Avrig Cluster CL2 Vol 3B Sectiunea 2 - Lucrari Constr Inst Arhitectura

DOCUMENTATIE DE ATRIBUIRE VOLUMUL 3B SECTIUNEA 2 - Lucrari de Constructii, Arhitectura, Instalatii exterioare si interioare
DOCUMENTATII DE ATRIBUIRE pentru Judetul Sibiu Sud Pachet de Licitatie CL 2 Volum 3B Specificatii Tehnice Generale Sectiunea 2: Lucrari de Constructii, Arhitectura, Instalatii exterioare si interioare
Pag. 1/561
2 2.1
LUCRARI DE DEMOLARE................................................................................................. 10 CURATIREA SANTIERULUI SI DEMOLAREA ............................................................ 10 2.1.1 2.1.2 2.1.3 2.1.4 2.1.5 2.1.6 2.1.7 2.1.8 2.1.9 2.1.10 2.1.11 2.1.12 2.2 GENERALITATI ..................................................................................................... 10 CURATIREA SANTIERULUI.................................................................................. 10 DEMOLAREA STRUCTURILOR USOARE ............................................................ 10 SUPERVIZAREA LUCRARILOR ........................................................................... 11 SUCCESIUNEA LUCRARILOR DE DEMOLARE .................................................. 11 SIGURANTA .......................................................................................................... 11 METODE DE DEMOLARE..................................................................................... 11 AZBEST SI ALTE MATERIALE PERICULOASE ................................................... 12 INTRETINEREA STRAZILOR ................................................................................ 12 CONTROLUL TRAFICULUI ................................................................................... 12 PREVENIREA INCENDIILOR ................................................................................ 12 INDEPARTAREA MOLOZULUI ............................................................................. 12
DESFACERI DE PAVAJE ............................................................................................ 13 TERASAMENTE ................................................................................................................ 13 TERASAMENTE PENTRU CONSTRUCTII ................................................................. 13 3.1.1 3.1.2 3.1.3 3.1.4 3.1.5 GENERALITATI ..................................................................................................... 13 STANDARDE SI NORMATIVE DE REFERINTA ................................................... 13 MATERIALE .......................................................................................................... 14 EXECUTAREA LUCRARILOR ............................................................................... 14 VERIFICAREA CALITATII LUCRARILOR. ABATERI ADMISE .............................. 18 PREVEDERI GENERALE ...................................................................................... 20 STANDARDE SI NORMATIVE DE REFERINTA: .................................................. 20 MATERIALE FOLOSITE ........................................................................................ 21 GEOGRILE ............................................................................................................ 22 GEOTEXTILE ........................................................................................................ 23 GEOMEMBRANE .................................................................................................. 25 ASIGURAREA SI CONTROLUL CALITATII ........................................................... 29 REALIZAREA SISTEMULUI DE IMPERMEABILIZARE ......................................... 33 ACCEPTAREA SISTEMULUI DE IMPERMEABILIZARE ....................................... 38 PRESCRIPTII DE EXECUTIE: ............................................................................... 39
3 3.1
3.2
TERASAMENTE PENTRU DRUMURI ......................................................................... 20 3.2.1 3.2.2 3.2.3
3.3
MATERIALE GEOCOMPOZITE................................................................................... 22 3.3.1 3.3.2 3.3.3 3.3.4 3.3.5 3.3.6 3.3.7
4 4.1
CONSTRUCTII ................................................................................................................... 48 STRUCTURA DIN BETON .......................................................................................... 48 4.1.1 GENERALITATI ..................................................................................................... 48

Pag. 2/561
4.1.2 4.1.3
STANDARDE SI NORME DE REFERINTA ........................................................... 48 CONSIDERATII GENERALE ................................................................................. 49
4.1.4 CERINTE DE BAZA PRIVIND COMPOZITIA BETONULUI - NIVELE DE PERFOMANTA ................................................................................................................... 50 4.1.5 4.1.6 4.1.7 4.1.8 4.1.9 4.1.10 4.1.11 4.1.12 4.1.13 4.1.14 4.1.15 4.2 4.2.1 4.2.2 4.2.3 4.2.4 4.2.5 4.2.6 4.2.7 4.2.8 4.2.9 4.2.10 4.2.11 4.3 4.3.1 MATERIALE UTILIZATE LA PREPARAREA BETOANELOR DE CIMENT ............ 52 PREPARAREA BETONULUI ................................................................................. 55 ARMATURI ............................................................................................................ 56 COFRAJE SI SUSTINERI ...................................................................................... 61 PUNEREA IN OPERA A BETONULUI ................................................................... 62 LUCRARI DE BETON IN CONDITII TEHNICE SAU PRIN PROCEDEE SPECIALE66 DECOFRAREA ...................................................................................................... 69 TRATAREA BETONULUI DUPA TURNARE.......................................................... 71 EXECUTAREA BETOANELOR / MORTARELOR TORCRETATE......................... 72 CONTROLUL CALITATII, DEVIATII ADMISIBILE.................................................. 73 RECEPTIONAREA STRUCTURII DE REZISTENTA ............................................. 79 GENERALITATI ..................................................................................................... 80 STANDARDE SI NORMATIVE DE REFERINTA ................................................... 80 PRESCRIPTII SI CERINTE PRIVIND CALITATEA MATERIALELOR .................... 81 VERIFICAREA CALITATII ..................................................................................... 82 LIVRAREA, MANIPULAREA, DEPOZITAREA ....................................................... 82 EXECUTIA LUCRARILOR, MONTAREA, INSTALAREA, ASAMBLAREA ............. 82 ACOPERIRI DE PROTECTIE SI VOPSIRI ............................................................ 87 CONTROLUL CALITATII ....................................................................................... 87 TOLERANTE ......................................................................................................... 88 RECEPTIA PIESELOR SI SUBANSAMBLELOR ................................................... 89 CONDITII DE EXPLOATARE ................................................................................ 89 Rezervoare de inmagazinare a apei din otel .......................................................... 89
STRUCTURA METALICA ............................................................................................ 80
REZERVOARE DE INMAGAZINARE A APEI .............................................................. 89 4.3.2 Rezervoare de inmagazinare a apei din plastic armat cu fibra de sticla si insertie de nisip (PAFSIN) .................................................................................................................... 90 4.3.3 Dezinfectarea rezervoarelor ................................................................................... 90
5 5.1
ARHITECTURA .................................................................................................................. 91 GENERALITATI ........................................................................................................... 91 5.1.1 5.1.2 5.1.3 OPERATIUNI PREMERGATOARE ....................................................................... 91 NORMATIVE SI REGLEMENTARI ........................................................................ 91 PROTECTIA MUNCII SI SIGURANTA LA FOC ..................................................... 92
Pag. 3/561
5.2
LUCRARI DE TAMPLARIE ACOPERISURI, PARDOSELI, LAMBRIURI DE LEMN .. 92 5.2.1 5.2.2 5.2.3 5.2.4 5.2.5 5.2.6 5.2.7 5.2.8 GENERALITATI ..................................................................................................... 92 STANDARDE SI NORMATIVE DE REFERINTA ................................................... 92 MATERIALE SI ECHIPAMENTE FOLOSITE ......................................................... 94 EXECUTIA LUCRARILOR, MONTARE, INSTALARE, MONTAJ. .......................... 96 CONTROLUL CALITATII ....................................................................................... 98 VERIFICAREA CALITATII LUCRARILOR ............................................................ 101 IGNIFUGAREA TAMPLARIE STRUCTURALE .................................................... 102 VERIFICAREA CALITATII IGNIFUGARII ............................................................. 103 GENERALITATI ................................................................................................... 104 STANDARDE SI NORMATIVE DE REFERINTA ................................................. 104 MATERIALE SI ECHIPAMENTE UTILIZATE. ...................................................... 105 EXECUTIA LUCRARILOR. MONTARE, INSTALARE, ASAMBLARE .................. 109 CONTROLUL CALITATII, ABATERI ADMISE...................................................... 112 GENERALITATI ................................................................................................... 113 STANDARDE SI NORMATIVE DE REFERINTA: ................................................ 115 MATERIALE SI ECHIPAMENTE UTILIZATE, CONTROLUL CALITATII, ............. 115 EXECUTIA LUCRARILOR. MONTAREA, INSTALAREA, ASAMBLAREA ........... 116 CONTROLUL CALITATII, ABATERI ADMISE...................................................... 119 GENERALITATI ................................................................................................... 121 STANDARDE SI NORMATIVE DE REFERINTA. ................................................ 121 MATERIALE SI ECHIPAMENTE.......................................................................... 121 EXECUTIA LUCRARILOR. MONTAJ, INSTALARE, ASAMBLARE. .................... 124 CONTROLUL CALITATII. ABATERI ADMISE...................................................... 126 VERIFICAREA LA LIVRARE ............................................................................... 126 VERIFICAREA INAINTEA INCEPERII LUCRARILOR ......................................... 126 VERIFICARI IN TIMPUL EXECUTIEI .................................................................. 127 VERIFICARI LA TERMINAREA LUCRARILOR ................................................... 127 GENERALITATI ................................................................................................... 127 STANDARDE SI NORMATIVE DE REFERINTA ................................................. 128 MATERIALE SI ECHIPAMENTE UTILIZATE. ...................................................... 128 EXECUTIA LUCRARILOR. MONTARE, ASAMBLARE. ....................................... 132 CONTROLUL CALITATII, ABATERI ADMISIBILE ............................................... 133
Pag. 4/561
5.3
LUCRARI DE ZIDARIE .............................................................................................. 104 5.3.1 5.3.2 5.3.3 5.3.4 5.3.5
5.4
LUCRARI DE TENCUIELI.......................................................................................... 113 5.4.1 5.4.2 5.4.3 5.4.4 5.4.5
5.5
LUCRARI DE COMPARTIMENTARI SI PLACARI USCATE ...................................... 121 5.5.1 5.5.2 5.5.3 5.5.4 5.5.5 5.5.6 5.5.7 5.5.8 5.5.9
5.6
LUCRARI DE TAVANE FALSE MODULARE SI LINIARE .......................................... 127 5.6.1 5.6.2 5.6.3 5.6.4 5.6.5
5.7
LUCRARI DE PLACARE............................................................................................ 136 5.7.1 5.7.2 5.7.3 5.7.4 5.7.5 GENERALITATI ................................................................................................... 136 STANDARDE SI NORMATIVE DE REFERINTA. ................................................ 136 MATERIALE SI ECHIPAMENTE UTILIZATE ....................................................... 136 EXECUTIA LUCRARILOR, MONTAREA, INSTALAREA, ASAMBLAREA ........... 137 CONTROLUL CALITATII, ABATERI ADMISE...................................................... 137 GENERALITATI ................................................................................................... 139 STANDARDE SI NORMATIVE DE REFERINTA ................................................. 139 MATERIALE SI ECHIPAMENTE UTILIZATE ....................................................... 139 PREGATIREA SI EXECUTIA LUCRARILOR ....................................................... 139 CONTROLUL CALITATII, ABATERI ADMISE...................................................... 142 GENERALITATI ................................................................................................... 143 STANDARDE SI NORMATIVE DE REFERINTA ................................................. 144 MATERIALE SI ECHIPAMENTE UTILIZATE ....................................................... 145 EXECUTIA, MONTAREA, INSTALAREA, ASAMBLAREA ................................... 147 CONTROLUL CALITATII ..................................................................................... 160 GENERALITATI ................................................................................................... 161 STANDARDE SI NORMATIVE DE REFERINTA. ................................................ 162 MATERIALE SI ECHIPAMENTE UTILIZATE. ...................................................... 162 EXECUTIA LUCRARILOR ................................................................................... 163 ASIGURAREA CALITATII, ABATERI ADMISE .................................................... 166 GENERALITATI ................................................................................................... 167 STANDARDE SI NORMATIVE DE REFERINTA ................................................. 167 MATERIALE SI ECHIPAMENTE UTILIZATE ....................................................... 167 EXECUTIA LUCRARILOR, MONTARE, INSTALARE, ASAMBLARE .................. 170 CONTROLUL CALITATII, ABATERI ADMISE...................................................... 170 GENERALITATI ................................................................................................... 171 STANDARDE SI NORMATIVE DE REFERINTA ................................................. 171 MATERIALE SI ECHIPAMENTE UTILIZATE ....................................................... 172 EXECUTAREA LUCRARILOR ............................................................................. 174 VERIFICAREA CALITATII ................................................................................... 179
5.8
LUCRARI DE ZUGRAVELI SI VOPSITORII............................................................... 139 5.8.1 5.8.2 5.8.3 5.8.4 5.8.5
5.9
LUCRARI DE PARDOSELI ........................................................................................ 143 5.9.1 5.9.2 5.9.3 5.9.4 5.9.5
5.10
LUCRARI DE TAMPLARIE DIN PVC SAU ALUMINIU ............................................... 161
5.10.1 5.10.2 5.10.3 5.10.4 5.10.5 5.11 5.11.1 5.11.2 5.11.3 5.11.4 5.11.5 5.12 5.12.1 5.12.2 5.12.3 5.12.4 5.12.5 5.13
LUCRARI DE TAMPLARIE INTERIOARA DIN LEMN SAU METALICA ..................... 167
LUCRARI DE INVELITORI SI TINICHIGERIE ........................................................... 171
IZOLATII .................................................................................................................... 181

Pag. 5/561
5.13.1 5.13.2 6 6.1
LUCRARI DE HIDROIZOLATII ............................................................................ 181 TERMOIZOLATIE SI REABILITARE TERMICA ................................................... 190
INSTALATII INTERIOARE ............................................................................................... 199 LUCRARI PENTRU INSTALATII SANITARE INTERIOARE ...................................... 199 6.1.1 6.1.2 6.1.3 6.1.4 6.1.5 6.2 6.2.1 6.2.2 6.2.3 6.2.4 6.2.5 6.2.6 6.2.7 6.2.8 6.3 6.3.1 6.3.2 6.3.3 6.3.4 6.3.5 6.3.6 6.3.7 6.3.8 6.4 6.4.1 6.4.2 6.4.3 6.4.4 6.4.5 6.4.6 6.4.7 6.4.8 6.5 GENERALITATI ................................................................................................... 199 STANDARDE SI NORMATIVE DE REFERINTA ................................................. 199 MATERIALE SI ECHIPAMENTE FOLOSITE ....................................................... 200 EXECUTIA LUCRARILOR ................................................................................... 202 TESTE SI VERIFICARI ........................................................................................ 208 GENERALITATI ................................................................................................... 209 STANDARDE SI NORMATIVE DE REFERINTA ................................................. 209 MATERIALE SI ECHIPAMENTE FOLOSITE ....................................................... 209 INSTALATII TERMICE DIN CENTRALA TERMICA ............................................. 211 EXECUTIA LUCRARILOR ................................................................................... 212 PROBE ................................................................................................................ 216 NORME DE PROTECTIA MUNCII....................................................................... 220 MASURI DE PREVENIRE A INCENDIILOR ........................................................ 221 GENERALITATI ................................................................................................... 222 STANDARDE SI NORMATIVE DE REFERINTA ................................................. 222 MATERIALE SI ECHIPAMENTE FOLOSITE ....................................................... 223 EXECUTIA LUCRARILOR. CONDITII TEHNICE DE EXECUTIE SI MONTAJ ..... 225 MONTAREA UTILAJELOR .................................................................................. 228 VERIFICAREA CALITATII. ABATERI ADMISIBILE.............................................. 230 NORME DE PROTECTIA MUNCII....................................................................... 235 MASURI DE PREVENIRE A INCENDIILOR ........................................................ 235 CAIETE DE SARCINI INSTALATII ELECTRICE ............................................... 237 OBIECTUL LUCRARII ......................................................................................... 239 BAZA DE PROIECTARE ..................................................................................... 239 NOMINALIZAREA PLANSELOR ......................................................................... 239 OBLIGATIILE ANTREPRENORULUI ................................................................... 239 VERIFICARI SI PROBE ....................................................................................... 240 DESCRIEREA INSTALATIILOR .......................................................................... 252 CERINTE TEHNICE LA EXECUTIA LUCRARILOR ............................................. 258
INSTALATII TERMICE ............................................................................................... 209
INSTALATII DE VENTILATIE .................................................................................... 222
INSTALATII ELECTRICE ........................................................................................... 237
LUCRARI DE INSTALATII ELECTRICE CURENTI SLABI ......................................... 279

Pag. 6/561
6.5.1 6.5.2 6.5.3 6.5.4 6.5.5 6.6 6.6.1 6.6.2 6.6.3 6.6.4 6.6.5 6.6.6 6.6.7 6.6.8 6.6.9 6.6.10 6.6.11 6.6.12 6.6.13 6.6.14 6.6.15 7 7.1 7.2 7.3 7.4
GENERALITATI ................................................................................................... 279 STANDARDE SI NORMATIVE DE REFERINTA ................................................. 279 MATERIALE SI ECHIPAMENTE FOLOSITE ....................................................... 280 EXECUTIA LUCRARILOR. CONDITII TEHNICE DE EXECUTIE SI MONTAJ. .... 282 VERIFICAREA CALITATII TESTE .................................................................... 284 GENERALITATI ................................................................................................... 286 STANDARDE SI NORMATIVE DE REFERINTA. ................................................ 286 MATERIALE SI ECHIPAMENTE UTILIZATE ....................................................... 286 LIVRARE, MANIPULARE, DEPOZITARE. ........................................................... 287 EXECUTIA LUCRARILOR. .................................................................................. 288 MONTAREA CONDUCTELOR. CONDITII DE AMPLASARE CONDUCTE. ........ 289 SANTURI PENTRU CONDUCTE SUBTERANE .................................................. 290 MONTAREA ARMATURILOR .............................................................................. 290 MONTAREA APARATELOR DE CONTORIZARE. .............................................. 291 MONTAREA ARZATOARELOR SI APARATELOR DE UTILIZARE. .................... 291 VERIFICARI SI PROBE DE REZISTENTA SI ETANSEITATE A INSTALATIEI ... 291 IMBINAREA CONDUCTELOR PRIN SUDURA CU APARAT OXIACETILENIC .. 292 VERIFICARE CALITATII. ABATERIA ADMISIBILE.............................................. 293 DOCUMENTELE NECESARE PENTRU EFECTUAREA RECEPTIEI TEHNICE . 294 PUNEREA IN FUNCTIUNE A INSTALATIILOR ................................................... 294
INSTALATII DE GAZE ............................................................................................... 286
CONDUCTE ..................................................................................................................... 298 GENERALITATI ......................................................................................................... 298 STANDARDE SI NORMATIVE DE REFERINTE ....................................................... 299 LUCRARI DE TERASAMENTE.................................................................................. 304 7.3.1 7.4.1 7.4.2 7.4.3 7.5 7.6 7.7 7.8 SPECIFICATII PENTRU LUCRARI DE TERASAMENTE .................................... 304 SAPATURI SI SPRIJINIRI DEASUPRA NIVELULUI APEI SUBTERANE ............ 305 SAPATURI SUB NIVELUL APELOR SUBTERANE ............................................. 306 EXECUTAREA UMPLUTURILOR COMPACTATE .............................................. 307 EXECUTAREA SAPATURILOR SI SPRIJINIRILOR .................................................. 304
RECEPTIONAREA LUCRARILOR DE TERASAMENTE ........................................... 308 HIDROIZOLATII ......................................................................................................... 308 7.6.1 CERINTE TEHNICE PENTRU HIDROIZOLATII SI ETANSARI ........................... 308 PROTECTII ANTICOROZIVE .................................................................................... 310 CERINTE TEHNICE PENTRU CONDUCTE SI INSTALATII TEHNOLOGICE ........... 311 7.8.1 7.8.2 CONDUCTELE DIN PVC ..................................................................................... 312 CONDUCTELE DIN PAFSIN ............................................................................... 314
Pag. 7/561
7.8.3 7.8.4 7.8.5 7.9 7.10 7.11
CONDUCTELE DIN PEID .................................................................................... 315 CONDUCTELE DIN FONTA DUCTILA K9 ........................................................... 316 ALTE MATERIALE............................................................................................... 317
MONTAREA CONDUCTELOR .................................................................................. 321 CAMINE VIZITARE SI CAMERE INTERSECTIE ....................................................... 327 PROBE ...................................................................................................................... 328 PROBA DE PRESIUNE A CONDUCTELOR DIN PEID ....................................... 328 PROBA DE PRESIUNE A CONDUCTELOR DIN FONTA.................................... 330 PROBA DE ETANSEITATE LA CONDUCTE DE CANALIZARE .......................... 331
7.11.1 7.11.2 7.11.3 8 8.1
LUCRARI DE DRUMURI .................................................................................................. 331 LUCRARI DE TERASAMENTE.................................................................................. 331 8.1.1 8.1.2 8.1.3 8.1.4 8.1.5 8.1.6 8.1.7 8.1.8 8.2 8.2.1 8.2.2 8.2.3 8.2.4 8.2.5 8.2.6 8.2.7 8.2.8 8.3 8.3.1 8.3.2 8.3.3 GENERALITATI ................................................................................................... 331 MATERIALE FOLOSITE ..................................................................................... 332 EXECUTAREA TERASAMENTELOR .................................................................. 338 CONTROLUL COMPACTARII ............................................................................. 344 CONTROLUL EXECUTIEI LUCRARILOR ........................................................... 348 RECEPTIA LUCRARII ........................................................................................ 350 RECEPTIA PRELIMINARA, LA TERMINAREA LUCRARILOR ............................ 351 RECEPTIA FINALA ............................................................................................. 351 G E N E R A L I T A T I ........................................................................................ 351 CONDITII TEHNICE ........................................................................................... 352 MATERIALE FOLOSITE LA REALIZAREA STRATURILOR DE FORMA ............ 353 CONTROLUL CALITATII MATERIALELOR ......................................................... 355 EXECUTIA STRATULUI DE FORMA .................................................................. 356 CONTROLUL CALITATII EXECUTIEI.................................................................. 360 MASURI DUPA EXECUTIA STRATULUI DE FORMA ......................................... 362 RECEPTIA LUCRARILOR ................................................................................... 362 G E N E R A L I T A T I ........................................................................................ 363 PREVEDERI GENERALE .................................................................................... 363 MATERIALE ........................................................................................................ 363
STRATURI DE FORMA ............................................................................................. 351
FUNDATII DIN BALAST............................................................................................ 363
8.3.4 CONTROLUL CALITATII BALASTULUI SAU A BALASTULUI OPTIMAL INAINTE DE REALIZAREA STRATULUI DE FUNDATIE ................................................................. 365 8.3.5 8.3.6 8.3.7 STABILIREA CARACTERISTICILOR DE COMPACTARE................................... 365 PUNEREA IN OPERA A BALASTULUI................................................................ 366 CONTROLUL CALITATII ..................................................................................... 367
Pag. 8/561
8.3.8 8.3.9 8.3.10 8.4 8.5 8.6 8.7 8.8 8.9 8.10 8.11 8.12 8.13 8.14
CONDITII TEHNICE, REGULI SI METODE DE VERIFICARE ............................. 368 CARACTERISTICILE SUPRAFETEI STRATULUI DE FUNDATIE ...................... 369 RECEPTIA LUCRARILOR ................................................................................... 369
FUNDATII DE PIATRA SPARTA SI PIATRA SPARTA AMESTEC OPTIMAL ............ 369 IMBRACAMINTI BITUMINOASE IN STRAT DE UZURA SI STRAT DE LEGATURA . 376 DISPOZITIVE DE SCURGERE SI EVACUARE A APELOR DE SUPRAFATA .... 398 PODETE .................................................................................................................... 431 APARARI DE MALURI ALCATUITE DIN GABIOANE ................................................ 453 PROTECTII TALUZ CU PAMANT VEGETAL ............................................................ 454 EXECUTIA MARCAJELOR ........................................................................................ 457 APLICAREA MARCAJELOR ..................................................................................... 459 MARCAJ RUTIER, SEMNALIZARE VERTICALA .................................................... 460 METODE DE TESTARE A FOLIEI REFLECTORIZANTE .......................................... 465 INDICATOARE DE CIRCULATIE RUTIERA .............................................................. 468
8.15 DISPOZITIVE DE PROTECTIE LA DRUMURI (PARAPETE DIRECTIONAL SI PIETONAL) ........................................................................................................................... 471 8.16 8.17 8.18 PLANTATII RUTIERE ................................................................................................ 475 LUCRARI DE ARTA................................................................................................... 482 SCHELE, ESAFODAJE SI CINTRE ........................................................................... 502
8.19 ELEMENTE DE BETON ARMAT, BETON SIMPLU SI BETON PRECOMPRIMAT PENTRU PODURI RUTIERE ................................................................................................ 511 8.20 8.21 HIDROIZOLATII SI ROSTURI DE DILATATIE ........................................................... 538 CALEA PE POD ........................................................................................................ 546
Pag. 9/561
2
2.1 2.1.1
LUCRARI DE DEMOLARE
CURATIREA SANTIERULUI SI DEMOLAREA GENERALITATI
Inaintea inceperii oricaror lucrari de demolare se va face de catre Antreprenor un releveu detaliat si o examinare a structurii. Vor fi luate in considerare toate relatiile/legaturile cu proprietatile adiacente sau structuri vecine care pot fi afectate de lucrarile de demolare. Antreprenorul va verifica stabilitatea generala a structurii de demolat si se va informa asupra posibilelor elemente instabile. Se vor identifica elementele de legatura si se vor proteja in vederea asigurarii unui nivel de siguranta pentru succesiunea etapelor de demolare si de a asigura stabilitatea partilor structurale nedemolate inca. Pe tot parcursul lucrarilor de demolare se vor folosi metode, materiale si echipamente/utilaje astfel incat sa protejate vietile omenesti si valorile materiale. 2.1.2 CURATIREA SANTIERULUI
La inceperea lucrarilor, chiar daca daca nu este specificat in contract sau in alt document, Antreprenorul va indeparta vegetatia si toate materialele organice de pe amplasament, acestea vor fi indepartate din santier si se vor transporta in locurile aprobate pentru acest scop. Inlaturarea pamantului vegetal prin excavari mari si sapaturi facute mecanic sau manual in teren incluzand taierea si inlaturarea radacinilor si bustenilor, roci si materiale cu dimensiuni care nu depasasc 0.30kg/mc, se vor face protejand stucturile subterane cum ar fi conductele si canalele de drenadre, etc., incluzand depozitarea materialului rezultat din lucrarile de santier. 2.1.3 DEMOLAREA STRUCTURILOR USOARE
Antreprenorul va demola si elibera amplasamentul numai de cladirile, gardurile sau alte structuri mentionate in proiect sau la indicatia Inginerului. Componentele acestora se vor dezasambla, curata si depozita in stive, daca se vor refolosi. Materialele care, in opinia Inginerului, nu se pot refolosi se vor indeparta din santier catre locul de depozitare special aprobat. Materialele refolosibile vor ramane in proprietatea Beneficiarului si vor fi pastrate si protejate de catre Antreprenor pana la ridicarea acestora din santier sau pana la terminarea contractului. Antreprenorul va repara, pe cheltuiala proprie, orice deteriorare adusa proprietatilor invecinate in timpul lucrarilor de demolare a structurilor, gardurilor; daca vor fi necesare despagubiri acestea vor fi suportate de catre Antreprenor. Antreprenorul va demola, conform cerintelor si/sau va indeparta structurile existente a caror largire sau lungire devine oneros. Structurile includ: pereti, acoperis, elemente din beton si beton armat si alte tipuri conform indicatiilor Inginerului. Materialele si echipamentele ce vor fi folosite pe durata lucrarilor de demolare vor fi in concordanta cu prezentul caiet de sarcini sau standardele relative la acest subiect. Materialele rezultate din aceste lucrari vor fi indepartate de indata si nu vor fi stocate, dispersate sau refolosite in santier, exceptand cele aprobate de Inginer pentru acest scop. Acolo unde este necesar Antreprenorul va lua toate precautiile necesare pentru a perveni raspandirea noroiului si a molozului pe drumuri, de catre vehiculele de transport. Revine in sarcina Antreprenorului de a prevedea bene/ghene pentru transportul molozului, daca acest lucru nu a fost cerut de Inginer. Nu se admite deversarea/introducerea molozului si a noroiului in canalizarea publica sau cursuri de apa. Schelele folosite in aceste lucrari se vor realiza/asambla conform normelor in vigoare. Orice schelar experimentat si competent poate realiza ridicarea unei schele legate independent. Antreprenorul se va asigura ca toate reglajele necesare vor fi efectuate pentru a asigura stabilitatea pe parcursul ridicarii acesteia. Se va tine cont de incarcarile suplimentare aduse schelei de molozul cazut pentru a nu se depasi incarcarea maxima admisa. Se vor lua toate masurile necesare pentru prevenirea caderii accidentale a molozului pe/de pe platformele schelei. Schelele trebuie sa indeplineasca functiunile pentru care au fost instalate pe toata durata lucrarilor si sa respecte cerintele impuse de norme si reglementari.
Pag. 10/561
Acolo unde este necesar, schela va fi protejata pe tot perimetrul acesteia spre drumuri, strazi sau pasaje pietonale prin executarea unei imprejmuiri din tabla de otel ondulata cu o inaltime de cel putin 2 m; imprejmuirea va permite evacuarea molozului, excavarea necesara pentru instalarea picioarelor de schela, suporti pentru imprejmuire, intretinerea si evacuarea schelei, semnalizari, iluminat etc. Schele din otel de tip cadre cu legaturi, vor fi realizate in conformitate cu standardele/reglementarile in vigoare, pretul unitar va include transportul, intretinerea, asamblarea, ancorarea, dezasamblarea etc. pentru o inaltime maxima de 12 m; vor include platforme din elemente de 5 cm grosime. 2.1.4 SUPERVIZAREA LUCRARILOR
Antreprenorul va desemna o persoana competenta si cu experienta, autorizata in domeniu, pentru supravegherea si controlul lucrarilor pe santier. 2.1.5 SUCCESIUNEA LUCRARILOR DE DEMOLARE
Inainte de inceperea lucrarilor de demolare, Antreprenorul va intocmi un program de lucru si va fi supus aprobarii Inginerului. Programul va prezenta secvential lucrarile de demolare si metodele de operare, echipamentele/utilajele propuse pentru lucrari si fiecare operatie va fi prezentata detaliat, cu duratele de timp aferente. Antreprenorul va tine seama de posibilitatea unor conditii climaterice sever ce pot aparea si pot afecta lucrarile. Aprobarea programului Antreprenorului de catre Inginer nu exonereaza pe acesta de raspunderile contractuale. 2.1.6 SIGURANTA Sunt in concordanta cu tipul si scopul lucrarii la care sunt folosite, si sunt manevrate de operatori competenti si experimentati, Sunt intretinute in bune conditiuni de functionare pe toata durata lucrarilor. Pe durata lucrarilor toti operatorii vor purta echipament de protectie individual corespunzator cum ar fi : casti de protectie, ochelari de protectie, casti antifonice, masca protectie. Se va evita supraincarcarea structurii cu moloz sau materiale rezultate din demolare. Materialele si molozul cazute se vor indeparta cu grija pentru a preveni balansari, caderi, sau deplasarea acestora intr-o maniera care pune in pericol securitatea personalului, structura adiacenta sau alte proprietati adiacente. Antreprenorul va instala plase de protectie, imprejmuiri si bariere etc. pentru a preveni accidentele sau vatamarile/degradarile ce ar putea rezulta din caderile sau proiectarile de materiale si/sau moloz. Atunci cand sunt folosite mijloace mecanice cum ar fi macarale, ecavatoare hidraulice, ciocane pneumatice pentru lucrarile de demolare, se va avea in vedere ca nici una din partile componente ale acestor utilaje sa nu vina in contact cu retele subterane si supraterane. Antreprenorul va informa in timp util toate autoritatile competente cu privire la lucrarile ce se vor executa pentru a se reamplasa aceste retele, dupa caz. 2.1.7 METODE DE DEMOLARE
Antreprenorul va asigura ca utilajele/echipamentele folosite indeplinesc urmatoarele:
Antreprenorul va propune o metoda de demolare astfel incat, in cazul structurilor partial demolabile, structura ce va ramane sa nu fie afectata. Antreprenorul va lua toate precautiile necesare pentru a asigura stabilitatea structurii ce nu se demoleaza, prin metode ce vor fi supuse aprobarii Inginerului. In cazul in care lucrarile de demolare nu pot fi executate in siguranta dintr-o parte a structurii, se vor folosi platforme de lucru. Structura se va demola, in general, in ordinea inversa construirii acesteia. Elementele structurilor metalice sau de beton armat se vor desface/taia la dimensiuni potrivite avand in vedere greutatea si marimea acestor elemente care cad. Molozul se va lasa sa cada liber doar in cazul in care nu pericliteaza si nu pune in pericol zonele invecinate, muncitorii sau trecatorii.
Pag. 11/561
Vor fi folosite echipamente adecvate pentru sustineri temporare ale elementelor de rezistenta in timpul desfacerii/demontarii acestora. In cazul placilor cu o singura deschidere, acestea vor fi taiate in fasii paralele cu directia principala de armare si demolate fasie cu fasie. In general, lucrarile de demolare trebuie sa inceapa prin indepartarea a cat mai mult din incarcarile moarte, pe cat posibil fara a afecta mai intai elemente principale de rezistenta. Lucrarile temporare (sprijinirile) sa fie executate astfel incat sa suporte incarcarile cerute in cele mai defavorabile situatii. Sectiunile ce se demoleaza sa fie sprijinite de utilaje de ridicare corespunzatoare si apoi taiate si lasate pe sol controlat. 2.1.8 AZBEST SI ALTE MATERIALE PERICULOASE
Daca in timpul constructiei Antreprenorul crede ca vor fi afectate materialele care contin azbest sau alte materiale periculoase, trebuie sa anunte Inginerul. Daca prezenta acelor materiale este suspecta, Antreprenorul trebuie sa inceteze lucrul in zona respectiva si sa fie indrumat de Inginer catre alte zone de lucru, daca exista. Inginerul va lua o mostra din substanta suspecta si o va trimite la analizare pentru a se confirma daca contine azbest. Daca nu se gaseste azbest lucrul se va relua imediat. 2.1.9 INTRETINEREA STRAZILOR
Antreprenorul trebuie sa inlature imediat praful si molozul care se poate aduna pe strazi datorita lucrarilor. 2.1.10 CONTROLUL TRAFICULUI Strazile care sunt langa santier trebuie sa fie conform indicatiilor Antreprenorului sau Inginerului. Strazile trebuie sa fie temporar inchise cu acordul in prealabil al Beneficiarului. 2.1.11 PREVENIREA INCENDIILOR Trebuie sa fie in concordanta cu prevederile romanesti privind prevenirea incendiilor si priveste lucrarile de taiere si sudare ca parte a lucrarilor de demolare. 2.1.12 INDEPARTAREA MOLOZULUI Antreprenorul trebuie: Sa nu permita prezenta pe santier a molozului. Sa curete in fiecare zi structurile inchise. Sa indeparteze molozul de pe santier cel putin o data pe saptamana. Antreprenorul trebuie sa fie in concordanta cu: Nu se permite arderea molozului. Molozul va fi evacuat prin topogane sau in recipiente. Nu se permite aruncarea gunoiului de la un nivel la altul in interiorul sau exteriorul cladirii. Nu se arunca molozul de la ferestre sau alte parti ale cladirii. Din cand in cand se uda molozul, praful sau alte materiale care produc praf. Se indeparteaza de pe santier tot surplusul de material o data cu progresul lucrarilor. La finalizarea lucrarilor toate uneltele care apartin Antreprenorului se vor lua de pe santier. In cazul in care Antreprenorul nu reuseste sa pastreze zona in care se lucreaza si zonele alaturate santierului curate si fara moloz, sau amana sau intarzie cu indepartarea molozului, Inginerul poate cere ca acest moloz sa fie indepartat de altcineva. In acest caz o suma determinata de Inginer se retine din plata Antreprenorului si aceasta suma trebuie sa acopere cheltuielile pentru cei care vor indeparta molozul.
