2

CUPRINS

I. Aspecte generale privind problematica pietelor financiare ....3 II. Piata de capital in Romania .7 III. Bursa de Valori Bucuresti ..9 IV. Indicele Bursei de Valori Bucuresti .11 V. Piata extrabursiera RASDAQ ...13 VI. Organizarea si functionarea pietei extrabursiere RASDAQ ..14 Concluzii 17 Studiu de caz .18 Bibliografie 20

I. Aspecte generale privind problematica pietelor financiare

Teritoriu aflat prin excelenta sub imperiul pragmatismul, domeniul pietelor financiare a inceput sa-si dezvolte si o redutabila latura teoretica. Chiar daca evidenta legaturii nemijlocite dintre teorie si practica mai este inca pusa la indoiala, nu trebuie uitat ca intreaga teorie a stiintei financiare moderne este fundamentata pe domeniul pietelor financiare. Aceasta latura a finantelor poate demonstra oricand si caracterul sau practic si dezvoltarea exploziva a burselor de valori demonstreaza acest lucru!, dar si pe cel teoretic, fara ca aceste domenii sa poata fi delimitate cu precizie. "n fapt, punerile de acord in privinta unor probleme marginale care dau consistenta stiintelor clasice! apar ca inutile in cazul pietelor financiare, iar divergentele incep inca de la stabilirea domeniului de studiu. Astfel, #coala anglo-saxsona si, in primul rand, cea americana! desemneaza prin piata financiara totalitatea tranzactiilor cu instrumente monetare piata monetara! si cu titluri pe termen lung piata de capital!. $impotriva, #coala din restul %uropei si, in primul rand, cea franceza! defineste prin termenul de piata financiara& piata valorilor imobiliare, reprezentand, alaturi de piata creditului si piata monetara, o componenta a pietei capitalurilor. Asadar, piata de capital reprezinta o piata specializata unde se intalnesc si se regleaza in mod liber cererea si oferta de active financiare pe termen mediu si lung. Concret, este vorba despre o piata pe care se tranzactioneaza in mod liber valori mobiliare actiuni, obligatiuni!, piata ce are drept rol principal mobilizarea capitalurilor persoanelor fizice'juridice! care economisesc cumparatorii de actiuni si obligatiuni! si care urmaresc plasarea profitabila a acestor capitaluri( aceste fonduri sunt atrase de catre emitentii de actiuni'obligatiuni, ce sunt in cautare de capital in vederea finantarii unor proiecte de investitii. $esigur, piata de capital prezinta interes si din alte puncte de vedere, permitand preluarea controlului asupra unor societati prin achizitii semnificative de actiuni sau obtinerea unor castiguri pe termen scurt prin specularea modificarilor de curs ale valorilor mobiliare."n functie de momentul in care se realizeaza tranzactia, piata de capital se imparte in doua segmente&

Piata primara are rolul de plasare a emisiunilor de titluri mobiliare, pentru

atragerea capitalurilor financiare disponibile pe termen mediu )i lung, at*t pe pie+ele interne de capital, c*t )i pe pia+a interna+ional,. $e+in,torii de capital sunt, -n general, cunoscu+i, oferind astfel posibilitatea emitentului de titluri de valoare s, ia direct contact cu investitorii, ob+in*nd resursele financiare de care are nevoie. Asemenea plasamente private sunt, -ns,, relativ rare, majoritatea emiten+ilor f,c*nd apel la economiile publice, prin utilizarea resurselor bancare.

Piata secundara este )i expresia aproape perfect, a regl,rii libere -ntre

cererea )i oferta de valori, fiind un barometru, -n primul r*nd al nevoii de capital, dar )i al st,rii economice, sociale )i politice a unei +,ri. $in acest punct de vedere, pia+a secundar, de capital poate fi considerat, o pia+, absolut,, unde legea cererii )i a ofertei g,se)te terenul propice ac+iunii sale ne-ngr,dite. Asigur*nd mobilitatea capitalurilor, a lichidit,+ilor pe termen lung )i mediu, a negociabilit,+ii oric,rui titlu trecut de pia+a primar,, pia+a secundar, atrage, deopotriv,, investitori de profesie, dar )i investitori de ocazie, -n speran+a unui profit maxim -ntr-un timp record. .unc+ionarea efectiv, a pie+ei secundare se realizeaz, prin intermediul pie+elor interdealeri, numite )i pie+e de negocieri )i, -n principal, prin intermediul burselor de valori ./dat, puse -n circula+ie titlurile mobiliare, prin emisiunea pe pia+, primar,, acestea fac obiectul tranzac+iilor pe pia+a secundar,. %xisten+a acestui tip de pia+, ofer, posibilitatea deintorilor de aciuni i obligaiuni s le valorifice nainte ca acestea s, aduc, profit dividende sau dob*nzi!. 0ia+a secundar, reprezint,, -n acela)i timp, modalitatea de a concentra -n acela)i loc investitori particulari sau institu+ionali care pot vinde sau cump,ra titluri mobiliare, av*nd garan+ia c, acestea au valoare )i pot fi reintroduse oric*nd -n circuit. $iferenta dintre cele doua forme organizate ale pietei de capital bursa si piata /TC! consta in existenta unor conditii si criterii de eficienta economicofinanciara, de informare a investitorilor, referitoare la numarul de actiuni puse in circulatie, etc pentru accesul la bursa, conferind societatii cotate pe aceasta piata garantii superioare pentru investitori. $e asemenea exista diferente intre modul de functionare si organizare a celor doua piete - bursa de valori este o piata de licitatie in timp ce piata 1asda2 este o piata de negociere. 0ietele dezvoltate de capital au doua caracteristici importante divizibilitate atomicitate! si lichiditate. Divizibilitatea semnifica ca activele sunt reprezentate de un mare numar de actiuni care pot fi cumparate pentru sume diferite. "n consecinta un activ poate fi detinut in proportii diferite de un anumit numar de investitori si invers un investitor poate repartiza banii sai in mai multe tipuri de actiuni.

