Sunteți pe pagina 1din 6

Soarele

Soarele este cel mai mare corp din sistemul solar continnd 98% din masa acestuia. El este o sfera de masa gazoasa incandescenta de la care noi primim caldura si lumina. Are diametrul de 1.391.000 km ceea ce nseamna ca este de 109 ori mai mare dect amntul. 98% din materia solara este formata din !idrogen "#3%$ si !eliu "%&%$.

STRUCTURA SOARELUI:
NUCLEUL este regiunea centrala care ocupa %0% din 'olumul Soarelui( contine )umatate din masa lui si are o raza de apro*imati' 1%0.000 km. Aici temperatura este de 1+ milioane de grade ,elsius iar presiunea de 3+0 miliarde de ori mai mare dect presiunea de pe amnt "masurata la ni'elul marii$. Aceste conditii permit ca + protoni " nuclee de !idrogen$ sa se uneasca pentru a forma un nucleu de !eliu( proces numit fuziune nucleara. -n fiecare secunda sunt con'ertite n !eliu &9% milioane tone de !idrogen( proces n care +(1 milioane tone sunt con'ertite n energie . conform cele/rei relatii E0mc % ZONA DE RADIATIE este o regiune cu o latime de apro*imati' 380.000 km n care energia eli/erata de nucleu su/ forma de fotoni si cauta drumul catre suprafata. 1esi fotonii se deplaseaza cu 'iteza luminii( stra/aterea acestei regiuni poate dura milioane de ani deoarece ei sunt permanent a/sor/iti si re.emisi de materia solara. ZONA DE CONVECTIE are o latime de apro*imati' %80.000 km. Energia emisa de nucleu a)unge aici su/ forma de caldura( care este transportata mai departe prin curenti 2 gazul cald se ridica la suprafata unde se raceste( dupa care intra n interior pentru a se ncalzi . proces numit con'ectie. FOTOSFERA este un strat cu grosimea de apro*imati' %&0 km si reprezinta suprafata 'izi/ila a Soarelui. Ea emite cea mai mare parte din lumina solara si are o temperatura de apro*imati' &#00 grade ,elsius. ri'ita printr.un telescop puternic( fotosfera apare ca o suprafata agitata pe care sunt raspndite granulele. Acestea sunt formatiuni de materie gazoasa cu o temperatura cu circa 300 de grade mai ridicata dect cea a fotosferei si pot fi asemanate cu niste /oa/e de orez cu dimensiunile cuprinse ntre

%&0 si 1&00 km n diametru( fiind compara/ile cu marimea unei tari ca 3ranta. Ele e'olueaza rapid "apar si dispar$ n mai putin de un sfert de ora. 4ranulele sunt determinate de gazele fier/inti care a)ung n fotosfera din zona de con'ectie. CROMOSFERA este o regiune care poate a)unge pna la &.000 km deasupra fotosferei si care are o temperatura medie de apro*imati' +.&00 grade "creste odata cu cresterea naltimii a'nd n partea superioara %0.000 de grade ,elsius$. 3iind mai rece dect fotosfera ea poate fi o/ser'ata numai n timpul eclipselor totale de Soare( cnd discul solar este acoperit de discul aparent al 5unii. Aceasta regiune a fost denumita cromosfera deoarece n timpul eclipselor se prezinta su/ forma unui cerc de lumina rosiatica. Ea este acoperita de mici )eturi de gaz foarte cald numite spicule care pot fi o/ser'ate la marginea discului solar. Spiculele se formeaza deasupra granulelor care se sparg. Spiculele pot a)unge pna la naltimea de 10.000 km( particulele constituente a'nd 'iteza de 1&.%0 km6s. ,romosfera este numita si 7spa8ul fotosferic7( deoarece pare a fi facuta n ntregime din spicule de o mare 'arietate de dimensiuni. COROANA SOLARA este stratul e*terior al atmosferei solare si se ntinde de la limita superioara a cromosferei pna la naltimi de ordinul milioanelor de kilometri( scaldnd planetele cele mai apropiate de Soare 2 9ercur( :enus( amnt si 9arte. 3iind de un milion de ori mai putin stralucitoare dect fotosfera ea poate fi o/ser'ata numai n timpul eclipselor totale de Soare sau cu un aparat special care acopera discul solar( numit coronograf si se prezinta su/ forma unui !alou argintat mai mult sau mai putin neregulat. ,oroana este formata din su'ite de gaz rarefiat care e'adeaza n spatiu dnd nastere unor particule ncarcate electric cunoscute su/ numele de 'nt solar. :iteza materiei ionizate n 'ecinatatea Soarelui este mica "de ordinul zecilor de kilometri pe secunda$ dar creste pe masura ce acestea se ndeparteaza a)ungnd ca n 'ecinatatea amntului sa fie de apro*imati' 3&0 km6s. -n mod normal concentratia 'ntului solar este de &.10 particule pe centimetru cu/ . -n cadrul e*punerii de mai sus straturile e*terioare ale Soarelui "fotosfera( cromosfera si coroana$ au fost pri'ite ca niste paturi linistite n care nu se ntmpla nimic. 1in o/ser'atii stim ca n interiorul lor au loc procese acti'e care se desfasoara su/ di'erse aspecte. ;otalitatea acestor procese constituie asa.numita acti'itate solara. -n ceea ce pri'este acti'itatea solara ne 'om opri asupra2