Pag. 12/561
2.2
DESFACERI DE PAVAJE
Marginile santurilor excavate in drumuri asfaltate sau betonate vor fi taiate pe o linie uniforma cu un dispozitiv de taiere, in conformitate cu Desenele Contractului relevante. Cand santul este excavat in drumul pavat cu pietre sau dale, Antreprenorul va lua masuri adecvate pentru a aduna materialul rezultat, de a-l depozita in locuri potrivite si sigure si de a pregati materialul de pavaj pentru restaurarea suprafetei drumului. Orice parte a structurii drumului care a fost deteriorata dincolo de latimea santului se va remedia. Materialul excavat din santuri va fi manipulat cu grija. Resturile de asfalt, pietre, roci si pietre din constructia drumului sau scoase din sant in timpul excavarii, vor fi depozitate separat fata de materialul granular al pamantului natural. Materialul care nu este potrivit pentru umplere va fi transportat la un depozit aprobat pentru deseuri solide. In zonele unde sunt ingropate utilitati subterane, saparea santului se va face manual, cum este indicat in avize. Utilitatile ingropate sunt considerate cablurile electrice si de telefon, conductele pentru apa si gaz, canalele colectoare existente, conductele pentru sistemul de incalzire, conducte de petrol etc.
3
3.1 3.1.1
TERASAMENTE
TERASAMENTE PENTRU CONSTRUCTII GENERALITATI
Acest caiet de sarcini cuprinde specificatiile tehnice pentru executia lucrarilor de terasamente. La orice alte lucrari legate de terasamente, Antreprenorul trebuie sa tina cont de previziunile standardelor si normelor in vigoare. Antreprenorul trebuie, prin folosirea unui laborator propriu sau a unui laborator autorizat, sa faca toate testele necesare si sa satisfaca toate cerintele rezultate din aplicarea acetor Caiete de Sarcini si la cererea Inginerului, Antreprenorul trebuie sa faca teste suplimentare pe langa cele cerute de aceste Caiete de Sarcini. In cazul in care lucrarile nu sunt in concordanta cu Caietele de Sarcini, Constractorul poate cere intreruperea lucrarilor si sa indice actiunile necesare care se vor face pe cheltuiala Antreprenorului. 3.1.2 STANDARDE SI NORMATIVE DE REFERINTA
STAS 1243 Teren de fundare. Clasificarea si identificarea pamantului C 56-85 Normativ pentru verificarea calitatii lucrarilor de constructie si a instalatiilor aferente Legea 123/2007 Lege privind calitatea lucrarilor in constructii STAS 10493-76 Marcarea si semnalizarea punctelor pentru supravegherea tasarii si deplasarii constructiilor si terenurilor. STAS 1242/1 Teren de fundare. Principii de cercetare geologica, tehnica si geotehnica a terenului de fundare STAS 9824/1 Masuratori terestre. Trasarea pe teren a constructiilor civile, industriale si agricole STAS 1913/4 Teren de fundare, determinarea limitelor de plasticitate STAS 1913/13-83 Teren de fundare. Determinarea caracteristicilor de compactare C 169-88- Normativul privind executarea lucrarilor de terasamente pentru realizarea fundatiilor constructiilor P 7-92- Normativ privind proiectarea si executarea constructiilor fundate pe pamanturi sensibile la umezire; P 70-79- Instructiuni tehnice pentru poriectarea si executarea constructiilor pe pamanturi cu contractii mari; C 83-75- Indrumator privind executarea trasarii de delalii in constructii;
Pag. 13/561
C-29-86- Normativ privind imbunatatirea terenurilor de fundare slabe prin procedee mecanice; 3.1.3 3.1.3.1 MATERIALE SOLURI SI ROCI
Definitia solurilor si a rocilor este, conform descrierii din STAS 1243 "Teren de fundare. Clasificarea si identificarea pamantului", astel: "Roci masive" inseamna roci in straturi sau gramezi naturale, care pot fi deplasate numai cu unelte de impuscare, pneumatice sau hidraulice, sau cu alte echipamente similare, sau cu pene si ciocane de spart piatra. Toti bolovanii sau bucatile de piatra care depasesc 0,3m3 in sapaturi sau 0,6m3 in excavatii vor fi considerate ca roci masive. "Roci in straturi subtiri" inseamna roci stratificate avand suprafetele straturilor la intervale medii de cel mult 150mm. "Pamant vegetal" inseamna stratul de material organic de suprafata ce ofera conditii pentru cresterea plantelor. Pamantul vegetal de cea mai buna calitate se va folosi pentru acoperirea ariilor care se vor planta sau sadi. 3.1.3.2 Definitii: "Pamant corespunzator de umplutura" - materiale care provin fie din excavatie fie sunt aduse si care pot fi compactate conform specificatiei. "Material impropriu pentru umplutura" - oricare din urmatoarele materiale: Materiale perisabile; Materiale care provin din zone mlastinoase; Busteni, butuci, noroi sau namol; Materiale susceptibile la combustie spontana; Materiale in stare inghetata; Argila cu limita de lichid depasind 80 si/sau indexul de plastifiere depasind 55; Determinat in conformitate cu STAS 1913/4 - Teren de fundare. Determinarea limitelor de plasticitate; Materiale cu un continut de sulfat (cum ar fi SO4) solubil in apa de peste 0,1%; Materiale definite ca necorespunzatoare de catre Inginer; Materiale avand un grad de umidificare mai mare decat maximul permis; LUCRARI DE UMPLUTURA
Pentru pamantul coeziv continutul de apa admisibil nu va depasi limita plastica a pamatului inmultita cu 1,1. 3.1.4 3.1.4.1 EXECUTAREA LUCRARILOR TRASAREA
Inainte de inceperea lucrarilor de terasamente, Antreprenorul va face trasarile in concordanta cu proiectul. Antreprenorul este responsabil pentru mentinerea tuturor trasarilor si daca este necesar restaurarea si relocarea lor.
Pag. 14/561
3.1.4.2
LUCRARI PRELIMINARE defrisare; indepartarea de frunze, crengi, iarba, buruieni, si altele; indepartarea si depozitarea stratului vegetal; uscarea pamantului; demontarea structurilor existente; pregatirea si aprobarea de catre Inginer a Procedurilor de Executie a lucrarilor de terasamente.
Inainte de inceperea lucrarilor de terasamente, se vor executa urmatoarele lucrari preliminare:
Unde este necesar, Antreprenorul trebuie sa indeparteze toti copacii, arbustii cu radacini si va cara materialul in concordanta cu normele si pe cheltuiala sa. Antreprenor trebuie sa respecte formalitatiile legale. Stratul de pamant vegetal va fi indepartat de pe amplasament, si in cazul refolosirii acestuia se va stoca in depozite temporare. Aceste depozite nu vor depasi 2m inaltime. Structurile subterane, subsoluri, fundatii se vor demola conform prevederilor proiectului. Lucrarile de terasamente nu se pot face cand solul este inghetat, sau contine zapada sau gheata. Lucrarile de terasamente vor fi intrerupte daca conditiile din aceste Caiete de Sarcini sunt compromise. 3.1.4.3 LUCRARI DE EXCAVARE
Pentru evitarea surparii malurilor, ceea ce ar putea duce la accidente si/sau opriri ale fluxului de lucru este necesara respectaea urmatoarelor conditii: Adancimea maxima de sapatura nesprijinita in spatii inguste: Teren slab coeziv: 0.75m Teren mijlociu: 1.25m Teren tare si foarte tare: 2.00m Nisip, balast: 2:3; Nisip argilos: 1:1; Argila nisipoasa: 4:3; Argila: 3:2; Roca: 6:1;
Inclinarea maxima a taluzului ,stabilita de catre Antreprenor, nu va fi mai mare de:
Antreprenorul este responsabil de asigurarea stabilitatii taluzurilor si acolo unde este cazul va reduce aceste limite definite mai sus, in special in cazul prezentei apei in aceste zone. Taluzurile temporare trebuie stabilizate (racordare in trepte) inainte de operatiunile de umpluturi si compactari; costurile cu manopera, materialele si utilajele folosite in acest scop vor fi prevazute in preturile unitare ale Antreprenorului. La inceperea lucrarilor de sapaturi, Inginerul va verifica incheierea si buna executie a lucrarilor pregatitoare. Executarea lucrarilor de excavare se face, de regula, mecanizat, sapatura manuala fiind folosita numai acolo unde folosirea mijloacelor mecanice este nejustificata din punct de vedere tehnicoeconomic. In timpul executarii sapaturilor, trebuie avute in vedere urmatoarele aspecte: mentinerea echilibrului natural al terenului in jurul gropii pe o distanta suficienta pentru a nu periclita constructiile invecinate;
Pag. 15/561
cand turnarea betonului de fundatii sau a celui de egalizare nu se face imediat dupa executarea sapaturii, sapatura va fi oprita la o cota mai ridicata cu cel putin 30cm decat cota finala, pentru a impiedica modificarea caracteristicilor fizicomecanice ale terenului de sub talpa de fundatie; sapaturile de lungimi mari se vor organiza astfel incat pentru orice faza a lucrului, fundul sapaturii sa fie inclinat spre unul sau mai multe puncte pentru a asigura colectarea apelor; Antreprenorul va lua toate masurile necesare pentru a evacua apa colectata in zona excavata; sapaturile mecanizate nu trebuie sa depaseasca profilul proiectat al sapaturii; in acest scop sapatura se va opri cu cca. 30 cm deasupra cotei din proiect urmand ca diferenta sa fie executata manual; pe parcursul executiei, Antreprenorul are obligatia de a solicita prezenta geotehnicianului pe santier, la atingerea cotei de fundare pentru a stabili daca natura terenului de fundare corespunde cu studiul geotehnic, si pentru intocmirea Procesului Verbal natura teren de fundare; in cazul aparitiei pe fundul gropii, a unor crapaturi in teren, Antreprenorul va informa Inginerul, iar masurile necesare vor fi luate de Geotehnician si Proiectant, cu acordul Inginerului; in cazul umezirii superficiale datorate precipitatiilor atmosferice, fundul gropii trebuie lasat sa se usuce, dupa care se vor indeparta cei 30cm, prin sapatura manuala, se va aviza ternul de fundare de catre Geotehnicia, si apoi se poate incepe turnarea betonului de egalizare. 3.1.4.4 Antreprenorul: Nu va incepe nici o lucrare decat dupa primirea amplasamentului si a reperelor de nivel, pe baza unui Proces Verbal de predare amplasament, semnat de catre Beneficiar/Inginer, Proiectant si Antreprenor. Inainte de inceperea lucrarilor, se va consulta cu autoritatile competente asupra pozitiei si tipurilor de trasee (conducte) subterane care pot fi intalnite. 3.1.4.5 Antreprenorul: Va excava stratul vegetal de suprafata din zona de sapatura, pe o adancime stabilita de Inginer. Va excava o adancime de minim 30cm de strat vegetal in zonele in care se prevad plantari si va pastra materialul excavat pentru reutilizare; Pamantul excavat va fi depozitat in halde in locuri desemnate. Acesta va fi pastrat separat de alte materiale. Distanta maxima pe care va fi transportat nu va depasi 60m. Imprastierea si nivelarea unui strat de pamant vegetal in grosime uzuala de 10cm sau pana la zonele indicate pe planuri pentru plantare arbusti si iarba. 3.1.4.6 EXECUTAREA FUNDATIEI Se va executa conform dimensiunilor, nivelurilor si profilelor indicate in planuri. Antreprenorul va lua toate deciziile tehnice necesare pentru rezolvarea situatiilor in cazul prabusirilor locale/malurilor in zonele excavate; acestea se vor racorda in trepte, se vor face umpluturi/compactari cu material corespunzator de umplutura sau cu beton de completare, in cazul in care nu se poate realiza compactarea; toate aceste masuri nu vor implica modificari asupra volumului net de lucrari. Inainte de inceperea lucrarilor, se va verifica trasarea pe teren si inscrierea in tolerantele admise, conform STAS 9824/1 "Masuratori terestre. Trasarea pe teren a constructiilor civile, industriale si agricole". 30cm in EXCAVAREA PAMANTULUI VEGETAL: CONDITII PENTRU SANTIER:
Pag. 16/561
3.1.4.7
STRATUL PORTANT
Daca la nivelul indicat, terenul nu corespunde cu prevederile din proiect, se va anunta Proiectantul/Inginerul, care va stabili modul de continuare a lucrarilor. Straturile de pamant necorespunzator precum si rocile masive gasite in amplasament vor fi indepartate, iar golurile rezultate vor fi umplute cu beton sau conform indicatiilor Inginerului. 3.1.4.8 EVACUAREA APEI drenarea si indepartarea rapida a apei care patrunde la lucrarile de terasamente; mentinerea nivelului scazut a apei din excavatii pentru a permite executarea lucrarilor. Pentru realizarea acestor cerinte, Antreprenorul trebuie: sa preveda unde este necesar canal de scurgere, drenare, pomparea apei; evacuarea apei in concordanta cu planul din proiect pentru mediul ambiant. Pentru fiecare amplasament se vor stabili locul corespunzator si traseele de evacuare a apei. 3.1.4.9 ELIMINAREA MATERIALELOR
Antreprenorul nu trebuie sa permita patrunderea apei la lucrarile de terasamente:
Materialele excavate necorespunzatoare pentru umplutura sau in surplus vor fi indepartate din santier. Inginerul poate cere Antreprenorului sa retina materialul neadecvat de pe santier pentru a-l folosi ca material pentru amenajare la terminarea lucrarilor. Rigolele pentru ape pluviale si tuburile de drenaj vor fi deviate conform indicatiilor din planuri. Daca in cursul excavatiilor se intalnesc tuburi de drenaj sau canale subterane trebuie informat Inginerul caruia i se vor cere instructiuni. Daca sunt intalnite trasee subterane, altele decat cele indicate in planuri, vor fi informati atat Proiectantul cat si Inginerul , Autoritatile competente si se vor obtine instructiuni de la acestia. Drenajele scoase din uz intalnite in cursul excavatiilor vor fi indepartate. Fundatiile neutilizate/improprii intalnite in cursul lucrarilor de excavatii vor fi indepartate. 3.1.4.10 DESCOPERIRI ARHEOLOGICE
Daca in cursul lucrarilor de excavatie sunt descoperite obiecte arheologice, se va opri imediat lucrul in imediata apropiere a acestora si se vor anunta autoritatile locale, conform legii. 3.1.4.11 LUCRARI DE UMPLUTURA
Se imprastie si se niveleaza umplutura de pamant in straturi afanate de cate 20cm. Se depune umplutura astfel incat apa sa se poata scurge liber pe suprafetele de deasupra. Se va reface umplutura compactata acolo unde s-a deteriorat in cursul executiei lucrarilor. Fiecare strat de umplutura va fi compactat cu atentie si consolidate pana la minim 95% din densitatea maxima masurata in testul Proctor pentru gradul de compactare conform STAS 1913/13-83. Gradul de umiditate al umpluturii trebuie sa fie 2% din continutul optim de umezeala, pentru material granular si intre de 0,8 si 1,2 ori limita plastica pentru materialele coezive. 3.1.4.12 EXECUTIA LUCRARILOR DE EXCAVATII PE TIMP FRIGUROS
Executarea lucrarilor de excavatii pe timp friguros vor respecta toate prevederile din C16-84 Normativ pentru realizarea pe timp friguros a lucrarilor de constructii si instalatii aferente aplicabile acestui tip de lucrare. Unele prevederi ale normativului sunt date in continuare in caietul de sarcini.
Pag. 17/561
3.1.4.13
EXECUTAREA SAPATURILOR
Va fi inceputa imediat dupa dezghetarea naturala sau afanarea stratului superficial , astfel incat sa se evite o noua inghetare a acestuia inainte de sapare si in special inainte de turnarea unor fundatii. La sapaturile cu epuismente, apa pompata va fi indepartata imediat , pentru a nu se forma gheata in jurul punctului de lucru si pentru a impiedica infiltratea apei sub talpile de fundatie . Utilajele pentru excavarea sapaturilor pe timp friguros excavatoare, scarificatoare , buldozere vor trebui examinate cu atentie la terminarea si inceperea lucrului curatandu-se de resturile de pamant. 3.1.4.14 TRANSPORTUL PAMANTULUI PE TIMP FRIGUROS
Transportul pamantului sapat pe timp friguros trebuie sa se termine inainte de de a incepe sa inghete , in conformitate cu tabelul urmator: Temperatura aerului (C ) -5 -10 -15 3.1.4.15 Timpul de incepere a inghetarii (min) 90 60 50
EXECUTAREA UMPLUTURILOR PE TIMP FRIGUROS
Umpluturile se pot executa si compacta pe timp friguros prin mijloace manuale sau mecanice daca se respecta urmatoarele conditii: Procesul tehnologic si conditii de realizare Saparea, transportul asternerea compactarea pamantului neinghetat. in umplutura si Temper atura +1C +1C +1C Durata Durata totala de executie Durata de sapare In momentul asternerii stratului
Saparea pamantului pentru asezarea in umplutura, din zone in care terenul nu este inghetat. Asezarea pamantului de umplutura pe teren sau pe stratul inferior neinghetat
La atingerea temperaturilor critice mentionate in tabel , executarea umpluturilor se opreste luindu-se masuri de protejare a a suparafetelor decapate cat si a celor realizate prin umplutura. Toata activitatea de executare a umpluturilor trebuie sa fie concentrate pe portiuni mici de teren, activitate care trebuie sa se desfasoare fara intrerupere astfel incat la sfarsitul zilei de lucru portiunea de lucrare sa fie complet terminata. La asternerea si compactarea straturilor se vor evita pauzele in executie, iar asternerea se va face in straturi subtiri de 20 cm si se va alterna cu compactarea lor. Indiferent de temperatura exterioara lucrarile de umpluturi se vor opri complet pe timp de ploaie sau ninsoare, iar umpluturile trebuie protejate prin santuri si diguri impotriva spalarii.
3.1.5 3.1.5.1
VERIFICAREA CALITATII LUCRARILOR. ABATERI ADMISE VERIFICARI INAINTEA INCEPERII LUCRARILOR
Inaintea inceperii sapaturilor trebuie facute urmatoarele verificari:

Pag. 18/561
Existenta PV predare primire - amplasament si a bornelor de reper, cu mentionarea si posibil pastrarea eventualelor trasee ingropate; Existenta studiului geotehnic asupra terenului de fundare care sa contina informatii referitoare la: o stratificatia terenului; o grosimea, natura, coeziunea si umiditatea straturilor; o cota apelor subterane; o cota apelor subterane; planul general de fundatii; planul de sapaturi (umpluturi); detalii de executie fundatii;
Existenta detaliilor de executie care sa cuprinda:
La terminarea lucrarilor de sapaturi pentru fundatii, se vor verifica pentru fiecare in parte, dimensiunile si cotele de nivel realizate, si natura terenului de fundare. 3.1.5.1.1 MATERIALE DE UMPLUTURA Se vor transmite probe de sol la laborator pentru testare conform instructiunilor Inginerului / Inginerului Geotehnician. Fiecare proba de pamant coeziv granulat va cantari 25kg cat si probele de pamant necoeziv format din pietris grosier. Probele de sol vor fi luate in conformitate cu STAS 1242/1 Teren de fundare. Principii de cercetare geologica, tehnica si geotehnica a terenului de fundare. Antreprenorul va fi informat, dupa primirea rezultatelor incercarilor de laborator, asupra: Tipului de materiale de umplutura aprobate; Continutului maxim de umiditate la care materialele de umplutura vor fi supuse compactarii. 3.1.5.1.2 LUCRARI DE COMPACTERE Se va furniza pamant de umplutura compactat pentru incercari cu o frecventa de o incercare la fiecare 400mp pentru fiecare strat de umplutura. In rezultatele incercarilor va fi acceptata o compactare standard de minim 95% din densitatea uscata determinata cu testul standard Proctor. 3.1.5.2 ABATERI ADMISE Pozitia in plan orizontal a axelor fundatiilor: 10 mm; Pozitia in plan vertical a cotei de nivel: 10 mm ; Abateri dimensionale ale elementelor. In plan orizontal: inaltimi pana la 2 m: 20 mm; pentru toata inaltimea 2 m: 30 mm ;
Abateri privind precizia amplasamentului si a cotei de nivel:
Inclinarea fata de verticala a muchiilor: pentru 1 m: 3 mm; pentru toata inaltimea: 16 mm; Abateri admisibile fata de gradul de compactare prevazut in proiect:
Pag. 19/561
pentru sistematizari verticale : mediu 10 % ; minim 15 %; in jurul fundatiilor si subsolurilor : mediu 5 % ; minim 8 %; in santuri de conducte : mediu 5 % , minim 8 %; 3.2 3.2.1 TERASAMENTE PENTRU DRUMURI PREVEDERI GENERALE
Lucrarile de terasamente reprezinta totalitatea lucrarilor de pamint constind din saparea, incarcarea in mijlocul de transport, transportul, descarcarea ,imprastierea, nivelarea si compactarea pamintului, executate in vederea realizarii infrastructurii si a celorlalte elemente aferente drumului. In raport cu situarea platformei fata de linia terenului natural, terasamentele se executa: In rambleu sau umplutura In debleu sau sapatura In profil mixt In raport scopul cresterii productivitatii muncii la executarea terasamentelor se va folosi o mecanizare intensiva a lucrarilor. Utilizarea metodelor manuale de lucru se va putea face numai in mod exceptional , atunci cind executarea mecanizata nu se justifica din punct de vedere al conditiilor locale si de tehnica securitatii muncii; Lucrarile de terasamente se vor incepe dupa executarea operatiilor de pichetare, retrasare, si pregatitoare Proiectantul va prevedea in documentatia tehnica a lucrarilor de drumuri metode si mijloace de executie a terasamentelor. Aceasta documentatie va contine si studiile geotehnice intocmite la proiectare, de care va tine seama constructorul in timpul executiei. Eventualele neconcordante intre situatia luata in consideratie in proiect, pe baza studiului geotehnic si cea constatata de constructor pe teren la executarea terasamentelor, vor fi semnalate Beneficiarului si Proiectantului pentru a stabili masurile corespunzatoare 3.2.2 STANDARDE SI NORMATIVE DE REFERINTA:
STAS 1913/1-82 - Teren de fundare. Determinarea umiditatii. STAS 1913/2-76 - Teren de fundare. Determinarea densitatii scheletului pamantului STAS 1913/3-76 - Teren de fundare. Determinarea densitatii pamanturilor STAS 1913/4-86 - Teren de fundare. Determinarea limitelor de plasticitate STAS 1913/5-85 - Teren de fundare. Determinarea granulozitatii. STAS 1913/6-76 - Teren de fundare. Determinarea permeabilitatii in laborator. STAS 1913/8-82 - Teren de fundare. Determinarea inaltimii capilare in pamanturile necoezive. Metoda coloanei de pamant. STAS 1913/9-86 - Teren de fundare. Determinarea caldurii maxime de umezire a pamanturilor. STAS 1913/12-88 - Teren de fundare. Determinarea caracteristicilor fizice si mecanice ale pamanturilor cu umflari si contractii mari. STAS 1913/13-83 - Teren de fundare. Determinarea caracteristicilorde compactare.Incercarea Proctor. STAS 1913/15-75 - Teren de fundare. Determinarea greutatii volumice, pe teren STAS 1709/1-90 - Actiunea fenomenului de inghet-dezghet la lucrari de drumuri. Adancimea de inghet in complexul rutier. Prescriptii de calcul. STAS 1709/2-90 - Actiunea fenomenului de inghet-dezghet la lucrari de drumuri. Prevenirea si remedierea degradarilor din inghet-dezghet. Prescriptii tehnice.
Pag. 20/561
STAS 1709/3-90 - Actiunea fenomenului de inghet-dezghet la lucrari de drumuri. Determinarea sensibilitatii la inghet a pamanturilor de fundatie. Metoda de determinare. STAS 2914-84 - Lucrari de drumuri.Conditii tehnice generale de calitate. STAS 2916-84 - Lucrari de drumuri si cai ferate. Protejarea taluzurilor si santurilor. Prescriptii generale de proiectare. STAS 7107/1-76 - Teren de fundare. Determinarea materiilor organice. STAS 7107/3-74 - Teren de fundare. Determinarea continutului de carbonati. STAS 8840-83 - Lucrari de drumuri. Straturi de fundatii din pamanturi stabilizate mecanic. Conditii tehnice generale de calitate. CD 31-2002 - Normativ pentru determinarea prin deflectografie si deflectometrie a capacitatii STAS 9824-0-74 - Masuratori terestre. Trasarea pe teren a constructiilor.Prescriptii generale. STAS 9824-3-74 - Masuratori terestre. Trasarea pe teren a drumurilor publice proiectate. STAS 9824-4-83 - Masuratori terestre. Trasarea pe teren a lucrarilor de arta. Supraterane 3.2.3 3.2.3.1 MATERIALE FOLOSITE PAMINTURI PENTRU TERASAMENTE
3.2.3.1.1 CLASIFICAREA PAMANTURILOR PENTRU TERASAMENTE Determinarile de laborator asupra paminturilor, clasificarea lor si a altor roci ce se folosesc la terasamente, calitatea ca material pentru terasamente, proprietatile constructive si modul de sapare sint reglementate in STAS-uri si normative. Calitatea paminturilor folosite la terasamente se determina conform prevederilor STAS 2914 Paminturile clasificate ca foarte bune pot fi folosite in price conditii climatice si hidrologice , la orice inaltime de terasament, fara a se lua masuri speciale. Paminturile clasificate ca bune pot fi deasemenea folosite ca si cele foarte bune, numai ca in procesul de compactare intervine un atelir de compactare mai special (utilaje vibratoare) Paminturile clasificate ca mediocre si rele, in cazul cind conditiile hidrologice locale sunt mediocre si nefavorabile, vor fi folosite numai cu respectaea prevederilor STAS 1709. In cazul in care paminturile prafoase si argiloase sunt folosite in conditii hidrologice locale nefavorabile se vor lua masuri de stabilizare a acestora cu var, zgura, stabilizatori chimici, pina la 30 cm , lla partea superioara a terasamentului . Se recomanda ca partea superioara a rambleelor la drumuri, pe 0,5 0,7 m inaltime si pe toata latimea sa se execute din paminturi neprafoase. Nu se vor utiliza in ramblee paminturi organice, miluri, namoluri, paminturi turboase si vegetale, paminturi cu consistenta sub 0.75, precum si paminturile cu un continut mai mare de 5% de saruri solubile in apa. Nu se vor introduce in umplutura bulgari de pamint inghetat sau cu continut de materi organice putrescibile (brazde, frunzis, radacini, crengi..) 3.2.3.2 PAMINT VEGETAL
Pentru acoperirea suprafetelor ce urmeaza a fi insamantate sau plantate se foloseste pamant vegetal ales din pamanturile vegetale locale cele mai propice vegetatiei. 3.2.3.3 APA DE COMPACTARE
Apa necesara compactarii rambleurilor nu trebuie sa fie murdara si nu trebuie sa contina materii organice in suspensie.
Pag. 21/561
Apa salcie va putea fi folosita cu acordul Inginerului cu exceptia terasamentelor din spatele lucrarilor de arta. Adaugarea eventuala a unor produse, destinate sa faciliteze compactarea nu se va face decat cu aprobarea clientului in care se vor preciza si modalitatile de utilizare. 3.2.3.4 PAMINTURI PENTRU STRATURI DE PROTECTIE
Pamanturile care se vor folosi la realizarea straturilor de protectie a rambleurilor erodabile trebuie sa aiba calitatile pamanturilor care se admit la realizarea rambleurilor, excluse fiind nisipurile si pietrisurile aluvionare. Aceste pamanturi nu trebuie sa aiba elemente cu dimensiuni mai mari de 100 mm.
3.3 3.3.1 3.3.1.1
MATERIALE GEOCOMPOZITE GEOGRILE GENERALITATI
Pentru prevenirea aparitiei fisurilor, rosturilor si crpturilor de la suprafata imbrcmintii vechi pe suprafata imbrcmintii noi sau armarea imbrcmintii asfaltice pe zonele de franare din vecintatea intersectiilor si pe zonele ce vor deveni spatii de parcare este necesara folosirea geocompozitelor. Utilizarea geocompozitelor pe aceste zone are ca scop prevenirea deformrii imbrcmintii asfaltice la actiunea fortelor tangentiale, de franare si accelerare, si a celor statice de lung durat (date de vehiculele ce stationeaz). In acest capitol sunt prezentate cateva prescriptii de executie, ce trebuiesc avute in vedere la punerea in oper a unui geocompozit, prescriptii ce sunt valabile si pentru alte tipuri de materiale similare. 3.3.1.2 TRANSPORTUL SI DEPOZITAREA
Geogrila este protejata prin ambalaj impotriva deteriorarii in timpul transportului. Rolele se vor depozita pe suprafete curate, drepte. Acestea pot fi suprapuse pana la max. 3, una peste alta si se vor aseza paralel. 3.3.1.3 PREGATIREA STRATULUI SUPPORT
Geogrilele se aseaza intotdeauna intre doua straturi de mixturi asfaltice. In cazul unui suport nebituminos (beton) se recomanda asternerea unui strat de egalizare din mixtur asfaltic de min. 2 cm. Suprafata va fi uscata, curata si plana. In cazul in care suprafata prezinta denivelari mari, aceasta se va freza si readuce la profilul plan. Suprafetele frezate nu vor avea rizuri mai mari de 10 mm si vor fi curatate de materialul frezat. Fisurile izolate cu o deschidere mai mica de 3 mm pot fi acceptate. Fisurile transversale mai mari de 3 mm precum si cele longitudinale mai lungi de 3 m si cu dechideri mai mari de 5 mm vor fi colmatate cu un mastic bituminos (dupa ce in prealabil au fost curatate). Pentru a realiza un montaj corespunzator, suprafata astfel pregatita se va acoperi liant bituminos care va asigura aderenta necesara. La suprafete frezate se va creste cantitatea cu 0,1 kg/ m2. Stropirea cu emulsie va fi uniforma pe toata suprafata. Inainte de asternerea geogrilei este necesar ca emulsia sa se rupa. Ruperea emulsiei se recunoaste prin schimbarea culorii acesteia. Montarea geogrilei pe o suprafata necorespunzatoare sau peste emulsie nerupta are efecte negative asupra rezultatele operatiunii de armare a imbracamintii asfaltice. 3.3.1.4 MONTAREA GEOGRILEI
Se va fixa capatul rolei cu ajutorul cuielor de prindere cu saiba (50 mm lungime, diametru saiba 36 mm). Pentru aceast operatiune sunt necesare circa 8 cuie pentru o latime de 3,6 m. O alt fixare in lungul rolei nu mai este necesara. Dup fixare se va derula rola de geogrila in directia de turnare a mixturii asfaltice. Derularea rolei se poate efectua mecanic
Pag. 22/561
sau manual, cu conditia sa se impinga egal pe toata lungimea rolei pentru a nu se aseza cu pliuri. Geogrila se asterne cu geotextilul catre stratul de emulsie (geotextilul la partea de jos). Pentru a impiedica lipirea marginii, aceasta este prevazuta cu o banda din material geotextil. In timpul derulrii rolei aceasta se va indeparta. Nu este permis ca geogrilele sa aiba pliuri! Suprapunerea geogrilei se va face pe 15 cm transversal (directie perpendiculara pe axul drumului) si 25 cm longitudinal (la terminerea unei role). In zona suprapunerii intre cele doua geogrile se va aplica emulsie cationica (ca. 0,15 kg/m2). Suprapunerile de la capatul rolelor se vor face tinandu-se cont de directia de turnare a asfaltului. Suprapunerile mai multor straturi se vor decala (sa existe doar intersectii in forma literei T). In curba, materialul se va taia si se va suprapune in asa fel incat s se adapteze la de raza curburii. O pretensionare a geogrilei nu mai este necesara. Peste geogrila nu se va circula inainte de a se turna primul strat de mixtur. Imbinarile straturilor de mixturi nu se vor suprapune peste imbinarile geogrilei Compactarea mixturii se face intai de catre grinda finisorului apoi cu cilindri usori, mijlocii sau cilindrii compactori pe pneuri. Compactarea finala se poate face si cu cilindrii grei. Folosirea cilindrilor vibratori la straturi de asfalt cu o grosime mai mica de 8 cm poate influienta negativ legatura intre straturile de asfalt. Cazuri de exceptie - In cazuri speciale cand se prevede o solicitare extrema a geogrilei prin intermediul repartizatorului, ca de exemplu in pante sau la latimi extrem de mari, se recomanda protejarea geogrilei inainte de turnarea asfaltului, prin intermediul unuei mixturi asfaltice sau a unui tratament de suprafata cu criblura. Mixtura asfaltica se va pune in opera manual sau cu ajutorul unei instalatii speciale, montate pe camionul care in acest caz va merge cu spatele. Compactarea acestui strat se va face imediat dupa turnare, de ex. cu ajutorul cilidrului compactor de 2- 3 t. In final se poate turna asfaltul cu ajutorul repartizatorului de asfalt. Tratamentul cu criblura se va executa astfel: se va imprastia emulsia bituminoasa ca. 1,3 kg / m2 U 70 K dupa care se va imprastia direct criblura 5 / 8 , 7 kg / m2 . Compactarea acestui strat se va face imediat dupa turnare cu ajutorul unui cilidru compactor pe pneuri. 3.3.2 3.3.2.1 GEOTEXTILE GENERALITATI
Prezentul caiet de sarcini se refera la executarea si receptionarea geotextilelor cu rol de filtrare si separare la fundatiile de drumuri. Prezentele specificatii se aplica pentru realizarea stratului de separatie geotextil la drumuri. El cuprinde conditiile tehnice comune care trebuie indeplinite la proiectare, executie, controlul de calitate si conditiile de receptie a acestor lucrari. Realizand un strat continuu, intre doua materiale cu caracteristici mecanice diferite (cu sau fara circulatie de apa), cel mai adesea intre un strat de agregate naturale granulare si un pamant fin, umed, argilos, prafos sau nisipos, geotextilul impiedica interpenetrarea lor sub actiunea circulatiei vehiculelor, a vibratiilor si compactarii. Prin aceasta actiune, geotextilul asigura conservarea proprietatilor mecanice ale celor doua naturi de materiale aflate in prezenta. In afara de actiunea anticontaminanta, geotextilul asezat pe suprafata patului de pamant, la drumuri, prin rezistenta sa la tractiune, suficient de mare, preia eforturile de intindere rezultate din solicitarea la incovoiere a structurilor de deasupra; reduce si omogenizeaza deformabilitatea pamantului si creste rezistenta la rupere a pamantului. Principalele functii ale stratului de separatie geotextil pentru drumuri sunt:
Pag. 23/561
separarea, adica prevenirea penetrarii agregatelor naturale in patul de pamant al drumului si invers, a pamantului in fundatie prin actiunea mecatica a circulatiei vehiculelor; filtrarea, prevenirea migrarii particulelor fine argiloase si prafoase din pat in fundatie atunci cand se misca apa; ranforsarea, care determina schimbarea starii de solicitare a straturilor si preluarea de catre geotextil, a solicitarilor de intindere, la care este supus. Ranforsarea este de doua tipuri: cu retinerea miscarii laterale a agregatelor naturale din fundatie caracteristica drumurilor cu pat rezistent. Este cazul drumurilor definitive, unde nu se admite formarea fagaselor, iar eforturile si deformatiile de intindere la care este supus geotextilul, sunt mici; ranforsare pe drumurile cu pat slab, cand, in timpul exploatarii drumului, geotextilul este supus mult mai mult la intindere, interactiunea dintre patul deformabil si geotextil fiind mai insemnata si cu atat mai eficienta, cu cat geotextilul are un modul de elasticitate mai mare. Este cazul drumurilor provizorii, unde structura rutiera se taseaza sub actiunea traficului si determina formarea fagaselor, iar geotextilul este supus la deformatii mari, fiind mult mai solicitat la intindere. un strat suport, care prezinta si
Folosirea geotextilelor, intre patul de pamant si materialul pietros, constituie urmatoarele avantaje:
previne producerea pierderilor de grosime ale stratului de fundatie, prin contaminarea cu pamant din pat. Particulele fine de argila si praf, care avanseaza in fundatie, micsoreaza rezistenta acesteia, reducandu-i unghiul de frecare interioara. actioneaza ca un container care, in afara de prevenirea infundarii granulelor de piatra, favorizeaza consolidarea fundatiei; asigura eliminarea treptata a apei, din patul de pamant, determinand consolidarea in timp a patului. 3.3.2.2 PREVEDERI GENERALE
La executarea lucrarilor se respecta prevederile din proiect, din standardele si normativele in vigoare, in masura in care completeaza si nu contravin prevederilor acestui caiet de sarcini. Antreprenorul va asigura, prin posibilitati proprii, sau prin colaborare cu unitati specializate, efectuarea incercarilor si determinarilor rezultate din aplicarea prezentului caiet de sarcini, care vor fi inscrise in registrul de laborator. Antreprenorul este obligat sa asigure luarea masurilor organizatorice si tehnologice care sa conduca la respectarea stricta a prevederilor acestui caiet de sarcini. Va avea un registru de santier unde vor fi inscrise dispozitiile de santier emise de Inginer. Nu se executa lucrari pe timp de ploaie si de nisoare. Executarea staturilor prevazute in acest caiet de sarcini pe timp friguros, sub -50C, se interzice. Antreprenorul este obligat sa tina evidenta zilnica, in registrul de laborator, a conditiilor de executie, cu rezultatele obtinute in urma determinarilor si incercarilor de laborator si teren efectuate Se va mentiona si starea vremii (temperatura atmosferica, ploi sau vreme uscata, etc.). In cazul in care se constata abateri de la proiect si de la prezentul caiet de sarcini Inginerul va dispune, prin dispozitie de santier, intreruperea executiei lucrarilor si luarea masurilor care se impun. 3.3.2.3 GEOTEXTILUL CU ROL DE SEPARARE SI CONSOLIDARE. Rezistenta la perforare CBR: min 3300 N Rezistenta la tractiune longitudinala : 21.5 kN/m transversala : 21.5 kN/m
Pag. 24/561
Va avea urmatoarele caracterisitici:
Elongatia la incarcare max longitudinala: 100% transversala: 40 % Dimensiunea porilor O90 : 95 m Permeabilitatea la apa, normal pe plan (h = 50 mm): 70 l/m2s Permeabilitatea la apa in plan (20 kPa): 6.8x10-6m2/s Durabilitate de minim 25 ani (va fi corelata cu PH ul pamintului de fundare si temperatura solului) 3.3.2.4 PUNEREA IN OPERA
Executia lucrarilor se face potrivit proiectului de executie ( desenelor), a recomandarilor producatorului geosinteticului si a acestui caiet de sarcini, de unitati specializate. Pregatirea suprafetelor: Gropile trebuie umplute pentru a evita tensionarea geotextilului la instalare Pietrele mari, crengile sau alte resturi se vor indeparta inainte de instalarea geotextilului Inainte de inceperea lucrarilor, se face un plan de pozare a geotextilelor, care cuprinde dispunerea benzilor, pozitonarea lor in plan si stabilirea ordinii de asezare in lucrare. Se va tine seama de directia solicitarilor, de directia de circulatie a mijloacelor de transport si de basculare a materialelor pe pante, de directia de scurgere a apelor si de posibilitatile de evacuare a apelor (Geotextilul se va instala relaxat (se va evita tensionarea lui) astfel incat sa avem rezistenta la tractiune pe directia posibilelor miscari (deplasari ulterioare) sau pe directia curgerii apei). In zone cu vant sau pe timpul cand actioneaza vantul, care poate deplasa geotextilul, acoperirea acestuia se va face imediat dupa intinderea fasiilor si fixand fasiile prin lestare cu material din stratul superior respectiv sau cu bolovani, scoabe metalice sau ancorandu-le la margini, prin ingroparea lor. Cand trebuie sa suporte circulatia autocamioanelor, alegerea geotextilelor se va face tinand seama ca ele sa aiba o rezistenta suficienta pentru a nu se rupe. Se va interzice circulatia pe geotextile a vehiculelor care produc solicitari importante, cum sunt cele pe senile, carutele, camele, precum si circulatia animalelor. De asemenea, nu se va circula pe terenuri cu relief neregulat, acoperite cu geotextile. In acest caz, suprapunerea saltelelor asamblate se poate face pe 0,52 m, astfel incat sa nu ramana portiuni neacoperite cu geotextil si cu stratul de deasupra. 3.3.2.5 COASEREA SAU SUPRAPUNEREA GEOTEXTILULUI.