Lichiditatea semnifica faptul ca un investitor poate imediat, fara costuri prea mari, de a schimba anumite actiuni cu altele. Aceasta implica faptul ca orice investitor poate sa-si constituie, in orice moment, portofoliul dupa cum ii convine in acel moment, foarte repede si fara costuri prea mari. %l va avea posibilitatea de a-si arbitra pozitiile dupa cum doreste. "n aceste conditii interesul fiecarui investitor este de a obtine informatii cu privire la actiunile diverselor societati cotate pe piata. Aceste informatii vor permite investitorilor evaluarea perspectivelor fiecarei oportunitati de investire si investirea in portofoliul care prezinta cele mai bune perspective. #ursele prin care investitorii pot obtine informatiile sunt conturile de exploatare, bilanturile societatilor, cursurile si volumele tranzactiilor, publicatiile specializate si jurnalele financiare, care evalueaza si interpreteaza noutatile financiare, precum si institutiile financiare care apreciaza perspectivele societatilor cotate. Aceste canale de informatii sunt eficiente in masura in care informatia se raspandeste rapid si unde fiecare noua informatie devine repede publica. 0entru ca actiunile sunt divizibile si lichide, investitorii sunt in masura de a se adapta rapid schimbarilor de perceptie privind valoarea unei societati. Aceste noi informatii vor duce la cumparari si vanzari care vor afecta cursul pana cand acesta va corespunde noii valori a societatii. Astfel, informatia va fi repede asimilata in noul curs al titlului. $e exemplu, daca toti investitorii sunt siguri ca, cursul unui titlu va creste maine cu 34, ei il vor cumpara pana cand aceasta speranta de castig de 34 va fi reflectata in cursul de astazi. $in aceasta cauza variatia asteptata de 34 de maine va fi redusa la 5. 0ornind de la aceasta logica cursul de astazi devine o estimatie nedeplasata a cursului de maine. "n aceste conditii va fi foarte greu pentru un investitor individual de a gasi o actiune care nu este corect evaluata. $atorita acestui fapt se poate formula ipoteza conform careia pietele de capital sunt 6piete eficiente. 0rincipiul de eficienta a pietelor de capital semnifica faptul ca cursul de astazi constituie o buna aproximare a cursului de maine. 7n astfel de proces este un proces de 6martingale. Conform acestuia toate informatiile necesare previziunii cursurilor viitoare sunt deja reflectate in cursul actual. 7n caz special de martingale este procesul bine cunoscut de drumuri aleatoare, care necesita ipoteza suplimentara de independenta a distributiile variatiilor de curs. Termenul de drum aleator este adesea rau interpretat. Astfel, unii considera ca variatiile de curs se vor datora intamplarii si nu vor avea nici o ratiune cauzala. "poteza de piata eficienta nu are in vedere o astfel de interpretare. Cursul variaza pentru ca caracteristicile si perspectivele unei societati in economie se schimba si datorita faptului ca evaluarea de investitor ale acestor caracteristici si perspective se modifica. "n alti termeni, cunostintele unui investitor se modifica
2

