Articol 1 Articol 2 Articol 3

Articol 4 Articol 5 Articol 6

Articol 7 Articol 8 Articol 9

Cuprins Cuprins | Introducere | Cap. 1 | Cap. 2 | Cap. 3 | Cap. 4 | Cap. 5 | Cap. 6 | Cap. 7 | Bibliografie | Introducere Capitolul 1 Capitolul 2 Capitolul 3 #tadiul actual al cercetarilor pri$ind Capitolul 4 co%portarea la coro&iune a otelurilor Capitolul ino'idabile supuse defor%arii plastice si 5 Capitolul nitrurarii ionice. 6 Capitolul 1.1. Caracteri&area otelurilor ino'idabile 7 Bibliografie 1.2. (efor%area plastica la rece si nitrurarea otelurilor

CAPIT !"! 1

ino'idabile austenitice

1.3. 1.4.

Coro&iunea otelurilor Conclu&ii

1.3. Coro&iunea otelurilor

Majoritatea cercetatorilor [75, 216, 80, 254, 230, 81, 222, 163, 82, 229, 2] definesc corozi nea ca fiind! distr "erea #aterialelor $n "eneral si a #etalelor si aliajelor $n s%ecial, s & acti nea #edi l i' (istr "erea %oate fi %artiala, totala sa %oate antrena #odificarea %ro%rietatilor #aterialelor fac)nd *le sa de+ina i#%ro%rii %entr tilizare' ,orozi nea este inter%retata neori i#%ro%ri ca z ra nei %iese sa ca distr "erea nei str ct ri' 1.3.1. Aspecte generale ale coro&iunii (atorita str ct rii lor electronice, caracterizata %rin %rezenta electronilor asa* zisi -li&eri. $nretea a cristalina, #etalele si aliajele reactioneaza sor c #edii foarte di+erse, corod)nd *se /o0id)nd *se1' 2ez lta ca ade+arata ca za a corozi nii #etalelor si aliajelor este insta&ilitatealor ter#odina#ica $n conditii nat rale si deci tendinta lor s%ontana de a trece $n stare o0idata /$n co#&inatii1 [80, 254, 230, 81, 222, 163]' 3sa se e0%lica fa%t l ca $n nat ra #ajoritatea #etalelor, c e0ce%tia #etalelor no&ile /3 , 4t, 5r1, se "asesc $n stare co#&inata /o0idata * #inere ri1, feno#en %e care l*a# il strat $n fi" ra 1'3'1'

)igura 1.3.1. 2e%rezentarea sc6e#atica a tendintei s%ontane de corozi ne a #etalelor 7ner"etic, tendita #etalelor de a se coroda, este caracterizata de +ariatia ental%iei li&ere 8a %roces l i, care $nsa n e+identiaza o&stacolele ce sta $n calea reactiei si +iteza ei [229]' 9eno#enele de corozi ne a #aterialelor /#etalelor1 se #anifesta doar %rin contact l #aterial l i c #edi l si $n acest sens a# re%rezentat sc6e#atic n siste# de cororzi ne $n fi" ra 1'3'2'

)igura 1.3.2. 2e%rezentarea n i siste# de corozi ne' 3s%ectele econo#ice %ri+ind corozi nea, la ni+el de %ierderi directe, c)t si indirecte, fara a ita # nca si #ijloacele financiare risi%ite %entr #as rarea lor s nt de o i#%ortanta deose&ita' 4e &aza datelor din literat ra [82, 2, 1] a# %rezentat, $n fi" ra 1'3'3 as%ectele econo#ice %ri+ind corozi nea, la ni+el de %ierderi directe, c)t si indirecte' 3%recierea corozi nii d %a as%ect, fel l si aria de ra%)ndire %e s %rafata sa $n interior l #aterial l i, s*a il strat $n fi" ra 1'3'4'