Suprapunere: min 30 cm. Suprapunerile trebuie sa fie realizate in directia scurgerii apei si deasemenea trebuie fixate temporar cu capse sau scoabe (fixaje metalice) cu diametru de 5-6 mm, lungimea de 40-50 cm, cu rondele la capat. Fixajele metalice se monteaza de-a lungul suprapunerii din m in m. Fixarea se va face astfel incat geotextilul sa ramana relaxat (lejer si nu intins), pentru a se asterne bine pe toate neuniformitatile si pentru a se comporta bine atunci cand se vor instala blocurile de piatra. Daca se va coase atunci rezistenta din cusatura trebuie sa respecte anumiti parametrii.( vezi Detalii coasere de mai jos) Acoperirea geotextilului se va face functiie de indicatiile din Certificatul de Conformitate care insoteste produsul, la intervalul de timp specificat la capitolul cerinte de mediu si instalare. 3.3.3 GEOMEMBRANE
Etansarile din materiale sintetice trebuie sa fie construite cu geomembrane din polietilena de inalta densitate (PEHD), de grosime mai mare sau egala cu 2,5 mm pentru depozitele de clasa a, respectiv 2,0 mm pentru depozitele de clasa b.
Pag. 25/561
3.3.3.1
STRATURI DE ETANSARE
3.3.3.1.1 CERINTE DE ORDIN GENERAL Straturile de etansare executate din materiale sintetice prefabricate sunt construite in concordanta cu tabelul urmator: Categoria Etansare sintetica Strat de drenaj Depozite pentru deseuri inerte Nu se cere Nu se cere Depozite pentru deseuri nepericuloase Se cere Se cere Depozite pentru deseuri nepericuloase Se cere Se cere
Se accepta solutii tehnice alternative de etansare cu ajutorul altor materiale, numai daca acestea respecta conditiile necesare privind protectia subsolului si apei subterane, in mod echivalent cu etansarile cu geomembrane. Caracteristicile fizice, mecanice, hidraulice si de durabilitate a geomembranelor se determina in conformitate cu prevederile "Normativului pentru utilizarea materialelor geosintetice la lucrarile de constructii" indicativ, NP 075-02. Caracteristicile impuse pentru utilizarea geomembranelor la depozitele de deseuri trebuie sa fie in conformitate cu SR EN 13257:2001. 3.3.3.1.2 CERINTE SPECIALE PENTRU GEOMEMBRANELE PEHD 3.3.3.1.2.1 CERINTE PRIVIND PROPRIETATILE FIZICE ALE GEOMEMBRANELOR Metoda de determinare SR EN 964-1:1999 SR EN ISO 9863-2:1996 prEN 1849-2 STAS 5886-68 Densitatea (kg/dm3) ISO R 1183 prEN 1849-2 Masa pe unitatea de suprafata STAS 5886-68 prEN 1849-2 2.500 g/m2 0,95 kg/m3 Valori minime admise 2,5 mm (clasa a) 2,0 mm (clasa b)
Proprietatea fizica Grosimea (mm)
3.3.3.1.2.2
CERINTE PRIVIND REZISTENTELE MECANICE ALE GEOMEMBRANELOR
REZISTENTA LA INTINDERE Rezistenta la intindere a geomembranelor se determina prin: solicitare la intindere monoaxiala pe esantioane de forma in dublu T de latime constanta; in conditii de solicitare tridimensionala. In tabelul urmator sunt date cateva valori orientative ale rezistentei la intindere a geomembranelor din PEHD. Teste Deformatii U.M. Testul dublu T Testul cu latime constanta Testul tridimensional
Pag. 26/561
l=6,3m m MPa % MPa % 22 11 28 700
l=25mm 21 13 24 600
l=200mm 19 15 21 >500
=610mm 16 47 16 47
Determinarea rezistentei la intindere se face in conformitate cu ISO R 527. REZISTENTA LA IMPACT (SOC) Geomembranele sunt foarte sensibile la degradare ca urmare a actiunilor mecanice cum ar fi caderea unor obiecte grele. Rezistenta la impact se determina prin metoda Spencer, care consta prin caderea pe o mostra de geomembrana a unui pendul prevazut la un capat cu un con, masurandu-se energia la care se produce penetrarea. In tabelul urmator sunt prezentate rezistentele la impact ale unei geomembrane PEHD de grosime g = 1 mm, in conformitate cu prevederile standardelor in vigoare. Unghiul conului () Rezistenta la impact (joule) 15 7.6 30 9.3 45 11.2 60 11.2 90 8.7
REZISTENTA LA POANSONARE STATICA Pentru determinarea rezistentei la poansonare a geomembranelor se utilizeaza o mostra circulara fixata pe un inel, care este solicitata static la compresiune inregistrandu-se forta la care se produce ruperea. Determinarea se efectueaza in conformitate cu EN 12730:2001. Pentru geomembrane groase, forta la care se produce ruperea este de cca. 2.200 N. UNGHIUL DE FRECARE LA INTERFATA DINTRE GEOMEMBRANELE NETEDE PEHD SI ALTE MATERIALE Rezistenta la forfecare exprimata prin unghiul de frecare la interfata dintre geomembranele PEHD si diverse materiale este exemplificata in tabelul urmator: Materialul cu care geomembrana vine in contact Nisip grosier ( = 30) Nisip fin ( = 26) Geotextil netesut impaslit Geotextil netesut termosudat Geotextil netesut monofilament Geotextil tesut din benzi Determinarea unghiului de forfecare se face in conformitate cu prEN 12957-1. REZISTENTA LA SFASIERE Rezistenta la sfasiere se determina pe probe de forma trapezoidala cu taietura de initiere sau pe probe de tip despicate. Valorile rezistentelor la sfasiere variaza intre 20 N si 130 N pentru epruvetele trapezoidale confectionate din geomembrane subtiri si respectiv intre 90 N si 450 N pentru geomembranele groase testate pe probe despicate.
Pag. 27/561
Unghiul de frecare 18 17 8 11 6 10
Determinarea rezistentei la sfasiere se face conform: STAS 6127/87 STAS 4030-1/79 EN 12310-2:2002 REZISTENTA IMBINARILOR SUDATE Testarea rezistentei sudurilor de imbinare a geomembranelor se face in conformitate cu: EN 12316-2:2000 EN 12317-2:2000 CERINTE PRIVIND STABILITATEA SI DURABILITATEA GEOMEMBRANELOR CERINTE PRIVIND REZISTENTA LA DEGRADARE CHIMICA Geomembranele PEHD se testeaza prin imersare in diverse substante chimice pe o perioada cuprinsa intre 30 si 120 de zile. Dupa aceasta perioada se repeta testele pentru determinarea caracteristicilor fizice si de rezistenta ale geomembranei. Rezistenta la degradare sub actiunea agentilor chimici se determina in conformitate cu: STAS 6339/80 EN ISO 14030:2001 EN 1847:2001 EN ISO 175:2000 CERINTE PRIVIND REZISTENTA LA DEGRADAREA TERMICA SI PRIN OXIDARE (REZISTENTA LA IMBATRANIRE) Geomembranele sunt sensibile la variatiile mari de temperatura precum si la actiunea radicalilor de tip hidroperoxid, care trec in structura moleculara a polietilenei. Pentru combaterea acestor efecte se recomanda acoperirea cat mai rapida a geomembranei puse in opera. Determinarea rezistentei la degradare termica si prin oxidare (imbatranire) a geomembranelor se face in conformitate cu: EN 1107-2:2001 EN 1296:2000 prEN 495-5 ASTM D 5885-97 ENV ISO 1438:1999 ENV 12224 prEN ISO 13438 CERINTE PRIVIND REZISTENTA LA DEGRADARE PRIN ACTIUNEA FACTORILOR BIOLOGICI Degradarea biologica se datoreaza in principal actiunii bacteriilor, ciupercilor si animalelor. Geomembranele trebuiesc protejate impotriva actiunii factorilor biologici atat in perioada de executie cat si in perioada de exploatare a depozitului de deseuri. CERINTE CONSTRUCTIVE PENTRU BARIERA, IMPERMEABILIZARE SI SISTEMUL DE DRENAJ PENTRU LEVIGAT TERENUL DE POZARE AL ETANSARII SINTETICE Stratul de baza pe care se aseaza stratul sintetic de etansare trebuie sa aiba toleranta la planeitate de maximum 2 cm/4,0 m.
Pag. 28/561
Pantele se proiecteaza si se construiesc astfel incat, dupa stingerea tasarilor in terenul de fundare si in corpului deseurilor, aceasta sa aiba o inclinatie finala de cel putin 3% transversal pe reteaua de conducte de drenaj si cel putin 1% longitudinal pe aceasta. Punctele cu adancimea cea mai mare trebuie sa fie amplasate in afara zonei impermeabilizate. PROTECTIA MECANICA A ETANSARII SINTETICE Geomembranele PEHD din stratul de etansare de la baza depozitului se protejeaza impotriva penetrarii mecanice provenite din incarcarea data de corpul deseurilor. Stratul de protectie poate fi constituit din geotextile si/sau dintr-un strat de nisip mediu-fin (conform STAS 1913/5-85). Geotextilele trebuie sa fie fabricate din fibre noi de polietilena sau polipropilena. Caracteristicile fizice, mecanice, hidraulice si de durabilitate a geotextilelor se determina in conformitate cu prevederile "Normativului pentru utilizarea materialelor geosintetice la lucrarile de constructii", NP 075-02. 3.3.4 ASIGURAREA SI CONTROLUL CALITATII
Inainte de fabricarea si comandarea stratului impermeabil de geomembrana, Antreprenorul va transmite Inginerului urmatoarele: Mostre din materialul de geomembrana propus pentru lucrari. Proprietatile tipice ale materialelor. Calcule, teste si informatii care demonstreaza ca materialele sunt potrivite pentru a fi puse in opera, ca au rezistenta la strapungeri, permeabilitatea necesara si ca indeplinesc alte criterii din cadrul proiectului. Asigurarea si controlul calitatii sunt definite in cadrul contractului. In cadrul fabricarii si instalarii unui strat impermeabil: Asigurarea calitatii se refera la un tipar planificat de mijloace si actiuni sistematice, intreprinse pentru a asigura conformitatea fabricarii si instalarii sistemului de impermeabilizare cu Desenele si Specificatiile. Controlul calitatii se refera la acele actiuni intreprinse de producator pentru a se asigura ca respectivele materiale indeplinesc cerintele specificatiilor. Inainte de instalarea stratului de geomembrana, Antreprenorul va depune caietul de sarcini pentru executia lucrarilor, care va descrie dispunerea instalatiilor, dispunerea propusa a panourilor, metodele de sudare, materialele si detaliile legate de personalul de instalare (inclusiv experienta in lucrarile de instalare a straturilor de impermeabilizare). Antreprenorul va depune Rapoarte Zilnice, care vor detalia lucrarile desfasurate, intarzierile, defectele si alte consemnari solicitate de aceste Specificatii. 3.3.4.1 CERINTE PENTRU GEOMEMBRANA
Toate materialele folosite ca parte a sistemului de straturi impermeabile vor avea o durata de viata de cel putin 120 de ani, daca fac parte din lucrarile permanente. Se va tine cont de faptul ca elementele granulare ale stratului de impermeabilizare pot fi expuse conditiilor de vreme locale pentru perioade de pana la 6 luni. Aceasta sectiune stabileste cerintele minime de asigurare si control ale calitatii care vor fi urmarite de contrator pentru stratul de geomembrana. 3.3.4.2 LIVRAREA
La receptia materialului pe santier, Antreprenorul va furniza Inginerului un certificat de control al calitatii pentru fiecare rola de geomembrana livrata. Certificatul de control al calitatii va fi inclus in Raportul de Asigurare a Calitatii, elaborate la sfarsitul operatiunilor de aplicare a stratului impermeabil si va include: Numarul de role si datele de identificare.
Pag. 29/561
Rezultatele testelor de control al calitatii, conform tabelului de mai jos. Tabelul 7. Parametri Aspect Grosime Inaltimea asperitatii (pe fiecare parte) pentru geomembrana texturata Densitate Indicele de topire (190/5) Continut de negru de fum Deformatie bi-axiala la intindere Caracteristici de deformare: - Alungire la rupere - Tensiune de intindere la rupere Min. 50% min. 10 N/mm2 Deformatie si tensiune la punctul de curgere care va fi indicat - Rezistenta la rupere - Rezistenta la perforare - Stabilitate dimensionala la temperatura - Fragilitate la temperaturi scazute 75 N/mm Forta min. 500 N max. +/-2% max. -20oC Modificarea proprietatilor mecanice max. 20% dupa 16 saptamani Modificarea proprietatilor mecanice max. 20% dupa 16 saptamani nu nu nu nu nu nu ISO 6383/1:1985 ASTM D5596 DIN 169381986 ISO 11501:1995 ISO 974:1980 DIN 16726 ISO 175:1981 ISO 1817:1985 ASTM-D 3083 DIN 53739:1984 nu ISO 527-3:1993 ISO 37:1994 Cerinte Fara defectiuni si defecte vizibile 2,0mm 0,25mm (medie minima) Min. 0,94 g/cm3 0,60,8 g/10 min Min. 2,0% Min. 15% -10 % nu nu nu nu nu Toleranta Metoda de verificare Inspectie vizuala ISO 4648:1991 GRI-GM 12 DIN 53479 ISO 1133/18 ASTM D-1238 Cond. E ASTM D5617-94
- Rezistenta chimica
nu
- Rezistenta biologica
nu
3.3.4.3
TRANSPORTUL SI MANEVRAREA
Antreprenorul va furniza un caiet de sarcini care va acoperi transportul in conditii de siguranta, descarcarea si stocarea geo-membranei inainte ca materialul sa fie expediat catre santier. Caietul de sarcini va include detalii legate de echipamentele care vor fi folosite pentru a preveni deteriorarea geomembranei si de instruirea operatorilor.
Pag. 30/561
La receptia geomembranei pe santier, Antreprenorul va efectua o inspectie a tuturor rolelor, pentru a descoperi defecte sau deteriorari. Aceasta inspectie va fi efectuata initial fara de desface rolele, cu exceptia cazului in care se gasesc sau se suspecteaza defecte sau deteriorari. Antreprenorul va comunica deteriorarile rolelor Inginerului. Antreprenorul va inlocui materialul deteriorat. 3.3.4.4 DEPOZITAREA
Antreprenorul va pregati o zona neteda, bine uscata, fara denivelari, pentru a fi folosita pentru depozitare, amplasata intr-o zona sigura, protejata de furt, vandalism si trafic. Toate componentele geomembranei vor fi depozitate deasupra nivelului solului si mentinute in stare uscata. Locatia sau locatiile de depozitare vor fi aprobate de Inginer. 3.3.4.5 INSTALAREA MEMBRANEI HDPE
3.3.4.5.1 SANTURILE DE ANCORARE Santurile de ancorare pentru sistemul de impermeabilizare vor fi excavate conform detalierii din desene. Inainte de plasarea membranei in santul de ancorare, Antreprenorul trebuie sa verifice urmatoarele: Marginile unde stratul de impermeabilizare intra in sant nu prezinta neregularitati, denivelari etc., pentru a evita eventualele deteriorari ale stratului. Stratul de impermeabilizarea poate fi amplasat fara a fi deteriorat de eventuale corpuri ascutite. Santul si peretii santului nu prezinta denivelari care ar putea deteriora stratul. Orice defecte aparute in constructia santurilor care ar putea reduce calitatea instalarii stratului de impermeabilizare trebuie remediate imediat. 3.3.4.5.2 AMPLASAREA PANOURILOR Un panou este o portiune de geomembrana, care urmeaza a fi sudata pe teren, de exemplu, un panou este o rola sau o bucata taiata dintr-o rola. La momentul instalarii, Antreprenorul va da fiecarui panou un cod de identificare (numar sau litera-numar). Acest cod de identificare va fi stabilit de Inginer. Acest cod de identificare al panoului de teren va fi cat mai simplu si mai logic posibil. Antreprenorul va furniza un desen care va detalia configuratia locatiilor pentru panourile folosite. Un desen asa cum au fost amplasate panourile, care va include localizarea testelor si a reparatiilor, va fi actualizat saptamanal si transmis Inginerului. 3.3.4.5.3 PREGATIREA STRATULUI DE ARGILA PENTRU APLICAREA GEOMEMBRANEI Imediat inainte de aplicarea geomembranei, suprafata pregatita conform descrierii prezentelor Specificatii va fi aprobata de Inginer. Orice masuri de remediere al stratului impermeabil de baza din argila va fi stabilita de Inginer inainte de a fi executata de Antreprenor. 3.3.4.5.4 LOCATIA Panourile vor fi amplasate de Antreprenor in concordanta cu desenele Antreprenorului pentru pozitionarea panourilor si cu Specificatiile. Orice modificari aparute vor fi convenite cu Inginerul. 3.3.4.5.5 IDENTIFICAREA PANOURILOR PE TEREN Antreprenorul va da fiecarui panou un cod de identificare (numar sau litera-numar). Acest cod de identificare va fi stabilit de Inginer. Acest cod de identificare al panoului de teren va fi cat mai simplu si mai logic posibil.
Pag. 31/561
3.3.4.5.6 PROGRAMUL DE INSTALARE Panourile vor fi amplasate cate unul o data si fiecare dintre ele va fi sudat imediat dupa amplasare (pentru a diminua numarul de panouri de teren nesecurizate). Antreprenorul va inregistra codul de identificare, locatia si data instalarii pentru fiecare panou de geomembrana. Inginerului i se va transmite un Raport Zilnic de Progres, care va include, fara sa se limiteze la, urmatoarele: Numele personalului de pe santier. Detalii legate de evolutia lucrarilor. Detalii legate de panourile de teren instalate. Detalii legate de testele de teren si de reparatii. 3.3.4.6 METODA DE AMPLASARE Se va asigura ca geomembrana nu este deteriorata de echipamente in timpul manipularii acesteia, de trafic, caldura excesiva, scurgere de hidrocarburi sau prin alte modalitati. Va verifica ca suprafata de sub geomembrana pregatita pentru a aplica geomembrana nu a fost deteriorata din momentul in care a fost acceptata anterior si este inca in stare acceptabila imediat inainte de aplicare. Se va asigura ca personalul care lucreaza la aplicarea geomembranei nu fumeaza, poarta incaltari adecvate sau nu desfasoara activitati care ar putea deteriora geomembrana. Toate persoanele care vor merge sau vor lucra pe stratul de impermeabilizarea din HDPE vor purta incaltaminte cu talpi usoare. Se va asigura ca metoda folosita pentru a desface panourile nu afecteaza stratul de argila. Se va acorda atentie speciala sigurantei personalului atunci cand se desfac rolele pentru a fi plasate pe suprafete inclinate. Se va asigura ca metoda folosita pentru a plasa panourile diminueaza cutele (mai ales cutele de la imbinarea panourilor adiacente). Noului panou i se va permite sa ajunga la aceeasi temperatura cu panoul deja asezat, in asa fel incat sa se intinda la fel. Daca exista intarzieri in amplasarea geo-textilului si/sau a stratului de pietris pe membrana, Antreprenorul va aplica sarcini temporare adecvate (cum ar fi nisip, saci, cauciucuri), in asa fel incat sa nu deterioreze geomembrana, pentru a preveni ca aceasta sa fie ridicata de vant. Sarcinile temporare sau ancorarea vor fi indepartate inainte de aplicarea geotextilului si/sau a stratului de pietris. Va plasa geotextilul si/sau stratul de pietris imediat ce testul de verificare a calitatii specificat a fost finalizat, pentru a miscora zona cu geomembrana neprotejata. Se va asigura ca intrarea in contact direct cu geomembrana a echipamentelor sau mijloacelor de transport este diminuata in timpul aplicarii geotextilului si/sau a materialului pentru stratul de pietris si va proteja geomembrana in caz de trafic excesiv. Antreprenorul va informa Inginerul imediat daca oricare dintre cerintele de mai sus nu poate fi indeplinita. 3.3.4.7 DETERIORARI
Antreprenorul va face urmatoarele:
Antreprenorul va inspecta fiecare element al geomembranei, dupa amplasare si inainte de operatiunile de sudare, pentru a observa zonele cu deteriorari. Antreprenorul va asista Inginerul in legatura cu partea din geomembrana care ar trebui reparata sau acceptata. Geomembrana deteriorata sau partile membranei deteriorate care au fost respinse vor fi marcate si indepartate. Indepartarea lor din zona de lucrari va fi consemnata de Antreprenor.
Pag. 32/561
3.3.5 3.3.5.1
REALIZAREA SISTEMULUI DE IMPERMEABILIZARE DISPUNEREA SUDURII
In general, sudurile vor fi orientate paralel cu linia de inclinatie maxima a taluzului. In colturi si locatii geometrice cu forma ciudata, numarul de suduri trebuie diminuat. Nici o sudura nu va trebui sa aiba mai putin de 1,5m de la extremitatea inferioara a taluzului sau de zonele cu potentiale concentratii de tensiune, cu exceptia cazurilor cand se autorizeaza astfel. Atunci cand intreaga lungime a rolelor nu se intind dincolo de extremitatea inferioara a taluzului, capetele panourilor pot fi sudate in cazul in care capatul panoului este taiat la un unghi mai mare de 45o pentru a diminua tensiunea sudurii. Un sistem de numarare a sudurilor compatibil cu sistemul de numarare a panourilor va fi stabilit intre Antreprenor si Inginer. Imbinarile pe teren vor fi facute prin suprapunerea foliilor adiacente cu minim 75mm pentru sudarea cu electrod (extrudare) si cu 100mm pentru sudura prin contact (fuziune). 3.3.5.2 ECHIPAMENT SI PRODUSE DE SUDARE
Procedeele aprobate pentru executia sudurilor pe teren sunt extrudarea si fuziunea. Procesele alternative propuse vor fi sustinute cu documente si transmise Inginerului spre aprobare. Aparatele pentru sudarea prin extrudare vor fi prevazute cu dispozitive de masurare a temperaturii aparatului la ajutaj si cu un electrod de extrudare. Aparatul pentru sudare prin fuziune trebuie sa fie un dispozitiv vehicular automat care produce o dubla sudure cu un spatiu de aer inchis. Aparatul de sudare prin fuziune va fi prevazut cu dispozitive de masurare a temperaturilor aplicabile. Antreprenorul se va asigura ca: Echipamentele folosite pentru sudare nu vor deteriora geomembrana. Aparatul de sudura prin extrudare este curatat inainte de a incepe o operatiune de sudare, pana cand tot extrudatul degradat de caldura a fost indepartat din rezervor. Generatorul electric este plasat pe o fundatie neteda, in asa fel incat geomembrana sa nu fie deteriorata. Slefuirea va fi finalizata cu cel mult o (1) ora inainte de sudarea prin extrudare (slefuirea nu este necesara pentru sudarea prin fuziune). O folie neteda izolatoare sau o bucata de material vor fi puse sub aparatul de sudare la cald dupa utilizare, pentru a se asiguara ca HDPE-ul nu este afectat. Geomembrana este protejata de deteriorari in zonele cu trafic intens. 3.3.5.3 PREGATIREA PENTRU SUDARE Inainte de sudare, zona de sudare este curata, fara umezeala, praf, murdarie, moloz si materiale straine de orice tip. Orice agent de curatare folosit nu trebuie sa umfle sau sa dizolve polimerul, sa afecteze sanatatea umana si sa polueze mediul. Sudurile sunt aliniate cu cel mai mic numar posibil de cute. 3.3.5.4 CONDITII DE MEDIU PENTRU SUDARE
Antreprenorul va verifica ca:
Sudarea sau amplasarea stratului de impermeabilizare nu vor fi efectuate in timpul sau dupa precipitatii, in conditii de umezeala excesiva, acumulari de apa, spulberari de praf sau vant excesiv. Mai mult, sudarea nu va fi executata in perioade cand temperatura la suprafata a HDPE este sub -5oC sau peste 35oC. Conditiile normale de temperatura necesare pentru sudare sunt urmatoarele:
Pag. 33/561
Sudarea nu va fi executata daca temperatura este destul de ridicata in asa fel incat sa afecteze personalului. Inginerul va fi instiintat imediat in legatura cu orice probleme provocate de conditiile de vreme. 3.3.5.5 SUDURI DE TEST
Sudurile de test vor fi efectuate pe bucati din stratul de geomembrana pentru a verifica ca respectivele conditii de sudare sunt acceptabile. Astfel de teste vor fi executate simuland toate conditiile posibile de sudare (incepul zilei, mijlocul zilei, dupa momentul in care echipamentul este inchis si lasat sa se raceasca) pentru fiecare aparat de sudat folosit. Sudarile de testare vor fi efectuate in aceleasi conditii ca cele de pe teren. Mostrele pentru sudarile de testare vor fi lungi de aproximativ 1,0m si late de 300mm (dupa sudare) cu sudura centrata pe lungime. Suprapunerea sudurii va avea o valoare nominala de 100mm; 75mm minim. Doua mostre de imbinare, fiecare lata de 25mm, vor fi taiate din mostra pentru testul de sudura de catre sudor. Specimenele vor fi testate prin incercarea de a le dezlipi manual sau prin folosirea unui tensiometru de teren, pentru a verifica daca sudura rezista. Daca mostrele prezinta zone nesudate sau cu rezistenta mica, atunci echipamentul va fi reajustat, iar testele vor fi repetate. Daca mostrele dau din nou rateuri, aparatul de sudura si operatorul nu vor fi acceptati si nu vor fi folositi pentru sudare, pana cand deficientele sunt corectate si doua teste de sudura consecutive reusite vor fi efectuate. Inginerul va fi prezent la efectuarea testelor.
3.3.5.6
PROCEDURA GENERALA DE SUDARE Rolele de geomembrana vor fi suprapuse cu minim 100mm pentru sudarea prin fuziune si 75mm pentru sudarea prin extrudare. Cutele formate la suprapunerea sudurii vor fi taiate de-a lungul cutei pentru a obtine o suprapunere plata. Cutele taiate vor fi sudate si oricare portiune pe care suprapunerea este inadecvata se va aplica pe ea o bucata ovala sau rotunda din aceeasi geomembrana, care se va extinde cu minim 150mm dincolo de taietura, in toate directiile. Sudura se va extinde in susul panourilor de pe peretii celulei si cel putin la baza santurilor de ancorare. Toate sudurile transversale vor fi efectuate prin extrudare la locul de intersectare. Borul superior al membranei este indepartat in zona care urmeaza a fi sudata prin extrudare, iar zona de sudura va fi paralela cu solul inainte de sudare. In cazul sudarii prin fuziune pe un teren ud sau namolos, un strat protector mobil din plastic ar putea fi necesar pentru a fi aplicat direct sub membranele care sunt sudate. Aceasta masura este luata pentru a preveni aparitia umezelii intre foliile care urmeaza a fi sudate si/sau pentru a furniza o viteza potriva pentru dispozitivul de sudura.
Cu exceptia cazurilor in care se specifica altfel, procedura generala de sudare folosita de Antreprenor va fi urmatoarea:
3.3.5.7
TESTAREA NEDISTRUCTIVA A CONTINUITATII SUDARII
Antreprenorul va testa intr-o maniera nedistructiva toate sudurile pe intreaga lor lungime, folosind un aparat de testare cu vacuum, incercarea materialului cu scantei, testul cu aer sub presiune sau alte metode aprobate. Scopul testelor nedistructive este de a verifica continuitatea sudurii. Acestea nu ofera informatii despre trainicia sudurii. Testarile de continuitate se vor desfasura pe masura ce lucrarile de sudura avanseaza si nu la finalizarea tuturor sudurilor pe teren. Inginerul va primi o instiintare corespunzatoare inainte de desfasurarea oricaror teste. Toate rezultatele testelor vor fi transmise Inginerului.
Pag. 34/561
3.3.5.7.1 TESTUL CU VACUUM Acest test este de obicei efectuat in cazul sudurilor prin extrudare si poate fi folosit in cazul sudurilor prin fuziune atunci cand geometria sudurii face testarea cu aer sub presiune imposibila or nepractica sau cand se incearca localizarea precisa a unui defect in urma testarii cu aer sub presiune. Echipamentul va cuprinde urmatoarele: O cutie de vid care va fi o incinta rigida, cu o fereastra transparenta de vizionare, o garnitura de neopren moale aplicata pe fund, hublou sau ansamblu de vane si un dispozitiv de masurare care sa indice vidul din cutie. Un rezervor de vid din otel si un ansamblu de pompe prevazute cu un regulator de presiune si cu legaturi ale conductelor. Un furtun de cauciuc sub presiune/in vid, cu garnituri si conexiuni. O galeata si o perie lata, un spalator pentru podele sau un spray. O solutie de sapun. Testul trebuie desfasurat la minim 35 kPa vid si intre 10 si 15 secunde. Toate zonele in care apar bule de sapun vor fi marcate si reparate in conformitate cu Specificatiile. Testul nu trebuie executat la mai putin de o ora dupa sudura. Sudurile testate la vid vor fi consemnate in Raportul Zilnic. 3.3.5.7.2 INCERCAREA MATERIALULUI PRIN SCANTEI Echipamentul va cuprinde: Bobina de inalta frecventa cu un voltaj ajustabil intre 15 si 30 kV. Fir de cupru. Testarea cu scantei se va desfasura cu folosirea urmatoarelor proceduri: Un fir continuu de cupru va fi introdus in sudura pe toata lungimea sa. Sudura va fi pregatita prin polizare. Dupa finalizarea sudurii prin extrudare, aceasta va fi lasata sa se raceasca. Echipamentul pentru testarea cu scantei va fi ajustat pentru un voltaj de aproximativ 10 kV pe milimetru de grosime geomembrana testata. Sonda pentru testul prin scantei se va deplasa incet la o inaltime adecvata de-a lungul fiecarei parti si in centrul extrudatului. Daca sar scantei din sonda in sudura extrudata, acest lucru va indica zona in care sudura nu este etansa. Se va marca zona in care apar scanteile si se va repara in conformitate cu specificatiile. Zonele reparate vor fi retestate.