odata cu aparitia continua de noi informatii si revizuirea impactului vechilor informatii. Adica, in orice moment variatia cursului in perioada urmatoare este aleatoare, fiind data de natura informatiilor disponibile. 1ezumand, in ipoteza de piete eficiente, toate informatiile disponibile, de la un anumit moment, sunt incluse in curs. Cursul din orice moment este o estimatie nedeplasata a cursurilor din perioada viitoare. 0e o astfel de piata nici un investitor nu poate spera de a avea, de o maniera repetata, informatii care sa nu fie deja actualizate de catre ceilalti investitori in cursuri. "n consecinta, nici un investitor nu poate realiza rate de rentabilitate anormale si de o maniera sistematica. 8ivelul ratei de rentabilitate, la care un investitor poate spera, este in functie de riscul asumat de acel investitor. Aceasta remarca este foarte importanta si reprezinta una din elementele de baza a 9odelului de %chilibru a Activelor .inanciare. Conceptul de piata eficienta informational are o serie de implicatii extreme in practica gestiunii portofoliilor& singurii investitorii care dispun de informatii privilegiate vor avea posibilitatea de a obtine castiguri anormale . $upa .ama :;<3( :;<;! informatia se poate imparti in trei categorii, carora le corespunde trei nivele a gradului de eficienta informationala . "poteza fundamentala a analizelor tehnice sau grafice este ca trecutul tinde a se repeta, iar anumite forme grafice, odata depistate, vor oferi informatii cu privire la miscarea viitoare ale cursurilor. Un statistician va fi de acord cu aceste metode numai in masura in care schimbarile succesive ale cursurilor sunt evenimente dependente. Aceasta s-ar traduce prin asa numita 6corelatie seriala. "nexistenta unei astfel de corelatii implica o evolutie aleatoare a cursurilor, cunoscuta sub denumirea de 6piata la intamplare. 7tilitatea practica a analizei tehnice sau grafice poate fi verificata numai dupa testarea formei slabe a eficientei. %ficienta semi-slaba va exista doar in masura in care cursurile reflecta toate informatiile publice, iar eficienta in forma puternica va exista doar in masura in care cursul reflecta toate informatiile, inclusiv cele privilegiate . 9ajoritatea gestionarilor de portofolii se bazeaza pe analiza tehnica si analiza fundamentala in activitatea lor. Acceptarea ipotezei de eficienta a pietei face inutila utilizarea acestor practici =#olni>,:;;?@. %ficienta informationala a pietei americane a fost scoasa in evidenta pentru prima data de Cootner :;<A!, 9oore :;<A! si .ama :;<3!. Aceste studii au fost urmate de #olni> :;?B! pentru principalele piete europene. Cabriel DaEaEini :;F3!, in monografia sa, trece in revista, intr-o maniera exhaustiva, toate studiile de eficienta realizate pe pietele europene. Toate aceste studii au evidentiat eficienta informationala in sens slab a principalelor piete bursiere.

"n aceste conditii a fost necesara aparitia unor noi instrumente in gestiunea portofoliilor care s-au concretizat in teoria moderna a portofoliilor. Cateva cuvinte cheie, care stau la baza acestei teorii, sunt& model de piata, risc sistematic, indice bursier, contracte pe indici, dreapta de piata sau prima de risc. Conform acestei noi teorii, speranta de castig a investitorilor va fi direct proportionala cu riscul de piata asumat. II. Piata de capital in Romania

.ormarea si dezvoltarea pietei de capital in 1omania si constituirea formelor organizate ale acesteia Gursa de Halori Gucuresti si si #ocietatea de Gursa 1asda2! reprezinta componente esentiale ale procesului de restructurare a economiei in tara noastra. 0rocesele de constituire si dezvoltare a unei piete de capital in tara noastra sunt indisolubil legate de procesul de privatizare a intreprinderilor cu capital de stat, din diferite domenii de activitate& industrie, agricultura, comert, transporturi, alimentatie publica, etc. "n paralel, aparitia unor firme noi cu capital particular, cu sau fara participare straina, concura la accelerarea procesului de creare a unei veritabile piete de capital in tara noastra. 0rin intermediul 0rogramului de 0rivatizare in 9asa 009! s-a realizat privatizarea a peste 3555 de societati comerciale cu capital din stat, prin distribuirea unei parti a capitalului acestora, in mod gratuit, catre populatie prin intermediul certificatelor de actionar. Acest proces va continua prin vanzarea capitalului social ramas in proprietatea statului, gestionat de catre .ondul 0roprietatii de #tat .0#!, prin diferite metode precum& vanzarea de actiuni prin licitatie publica, oferta publica, prin intermediul formelor organizate ale pietei de capital bursa de valori si piata extrabursiera!, etc. Cotarea unor societati noi cu capital integral privat "mpact Gucuresti, Ganca Transilvania, Ganca Turco1omana, Agras Gucuresti! s-a realizat intr-un ritm incomparabil mai lent. Constituirea pietei de capital si a bursei de valori in tara noastra este reglementata de Iegea 3J':;;A privind valorile mobiliare si bursele de valori existand un nou proiect de lege a valorilor mobiliare inaintat 0arlamentului spre aprobare!. Administrarea, punerea in aplicare, precum si supravegherea si respectarea prevederilor legii 3J se realizeaza de catre Comisia 8ationala a Halorilor 9obiliare C8H9!, autoritate administrativa autonoma, cu personalitate juridica, subordonata 0arlamentului. 0ia+a de capital este specializat, pe tranzac+ii cu active financiare pe termen mediu )i lung, prin intermediul lor asigur*ndu-se transferurile de capitaluri disponibile c,tre utilizatorii ale c,ror nevoi dep,)esc posibilit,+ile interne de acoperire. 9otiva+ia principal, a unei pie+e de capital const, -n
2

economia )i plasarea valorilor mobiliare ale agen+ilor economici -n c,utare de capital c,tre posibilii investitori, de+in,tori de excedente de capital. Halorile mobiliare emise -n vederea atragerii de capital sunt negociabile, adic, se v*nd )i se cump,r, de c,tre participan+ii la pia+a de capital, asigur*ndu-se un flux permanent -ntre investitori ofertan+i de capital! )i utilizatori agen+ii economici -n c,utare de capital!. #pre deosebire de titlurile tranzac+ionate pe pie+ele monetare, care se negociaz, pe termen scurt, pia+a de capital este format, din tranzac+iile pe termen mediu )i lung, cu titluri mobiliare specifice& ac+iuni, obliga+iuni, titluri de rent,, bonuri de tezaur etc. /rganizarea unei pie+e de valori mobiliare depinde de -ndeplinirea unor condi+ii obligatorii& %xisten+a cererii de capital de c,tre societ,+ile comerciale publice sau private, guverne, institu+ii financiar-bancare, societ,+i de asigurare. Cererea este exprimat, prin emisiunea de titluri de valoare care urmeaz, a fi schimbate pe lichidit,+i, pentru satisfacerea nevoii economice. %xisten+a ofertei de capital, prin investitorii de+in,tori de resurse financiare pe care le plaseaz, pe pia+a de capital, prin cump,rarea titlurilor de valoare emise. Tranzac+iile trebuie sa fie c*t mai u)oare )i rapide posibil, astfel -nc*t participan+ii s, ob+in, maximum de efect -n minimum de timp. %xisten+a unui loc bine determinat )i centralizat, -n care cererea )i oferta s, se -nt*lneasc, nest*njenit, pentru ca nivelul final al echilibrului s, reflecte realitatea, evit*ndu-se specula+iile sau influen+ele dirijate. 8ivelul cursului la care se cump,r, )i se v*nd titlurile mobiliare trebuie s, fie public, pentru a reuni cu maxim, promptitudine cump,r,torii )i v,nz,torii de capital, reali sau poten+iali. 0ublicitatea trebuie s, fie complet, )i rapid,, un rol important av*ndu-l mass-media. Kn func+ie de natura valorilor mobiliare emise )i negociate, pia+a de capital este format,, -n principal, din dou, segmente& pia+a ac+iunilor )i pia+a obliga+iunilor, pe care circul, at*t titluri na+ionale c*t )i str,ine, sub diferite forme.

III.

Bursa de Valori Bucuresti

Istoric : Activitatea bursiera in tara noastra dateaza din anul :FB;, prin intemeierea burselor de comert. Ia : decembrie :FFJ a avut loc deschiderea oficiala a Gursei de Halori Gucuresti GHG!, iar peste o saptamana a aparut si cota bursei, publicata in 9onitorul /ficial. $e-a lungul existentei sale, activitatea bursei a fost afectata de evenimentele social-politice ale vremii rascoala din :;5?, razboiul balcanic :;:J-:;:B!, bursa fiind inchisa apoi pe perioada primului razboi mondial. $upa redeschiderea sa, a urmat o perioada de ? ani de cresteri spectaculoase, urmata de o perioada tot de ? ani de scadere accelerata. Activitatea Gursei de %fecte, Actiuni si #chimb se intrerupe in anul :;A:, moment in care erau cuprinse la cota bursei actiunile a ;B de societati si ?? de titluri cu venit fix tip obligatiuni!. $upa o intrerupere de 3 decenii, Gursa de Halori Gucuresti a fost reinfiintata in anul :;;3, prima zi de tranzactionare fiind J5 noiembrie :;;3, zi in care s-au tranzactionat ;53 actiuni a < societati cotate. $in momentul redeschiderii, bursa a cunoscut o dezvoltare continua. Ia acest moment numarul societatilor listate este de <3( printre acestea se numara societati importante in economia nationala, precum #80 0etrom, Ganca 1omana pentru $ezvoltare, cele 3 #ocietati de "nvestitii .inanciare, Ganca Transilvania, etc.

Structur Bursa este mprit n dou categorii: Categoria I i Categoria II (numit i categorie de baz). Kn func+ie de criteriile -ndeplinite, o ac+iune poate fi listat, la una din cele dou, categorii. Tot n structura bursei intr i patru indici:

B T (Buc!arest "c!ange Trading)# a fost primul indice al B$B. %omentan conine cele mai lic!ide &' societi e"ceptand societile de investiii financiare din indicele B T()I*

B T(C (B T Composite)# cuprinde toate societile listate la B$B e"ceptand societile de investiii financiare din indicele B T()I* B T()I cuprinde cele cinci mari societi de investiii create prin +rogramul de +rivati,are n %as* -.T/ (-oumanian Traded Inde") cuprinde aa numitele societi blue chips. B T(/T (Buc!arest "c!ange Trading "tended Inde") este un indice blue(c!ip care repre,int evoluia preurilor celor mai lic!ide 01 de companii tran,acionate pe piata reglementat# inclusiv 2I)( urile# ponderea ma"im a unui simbol fiind de &13. 4 fost lansat la & iulie 0''5. B T(67 (Buc!arest "c!ange Trading nerg8 9 -elated :tilities Inde") repre,int evoluia a &' companii din sectorul energetic i utilitile aferente acestuia# ponderea ma"im a unui simbol n indice fiind de ;'3. 4 fost lansat la & iulie 0''5.

