Şchiopu Ana-Maria Istoria Artei Anul III

Templul lui Apollo de la Delphi
În perioada arhaică, aristocraţia, regii, tiranii trăiau aproape la fel de simplu ca şi populaţia liberă, mai puţin bogată De aceea, nu se simţea ne!oia unor palate at"t de lu#oase precum edificiile publice $e de altă parte, cultul religios %uca un rol deosebit de &nsemnat &n !iaţa particulară şi publică a grecilor De aceea, de &ndată ce polisurile au acumulat suficiente mi%loace materiale pentru &nălţarea unor construcţii monumentale şi c"nd au apărut specialişti &n arta construcţiilor, templul de!enit principalul tip de arhitectură grecească În acea perioadă, &n 'recia s-a cristali(at o nouă formă a acti!ităţii spirituale a omului Arta era &n str"nsă legătură cu religia şi mitologia Acest lucru nu se manifesta numai &n faptul că arhitecţii ridicau clădiri folosite ca temple, că sculptorii ciopleau figuri de (ei şi că pictorii ilustrau !echile legende) * Mitologia greacă nu este numai arsenalul artei greceşti, ci şi ba(a ei + , Ma# -ngles. Aşa cum (eii erau &nchipuiţi după chipul şi asemănarea grecilor, aşa şi templele au fost construite precum casele (eilor /idicate pe un fundament de piatră, cele mai !echi temple greceşti erau construite din lemn şi cărămidă nearsă sec al 1II-lea & 2r Au fost &nlocuite cu templele dorice 3nul dintre cele mai importante astfel de temple este cel &nchinat (eului Apollo şi se află la Delphi Delphi este un oraş aflat la 456 7m 81 de Atena, iar oamenii din Antichitate considerau acest oraş ca fiind centrul lumii 8umele de 9Delphi9 pro!ine probabil de la Delphinios, un 0a sf"rşitul

templul a fost construit de către arhitecţii Trophonios şi Agamedes. &n cisntea familiei care a finanţat lucrarea 8ici de data aceasta templul nu a re(istat. la $lateea Interiorul nu se ştie cum era amen%at Astă(i a mai rămas o coloană &ntreagă. pentru purificare Tot pentru a fi purificaţi &n apa i(!orului erau aduşi şi criminalii /ecent s-a descoperit că i(!orul era o sursă de !apori chimici. se spune. el măsur"nd >4..>m şi a fost construit conform templelor dorice. de către arhitecţii din :orint <pintharos. fiind dăr"mat de un cutremur /uinele pe care le !edem noi astă(i aparţin templului construit &n . cu locul central. ar fi !enit cu preoţi din :reta pe spatele delfinilor $rima dată. porţiuni de c"te cinci coloane dorice din piatră poroasă şi calcar şi fundaţia 0a Delphi nu se află doar templul propriu-(is. dar şi o marmură mai specială. cella. care este amena%ată cu clădiri mici de tre(orerie. &n sec 1II & 2r . cu statuia sa Materialele principale din care a fost construit au fost calcarul şi marmura. &n care grecii !eniţi &n pelerina% se scăldau &nainte de a intra &n templu. adusă din străinătate <ăpăturile din 4@A5 au do!edit că templul a ost construit din calcar de siliciu. iar e#teriorul era decorat cu scuturi capturate de la perşi.6 & 2r . =enodoros şi Agathon Templul lui Apollo nu era foarte mare. scos din carierele locale din muntele $arnassus Iniţial a a!ut şase coloane &n faţă şi 45 &n lateral. care repre(enta o &ncăpere &nchisă.supranume dat lui Apollo pentru a reda legătura sa cu delfinii Apollo. care erau . marmura $arian. &nsă nu după mult timp a ars A fost reconstruit &n sec 1I & 2r şi redenumit Templul lui Alecmeonidae. &n apropierea templului se afla un i(!or. a faţadei. statui şi ofrande materiale donate de oraşe şi familiile &nstărite pentru a mulţumi oracolului De asemenea. ci un ade!ărt comple# &nchinat (eului :eea ce ţine stric de mărirea (eului şi pelerina%ul la templu este :alea <acră. destinată (eului.?m = 5@.

conectaţi la camera $itiei. care adăpostea prada !ictoriei asupra perşilor la Maraton 3n perete al acestei clădiri este acoperit cu inscripţii greceşti. lipsit de educaţie Dar nu se ştiu criteriile de alegere. din BC6 & 2r . inclusi! imnuri dedicate lui Apollo Moti!ul pentru care acest templu este celebru este oracolul În interiorul templului se afla o cameră mică. sau reacţiile la ieşirea din transă . adDton. unde o pDthie pre!estea !iitorul sau dădea sfaturi oamenilor !eniţi să o !adă <e spune că prin gura sa !orbeau (eii. de pildă. pentru a o inspira Tot &n acest comple# se află şi Tre(oreria atenienilor. o femeie cinstită şi simplă. ea relat"nd cele Eprimite+ &n !ersuri 8u se cunosc foarte multe despre starea psihicF a $Dthiei :e ştim este că ea era fata unui fermier sărac.