3.3.5.7.3 TESTAREA CU AER SUB PRESIUNE (DOAR PENTRU SUDURI CU DUBLA FUZIUNE) Echipamentul va contine urmatoarele: O pompa cu aer (manuala sau motorizata) prevazuta cu un dispozitiv de masurare a presiunii intre 25 si 36 psi (160 si 250 kPa). Un furtun de cauciuc cu garnituri si conexiuni. Un ac ascutit sau alte dispozitive speciale de alimentare cu aer sub presiune. Inainte de testare, membrane va fi lasata sa se raceasca minim doua ore. Executia etapelor de testare va fi evaluate in functie de urmatoarele criterii:
Pag. 35/561
Tabelul 8. Cadere permisa Grosimea foliei Minim initial (kN/m2) 200 Maxim initial (kN/m2) 240 Diferenta de Presiune maxima admisa dupa 5 minute (kN/m2) 2,0 mm 15
Daca o parte a testului nu indeplineste aceste criterii, zonele in cauza vor fi marcate si reparate in conformitate cu aceste specificatii. 3.3.5.8 TESTAREA DISTRUCTIVA
3.3.5.8.1 DEFINITII Testarea distructiva a sudurilor furnizeaza singura evaluare directa a rezistentei sudurilor si a eficientei imbinaturilor, indicand durabilitatea sudurilor. Testarea distructiva implica doua tehnici: 1) testare prin forfecare si 2) testare prin rupere. Testele distructive de sudura vor fi executate de Antreprenor pe mostre luate din locatii alese la intamplare de Inginer. Scopul acestor teste este de a verifica faptul ca sudurile sunt complet integrate una in cealalta si de a evalua trainicia acestora. Testarea rezistentei sudurilor va fi executata pe masura ce lucrarile de sudare avanseaza si nu la finalizarea tuturor sudurilor de pe teren. 3.3.5.8.2 LOCATII SI FRECVENTA Inginerul va alege locatiile de unde se vor taia mostre de sudura. Frecventa se va stabili intre Antreprenor si Inginer la incheierea contractului si/sau in cadrul Intalnirii de Pre-constructie. In absenta altor specificatii, mostrele distructive vor fi luate cu o frecventa minima de 1 mostra pentru fiecare 150m de sudura. Frecventa cu care vor fi prelevate mostrele va fi masurata ca medie pentru intreaga celula. Sudorul nu va fi informat in prealabil in legatura cu locatiile de unde vor fi prelevate mostrele de sudura. 3.3.5.8.3 Procedura de prelevare a mostrelor Mostrele vor fi taiate si testate de Antreprenor pe masura ce sudura avanseaza. Antreprenorului nu i se va permite sa acopere straturile de impermeabilizare cu alte materiale pana cand procedurile si testele de asigurare a calitatii nu au fost finalizate spre satisfactia Inginerului. Antreprenorul va face urmatoarele: Va aloca fiecarei mostre un numar, in functie de sudura si de numarul de suduri si o va marca corespunzator. Va consemna locatiile de unde au fost prelevate mostrele in Raportul Zilnic. Va repara imediat toate orificiile din geomembrana, rezultate in urma prelevarii a mostrelor de sudura in vederea efectuarii testelor distructive, in conformitate cu procedurile de reparatii descrise anterior. Continuitatea noilor suduri in zona reparata va fi testata in conformitate cu procedurile descrise anterior. 3.3.5.8.3.1 DIMENSIUNEA MOSTRELOR
La o locatie data de prelevare a mostrelor, se vor preleva doua tipuri de mostre de catre sudor:
Pag. 36/561
In primul rand, se vor preleva doua probe preliminare pentru testarea pe teren. Fiecare dintre aceste probe va fi lata de 25mm si lunga de 150mm, cu sudura centrata transversal pe lungime. Distanta dintre aceste doua mostre va fi de minim 1,1m. Probele vor fi testate prin rupere. Daca vreuna dintre ele nu indeplineste conditiile testelor de teren, se va aplica procedura specificata anterior. Daca ambele probe trec testul de teren, se va preleva o mostra intre cele doua probe, aceasta fiind taiata in trei si distribuita dupa cum urmeaza: O parte Antreprenorului pentru testare, 500mm x 300mm. Acest test va fi asistat si consemnat de catre Inginer; O parte pentru testarea in laborator a calitatii geomembranei, daca este cazul, 300mm x 300mm; O parte pentru manualul de calitate si pentru inregistrarea in arhiva, 300mm x 300mm. 3.3.5.8.4 TESTELE DE TEREN Antreprenorul va taia dintr-o mostra de testare, 10 probe late fiecare de 25mm. Probele vor fi testate folosind tensiometrul de teren, cinci probe vor fi testate prin forfecare si cinci prin dezlipire. Valorile minime pentru rezistenta sudurii sunt incluse in tabelul de mai jos: Tabelul Valori minime solicitate Grosimea geomembranei Dezlipirea in cadrul extrudarii (kN/m) 2.0mm 18 Dezlipirea in cazul fuziunii (kN/m) 23 Forfecarea in cazul extrudarii (kN/m) 29 Forfecarea in cazul fuziunii (kN/m) 29
Daca mai mult de o proba dintr-unul din grupurile de cinci probe pentru testarea prin forfecare sau dezlipire nu respecta criteriile, atunci mostra nu se conformeza si vor fi intreprinse procedurile specifice. Metodele folosite sunt in conformitate cu ASTM D4437, D413 si D638. Toate rezultate vor fi transmise Inginerului imediat ce acestea sunt disponibile. 3.3.5.8.5 PROCEDURILE IN CAZUL ESECULUI TESTULUI DISTRUCTIV Daca o mostra nu trece testul distructiv, se vor aplica urmatoarele proceduri. Antreprenorul are doua optiuni: Reconstruirea sudurii intre oricare doua dintre locatiile care au trecut testul. Sa localizeze canalul sudurii catre o locatie intermediara la maxim 3,0m in fiecare directie de punctul care nu a trecut testul si sa prevaleze o mostra mica pentru un test suplimentar pentru fiecare locatie. Daca aceste mostre suplimentare trec testul, atunci se vor prevala mostre complete. Daca si aceste mostre trec testul, atunci sudura va fi reconstruita intre aceste locatii. Daca cel putin una din mostre nu trece testul, atunci prodeul va fi repetat pentru a stabili zona in care ar trebui reconstruita sudura. Inginerul poate opta sa reconstuiasca o intreaga sudura, daca numarul de reparatii pe un cordon de sudura este considerat ca excesiv. Toate sudurile acceptabile trebuie limitate de doua locatii de la care s-au prelevat mostre ce au trecut testele distructive. Antreprenorul va sprijini cu documente toate actiunile luate in legatura cu esecurile la testele distructive (de exemplu, capetele zonelor de sudura care nu au trecut testul) si le va prezenta in Raportul Zilnic. Materialele cu defecte sau deteriorate vor fi identificate si detaliate in cadrul unui raport privind defectele si consemnate in Raportul Zilnic. Actiunile intreprinse pentru a rezolva sau corecta problemele vor fi de asemenea consemnate.
Pag. 37/561
Defectele, orificiile, bulele de aer, materiile prime nefolosite, semnele de contaminare cu materie straina, sudurile inaccepatabile ale geomembranei si alte conditii nesatisfacatoare vor fi identificate in Raportul Zilnic. Actiunile de reparare/corectie ale problemei vor fi de asemenea consemnate. Locatiile tuturor reparatiilor vor fi marcate zilnic pe Desenele Antreprenorului care vor reprezenta situatia reala din teren. Astfel de desene vor fi disponibile pentru a fi inspectate de catre Inginerul de Control si Asigurare a Calitatii in orice moment. 3.3.5.8.6 EVALUARE Fiecare locatie suspecta, atat in zonele de sudura cat si in zonele fara sudura va fi testata nedistructiv, folosing metodele descrise anterior. Fiecare locatie care nu trece testul nedistructiv va fi marcata de Antreprenor si reparata. Lucrarile nu vor fi continua in locatii care au fost reparate, pana cand nu sunt disponibile rezultatele testelor cu valori de trecere. 3.3.5.8.7 PROCEDURA DE REPARARE A GEOMEMBRANEI Orice portiune a geomembranei care nu trece un test distructiv sau nedistructiv va fi reparata. Exista mai multe proceduri pentru repararea acestor zone. Decizia finala referitoare la procedura de reparare adecvata va fi convenita intre Inginer si Antreprenor. Procedurile disponibile includ: Peticirea folosita pentru a repara orificii largi, rupturi si contaminari cu materie straina. Polizarea si resudarea folosite pentru a repara sectiuni ale sudurilor prin extrudare. Sudarea in puncte folosita pentru a repara gaurile mici si alte defecte mici localizate. Acoperirea folosit pentru a repara suprafete mari cu suduri nereusite. Topping- folosit pentru a repara zone de suduri inadecvate in care folia are o muchie expusa, cum ar fi surdura prin fuziune. In plus, se vor indeplini urmatoarele prevederi: Suprafetele geomembranei care vor fi reparate vor fi polizate cel mult o ora inainte de reparatii. Toate suprafetele trebuie sa fie curate si uscate la momentul reparatiei. Tot echipamentul de sudura folosit in procesul de reparare trebuie aprobat. Metodele de reparatie, materialele si tehnicile vor fi aprobate inaintea executarii reparatiei de catre Inginer. Peticele sau invelisurile se vor extinde cel putin 150mm dincolo de muchia defectului si toate colturile peticelor vor fi rotunjite la o raza de cel putin 75mm. 3.3.5.8.8 VERIFICAREA REPARATIILOR GEOMEMBRANEI Fiecare reparatie va fi testata nedistructiv, cu ajutorul metodelor descrise in anterior ca fiind posibile. Reparatiile care trec testul nedistructiv vor fi considerate ca fiind adecvate. Testele netrecute vor indica ca reparatia trebuie refacuta si ca este necesara o noua retestare pana testul este trecut. 3.3.6 ACCEPTAREA SISTEMULUI DE IMPERMEABILIZARE Toate materialele pentru stratul de impermeabilizare sunt expuse si sudate. Rapoartele Zilnice sunt complete. Desenele cu dispunerea reala a panourilor sunt complete si aprobate. Verificarea acceptabilitatii sudurilor si reparatiilor, inclusiv a testarilor asociate, este finalizata. Antreprenorul va informa Inginerul in legatura cu aranjamentele de demobilizare.
Sistemul de impermeabilizare cu geomembrana va fi acceptat cand:
Pag. 38/561
3.3.7 3.3.7.1
PRESCRIPTII DE EXECUTIE: TRASAREA Pichetajul axei traseului. Sunt materializate pe teren punctele importante ale traseului prin picheti cu martori, iar varfurile de unghi prin borne de beton, legate de reperi amplasati in afara amprizei strazii.Pichetajul este insotit si de o retea de reperi de nivelment stabilit, din borne de beton, amplasati in afara zonei strazii/drumului cel putin cate doi reperi pe km. In cazul cand documentatia este inlocuita pe planuri fotogrametrice traseul strazii/drumului proiectat nu este materializat pe teren. Materializarea lui urmeaza sa se faca la inceperea lucrarilor de executie pe baza planului de situatie, a listei cu coordonate pentru varfurile de unghi si a reperilor de pe teren.
Operatiunea de trasare:
Pichetii implantati in cadrul pichetajului complementar vor fi legati in plan si in profol in lung de aceiasi reperi ca si pichetii din pichetajul initial. Reperii vor fi amplasati in afara afara zonei de lucru pentru a putea fi pastrati su utilizari la restabilirea axului si cotelor drumului. Trasarea se va face in conformitate cu prevederile STAS si normativele in vigoare. 3.3.7.2 MATERIALIZAREA PE TEREN A LUCRARILOR
Odata cu definitivarea pichetajului, in afara de axului drumului, Antreprenorul va materializare prin tarusi si sabloane urmatoarele: inaltimea umpluturii sau adancimea sapaturii in ax, de-a lungul axului drumului; punctele de intersectii ale taluzelor cu terenul natural (ampriza); inclinarea taluzelor. Antreprenorul este raspunzator de buna conservare a tuturor pichetilor si a reperilor, de a le stabili sau de a le reamplasa daca este necesar. In caz de nevoie, scoaterea lor in afara amprizei lucrarilor este efectuata de catre Antreprenor, pe cheltuiala si raspunderea sa,dar numai cu aprobarea scrisa a Inginerului, cu notificare cu cel putin 24 ore in devans. Cu ocazia efectuarii pichetajului, vor fi identificate si toate instalatiile subterane si aeriene, electrice, de telecomunicatii sau de alta natura, aflate in ampriza lucrarilor in vederea mutarii sau protejarii acestora conform documentatiilor tehnice pentru predarea terenului liber Antreprenorului. 3.3.7.3 LUCRARI PREGATITOARE defrisari; curatirea terenului de frunze, crengi, iarba si buruieni (unde este cazul) ; decaparea si depozitarea pamantului vegetal; asanarea zonei strazii/drumului prin indepartarea apelor de suprafata si adancime ; demolarea constructiilor existente (unde este cazul). 3.3.7.3.1 PREGATIREA TERENULUI Defrisarea vegetatiei consta din taierea arborilor, pomilor arbustilo, scoaterea radacinilor si indepartarea materialului lemnos;
Pag. 39/561
Inainte de inceperea lucrarilor de terasamente se executa urmatoarele lucrari pregatitoare in limita zonei expropriate:
Scoaterea buturugilor si a radacinilor se face obligatoriu pentru ramblee cu inaltimea mai mica de 2 m precum si la ramblee; Gropile ce ramin dupa scoaterea buturugilor sau a radacinilor din amplasamentul rambleelor vor fi nivelate prin adaugare de pamint si compactate In cazul rambleelor mai inalte de 2 m buturugile pot fi retezate de la cel mult 0.1m deasupra suprafetei terenului Curatirea terenului de frunze,crengi, iarba, buruieni si alte materiale se face pe intreaga suprafata a amprizei Decopertarea stratului vegetal se executa mecanizat. Decaparea pamantului vegetal se face pe intreaga suprafata a amprizei drumului si a gropilor de imprumut si este folosit mai departe conform prevederilor din proiect unde si daca este cazul. Pamantul decapat care nu este reutilizat va fi transportat si depozitat in depozite definitive, evitand orice amestec sau impurificare a terasamentelor drumului. Pamantul vegetal care este folosit ulterior conform proiectului, va fi pus intr-un depozit provizoriu in vederea reutilizarii. Lucrarile de taiere a arborilor vor fi devansate fata de cele de scoatere a radacinilor cel putin 50 m, acestea tot cu 50 de m fata de lucrarile de curatire a drumului In portiunile de drum/strada unde apele superficiale se scurg spre rambleul sau debleul drumului acestea trebuie abatute prin santuri de garda, care sa colecteze si sa evacueze apa inafara amprizei drumului. Aceste santuri se executa inainte de inceperea lucrarilor de terasamente. Demolarile constructiilor existente vor fi executate pana la adancimea de 1.00 m sub nivelul platformei terasamentelor. Materialele provenite din demolare vor fi stranse cu grija, pentru a fi reutilizate conform indicatiilor precizate in caietele de sarcini speciale sau in lipsa acestora, vor fi evacuate in groapa publica cea mai apropiata, transportul fiind in sarcina Antreprenorului 3.3.7.4 LUCRARI DE TERASAMENTE Saparea pamintului Incarcarea pamintului/produse provenite din demolari in mijlocul de transport Transportul pamintului Descarcarea din mijlocul de transport a pamintului/ produse provenite din demolari Imprastierea pamintului in umplutura si nivelarea Compactarea pamintului Finisarea terasamentelor Lucrarile de terasamente pot fi: Concentrate (ramblee si debleemari, rampe de acces poduri, gropi mari de imprumut); Lineare, continue in lungul drumului , in spatii lari, utilajele pot intra direct, sau in spatii inguste Inainte de executarea rambleelor: se face compactarea pamintului natural, sub viitorul rambleu, pe o adincime de 30 de cm; se compacteaza patul drumului situat in debleu sau la nivelul terenului inconjurator pe o adincime de 30 de cm, la gradul de compactare prevazut in STAS 2914 84. Asternerea si compactarea pamintului se face potrivit prevederilor STAS 2914-84
Procesul de executie a lucrarilor de terasamente se compune din urmatoarele operatii de baza:
Pag. 40/561
Excedentul de sapatura ca si pamanturile din debleuri care sunt improprii realizarii umpluturilor, precum si pamantul din patul drumului din zonele de debleu care trebuie inlocuite pentru ca sunt improprii ca si teren de fundare, vor fi transportate in depozite definitive. Necesarul de pamant care nu poate fi acoperit din debleuri, va proveni din gropi de imprumut Recurgerea la debleuri si rambleuri in afara profilului din proiect, sub forma de supralargire, trebuie sa fie supusa aprobarii Inginerului Suprafata fiecarui strat compactat si suprafata patului drumului vor avea , spre taluzuri. Inclinari conform STAS 2914 Umiditatea pamintului pus in opera va fi cit mai apropiata de umiditatea optima de compactare, in limitele admisibile conform normativelor in vigoare. Daca umiditatea pamintului depaseste umiditatea optima de compactare in scopul obtinerii unor umiditati optime la executie se recomanda: Cind se conteaza pe un timp uscat pamintul se disloca si se transporta in amplasamentulrambleului cu citeva zile inainte de compactare ,astfel incit umiditatea sa se piarda prin procesul de evaporare; Cind se prevede timp ploios se lucreaza pe tronsoane limitate, astfel incit executia sa se termine in aceeasi zi La punerea in opera a paminturilor argiloase prafoase cu umiditate ridicata se recomanda sa se intercaleze la fiecare 0,8 1 m inaltime de rambleu cite un strat filtrant de 0.2-0.3 m material granular (nisip,balast) sau alt material permeabil care sa fie inclinat catre taluzuri Se indeparteaza stratul mocirlos Se adauga materiale care reduc umiditatea pamintului (zgura , var) Daca umiditatea pamintului este mai mica decit umiditatea optima de compactare in scopul obtinerii unor umiditati optime la executie se recomanda: Preumezirea locului de unde se extrage pamintul cu 2-3 zile inainte; Compactarea se face dupa uniformizaea umiditatii in strat; Se asterne pamintul in strat si se umezeste pina la umiditatea optima de compactare. Pentru a se asigura scurgerea apelor , la intreruperea lucrarilor de pe o zi pe alta, se vor lua urmatoarele masuri: Se prevad in punctele joase locuri de evacuare a apei; Se mentin in stare buna pantele si se evita fagasele formate de mijloacele de transport, eroziunile , gropile; Finisarea suprafetei compactate. Suprafetele straturilor intermediare ale umpluturi se vor compacta astfel incit sa nu ramina denivelari gropi in care sa se stringa apa in balti sau pungi care umezesc excesiv pamintul. Umpluturile alcatuite exclusiv din materiale granulare pietroase (blocuri mici de piatra, grohotis, deseuri de cariera) se vor executa cu materiale de dimensiuni descrescinde de jos in sus pina la dimensiuni care sa impiedice antrenarea in adincime a materialelor din sistemul rutier. Se va evita in toate cazurile formarea unor pungi de paminturi necoezive in corpul drumului, in care s-ar putea aduna apele de infiltratie sau meteorice. Taluzul nu trebuie sa prezinte nici scobituri si nici excrescente, in afara celor rezultate din dimensiunile blocurilor constituente ale rambleului. Profilul taluzului trebuie sa fie obtinut prin metoda umpluturii in adaos, daca nu sunt dispozitii contrare in caietul de sarcini speciale. Cind prin executarea sapaturilor pentru fundatii se ajunge la retelele de instalatii subterane existente, care ramin in functiune, trebuie luate masuri pentru protejarea lor impotriva deteriorari
Pag. 41/561
Cind prin executarea sapaturilor pentru fundatii se ajunge la retelele de instalatii subterane existente, care nu sunt prevazute in proiect dar apar intimplator se va proceda astfel: Se vor opri lucrarile la terasamente Se va sesiza Proiectantul si Beneficiarul in vederea luarii masurilor necesare Atunci cind apar elemente care indica pierderea stabilitatii sapaturilor ( umeziri locale accentuate, curgeri de taluz) pentru evitarea accidentelor se vor opri lucrarile si se vor lua de catre conducerea santierului si proiectant masurile tehnice considerate ca necesare 3.3.7.4.1 CAZURI PARTICULARE DE LUCRARI DE TERASAMENTE 3.3.7.4.1.1 RAMBLEURI DIN MATERIAL STINCOS
Materialul stancos rezultat din derocari se va imprastia si nivela astfel incat sa se obtina o umplutura omogena si cu un volum minim de goluri. Straturile elementare vor avea grosimea determinata in functie de dimensiunea materialului si posibilitatile mijloacelor de compactare. Aceasta grosime nu va putea, in nici un caz, sa depaseasca 0,80 m in corpul rambleului. Ultimii 0,30 m de sub patul drumului nu vor contine blocuri mai mari de 0,20 m. Blocurile de stanca ale caror dimensiuni vor fi incompatibile cu dispozitiile de mai sus vor fi fractionate. Inginerul va putea aproba folosirea lor la piciorul taluzului sau depozitarea lor in depozite definitive. Granulozitatea diferitelor straturi constituente ale rambleurilor trebuie sa fie omogena. Intercalarea straturilor de materiale fine si straturi din materiale stancoase, prezentand un procentaj de goluri ridicat, este interzisa. Rambleurile vor fi compactate cu cilindri vibratori de 12-16 tone cel putin, sau cu utilaje cu senile de 25 tone cel putin. Aceasta compactare va fi insotita de o stropire cu apa, suficienta pentru a facilita aranjarea blocurilor. Controlul compactarii va fi efectuat prin masurarea parametrilor Q/S unde: Q - reprezinta volumul rambleului pus in opera intr-o zi, masurat in mc dupa compactare; S - reprezinta suprafata compactata intr-o zi de utilajul de compactare care s-a deplasat cu viteza stabilita pe sectoarele experimentale. Valoarea parametrilor (Q/S) va fi stabilita cu ajutorul unui tronson de incercare controlat prin incercari cu placa. Valoarea finala va fi cea a testului in care se obtin module de cel putin 500 bari si un raport E2/E1 inferior lui 0,15. Incercarile se vor face de Antreprenor intr-un laborator autorizat iar rezultatele vor fi inscrise in registrul de santier. Platforma rambleului va fi nivelata, admitandu-se aceleasi tolerante ca si in cazul debleurilor in material stancos. Denivelarile pentru taluzurile neacoperite trebuie sa asigure fixarea blocurilor pe cel putin jumatate din grosimea lor. 3.3.7.4.1.2 RAMBLEURI DIN MATERIAL NISIPOS
Rambleurile din materiale nisipoase se realizeaza concomitent cu imbracarea taluzurilor, in scopul de a le proteja de eroziune. Pamantul nisipos omogen (U < 5) ce nu poate fi compactat la gradul de compactare prescris (tabel 5) va putea fi folosit numai dupa corectarea granulometriei acestuia, pentru obtinerea compactarii prescrise. Straturile din pamanturi nisipoase vor fi umezite si amestecate pentru obtinerea unei umiditati omogene pe intreaga grosime a stratului elementar. Platforma si taluzurile vor fi nivelate admitandu-se tolerantele din caietul de sarcini. Aceste tolerante se aplica straturilor de pamant care protejeaza platforma si taluzurile nisipoase.
Pag. 42/561
3.3.7.4.1.3
RAMBLEURILE DIN SPATELE LUCRARILOR DE ARTA (CULEI, ARIPI, ZIDURI DE SPRIJIN)
In lipsa unor indicatii contrare caietului de sarcini speciale, rambleurile din spatele lucrarilor de arta vor fi executate cu aceleasi materiale ca si cele folosite in patul drumului, cu exceptia materialelor stancoase. Pe o latime minima de 1 metru, masurata de la zidarie, marimea maxima a materialului din cariera, acceptat a fi folosit, va fi de 1/10 din grosimea umpluturii. Rambleul se va compacta mecanic, la gradul din caietul de sarcini si cu asigurarea integritatii lucrarilor de arta. Echipamentul/utilajul de compactare va fi supus aprobarii Inginerului sau reprezentantului acestuia, care vor preciza pentru fiecare lucrare de arta intinderea zonei lor de folosire.
3.3.7.4.2 LUCRARI ASOCIATE LUCRARILOR DE TERASAMENTE 3.3.7.4.2.1 GROPI DE IMPRUMUT SI DEPOZITE DE PAMINT
In cazul in care gropile de imprumut si depozitele de pamant nu sunt impuse prin proiect sau in caietul de sarcini speciale, alegerea acestora o va face Antreprenorul, cu acordul Inginerului. Acest acord va trebui sa fie solicitat cu minimum opt zile inainte de inceperea exploatarii gropilor de imprumut sau a depozitelor. Daca Inginerul considera ca este necesar, cererea trebuie sa fie insotita de: un raport privind calitatea pamantului din gropile de imprumut alese, in spiritul prevederilor articolului 4 din prezentul caiet de sarcini, cheltuielile pentru sondajele si analizele de laborator executate pentru acest raport fiind in sarcina Antreprenorului; acordul proprietarului de teren pentru ocuparea terenurilor necesare pentru depozite si/sau pentru gropile de imprumut; un raport cu programul de exploatare a gropilor de imprumut si planul de refacere a mediului. La exploatarea gropilor de imprumut Antreprenorul va respecta urmatoarele reguli: Pamantul vegetal se va indeparta si depozita in locurile aprobate si va fi refolosit conform prevedeilor proiectului; Crestele taluzurilor gropilor de imprumut trebuie, in lipsa autorizatiei prealabile a Inginerului, sa fie la o departare mai mare de 10 m de limitele zonei drumului; taluzurile gropilor de imprumut; sapaturile in gropile de imprumut nu vor fi mai adanci decat cota practicata in debleuri sau sub cota santului de scurgere a apelor, in zona de rambleu. In albiile majore ale raurilor, gropile de imprumut vor fi executate in avalul drumului, amenajand o bancheta de 4.00 m latime intre piciorul taluzului drumului si groapa de imprumut; Fundul gropilor de imprumut va avea o panta transversala de 1.3% spre exterior si o panta longitudinala care sa asigure scurgerea si evacuarea apelor; Taluzurile gropilor de imprumut amplasate in lungul drumului se vor executa cu inclinarea de 1:1.5..1:3, cand intre piciorul taluzului drumului si marginea gropii de imprumut nu se lasa nici un fel de banchete, taluzul gropii de imprumut dinspre drum va fi de 1:3. Surplusul de sapatura in zonele de debleu, poate fi depozitat in urmatoarele moduri: in continuarea terasamentului proiectat sau existent in rambleu, surplusul depozitat fiind nivelat, compactat si taluzat conform prescriptiilor aplicabile rambleurilor drumului; suprafata superioara a acestor rambleuri suplimentare va fi nivelata la o cota cel mult egala cu cota muchiei platformei rambleului drumului proiectat;
Pag. 43/561
la mai mult de 10 m de crestele taluzurilor de debleu ale drumurilor in executie sau a celor existente si in afara firelor de scurgerea apelor; in ambele situatii este necesar sa se obtina aprobarea pentru ocuparea terenului si sa se respecte conditiile impuse. La amplasarea depozitelor in zona drumului se va urmari ca prin executia acestora sa nu provoace inzapezirea drumului. Antreprenorul va avea grija ca gropile de imprumut si depozitele sa nu compromita stabilitatea masivelor naturale nici sa nu riste antrenarea terasamentelor de catre ape sau sa cauzeze, din diverse motive, pagube sau prejudicii persoanelor sau bunurilor publiceparticulare. In acest caz, Antreprenorul va fi in intregime raspunzator de aceste pagube. Inginerul se va putea opune executarii gropilor de imprumut sau depozitelor susceptibile de a inrautati aspectul imprejmuirilor si a scurgerii apelor, fara ca Antreprenorul sa poata pretinde pentru acestea fonduri suplimentare sau despagubiri. Achizitionarea sau despagubirea pentru ocuparea terenurilor afectate depozitelor de pamanturi si a celor necesare gropilor de imprumut, raman in sarcina Antreprenorului. 3.3.7.4.2.2 IMBRACAREA TALUZELOR CU PAMINT VEGETAL
Cand acoperirea cu pamant vegetal trebuie sa fie aplicata pe un taluz, acesta este in prealabil taiat in trepte sau intarit cu caroiaje din brazde, nuiele sau prefabricate etc., destinate a le fixa.Aceste trepte sau caroiaje sunt apoi umplute cu pamant vegetal. Terenul vegetal trebuie sa fie faramitat, curatat cu grija de pietre, radacini sau iarba si umectat inainte de raspandire. Dupa raspandire pamantul vegetal este tasat cu un mai plat sau cu un rulou usor. Executarea lucrarilor de imbracare cu pamant vegetal este in principiu, suspendata pe timp de ploaie. 3.3.7.4.2.3 DRENAREA APELOR SUBTERANE
Antreprenorul nu este obligat sa construiasca drenuri in cazul in care apele nu pot fi evacuate gravitational Responsablitatea pentru asigurarea conditiilor de punere in opera cade in sarcina exclusiva a Antreprenorului. 3.3.7.4.2.4 SANTURI SI RIGOLE
Santurile si rigolele vor fi realizate conform prevederilor proiectului, respectandu-se sectiunea, cota fundului si distanta de la marginea amprizei. Santul sau rigola trebuie sa ramana constant, paralel cu piciorul taluzului. In nici un caz nu va fi tolerat ca acest paralelism sa fie intrerupt de prezenta masivelor stancoase. Paramentele santului sau ale rigolei vor trebui sa fie plane iar blocurile in proeminenta sa fie taiate. La sfarsitul santierului si inainte de receptia finala, santurile sau rigolele vor fi complet degajate de bulgari si blocuri cazute. 3.3.7.4.3 UTILAJE TERASIERE 3.3.7.4.3.1 LIMITARI IN FUNCTIE DE DOTARILE EDILITARE (CAZUL STRAZILOR IN GENERAL)
Inainte de inceperea lucrarilor cetatenii de pe strada respectiva vor fi anuntati prin fluturasi sau verbal de inceperea lucrarilor si vor fi rugati sa elibereze carosabilul de autovehicule si sa-si parcheze masinile in alta parte, mai departe de zona de lucru pentru a se evita eventuale accidente si pentru a se elibera frontul de lucru. NU SE VOR folosi utilaje de mare capacitate . NU SE VOR folosi cilindrii compactori vibratori, doar cilindrii compactori lis.
Pag. 44/561
Trotuarele vor fi compactate cu cilindrii compactori de dimensiuni mici. Utilajele folosite in lucru vor fi de generatie noua si nepoluante. Nu se vor folosi in lucru utilaje cu defectiuni care sa pericliteze siguranta cetatenilor. Lucrarile trebuie sa fie in flux continuu, fara intreruperi si pe termen scurt pentru reducerea stresului cetatenilor si pentru reducerea pe cat posibil a poluarii. Depozitarea materialelor folosite in lucru trebuie sa se faca organizat fara a se obtura accesul cetatenilor la proprietati. Deasemenea daca utilajele stationeaza pe timp de noapte in zona de lucru acestea vor fi parcate corespunzator fara a ingradi in nici un fel accesul pompierilor, salvarii etc. Toate punctele de lucru trebuie sa fie imprejmuite, iluminate pe timp de noapte si bineinteles semnalizate corespunzator conform Metodologiei MTMI. Alegerea utilajelor pentru executarea terasamentelor se va face functie de urmatorii factori: Posibilitatile de lucru ale utilajelor Pozitia frontului de lucru fata de nivelul terenului Concentrarea si caracterul lucrarilor de terasament Amplasarea sursei de pamint fata de locul de executare a terasamentelor, distanta de transport Consistenta pamintului de sapat, respectiv dificultatea de sapare Durata de executie pe care este esalonata realizarea lucrarii si anotimp 3.3.7.4.4 CONTROLUL CALITATII LUCRARILOR DE TERASAMENTE Controlul calitatii lucrarilor de terasamente consta in: verificarea trasarii axului, amprizei si a tuturor celorlalti reperi de trasare ale strazii ; verificarea pregatirii terenului de fundatie( de sub rambleu); verificarea calitatii si starii pamantului utilizat pentru umpluturi; verificarea grosimii straturilor asternute; controlul compactarii terasamentului ; controlul caracteristicilor platformei strazii ; controlul capacitatii portante. Antreprenorul este obligat sa tina evidenta zilnica in registrul de laborator a verificarilor efectuate asupra calitatii si starii (umiditatii) pamantului pus in opera si a rezultatelor obtinute in urma incercarilor efectuate privind calitatea lucrarilor executate. Antreprenorul nu va trece la executia urmatorului strat daca stratul precedent nu a fost finalizat si aprobat de Inginer. Antreprenorul va intretine pe cheltuiala sa straturile receptionate, pana la acoperirea acestora cu stratul urmator. Verificarea trasarii axului si amprizei strazii si a celorlalti reperi se va face inainte de inceperea lucrarilor de executie a terasamentelor urmarindu-se respectarea intocmai a prevederilor proiectului. Verificarea pregatirii terenului de fundare. Inainte de inceperea executarii umpluturilor, dupa ce s-a curatat terenul si s-a compactat pamantul, se determina gradul de compactare si deformabilitatea terenului de fundatie. Numarul minim de probe, conform STAS 2914-84, pentru determinarea gradului de compactare.
Pag. 45/561
Natura si starea solului. Verificarile efectuate se vor consemna intr-un proces verbal de verificare a calitatii lucrarilor ascunse specificandu-se si eventuale remedieri necesare. Deformabilitatea terenului se va stabili prin masuratori cu deflectometrul cu parghii, conform Normativului pentru determinarea prin deflectografie si deflectometrie a capacitatii portante a drumurilor cu structuri rutiere suple si semirigide, indicativ CD 31-2002. Masuratorile cu deflectometrul se vor efectua in profile transversale amplasate la maxim 25 m unul dupa altul in trei puncte (dreapta, ax, stanga ) de pe ampriza strazii. La nivelul terenului de fundatie se considera realizata capacitatea portanta necesara daca deformatia elastica corespunzatoare vehiculului etalon de 10KN, se incadreaza in valorile din tabelul 9, admitandu-se depasiri in cel mult 10% din punctele masurate. Valorile admisibile ale deformatiei la nivelul terenului de fundatie se stabilesc in functie de tipul pamantului de fundatie conform tabel 9. Verificarea gradului de compactare a terasamentului de fundatii se va face in corelatie cu masuratorile cu deflectometrul, in punctele in care rezultatele acestora atesta valori de capacitate portanta scazuta. Verificarea calitatii si starii pamantului utilizat pentru umpluturi consta in determinarea principalelor caracteristici ale pamantului Verificarea grosimii straturilor asternute Va fi verificata grosimea fiecarui strat de pamant asternut la executarea rambleului. Grosimea masurata trebuie sa corespunda grosimii stabilite pe sectorul experimental, pentru tipul de pamant respectiv si utilajele folosite la compactare. Verificarea compactarii umpluturilor Determinarile pentru verificarea gradului de compactare se fac pentru fiecare strat de pamant pus in opera. In cazul pamanturilor coezive se vor preleva cate 3 probe de la suprafata, mijlocul si baza stratului, cand acesta are grosimi mai mari de 25 cm si numai de la suprafata si baza stratului cand grosimea este mai mica de 25 cm. In cazul pamanturilor necoezitive se va preleva o singura proba din fiecare punct, care trebuie sa aiba un volum de min. 1000 cm3, conform STAS 2914 - 84 cap.7. Pentru pamanturile stancoase necoezive, verificarea se va face potrivit caiet de sarcini. Verificarea gradului de compactare se face prin compararea densitatii in stare uscata a acestor probe cu densitatea in stare uscata maxima stabilita prin incercarea Proctor, STAS 1913/13-83. Verificarea gradului de compactare realizat, se va face in minimum trei puncte repartizate stanga, ax, dreapta, distribuite conform caiet de sarcini. La stratul superior al rambleului si la patul drumului in debleu, verificarea gradului de compactare realizat se va face in minimum trei puncte repartizate stanga, ax, dreapta. Aceste puncte vor fi la cel putin 1 m de la marginea platformei, situate pe o lungime de maxim 250 m. In cazul cand valorile obtinute la verificari nu sunt corespunzatoare, se va dispune fie continuarea compactarii, fie scarificarea si recompactarea stratului respectiv. Nu se va trece la executia stratului urmator decat numai dupa obtinerea gradului de compactare prescris, compactarea ulterioara a stratului ne mai fiind posibila. Zonele insuficient compactate pot fi identificate usor cu penetrometrul sau cu deflectometrul cu parghie. Controlul caracteristicilor patului drumului Controlul caracteristicilor patului drumului se face dupa terminarea executiei terasamentelor si consta in verificarea cotelor realizate si determinarea deformabilitatii, cu ajutorul deflectometrului cu parghie la nivelul patului drumului.