Cotarea LadmitereaL! unei valori mobiliare la Gursa de Halori reprezinta o recunoastere a activitatii eficiente a societatii emitente, datorita unor criterii ce trebuie indeplinite in vederea cotarii, criterii ce se refera la emisiunea de valori mobiliare, gestiunea societatii emitente, activitatea desfasurata, informarea investitorilor, etc. Cotarea se poate face la categoria " sau la categoria a ""-a numita si categorie de baza!, categoria " necesitand indeplinirea unor criterii suplimentare de catre emitenti, printre care se mentioneaza desfasurarea unei activitati profitabile in ultimii doi ani. "n acest mod, societatile cotate la bursa de valori sunt impartite in doua categorii , oferind investitorilor un prim criteriu de apreciere a eficientei acestora. 0e langa aceasta recunoastere a activitatii lor eficiente, pentru societatile emitente, cotarea aduce si alte avantaje. 8e referim in primul rand la un avantaj legat de imaginea si publicitatea societatilor cotate - acestea beneficiind de o mediatizare intensa si devenind cunoscute in opiniei publice si comunitatii de afaceri, in randul carora se afla potentialii clienti si actionari ai societatilor. 7n alt avantaj se refera la registrul actionarilor, care este tinut in mod exact si la zi de catre sistemul informatizat al bursei de valori, nemaifiind necesara tinerea acestuia de catre societatea emitenta. 0rin sistemul electronic de tranzactionare al GHG se tranzactioneaza si actiunile de pe piata valorilor mobiliare necotate. %ste vorba despre o serie de societati care au fost retrase de la cota bursei datorita evolutiilor slabe, la cerere, etc! dar care se tranzactioneaza in continuare prin intermediul Gursei de

Halori. Aceste societati nu mai sunt considerate cotate la bursa, iar tranzactionarea actiunilor lor implica riscuri mai mari.

IV. Indicele Bursei de Valori BucureSti

Indicele Bursei de Valori Bucureti G%T sau G%T-:5, acronim de la Gucharest %xchange Trading! este un indice care cuprinde :5 ac+iuni care sunt tranzac+ionate la Gursa de Halori Gucure)ti. A fost lansat la data de :; septembrie :;;? av*nd valoarea de :.555,55. 0e data de 3 iulie J55?, valoarea indicelui G%T a ajuns la :5.:?J,<A, dep,)ind pentru prima dat, valoarea de :5.555. Cele mai importante componente ale indicelui sunt ac+iunile G1$, #80 0etrom )i Ganca Transilvania, cu ponderi situate -n jurul a J54 fiecare. BET Numele indicelui BET, indice oficial al pieei de capital din Romnia provine de la prescurtarea denumirii din limba englez a indicelui !i anume Bucharest E"change Trading# $ndicele BET are ca dat de referin data de %& septembrie %&&', cnd a primit valoarea de (nceput de %#))) puncte, iar data de start este ** septembrie %&&'# $enumirea indicelui G%T-C provine de la denumirea din limba englez, Gucharest %xchange Trading M indice compozit. Acest indice a fost creat pentru a reflecta evolu+ia de ansamblu a pre+urilor tuturor societ,+ilor listate la Gursa de Halori Gucure)ti, cu excep+ia #ociet,+ilor de "nvesti+ii .inanciare. $ata de lansare a indicelui a fost :? aprilie :;;F, iar data de referin+, este :< aprilie :;;F c*nd indicele a primit valoarea de :.555 puncte, la fel ca )i indicele G%T. "ndicele G%T M ." reprezint, denumirea indicelui Gucharest %xchange Trading "nvestment .unds "ndex. A fost lansat la data de B: octombrie J555 cu o valoare de start de :5.555 puncte, fiind al treilea indice dezvoltat de GHG, respectiv primul indice sectorial. %l reflect, evolu+ia de ansamblu a tuturor

societ,+ilor de investi+ii financiare listate la GHG, care nu sunt incluse -n alt indice al GHG.

Aciuni componente ale indicelui Sector de Compania activitate Antibiotice Banca Transilvania Biofarm BRD Im#act Develo#er $ %ontractor 'etrom Rom#etrol ((I+ Bro,er Transelectrica Trans-a1 farmaceutic bancar farmaceutic bancar imobiliar #etrolier #etrolier asi-ur.ri si servicii financiare electricitate -a1e naturale

Simbol ATB TLV BIO BRD I&' ()' RR% BR/ T0L T2)

Ponderea n cadrul indicelui (%) 4.21 19.12 3.49 2 .!" 4.33 22.*" *.22 3. ! ".!3 *.24

