Şchiopu Ana-Maria Istoria Artei Anul III

Templul lui Apollo de la Delphi
În perioada arhaică, aristocraţia, regii, tiranii trăiau aproape la fel de simplu ca şi populaţia liberă, mai puţin bogată De aceea, nu se simţea ne!oia unor palate at"t de lu#oase precum edificiile publice $e de altă parte, cultul religios %uca un rol deosebit de &nsemnat &n !iaţa particulară şi publică a grecilor De aceea, de &ndată ce polisurile au acumulat suficiente mi%loace materiale pentru &nălţarea unor construcţii monumentale şi c"nd au apărut specialişti &n arta construcţiilor, templul de!enit principalul tip de arhitectură grecească În acea perioadă, &n 'recia s-a cristali(at o nouă formă a acti!ităţii spirituale a omului Arta era &n str"nsă legătură cu religia şi mitologia Acest lucru nu se manifesta numai &n faptul că arhitecţii ridicau clădiri folosite ca temple, că sculptorii ciopleau figuri de (ei şi că pictorii ilustrau !echile legende) * Mitologia greacă nu este numai arsenalul artei greceşti, ci şi ba(a ei + , Ma# -ngles. Aşa cum (eii erau &nchipuiţi după chipul şi asemănarea grecilor, aşa şi templele au fost construite precum casele (eilor /idicate pe un fundament de piatră, cele mai !echi temple greceşti erau construite din lemn şi cărămidă nearsă sec al 1II-lea & 2r Au fost &nlocuite cu templele dorice 3nul dintre cele mai importante astfel de temple este cel &nchinat (eului Apollo şi se află la Delphi Delphi este un oraş aflat la 456 7m 81 de Atena, iar oamenii din Antichitate considerau acest oraş ca fiind centrul lumii 8umele de 9Delphi9 pro!ine probabil de la Delphinios, un 0a sf"rşitul

care repre(enta o &ncăpere &nchisă. porţiuni de c"te cinci coloane dorice din piatră poroasă şi calcar şi fundaţia 0a Delphi nu se află doar templul propriu-(is. se spune. cella. &n sec 1II & 2r . templul a fost construit de către arhitecţii Trophonios şi Agamedes. statui şi ofrande materiale donate de oraşe şi familiile &nstărite pentru a mulţumi oracolului De asemenea. &n care grecii !eniţi &n pelerina% se scăldau &nainte de a intra &n templu. fiind dăr"mat de un cutremur /uinele pe care le !edem noi astă(i aparţin templului construit &n .6 & 2r . &nsă nu după mult timp a ars A fost reconstruit &n sec 1I & 2r şi redenumit Templul lui Alecmeonidae. adusă din străinătate <ăpăturile din 4@A5 au do!edit că templul a ost construit din calcar de siliciu.. la $lateea Interiorul nu se ştie cum era amen%at Astă(i a mai rămas o coloană &ntreagă. ci un ade!ărt comple# &nchinat (eului :eea ce ţine stric de mărirea (eului şi pelerina%ul la templu este :alea <acră.?m = 5@. de către arhitecţii din :orint <pintharos. =enodoros şi Agathon Templul lui Apollo nu era foarte mare. &n cisntea familiei care a finanţat lucrarea 8ici de data aceasta templul nu a re(istat.>m şi a fost construit conform templelor dorice. destinată (eului. a faţadei. &n apropierea templului se afla un i(!or. care este amena%ată cu clădiri mici de tre(orerie.supranume dat lui Apollo pentru a reda legătura sa cu delfinii Apollo. care erau . marmura $arian. el măsur"nd >4. pentru purificare Tot pentru a fi purificaţi &n apa i(!orului erau aduşi şi criminalii /ecent s-a descoperit că i(!orul era o sursă de !apori chimici. cu locul central. scos din carierele locale din muntele $arnassus Iniţial a a!ut şase coloane &n faţă şi 45 &n lateral. dar şi o marmură mai specială. ar fi !enit cu preoţi din :reta pe spatele delfinilor $rima dată. cu statuia sa Materialele principale din care a fost construit au fost calcarul şi marmura. iar e#teriorul era decorat cu scuturi capturate de la perşi.

care adăpostea prada !ictoriei asupra perşilor la Maraton 3n perete al acestei clădiri este acoperit cu inscripţii greceşti. o femeie cinstită şi simplă.conectaţi la camera $itiei. sau reacţiile la ieşirea din transă . inclusi! imnuri dedicate lui Apollo Moti!ul pentru care acest templu este celebru este oracolul În interiorul templului se afla o cameră mică. lipsit de educaţie Dar nu se ştiu criteriile de alegere. ea relat"nd cele Eprimite+ &n !ersuri 8u se cunosc foarte multe despre starea psihicF a $Dthiei :e ştim este că ea era fata unui fermier sărac. pentru a o inspira Tot &n acest comple# se află şi Tre(oreria atenienilor. adDton. unde o pDthie pre!estea !iitorul sau dădea sfaturi oamenilor !eniţi să o !adă <e spune că prin gura sa !orbeau (eii. din BC6 & 2r . de pildă.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful