de e(traneitate specifice% care fac ca ele sa devina susceptibile de a fi supuse la doua sau mai multe sisteme de drept diferite. Ca urmare% cu privire la raporturile de comert international apare un conflict de le'i care face ca ele sa fie supuse dreptului intern roman numai daca acesta este le( causae% in temeiul normei conflictuale aplicabile in speta. Dar% cel mai frecvent% raporturile juridice la care ne referim sunt 'uvernate de conventii internationale sau alte re'lementari uniforme% care apar ca i&voare specifice% ale dreptului comertului international% nu insa si ale dreptului comercial intern. De asemenea% in materia comertului international se aplica% cu titlu de i&voare specifice% u&antele comerciale internationale. 6.2. Corelatia dreptului comertului international cu dreptul civil si dreptul procesual civil Dr. comertului internat. pre&inta importante elemente comune cu dr.civil si dr.procesual civil. Astfel in primul rand% asa cum am aratat dreptul comertului international este o disciplina pluridisciplinara% normele sale fiind% in afara celor comerciale +interne,% in buna parte norme de drept civil si procesual civil. Aceasta identitate $in esenta$ de continut se manifesta si prin metoda de re'lementare comuna% constand in po&itia de e'alitate juridica a partilor atat dreptul civil si procesual civil% cat si dreptul comertului international facand parte% asadar% din domeniul dreptului privat. Dreptul civil si dreptul procesual civil constituie dreptul comun fata de dr.comertului internat.% asa incat prevederile lor sunt

aplicabile ori de cate ori re'lementarile speciale in materia comertului internat. nu sunt indestulatoare si nu e(ista re'lementare specifica nici la nivelul dr. comercial intern% care constituie% asa cum am aratat dr. comun pentru raporturile comerciale. Caracterul dreptului civil de drept comun fata de dreptul comertului international% ca de altfel si fata de dreptul comercial% este e(plicit e(primat in art.l Cod comercial care preci&ea&a . n comert se aplica le'ea de fata. ;nde ea nu dispune se aplica% codicele civil.. !rin e(presia codice civil se intele'e intrea'a le'islatie civila inclusiv procedura civila asa cum prin e(presia .le'ea de fata. le'iuitorul a inteles sa se refere la le'ile comerciale in 'eneral% $ deci &icem noi asta&i% si la cele ale comertului international $% comertul fiind re'lementat nu numai prin codul coemrcial% ci prin toate le'ile comerciale. Se impune a fi subliniata ideea ca% cel putin in ceea ce priveste dreptul comertului international numai normele de drept procesual civil 'eneral% iar nu procedurile re'leemnate pentru anumite materii speciale. Aceasta idee este e(primata cu claritate in art.42 din "e'ulile de procedura aplicabile in arbitarjul pentru solutionarea liti'iilor de comert international% precum si in art.73 din "e'ulile de procedura aplicabile in arbitrajul comercial ad$#oc% ale Curtii de arbitraj comercial international de pe lan'a Camera de Comert si ndustrie a "omaniei% care preci&ea&a ca aceste re'uli se .completea&a cu dispo&itiile de drept comun de procedura civila romana in masura in care acestea sunt aplicabile% tinand seama de caracterul international al competentei Curtii de arbitraj si de natura comerciala a liti'iilor. Aa randul lor anumite re'lementari aplicabile cu prioritate in domeniul comertului international $ si a celui intern $ mai ales din Codul comercial% constituie dreptul comun pentru unele raporturi de drept civil. Astfel% de e(emplu% lipsind prevederile din Codul civil pentru determinarea momentului si locului inc#eierii contractului intre absenti% in materie se aplica dispo&itiile art.34$36 Cod comercial% dispo&. Art.413$441 Cod comecial +.Despre contractul de transport., si art.465$664 cod com. +.Despre comertul maritim si despre navi'atiune., constituie dreptul comun privitor la toate contractele de transport% atat comerciale cat si cele civile. ntre dreptul comertului international si dreptul civil e(ista insa importante deosebiri% sub cel putin urmatoarele aspecte: a, in timp ce subiectele dreptului civil $ persoane fi&ice sau persoane juridice $ nu pre&inta o calitate speciala% subiectele de drept al comertului international sunt persoane fi&ice care au capacitatea speciala de a efectua operatiuni de comert e(terior* b, raporturile de drept civil sunt patrimoniale si personal$nepatrimoniale% in timp ce raporturile de drept al comertului international% sunt in principiu patrimoniale* c, raporturile juridice care fac obiectul dreptului comertului international intrunesc caracterele specifice de comercialitate si internationalitate. 