petelor solare ale fotosferei protu/erantelor din cromosfera eruptiilor solare

PETELE SOLARE
1intre toate fenomenele solare( petele par a fi cel mai remarca/il mod de acti'itate solara. Acestea sunt usor de pus n e'identa si au fost o/ser'ate din timpuri stra'ec!i . < pata solara este o for.matiune de culoare ntunecata care apare printre granulele fotosferice . 5a nceput ea apare ca un por care se dez'olta si poate sa dureze cte'a saptamni. ,uloarea nc!isa a petei se datoreaza faptului ca e*ista un efect de contrast ntre stralucirea normala a fotosferei si stralucirea petelor care au o temperatura mai scazuta "apro*imati' +%30 grade ,elsius$. 1imensiunile( aspectul si pozitia petelor solare sunt 'aria/ile n timp. < pata o/isnuita are diametrul de circa #.000.1&.000 km( dar uneori pot a)unge la pna la &0.000 km( iar n cazuri e*ceptionale pot a'ea diametre mult mai mari "cea mai mare pata a fost o/ser'ata n 19+#( ea a'nd diametrul de %30.000 km $. entru a le putea 'edea cu oc!iul li/er " cu masurile de protectie corespunzatoare$ diametrul lor tre/uie sa fie de cel putin +0.000 km . pro/a/il ca despre astfel de pete se 'or/este n cronicile medie'ale. entru comparatie sa mentionam ca diametrul amntului este de 1%.#+0 km= 1in o/ser'area petelor solare s.a constatat ca Soarele se roteste n )urul unei a*e care trece prin centrul sau. Sensul acestei rotatii( 'azuta de pe amnt( este de la stnga la dreapta o/ser'atorului( adica de la est spre 'est. ;otodata s.a determinat ca 'iteza de rotatie scade de la ecuator spre poli( astfel nct perioada de rotatie este de %# de zile la ecuator ( respecti' de 3+ de zile la poli. 1in studii statistice s.a constatat ca acti'itatea petelor solare( adica numarul lor si suprafata ocupata de ele 'ariaza ciclic( cu o perioada de 11 ani . 19#9 a fost un an cu acti'itate ma*ima( n # ani scade la minim( dupa care n + ani s.a atins iar un ma*im n anul 1990$. Aceasta periodicitate se numeste ciclul acti'itatii solare si este foarte

importanta deoarece odata cu 'ariatia petelor solare au loc si alte 'ariatii n modul de manifestare a acti'itatii solare. Anul 1998 este un an n care acti'itatea solara se intensifica ( ndreptndu.ne catre un ma*im care se 'a atinge n anul %001. 9asuratorile spectroscopice au aratat ca n petele solare e*ista un cmp magnetic de circa 9.000 de ori mai intens dect cel al amntului. etele solare se comporta ca polii unui imens magnet( ele aparnd de multe ori pec!i a'nd polaritati opuse.

PROTUBERANTELE
rotu/erantele sunt nori de gaz incandescent care se pot o/ser'a su/ aspectul unor tsnituri ale materiei din cromosfera spre coroana. rotu/erantele au forma unor su'oaie de apa aruncate de fntnile arteziene sau pot aparea ca niste lim/i de foc care se nalta deasupra cromosferei. Acestea sunt mai putin stralucitoare dect fotosfera si deci pot fi o/ser'ate numai n timpul eclipselor totale de Soare sau cu aparate speciale. >nele din protu/erante sunt calme( durnd c!iar mai multe rotatii solare( altele se caracterizeaza prin dinamism si sc!im/ari rapide. Aparitia acestora din urma este legata de petele solare.

ERUPTIILE SOLARE
-n timpul unei eruptii solare o cantitate enorma de energie care se afla n cromosfera si n coroana este eli/erata dintr.o data. 9ateria este proiectata n coroana si deoarece particulele sunt accelerate la 'iteze foarte mari "1&0.000 km6!$ ele sunt e*pulzate n spatiul interplanetar( genernd rafale ale 'ntului solar. -n 'ecinatatea amntului 'iteza particulelor care formeaza 'ntul solar este n medie de 3&0 km6s si creste n urma unei eruptii la 800 km6s. 1e asemenea( creste si concentratia lor( de la &.10 particule6cm3 la 100 particule6cm3. Aceste pertur/atii afecteaza cmpul magnetic terestru( deformndu.l. articulele ncarcate electric( care n mod normal sunt de'iate de cmpul magnetic terestru( urmaresc liniile de cmp n regiunea polilor si patrund n atmosfera ncalzind.o( producnd raze ? si gaze ionizate.