Pag. 46/561
Tolerantele de nivelment impuse pentru nivelarea patului suport sunt conform caietului de sarcini. In ce priveste suprafatarea patului si nivelarea taluzurilor, tolerantele sunt cele din caietul de sarcini. Verificarile de nivelment se vor face pe profiluri transversale, la distanta specificata in caietul de sarcini. Deformabilitatea patului drumului, daca si unde este cazul, se va stabili prin masuratori cu deflectometrul cu parghie. 3.3.7.4.5 RECEPTIA LUCRARI Lucrarile de terasamente vor fi supuse unor receptii pe parcursul executiei (receptii pe faze de executie), unei receptii preliminare si unei receptii finale. 3.3.7.4.5.1 RECEPTIA PE FAZE DE EXECUTIE
In cadrul receptiei pe faze determinante (de lucrari ascunse) se efectueaza conform Regulamentului privind controlul de stat al calitatii in constructii, aprobat cu HG 272/94 si conform Procedurii privind controlul statului in fazele de executie determinante, elaborata de MLPAT si publicata in Buletinul Constructiilor volum 4/1996 si se va verifica daca partea de lucrari ce se receptioneaza s-a executat conform proiectului si atesta conditiile impuse de normativele tehnice in vigoare si de prezentul caiet de sarcini. In urma verificarilor se incheie proces verbal de receptie pe faze, in care se confirma posibitatea trecerii executiei la faza imediat urmatoare. Receptia pe faze se efectueaza de catre Inginer si Antreprenor, iar documentul ce se incheie ca urmare a receptiei va purta ambele semnaturi. Receptia pe faze se va face in mod obligatoriu conform programului de urmarire a calitati in executie elaborat de proiectant si dintre care amintim: trasarea si pichetarea lucrarii; decaparea stratului vegetal si terminarea lucrarilor pregatitoare; compactarea terenului de fundatie; in cazul rambleurilor, pentru fiecare metru din inaltimea de umplutura si la realizarea umpluturii sub cota stratului de forma sau a patului drumului; in cazul sapaturilor, la cota finala a sapaturii. Registrul de procese verbale de lucrari ascunse se va pune la dispozitia organelor de control, cat si a comisiei de receptie preliminara sau finala. La terminarea lucrarilor de terasamente sau a unei parti din aceasta se va proceda la efectuarea receptiei preliminare a lucrarilor, verificandu-se: concordanta lucrarilor cu prevederile caietului de sarcini si a proiectului de executie; natura pamantului din corpul drumului. Lucrarile nu se vor receptiona daca: nu sunt realizate cotele si dimensiunile prevazute in proiect; nu este realizat gradul de compactare atat la nivelul patului drumului cat si pe fiecare strat in parte (atestate de procesele verbale de receptie pe faze); lucrarile de scurgerea apelor sunt necorespunzatoare; nu s-au respectat pantele transversale si suprafatarea platformei; se observa fenomene de instabilitate, inceputuri de crapaturi in corpul terasamentelor, ravinari ale taluzurilor, etc.;
Pag. 47/561
nu este asigurata capacitatea portanta la nivelul patului drumului. Defectiunile se vor consemna in procesul verbal incheiat, in care se va stabili si modul si termenele de remediere. 3.3.7.4.5.1.1 RECEPTIA PRELIMINARA LA TERMINAREA LUCRARILOR
Receptia preliminara se face la terminarea lucrarilor, pentru intreaga lucrare, conform Regulamentului de receptie a lucrarilor de constructii si instalatii aferente acestora, aprobat cu HGR 273/94. 3.3.7.4.5.1.2 RECEPTIA FINALA
La receptia finala a lucrarii se va consemna modul in care s-au comportat terasamentele si daca acestea au fost intretinute corespunzator in perioada de garantie a intregii lucrari, in conditiile respectarii prevederilor Regulamentului aprobat cu HGR 273/94.
4
4.1 4.1.1
CONSTRUCTII
STRUCTURA DIN BETON GENERALITATI
Acest caiet de sarcini cuprinde specificatiile tehnice pentru lucrarile de executare a elementelor din beton si beton armat. 4.1.2 STANDARDE SI NORME DE REFERINTA Ghid practic pentru executia lucrarilor din beton si beton armat Produse din otel pentru armarea betonului. Sarma rotunda trefilata Produse de otel pentru armarea betonului. Plase sudate Normativ pentru alcatuirea, executarea si folosirea cofrajelor glisante. Normativ pentru alcatuirea, executarea si folosirea panourilor plane metalice pentru peretii din beton monolit la cladiri pentru cofraje
EN 012 99 STAS 438/2-91 SR 438/3/1998 C 41 86 C 162 73
C 11 74 C 56-85 C 156 89
Instructiuni tehnice privind alcatuirea si folosirea in constructii a panourilor din placaj pentru cofraj. Normativ pentru verificarea calitatii lucrarilor de constructie si a instalatiilor aferente. Indrumator pentru aplicarea prevederilor STAS 6657/3 89. Elemente prefabricate, din beton, beton armat si beton precomprimat. Procedee si dispozitive de verificare a caracteristicilor geometrice. Instructiuni tehnice privind procedeele de remediere a defectelor pentru elementele de beton si beton armat. Normativ pentru realizarea pe timp friguros a lucrarilor de constructii si a instalatiilor aferente. Apa pentru betoane si mortare Agregate naturale grele pentru betoane si mortare cu lianti minerali
C 149 87 C 16 84 STAS 790- 84 STAS 1667-76
STAS 1799 Constructii de beton, beton armat si beton precomprimat. Tipul si frecventa verificarilor
Pag. 48/561
88 STAS 3622-86 STAS 4606-80 ENV 206
calitatii materialelor si betoanelor destinate executarii lucrarilor de constructii. Betoane de ciment. Clasificare Agregate naturale grele pentru betoane si mortare cu lianti minerali. Metode de incercare Specificatii tehnice. Beton terminologie, cerinte, niveluri de performanta.
STAS 10107/0Calculul si alcatuirea elementelor structurale din beton, beton armat si beton comprimat. 90 STAS 10493Marcarea si semnalizarea punctelor pentru supravegherea tasarii si deplasarii 76 constructiilor si terenurilor SR 388-95 NE 012-99 4.1.3 Ciment Portland (tip I) Norme de executie pentru lucrarile din beton, beton armat si beton precomprimat
CONSIDERATII GENERALE
Lucrarile de construcii pentru fundatii, infrastructura, suprastructuri din beton armat sau precomprimat trebuie sa fie in concordanta cu specificatiile acestui capitol, si cu anexele I.1, I.2, I.3, I.4, I.5 din NE 012-99 aprobat de MLPAT prin Ordananta 59/N din august 1999 si prevederile STAS 10112/2-87 si STAS 1799-88. Compozitia unui beton trebuie sa asigure cerintele privind rezistenta si durabilitatea acestuia conform tabelului 5.4. din Codul NE 012-99. Cerintele pentru asigurarea rezistentei prescrise sunt date prin: Relatia intre raportul apa / ciment (A/C) si rezistenta la compresiune a betonului, relatie determinata pentru fiecare tip de ciment, tip de agregate si pentru o varsta data a betonului. Clasele de rezistenta si rezistentele caracteristice determinate pe epruveta cilindru sau cub, conform pct.7.2.1. din NE 012-99. Cerintele pentru durabilitatea betonului sunt exprimate pe baza unor reguli care privesc compozitia betonului si alegerea materialelor. Astfel, in functie de clasa de expunere a constructiei in concordanta cu NE 012-99 (in mediu uscat, umed, umed cu inghet si agenti de dezghetare, mediu marin sau mediu chimic agresiv) si influenta regimului mediului asupra cladirii (normal / moderat / sever) cerintele minime pentru a asigura lucrabilitatea necesara a betonului sunt indicate in NE 01299 tabelul 5.4. iar dozajul minim de ciment pentru asigurarea durabilitatii betonului, acelasi Cod. Pentru expunerea structurii la medii mai severe, raportul apa / ciment (A/C) va fi mai mic. Pentru a produce un beton durabil care sa reziste expunerii conditiilor de mediu inconjurator si care sa protejeze armatura impotriva coroziunii trebuie respectate urmatoarele cerinte: Selectarea materialelor componente ale betonului astfel incat acestea sa nu contina impuritati care pot dauna durabilitatii sau sa produca coroziunea armaturii. Alegerea compozitiei betonului astfel incat betonul: sa satisfaca toate criteriile de performanta specificate pentru betonul intarit; sa poata fi turnat si compactat pentru a forma o structura compacta pentru protejarea armaturii; sa se evite actiunile interne ce dauneaza betonului (ex. reactia alcalii agregate); sa reziste actiunilor externe cum ar fi cele din mediul inconjurator.
Pag. 49/561
Amestecarea, transportul, punerea in opera si compactarea betonului proaspat sa se faca astfel incat materialele componente ale betonului sa fie uniform distribuite in amestec, sa nu intre in segregare . Tratarea corespunzatoare a betonului pentru obtinerea proprietatilor necesare si protejarea corespunzatoare a armaturii. Cerintele de durabilitate necesare protejarii armaturii impotriva coroziunii, precum si pastrarea caracteristicilor betonului la actiunile fizico-chimice pe timpul duratei de existenta proiectate, sunt legate in primul rand de permeabilitatea betonului. In NE 012-99 se fac referiri la stabilirea gradului de impermeabilitate necesar betonului, functie de clasa de expunere. STAS 3622-86 stabileste nivelele de performanta ale betoanelor functie de gradul lor de impermeabilitate: Adancimea limita de patrundere a apei (mm) 100 mm Gradul de impermeabilitate P 4 P 4 4 200mm Presiunea apei (bar)
P 8
P 8
P 12
P 12
12
Rezistenta la inghet- dezghet a betonului caracterizata prin gradul de gelivitate functie de numarul de cicluri de inghetdezghet trebuie sa satisfaca nivelele de performanta indicate in STAS 3622-86: Gradul de gelivitate al betonului G 50 G 100 G 150 Nr. de cicluri inghet- dezghet 50 100 150
4.1.4 4.1.4.1
CERINTE DE BAZA PRIVIND COMPOZITIA BETONULUI - NIVELE DE PERFOMANTA CERINTE DE BAZA amestecul de beton proiectat la statie de producator si controlat de un laborator autorizat; supus aprobarii Proiectantului/Inginerului; amestecul de beton prescris (prin caietul de sarcini si/sau de utilizator) si controlat de un laborator autorizat.
Betonul poate fi realizat pe baza unor compozitii stabilite in doua moduri:
Amestecul de beton proiectat:
Pag. 50/561
Alegerea componentilor si stabilirea compozitiei betonului proiectat se face de catre producator pe baza unor amestecuri preliminare stabilite si verificate de catre un laborator autorizat. Compozitia betonului trebuie proiectata avand in vedere prevederile prezentului caiet de sarcini si Codului NE 012-99. In cazul amestecului de beton proiectat trebuie specificate datele de baza privind compozitia betonului: clasa de rezistenta (conf. prevederilor din proiect); dimensiunea maxima a agregatelor (conf. prevederilor din prezentul caiet de sarcini); consistenta betonului proaspat (conf. prevederilor din prezentul caiet de sarcini); raportul A/C maxim (conf. prevederilor din prezentul caiet de sarcini); tipul si dozajul minim de ciment (conf. prevederilor din prezentul caiet de sarcini) Amestecul de beton prescris: In proiect se specifica urmatoarele date de baza in concordanta cu standardele si reglementarile tehnice in vigoare, mentionate mai sus la capitoul 3.3: Dozajul de ciment la mc de beton / clasa betonului; Tipul si clasa cimentului; Consistenta si raportul A/C ale betonului proaspat; Tipul de agregate; Dimensiunea maxima a agregatelor si zona de granulozitate; Tipul si cantitatea de aditiv sau adaos. Dozajul minim de ciment pentru betonul simplu si betonul armat, in functie de conditiile de expunere, stabileste conform NE 012-99 (cap.5 tabel 5.5. si precizarilor din anexa I.4). Dozajele minime sunt valabile in cazul folosirii agregatelor de 0 - 31 mm; pentru agregatele de 0 - 16 mm dozajele se sporesc cu 10%. In cazul folosirii de adaosuri la prepararea betoanelor, sau folosirii de aditivi reducatori de apa, cu avizul unui institut de specialitate si acordul Proiectantului/Inginerului se pot adopta dozaje de ciment inferioare celor din tabelul urmator: Pentru clasa I de expunere (normala):
Beton simplu 150 kg/m3 Stabilirea tipului de aditiv se face de catre:
Beton armat 250 kg/m3
Proiectant, in cazul in care utilizarea aditivului este impusa prin proiect. Antreprenor, in urmatoarele cazuri: Realizarea cerintelor impuse de tehnologii speciale de executie, iar tipul de aditiv nu este prevazut prin proiect; Executarea lucrarilor in alte conditii decat cele normale (pe timp calduros sau friguros); Prepararea betonului pe santier, iar prin proiect nu este stabilit tipul de aditiv; Obtinerea rezistentelor de control pe faze la termene scurte.
Furnizorul de beton/Producatorul, pentru realizarea cerintelor de lucrabilitate, rezistenta, imbunatatirea omogenitatii betonului si dupa caz, a maririi duratei de transport. Consistenta betonului la locul punerii in opera se stabileste de catre Antreprenor, in conformitate cu prevederile tabelului I.4.3. din NE 012-99, astfel incat betonul sa poata fi transportat si pus in opera in conditii optime.
Pag. 51/561
4.1.4.2
NIVELE DE PERFORMANTA ALE BETONULUI Consistenta, ca masura a lucrabilitatii, poate fi determinata conform pct.7.1.1 din EN 012-99 prin urmatoarele metode: tasarea conului, remodelare VE-BE, grad de compactare si raspandire; Continutul de aer poate fi determinat conform STAS 5479-88 folosind metode gravimetrice sau volumetrice sub presiune. Densitatea aparenta a betonului proaspat trebuie sa fie in concordanta cu STAS 1759-88
Pentru betonul proaspat:
Pentru betonul intarit: REZISTENTA LA COMPRESIUNE Clasa betonului este definita pe baza rezistentei caracteristice fck cil (fck cub) care este rezistenta la compresiune in N/mmp determinata pe cilindrii de 150/300 mm (sau pe cuburi cu latura de 150 mm) la varsta de 28 zile, sub a carei valoare se pot situa statistic cel mult 5% din rezultate. clasa fck cil fck cub C 4/5 4 5 C 8/10 8 10 C12/1 5 12 15 C16/2 0 16 20 C20/2 5 20 25 C25/3 0 25 30 C30/3 7 30 37 C35/4 5 35 45 C40/5 0 40 50 C45/5 5 45 55 C50/6 0 50 60
Pentru a determina clasa betonului, conform EN 012-99, se folosesc probe cub cu dimensiunile 150x150x150 mm si probe cilindrice de 150mm si h=300 mm. In unele cazuri speciale este necesar sa se determine cresterea rezistentei la perioade stabilite de timp pe probe de dimensini similare cu cele folosite la determinarea clasei betonului. Mostrele vor fi pastrate in conditii similare ca cele ale structurii expuse si vor fi testate la perioade prestabilite de timp. Cand nu exista mostre se vor efectua incercari nedistructive pe structura. Nivelele de performanta ale betonului functie de gradul de permeabilitate si rezistenta la inghet sunt mentionate in STAS 3622-86. Rezistenta la inghet-dezghet, caracteristicile vor fi in concordanta cu tablul 7.2.2 al normativului NE 012-99. Rezistenta la compresiune se va determina la 28 de zile in concordanta cu STAS 2414/91 si clasificata astfel: Beton usor, cu densitate aparenta in conditii uscate (105C) mai mica de 2000 kg/mc Beton cu densitate normala (medie si grea) cu densitate aparenta in conditii uscate (105C) mai mare de 2000 kg/mc dar mai mica de 2500 kg/mc; Beton foarte greu, cu densitate aparenta in conditii uscate (105C) mai mare de 2500 kg/m3. 4.1.5 4.1.5.1 MATERIALE UTILIZATE LA PREPARAREA BETOANELOR DE CIMENT CIMENT
Pentru realizarea claselor de beton prevazute in proiect se recomanda folosirea sortimentului de ciment Portland clasa I /32.5 sau I/42.5, fara adaosuri, cu rezistenta initiala normala, conform conditiilor tehnice din SREN 197/1-2002 (echivalentul lui Pa35 sau Pa40 ). Caracterizarea acestuia, precum si domeniul si conditiile de utilizare sunt precizate in anexa I.1 din NE 012-99. Sortimentul de ciment Portland I/32.5 este corespunzator grupei pentru lucrari curente din beton armat in conditii de exploatare normale, la care nu se impun cerinte specifice, conform prevederilor tabelelor I.2.1. din NE 012-99.
Pag. 52/561
Livrare si transport Cimentul se livreaza in vrac sau ambalat in saci de hartie, insotit de un certificat de calitate. In cazul betoanelor gata preparate livrarea cimentului se va face direct catre producatorul de beton. In cazul betoanelor preparate in santier, livrarea cimentului se va face la depozitul santierului. In cazul in care cimentul expediat de furnizor este preluat de o baza de aprovizionare, aceasta este obligata ca la livrarea catre utilizator sa elibereze un certificat de garantie in care se mentioneaza: tipul de ciment si fabrica producatoare; data sosirii in depozit; numarul certificatului de calitate eliberat de producator; numarul avizului de utilizare dat de laborator; garantarea respectarii conditiilor de depozitare. Cimentul livrat in vrac se transporta in vagoane cisterna, autocisterna, containere sau vagoane inchise, destinate exclusiv acestui produs. Transportul cimentului ambalat in saci se face in vagoane inchise sau camioane acoperite. Depozitare Depozitarea cimentului se va face numai dupa receptionarea cantitativa si calitativa, inclusiv prin constatarea existentei certificatului de calitate sau de garantie si verificarea capacitatii libere de depozitare in silozurile destinate tipului respectiv de ciment sau in incaperile special amenajate. Ori de cate ori este posibil, depozitarea cimenturilor primite direct de la producator, se va face dupa verificarea la laborator a caracteristicilor fizice. Depozitarea cimentului in vrac se va face in celule tip siloz, in care nu au fost depozitate anterior alte materiale. Depozitarea cimentului ambalat in saci trebuie sa se faca in incaperi inchise. In cazul magaziilor din lemn, acestea vor avea streasini de max. 50 cm latime, iar pardoseala va fi ridicata cu cel putin 30 cm deasupra nivelului terenului. In cazul in care incaperea de depozitare are pardoseala de beton, sacii vor fi asezati pe scanduri dispuse cu interspatii, pentru a se asigura circulatia aerului la partea interioara a stivei. Sacii vor fi asezati in stive, lasandu-se o distanta libera de 50 cm de la peretii exteriori si pastrand imprejurul lor un spatiu suficient pentru circulatie. Stivele vor avea marcate data sosirii cimentului, sortimentul si data fabricatiei. Cimentul se va intrebuinta in ordinea datelor de fabricatie. Durata de depozitare nu va depasi 60 de zile de la data expedierii de catre producator pentru cimenturile cu adaosuri si respectiv 30 de zile in cazul cimenturilor fara adaos. Cimentul ramas in depozit peste termenul de garantie sau in conditii improprii nu va putea fi intrebuintat la lucrari de beton si beton armat decat dupa verificarea starii de conservare si a rezistentelor mecanice. La depozitele intermediare, precum si la depozitele de rezerva ale statiei de betoane se vor marca strict silozurile destinate fiecarui sortiment de ciment ce urmeaza a fi utilizat. Marcarea silozurilor se va face prin inscrierea simbolului standardizat al cimentului cu litere si cifre de minimum 50 cm inaltime. Cand apare necesara schimbarea sortimentelor de ciment depozitate silozurile in cauza se vor goli complet prin instalatia prenumatica si se vor marca corespunzator noului sortiment ce urmeaza a se depozita. Pe intreaga perioada de exploatare a silozurilor se va tine evidentia loturilor de ciment depozitate in fiecare siloz, prin inregistrarea zilnica a primirilor si livrarilor. Controlul calitatii cimentului Verificarea calitatii cimentului se va face: la aprovizionare, inclusiv prin verificarea certificatului de garantie emis de producator sau de baza de livrare conform punctului 4.1.3. din NE 012-99. inainte de utilizare, de catre un laborator autorizat.
Pag. 53/561
Controlul calitatii cimentului este prezentat la punctul 17.2.1.1. din anexa VI a Codului de practica pentru executarea lucrarilor din beton armat NE 012-99. In cazul in care loturile sortimentului de ciment aprovizionat nu indeplinesc conditiile de calitate garantate, se va interzice sau sista utilizarea lor. 4.1.5.2 Conditii tehnice Pentru prepararea betoanelor avand densitatea aparenta cuprinsa intre 2001- 2500 kg/m3, se folosesc agregate cu densitate normala (1201-2000 kg/m3), provenite din sfaramarea naturala si/sau din concasarea rocilor. Conditii tehnice pe care trebuie sa le indeplineasca agregatele sunt indicate in STAS 1667 76. Pentru prepararea betoanelor se vor utiliza sorturile: nisip de granulozitate intre 0 si 3 mm si 3 la 7 mm; pietris de granulozitate intre 7 si 16 mm si 16 si 31 mm. Utilizarea altor sorturi de agregate se poate face numai cu acordul Proiectantului si/sau Inginerului. Curba de granulozitate a agregatului total trebuie sa se incadreze functie de dozajul de ciment si consistenta betonului in zona recomandata conform tabelelor 1.4.5 ... 1.4.8 din anexa I.4 Cod NE 012-99. Depozitare Agregatele nu trebuie sa fie contaminate cu alte materiale in timpul transportului sau depozitarii. Agregatele trebuie depozitate pe platforme betonate avand pante si rigole de evacuare a apelor. Pentru depozitarea separata a diferitelor sorturi se vor crea compartimente cu inaltimea corespunzatoare evitarii amestecarii cu alte sorturi. In cazul unor volume reduse de agregate, depozitarea se va face pe platforme din lemn, in lazi sau folosind amenajari recuperabile. Nu este admisa depozitarea direct pe pamant sau platforme balastate. Controlul calitarii agregatelor Controlul calitatii agregatelor se va face: la aprovizionare, conform prevederilor anexei VI.1. punctul A.2. din Codul NE 012-99. inainte de utilizare, conform prevederilor anexei VI.1. punctul B.2. din Codul NE 012-99. Metodele de incercare sunt reglementate in STAS 4606 80. In cazul in care loturile sortimentelor de agregate aprovizionate nu indeplinesc conditiile de calitate garantate se va refuza lotul. 4.1.5.3 APA AGREGATE NATURALE
Apa utilizata la prepararea betoanelor poate sa provina reteaua publica sau alta sursa, dar in acest caz trebuie sa indeplineasca conditiile tehnice prevazute in STAS 790 - 84. Apa folosita in santier nu va fi contaminate cu detergenti, materii organice, uleiuri, argila, etc. 4.1.5.4 ADITIVI
Aditivii sunt produse chimice care se adauga in beton in cantitati mai mici sau egale cu 5% substanta uscata fata de masa cimentului. Utilizarea aditivilor la prepararea betoanelor are ca scop: imbunatatirea lucrabilitatii, in cazul elementelor cu armaturi dese, sectiuni subtiri sau a betonului pompat; obtinerea de betoane de clasa superioara;
Pag. 54/561
reglarea procesului de intarire, intarziere sau accelerare, in functie de cerintele tehnologice; cresterea rezistentei, durabilitatii si imbunatatirea omogenitatii betonului; imbunatatirea impermeabilitatii. Tipurile uzuale de aditivi si conditiile de utilizare sunt indicate in anexa I.3. din NE 012-99. Utilizarea altor tipuri de aditivi sau utilizarea simultana a 2 tipuri de aditivi in cazul in care nu este cunoscuta compatibilitatea lor si efectele secundare asupra betonului, este admisa numai dupa efectuarea de incercari preliminare si avizul unui institut de specialitate. Efectele principale si secundare ale aditivilor asupra proprietatilor betonului sunt prezentate in tabelul 1.3.1. din NE 01299. Influenta aditivilor curent utilizati asupra asupra proprietatilor betonului este prezentata in tabelul 1.3.2. din anexa I.3. NE 012-99. 4.1.5.5 ADAOSURI
Adaosurile sunt materiale anorganice fine ce se pot adauga in beton in cantitati de peste 5% substanta uscata fata de masa cimentului, in vederea imbunatatirii caracteristicilor acestuia (lucrabilitate, grad de impermeabilitate, rezistenta la agenti chimici agresivi), sau pentru a realiza proprietati speciale. Exista doua tipuri de adaosuri: inerte, inlocuitor partial al partii fine de agregat, caz in care se reduce cu circa 10% cantitatea de nisip 0-3 mm din agregate. folosirea adaosului inert duce la imbunatatirea lucrabilitatii si compactitatii betonului; active, caz in care se conteaza pe proprietatile hidraulice ale adaosului. Adaosuri active sunt : zgura granulata de furnal, cenusa, praful de siliciu, etc. In cazul adaosurilor cu proprietati hidraulice, la calculul raportului apa/ciment (A/C) se ia in considerare cantitatea de adaos din beton ca parte lianta. Utilizarea adaosurilor se face in conformitate cu reglementarile specifice in vigoare, agremente tehnice sau pe baza unor studii intocmite de laboratoare de specialitate. Adaosurile nu trebuie sa contina substante care sa inflenteze negativ proprietatile betonului sau sa provoace corodarea armaturii. 4.1.6 4.1.6.1 PREPARAREA BETONULUI BETON PREPARAT PE SANTIER SI BETON GATA PREPARAT
Personalul implicat in activitatea de producere si control al betonului va avea cunostiintele necesare si va fi atestat intern pentru aceste genuri de activitate. Pentru operatiunile de dozare si amestecare a betonului toate instalatiile si echipamentele trebuie sa asigure prin buna lor functionare cerintele pentru aceste genuri de operatii, conform prevederilor din NE 012-99. In cazul in care betonul este livrat de la statii, Antreprenorul sa verifice la producator buna functionare a echipamentelor si instalatiilor si de asemenea sa verifice daca in momentul livrarii indeplineste conditiile tehnice cerute si daca bonul de livrare contine toate informatiile necesare. Verificarea efectuata nu trebuie utilizata de statia de betoane ca dovada a controlului calitatii betonului si nu absolva statia de preparare a betoanelor de raspunderea livrarii unui beton conform cerintelor si nici nu va exclude o respingere ulterioara a betonului de catre Antreprenor/Inginer Pentru asigurarea nivelului de calitate corespunzator cerintelor, Antreprenorul vor colabora cu un laborator autorizat, altul decat cel al statiei de betoane, pentru acest gen de lucrari, care este echipat cu toata aparatura si instalatiile necesare efectarii unor determinari specifice si controlului calitatii betonului. Daca Antreprenorul apeleaza la un laborator independent, trebuie specificate prin contract toate determinarile necesare asigurarii si controlului calitatii betonului, functie de specificul lucrarii. 4.1.6.2 PREPARAREA BETONULUI PENTRU TORCRETARE
Pentru a pregati mixtura de mortar cand se aplica torcretarea se va folosi cimentul Portland sau o compozitie de ciment care satisface cerintele SR 388-95 si SR 1500/1996. Transportul,depozitarea si controlul calitatii cimentului se vor face
Pag. 55/561
in conformitate cu Codul de Practica NE 012-99. Mortarul va fi compus dintr-un amestec de ciment de Portland si agregat fin. Componentele mixturii de mortar se vor conforma urmatoarelor cerinte: Cimentul de Portland: Clasa 32.5 or 42.5; Agregat fin: se va folosi doar nisip cu o granulometrie de maximum 5 mm. Agregatele vor satisface cerintele STAS-ului 12667-76 anexa IV.3. Continutul amestecului de agregat folosit pentru pregatirea mortarului torcretat va fi de 6-8 %. Cantitatile de ciment folosite pentru prepararea mortarului va fi de 575 kg/mc pentru cimentul clasa 32.5 si 500 kg/mc pentru cimentul de clasa 42.5. Apa: Apa folosita la prepararea mortarului va fi potabila si va satisface cerintele STAS-ului 790-84. Aditivi: In caz de nevoie se pot folosi aditivi pentru prepararea mortarului pentru torcretare. 4.1.6.3 TRANSPORTUL BETONULUI
Transportul betonului trebuie efectuat luand masurile necesare pentru a preveni segregarea, pierderea componentilor sau contaminarea betonului. Transportul betonului de la statie se va face numai cu autoagitatoare fiind interzisa folosirea autobasculantelor cu bena amenajata special. Transportul local al betonului se poate efectua cu bene, pompe, vagoneti, benzi transportoare, jgheaburi sau tomberoane. Mijloacele de transport trebuie sa fie etanse pentru a nu permite pierderea laptelui de ciment. Ori de cate ori intervalul de timp pentru descarcarea si reincarcarea cu beton a mijloacelor de transport depasesc o ora, precum si la intreruperea lucrului, acestea vor fi curatate cu jet de apa. In cazul autoagitatoarelor, acestea se vor umple cu cca. 1 m3 de apa, se vor roti cu viteza maxima timp de 5 minute, dupa care se vor goli complet de apa. Evacuarea va respecta cerintele planului de protectiei a mediului. Se recomanda ca temperatura betonului proaspat la inceperea turnarii sa fie cuprinsa intre 5C si 30C. In situatia betoanelor cu temperaturi mai mari de 30C sunt necesare masuri suplimentare care se vor stabili de catre un institut de specialitate sau un laborator autorizat prin adoptarea unei tehnologii adecvate de preparare, transport, punere in opera si tratare a betonului, folosirea unor aditivi intarzietori eficienti, etc. 4.1.7 4.1.7.1 ARMATURI CONDITII TEHNICE
Otelurile pentru beton armat trebuie sa se conformeze Specificatii tehnice privind cerinte si criterii de performanta pentru otelurile utilizate in structuri din beton si sa indeplineasca conditiile tehnice prevazute in STAS 438/1-89 (pentru oteluri cu profil neted OB 37), in STAS 438/2-91 (pentru oteluri profilate PC 52, PC 60), in STAS 438/3 , /4-98 (pentru sarme trase si plase sudate pentru beton armat), si STAS 10107/0 - 90. Tipurile de armaturi utilizate curent sunt: OB 37 - otel beton rotund, neted, pentru armaturile constructive si la armaturile de rezistenta a caror dimensionare rezulta din respectarea conditiilor de procent minim de armare; PC 52 - otel beton cu rezistente superioare, avand profil periodic, pentru armaturile de rezistenta ale elementelor structurale din beton armat. In cazul folosirii otelurilor din import este obligatorie existenta certificatului de calitate emis de unitatea care a importat otelul sau cea care asigura desfacerea acestora. In certificatul de calitate se va mentiona tipul corespunzator de otel din STAS 438/1-2/ 89-91, echivalarea fiind facuta prin luarea in considerare a tuturor parametrilor de calitate. In cazul in care exista dubiu asupra modului in care s-a efectuat echivalarea, constructorul va putea utiliza otelul respectiv numai pe baza rezultatelor incercarilor de laborator si impreuna cu acordul scris al Proiectantului/Inginerului. Reglementarile tehnice pentru elemente din beton armat sunt specificate STAS 10107/0-90, capitolele 6 si 7.
Pag. 56/561
4.1.7.2
LIVRAREA SI MARCAREA
Livrarea otelului beton se va face conform prevederilor in vigoare si insotita de certificatul de calitate. In cazurile in care livrarea se face de catre o baza de aprovizionare, aceasta este obligata sa transmita certificate de garantiecorespunzatoare loturilor pe care le livreaza. Documentele ce insotesc livrarea otelului beton de la producator trebuie sa contina urmatoarele informatii: denumirea si tipul de otel, standardul utilizat; toate informatiile pentru identificarea loturilor; greutatea neta; valorile determinante privind criteriile de performanta. Fiecare colac sau legatura de bare sau plase sudate va purta o eticheta, bine legata care va contine: marca produsului; tipul armaturii; numarul lotului si al colacului sau legaturii; greutatea neta; viza CTC. Otelul livrat de intermediari va fi insotit de un certificat privind calitatea produselor care va contine toate datele din documentele de calitate eliberate de producatorul otelului beton. 4.1.7.3 TRANSPORTUL SI DEPOZITAREA
Barele de armatura, plasele sudate si carcasele prefabricate de armatura vor fi transportate si depozitate astfel incat sa nu sufere deteriorari sau sa prezinte substante ce pot afecta armatura sau/si betonul sau aderenta beton-armatura. Otelurile pentru armaturi sa fie depozitate separat pe tipuri si diametre, in spatii amenajate si dotate corespunzator astfel incat sa se asigure: evitarea conditiilor care favorizeaza corodarea otelului; evitarea murdaririi acestora cu pamant sau alte materiale; asigurarea posibilitatilor de identificare usoara a fiecarui sortiment si diametru. 4.1.7.4 CONTROLUL CALITATII
Armaturile vor fi verificate conform Codului NE 012-99 Specificatii tehnice privind cerinte si criterii de performanta pentru otelurile utilizate in constructii. Pentru fiecare cantitate si sortiment aprovizionat, operatia de control se realizeaza conform prevederilor din capitolul 17 (pct. 17.2.1.1. ( f ) si din anexa VI.1 (pct. A.5) ale acestui Cod, si anume: examinarea existentei si continutului documentelor de certificare a calitatii si compararea datelor inscrise in certificat cu cerintele reglementate pentru produs; examinarea aspectului; verificarea prin indoire la rece; verificarea caracteristicilor mecanice (rezistenta la rupere, limita de curgere, alungirea la rupere). 4.1.7.5 CERINTE TEHNICE SPECIFICE ARMATURILOR DE TIP PLASE SUDATE
Teste de laborator specifice acestor tipuri de armaturi vor fi executate in conformitate cu prevederile STAS 438/3-1998. Plasele sudate acoperite de rugina vor fi curatate, se va indeparta stratul de oxid de fier cu perii de sarma.
Pag. 57/561
Dupa indepartarea stratului de rugina, descresterea sectiunii armaturii rezultata trebuie sa nu depaseasca tolerantele prevazute in standarde. 4.1.7.6 TAIEREA SI FASONAREA ARMATURILOR
Fasonarea barelor, confectionarea si montarea carcaselor de armatura se va face in stricta conformitate cu prevederile proiectului si cu respectarea prevederilor de alcatuire pentru elementele din beton armat prevazute in STAS 10107/0 90, coroborat cu NORMATIV P 100-1/2006 Cod de proiectare seismica-Partea I- Prevederi de proiectare pentru cladiri referitor la urmatoarele: ancorarea armaturilor longitudinale si transversale; prevederi suplimentare pentru stalpi; prevederi suplimentare pentru grinzi; prevederi suplimentare pentru placi. Inainte de a se trece la fasonarea armaturilor, Antreprenorul va analiza prevederile proiectului, tinand seama de posibilitatile practice de montare si fixare a barelor,precum si de aspectele tehnologice de betonare si compactare. Daca se considera necesar se va solicita reexaminarea de catre proiectant a dispozitiilor de armare in proiect. Armaturile care se fasoneaza trebuie sa fie curate si drepte. In acest scop se vor indeparta: eventualele impuritati de pe suprafata barelor; rugina prin frecare cu perii de sarma, in special in zonele in care barele urmeaza a fi innadite prin sudura. Dupa indepartarea ruginei, reducerea dimensiunilor sectiunii barei nu trebuie sa depaseasca abaterile limita la diametru prevazute in standardele de produs. Otelul beton livrat in colaci sau bare indoite trebuie sa fie indreptat inainte de a se proceda la taiere si fasonare, fara a se deteriora insa profilul. La intiderea cu troliul, alungirea maxima nu va depasi 1 mm/m. Barele taiate si fasonate vor fi depozitate in pachete etichetate, in asa fel incat sa se evite confundarea lor si sa se asigure pastrarea formei si curateniei lor pana in momentul montarii. In cazul in care, datorita conditiilor locale, poate fi favorizata corodarea otelului, se recomanda montarea si betonarea armaturilor in maximum 15 zile de la fasonare. Armaturile se vor termina cu sau fara ciocuri, conform prevederilor din proiect. In cazul armaturilor netede, avand dimaterul d, ciocul se indoaie la 180, cu raza interioara de minim 1,25 x d si portiunea dreapta de capat, de regula minim 7x d. In cazul armaturilor cu profil periodic, ciocul se indoaie la 90 cu raza interioara de minim 2xd si portiunea dreapta de capat, de regula minimum 7xd. Indoirea barelor inclinate, a celor de trecere din stalpi in grinzi sau a celor trecute peste coltul unui cadru se va face dupa un arc de cerc de cel putin 10xd. Capetele barelor inclinate trebuie sa aiba o portiune dreapta cu lungimea de cel putin 20xd in zonele intinse si cel putin 10xd in zonele comprimate. In cazul etrierilor care se indoaie dupa ununghi drept, raza cercului de indoire va fi minim de 2xd. Barele etrierilor se inchid cu ciocuri la 135, avand lungimea ciocului de cel putin 10xd sau 10 cm, unde d este diametrul etrierului. Fasonarea ciocurilor si indoirea armaturilor se va realiza cu o miscare lenta, fara socuri. La masinile de indoire nu se admite curbarea barelor din oteluri cu profil periodic la viteza mare a masinii, cand aceasta are doua viteze. Se interzice fasonarea armaturilor la temperaturi sub -10 C. Barele cu profil periodic avand diametrul mai mare de 25 mm se vor fasona la cald. Recomandari privind fasonrea barelor, montarea si legarea armaturilor sunt date in anexa II.1. a Codului NE 012-99. Armatura trebuie taiata, indoita, manipulata astfel incat sa se evite: deteriorarea mecanica (de ex. crestaturi, loviri); ruperi ale sudurilor in carcase sau plase sudate; contactul cu substante care pot afecta proprietatile de aderenta sau pot produce procese de coroziune.