V. Piata extrabursiera Rasdaq

0e piata extrabursiera din 1omania, numita 1A#$AN 1omanian Association of #ecurities $ealers Automated Nuotations!, sunt tranzactionate valorile mobiliare neincluse la Cota Gursei de Halori si aprobate de C8H9 si de Asociatia 8ationala a #ocietatilor de Halori 9obiliare A8#H9!. 0rima zi de tranzactionare pe piata 1asda2 a fost : noiembrie :;;<, cand s-au tranzactionat actiunile a B societati. Actiunile listate pe aceasta piata sunt rezultate in urma procesului de privatizare in masa, ce a dus la o crestere exploziva a numarului de societati tranzactionate peste 3.555 de societati listate!. $esigur, datorita conditiilor specifice pietei romanesti, numai un numar redus al acestora de ordinul sutelor! se tranzactioneaza regulat si au o piata ordonata a valorilor mobiliare. "n ultima perioada au existat si inceputuri timide de listare pe 1asda2 a unor societati private infiintate dupa :;F;& .ondul /amenilor de Afaceri, Grau 7nion, Ganca Carpatica, Cepa, Asigurarea 0opulara 1omana. 0iata 1asda2 a facut si o serie de pasi in directia tranzactionarii unor noi instrumente. Astfel, a fost tranzactionata o emisiune de certificate de depozit emise de catre o banca comerciala, existand intentia introducerii in viitorul apropiat a obligatiunilor corporatiste pe aceasta piata. 0iata extrabursiera este organizata in patru componente& ( Sistemul de tranzactionare RASDA .#istemul electronic de tranzactionare 1A#$AN este cea mai importanta componenta a pietei extrabursiere. Constituita ca o structura tehnica afiliata Asociatiei 8ationale a #ocietatilor de Halori 9obiliare si inmatriculata ca societate cu raspundere limitata, activitatea sa consta in operarea si mentinerea sistemului electronic de tranzactionare, numit de asemenea 1A#$AN. ! Asociatia "ationala a Societatilor de Valori #obiliare ( 462$% reprezinta interesele comunitatii societatilor de valori mobiliare si canalizeaza eforturile indreptate spre dezvoltarea pietei extrabursiere in sprijinul tranzactionarii pe piata secundara a actiunilor rezultate din 0rogramul de 0rivatizare in 9asa.

! Registrele independente ale actionarilor pastreaza in siguranta toate datele asupra actionarilor rezultati din 0rogramul de 0rivatizare in 9asa 009!, permitand ca actiunile 009 sa fie tranzactionate pe 1A#$AN, iar aceste tranzactii sa fie decontate la #8C$$. 0rimul registru independent a fost Registrul Roman al +ctionarilor - 11A, infiintarea 11A fiind urmata de aparitia altor registre independente ale actionarilor la sfarsitul anului :;;F numarul acestora era :5!. ! Societatea "ationala de $ompensare% Decontare si Depozitare pentru valori mobiliare - #8C$$ mentine o evidenta a tuturor tranzactiilor executate intre utilizatorii sai directi pe piata /TC, conform datelor transmise de sistemul de tranzactionare 1A#$AN, desfasurand o activitate de utilitate publica pentru facilitarea compensarii tranzactiilor si coordonand livrarea valorilor mobiliare si a numerarului catre utilizatorii directi. #ocietatile listate pe piata extrabursiera nu sunt impartite pe mai multe categorii, existand insa o intentie de stabilire a unor LniveluriL de diferentiere a acestora. OrganizaVVV

VI . Organizarea si functionarea pietei extrabursiere Rasdaq

$upa ce are loc emisiunea valorilor mobiliare actiuni! si vanzarea lor pe piata primara, acestea se vor tranzactiona in continuare pe piata secundara, unde sumele provenite din tranzactii sunt incasate de investitori si dealeri, iar nu de companiile emitente. 0iata secundara este alcatuita din Gursa de valori si piata /TC. GHG este o piata de licitatie, in timp ce /TC este o piata de negociere. Tranzactiile executate prin bursa se aplica celor mai semnificative valori mobiliare din tara la care pot fi adaugate si valori mobiliare straine, in timp ce tranzactiile prin reteaua inter-dealeri-investitori sunt aplicate in intregime pietei primare si valorilor mobiliare care nu sunt listate la bursa. Acest sistem se numeste /TC L/ver The CounterL!. 1olul de conducere a pietei /TC este indeplinit de societatile de valori mobiliare care stabilesc pretul de tranzactionare in functie de cerere si oferta. Acestea se numesc creatori sau formatori de piata Lmar>et ma>erL!, adica orice societate de valori mobiliare care se angajeaza voluntar pentru un timp Lsa faca

piataL unei valori mobiliare prin difuzarea unei oferte de vanzare si cumparare a unei cantitati din acea valoare mobiliara pe care se obliga sa o onoreze. #pecific tranzactiilor cu valori mobiliare pe piata /TC este negocierea directa a pretului de tranzactie intre dealeri, agenti si clienti. Tranzactia ordonata de un investitor are loc la un pret de tranzactie care include pretul titlului respectiv si o suma destinata acoperirii cheltuielilor de tranzactie, care se numeste comision. /ferta de pret afisata de catre formatorii de piata este ferma, adica un pret odata oferit sau acceptat devine obligatie de executare din partea celui care l-a inregistrat in sistem. $erularea tranzactiilor pe piata /TC presupune o serie de operatiuni si elaborarea unor documente de evidenta in cadrul societatii de valori mobiliare&

deschiderea contului de investitii al clientului; emiterea si inregistrarea ordinului de tranzactionare; executarea ordinului; confirmarea executarii ordinului; inregistrarea operatiunii cu valori mobiliare in contul investitorului; efectuarea operatiunilor necesare realizarii transferului de proprietate; efectuarea platii