6.3. Corelatia dreptului comertului international cu dreptul international privat Ca si raporturile juridice care fac obiectul dreptului comertului international% cele de drept international privat pre&inta caracter de internationalitate% desi in unele ca&uri sfera notiunii de internationalitate este mai restransa pentru cea dintai cate'orie de raporturi. Ambele materii juridice fac parte din dreptul privat% raporturile juridice care constituie obiectul lor de re'lementare caracteri&andu$se prin po&itia de e'aliate a partilor. !rincipala deosebire dintre dreptul comertului international si Dreptul international privat re&ida in natura normelor juridice care intra in continutul lor. Astel in timp ce normele de drept al comertului international sunt materiale% cele care intra in continutul dreptul international privat sunt in marea lor majoritate% norme conflictuale. Obiectul lor de re'lementare este de asemenea% diferit in ca&ul dreptului international privat% el fiind mai lar'. ntr$adevar daca dreptul comertului international are ca obiect raporturi juridice care apar in domeniul comertului si cooperarii economice internationale% dreptul international privat re'lementea&a raporturi juridice cu element de e(traneitate din toate domeniile dreptului privat si anume% al dreptului civil propriu$&is% dreptului familiei% anumitor institutii ale dreptului muncii +de e(emplu contractul de munca, si dreptul de proprietate intelectuala% cele din domeniul dreptului procesual civil% etc. De asemenea% dupa parearea noastra dreptul international privat $ si anume un domeniu al sau% dreptul internat. privat comercial $ re'lement. si aspectele conflictuale in materia comertului internat. 6.4. Corelatia dreptului comertului international cu dreptul international public !rincipala deosebire dintre dreptul comertului international si dreptul international public consta in natura si po&itia juridica a subiectelor. Astfel dreptul comertului international re'lementea&a% in principal asa cum am mai aratat raporturile dintre persoanele fi&ice sau juridice aflate pe picior de e'alitate juridica. ntra de semneea in obiectul dreptului comertului international raporturile juridice comerciale la care una din parti este statul cealalta fiind o persoana fi&ica sau juridica apartinind altui stat. Si in acest ca& conditia esentiala pentru a fi vorba de raporturi de drept al comertului international este ca partile sa se afle pe po&itie de e'aliatte juridica% deci statul parte la raport sa actione&e ca subiect de drept civil +dejure 'estionis,. "aporturile juridice dintre state actionand ca puteri suverane +de jure imperil,% dintre acestea si or'ani&atii internationale 'uvernamentale% precum si dintre asemnea or'ani&atii intra in sfera de re'lementare a dreptul international public si mai precis% a dreptul international economic si dreptului international al de&voltarii ca ramuri ale dreptului international public% atunci cand aceste raporturi juridice privesc domeniul cooperarii economice internationale. ntre dreptul comertului international si dreptul international public e(ista si importante puncte de conver'enta% i&vorate% in primul rand% din elementul de internationalitate care caracteri&ea&a deopotriva% raporturile juridice% care fac obiectul lor de re'lementare. Astfel principiile fundamentale ale dreptul international public se aplica si in cadrul raporturilor de drept al comertului international si% a fortiori% in cele la care participa statul. Corelatia dintre aceste doua materii juridice apare mai evident in anumite situatii ca% de e(emplu% in ceea ce privesc consecintele pe care acordurile econiomice interstatale le produc asupra contractelor din comertul international.