Mormetii

Marin Preda Debutul extraordinar al lui Marin Preda ("Intalnirea din pamanturi" -1948) nu l-a impus, pe cat era de asteptat, ca prozator, poate si din pre udecata ca un !olum de nu!ele nu poate consacra un mare scriitor" #bia aparitia "Morometilor" (!ol" I 19$$) a atras atentia asupra dimensiunii talentului sau si a noutatilor pe care o reprezenta %ormula sa epica" &omanul a %ost intampinat %a!orabil si nici mai tarziu interesul criticii nu a scazut" '-a pronuntat destul de repede cu!antul "capodopera" si de aici inainte toate scrierile prozatorului au a!ut de in%runtat comparatia cu acest model" (and in 19)*, dupa o lun+a +estatie, apare !olumul al II-lea, critica nu mai arata acelasi entuziasm" 'e aud +lasuri care cearta pe autor pentru ideea de a continua o carte intrata de a in constiinta publicului" Indi+narea nu este prin nimic usti%icata, "Morometii" II este in unele aspecte mai dens, mai pro%und decat primul, insa puterea pre udecatii e mare" ,a acset punct si spiritele criticecare s-au obisnuit cu un stil si o tipolo+ie accepta cu +reu aceeasi tipolo+ie !azuta dintr-un un+-i di%erit si tratata cu alta metoda epica" (ele . parti %ormeaza totusi o unitate, ele se sustin si se lumineaza reciproc, impunand o tipolo+ie necunoscuta pana la Marin Preda in proza romaneasca" Intaiul !olum este in intre+ime concentrat asupra unui sin+ur persona , intre+a des%asurare epica este subordonata lui Ilie Moromete" (artea este scrisa intrun stil pe alocuri ironic, persona ele au timp sa +andesasca si sa se exprime, +esturile lor sunt libere, existenta in orice caz nu-i terorizeaza" 'patiul este intins, !iata nu-i tu/burata de intamplari care sa precipite un ritm !ec-i, calm, de existenta" &itmul epic se sc-imba in !olumul al II-lea" 0xistenta sociala este aici mai concentrata, oamenii apar in!adati de intamplari, satul asezat pe tipare ar-aice, intra intr-un proces rapid de destramare" Proza care nareaza toate acestea este cu necesitate mai crispata, pa+ina mai densa, sub puterea %aptelor dina%ara persona ele apar micsorate, +esturile lor nu mai au spontaneitatea din prima %aza" Moromete, care ramane si aici un simbol, se retra+e de pe "podisca" in locuri mai obscure, s%era lui de obser!atie se micsoreaza, bucuria interiara incepe sa %ie conditionata de elemente pe care nu le mai poate stapani" 'tilul epic se adapteaza acestor sc-imbari de perspecti!a" 1aratiunea se complica, numarul %ocarelor epice creste" sub presiunea numeroaselor paranteze %raza isi pierde din %luenta, de!ine aspra si demonstrati!a" 2 anumita crispare a propozitiilor, pro!enita din elaborarea lor indelun+ata,

arata si o instrainare a prozatorului %ata de subiectul naratiunii" Din romanul unui destin, "Morometii" de!ine romanul unei colecti!itati (satul) si a unei ci!ilizatii sanctionate de istorie" 3udecat in ansamblu "Morometii" e un mare roman prin ori+inalitate, intai, a tipolo+iei, si pro%unzimea creatiei" 4ipolo+ia este, ca la 'la!ici si &ebreanu, taraneasca, totusi, cata deosebire5 'u%letul rural este acolo rudimentar, obsedat de acumulare in ordine materiala si numai dupa ce acest proces s-a inc-eiat, el poate sa auda si alte +lasuri ce !in din interiorul lui" Marin Preda inlatura ima+inea acestui mecanism simplu, pre!izibil, miscat mai mult de instincte, si %ace din taranii sai indi!izi cu o !iata psi-ica normala, apti prin aceasta de a de!eni eroi de proza moderna" 'ub in%luenta probabil si a romanului american ('teinbec/, 6aul/ner) Preda prezinta niste tarani inteli+enti si ironici, complecsi ca stare morala, in masura prin aceasta sa-si reprezinte si sa traiasca in modul lor caracteristic marile drame ale existentei" Independent de aceste probleme de sociolo+ie a persona elor, "Morometii" reprezinta si o mare 7descoperire7 literara" 0roul central al