%volutia si cresterea complexitatii pietei /TC a dus la dezvoltarea sistemului computerizat de tranzactii% tip RASDA . Acesta poate opera atat in piata primara, cat si in cea secundara si este deja aplicat in peste A5 de tari. "n cadrul acestui sistem, formatorii de piata isi pot introduce si actualiza cotatiile proprii, fie pentru loturi standard, fie pentru loturi disparate, la oricare din valorile mobiliare eligibile. "nregistrarea in calitate de formator de piata pentru loturi standard reprezinta obligatia unei societati de valori mobiliare de a introduce o cotatie ferma, continua, pentru un lot de cel putin J55 de actiuni, precum si de a mentine inregistrarea cel putin zece zile lucratoare consecutive. "n cazul loturilor disparate, este vorba de cel putin A5 si cel mult :;; actiuni, cu obligatia de a mentine cotatia in sistem timp de minimum treizeci de zile lucratoare consecutive. #istemul 1asda2 prezinta particularitatea de a atentiona utilizatorul in cazul in care are loc introducerea unei cotatii care depaseste prin marime cea mai buna
2

contraoferta deja existenta pe piata aparitia unei piete LinchiseL sau LincrucisateL!. / piata inchisa apare ori de cate ori o cerere ferma egaleaza pretul unei oferte ferme afisate pentu aceeasi valoare mobiliara. Piata incrucisata exista atunci cand o cerere ferma depaseste pretul unei oferte ferme pentru aceeasi valoare mobiliara. #ocietatile de valori mobiliare care nu sunt formatoare de piata pot introduce in sistem cotatii indicative pentru orice valoare mobiliara eligibila. Acestea reprezinta un simplu anunt ca traderul este dispus sa negocieze termenii unei posibile tranzactii cu acea valoare mobiliara cu un alt participant la sistem. Cotatiile indicative se pot introduce, actualiza si retrage in orice moment. #istemul 1asda2 realizeaza ordonarea cotatiilor in functie de urmatoarele criterii de prioritate& ( cotatiile ferme se regasesc inaintea celor indicative* ( cotatiile sunt ordonate in functie de pret si de timpul inregistrarii. Cand pentru o valoare mobiliara in piata exista cotatii ferme si pentru cumparare si pentru vanzare, pretul tranzactiei trebuie sa fie cuprins in intervalul dintre cea mai buna cerere si cea mai buna oferta. $aca nu exista cotatii ferme, pretul tranzactiei nu va putea depasi pretul ultimei tranzactii O'J54. 7nele tranzactii mari, numite si tranzactii speciale, pot fi executate si in afara intervalului dintre cea mai buna cerere si cea mai buna oferta ferma afisate pentru respectiva valoare mobiliara. / tranzactie speciala implica cel putin 3555 de actiuni cu o valoare nominala de J3555 de lei, respectiv :J3555 actiuni cu o valoare nominala de :555 de lei, sau un numar oarecare de actiuni dar o valoare a tranzactiei de cel putin J55 milioane lei.
+e aceasta piata difu,a# nelocali,
ania

CONCLUZII "n lucrarea data am incercat a confirma marea importanta a pietei in dezvoltarea economica , precum si locul diferitelor piete in sistemele economice. Am citit parerile celor mai autoritari economisti, savanti ai neamului si nu numai. 0rin ele am incercat sa aduc si eu niste argumente ce vizeaza-piata. Acesta lucrare este dupa parerea mea destul de actuala deoarece am adus spre atentia tuturor date cat se puteau de concrete referitor la activitatile ce se desfasoara zi de zi pe piata. "n concluzie eu as remarca ca piata a avut un rol important de-a lungul timpului, adica din cele mai vechi timpuri si pana in prezent. 9otivele principale ale unei functionari necorespunzatoare a pietei bursiere din 1omania trebuie cautate mai curand in economia reala. 9ajoritatea problemelor pietei bursiere din 1omania nu sunt rezolvabile din interior( ele nu tin de sprijinul pe care Cuvernul l-ar putea da pietei direct. Cel mai mare sprijin pentru bunul mers al pietei bursiere va veni de la economie. #e spune, pe buna dreptate, ca bursa de valori este un barometru al starii economiei. 0iata de capital nu trebuie privita izolat de contextul economic. $in acest punct de vedere se poate spune chiar ca piata bursiera romaneasca functioneaza corect, reflectand dificultatile din economia reala. Concluzia este unica, viitorul ne apartine noua, daca in trecut nu s-au luat masurile necesare, atunci noi in prezent trebuie sa participam la crearea de noi conditii favorabile. 0iata a fost si este sursa de iesire din criza a multor familiiP ,iata este, a fost si va ramane catalizatorul principal in economia tarii#