)igura 1.3.3. 4ierderi %rin corozi ne

)igura 1.3.4. :i% ri de corozi ne a #etalelor si aliajelor' 7ste c nosc t fa%t l ca feno#enele de corozi ne se desfasoara d %a #ecanis#e diferite $n f nctie de nat ra #edi l i corozi+ ca $n fi" ra 1'3'5' ;n teza, a# r#arit $n s%ecial corozi nea electroc6i#ica a otel rilor ino0ida&ile, $nainte si d %a a%licarea nor te6nolo"ii de in"ineria s %rafetelor'

)igura 1.3.5. ,lasificarea corozi nii #etalelor si aliajelor' <iste# l electroc6i#ic de corozi ne, #etal /aliaj1 * #edi corozi+, d ce la for#area n i strat d &l electric, asi#ilat c n condensator, nde se sta&ileste o diferenta de %otential $ntre s %rafata #etal l i care s*a $ncarcat ne"ati+ /ne=1 si cea a #edi l i care de+ine %oziti+a /datorita ionilor de M> rez ltati din corozi ne1' 3ceasta diferenta de %otential este %otential l nic la care se %rod ce corozi nea si se n #este %otential de corozi ne coroz sa %otential #i0t' 4otential l de corozi ne coroz al n i #etal sa aliaj difera de %otential l de ec6ili&r M0 al #etal l i sa aliaj l i [229, 213, 19,180, 26], fi" ra 1'3'6 [75]'

)igura 1.3.6. 2e%rezentarea sc6e#atica a nei c r&e de %olarizare! 1' c r&a anodica de %olarizare a #etal l i? 2' c r&a catodica de %olarizare a n i de%olarizant /@21 3' c r&a de corozi ne a #etal l i in #edi corozi+ [75] ,orozi nea i#%lica do a reactii si# ltane /fi" ra 1'3'51 c sc6i#& de ioni si electroni $ntre #etal si #edi si ca r#are a acest i sc6i#& $n ti#% l corozi nii %e #etal /aliaj1 a%are %otential l coroz, a car i +aloare se sta&ileste %rin de%lasarea n ia s%re celalalt a %otentialelor de ec6ili&r a #etal l i M0 si #edi l i (0 /( este de%olarizant l din #edi 1' (e%lasarea celor do a %otentiale de ec6ili&r , la %otential l de corozi ne este o consecinta a feno#enelor de %olarizare anodica /Aa si catodica /Ac1 a %roceselor de electrod, feno#en ce a%are instantane la contact l #etal * #edi ' Biteza de corozi ne se %oate afla din c rent l de corozi ne icoroz ce a%are $n ti#% l %roces l i' ;n %rocesele de o0idare anodica /corozi ne1, la nele #etale a%are neori la o an #ita +aloare a %olarizarii o rezistenta &r sca la dizol+are /corozi ne1, ceea ce cond ce la o scadere a c rent l i de corozi ne %)na la +alori foarte a%ro%iate de zero, ca r#are a %asi+arii #etal l i [101, 106, 108, 27]' 4re+ederea co#%ortarii la corozi ne #eda /electroc6i#ica1 a n i #aterial, se %oate face analiz)nd c r&a de %olarizare anodica /sa de%asi+are1 a #etal l i res%ecti+, care %er#ite se%ararea %otentialelor electroc6i#ice a aliaj l i $n do#eniile de i# nitate, acti+itate, %asi+itate, trans%asi+itate /fi" ra 1'3'71'

)igura 1.3.7. 2e%rezentarea electroc6i#ica a feno#enelor de %asi+are 1.3.2. Coro&iunea otelurilor ino'idabile ;n caz l otel rilor ino0ida&ile $n s%ecial si a #aterialelor %asi+a&ile $n "eneral, %olarizatia este de%lasarea %otential l i de ec6ili&r s & acti nea trecerii c rent l i electric %ro%ri de corozi ne, %rod s de cele do a reactii c6i#ice si# ltane care %rod c corozi nea' ;n caz l aliajelor 9e*,r, $n care cro# l for#eaza c 9e, sol tii solide,cro# l are tendinta foarte %ron ntata de %asi+are si joaca rol l co#%onent l i %rotector [90, 100,131, 115, 251]' (aca +o# co#%ara c r&ele de %olarizare anodica a fier l i, cro# l i si nic6el l i /co#%onente %rinci%ale $n otel rile ino0ida&ile1 fi" ra1'3'8, c cele ale aliajelor 9e,r se %oate constata ca %otentialele de %asi+are a aliajelor 9e*,r s nt a%ro%iate de cele ale cro# l i % r si se sit eaza $ntre cel al fier l i si cro# l i % r'