romanului, Ilie Moromete, nu seamana cu nici unul din persona ele prozei anterioare, rurale sau citadine" 2ri+inalitatea lui !ine din modul in care un spirit in!enti!, creator, trans%orma existenta intr-un spectacol" De pe stanoa+a podistei sau de pe prispa casei, Moromete pri!este lumea cu un oc-i patrunzator, semni%icant, in intamplarile cele mai simple el descopera ce!a deosebit, o nota in!eselitoare, o lumina care pentru ceilalti nu se aprinde" "4atal -noteaza autorul- a!ea ciudatul dar de a !edea lucrurile care lor le scapau, pe care nu le !edeau"" "(iudatul dar" tine pe Moromete si pe prietnii sai la supra%ata !ietii sociale, straini de patimi de+radante, neinrobiti de marele mecanism al istoriei" #cesta continua totusi sa se mani%este, si "Morometii" este in mare masura romanul istoric care incercuieste !iclean indi!idul si-i conditioneaza !iata interioara" (e se !ede intai in "Morometii" este studiul ac" !el", concentrate pe un spatiu restrans de !iata" #ctiunea se petrece de la inceputul !erii pana in toamna in 'ilistea-8umesti, sat din campia Dunarii" &eluat si in alte carti ("Marele sin+uratic", "Delirul") satul de!ine un %el de 7ima+o-mundi7, centrul de obser!atie al lumii, si, prin pro%unzimea naratiunii, centrul de spri in al 9ni!ersului" 'atul se concentreaza in "Morometii" (I) la !iata unei %amilii si, numai prin atin+ere, la !iata unei colecti!itati mai lar+i" Insa, sonda %ixata pe un spatiu restrans, intra adanc in stra%undurile unei spiritualitati !ec-i" Din inre+istrarea !ietii de %amilie, in %azele ei tipice, iese la i!eala un 7cod7 al existentei taranesti" 1imic extraordinar nu se petrece la acest prim ni!el in roman" 9n taran se intoarce de la camp si, incon urat de intrea+a %amilie, ia masa asezat pe pra+, deasupra tuturor, prim indiciu de autoritate intr-o lume in care tiparele ar-aice

au supra!ietuit" Ilie Moromete stapaneste absolut peste o %amilie %ormata di doua randuri de copii in!ra biti intre ei pamantului" Descrierea mesei este inceata si ritualul ei dez!aluie !alorile ade!arate din sanul %amiliei" (opiii din prima casatorie (Parasc-i!, 1ita si #c-im) nu se intele+ cu ceilalti si tatal, pentru a pastra unitatea %amiliei este dur si ustitiar" Din primele .: de pa+ini luam cunostinta de toate problemele %amiliei; existenta celor doua loturi de pamant si lupta pentru a le pastra nestirbite, disensiunile dintre %ratii !itre+i, proiectul de %u+a la <ucuresti al lui Parasc-i!, #c-im si 1ila, bi+otismul mamei ((atrina), prime dia "%oncierii" si a datoriei la banca, dorinta baiatului cel mic, 1iculaie de a mer+e la scoala si ostilitatea celorlalti copii %ata de aceasta idee, etc" "Morometii" are trei parti si toate incep cu o prezentare de ansamblu, aici 7masa7, in partea a doua 7prispa7, in %ine 7secerisul7" Indi!izii se di%erentiaza prin mici detalii de comportament" 1ila are o %runte "lata si +roasa" si ori de cate ori acest persona +reoi, ezitant apare in carte, %runtea incordata, marcand c-inul unei +andiri incete, nu !a lipsi din notatiile prozatorului" Parasc-i! are un ras ciudat ("parca ar %i parait ce!a") si semnul lui de %izionomie distincti! este satis%actia rea, !ul+ara, explicata de impletirea buzelor lun+i ("intinzandu-si cu placere buzele lui impletite")" Insa modi%icarile !ietii interioare in "Morometii" este marcata mai ales de "+lasuri"" 8lasul arata umoarea, caracterul si pozitia indi!idului in ierar-ia sociala" (atrina, supusa barbatului, tematoare de copiii !itre+i, are un +las "indepartat si imbulzit de +anduri"" 4atal, atotstiutor, are mai multe "+lasuri", cand "puternic si amenintator, %acandu-i pe toti sa tresara de teama", cand un +las sc-imbat si necunoscut, %als si ironic" =ictor <alosu, !oia orul, are un +las "spalat", 4u+urlan un +las "neprietenos si strain", 8uica -spioana satuluiare