,a efecte putem mentiona aurorele polare( pertur/area telecomunicatiilor( aparitia unor supratensiuni pe liniile de transport ale energiei electrice care pot deteriora retelele de distri/uire a electricitatii@ ca urmare a ncalzirii produse atmosferei( aceasta se e*tinde( ceea ce constituie o piedica pentru sateliti( a'nd ca efect scoaterea lor de pe or/ita. </ser'area Soarelui a pus n e'identa faptul ca aparitia protu/erantelor si a eruptiilor este strns legata de prezenta petelor solare( ntreaga acti'itate solara a'nd deci un ciclu de 11 ani :ariatiile acti'itatii solare afecteaza clima de pe amnt. Astfel( perioada 1A+&.1#1&( n care nu a fost nregistrata nici o pata solara corespunde cu anii cei mai frigurosi ai Bmicii ere glaciareB( o perioada n timpul careia temperaturile au fost anormal de scazute n Europa. -ncepnd cu secolul ?? Soarele este mai acti' ceea ce a produs o crestere usoara a temperaturii medii a amntului.

CICLUL VIETII SOARELUI


Soarele a nceput sa se formeze cu mai /ine de & miliarde de ani n urma dintr.un nor de gaz si de praf interstelar cu diametrul de +A de ani lumina. Acesta radia putina energie si era ntr.un ec!ili/ru insta/il2 putea fie sa se condenseze( fie sa se disipe. < pertur/atie( generata de trecerea unei stele sau de unda de soc produsa de e*plozia unei stele apropiate( a initiat colapsul( norul ncepnd sa se fragmenteze. -n urmatoarele mii de ani materia a nceput sa se condenseze n 7glo/uleC. 4lo/ula din care s.a format Soarele a'ea un diametru de 100 de ori mai mare dect cel al sistemului solar actual si masa de %& de ori mai mare dect masa Soarelui. 1upa 100.000 de ani el s.a micsorat n a milioana parte din dimensiunea originala( fiind nca de doua ori mai mare dect diametrul sistemului solar. ;emperatura a de'enit suficient de mare pentru a produce radiatie infrarosie ceea ce a ncetinit colapsul. 1in acest moment a de'enit sta/ila ntr.o stare care poarta denumirea de protostea. -n numai cte'a mii de ani protosteaua s.a micsorat pna cnd a de'enit mai mica decat or/ita planetei 9ercur. ;emperatura nucleului a crescut la cte'a milioane

de grade( suficient pentru a produce fuziunea !idrogenului n !eliu. Astfel a de'enit o stea ade'arata si se gaseste n aceasta stare de & miliarde de ani. -n zilele noastre Soarele este o stea sta/ila de 'rsta si marime medie. Dadiatia solara asigura amntului clima( 'remea si energia necesara formelor de 'iata. uterea emisa de Soare este de 383 miliarde de miliarde de 9E( deci energia emisa ntr.o secunda este de 13 milioane de ori mai mare dect energia electrica consumata de Statele >nite ntr.un an. Fidrogenul este suficient pentru ca ec!ili/rul sa fie sta/il nca & miliarde de ani( timp n care n centrul stelei se formeaza un mare miez de !eliu. 1upa 10 miliarde de ani de sta/ilitate n centrul Soarelui nu 'a mai e*ista suficient !idrogen@ acesta se gaseste n sc!im/ din a/undenta n straturile e*terioare unde reactia de fuziune a !idrogenului n !eliu 'a continua. Aceasta deplasare a reactiei de fuziune spre e*terior 'a a'ea ca efect cresterea dimensiunilor Soarelui si totodata modificarea culorii sale spre rosu. Soarele 'a ng!iti planetele 9ercur si :enus topindu. le( a)ungnd c!iar aproape de or/ita amntului. :azut de pe amnt( acest glo/ rosu 'a acoperi cea mai mare parte a cerului. 1ar omul nu 'a a'ea posi/ilitatea sa pri'easca acest magnific spectacol cosmic( deoarece razele Soarelui dilatat 'or ncalzi suprafata ;errei la +000 grade ,elsius si 'or e'apora tot ceea ce se afla pe planeta. ro/a/il ca pna atunci oamenii 'or fi plecati spre alta parte a gala*ieiG -n final( dupa epuizarea !eliului( fara com/usti/il si incapa/il sa produca o presiune a radiatiei care sa mentina regiunile e*terioare( Soarele 'a colapsa ntr.un corp de marimea amntului. ;emperatura din interior 'a fi insuficienta pentru fuziunea nucleelor de car/on "pentru aceasta ar fi necesara o temperatura de A00 milioane de grade ,elsius$( dar destul de ridicata pentru ca steaua sa apara ca al/a.fier/inte. :a de'eni o pitica al/a( att de densa nct o lingurita de materie 'a cntari o tona. Soarele 'a continua sa se raceasca sfrsind prin a fi incapa/il sa maiemita lumina. Damas fara energie 'a a)unge la temperatura spatiului.