Pag. 58/561
Incercarile sau determinarile specifice plaselor sudate, inclusiv verificarea calitatii sudurii nodurilor se va efectua conform STAS 438/3 1989. 4.1.7.7 MONTAREA ARMATURILOR
Montarea armaturilor poate sa inceapa numai dupa receptionarea calitativa a cofrajelor si acceptarea de catre Proiectant / Inginer a procedurii de betonare in cazul elementelor sau partilor din structura al caror volum depaseste 100 mc si este necesar sa fie prevazute rosturi de turnare. La montarea armaturilor se vor adopta masuri pentru asigurarea bunei desfasurari a turnarii si compactarii betonului prin: crearea unor spatii, intre armaturile longitudinale de la partea superioara a grinzilor, care sa permita patrunderea libera a betonului sau a furtunelor prin care se descarca betonul, la intervale de max. 3 m; crearea spatiilor necesare patrunderii vibratorului, de minim 2,5 xdiametrul barei celei mai groase, si la intervalul maxim de 5 ori grosimea elementului in care se toarna betonul, uzual diametrele vibratoarelor fiind de 38 sau 58 mm. In cazul in care nu sunt asigurate conditiile de mai sus: se va monta sau incheia partial armatura superioara, urmand a se completa inainte de ultima etapa de betonare; se va solicita, daca este cazul, reexaminarea dispozitiei barelor din elementul respectiv, prevazute in proiect. Armaturile vor fi montate in pozitia prevazuta in proiect, luandu-se masuri care sa asigure mentinerea acestei pzitii, in timpul turnarii betonului (distantieri, agrafe, capre, etc.). In acest sens se vor prevedea: cel putin patru distantieri la fiecare mp de placa sau perete structural; cel putin un distantier la fiecare metru liniar de grinda sau stalp (pentru > 12 mm), si cel putin doi distantieri la fiecare metru liniar de grinda sau stalp (pentru < 12 mm); cel putin un distantier intre randurile de armaturi in fiecare doi metri liniari de grinda in zona cu armatura pe doua sau mai multe randuri. Distantierii pot fi confectionati din mortar de ciment in forma de prisme prevazute cu cate o sarma pentru a fi legate de armaturi, sau confectionati din masa plastica. Este interzisa folosirea ca distantiere a cupoanelor din otel-beton, cu exceptia distantierilor intre randuri de armatura pe doua sau mai multe randuri, la grinzi. Pentru mentinerea in pozitie a armaturilor de la partea superioara a placilor se vor folosi capre din otel-beton sprijinite pe armatura inferioara sau pe distantieri si dispuse intre ele la distanta de maximum un metru (1 buc/mp) in camp, respectiv la 50 cm (4 buc/mp) in zonele in consola. In cazul armaturilor cu diametru mai mare de 14 mm se admite depasirea distantelor mentionate, dar astfel incat sa se asigure pastrarea pozitiei armaturii. In asemenea situatii, caprele pot fi inlocuite cu bare sudate de armatura inferioara si respectiv superioara. Praznurile si piesele metalice inglobate vor fi fixate prin punct de sudura sau legaturi cu sarma de armatura elementului, sau vor fi fixate de cofraj, astfel incat sa se asigure mentinerea pozitiei lor in timpul turnarii betonului. Se recomanda ca, atunci cand se dispune de mijloace mecanice de ridicare si montaj, armatura sa se monteze sub forma de carcase preasamblate, de preferinta sudate prin puncte. Inainte ca betonul sa fie turnat, armatura trebuie sa nu prezinte noroi, ulei, vopsea, agenti de intarziere si antiaderent, trebuie indepartata rugina, zgura, zapada, gheata, grasime sau orice alta substanta care poate avea efecte chimice adverse asupra otelului sau betonului, sau reduce legatura dintre otel si beton. 4.1.7.8 LEGAREA ARMATURILOR
Barele de armatura trebuie sa fie legate intre ele, la incrucisari, prin legaturi de sarma neagra (STAS 889 - 80) sau prin sudura electrica prin puncte. Cand legarea se face cu sarma, se vor utiliza doua fire de sarma de 1,15 mm diametru.
Pag. 59/561
Retelele de armaturi din placi si diafragme vor avea legate in mod obligatoriu doua randuri de incrucisari marginale pe intreg conturul. Restul incrucisarilor, din mijlocul retelelor, vor fi legate in sah. Retelele din placile curbe se vor lega in toate punctele de incrucisare. La grinzi si stalpi vor fi legate toate incrucisarile barelor armaturii cu colturile etrierilor sau cu ciocurile agrafelor. Restul incrucisarilor acestor bare cu portiunile drepte ale etrierilor pot fi legate numai in sah, din doua in doua bare. Barele inclinate vor fi legate, in mod obligatoriu, de primii etrieri cu care se incruciseaza. 4.1.7.9 INNADIREA BARELOR
Innadirea barelor se face in conformitate cu prevederile proiectului prin suprapunere (de regula), sau suprapunere si sudura, respectand reglementarile din STAS 10107/0-90, punctul 6.3. privind sudarea barelor din otel beton. Innadirile prin sudura a barelor se realizeaza prin sudarea manuala cu arc electric, prin suprapunere sau cu eclise, cu respectarea modului de executie, a lungimilor minime necesare ale cordonului de sudura si controlului calitatii conform prescriptiilor tehnice specifice.(C150-84). Nu se permite folosirea sudurii la innadirea armaturilor din oteluri ale caror calitati au fost imbunatatite pe cale mecanica (sarma trasa). Aceasta interdictie nu se refera si la sudurile prin puncte de la nodurile plaselor sudate executate industrial. 4.1.7.10 TOLERANTE ADMISIBILE
Tolerantele admise la petrecerea armaturilor sunt mentionate in anexa II.2 a normativului NE 012-99. 4.1.7.11 STRATUL DE ACOPERIRE CU BETON
Pentru asigurarea durabilitatii elementelor structurii prin protectia armaturii contra coroziunii si buna conlucrare cu betonul este necesar ca la elementele din beton armat sa se realizeze un strat de acoperire a armaturilor avand grosimea corespunzatoare prevederilor din STAS nr. 10107/0-90 punctul 6.1. (pentru medii considerate fara agresivitate chimica) si respectand prevederile din anexa II.3. NE 012-99 (pentru medii cu agresivitate chimica). Pentru asigurarea stratului de acoperire proiectat se dispun corespunzator distantieri din materiale plastice sau mortar. Este interzisa utilizarea distantierilor din cupoane metalice sau lemn. Din punctul de vedere al conditiilor de expunere la actiunea intemperiilor si umiditatii ridicate, elementele situate in spatii inchise si cele in contact cu exteriorul (la fatade) dar protejate prin tencuire sau alt strat de protectie echivalent se incadreaza in categoria I. Pentru elementele executate monolit pe santier si incadrate in categoria I, grosimea minima a stratului de acoperire cu beton a armaturilor este de: pentru placi sau nervuri dese cu latime <150 mm ale planseelor: 10 mm, dar respectand conditia de a fi cel putin egala cu 1.2 diametrul barelor de peprimul rand; pentru pereti structurali: 15 mm, dar respectand conditia de a fi cel putin egala cu 1.2 diametrul barelor de pe primul rand; pentru grinzi, stalpi, bulbi ai peretilor structurali: 25mm; pentru fundatii: 35 mm pe fata care vine in contact cu betonul de egalizare, sau pentru fetele turnate in cofraj (de ex. grinzi de fundare).- categoria III: 45 mm pe fata care vine in contact direct cu pamantul.(categoria IV). In cazul betoanelor de clasa < C16/20 valorile de mai sus se sporesc cu 5 mm pentru categoriile de expunere II, III, IV. Grosimea minima a stratului de acoperire a armaturilor longitudinale trebuie sa respecte valorile anterioare, dar sa fie cel putin egala cu 1.2Xdiametrul barei de armatura longitudinala. Grosimea maxima a stratului de acoperire a armaturilor longitudinale se limiteaza la 50 mm. Grosimea stratului de acoperire a armaturilor longitudinale trebuie sa fie de regula multiplu de 5mm, si se obtine prin rotunjirea in plus sau cu cel mult 2 mm in minus a valorilor determinate conform conditiilor specificate anterior.
Pag. 60/561
4.1.7.12
INLOCUIREA ARMATURILOR PREVAZUTE IN PROIECT
In cazul in care nu se dispune de sortimentul si diametrele prevazute in proiect, se poate proceda la inlocuirea acestora numai cu avizul Proiectantului / Inginerului. Inlocuirea armaturilor prevazute in proiect se va inscrie pe planurile de executie care se depun la Cartea Constructiei si va fi vizata de proiectantul structurist care a intocmit proiectul.
4.1.7.13
INNADIREA PRIN SUDARE ALE BARELOR
Innadirile prin sudare ale barelor vor indeplini conditiile din STAS 438/1-80 si STAS 438/2-80 cu privire la valorile minime ale limitei de curgere Rc (R0,2) si ale rezistentei la rupere; limita de curgere a innadirii sudate se considera incarcarea la care epruveta prezinta o deformatie remanenta mai mica sau cel mult egala cu 0.2%. Sudarea se va putea efectua numai pentru temperaturi mai mari de 0C. Pentru temperaturi cuprinse intre 15 0 C sunt permise innadirile cu sudura numai in spatii protejate si cu o preincalzire la limita superioara (300 C). Deasemenea, in acest caz, se va lucra numai pe baza dispozitiei speciale a responsabilului tehnic de executie cu sudura. Preincalzirea barelor se va executa cu flacara oxiacetilenica sau cu alte surse termice. In caz de vant puternic, ceata sau ploaie, se vor proteja punctele de lucru unde se executa sudurile. Dupa terminarea sudarii, la temperaturi exterioare mai mici de +5C, sau la vant puternic si umiditate ridicata, innadirea sudata se va impacheta in materiale termoizolante uscate, protejate impotriva umezelii, pentru asigurarea unei raciri lente. Capetele barelor care urmeaza a fi sudate se vor taia manual, cu mijloace mecanice, sau cu flacara, urmata de o curatire mecanica suplimentara a fetei prelucrate. Capetele barelor care sudeaza se vor curata cu peria de sarma pana la obtinerea unui luciu metalic pe lungimea innadirii prin sudare, precum si pe suprafetele transversale ale capetelor ce se sudeaza. Masinile si agregatele de sudare vor fi manipulate, intretinute si verificate de personal calificat, controlandu-se buna functionare a echipamentelor pentru reglarea parametrilor de sudare; de asemenea se vor verifica masinile si agregatele noi, puse in functiune. Se va urmari permanent, prin montarea unui voltmetru, variatia tensiunii din reteaua de alimentare a masinilor sau agregatelor de sudare si se va interzice sudarea in perioadele in care se constata o varatie a tensiunii mai mari de 10% fata de tensiunea nominala, luandu-se masuri pentruinlaturarea acestor variatii. Transformatoarele de sudura trebuie sa indeplineasca conditiile din STAS 2689-71. Agregatele de curent continuu vor indeplini conditiile din normele de fabricatie, avand puterea nominala indicata si dispozitive de reglare fina a curentului de sudare. 4.1.8 COFRAJE SI SUSTINERI sa asigure obtinerea formei, dimensiunilor si gradului de finisare, prevazute in proiect pentru elementele ce urmeaza a fi executate respectandu-seinscrierea in abaterile admisibile precizate in anexa III.1. din Codul NE 012-99. sa fie etanse astfel incat sa nu permita pierderea laptelui de ciment. sa fie stabile si rezistente sub actiunea incarcarilor care pot apare in procesul de executie. sa fie suficient de rigide pentru a asigura satisfacerea tolerantelor pentru structura si a nu afecta capacitatea sa portanta. sa fie astfel dispuse incat sa fie posibila amplasarea corecta a armaturii, cat si realizarea unei compactari corespunzatoare a betonului. sa respecte reglementarile tehnice in vigoare. Supravegherea si controlul vor asigura realizarea cofrajelor in conformitate cu planurile de executie si reglementarile tehnice specifice. sa asigure ordinea de montare si demontare stabilita fara a se degrada elementele de beton cofrate sau componentele cofrajelor si sustinerilor.
Cofrajele si sustinerile lor trebuie sa fie astfel alcatuite si montate incat sa indeplineasca urmatoarele conditii:
Pag. 61/561
sa permita la decofrare o desfacere facila, o preluare treptata a incarcarii de catre elementele care se decofreaza, fara deteriorarea sau lovirea betonului. Suprafata interioara a cofrajului trebuie sa fie curata. Substantele de ungere a cofrajului (agentii de decofrare) trebuie aplicate in straturi uniforme pe suprafata interioara a cofrajului, iar betonul trebuie turnat cat timp acesti agenti sunt eficienti. Agentii de decofrare nu trebuie sa pateze betonul, sa afecteze durabilitatea betonului, sau sa corodeze cofrajul, sa se aplice usor, sa-si pastreze proprietatile neschimbate in conditiile climatice si dinamice de executie a lucrarilor. Alegerea agentilor de decofrare se va face pe baza reglementarilor tehnice sau agrementelor. Cofrajele se pot confectiona din: lemn sau produse pe baza de lemn, metal sau produse din material plastic. Materialele utilizate trebuie sa corespundareglementarilor specifice in vigoare. Detaliile de alcatuire a cofrajelor se vor elabora de catre Antreprenor in cadrul proiectului tehnologic de executie sau de catre un institut specializat. Cofrajele, sustinerile si piesele de fixare se vor dimensiona tinand seama de precizarile date in Ghidul pentru proiectare si utilizarea cofrajelor. Manipularea, transportul si depozitarea cofrajelor se va face astfel incat sa se evite deformarea si degradarea lor (umezire, murdarire, putrezire, ruginire, etc.). Este interzisa depozitarea cofrajelor direct pe pamant sau depozitarea altor materiale pe stivele de panouri de cofraje. Inainte de inceperea operatiei de montare a cofrajelor se vor curati si pregati suprafetele care vor veni in contact cu betonul ce urmeaza a se turna si se va verifica si corecta pozitia armaturilor. Montarea cofrajelor va cuprinde urmatoarele etape: trasarea pozitiei cofrajelor; asamblarea si sustinerea provizorie a panourilor; incheierea, legarea si sprijinirea definitiva a cofrajelor. In cazurile in care elementele de sustinere a cofrajelor reazema pe teren se va asigura repartizarea solicitarilor tinand seama de gradul de compactare si de posibilitatile de inmuiere, astfel incat sa se evite producerea tasarilor. In cazurile in care terenul este inghetat sau expus inghetului rezemarea sustinerilor se va face astfel incat sa se evite deplasarea acestora in functie de conditiile de temperatura. 4.1.9 4.1.9.1 PUNEREA IN OPERA A BETONULUI REGULI GENERALE PENTRU BETONARE
Executarea lucrarilor de betonare se vor face in prezenta unui reprezentant al Antreprenorului sau a Inginerului. Reprezentantul Antreprenorului va fi permanent prezent la betonare conform normativului NE 012-99. Betonul va fi turnat imediat ce a fost livrat in santier. Nu este permisa depasirea timpului maxim de transport si modificarea consistentei betonului. Turmarea betonului va fi supreavegheata dupa urmatoarele reguli: Cofrajele ce vor fi in contact cu betonul proaspat vor fi udate cu 2 3 ore inainte de turnarea betonului, iar excesul de apa se va inlatura. Betonul va fi incarcat in bene, targi, pompe si alte dispozitive sau turnat direct in cofraje. Daca betonul nu are lucrabilitatea ceruta sau este segregat, va fi respins si turnarea va fi interzisa. Se admite imbunatatirea consistentei (pentru lucrabilitate) numai prin folosirea unui aditiv superplastifiant, conform prevederilor din NE 012-99. Inaltimea de cadere libera la turnarea betonului nu trebuie sa fie mai mare de 3 m in cazul elementelor cu latime de maxim 1.00 m, si de 1.50 m in celelalte cazuri, inclusiv elemente de suprafata (fundatii, grinzi, placi, etc).
Pag. 62/561
Betonarea elementelor cofrate pe inaltimi mai mari de 3.00 m se va face prin ferestre laterale sau prin intermediul unui furtun sau tub (alcatuit din tronsoane de forma tronconica), avand capatul inferior situat la maximum 1.50 m de zona care se betoneaza. Betonul trebuie sa fie raspandit uniform in lungul elementului, urmarindu-se realizarea de straturi orizontale de maximum 50 cm inaltime si turnarea noului strat inainte de inceperea prizei betonului din stratul turnat anterior. Se vor lua masuri pentru a se evita deformarea sau deplasarea armaturilor fata de pozitia prevazuta, indeosebi pentru armaturile dispuse la partea superioara a Placilor in consola. Daca totusi se produc asemenea defecte, ele vor fi corectate in timpul turnarii. Se va urmari cu atentie inglobarea completa in beton a armaturilor, respectandu-se grosimea stratului de acoperire, in conformitate cu prevederile proiectului. Nu este permisa ciocanirea sau scuturarea armaturii in timpul betonarii si nici asezarea vibratorului pe armaturi. In zonele cu armaturi dese se va urmari cu toata atentia umplerea completa a sectiunii, prin indesarea laterala a betonului cu sipci sau vergele de otel, concomitent cu vibrarea lui. In cazul ca, aceste masuri nu sunt eficiente, se vor crea posibilitati de acces lateral al betonului prin spatii care sa permita patrunderea vibratorului. Se va urmari comportarea si mentinerea pozitiei initiale a cofrajelor si sustinerilor acestora, luandu-se masuri operative de remediere in cazul constatarii unor deplasari sau cedari. Circulatia muncitorilor si utilajului de transport in timpul betonarii se va face pe podine, astfel rezemate incat sa nu se modifice pozitia armaturii. Este interzisa circulatia directa pe armaturi sau pe zonele cu beton proaspat.. Betonarea se face continuu pana la rosturile de lucru prevazute in proiect sau in procedura de executie. Durata maxima admisa a intreruperilor de betonare, pentru care nu este necesara luarea unor masuri speciale la reluarea turnarii, nu trebuie sa depaseasca timpul de incepere a prizei betonului. In lipsa unor determinari de laborator, aceasta se va considera 2 ore de la prepararea betonului in cazul cimenturilor cu adaosuri, si respectiv 1.5 ore in cazul cimenturilor fara adaosuri. In cazul in care s-a produs o intrerupere de betonare mai mare, reluarea turnarii este permisa numai dupa pregatirea suprafetelor rosturilor. Instalarea podinelor pentru circulatia lucrarilor si mijloacelor de transport pe planseele betonate precum si depozitarea pe ele a unor schele, cofraje sau armaturi este permisa numai dupa 24 48 de ore de la terminarea betonarii, in functie de temperatura mediului si tipul de ciment utilizat (de exemplu, 24 ore pentru temperatura peste 20C si ciment de tip I de clasa mai mare de 32.5). 4.1.9.2 PREGATIREA TURNARII BETONULUI Intocmirea procedurii pentru betonare obiectului in cauza de catre Antreprenor si acceptarea acesteia de catre Inginer. Procedura cuprinde detalierea regulilor de executie si de control a calitatii, tinand seama de cerintele impuse prin proiect, de posibilitatile de dotare si organizare a executiei, precum si de prevederile din NE 012-99. In cazul betonului preparat pe santier: sunt realizate masurile pregatitoare, sunt aprovizionate si verificate materialele necesare (ciment, agregate, aditivi, adaosuri, armaturi, piese inglobate, cofraje, etc.) si sunt in stare de functionare utilajele si dotarile necesare, in conformitate cu prevederile procedurii de executie. Sunt asigurate posibilitati de spalare a utilajelor de transport si punere in opera a betonului, in concordanta cu prevederile in vigoare privind protectia mediului.
Executarea lucrarilor de betonare poate sa inceapa numai daca sunt indeplinite conditiile urmatoare:
Pag. 63/561
Sunt stabilite si instruite formatiile de lucru in ceea ce priveste tehnologia de executie, precum si asupra masurilor privind securitatea muncii si paza contra incendiilor. Au fost receptionate calitativ lucrarile de sapaturi, cofraje si armaturi in concordanta cu contractul. De mentionat ca, daca de la montarea si receptionarea armaturii a trecut o perioada indelungata (peste 6 luni), este necesara o inspectare a starii armaturii de catre o comisie alcatuita din Inginer, Antreprenor, Proiectant si reprezentantul Inspectiei de Stat in Constructii care va decide oportunutatea expertizarii starii armaturii de catre un expert sau un institut de specialitate si va dispune efectuarea ei; in orice caz, daca se constata prezenta frecventa a ruginei neaderente, armatura - dupa curatire nu trebuie sa prezinte o reducere a sectiunii sub abaterea minima prevazuta in standardele de produs; se va proceda apoi la o noua receptie calitativa. Suprafetele de beton turnat anterior si intarit, care vor veni in contact cu betonul proaspat sunt curatate de pojghita de lapte de ciment sau de impuritati; suprafetele nu trebuie sa prezinte zone necompactate sau segregate, si trebuie sa aiba rugozitatea necesara asigurarii unei bune legaturi intre cele doua betoane. Sunt stabilite si pregatite masurile ce vor fi adoptate pentru continuarea betonarii in cazul interventiei unor situatii accidentale prin asigurarea: statiei de betoane si mijloacele de transport de rezerva; sursei sumplimentare de energie electrica; materialele pentru protejarea betonului; vibratori aditionali, echipamente de compactare; conditiilor de creare a unui rost de lucru, etc. Nu se intrevede posibilitatea interventiei unor conditii climatice nefavorabile (ploi abundente, ger, furtuna, etc.). Sunt prevazute masuri de dirijare a apelor provenite din precipitatii, astfel incat acestea sa nu se acumuleze in zonele care urmeaza a se betona. Sunt asigurate conditiile necesare recoltarii probelor la locul de punere in opera si efectuarii determinarilor prevazute pentru betonul proaspat, la descarcarea din mijlocul de transport. Este stabilit locul de dirijare a eventualelor transporturi de beton care nu indeplinesc conditiile tehnice stabilite si sunt refuzate. In baza verificarilor indelinirii in intregime a conditiilor sus mentionate se va consemna aprobarea inceperii betonarii, prin intocmirea Procesului Verbal de control al calitatii lucrarilor respectv faza determinanta armare elemente-de catre: Responsabilul Tehnic cu Executia al Antreprenorului; Inginerul Proiectantul lucrarii Reprezentantul Inspectoratului de Stat in Constructii, in conformitate cu prevederile programului de control al calitatii lucrarilor stabilite prin contract. Aprobarea inceperii betonarii trebuie sa fie reconfirmata pe baza unor noi verificari in cazurile in care: au intervenit evenimente de natura sa modifice situatia constatata la data aprobarii (intemperii, accidente, reluarea activitatii la lucrari sistate si neconservate, etc.); betonarea nu a inceput in interval de 7 zile de la data aprobarii. Inainte de turnarea betonului trebuie verificata functionarea corecta a utilajelor pentru transportul local si compactare a betonului.
Pag. 64/561
4.1.9.3 Fundatii
BETONAREA DIFERITELOR ELEMENTE DE CONSTRUCTIE
Betonarea elementelor de fundatii din beton armat se va face pe un strat de egalizare, conform proiectului. Elemente Verticale La betonarea elementelor verticale - stalpi, diafragme, pereti, in cazul elementelor cu inaltimea de maximum 3.00 m, se admite cofrarea tuturor fetelor pe intreaga inaltime si betonarea pe la partea superioara a elementului, daca vibrarea betonului nu este stanjenita de grosimea redusa a elementului sau desimea armaturilor. Primul strat de beton va avea o consistenta la limita maxima admisa prin procedura de executie si nu va depasi inaltimea de 30 cm. Grinzi si stalpi La betonarea grinzilor si placilor se vor respecta urmatoarele precizari suplimentare: Grinzile si planseele aceluiasi nivel se vor turna obligatoriu in acelasi timp. Se admite crearea unui rost de lucru la 1/5 pana la 1/3 din deschiderea placii si turnarea ulterioara a acesteia, numai in cazuri exceptionale (suprafete foarte mari de plansee - sute, mii de mp); La turnarea planseelor se vor folosi reperi dispusi la distanta de maximum 2 m, pentru a se asigura respectarea grosimii prevazute prin proiect, si implicit planeitatea placii de planseu. 4.1.9.4 COMPACTAREA BETONULUI
Betonul va fi astfel compactat incat sa contina o cantitate minima de aer inclus. Compactarea betonului este obligatorie si se poate face prin diferite procedee, functie de consistenta betonului, tipul elementului, etc. In timpul compactarii betonului proaspat se va avea grija sa se evite deplasarea si degradarea armaturilor si/sau cofrajelor. Betonul trebuie compactat numai atata timp cat este lucrabil. Compactarea manuala Se admite compactarea manuala (cu maiul, vergele sau sipci, in paralel cu ciocanirea cofrajelor), cu aprobarea Inginerului, in urmatoarele cazuri: introducerea in beton a vibratorului nu este posibila din cauza dimensiunilor sectiunii sau desimii armaturilor si nu se poate aplica eficient vibrarea externa; intreruperea functionarii vibratorului (defectiune, intreruperea de curent electric, etc.), caz in care betonarea trebuie sa continue pana la pozitia corespunzatoare unui rost. Compactarea mecanica In general compactarea mecanica se face prin vibrare. Se pot utiliza urmatoarele procedee de vibrare: vibrarea interna folosind vibratoare de interior (pervibrator); vibrarea externa cu ajutorul vibratoarelor de cofraj; vibrarea de suprafata cu ajutorul vibratoarelor placa sau a riglelor vibrante. Vibrarea interna Este principalul procedeu de compactare a betoanelor. Tipul de vibrator va fi definit si aprovizionat la santier inainte de inceperea betonarii. Alegerea tipului de vibrator (marimea capului vibrator, forta perturbatoare si frecventa corespunzatoare a acestuia) se va face in functie de dimensiunile elementelor si posibilitatile de introducere a capului vibrator (butelia) printre barele de armatura. Consistenta betoanelor compactate prin vibrare interna depinde de forma elementului si desimea armaturilor. Durata de vibrare optima se situeaza intre minim 5 secunde si maximum 30 secunde in functie de tasarea betonului si tipului de vibrator utilizat. Distanta intre 2 puncte succesive de introducere a vibratorului de interior este de maximum 1 m,
Pag. 65/561
reducandu-se in functie de caracteristicile sectiunii si desimea armaturilor. Grosimea stratului de beton supus vibrarii se recomanda sa nu depaseasca 3/4 din lungimea capului vibrator (buteliei). La compactarea unui nou strat, butelia trebuie sa patrunda de la 50 mm pana la 150 mm in stratul compactat anterior. Semnele exterioare dupa care se recunoaste ca vibrarea s-a terminat sunt urmatoarele: betonul nu se mai taseaza; suprafata betonului devine orizontala si usor lucioasa; inceteaza aparitia bulelor de aer la suprafata betonului. Vibrarea externa Este indicata in cazul elementelor turnate monolit de grosimi reduse si cu armaturi dese, la elementele prefabricate, sau care nu pot fi compactate prin vibrare interna. In zonele in care este posibil se pot folosi suplimentar si vibratoare de interior. In cazul elementelor compactate cu ajutorul vibratoarelor de exterior se vor lua masuri constructive speciale, prin marirea rigiditatii cofrajelor si prin prevederea, in masura in care este posibil, de legaturi elastice intre cofraje si elementele de sustinere si rezemare. Consistenta betoanelor compactate prin vibrare externa se recomanda sa fie cu tasare minima 50 mm. Vibrarea de suprafata Se va utiliza la compactarea placilor cu grosimea de maximum 200 mm. Consistenta betoanelor compactate prin vibrare de suprafata se recomanda sa fie cu tasare minima 20 mm. Se recomanda ca durata vibrarii sa fie de 30 ... 60 secunde. Timpul optim de vibrare se va stabili prin determinari de proba efectuate in opera la prima sarja de beton ce se compacteaza. Grosimea stratului de beton armat turnat (inainte de compactare) trebuie sa fie de 1,1...1,35 ori mai mare decat grosimea finala a stratului compactat, in functie de consistenta betonului. In cazul determinarilor de proba prevazute in paragraful anterior se stabileste si grosimea stratului de beton turnat necesara pentru realizarea grosimii finite a elementului. Distanta intre doua pozitii succesive de lucru ale placilor vibrante trebuie sa fie astfel stabilita, incat sa fie asigurata suprapunerea de minimum 50 mm in raport cu pozitia precedenta.
4.1.10 LUCRARI DE BETON IN CONDITII TEHNICE SAU PRIN PROCEDEE SPECIALE 4.1.10.1 BETOANE TURNATE PRIN POMPARE
Materialele utilizate pentru prepararea betonului turnat prin pompare trebuie sa fie dozate, amestecate si controlate corespunzator, conditii esentiale pentru realizarea unui beton optim tehnologiei de pompare. Dimensiunea maxima a agregatelor va fi limitata la 1/3 din diametrul conductei de refulare. Clasele de beton recomandate pentru realizarea in mod curent prin acest procedeu de punere in opera sunt C 8/10...C 20/25. Pomparea betoanelor de alta clasa situata in afara acestui domeniu se va face numai dupa efectuarea unor incercari experimentale preliminare care sa dovedeasca aplicabilitatea procedeului. La punerea in opera a betoanelor pompate, se vor lua urmatoarele masuri: Pomparea va fi continua, fara intreruperi pentru a evita blocarea betonului in conducte; Inaltimea libera de cadere a betonului sa fie maxim 0.50 m Grosimea stratului de beton sa fie maxim 40 cm Betonul sa fie compactat prin vibrare. Alte recomandari privind compozitia betonului si tehnologia de pompare sunt date la capitolul 16 pct 16.3 din Codul NE 012-99.
Pag. 66/561
4.1.10.2
EXECUTAREA LUCRARILOR DE BETONARE PE TIMP FRIGUROS
Parametrul de baza pentru caracterizarea perioadei de timp friguros este temperatura aerului exterior, care se masoara la ora 8 dimineata, la umbra, la 2,00 m inaltime de la sol si la distanta minima de cladiri sau orice alta constructie. Zi friguroasa se numeste ziua in care temperatura aerului exterior este inferioara valorii de + 5C si nu are tendinte de urcare. Reglementarea tehnica pentru executia lucrarilor de constructii pe timp friguros este Normativul C16-84 care cuprinde toate prevederile desfasurarii activitatii in conditiile respective. Cateva din prevederile pentru executia lucrarilor de beton armat sunt descrise in continuare, acestea urmand a fi completate cu celelalte cerinte ale normativului C 16-84: Temperatura de inghet a betonului este considerata valoarea de 0C, cu exceptia cazurilor in care se folosesc aditivi care coboara aceasta temperatura pana la o valoare specifica ce rezulta din instructiunile lui de folosire. Cofrajele folosite se vor proteja cu materiale termoizolante. La executie cofrajele trebuie sa fie curatate de zapada si gheata prin mijloace mecanice si in final, daca este posibil, prin intermediul unui jet de aer cald. Aplicarea substantelor care usureaza decofrarea se face numai dupa curatarea si uscarea prealabila a suprafetei cofrajului; Se va acorda o deosebita atentie rezemarii elementelor de sustinere a cofrajelor luandu-se masuri corespunzatoare in functie de comportarea la inghet a terenului, si anume: pentru pamanturile stabile la inghet rezemarea se va face pe talpi asezate pe terenul nivelat si curatat in prealabil de zapada, de gheata si de stratul vegetal; pentru pamanturile nestabile la inghet, precum si in cazurile umpluturilor, popii se vor aseza pe grinzi suprafata mare de rezemare ingropate sub adancimea de inghet , pe fundatii existente. cu
Armaturile se vor depozita pe teren uscat, amenajat cu platforme de pietris compactat. Barele acoperite cu gheata vor fi curatate inainte de taiere si fasonare prin ciocanire, prin zgariere cu unelte adecvate sau cu jet de aer cald pentru topirea ghetii si uscarea apei rezultate. Nu se recomanda topirea ghetii cu apa calda decat daca exista certitudinea ca aceasta nu va inghetadin nou pana la turnarea betonului. Este interzisa dezghetarea cu ajutorul flacarii. Fasonarea armaturilor se va face numai la temperaturi pozitive. La prepararea betonului se va adopta o cantitate de apa cat mai scazuta si aditivi plastifianti sau superplastifianti. Agregatele trebuie dezghetate inainte de introducerea in malaxor (este interzisa dezghetarea cu apa calda) si aduse la temperatura minima de + 5 C. Agregatele nu trebuie sa contina granule poroase care sa fie gelive. La locul de preparare va fi afisata obligatoriu reteta de preparare a betonului, impreuna cu date privind: Temperatura minima a apei si agregatelor la introducerea in malaxor; Durata de malaxare a agregatelor cu apa, pana la adaugarea cimentului; Durata totala de malaxare; Temperatura betonului la descarcarea acestuia din malaxor si temperatura betonului la locul de punere in opera. La transportul betonului la obiectiv, la punerea lui in opera si in perioada de maturizare se vor lua masuri de limitare la minimum a pierderilor de caldura prin: protejarea benelor prin izolarea lor termica si acoperirea in perioada de asteptare cu folii de polietilena sau prelate; reducerea la minimum a timpului de asteptare a betonului de la descarcare pana la aducerea la locul de punere in opera; protejarea imediata a elementului betonat conform solutiilor prevazute in cadrul masurilor de asigurare a regimului termic (vezi Anexele C si D din C 16-84). Este obligatorie compactarea tuturor betoanelor turnate pe timp friguros prin vibrare mecanica. La punerea in opera a betonului se vor respecta prevederile din Anexa A din C 16-84. Inceperea sau reluarea oricaror lucrari de betonare intrerupte din cauza gerului si intrate in aceasta stare in perioada de dezghet este permisa numai dupa pregatirea corespunzatoare a rostului de intrerupere. Protejarea betonului dupa
Pag. 67/561
punerea in opera trebuie sa se faca intr-un timp cat mai scurt. Se vor folosi cofraje izolate termic, saltele termoizolatoare, etc, acoperite intotdeauna cu folii de polietilena sau prelate din panza impermeabila prin care sa se etanseizeze izolatia termica si sa se inchida si un start de aer stationar (neventilat) de 3-5 cm grosime. La locul de punere in opera a betonului vor fi afisate obligatoriu: Temperatura betonului la livrare; Temperatura betonului la terminarea punerii in opera; Nivelul de asigurare pentru perioada de maturizare (conf. C 16-84); Modul de protejare a betonului dupa turnare; Durata proiectata pentru obtinerea gradului critic de maturizare. Decofrarea se poate efectua numai daca sunt indeplinite conditiile din NE 012-99. Indeplinirea conditiilor de decofrare se va controla prin incercari ale epruvetelor din beton pastrate in aceleasi conditii de regim termic ca si elementul de constructie, conform NE 012-99. 4.1.10.3 ROSTURI DE LUCRU (DE BETONARE)
In masura in care este posibil, se vor evita rosturile de lucru, organizandu-se executia astfel incat betonarea sa se faca fara intrerupere la nivelul respectiv sau intre doua rosturi de dilatare. Cand rosturile de lucru nu pot fi evitate, pozitia lor trebuie stabilita prin proiect sau prin procedura de executie. Numarul rosturilor trebuie sa fie minim pentru ca ele pot avea o rezistenta mai mica in comparatie cu restul structurii in cazul in care sunt tratate necorespunzator. De asemenea exista riscul de diminuare a impermeabilitatii in rost cu consecinte in reducerea gradului de protectie impotriva coroziunii armaturii. Rosturile de lucru vor fi localizate in zone ale elementelor structurii care nu sunt supuse la eforturi mari in timpul exploatarii. La stabilirea pozitiei rostului de turnare se vor respecta urmatoarele reguli: La stalpi se vor prevedea rosturile numai la baza; La grinzi, daca din motive justificate nu se poate evita intreruperea, aceasta se va face in regiunea de moment minim; In cazul in care grinzile se betoneaza separat de placa de planseu, rostul de lucru se lasa la 30 - 50mm sub nivelul inferior al placii; La placi, rostul de lucru va fi situat la 1/5 - 1/3 din deschiderea placii; La plansee cu nervuri, cand betonarea se face in directia nervurilor, rostul se va face in zona cuprinsa intre 1/5 si 1/3 din deschiderea nervurilor; La plansee cu nervuri, cand betonarea se face perpendicular pe directia nervurilor, rostul se va face in zona cuprinsa intre 1/5 si 1/3 din deschiderea grinzii principale. Suprafata rosturilor de turnare la stalpi si grinzi va fi perpendiculara pe axa acestora, iar la placi si pereti, perpendiculara pe suprafata lor; Tratarea rosturilor de turnare se face astfel: Se buciardeaza suprafata de contact beton vechi / beton nou, se sulfa cu aer sub presiune, se spala cu jet de apa (pentru a se indeparta pelicula de lapte de ciment aparuta pe suprafata rostului, in urma vibrarii betonului); Inaintea betonarii, betonul mai vechi trebuie udat la suprafata si lasat sa absoarba apa, dupa regula beton saturat dar cu suprafata zvantata . Cerintele de tratare a rosturilor de lucru enuntate trebuie sa fie indeplinite si in cazul rosturilor netehnologice, ce au aparut ca urmare a conditiilor climaterice, din cauza unor defectiuni, nelivrarii la timp a betonului, etc.