un +las inecat de curiozitate si placere" (u!antul exprima o relatie, +lasul marc-eaza natura ecestei relatii" Marin Preda da ast%el de indicatii %ine de re+ie si persona ele sale isi tradeaza !iata interioara prin !arietatea %onica" =atica <oto+ina ia in +ospodarie locul tatalui, plecat la sanatoriu" (opil inca, el isi ia rolul in serios, si cel dintai semn de autoritate este +lasul "aspru si neinduplecat" cu care isi stri+a sora" Intamplarile prin care trece Ilie Moromete sunt urmate de o subtila dialectica a +lasurilor, cu subtirimi si +rosimi care traduc metamor%ozele psi-ice" 4ema centrala in Morometii ar %i, din acest punct de !edere, libertatea morala in lupta cu %atalitatile istorice" 0a este anuntata de prozator intr-o %orma liniara, pro+ramatica, "In campia Dunarii, cu cati!a ani inaintea celui de-al doilea razboi mondial, se pare ca timpul a!ea cu oamenii nes%arsita rabdare> !iata se scur+ea aici %ara con%licte mari"" (eea ce urmeaza in roman contrazice aceasta ima+ine" 4impul este !iclean, rabdarea nu este decat o %orma de acumulare pentru o noua criza" ,a s%arsit, cand drama este narata si,

prin ea, ima+inea !ietii linistite este spulberata, prozatorul re!ine asupra notatiei de la inceput; "4impul nu mai a!ea rabdare"" 0ste una dintre multele 7ima+ini ale simetriei7 in literatura lui Marin Preda" #ceasta !rea sa dea o idee despre rotatia procesuala a !ietii dupa o le+e statornica si misterioasa care actioneaza si in natura" Ima+inea lui Ilie Moromete stand pe stanoa+a podistei si %umand nepasator ("din mana lui %umul ti+arii se ridica drept in sus, %ara +raba si %ara scop") !ine sa intareasca idee timpului incremenit si prietenos" 2mul linistit si ironic, sta totusi pe un !ulcan, in %amilia peste care pastoreste cu autoritate absoluta se pre+ateste un complot" (opiii cei mari sunt lacomi de casti+ si cearta pe tatal lor ca isi pierde timpul stand de !orba cu prietenii sai in loc sa mear+a la munte sa speculeze +raul" ,ui Ilie nu-i place ne+ustoria iar banii ii pricinuiesc o %urie neputincioasa" Dispretul lui %ata de <alosu !ine de aici" Pamantul este %acut sa dea produse, iar produsele sa -raneasca membrii %amiliei si sa acoperec-eltuielile casei, atat" Parasc-i!, 1ila si #c-im au o po%ta nemasurata de casti+ si prima lor %orma de raz!ratire %ata de autoritatea tatalui este nemultumirea %ata de imobilitatea lui sociala" 0i murmura si-l !orbesc de rau in sat ca a dat porumbul ie%tin, si ca, in +enere, "el nu %ace nimic", "sta toata ziua"" "# %ace ce!a" este a %ace bani" 4inerii Moromete au simtul acumularii bur+-eze, iar modelul lor e 4udor <alosu, semnul noilor relatii capitaliste in economia satului" Moromete are o conceptie patriar-ala si, !oind sa-si lecuiasca %ii de boala casti+ului, ii lasa sa se duca de mai multe ori la munte" Insuccesul nu-i dezarmeaza, si stimulati de 8uica, sora rea a tatalui, ei planuiesc sa %u+a cu oile si caii la <ucuresti" Presat de "%onciire" si de banca, Moromete accepta sa-l lase pe #c-im sa plece cu oile la <ucuresti pentru a casti+a bani, insa banii nu !in si dupa oarecare !reme, taranul a%la ca baietii lui !or sa-l e%uiasca si sa-l paraseasca" 0 momentul in care incepe declinul personal" 'par+erea %amiliei duce la prabusirea lui morala si semnalul acestui proces este, ca si inainte, "+lasul"; "-<aietii mei5 exclama Moromete cu un +las de parca n-ar %i stiut ca a!ea baieti"" 'c-imbarea +lasului anunta o modi%icare interioara pro%unda" ,umina pe care Moromete o descoperea in intamplarile si %aptele !ietii se stin+e, linistea il paraseste, si %ara liniste existenta nu mai este o incantare ci o po!ara" Incercarile celorlalti de a-l atra+e in discutiile politice raman %ara rezultat" De pe stanoa+a podistei -locul !ec-i de obser!atie- Moromete !ede un drum trist si niste tarani prapaditi care traiesc %ara sa stie ca bucuria lor este inselatoare" (and cine!a ii da buna-ziua el nu raspunde" Momentul culminant al acestei crize se des%asoara la -otarul lotului de pamant" Drama nu este de ordin economic, ci moral" Durerea lui Moromete, !ine intai, dintr-un simt inalt al paternitatii ranite" 1u %aptul de as-i pierde o parte din lot il intuneca, ci ideea de as-i pierde %ii si linistea care-l %ace sa