STUDIU DE CAZ
/peratorii pietei de capital spun ca la originea caderii indicatorilor bursieri au fost declaratiile guvernamentale confuze privind inzecirea impozitului pe castigurile din tranzactii. Gursa si-a revenit ieri din socul provocat de valurile de vanzari de actiuni de miercuri, dar ramane vulnerabila la diletantismul autoritatilor. "ndicii Gursei au recuperat din pierderile caderilor anterioare ale preturilor actiunilor. 9iercuri, panica vanzarilor a blocat practic tranzactiile, pana cand 9inisterul .inantelor a dat detaliile necesare despre aplicarea impozitului pe castigurile din tranzactii. LAvem o piata care reactioneaza normal la evenimente, ceea ce este un pas urias inainteL, spune #iminel Andrei, presedintele Asociatiei 8ationale a caselor de bro>eraj A8#H9!, adaugand ca Lnumai pierderea de valoare de miercuri a actiunilor 0etrom depaseste de cateva ori totalul taxelor ce ar putea fi perceput in J553. L/rice actiune a functionarilor care nu ia in calcul efectele potentiale asupra Gursei este extrem de periculoasaL, comenteaza 1azvan 0asol. L% pacat ca actiunile respective vin de la oameni de la care am avea pretentia ca se pricepL, adauga 0asol, facand aluzie la ministrul .inantelor, "onut 0opescu, renumit investitor la Gursa. 0remierul Tariceanu, cunoscut ca om de afaceri, si-a exprimat public priceperea spunand ca Lnu trebuie sa vinzi pana nu intelegi ce se intamplaL. L8epasare cinicaL, l-a taxat la randul lui, un bro>er suparat.
2

Gursa de Halori Gucure)ti caut, noi emiten+i pe pia+a secundar, Bursa ncearc s ias din cri, prin introducerea unor instrumente noi de tran,acionare i prin transferarea unor societi de pe piaa secundar -asda<. %ntuziasmul anilor trecu+i s-a topit. Ia sf*r)itul lui J55?, cel mai bun an pentru GHG, )efii bursei anun+au planuri ambi+ioase pentru viitorul pie+ei de capital. C*teva zeci de noi emiten+i, majorarea capitaliz,rii p*n, la :55 de miliarde de euro, o lichiditate zilnic, cel pu+in tripl, fa+, de media acelui an, de aproximativ :< milioane euro. "nclusiv proasp,t declan)ata criz, de lichidit,+i de pe pie+ele finanicare interna+ionale era v,zut, ca o oportunitate pentru finan+area oferit, de burs,. 61olul pie+ei de capital ca alternativ, de finan+are pentru companii -ncepe s, prind, contur )i cont,m pe companii locale, dar )i interna+ionale, interesate s, se listeze, declara la acel moment #tere .armache, pre)edintele GHG. Kns, datele s-au modificat dramatic -n doar c*teva luni, iar planurile de dezvoltare au r,mas f,r, fundamente. Kntre timp, bursa a intrat -n cea mai mare criz, din istorie de aproape :A ani. Capitalizarea de circa B5 de miliarde de euro din J55? a GHG a cobor*t p*n, la )apte miliarde euro -n prezent, iar lichiditatea zilnic, a ajuns p*n, la ceva mai mult de dou, milioane de euro. #itua+ia nu este diferit, de cea interna+ional,. Capitalizarea total, a burselor din lume a sc,zut, -n J55F, cu peste JF.555 de miliarde de dolari, F.555 de miliarde fiind deprecierea pie+ei americane de capital. #tatele dezvoltate au abordat direct problema, principala solu+ie fiind injectarea de capital de ordinul miilor de miliarde )i acoperirea pierderilor gigan+ilor financiari. 0ia+a din 1om*nia -ns, nu a avut nevoie de astfel de ajutoare, -n condi+iile -n care economia a func+ionat bine )i anul trecut. $ar bursa a fost lovit, din plin, investitorii au -nceput s, se retrag,, iar posibilii emiten+i au renun+at la listare cel pu+in pentru o perioad,. "e)irea din criz, nu va fi posibil, pentru pia+a de capital p*n, c*nd economia nu-)i va reveni. Cu toate acestea, conducerea bursei -ncearc, s, g,seasc, solu+ii pentru a cre)te lichiditatea )i pentru a rec*)tiga -ncrederea investitorilor. 6%ste foarte important s, reform,m pia+a, s, acceler,m introducerea produselor noi, cum ar fi conturile globale sau short sellingul, spune Iiviu Ciugiumic,, pre)edintele societ,+ii de bro>eraj 7niCredit CA-"G #ecurities, proasp,t numit membru al Consilului de Administra+ie al GHG.

Bibliografie

&. Ioan +opa# =Bursa&# ditura 4devarul# vol.I# Bucuresti# &>>? 0. %aria +risecariu# .vidiu 2toica# $aleriu @ornescu# Pie'e de capital i tranzac'ii bursiere# ditura 2edcom Aibris# Iai# 0''1 ;. $ictor 2toica# duard Ionescu# Pie'e de capital i burse de valori# ditura conomic# Bucureti# 0''0