)igura 1.3.*. , r&e d e%olarizare anodica %entr 9e, Ci, ,r in 0,5M @2<D4 ,o#%onentii aliajelor a afinitati diferite fata de a"entii corozi+i si $n acelasi ti#% si +iteze de dif zie diferite %rin o0id sa fazele aliaj l i ceea ce face ca o0izii rez ltati %e s %rafata sa n contina aceleasi cantitati relati+e ale co#%onentilor din aliaj [135, 216, 215, 229, 248, 165, 15, 46, 192, 141]' ;n %rezent se c noaste ca rezistenta ridicata la corozi ne a otel rilor ino0ida&ile este data de %elic la /fil# l1 %asi+a for#ata la s %rafata otel l i' ,o#%ozitia si #od l de for#are a acest i fil# constit ie $nca s &iecte de cercetare' E crarile l i M'F'45EE5C8 si 2'F7(GD2:@ [173], G38C72, <,@D::HI* @3J997 [244, 245, 246] si alte cercetari # lt #ai recente, a ad s contri& tii i#%ortante la el cidarea rol l i ele#entelor de aliere, la cinetica si #ecanis# l for#arii strat l i %asi+' ( %a acesti a tori, o0i"en l se dizol+a $n fier /ele#ent l #ajoritar1 si for#eaza cei trei o0izi ceea ce d ce la o0idarea interna a aliaj l i' D0idarea %referentiala a fier l i, face ca interfata #etalKo0id sa se $#&o"ateasca $n ele#ent l de aliere /,r1' D0izii %ri#ari rez ltati s fera o serie de transfor#ari la li#ita #etalKo0id' 3stfel 9eD se co#&ina c ,r2D3 si for#eaza 9e,r2D4 /9eD,,r2D31 rez lt)nd n strat interior alcat it din do a faze' ;n %erioada de crestere a %elic lei de o0id, 9eD trece $n 9e3D4 care se co#&ina c 9e,r2D4 si for#eaza n a#estec s%inel #i0t /9e2>,9e 3>, ,r 3>12D 4 ' Ea interfata o0idK#edi o0idant, fier l trece $n 9e 2 D 3 si se for#eaza o0id s%inelde ti% /9e 3> ,,r 3> 1 2 D 3 ' D0izii s%inel, a o str ct ra co#%acta si for#eaza %e otel strat ri /%elic le1 s %erficiale, %rin care +iteza de dif zie este # lt #ai #ica dec)t %rin strat rile de o0izi si#%li si ca r#are aceste %elic le de o0izi s%inel +or %roteja #etal l $#%otri+a corozi nii * #etal l de+ine %asi+, fi"'1'3'9 [163, 82,34, 5, 217]'

)igura 1.3.+. D0idarea selecti+a a otel l i ino0ida&il 3cti nea %rotectoare a cro# l i /for#area fil# l i %asi+1, n se #anifesta la +alori contin e ale concentratiei, ci a%are la atin"erea an #itor contin t ri $n ele#ente de aliere, cores% nzatoare nor fractii ato#ice nK8 /nL1,2,3,4,5,6,71 sa $n M de #asa /11,8? 23,7? 35,81 [15, 84, 127]' ,ontri& tia cro# l i la %asi+area otel l i se %oate e0%lica si %rin teoria electronica' ,ro# l a+)nd afinitate #are %entr electroni %oate adsor&i electroni 3d de la fier' 3stfel fier l de+ine %asi+, %rin %ierderea n i electron 3d, %e care*l transfera $n s &strat l 3d al cro# l i' ,ro# l %oate %rel a 5 electroni, adica %oate %asi+a 5 ato#i de 9e' 3ceasta %ro%ortie cores% nde la 15,7M ,r $n "re tate, fa%t care e0%lica de ce contin t l de %este 12M ,r, confera otel l i o & na rezistenta la corozi ne' 9eno#en l este confir#at si de l crarile [163, 127, 130, 252]' Cat ra fil# l i %asi+ $n #edii #ede, a %reoc %at %e # lti cercetatori, a constit it si #ai constit ie $nca o&iect de dis% ta $ntre s%ecialisti' D serie de cercetatori [82, 248, 165, 88], sta&ilesc ca $n sol tii a%oase, strat l %asi+ este fie n o0id cristalizat, fie o co#%ozitie a%ro%iata de o str ct ra a#orfa care incl de si ato#i ai #etal l i de &aza, ato#i de o0i"en, 6idro"en sa #olec le