pri!easca existenta ca un "spectacol" superior" 8andul prabusirii unei ordini durabile este primit cu o tristete rece" Instrainarea de starea de inocenta in care traise ii pare mai rea decat moartea" 'cena con%runtarii %inale este ma+istral construita" 'tapanirea de sine este arma lui Moromete" Pana in ultima clipa el spera sa-si poata recapata %ii porniti pe o cale +resita" (and acestia, pierzandu-si rabdarea, se re!olta pe %ata impotri!a tatalui, spar+ lada si bat ocoresc casa in care crescusera, batranul taran !orbeste cu +las bland si s%ios, isi cearta ne!asta, cere un %oc baiatului cel mic, lo!este obrazul %etei care !oci%ereaza si se roa+a linistit si senin de %iii care nu !or sa-l mai asculte" Dupa aceasta pre+atire inceata, izbucnirea este teribila; Moromete ridica parul si lo!este %ara crutare, +lasul lui de!enind un urlet; "-1e-no-ro-ci-tu-le5 Parasc-i!e5 1enorocitule ce esti5" (orectiunea si discursul nu au nici un e%ect" Parasc-i! si 1ila spar+ lada de zestre a %etelor, iau bani si co!oarele si %u+ cu caii, amenintand cu o razbunare si mai mare" Moromete bate la poarta lui 4udor <alosu si !inde o parte din pamantul %amiliei" In ciuda lo!iturii naprasnice, Moromete ramane "indepartat si nepasator"" ,o!itura are e%ect in alt plan" 2mul netulburat si ironic paraseste stanoa+a podistei, nu mai raspunde la cu!intele de salut si nu mai poate %i auzit po!estind nici una din acele intamplari care %ermecau prietenii sai din 'ilistea-8umesti" 6antezia lui se inc-ide" 2mul creator este in!ins de omul social" Din Moromete nu mai ramane decat capul de -uma %acut in timpul unei adunari in poiana lui 4ocan de din =asilescu" 0xistenta dainuie in arta"

Desi cea mai importanta, istoria Morometilor nu acopera toata supra%ata romanului" #lte istorii !in sa coloreze !iata unui sat de campie in care oamenii, traind sub amenintarea unui timp capricios, continua imperturbabil sa se nasca, sa treaca prin intamplari !esele si triste, si in cele din urma sa moara, lasand locul altora" ,upta pentru existenta, si aici crancena ca peste tot, nu des%i+ureaza pe indi!izi" Marin Preda inlatura din !iziunea lui ima+ine omului inlantuit de instincte, iar cand, pentru o clipa, instinctele ies la supra%ata textului, prozatorul aduce imediat alte elemente care lumneaza %ata su%letului taranesc" Pilduitoare in acest sens este po!estea cuplului <iricaPolina, asemanatoare in latura ei sociala cu cea a cuplului Ion-#na din romanul lui &ebreanu" Preda reia, ast%el, tema tanarului taran care se %oloseste de %ata unui ominstarit pentru a pune mana pe a!ere, insa sc-imband sensul strate+iei si umanizand timpurile" 2data cu rapirea %etei rolul lui <irica se inc-eie" 0 pe cale de a se resemna %ata de re%uzul socrului de a-i da zestre

Polinei, insa, inter!ine, neasteptat, tanara lui %emeie care do!edeste o ener+ie extraordinara" Polina nu-i ca #na o !ictima intre a!aritia tatalui si lacomia inumana a sotului" De!enind ne!asta, in ea se trezesc ener+ii nebanuite" =azand modul -otarat in care conduce ostilitatile intre tata si sot, a!em pentru o clipa impresia ca ne!asta lui <irica %ace, structural, parte di %amilia Marei si a =ictoriei ,ipan, cealalta %ata (barbateasca, intreprinzatoare) a tipolo+iei traditionale" Polina nu lupta insa decat pentru zetsrea ei, si dupa ce isi duce barbatul pe miriste pentru a smul+e cu %orta +raul ce i se cu!ine si a da tatalui nedrept o