Pag. 68/561
4.1.11 DECOFRAREA Elementele de constructii pot fi decofrate atunci cand betonul a atins o anumita rezistenta. Trebuie avute in vedere conditiile speciale ale decofrarii elementelor din beton care au fost supuse inghetului in faza intaririi (pentru betonul neprotejat). Elementele de constructii pot fi decofrate in momentul in care betonul are suficienta rezistenta pentru a putea prelua integral sau partial, dupa caz, sarcinile pentru care au fost proiectate. Trebuie acordata atentie deosebita elementelor de constructie care dupa decofrare suporta aproape intreaga sarcina prevazuta in calcul. Se recomanda urmatoarele valori ale rezistentei la care se poate decofrarea: partile laterale ale cofrajelor se pot indeparta dupa ce betonul a atins o rezistenta de minimum 2,5 N/mm2, astfel incat fetele si muchiile elementelor sa nu fie deteriorate (orientativ 2 zile pentru o temperatura de +50C si respectiv o zi pentru o temperatura de +150C). cofrajele fetelor inferioare ale placilor si grinzilor, se vor indeparta mentinand sau remontand popii de siguranta, atunci cand rezistenta betonului a atins 70% fata de clasa pentru elementele cu deschideri de maxim 6.00 m. Si 85% pentru elementele cu deschideri mai mari de 6.00 m. Stabilirea rezistentelor la care au ajuns partile de constructie in vederea decofrarii se face prin incercarea epruvetelor de control pe faze, confectionate in acest scop, si pastrate in conditii similare elementelor in cauza, conform prevederilor din STAS 127588. In cazul in care exista dubii cu privire la rezultatele incercarilor pe epruvete se recomanda incercari nedistructive. Viteza de dezvoltare a rezistentei betonului: Raport A/C Rapida Medie Lenta < 0.5 0.5 ... 0.6 < 0.5 Restul cazurilor Clasa cimentului 42.5 R 52.5 R 42.5 R 32.5 R 42.5 R Restul cazurilor
Recomandari pentru termene minime de decofrare ale fetelor laterale: Viteza de dezvoltarea a rezistentei betonului Lenta Medie Termenul de decofrare (in zile ) la temperatura mediulu (C) +5C 2zile 2 zile +10C 1 zile 1 zi +15C 1 zile 1 zi
Recomandari pentru termene minime de decofrare ale fetelor inferioare cu mentinerea popilor de siguranta: Conditii tehnologice Viteza de dezvoltarea a rezistentei betonului Temperatura mediului (C) Grinzi cu deschiderea de max. 6.00m Grinzi cu deschiderea >6.00m
Pag. 69/561
Termenul de la turnare (in zile) Lenta +5 +10 +15 6 5 4 10 8 6 Medie +5 +10 +15 5 5 3 6 5 4
Recomandari pentru termene minime pentru indepartarea popilor de siguranta: Conditii tehnologice Viteza de dezvoltarea a rezistentei betonului Temperatura mediului (C) Grinzi cu deschiderea de max. 6.00m Grinzi cu deschiderea cuprinsa intre 6.00m si 12.00m Grinzi cu deschiderea >12.00mm Observatii: Termenele din tabelele anterioare sunt orientative, decofrarea urmand a se face pe baza procedurilor de executie in momentul in care elementele au atins rezistentele minime indicate in NE 012-99. Daca in timpul intaririi betonului temperatura se situeaza sub +5 0C atunci se recomanda ca durata minima de decofrare sa se prelungeasca cu aproximativ durata inghetului. In cursul operatiei de decofrare se vor respecta urmatoarele reguli: Desfasurarea operatiei va fi supravegheata direct de catre Antreprenor si in prezenta Inginerului. Inginerul va fi instiintat inainte de decofrare. In cazul in care se constata defecte de turnare (goluri, zone segregate, etc.), care pot afecta stabilitatea constructiei decofrate, se va sista demontarea elementelor de sustinere pana la aplicarea masurilor de remediere sau consolidare; Sustinerile cofrajelor se vor desface incepand din zona centrala a deschiderii elementelor si continuand simetric catre reazeme; Slabirea pieselor de descintrare (pene, vinciuri, etc.) se va face treptat, fara socuri; Decofrarea se va face astfel incat sa se evite preluarea brusca a incarcarilor de catre elementele ce se decofreaza, ruperea muchiilor betonului sau degradarea materialului cofrajelor si sustinerilor. Termenul de la turnare (in zile) lenta +5 +10 +15 18 14 9 21 18 12 36 28 18 medie +5 +10 +15 10 8 5 14 11 7 28 21 14
In cazul constructiilor etajate avand deschideri mai mari de 3.00 m, la decofrare se vor lasa popi de siguranta. Amplasarea lor se recomanda a se stabili astfel: La grinzi avand pana la 6.00 m deschidere se lasa un pop de siguranta la mijlocul acestora; la deschideri mai mari numarul lor se va spori astfel incat distanta intre popi sau de la popi la reazeme sa nu depaseasca 3.00 m; La placi se va lasa cel putin un pop de siguranta la mijlocul lor si cel putin 1 pop la 12 m2 de placa; Intre diferitele etaje popii de siguranta se vor aseza pe cat posibil unul sub altul. Nu este permisa indepartarea popilor de siguranta ai unui planseu aflat imediat sub altul care se cofreaza sau se betoneaza. In temen de maximum 24 ore de la decofrarea oricarei parti de constructie se va proceda, de catre Antreprenor, Inginer si de catre Proiectant (daca acesta a solicitat sa fie convocat), la o examinare amanuntita a tuturor elementelor de rezistenta ale structurii, incheindu-se un proces verbal in care se vor consemna calitatea lucrarilor, precum si eventualele defecte constatate. Se interzice efectuarea de remedieri, inainte de aceasta examinare. In cazul constatarii unor defecte remedierea acestora se va face numai cu instiintarea si acordul Proiectantului / Inginerului, conform prevederilor din instructiunile tehnice C 149-87.
Pag. 70/561
4.1.12 TRATAREA BETONULUI DUPA TURNARE In vederea obtinerii proprietatiilor potentiale ale betonului (in special) zona suprafetei trebuie tratata si protejata o anumita perioada de timp, in functie de tipul structurii, elementului, conditiile de mediu din momentul turnarii si conditiile de expunere in perioada de serviciu a structurii. Tratarea si protejarea betonului trebuie sa inceapa cat mai curand posibil dupa compactare. Acoperirea cu materiale de protectie se va realiza de indata ce betonul a capatat suficienta rezistenta pentru ca materialul sa nu adere la suprafata acoperita. Tratarea betonului este o masura de protectie impotriva uscarii premature, in particular, datorita radiatiilor solare si vantului. De asemenea este o masura de prevenire a urmatoarelor efecte: antrenarii (scurgerilor) pastei de ciment datorita ploii sau apelor curgatoare; diferentelor mari de temperatura in interiorul betonului; temperaturii scazute sau inghetului; eventualelor socuri sau vibratii care ar putea conduce la o diminuare a aderentei beton armatura (dupa intarirea betonului). Principalele metode de tratare/protectie sunt: mentinerea in cofraje; acoperirea cu materiale de protectie; stropirea periodica cu apa; aplicarea de pelicule de protectie. Durata orientativa (in zile) a tratarii betonului: Dezvoltarea rezistentei betonului Temperatura betonului in timpul tratarii (C.) Conditii de mediu in timpul tratarii: 5 10 2 3 15 1 2 5 3 6 10 3 4 15 2 3 5 4 8 10 4 5 15 2 4 rapida medie lenta
Elemente expuse indirect razelor solare, sau la 2 umiditate sub 80% Elemente expuse razelor solare sau vantului cu 4 viteza medie, umiditate peste 50% Elemente expuse la razele intense ale soarelui sau la o viteza mare a vantului sau la o umiditate sub 4 50%
10
In tabel sunt prezentate recomandari pentru tratarea unui beton cu ciment de tip I (Portland) si pentru temperaturi de 5, 10, 15 (C). Durata de tratare depinde in mod substantial de temperatura betonului. De exemplu la 30C durata tratarii poate fi aproximativ jumatate din durata tratarii betonului la 20C. Astfel izolarea prin cofraj poate fi o metoda de reducere a timpului de tratare. In lipsa unor date referitoare la compozitia betonului si la conditiile de expunere pentru a asigura conditii favorabile si a reduce deformatiile din contractie se va mentine umiditatea timp de minim 7 zile dupa turnare. Acoperirea cu materiale de protectie se va realiza cu prelate, rogojini, strat de nisip,etc. Aceasta operatie se va face de indata ce betonul a capatat suficienta rezistenta pentru ca materialul sa nu adere la suprafata acoperita. Materialele de protectie vor fi mentinute permanent in stare umeda.
Pag. 71/561
Stropirea cu apa incepe dupa 2 -12 ore de la turnare, in functie de tipul de ciment utilizat si temperatura mediului, dar imediat dupa ce betonul este suficient de intarit pentru ca prin aceasta operatie sa nu fie antrenata pasta de ciment. Stropirea se va repeta la intervale de 2 - 6 ore, in asa fel incat suprafata betonului sa se mentina permanent umeda. Se va folosi apa care indeplineste conditiile de calitate similare cu conditiile pentru apa de amestecare a betonului. In cazul in care temperatura mediului este mai mica decat (+ 50oC) nu se va proceda la stropirea cu apa, ci se aplica materiale de protectie. Peliculele de protectie se aplica in conformitate cu reglementarile speciale. Pe timp ploios, suprafetele de beton proaspat vor fi acoperite cu prelate sau folii de polietilena, atat timp cat prin caderea precipitatiilor exista pericolul antrenarii pastei de ciment. Betonul ce ar urma sa se afle in contact cu apele provenite din precipitatii va fi protejat de actiunea acestora prin devierea provizorie a apei timp de cel putin 7 zile. 4.1.13 EXECUTAREA BETOANELOR / MORTARELOR TORCRETATE La executarea betoanelor / mortarelor torcretate se vor respecta prevederile normativului C130/78. Se vor folosi doar masini potrivite torcretarii si se vor respecta instructiunile de folosire ale acestora. Pentru a asigura un jet uniform de torcretare se va folosi un flux de aer comprimat potrivit tipului de echipament, la o presiune constanta,fara pulsare. Daca este necesar,se va procura un rezervor tampon intre compresor si aparatul de torcretare. Se vor inlatura toate impuritatile de pe suprafata peste care se va turna mortar torcretat si aceasta va fi curatata, periata si umezita. Intre momentul prepararii mixturii pana la aplicarea mortarului pe suprafata nu trebuie sa treaca mai mult de o ora. Ajutajul de torcretat va fi perpendicular pe suprafata de suport. Distanta dintre ajutaj si suprafata suport va fi intre 0.5 m si 2.00 m, depinzand de presiunea disponibila pe ajutaj. Aplicarea straturilor de torcretare se va face prin miscari circulare ale ajutajului. Torcretarea va incepe de sus in jos si se vor lua masuri pentru a impiedica patarea suprafetei netorcretate inca. Straturile de beton / mortar torcretat vor fi armate cu plase de armatura ce vor fi ancorate intr-un numar suficient de puncte (min.4 pe m2) de elementul de zidarie sau de beton armat pe care se aplica torcretarea. Ancorele pentru beton se pot solidariza cu mortar epoxidic ce se compune din doua elemente: rasina epoxidica si agregate de aglomerare. Mortarul va avea o perioada de intarire de 2 ore. Ancorele pentru beton se amplaseaza in gauri efectuate in elementele de zidarie sau/si beton existente cu masini de gaurit tipul roto-percutoare cu burghiu tungstren si putere ajustabila. Gaurile se vor curata cu aer comprimat produs de echipamente care lucreaza fara ulei. Dupa curatarea gaurii se aplica o amorsa de rasina epoxidica, dupa care se introduc ancorele. In principal succesiunea operatiilor este urmatoarea : se decoperteaza tencuiala existenta se curata suprafata peretelui prin frecare cu perii de sarma se adancesc rosturile zidariei pe cca. 1,5-2cm se sufla cu aer comprimat si se spala cu jet de apa se dispun plasele de armatura plasele de armatura se sustin de perete prin agrafe (min 8 cm/50 sau 4 buc/mp ) in gauri date in rosturile zidariei (in cazul placarii pe ambele fete agrafele traverseaza zidaria, altfel ele pot fi ancorate in grosimea zidariei, min 28cm) se aplica mortarul prin torcretare
Pag. 72/561
4.1.14 CONTROLUL CALITATII, DEVIATII ADMISIBILE 4.1.14.1 GENERALITATI
Reglementarile din Codul NE 012-99 prevad masurile obligatorii minime necesare controlului executiei structurilor din beton si beton armat. Controlul cuprinde actiunile si deciziile esentiale ca si verificarile ce trebuie facute in conformitate cu reglementarile tehnice specifice pentru satisfacerea cerintelor respective. 4.1.14.2 SISTEME DE CONTROL
Controlul intern: desfasurat de catre producator si / sau Antreprenor, fiecare in domeniul sau de activitate; acest control este exercitat: din initiativa proprie (proceduri interne de control); in conformitate cu reguli externe stabilite de Beneficiar sau de catre o organizatie independenta, la cererea Beneficiarului. Controlul extern: se efectueaza asupra unei intreprinderi de catre un organism independent de aceasta. Controlul extern poate consta din: verificarea masurilor de control intern (daca sunt in conformitate cu procedurile de control extern); procedee de verificare suplimentare independente de sistemele de control intern. Controlul de conformitate este exercitat pentru a verifica daca functionarea unei unitati sau a productiei se desfasoara in conformitate cu regulile stabilite. Controlul de conformitate este in general o parte din controlul extern si se efectueaza de catre organisme independente autorizate pentru efectuarea activitatii de certificare a calitatii produselor folosit in constructii conform HG 728/94. Frecventa si intensitatea controlului depind de consecintele cauzate de unele posibile erori in diferitele stadii ale procesului de executie / productie a betonului si se stabilesc prin programe de control ale factorilor implicati. In ceea ce priveste frecventa si masurile ce se adopta in cadrul controlului calitatii materialelor si betoanelor, prevederile sunt specificate in Codul NE 012-99 Anexa VI.1. Controlul calitatii lucrarilor de executie are la baza Legea 123/2007 privind calitatea in constructii, H.G. 272/94, H.G. 925/95 si H.G. 766/97. 4.1.14.3 CONTROLUL PROCESULUI DE EXECUTIE, PRODUCEREA BETONULUI
Controlul procesului de executie / productie a betonului poate fi efectuat de Antreprenor in sistem de control interior, cu asigurarea nivelului de calitate corespunzator, responsabili tehnici cu sarcini specifice, sau printr-un organism independent (control exterior). In ambele cazuri trebuie sa se dispuna de dotari corespunzatoare (echipament, aparatura, personal) pentru realizarea inspectiilor si determinarilor. Datele relevante asupra controlului procesului de executie / productie a betonului trebuie consemnate sub forma unor procese verbale sau in alte tipuri de documente. Toate abaterile de la procedurile specificate in ceea ce priveste transportul, descarcarea, betonarea, compactarea, tratarea betonului, etc, trebuie consemnate si raportate responsabililor cu executia lucrarilor. Procedurile de control ale procesului de executie / productie a betonului intocmite de Antreprenor vor fi verificate de Inginer si/sau de un organism autorizat, ca parte a controlului de conformitate. Incercarile si determinarile efectuate in cadrul controlului procesului de executie/productie a betonului pot fi luate in considerare la receptie, pentru controlul de conformitate. Verificarea calitatii materialelor componente si betonului se va face in conformitate cu prevederile anexei VI. din Codul NE 012-99 respectand si urmatoarele: nu se admite trecerea la o noua faza de executie inainte de incheierea procesului verbal referitor la faza precedenta, daca aceasta urmeaza sa devina o lucrare ascunsa;
Pag. 73/561
in procesele verbale se vor preciza constatarile rezultate, daca corespund proiectului si daca se admite trecerea la executarea fazei urmatoare; daca se constata neconcordante fata de proiect sau prevederile prescriptiilor se vor stabili si consemna masurile necesare de remediere. Dupa executarea acestora se va proceda la o noua verificare si incheierea unui nou proces verbal. 4.1.14.4 CONTROLUL SI RECEPTIA LUCRARILOR DE DECOFRARE preliminar, controlandu-se lucrarile pregatitoare si elementele sau subansamblurile de cofraje si sustineri; in cursul executiei, verificandu-se pozitionarea in raport cu trasarea si modul de fixare a elementelor; final, receptia cofrajelor si consemnarea constatarilor intr-un registru de procese verbale pentru verificarea calitatii lucrarilor ce devin ascunse, tinand seama de prevederile capitolului 17 din NE 012-99. In cazul cofrajelor care se inchid dupa montarea armaturilor se va redacta un proces verbal de receptie calitativa comun pentru cofraje si armaturi. La terminarea executarii cofrajelor se va verifica: alcatuirea elementelor de sustinere si sprijinire; incheierea corecta a elementelor cofrajelor si asigurarea etanseitatii acestora; dimensiunile interioare ale cofrajelor, in raport cu cele ale elementelor, care urmeaza a se betona; pozitia cofrajelor, in raport cu cea a elementelor corespunzatoare situate la nivelele inferioare; pozitia golurilor.
In vederea asigurarii unei executii corecte a cofrajelor se vor efectua verificari etapizate, astfel:
4.1.14.5
CONTROLUL CALITATII MONTARII ARMATURILOR Numarul, diametrul si pozitia armaturilor, in diferite sectiuni transversale ale elementelor structurii; Distanta dintre etrieri, diametrul acestora si modul lor de fixare; Lungimea portiunilor de bare care depasesc reazemele sau care urmeaza a fi inglobate in elemente ce se toarna ulterior; Pozitia innadirilor si lungimile de petrecere a barelor; Calitatea sudurilor; Numarul si calitatea legaturilor dintre bare; Distantieri de mentinere a pozitiei armaturilor in cursul betonarii; Modul de asigurare al grosimii stratului de acoperire cu beton si dimensiunile acestuia; Pozitia, modul de fixare si dimensiunile pieselor inglobate.
La terminarea montarii armaturilor se va verifica:
Inadirile sudate vor fi executate numai de catre sudori care au sustinut examenul practic si teoretic pentru grupa 3 a prevederilor de sudare, conform STAS 9532/1- 74. Innadirile sudate se vor poansona si verifica prin probe distructive, executate intercalat de acelasi sudor si in aceleasi conditii cu sudurile din opera, in proportie de 3% din numarul total al innadirilor.
Pag. 74/561
4.1.14.6
CONTROLUL CALITATII OPERATIUNILOR DE BETONARE
Controlul inainte de punerea in opera a betonului Inspectiile trebuie sa aiba in vedere urmatoarele aspecte esentiale: geometria cofrajului si pozitionarea armaturii; inlaturarea impuritatilor si substantelor de orice fel de natura de pe suprafata cofrajelor in contact cu betonul; stabilitatea cofrajelor; integritatea cofrajelor pentru a impiedica scurgerea pastei de ciment; tratarea suprafetelor cofrajelor; curatarea armaturilor de impuritati si substante care ar slabi aderenta; dimensiunea distantierilor; conditiile necesare unui transport eficient, masurile de compactare si tratare functie de consistenta specificata a betonului; receptionarea calitativa a betonului; rezultatele si concluziile verificarilor efectuate pana la aceasta faza; asigurarea unui personal instruit; asigurarea masurilor impotriva accidentelor/defectiunilor utilajelor. In vederea asigurarii calitatii lucrarilor din beton si beton armat este obligatorie efectuarea unui control operativ si adoptarea unor masuri conform anexei VI.3. din NE 012-99, urmarindu-se: evitarea livrarii sau punerii in opera a unui beton ale carui caracteristici in stare proaspata nu indeplinesc conditiile impuse; adoptarea de masuri operative la statia producatoare de betoane pentru corectarea compozitiei betonului sau a conditiilor de preparare; Controlul in timpul transportului, compactarea si tratarea betonului Inspectiile trebuie sa aiba in vedere urmatoarele aspecte esentiale: mentinerea omogenitatii betonului in timpul transportului si punerii in opera; distributia uniforma a betonului in cofraj; compactarea uniforma si evitarea segregarii in timpul compactarii; inaltimea maxima de cadere a betonului; viteza de turnare, tinand seama de actiunea betonului asupra cofrajelor; durata intre etapele de amestecare, descarcare si turnarea betonului; masuri speciale in cazul turnarii in conditii de vreme rece sau calduroasa; masuri speciale in cazul rosturilor de lucru; tratarea rosturilor inainte de turnare; metode de tratare si durata tratarii betonului functie de conditiile atmosferice si evolutia rezistentei; evitarea unor eventuale deteriorari ce pot apare ca urmare a unor socuri sau vibratii asupra betonului proaspat. In anexa VI.2. din NE 012-99 se prezinta in detaliu verificarile ce trebuie effectuate in diferite etape ale executiei.
Pag. 75/561
Calitatea betonului pus in lucrare se va aprecia tinand seama de concluziile analizei efectuate conform controlului de conformitate (prevederilor cap.17.2.2. din NE 012-99), asupra rezultatelor incercarii probelor de verificare a clasei,prezentate in buletinul emis de laborator si concluziile interpretarii rezultatelor incercarilor nedist ructive sau incercarilor pe carote, daca s-a cerut efectuarea lor in cadrul controlului opertiv. Rezultatul aprecierii calitatii betonului pus in lucrare se consemneaza intr-un proces verbal incheiat intre Proiectant, Beneficiar/Inginer si Antreprenor. Daca nu sunt indeplinite conditiile de calitate se vor analiza de Proiectant/Inginer masurile ce se impun. In cursul betonarii elementelor de constructii se va verifica daca: Datele inscrise in bonurile de transport ale betonului corespund comenzii si nu s-a depasit durata admisa de transport; Consistenta betonului corespunde celei prevazute; Conditiile de turnare si compactare asigura evitarea oricaror defecte; Se respecta frecventa de efectuare a incercarilor si prelevarilor de probe, conform prevederilor anexei VI.1. din Codul NE 012-99; Sunt corespunzatoare masurile adoptate de mentinerea pozitiei armaturilor, dimensiunilor si formei cofrajelor; Se aplica corespunzator masurile de protectie (tratare) a suprafetelor libere ale betonului proaspat; In condica de betoane se vor consemna: seria talonului livrarii corespunzatoare betonului pus in opera; locul unde a fost pus in lucrare; ora inceperii si terminarii betonarii; probele de beton prelevate; masurile adoptate pentru protectia betonului proaspat; evenimente intervenite (intreruperea turnarii, intemperii, etc); temperatura mediului; personalul care a supravegheat betonarea. In cazurile in care Antreprenorul raspunde direct si de prepararea betonului, acesta este obligat sa verifice in paralel calitatea cimentului si a agregatelor conform prevederilor anterioare, precum si modul de dozare, amestecare si transport al betonului. Constatarile acestor verificari se inscriu in condica de betoane. 4.1.14.7 CONTROLUL CALITATII ELEMENTELOR DIN BETON SI BETON ARMAT Aspectul elementelor, semnalandu-se daca se intalnesc zone cu beton necorespunzator (beton necompactat, segregat, goluri, rosturi de betonare,etc.); Dimensiunile sectiunilor transversale ale elementelor betonate; Distanta intre diferitele elemente; Pozitia elementelor verticale (stalpi, pereti) in raport cu cele corespunzatoare situate la nivelul imediat inferior; Pozitia golurilor; Pozitia armaturilor care urmeaza a fi inglobate in elemente ce se toarna ulterior; Verificarile specificate mai sus se efectueaza prin sondaj. Se va consemna in procesul verbal daca sunt respectate prevederile prezentului proiect. La consemnarea constatarilor se va tine seama de prevederile anexei III.1. din NE 012Pag. 76/561
La decofrarea oricarei parti de constructie se va verifica:
99 privind Abaterile admisibile pentru elementele din beton armat si respectiv Defectele admisibile din anexa III.2. a NE 012-99. 4.1.14.8 CONTROLUL CALITATII LUCRARILOR DE TORCRETARE
Lucrarile de torcretare se vor face in conformitate cu cerintele Capitolului 17 din Codul de Practica NE 012-99. Calitatea aderentei materialului la suprafata de suport va fi verificata prin ciocanirea suprafetei. Ariile care suna a gol vor fi indepartate si torcretate. Mortarul torcretat va fi evaluat vizual de Antreprenor si Inginer. 4.1.14.9 ABATERI ADMISE
Abaterile limita admisibile la fasonarea si montarea armaturilor sunt indicate in anexa II.2. a Codului NE 012-99 si in Normativul C56-85 privind verificarea calitatii si receptia lucrarilor de constructii pentru elementele din beton armat. Abateri maxime la armaturi (in mm) Lung Grosime strat de . acoperire <1 m Lung . >10 m L petrecere inadiri
Element
Distante intre bare
Lung .110m
pozitie inadire
Obs
Fundatii Pereti Stalpi Grinzi Placi Intre etrieri
10 5 3 3 5 10
10 3 3 3 2 -
5 5 5 5 5 5
20 20 20 20 20 20
30 30 30 30 30 30
3d 3d 3d 3d 3d 3d
50 50 50 50 50 50
C2883 C2883 C2883 C2883 C2883 C2883
Abaterile limita admise fata de dimensiunile din proiect pentru elemente de cofraj si cofrajele montate sunt prevazute in C 56-85 , cu unele observatii suplimentare indicate in anexa III.1. a Codului NE 012-99. Abateri limita ale cofrajelor si elementelor decofrate din beton si beton armat ELEMENT DUPA DECOFRARE COFRAJ Inclinare suprafata fata de: Sectiune: Verticala Element dimens. referinta de abat (mm) inclinare cofraj dupa decofrare 1m 1m total Orizontala 1m 1m tota l
Pag. 77/561
Lungime Fundatii Latime Inaltime
15 6 10
3 mm/m 15mm (total
20 mm <2m 20mm >2m 30mm <3m 16mm 3 16 5 20
Lungime Pereti Latime Grosime
10 3
3-6m 20mm >3m. 25mm <10cm.3mm >10cm.5mm 3 16
10 Inaltime Stalpi Dimensiune sectiune Lungime Grinzi Dimensiune sectiune Lungime (Latime) 10 3 10 10 2 mm/m 3
<3m 16mm 3-6m 20mm >3m 25 mm <50cm 5mm >50cm 8mm
16
20
5 idem
10
<3m 16mm 3-6m 20mm
10
Placi
10 mm (total)
Grosime
>3m 25mm >10cm 5mm
Abaterile fata de dimensiunile cerute ale elementelor de cofraj, gata confectionate (extras din normativul C 56- 85 cu completari): pentru lungime: 4 mm; pentru latime: 3 mm; Abaterile fata de dimensiunile din proiect ale cofrajelor si ale elementelor din beton armat dupa decofrare sunt date in anexa III.1. din Codul NE 012-99. Abaterile fata de dimensiunile din proiecte sau prescriptii tehnice pentru armaturile elementelor din beton armat sunt date in anexa II.2 din Codul NE 012-99.
Pag. 78/561
4.1.14.10
DEFECTE ADMISIBILE Defecte de suprafata (pori, segregari superficiale, denivelarii locale) avand adancimea de maximum 1 cm, suprafata de maximum 400 cm2 defect, iar totalitatea defectelor de acest tip fiind limitate la maximum 10% din suprafata fetei elementului pe care sunt situate; Defecte in stratul de acoperire al armaturilor (stirbiri locale, segregari) avand adancimea mai mica decat grosimea stratului de acoperire armatura, lungimea maxima de 5 cm, iar totalitatea defectelor de acest tip fiind limitata la maximum 5% din lungimea muchiei respective.
Sunt admise urmatoarele defecte privind aspectul si integritatea elementelor din beton si beton armat:
Defectele care se incadreaza in limitele mentionate anterior pot sa nu se inscrie in procesul verbal care se intocmeste la examinarea elementelor dupa decofrare, dar vor fi in mod obligatoriu remediate conform Normativului C 149/87 pana la receptionarea lucrarii. Defectele care depasesc limitele mentionate anterior se inscriu in procesul verbal care se intocmeste la examinarea elementelor dupa decofrare si vor fi remediate conform solutiilor stabilite de Proiectant / Inginer si/sau expert dupa caz.
4.1.15 RECEPTIONAREA STRUCTURII DE REZISTENTA Receptionarea structurii de rezistenta se va efectua pe intreaga constructie sau pe parti de constructie, conform Normativului C 56 85 , Anexa I.1. Aceasta receptie are la baza examinarea directa efectuata pe parcursul executiei in cadrul controlului interior sau exterior. Suplimentar se vor verifica: Documentele de certificare a calitatii prevazute de reglementarile in vigoare pentru materialele livrate; Existenta si continutul proceselor verbale de receptie calitativa privind cofrajele, armarea, aspectul elementelor dupa decofrare, - aprecierea calitatii betonului pus in lucrare, precum si existenta si continutul proceselor verbale pentru fazele determinante; Existenta si continutul documentelor de certificare a calitatii, in cazul in care betonul a fost livrat de catre o alta unitate de constructii; Constatarile consemnate in cursul executiei in cadrul controlului interior si/sau exterior. Confirmarea prin procese verbale a executarii corecte a masurilor de remedieri prevazute in diferitele documente aparute pe parcursul executiei; Consemnarile din condica de betoane; Buletinul privind calitatea betoanelor; Dimensiunile de ansamblu si cotele de nivel; Dimensiunile diferitelor elemente in raport cu prevederile proiectului; Pozitia golurilor prevazute in proiect; Pozitia relativa, pe intreaga inaltime a constructiei a elementelor verticale (stalpi, pereti) consemnandu-se eventualele dezaxari; Incadrarea in abaterile admise, conform prevederilor din Normativul C 56- 85, Anexa I.Ide la punctul III.14.; Orice alta verificare care se considera necesara. In vederea receptiei structurii unei constructii, in cazurile in care se solicita de catre Proiectant / Inginer, Antreprenorul va prezenta Beneficiarului/Inginerului buletine de analiza pe beton intarit prin incercari nedistructive. Alegerea elementelor si numarul necesar de incercari se face de catre Proiectant/ Inginer.
Pag. 79/561
Verificarile efectuate si constatarile rezultate la receptia structurii de rezistenta se consemneaza intr-un proces verbal incheiat intre Beneficiar/Inginer, Proiectant si Antreprenor, precizandu-se in concluzie daca structura in cauza se receptioneaza sau se respinge. In cazurile in care se constata deficiente in executarea structurii, se vor stabili masurile de remediere, iar dupa executarea acestora se va proceda la o noua receptie. Acoperirea elementelor structurii cu alte lucrari (zidul, tencuieli, protectii, finisaje) este admisa numai pe baza dispozitiei data de Beneficiar/Inginer sau de Proiectant. Aceasta dispozitie se va da dupa incheierea receptiei structurii de rezistenta sau in cazuri justificate, dupa incheierea receptiei partiale a structurii de rezistenta. Examinarea rezistentelor betonului la varsta de 28 de zile se va face la receptia definitiva a structurii de rezistenta. Calitatea betonului livrat de statia de betoane se va aprecia pe baza analizarii rezultatelor obtinute la varsta de 28 de zile pe probe prelevate la statia de betoane, in conformitate cu precizarile anexei VI.3. din NE 012-99. In urma acestei anali ze se stabilesc eventualele masuri necesare imbunatatirii calitatii betonului care se va produce in continuare.
4.2 4.2.1
STRUCTURA METALICA GENERALITATI
Acest caiet de sarcini cuprinde specificatiile tehnice pentru lucrarile de executie a elementelor si structurilor metalice. Constructiile din otel trebuie s fie complete n toate privinele, inclusiv toate materialele, piesele, etc, astfel nct s asigure o instalare complet i satisfctoare. Vor fi furnizate furnizate toate elementele necesare pentru montarea, exploatarea i ntreinerea echipamentelor ce va fi implementat, pentru toate sistemele de sustinere temporare si permanente, fundaii i buloane de ancorare. Inainte de fabricare, Contractantul, va prezenta Inginerului spre aprobare toate calculele de proiect, lucrarile si detaliile tehnice ale structurilor din otel si metalice, care urmeaz s fie furnizate n cadrul Contractului. Contractantul va fi responsabil de corectitudinea detaliilor tehnice, si conexiunilor de pe teren. 4.2.2 STANDARDE SI NORMATIVE DE REFERINTA Otel laminat la cald. Otel lat Otel laminat la cald. Otel cornier cu aripi egale. Oteluri de uz general pentru constructii. Conditii generale tehnice. Otel laminat la cald. Table groase. Conditii tehnice de calitate. Otel laminat la cald. Otel U. Constructii civile, industriale si agrozootehnice. Tolerante si asamblari in constructii. Conditii tehnice generale de calitate Constructii civile, industriale si agricole. Imbinari cu nituri si suruburi pentru structuri din otel. Specificatii de executie Sudarea metalelor. Electrozii iveliti pentru sudarea otelurilor cu arc electric. Conditii tehnice generale de sudura. Sudarea metalelor. Electrozii inveliti pentru sudarea otelurilor carbon si slab aliate. Conditii tehnice. Bolturi cu capete hexagonale infiletate partial tip A si B Bolturi cu capete hexagonale, clase de executie A si B Saibe plate de dimensiune standard, clasa de executie A
STAS 395 STAS 424 STAS 500-1 STAS 505 STAS 564 STAS 767/0-88 STAS 767/2-88 STAS 1125-1. STAS 1125-2 STAS 4014 STAS 4242 STAS 5200-4
Pag. 80/561
STAS 5200-5 STAS 5540 STAS 5976/1 STAS 6606 STAS 9532/1-1974 STAS 10493-76 STAS 10564-2 C 150 C 56-85 SR ISO 4016 SR ISO 4033 SR NE ISO 9013 SR EN 10021 4.2.3
Saibe plate de dimensiuni mari, clasele de executie A si B Testarea imbinarilor Testarea imbinarilor sudate la colturi Detectarea defectelor (folosind defectoscopul) prin penetrare cu radiatii. Verificarea imbinarilor sudate prin topire Evaluarea si atestarea sudorilor Marcarea si semnalizarea punctelor pentru supravegherea tasarii si deplasarii constructiilor si terenurilor Instrument de taiere cu clasma a materialelor. Clasele de calitate a taieturilor Normativ privind calitatea imbinarilor sudate din otel ale constructiilor civile, industriale si agricole. Normativ pentru verificarea calitatii lucrarilor de constructie si a instalatiilor aferente. Bolturi cu capete hexagonale infiletate partial Piulita hexagonala tip A si B Sudare si proceduri similare. Clasele de calitate si tolerantele de dimensiune pentru suprafetelor taiate termic (cu flacara oxiacetilenica) Oteluri si produse siderurgice. Conditii tehnice generale de livrare.