de a%a, constit ind de fa%t n a#estec de o0izi si 6idro0izi de fier si cro# c le"at ri s & for#a de % nti $ntre acesti co#% si' 9r)narea dif ziei s%eciilor ionice %rin fil# l %asi+ este inter%retata de @' <:27@FEDG [206] ca si c # fil# l %asi+ ar fi o rezistenta c o ca%acitate, o i#%edanta sa n se#icond ctor' (iferenta de %otential $ntre cele do a interfete #etal*fil# si fil#*#edi arata ca fil# l %asi+ este sedi l n i % ternic c)#% electric si %oate fi st diat ca atare' Ea otel rile ino0ida&ile, %rin %asi+are, %oziti+area %otential l i de interfata #etal*#edi este de 0,55 B [105, 13]' 9il# l %asi+ este foarte aderent si c o "rosi#e de ordin l a c)tor+a zeci de 3n"stro#, dar c o foarte scaz ta %er#ea&ilitate ionica, ceea ce face ca transfer l de cationi din #etal s%re #edi /corozi nea1 sa fie foarte scaz t, %ractic ne"lija&il [38]' Biteza de corozi ne, este data de reactia de dizol+are a #etal l i care %rod ce cationi #etalici ce trec $n #edi si $n acelasi ti#% electroni care circ la %rin #etal %rod c)nd c rent electric, care este c6iar c rent l de corozi ne i cor ' /+ezi fi" ra 1'3'81' ;n do#eni l %asi+ c rent l ce tra+erseaza interfata #etalKfil#Ksol tie /c rent l de %asi+are1cores% nde nei +alori #ini#e, dar n este n l, deci corozi nea este foarte # lt $ncetinita' 4ro&le#a %ractica n este de a deter#ina c rent l de -corozi ne. la %asi+are, ci conditiile de for#are si de -sta&ilitate. a fil# l i %rotector [219, 98, 101]' E crari recente s "ereaza ca fil# l %asi+ n este o stare -sta&ila., dar este o stare -stationara.? el este $n ec6ili&r c #edi l, dar $n %er#anenta distr "ere si refacere [27]' <ta&ilitatea %recara a fil# l i %asi+ face ca el sa fie s sce%ti&il la acti nea a o serie de a"enti e0teriori /fizici, c6i#ici, ter#ici sa #ecanici1 care*l distr " local %ro+oc)nd astfel atac ri %ernicioase localizate i#%ortante [137]' (in acest #oti+ otel rile ino0ida&ile s nt sensi&ile la corozi ne /atac1 localizat, datorate $n toate caz rile defectelor sa r %t rilor % nct ale ale strat l i %asi+' ,a zele r %erii fil# l i %asi+ %ot %ro+eni din! %artic laritatile de str ct ra a #etal l i /#ar"inea "ra ntilor, incl zi ni etc'1, din efecte "eo#etrice de s %rafata sa efecte #ecanice [200, 128, 62]' 2 %erea fil# l i %asi+ este le"ata si de %rocesele de defor#are %lastica, $n #as ra sa %ro+oace de%lasarea s%re s %rafata a dislocatiilor care s nt acti+ate de o an #ita tensi ne, for#)nd a%arent o no a s %rafata acti+a si ne%asi+ata' (aca fil# l %asi+ n are s ficienta %lasticitate sa se ada%teze la no a "eo#etrie, se r %e si ca r#are se declanseaza corozi nea' 4e de alta %arte DE:23, E7M35:27, [162] arata ca o elasticitate & na a fil# l i %asi+, %oate conferi aliaj l i o $nse#nata rezistenta la corozi ne s & tensi ne si defor#are %lastica' ,6iar daca are loc o r %ere locala #o#entana a