lectie, se retra+e cu discretie in umbra barbatului" Demonstratia epica s-a %acut, %emeia de la sat, nu-i, in !iziunea lui Preda, o simpla unealta in mainile barbatului, ambitios si posesi!, iar taranul tanar si sarac nu cauta cu obstinatie sa par!ina calcand in picioare le+ea si sentimentul" <irica e s%ios, asculta cu respect de parinti, iar pe Polina o iubeste cu o duiosie de liceean" 'cena posesiunii pe pamantul rea!an, sub lumina zilei, e simbolica" 1imic din !iolenta tri!iala a altor acuplari campenesti descrise de literatura" <arbatul, care peste putin timp, !a pune mana in +atul socrului, este aici in!adat de un mare sentiment, si +estul impreunarii simple, in linistea si complicitatea sesului, e de o reli+iozitate poetica" 1u este in intentia lui Marin Preda de a studia %eminitatea rurala in raport cu psi-olo+ia !arstei, insa, indirect, din des%asurarea naratiunii, se poate deduce o sc-ita de tipolo+ie in acest sens" Polina e, intai, %ata tanara pe care pre udecatile sociale o impiedica sa se insoteasca cu barbatul care ii place, si atunc, risca totul dand curs liber sentimentului" (riza erotica are o anumita complexitate, %emeia de la tara, nu-i in orice caz, numai o sursa de pamant si copii, cum s-a a%irmat" Pasiunile izbucnesc %ioros, si pentru a se implini, au ne!oie uneori de suporul unei mari tenacitati" Marioara 6antana (Morometii II) asteapta cu rabdare ani intre+i barbatul pe care l-a ales si recur+e la strata+eme pentru a-l casti+a" 1e!asta lui <oto+-ina reprezinta cazul %emeii mature care isi apara copiii" #n+-elina si <oto+-ina se luasera din dra+oste si, cand barbatul -otaraste sa !anda o parte din pamant, pentru a-si in+ri i sanatatea, %emeia, pana atunci intele+atoare si blanda, de!ine crancena si calculata" (ruzimea #n+-elinei nu-i, totusi, existentiala, !orbele nemiloase tradeaza o iubire si o in+ri orare normae %ata de soarta copiilor" <oala nu intra in pre!ederile %amiliei taranesti, iar cand ea apare e socotita un accident" &uinarea materiala a %amiliei e o prime die mai mare si, inainte de a intele+e su%erintele barbatului, #n+-elina se +andeste la ce !or %ace copiii ei" &eaua ei luciditate arata un simt matern treaz" (and, la urma, %atalitatea se intampla si pamantul e !andut, %emeia re!ine la starea normala" Din recomandarea pe care i-o %ace lui <oto+-ina; "=asile, sa nu mori pe acolo, =asile5" se intele+e

%irea ei ade!arata" '-a obser!at si alta data ca %emeile lui Preda poarta o lumina pe %ata" ,umina nu se stin+e nici in saracie si su%erinta" 1e!asta lui 4u+urlan, care in+ropase 1. copii, nu-si pierde semnul blandetii si al %rumusetii morale; "#!ea in pri!ire si pe c-ip acea lumina ciudata pe care o da numai durerea necontenita, lumina care seamana cu bucuria, si care, de %apt, nu e departe de ea"" 6iind la capitolul %emei, sa nu scapam din !edere pe 8uica, sora lui Moromete" 0a reprezinta tipul %emeii sterile si rele, imbatranita intr-o ura marunta" 0a si-a %acut un scop din a tra+e de limba pe cei care trec pe drum si a colporta !estile, indeosebi pe cele proaste" De o suspiciune tenebroasa, 8uica adulmeca raul si prezice dezastrele" Pe Moromete il uraste pentru ca sa insurat a doua oara, dintr-un moti!, !a sa zica, absurd" 'pararea ei este acti!a, si, nemaiputand inlatura ceea ce s-a sa!arsit, isi +aseste un scop din a-i atata pe copiii cei mari impotri!a tatalui" ,a incitatia ei, Parasc-i!, #c-im si 1ila pun la cale %u+a la <ucuresti" 0a sa!ureaza dinainte catastro%a, si, de o curiozitate patolo+ica, !iziteaza casa in ziua in care are loc prima tentati!a a %iilor" #propiata prin credinta in superstitii de 8uica este (atrina, dar ea !a e!olua intr-un persona cu identitate literara mai bine conturata abia in !olumul al II-lea" 9nicul detaliu care o di%erentiaza aici este !iata ei dubla, in !is si realitate, si %rica morbida de Dia!ol" 9ra cumplita impotri!a barbatului o !a scoate mai tarziu din anonimat" Parasind terenul %eminitatii, sa re!enim la tipolo+ia morala a cartii" 9n persona neindoios memorabil al cartii este 4u+urlan, denumit prin deceniul al )-lea un reprezentant al paturii sarace a satului, iar in ultima !reme un re!oltat de tip camusian" 6acand un cuplu simbolic cu Moromete, 4u+urlan ar reprezenta necesitatea care se opune brutal iluziei libertatii" Pe de o parte, asadar, un sentiment de +ratuitate, un simt inalt al contemplatiei, pe de cealalta - un realism lucid, incomod, o transi+enta impinsa pana la ni-ilism" 4u+urlan reprezinta, nu mai incape !orba, indi!idul nemultumit de conditia sa" &e!olta lui e tulbure, nedi%erentiata, tradusa mai intai printr-o mare a+resi!itate !erbala" 1edreptatit la improprietarire, 4u+urlan s-a instrainat de sat" # a!ut 1? copii, si dintre acestia nu traieste decat unul" In roman , el apare pentru prima oara la adunarea din curtea lui 4ocan, si, imbratisand punctul de !edere al unui persona neutru (opinia satului), naratorul il prezinta ca un om "cu in%atisarea intunecata", un om "rau si neprietenos, de care lumea se cam %erea"" 4u+urlan se alatura instincti! de +rupul %ormat de Ion al lui Mi-ai, din =asilescu si Marmorosblanc, care, in ierar-ia adunarii, ocupa un loc in%erior" 0i stau "la mar+ine" si !orbele lor nu sunt luate in seama" 4u+urlan strica aceasta ierar-ie" 0l se uita la toti, cu o pri!ire +rea si pro!ocatoare, iar cand inter!ine, +lasul lui e "neprietenos si strain"" 4u+urlan !orbeste urat si taranii sunt nemultumiti ca le strica bucuria con!ersatiei"

Incercarea lui Moromete de al potoli sau in!itatia lui Dumitru lui 1ae de "a %ace politica", nu %ac decat sa-l in!ra beasca si mai mult" 4u+urlan reproseaza celorlalti ca, punand mana pe pamant la improprietarire, n-au mai a utat si pe altii, sa-si capete drepturile, si, aran ati si multumiti de ceea ce au, %ac "politica", discuta lucruri inutile, se cred destepti, socotind pe altii prosti" Din toata adunarea, consternata, %urioasape !orbele lui 4u+urlan, Moromete e sin+urul care intele+e mesa ul lor" Dialectica subtire a lui Moromete nu ramane %ara e%ect" Dupa oarecare !reme, omul neprietenos simte ne!oia sa se impace cu satul" 'tarea de %urie in care el se simtise atatia ani bine, asociata cu un or+oliu teribil al instrainarii ("el de o parte si toti ceilalti in a%ara; nici o apropiere, nici o incredere"), incepe sa se topeasca" Primul semn al linisti care incolteste in el este descoperirea lucrurilor din ur" #poi +lasul lui de!ine "pro%etic" si, prinzand +ustul speculatiei, incepe sa %aca politica" Paraseste starea de %urie pentru a intra in starea de liniste si contemplatie, starea tipic morometiana" Instalarea nu-i totusi pana la urma posibila, pentru ca si pentru el inter!ine istoria sub %orma %atalitatii; este arestat si trimis la inc-isoare" Destinul sau nu se implineste, sau se implineste rau, in po%ida %irii sale ade!arate" In !olumul al II-lea reapare de doua ori in !iata satului, insa pentru scurt timp si %ara sa poata impiedica procesul de destramare a satului traditional, cum ar %i dorit prietenul lui, Ilie Moromete" 4u+urlan este in %ond un spirit ustitiar, cu un destin potri!nic, un instrument (sub aspect social) al istoriei si, totodata, o !ictima a ei" In imprecatiile lui lipsite de culoare se a%irma realismul, luciditatea, celui care, lipsit de ocrotirea proprietatii, simte direct !iolenta timpului" Pre!iziunile lui sumbre nu sunt lipsite de ade!ar, inter!entia in adunarea din curtea %ierarului este, intr-un %el, simbolica" 0a ar %i trebuit sa arate ca timpul nu este atat de calm si bucuriile taranilor nu sunt eterne" 0xprimand o drama sociala mai lar+a, 4u+urlan exprima in aceeasi masura un caz complicat de