fil# l i %asi+ acesta se reface ra%id fara a a+ea ti#% sa se declanseze si sa se dez+olte corozi nea localizata' ( %a 3@JH3*<@3MF3 si 2DNJ7< [16] n fil# %asi+ for#at $ntr* n #edi n $si %astreaza totdea na %ro%rietatile %rotectoare la sc6i#&area #edi l i, deoarece $n fiecare siste# #etal*#edi creat, inter+in %rocese c6i#ice siKsa fizice s%ecifice interfetelor, fi"'1'3'10 [137, 184]'

)igura 1.3.1,. ,orozi nea aliaj l i 9e*,r in #edii de @,l, @2<D4, @CD3 [16] ,orozi nea localizata /$n % ncte, inter"ran lara, etc1 este s%ecifica otel rilor ino0ida&ile asa c # s*a aratat $n fi"'1'3'4' 3cest ti% de corozi ne este totde na foarte ra%ida #oti+ %entr care este n #ita si corozi ne -catastrofala., $nsotita adesea si de n c %laj "al+anic $ntre %artea corodata a s %rafetei si cea %rotejata' Dtel rile ino0ida&ile s nt s sce%ti&ile la corozi nea $n % ncte $n s%ecial $n sol tii ce contin ionide ,l *, Fr *, dar n a%are de o&icei $n sol tii de ioni de<D 4 2* sa CD 3 * ' ,orozi nea $n % ncte este caracterizata de %otential l de %ic , care este cel #ai ne"ati+ %otential la care se initiaza si se %ro%a"a n l sa #ai # lte % ncte de corozi ne sa este definit ca cel #ai %oziti+ %otential care are ca rez ltat scaderea c rent l i datorat %asi+arii$ntre"ii s %rafete' 7l n este n %ara#etr fi0, de%inde de #etoda tilizata' 4otential l critic de %ic este %otential l la care a%are o crestere &r sca a c rent l i de corozi ne [37, 91, 253, 158,181, 201]' ,orozi nea $n % ncte /ci %it ri1 este na din for#ele cele #ai "ra+e de corozi ni localizate,ea %oate d ce %)na la %erforarea %eretel i #etalic al %iesei fara a fi o&ser+ata $n e0terior [41,175]' -etode de .ncercare la coro&iune. (in analiza datelor &i&lio"rafice [81, 34, 256, 228, 127,67, 199, 168, 157, 118, 28] se %oate s% ne ca $ncercarile la corozi ne se refera fie la #aterial, fiela siste# l de %rotectie a%licat' 2ealizarea lor se face $n la&oratoare, sa %e santier, as %raesantioanelor, #ac6etelor sa c6iar %e $ntrea"a instalatie' 3+)nd $n +edere di+ersitatea for#elor de corozi ne e0% se, este %eric los a se facee0tra%olari $ntre di+erse cate"orii de #etode de $ncercare la corozi ne' 9i" rile 1'3'11 si 1'3'12 sintetizeaza #etodele directe si indirecte de testare si e+al are acorozi nii' D serie de cercetatori [138, 49, 108, 147, 92, 155, 106, 170, 58, 255, 60] aratadific ltatea deose&ita a identificarii si a%recierii corozi nii $n %ittin", at)t $n caz l otel rilorino0ida&ile c)t si a siste#elor de %rotectie

)igura 1.3.11. Metode directe de testare a corozi nii

)igura 1.3.12. Metode indirecte de testare a corozi nii'

Cuprins | Introducere | Cap. 1 | Cap. 2 | Cap. 3 | Cap. 4 | Cap. 5 | Cap. 6 | Cap. 7 | Bibliografie |