noncon%ormism taranesc, ridicat pe un %ond de inocenta" Istoria manipuleaza impre!izibil aceste elemente" Drama lumii taranesti este tema celui de-al II-lea !olum al "Morometilor", scris dupa ce prozatorul se %amiliarizase (in "&isipitorii") cu procedee epice noi" ,a inceput idee mare a cartii (disparitia unei ci!ilizatii stra!ec-i) nu se !ede limpede" 'tilul este eseistic si, obisnuiti cu persona ele din primul !olum, acceptam cu +reu ipostaza lor (mediocra social) de acum" (and pe scena cartii reapare Ilie Moromete, lucrurile se sc-imba" 0l este si aici, persona ul unei proze superioare" Indata ce, iesit dintr-o lun+a, mediocra, amortire, isi recapata placerea de a medita, de a ironiza, statura lui ia proportiile %abuloase pe care le stim" 0a sta, insa, sub semnul unui -otarat tra+ism" In spatele

replicilor %ormulate cu aceeasi dezin!oltura, se simte ca multumirea eroului nu mai e aceeasi, loturile in parte re%acute, nu-i mai dau si+uranta dinainte" &olul lui de stapan absolut in %amilie ii %usese retras, %eciorii plecati la <ucuresti nu se mai intorc, iar cand tatal, -otarat sa re%aca unitatea pierduta a %amiliei, ii c-eama cu o ne%ireasca duiosie, re%uzul lor ia %orme neasteptate" Moromete incearca atunci sa-si recasti+e %iul ce-i mai ramasese (1iculaie), si el nedreptatit" (onstrans de %onciire, de cotele impo!aratoare, Moromete ii solicita, acum, bani, speriat ca intr-o zi si acestia ii !or %i re%uzati" 0ste e!ident ca autoritatea lui nu mai are asupra cui se exercita, si in iluzia personal ca mai poate %ace ce!a, ca nai poate trai ocolit de e!enimente, sta maretia tra+ica a acestui batran taran idealist" Discutiile dintre tata si %iu capata sensul unei con%runtari intre doua moduri de a concepe !iata" 4anarul Moromete crede intr-o noua reli+ie a binelui si a raului si, odata casti+at de ideile socialismului el de!ine apostolul lor in%lexibil" Ideile de innoire radicala a satului, a%irmate de %iu, intampina protestul tatalui, neimpacat cu +andul ca tot ce a %acut el a %ost +resit, si ca rosturile taranesti trebuie sc-imbate" 1iciodata in literatura noua nu s-a mai pus, cu un mai mare cura estetic, destinul ci!ilizatiei taranesti si nici nu a capatat o mati!are literara mai pre+nanta ca aici" (e se impune mai mult decat orice este iluzia lui Moromete" Prezentand-o sub toate %ormele ele, Preda se mentine aproape peste tot in linia %ina si inalta a !ocatiei sale de analist" 'unt, in acest sens, cate!a scene antolo+ice" (ea care !ine imediat in minte este aceea in care batranul taran, udat pana la piele de o ploaie repede si calda de !ara, sapa cu o -otarare care !ine din adancul %iintei lui santul care sa aper sira de paie, in timp ce, in alta parte a satului, se pre+atesc rasturnari spectaculoase" In indar irea cu care !rea sa apere aceste paie, se citeste o disperare %ara mar+ini, %ormulata si alt%el, in %razele pe care le adreseaza cui!a, unui persona ne!azut" Despre <ila, Isosica, Mntorosie, 2uanabei, #dam 6antana, etc", Marin Preda scrie un alt roman, %oarte !iu" 0!enimentele sunt supuse unei analize necrutatoare, demitizante, su+erand dramele obscure, uneori %oarte pro%unde, care insotesc destramarea satului traditional" 9nele dintre ele capata o expresi!itate literara exceptionala" #supra satului asezat de altadata, cu ierar-ii si+ure, satul "adunarilor" linistite si al dialo+urilor pline de spirit, se abat, e!enimente pline de !iclenie" Din el, ca dintr-o +roapa %ara %und, nu mai incetau sa iasa atatia necunoscuti" #larmat, Ilie Moromete incearca sa sta!ileasca acest proces si readuce in acest sens in sat pe 4u+urlan, muncitor la un siloz" Ideea lui este ca numai un om puternic si drept se poate opune !iolentei instaurate in sat de =asile al Moasii" 4u+urlan se intoarce, dar lucrurile nu se sc-imba prea mult" Procesul este complicat, istoria nu tine seama decat intr-o mica masura de !ointa

oamenilor" 'atul ar-aic, ci!ilizatia morometiana sunt sortite sa piara" 'i Preda, spirit realist, lasa ca raurile tulburi ale istoriei sa in!adeze aceasta mica asezare linistita, intrata, curand, intr-o z!arcolire tra+ica" 2data cu moartea tatalui, cel care !a duce mai departe, in inc-ipuire, lumea plina de %armec a lui Moromete, !a %i 1iculaie, atins si el de !iolenta istoriei" 'ilistea-8umesti a intrat, de%initi!, intr-un alt sistem de relatii, istoria impura se suprapune peste ima+inea unei societati ar-aice" 0xista, topit in tesatura cartii, si un roman al lui 1iculaie (reluat, dez!oltat in "Marele sin+uratic"), dupa cum se simte in Morometii II, mai mult decat in primul !olum (in le+atura, desi+ur, si cu ideea cartii), preocuparea pentru o realitate spirituala mai adanca" 3ocul baietilor pe camp (bobicul), c-ipul in care tinerii tarani trateaza c-estiunile erotice, %ormele de ritual (spalatul picioarelor, &usaliile), inmormantarea, parastasul, pre+atirile pentru secerat, atitudinile curente ale barbatului in %amilie, cum se poarta o %emeie maritata, cum se imbraca si ce este in+aduit unei %ete, etc" sunt, %ara ostentatie, in%atisate in carte, uneori sub %orme ironice, alteori cu o !adita nota lirica, intarind ideea unui cod al !ietii taranesti" In intentia de mono+ra%ie, nu in c-ip etno+ra%ic super%icial, ci !izand o atitudine proprie %ata de existenta in toate actele %undamentale ale !ietii, Marin Preda se apropie de 'ado!eanu din directia, insa, a prozei de analiza" 9n om porneste de acasa, si, dupa mers, ceilalti +-icesc unde se duce; "rar, asternut" (mer+e departe), "liber" (peste drum, +ata oricand a %i intrerupt pentru a sta de !orba), "mersul nenorocirii" ("cu pasi rari si cu %runtea plecata si tacut, stri!it parca de %al%aitul mortii care i-a intrat in curte")" 6ata lui #dam 6antana are un "mers nicaieri", tar+anat, suspicios pentru cei care o !ad" 0xcelent in%atisat aici este erosul taranesc" 'ituatiile %undamentale in dra+oste, pe care literatura le-a tratat in nenumarate c-ipuri, sunt aici !azute prin prizma unei psi-olo+ii speciale" Po!estea unei %ete care iubeste %ara speranta, po!estea unui tanar maltratat de %ratii si parintii %etei incat innebuneste si umbla de atunci numai calare, strabatand %ara rost campurile, o scena de isterie colecti!a, alta de lesbianism, etc" sunt tratate cu liniste epica, %ara !iolenta naturalista, %ara pudoarea prozatorului !ec-i care intoarce oc-ii de la ast%el de lucruri mai delicate" 1u s-ar putea spune ca eroul rural este senin, calm, temperat" 0l izbucneste tulbure, !iolent si intalnind niste le+i morale se!ere, se mani%esta colateral, sub %orme aberante" De mare e%ect este in roman prezentarea starilor existentiale care insotesc aceste !iclenii ale instinctului erotic" 1iculaie Moromete, tanar de tot, trece dupa prima experienta pe acest plan printr-o stare de +reata" 2 sila imensa il paralizeaza acolo, pe camp, unde el se dusese cu %ata pe care o iubeste" Ileana lui (ostica &osu nu intele+e aceasta inertie bizara si, intoarsa in sat, !orbeste de rau pe baiat" Ileana su%era si ea de boala

%eminitatii prediste; buimaceala, "lo!ita de o buimaceala care ii incetini si mai mult miscarile, de parca ar %i picnit-o somnul"" 1iculaie are si alta !iata, in planul ima+inatiei, unde se petrec intamplarile ratate in existenta obisnuita" "# se %ace lumina sub oc-i" este semnul desc-iderii portii spre o lume %antastica in care lucrurile si %iintele, !azute unde!a, cand!a, se intalnesc intr-o noua alcatuire" Procedeul epic este de e%ect, Marin Preda poate sa concentreze in acest plan al naratiunii, un mare numar de %apte, reale si ima+inare" Moromete cel !ec-i, omul adunarilor linistite, traia in sculptura nai!a a lui Din =asilescu"