PRESCRIPTII SI CERINTE PRIVIND CALITATEA MATERIALELOR
Dimensiuni si tolerantele pentru sectiunile de otel laminat la cald trebuie sa satisfaca conditiile urmatoarelor prescriptii tehnice: STAS 500-1 "Oteluri de uz general pentru constructii. Conditii generale tehnice", SR EN 10021 "Oteluri si produse siderurgice. Conditii tehnice generale de livrare", STAS 564 "Otel laminat la cald. Otel U", STAS 424 " Otel laminat la cald. Otel cornier cu aripi egale", STAS 395 "Otel laminat la cald. Otel lat", STAS 505 "Otel laminat la cald. Table groase. Conditii tehnice de calitate". Electrozii de sudura pentru arcul electric de sudura manuala trebuie sa satisfaca conditiile STAS 1125-1. Sudarea metalelor. Electrozii inveliti pentru sudarea otelurilor cu arc electric. Conditii tehnice generale de sudura. STAS 1125-2 "Sudarea metalelor. Electrozii inveliti pentru sudarea otelurilor carbon si slab aliate. Conditii tehnice." Bolturile hexagonale, suruburile si piulitele brute trebuie sa satisfaca cerintele SR ISO 4016 "Suruburi cu cap hexagonal partial filetate grade C" si ISO 4033 "Piulite hexagonale stil 2 grade A si B". Bolturile hexagonale, suruburile si piulitele de precizie trebuie sa satisfaca cerintele STAS 4014 "Suruburi cu cap hexagonal partial filetate grade A si B " si ISO 4033 "Piulite hexagonale stil 2 grade A si B", STAS 4242 "Suruburi cu cap hexagonal. Clase de executie A si B". Saibele din otel trebuie sa satisfaca cerintele STAS 5200-4 "Saibe plate serie de dimensiuni normale. Clasa de executie A", STAS 5200-5 "Saibe plate serie de dimensiuni mari clasa de executie A si C". La executie se vor folosi, atat dimensional cat si calitativ, numai materialele indicate in proiect, orice schimbare de materiale (calitate sau dimensiuni semifabricat) se va face numai cu avizul scris al Proiectantului/Inginerului si se vor anexa la documentatia de insotire a produsului. Materialele utilizate vor fi garantate de furnizori cu certificate de calitate privind compozitia chimica, caracteristicile si incercarile mecanice conform standardelor in vigoare. Materialul de adaos pentru sudura va fi corespunzator elementelor care se asambleaza si va fi de asemenea insotit de certificatele de calitate garantate de furnizori. Materialul de adaos va fi stabilit de Antreprenor functie de procedeul de sudare adoptat. Nu se admit remedieri prin sudura a defectelor ce depasesc limitele de admisibilitate prescrise in standardele respective.
Pag. 81/561
4.2.4
VERIFICAREA CALITATII
Controlul calitatii si receptia in uzina se va face conform H.G.R. Nr.273/94, Legii 123/2007, STAS 767/0-88 si C150-84, efectuandu-se incercarile prescrise si intocmindu-se documentele legale ce vor insoti furnitura la Beneficiar. Inainte de executie materialele vor fi verificate din punct de vedere calitativ si dimensional de catre organul de control autorizat. Asupra fiecarui reper se vor face urmatoarele verificari: identitatea materialului cu cel prevazut in proiect; in caz de modificari se vor prezenta derogarile avizate de factori autorizati; starea de curatire, prelucrare si/sau finisare a suprafetelor conforma cu cele indicate pe desenele de executie sau mentionate; Verificarile si masuratorile se vor face cu mijloace sau aparate de control adecvate scopului si gradului de precizie cerut; Defectele admise in materialul de baza vor fi cele admise in standardele de material, iar abaterile de forma ale semifabricatelor se vor incadra in limitele admise de standardele de produse. In lipsa acestor certificate Antreprenorul trebuie sa faca probele necesare conform standardelor in vigoare si sa intocmeasca certificatele de calitate corespunzatoare. 4.2.5 LIVRAREA, MANIPULAREA, DEPOZITAREA
Inainte de a fi livrata pe santier, fiecare piesa de otel prelucrata trebuie marcata distinct in conformitate cu desenul de montaj. La manipularea, incarcarea, transportarea, descarcarea elementelor de constructii metalice se vor lua toate masurile pentru a se asigura evitarea producerii deformatiilor. Materialul marunt (gusee, suruburi, piulite, saibe, etc) va fi transportat in lazi rezistente. 4.2.6 EXECUTIA LUCRARILOR, MONTAREA, INSTALAREA, ASAMBLAREA
Executia tuturor ansamblelor si subansamblelor de confectii metalice (stalpi, grinzi, pane, balustrazi etc) se vor face in ateliere specializate care vor confirma calitatea materialelor folosite si a elementelor rezultate prin certificate de calitate si procese verbale. Montarea elementelor de constructii metalie se realizeaza dupa reguli care fixeaza tolerante la montarea ale acestora si care sunt cuprise in STAS 767-0 "Constructii civile, industriale si agrozootehnice. Tolerante si asamblari in constructii. Conditii tehnice generale de calitate." Tehnologia de executie a structurii metalice si a armaturilor rigide se va stabili de catre constructor in conformitate cu proiectul de executie si recomandarile din prezentul caiet de sarcini. 4.2.6.1 PREVEDERI GENERALE
Toate operatiile de executie si montaj se vor efectua cu personal calificat in acest gen de lucrari, coordonat tehnic. Unitatea ce executa constructiile metalice si montajul acestora va asigura si masurile de securitate a muncii si paza contra incendiilor necesare realizarii acestor lucrari. Orice modificari fata de proiect vor fi aduse la cunostiinta Proiectantului/Inginerului pentru a fi avizate si introduse in documentatie. 4.2.6.2 PREGATIRE, DEBITARE, SANFRENARE
Inainte de punerea in executie a produselor se va analiza proiectul in vederea stabilirii tehnologiei de executie. Laminatele vor fi curatate inainte de a fi debitate, prelucrate si apoi imbinate.
Pag. 82/561
Suprafata profilelor laminate trebuie sa fie neteda si fara fisuri. Defectele superficiale pot fi indepartate cu polizorul cu conditia ca dupa indepartare, grosimea materialului sa nu scada sub limitele prevazute in standardul pentru tolerante. Nu se admit remedieri prin sudura a defectelor de suprafata. Se recomanda ca taierea la dimensiune a tablelor sau celorlaltor profile sa se faca cu mijloace mecanice. In cazul in care taierea se face cu flacara oxiacetilenica se va lasa un adaos suficient pentru a se inlatura materialul decarburat prin prelucrarea mecanica a muchiilor. Piesele prelucrate nu trebuie sa prezinte muchii ascutite, bavuri, pete de zgura. Rugozitatea lor va fi de maxim 25m. 4.2.6.3 SUDARE
Sudurile si dimensiunile rosturilor imbinarilor sunt reprezentate si notate conform STAS 6662-87, functie de grosimea materialelor si tipul de sudura ales pentru imbinarea reperelor. Documentatia tehnica pentru asamblarea prin sudura se elaboreaza de catre firma care uzineaza elementele din otel si trebuie sa cuprinda: pregatirea si prelucrarea materialului; debitarea cu pastrarea marcii otelului si executia rosturilor; tehnologia de asamblare a elementelor: pregatire, trasare, ordine de asamblare, utilaje si dispozitive de lucru; programul de control calitativ; indicatii privind preasamblarea in uzina, depozitarea, marcarea si asamblarea pentru transport precum si schemele de incarcare in mijloacele de transport. 4.2.6.4 LUCRARI DE SUDARE SI ASAMBLARE LA TEMPERATURI SCAZUTE (TIMP FRIGUROS)
La executia lucrarilor pe timp friguros se vor respecta prevederile Normativului C 16 84: Etape/Procese tehnologice Depozitarea
Proces tehnologic/conditii
Temperatura C
Durata
Elementele metalice in depozite descoperite, pe suporti de lemn, amplasati pe platforme din pietris compactat, amenajate pe teren uscat. Materialele de imbinare suruburi, piulite, saibe, nituri ambalate pe categorii si dimensiuni in depozite inchise si uscate. Electrozi, fluxuri si sarma de sudura invelite in suplimentar in folii de polietilena, asezate pe rafturi la o inaltime minima de 50 cm fata de pardoseala. Curatirea de rugina si uscarea portiunilor destinate -10C imbinarilor Manipularea, asezarea la pozitie, sprijinirea pe calaje si -10C asamblarea provizorie. Executarea imbinarilor fara sudura Chituirea pe suprafete uscate -10C -10C Durata de executie Durata de executie Durata de executie 2 zile 1 zi
Depozitarea
Depozitarea
Montarea Montarea Montarea Vopsirea Vopsirea
Grunduirea elementelor, pe suprafete uscate in +10C

Pag. 83/561
incaperi incalzite Sudurile se vor executa fara intrerupere. Sudarea se va incepe si termina pe piese terminale (accesorii). Utilajele (dispozitivele) de sudura vor fi protejate corespunzator contra intemperiilor prin adapostirea in baraci. Cablurile ce servesc la alimentarea cu curent electric vor fi pozate pe suporti de lemn; nu se admite ingroparea cablurilor in zapada sau asezarea lor pe pamantul inghetat. La sudare se vor respecta urmatoarele conditii: Proces tehnologic / montaj Uscarea electrozilor in cuptoare speciale; Electrozii se vor aproviziona la punctul de lucru in cantitati care sa nu depasesca necesarul pentru 2 ore de lucru. Preincalzirea zonelor pe care se aplica cordoane de sudura: - piese cu grosimi pana la 25 mm - piese cu grosimi peste 25 mm Temperatura Duratazile 1
Conform normelor furnizorilor
Depunerea succesiva a staturilor de sudura inainte de racirea zonei de imbinare. La depunerea unui strat nou, temperatura celui precedent nu trebuie 100 150C sa fie mai mica de: 150 500C Uscarea electrozilor in cuptoare speciale; Electrozii se vor aproviziona la punctul de lucru in cantitati care sa nu depasesca necesarul pentru 2 ore de 200 C lucru.
Inainte de inceperea sudurii Durata de executie
Timpul de lucru al sudorilor se va micsora, in functie de temperatura, alternand cu pauze de aproximativ 10 minute pentru odihna si incalzire. Sudarea otelului, inclusiv sudurile de prindere care se incorporeaza in lucrarea finisata, trebuie sa corespunda prevederilor C 150 "Normativ privind calitatea imbinarilor sudate din otel ale constructiilor civile, industriale si agricole." De asemenea, se vor respecta urmatoarele prescriptii tehnice: SREN ISO 9013 "Sudarea si procedeele conexe. Clase de calitate si tolerante dimensionale ale suprafetelor taiate termic (cu flacara oxigaz)" STAS 10564-2 "Taierea cu plasma a metalelor. Clase de calitate ale taieturilor ". Antreprenorul va intocmi tehnologia de sudare tinand seama de calitatea materialelor imbinate, tipul de sudura indicat in proiect, continuitatea si lungimea cordonului de sudura, compozitia si calitatile mecanice ale acestuia. Nivelul de acceptare al defectelor sudurilor va fi nivelul C. Procedeele de sudura aplicate vor avea in vedere prevenirea aparitiei de deformari ale tablelor sau rigidizarilor, deformari care ar putea introduce tensiuni interne care sa influenteze negativ comportarea elementelor structurale. Suprafetele care trebuie sudate se vor curata de rugina, zgura, ulei, vopsea etc. si numai dupa aceea se va trece la executarea sudurilor. Inainte de sudare se controleaza ca marginile prelucrate sa corespunda plansei de executie si sa nu prezinte defecte ca: exfolieri, fisuri, urme de zgura, pori, etc. Preincalzirea reperelor in vederea sudarii, respectiv detensionarea lor, se prescrie la tehnologia de executie (la tablele de 25 mm grosime). Materialul de adaos pentru sudura se prescrie de catre Proiectant prin tehnologia de sudare, functie de calitatea materialelor imbinate, tipul si dimensiunea sudurii, astfel incat sa se asigure calitatea ceruta prin clasa de calitate stabilita. Remedierea sudurilor se va face sub control autorizat si vor fi mentionate in documentatia de insotire a produsului. Acestea vor fi verificate dupa remediere, in conditiile prescrise pentru sudurile initiale.
Pag. 84/561
Lungimea sudurilor de prindere care vor fi incorporate in lucrarea finisata nu va fi mai mica decat de patru ori grosimea piesei celei mai groase sau de 50mm, Imbinarile executate prin sudura manuala, semiautomata sau automata vor avea caracteristicile mecanice minime cerute pentru materialele pieselor care se sudeaza. Sudarea constructiilor metalice se va executa la o temperatura de peste + 5oC. In cazul executiei sudurilor in aer liber trebuie luate masuri pentru protejarea locului de sudura si a sudorului de vant, ploaie si zapada. 4.2.6.5 Generalitati Tot otelul structural trebuie fabricat in conformitate cu STAS 500-1 "Oteluri de uz general pentru constructii. Conditii generale tehnice, SREN 10021 "Oteluri si produse siderurgice. Conditii tehnice generale de livrare" in afara de cazul in care se specifica altfel. Inainte de a fi livrata pe santier, fiecare piesa de otel prelucrata trebuie marcata distinct in conformitate cu desenul de montaj. Inceperea fabricarii pieselor de otel trebuie facuta cu un anunt scris prealabil de o saptamana. Elemente de rezemare Placile de reazem ale stalpilor si grinzilor prin care se face transmiterea efortului de compresiune se realizeaza astfel incat fetele de imbinare sa fie in contact cu exceptia unor zone mici, care nu trebuie sa depaseasca 20% din suprafata totala, in care caz spatiul intre doua piese nu trebuie sa depaseasca 0,15mm. Fabricatie - placute de rigidizare - debavurare, imbinare. Antreprenorul va efectua urmatoarele: se vor taia si se vor poliza placutele de rigidizare, pentru a asigura contactul pieselor ce se vor suda; se vor indeparta toate bavurile si muchiile ascutite; se va folosi o vopsea contrastanta si compatibila pentru a marca otelul caruia i s-a facut tratament anticoroziv, inainte de a fi livrat pe santier nu se executa alte imbinari decat cele din planurile de detalii 4.2.6.6 MONTAJ FABRICATIE
La montaj se va verifica in mod obligatoriu existenta si calitatea tuturor subansamblelor componente. Montajul se va executa conform planselor de executie. Intreprinderea care monteaza constructia din otel va intocmi urmatoarea documentatie (conform STAS 767/0-88): masuri privind depozitarea si transportul pe santier a elementelor de constructii; organizarea platformelor de preasamblare pe santier cu indicarea mijloacelor de transport si ridicat ce se folosesc; verificarea dimensiunilor implicate in obtinerea tolerantelor de montaj impuse; pregatirea si executia imbinarilor de montaj; verificarea cotelor si nivelelor indicate in proiect pentru constructia montata; ordinea de montaj; metode de sprijinire si asigurarea stabilitatii elementelor in fazele intermediare de montaj; tehnologia de sudura pe baza de procedee de sudura conform standardelor in vigoare; programul de control al calitatii si receptia pentru furnitura, executia montajului si protectia anticoroziva in conformitate cu H.G.R. Nr.273/94, Legii 123/2007, STAS 767/0-88 si C 150-84.
Pag. 85/561
4.2.6.6.1 DISPOZITIVE DE FIXARE Bolturile hexagonale, suruburi si piulite brute. Bolturile hexagonale, suruburi si piulite brute trebuie sa satisfaca cerintele SR ISO 4016 "Suruburi cu cap hexagonal partial filetate grad C"; ISO 4033 "Piulite hexagonale stil 2 grad A si B. Bolturile hexagonale, suruburi si piulite de precizie. Bolturile hexagonale, suruburi si piulite de precizie trebuie sa satisfaca cerintele STAS 4014"Suruburi cu cap hexagonal partial filetate grad A si B " si ISO 4033 "Piulite hexagonale stil 2 grad A si B", STAS 4242. Saibe din otel Saibele din otel trebuie sa satisfaca cerintele STAS 5200-4 "Saibe plate serie de dimensiuni normale. Clasa de executie A", STAS 5200-5 "Saibe plate serie de dimensiuni mari clasa de executie A si C." Fixare cu buloane 4.2.6.6.2 PREGATIREA SUPRAFETEI Decaparea si perierea cu peria de sarma Sa se inlature prin daltuire, decapare si perierea cu peria de sarma, de pe suprafetele de otel, rugina si cojile izolate, zgura de sudura si stropii. Sa se curete crapaturile. Sa se indeparteze uleiul, grasimile si murdaria. 4.2.6.7 MONTAREA STALPILOR METALICI cu dispozitivul stabilit se agata stalpul in macara si se transporta la locul de montaj. se prind ancorajele necesare pentru mentinerea verticalitatii. se asaza stalpul pe pozitia corecta si se axeaza pe cele doua directii. se prind ancorajele de piesele special prevazute si cu ajutorul lor, se verticalizeaza stalpul. se executa imbinarea conform proiectului. se desprinde stalpul din macara. 4.2.6.8 MONTAREA FERMELOR METALICE Stalpul se va masura la ambele capete ale deschiderii; se corecteaza capetele stalpilor in functie de rezultate; se verifica dimensiunile si geometria fermei conform proiectului; se marcheaza cu vopsea axele longitudinale ale fermelor; se monteaza sustinerile pentru ferme conform fisei tehnologice; se echipeaza fermele cu piesele necesare pentru ridicare; se agata fermele cu dispozitivul special de ridicare si se transporta cu macaraua la locul si inaltimea de montaj; se monteaza fermele, executandu-se imbinarea, conform proiectului de executie si fisei tehnologice;
Stalpii metalici vor fi montati in concordanta cu urmatoarele proceduri:
Fermele metalice se vor monta in concordanta cu urmatoarele proceduri:
Pag. 86/561
se ancoreaza ferma cu tiranti pentru a preveni rasturnarea ei sau orice alta deformatie perpendiculara pe planul ei; se desprinde ferma din macara si se repeta operatiile cu alta ferma. Tehnologia este valabila si pentru montarea panelor si contravantuirilor metalice. 4.2.7 ACOPERIRI DE PROTECTIE SI VOPSIRI
Elementele structurii metalice se vor acoperi cu un grund protector pentru perioada de depozitare, anterioara montajului, pentru evitarea inceperii fenomenului de coroziune. Grundul protector nu trebuie sa contina plumb si trebuie aprobat de Inginer. Grundul protector se va aplica uniform si continuu pe toate suprafetele. Tehnologia de aplicare a grundului si a vopselii (sau vopselii termo-spumante de protectie la incendiu) se va face conform instructiunilor furnizorului. Eventualele deteriorari ale grundului protector survenite pe perioada transportului sau la depozitare vor fi remediate la locul de depozitare, in care scop se va livra o cantitate suplimentara de grund protector impreuna cu subansamblele (accesoriiile). Suruburile, saibele si ancorele autoperforante se vor conserva cu orice tip de vaselina sau unsoare minerala. Toate elementele ce sunt armaturi rigide pentru beton armat cu armatura rigida (B.A.R.) nu se vor acoperi cu grund protector sau vopsea. 4.2.8 CONTROLUL CALITATII
Verificarea controlului calitatii se face conform STAS 767 "Constructii civile, industriale si agricole. Constructii din otel. Conditii generale de calitate" pentru: conditii de calitate; controlul calitatii executiei elementelor si al cordoanelor de sudura; remedierea defectelor de sudura; controlul tehnic de calitate inainte de operatia de sudare; controlul tehnic de calitate in timpul operatiei de sudare; controlul tehnic de calitate al elementelor si al imbinarilor sudate. Imbinarile constructiilor metalice trebuie sa satisfaca cerintele C150 - "Normativ privind calitatea imbinarilor sudate din otel ale constructiilor civile, industriale si agricole", STAS 767-2 "Constructii civile, industriale si agricole. Imbinari nituite si imbinari cu suruburi la constructii din otel. Prescriptii de executie". Verificarile specificate pentru suduri trebuie sa fie efectuate in conformitate cu schema urmatoare: Obiective de verificat Conformitatea verificarii cu clasa de calitate Tipul imbinarii - clasa de calitate C2
Verificare conform Normativelor
Sudura cap la cap
STAS 5540 - controlul cu lichide penetrante si controlul cu pulberi imbinarilor" magnetice 100% - controlul cu radiatii penetrante
"Incercari
ale
STAS 5976/1 "Incercari ale imbinarilor sudate in colt" STAS 6606"Defectoscopie cu radiatii penetrante. Controlul imbinarilor sudate prin topire
Sudura de colt
- 10% pentru clasa C2-nuexista defecte - 100% pentru clasa C2-dupa remedieri
Pag. 87/561
Pentru sudori se vor respecta urmatoarele conditii: toti sudorii trebuie sa posede un cerificat aprobat de aptitudini sau o calificare aprobata, corespunzatoare clasei de lucrari la care vor fi angajati. Se va prezenta la cerere o copie a cerificatului de aptitudini; daca sudorii nu poseda cerificate de aptitudini aprobate, se prezinta spre aprobare probe in conformitate cu STAS 9523/1-1974 "Examinarea si autorizarea sudorilor" privind aptitudinile sudorilor pentru clasa de lucrari care urmeaza sa fie executate. unitatile care executa imbinari sudate sunt obligate sa utilizeze sudori autorizati intern si verificati periodic, sudori autorizati ISCIR sau RNR; autorizatia interna este valabila in cadrul intreprinderii timp de 2ani de la verificarea calificarii sudorului in conditiile STAS 9532/1 "Examinarea si autorizarea sudorilor". Toate sudurile si suprafetele adiacente trebuie sa fie examinate vizual pentru a se constata absenta urmatoarelor defecte: crapaturi in sudura sau in suprafetele adiacente; incluziuni de zgura; porozitate; lipsa lipirii la marginea sudurii; unghi interior; profil concav al sudurii; cordon de sudura excesiv de convex; o tranzitie proasta intre sudura si elementele sudate; lipsa alinierii intre componentele imbinarii; lipsa de penetrare a radacinii sudurii; un cordon de penetrare excesiv.
Defectele admise la suduri se vor incadra in prevederile din standardele pentru clasa a III-a de calitate. Remedierile sudurilor se vor face sub control autorizat. Acestea vor fi verificate dupa remediere in conditiile prescrise pentru sudurile initiale. 4.2.9 TOLERANTE
Tolerantele admise la uzinare sunt cele prevazute in STAS 767/0-88. Abaterile de dimensiune admise pentru elementele structurale de otel situate deasupra fundatiilor trebuie sa se incadreze in urmatoarele limite: pentru orice suprafata orizontala nominala masurata de la nivelul de referinta cel mai apropiat, 5mm; pentru orice suprafata nominala verticala masurata de la linia de referinta cea mai apropiata, 5mm. Independent de tolerantele indicate mai sus, se iau in considerare urmatoarele: Abaterea admisa a dimensiunilor sectiunii transversale a elementelor incorporate fata de cele indicate pe desene trebuie sa fie egala sau mai mica de 3mm sau 1:500 fiind luata in considerare cea mai mica din cele doua, in afara de cazul cand in desene se prevede altfel. Abaterea admisa in verticalitate a elementelor trebuie sa fie egala sau mai mica de 1:500. Abaterea admisa in inclinare trebuie sa fie egala sau mai mica de 1/1000 din lungimea elementelor. Abaterile totale maxime admisibile fata de dimensiunile orizontale si verticale nu trebuie sa depaseasca 1:1000 sau 30mm, fiind luata in considerare cea mai mica dintre cele doua.
Pag. 88/561
4.2.10 RECEPTIA PIESELOR SI SUBANSAMBLELOR Receptia pieselor va fi efectuata de reprezentantii Furnizorului si Beneficiarului, furnizorul are obligatia de a pune la dispozitie urmatoarele acte: buletine de control CTC pentru piese si subansamble; buletine de calitate pentru materiale; procesele verbale cu rezultatele probelor si verificarilor; buletinele de analiza pentru controlul sudurilor, inclusiv a celor remediate (daca este cazul). Receptia elementelor, subansamblurilor si structurilor metalice se va face in prezenta reprezentantului Beneficiarului, a Proiectantului si a Inginerului. Eventualele neconcordante sau modificari efectuate la proiect vor fi operate de proiectant in documentatia de executie. 4.2.11 CONDITII DE EXPLOATARE Dupa darea in exploatare, constructia metalica nu va fi supusa altor solicitari in afara celor inscrise in proiect. In timpul exploatarii nu se va schimba destinatia constructiei si nu se va modifica structura constructiva. Beneficiarul va inspecta periodic constructia metalica, cel putin o data pe an. In afara acestor inspectii periodice sunt necesare inspectii suplimentare ale constructiei metalice astfel: in primele 6 luni de la darea in exploatare (Inspectii periodice); in caz de cutremur, incendiu, actiunea vantului etc. Defectele constatate cu ocazia acestor inspectii se vor consemna intr-un proces verbal si apoi se trece la remedierea lor. Lucrarile cu caracter de reparatii si consolidari se vor face numai in conformitate cu legislatia in vigoare privind proiectarea si executia, precum si cu respectarea Legiii 123/2007 privind calitatea in constructii. 4.3
REZERVOARE DE INMAGAZINARE A APEI
Lucrarile prezentei clauze cuprind construirea i / sau de renovarea rezervoarelor de stocare a apei potabile. n acest scop, rezervoarele vor fi clasificate astfel: Rezervoare din oel sudat; Rezervoare din oel presat sectional; Rezervoare din material plastic armat cu fibra de sticla;
Toate tipurile de rezervoare trebuie s fie etane, sa nu aiba efecte negative asupra apei potabile i sa necesite intretinere minima, dup construire sau reabilitare. 4.3.1 Rezervoare de inmagazinare a apei din otel
Rezervoare de stocare din oel trebuie s fie echipate cu toate conductele i supapele auxiliare, iar pentru rezervoarele inaltate, cu o structur de sprijin. Rezervoarele trebuie s fie achiztionate de la un productor recunoscut, cu experien n domeniu. Cu excepia cazului n care se specific altfel, fundaia va fi proiectata de ctre Contractant i aprobata de ctre Inginer. Inginerul va furniza Contractantului toate informaiile necesare pentru proiectarea fundatiei, cu excepia capacitatii brute de transport din orice utilaj sau echipament din cadrul ofertei Contractantului. Oferta trebuie s includ un raport de calcul de proiectare si detaliile tehnice pentru a fi aprobate de ctre Inginer, fabricarea, vopsirea, depozitarea n cazul n care este necesar, livrarea pe santier, construirea de fundatiei, montarea si predarea i testarea. Betonul pentru fundatii va fi de grad C25/30. Pentru vopsirea otelului se vor aplica cerinele n conformitate cu standardele si normativele in vigoare.
Pag. 89/561
Dac este astfel recomandat de Inginer, Contractantul va asigura serviciile unui supraveghetor de constructie, calificat din cadrul societatii care fabrica rezervoare, ale carui calificari vor fi aprobate de ctre Inginer. Turnul rezervorului de ap i fundatia trebuie s fie proiectate de ctre Furnizor. Turnul va include scarile de acces i toate gurile de intrare, deversoarele i conductele de evacuare i vor sustine rezervorul cand acesta va fi umplut pana la buza superioar. Turnul i fundatiile sale vor fi proiectate, de catre Furnizor, pentru a rezista la cea mai rea combinatie dintre greutatea proprie, greutatea impusa si sarcina determinata de presiunea vantului, care sunt asteptate sa fie aplicabile pe durata constructiilor si exploatarii. Greutate de ap coninut n rezervor i conductele vor fi considerate sarcini impuse. Structura trebuie s fie ntrit sau fixata, n mod adecvat, cu legturi mpotriva balansarii i deviatiei orizontale cauzate de lucrri sau de efectele sarcini verticale dezechilibrate. For orizontal minim considerata ca acionnd n orice direcie, la orice nivel nu trebuie s fie mai mic de 1 % din sarcina total vertical deasupra nivelului; chiar i n cazul n care nu sunt aplicate sarcini eoliene sau alte sarcini orizontale. Prevederile vor fi date pentru efectele ncrcarii nominale minime. Cu excepia cazului n care se indic altfel, deformarea pieselor trebuie s fie n conformitate cu standardele enumerate mai sus. Deformarea elementelor care susin structura rezervorului trebuie s fie compatibila cu proiectarea de rezervorului i nu trebuie s depeasc 1 / 750 din deschiderea lor. Devierea orizontal a turnului determinata de vnt nu trebuie s depeasc 1 / 400 din nlimea turnului. 4.3.2 Rezervoare de inmagazinare a apei din plastic armat cu fibra de sticla si insertie de nisip (PAFSIN)
Rezervoarele de stocare din PAFSIN trebuie s fie echipate cu toate conductele i supapele auxiliare, iar pentru rezervoarele supraterane, cu o structur de sprijin. Rezervoarele trebuie s fie achizitionate de la un productor recunoscut, cu experien n domeniu. Cu excepia cazului n care se specific altfel, fundaia va fi proiectata de ctre Contractant i aprobata de ctre Inginer. Inginerul va furniza Contractantului toate informaiile necesare pentru proiectarea fundatiei, cu excepia capacitatii brute de transport din orice utilaj sau echipament din cadrul ofertei Contractantului. Oferta trebuie s includ un raport de calcul de proiectare si detaliile tehnice pentru a fi aprobate de ctre Inginer, fabricarea, vopsirea, depozitarea n cazul n care este necesar, livrarea pe santier, construirea de fundatiei, montarea si predarea i testarea. Betonul pentru fundatii va fi de grad C25/30. Dac este astfel recomandat de Inginer, Contractantul va asigura serviciile unui supraveghetor de constructie, calificat din cadrul societatii care fabrica rezervoare, ale carui calificari vor fi aprobate de ctre Inginer. Turnul rezervorului de ap i fundatia trebuie s fie proiectate de ctre Furnizor sau Contractant, n conformitate cu cerinele specificate n Caietul de Sarcini. 4.3.3 Dezinfectarea rezervoarelor
Dup testarea pentru etaneitate, rezervoarele trebuie s fie uscate. Dup pompare i finalizarea instalrii, partea de jos placii, partea superioara a pardoselii fundatiei si toti peretii care intra in contact cu apa vor fi periate cu hipoclorit de sodiu. Noroiul, praful i murdria trebuie reduse la minim sau spalate din fiecare compartiment i eliminate. Pentru executarea lucrrilor, laborantii trebuie sa poarte salopete curate i cizme de cauciuc i vor fi echipati cu o masca faciala. Dup curare, rezervoarele vor fi umplute cu ap potabil, cu adaos de hipoclorit de sodiu, cu o concentraie de 15%. Cantitatea total de hipoclorit (15%), se adaug pn cand apa ajunge la un coninut de clor de 40 mg/l. Apoi, o perioada de testare de 2 x 24 ore, trebuie s fie respectata. Dup aceast perioad ap trebuie nlturat, iar rezervorul trebuie s fie umplut din nou cu ap potabil i golit din nou. Va fi realizat un test bacteriologic, care va fi aprobat de Inginer. Numai dup aprobarea rezultatelor testului rezervoarele pot fi puse n funciune.
Pag. 90/561
5
5.1
ARHITECTURA
GENERALITATI
Specificatiile tehnice generale definesc standardele minime, dar se pot modifica sau completa cu acordul Proiectantului si Inginerului. Aprobarea doar de catre Proiectant nu este suficienta oriunde sunt implicate probleme contractuale. In aceste cazuri deasemenea este necesar acordul in scris al Inginerului. In caz de neconformitate cu aceste Caiete de Sarcini, Inginerul poate da dispozitii pentru intreruperea lucrarilor si sa dea instructiuni privind orice masuri necesare care trebuie luate pe cheltuiala Antreprenorului. Vezi Conditiile Generale ale Contractului. La executarea lucrarilor se vor utiliza numai materialele consemnate in proiect. Orice propunere de inlocuire trebuie motivata de contractant si aprobata de catre Proiectant si Inginer. Rolul diferitelor parti implicate in proiect este definit de Legea nr. 10/1995. Aceasta include rolul Proiectantului cand stipuleaza ca orice modificare a proiectului original trebuie aprobata si inregistrata de el. Rolul Inginerului este definit de Conditiile Generale ale Contractului. Ca parte a cerintelor de calitate in constructii Antreprenorul, Inginerul si Beneficiarul vor urmari performanta lucrarilor finalizate. Urmarirea comportamentului lucrarilor construite si interventiile in timp reprezinta o evaluare a conditiilor tehnice ale constructiei si preservarea capacitatii de functionare pe intreaga durata de functionare. Urmarirea regulata se face prin examinare directa vizuala si cu mijloace simple de masurare, conform previziunilor din Manualul de Constructii (Romanesc) si normelor tehnice specifice care guverneaza lucrarile prezente si categoria de constructii. 5.1.1 OPERATIUNI PREMERGATOARE
Inainte de inceperea lucrarilor, intreg personalul de executie va fi instruit asupra procesului tehnologic a fazelor de lucru si asupra masurilor de protectie a muncii conform vol.1 NTSM. Instructajul va fi inscris in fisa individuala de protectia muncii. Inainte de inceperea lucrarilor, terenul se va imprejmui cu panouri metalice, acolo unde este cazul, si se vor afisa placute avertizoare de interzicere a accesului persoanelor neautorizate (vizibile si noaptea). Muncitorii vor purta echipament de protectie, ochelari si casca si vor fi dotati cu toate sculele, utilajele si dispozitivele necesare operatiunilor ce urmeaza a fi executate. Unitati de masura si scopul lucrarilor : Toate unitatile de masura vor fi in conformitate cu Standardele ISO. 5.1.2 NORMATIVE SI REGLEMENTARI
Folosirea normelor si standardelor romanesti va prevala in Contractul pentru lucrari. Lista cu Standardele romanesti. In absenta Standardelor romanesti pentru lucrarile specifice, se vor folosi standarde pentru lucrari similare sau Standarde europene relevante. Antreprenorul trebuie sa respecte normele de sanatate si de protectie a muncii in vigoare. Deasemenea, trebuie sa respecte normele de incendiu, mai ales cand se folosesc substante periculoase. Masurile particulare care se vor lua si recomandarile pentru transportul si depozitarea adecvata a materialelor de constructie se vor gasi in diverse capitole ale acestor Caiete de Sarcini. C.204-80 - Normativ - Cadru privind Verificarea calitatii Lucrarilor de Montaj al utilajelor si instalatiilor Tehnologice pentru Obiective de Investitii, elaborat de IGSIC si ICCPDC si aprobat cu Ordinul IGSIC si ICCPDC nr. 17/14.07.1983;
Pag. 91/561
C.16-84 - Normativ pentru realizarea pe timp friguros a lucrarilor de constructii si a instalatiilor aferente elaborat de ICCPDC si aprobate cu Ordinul ICCPDC nr. 92/14.12.1984. HG nr 728/19 oct 1994 pentru aprobarea Regulamentului privind "Certificarea calitatii produselor folosite in constructii" Legea nr 10/18 ianuarie 1995 privind "Calitatea in constructii" HG 261/1994 Regulamente pentru incadrarea in categorii de importanta, intretinere, urmarire in timp si postutilizare HG 766 Regulamente privind calitatea in constructii HG nr 273/94 Regulament privind intocmirea si pastrarea "Cartii tehnice a constructiei" 5.1.3 PROTECTIA MUNCII SI SIGURANTA LA FOC
La executie se vor respecta prevederile normativelor republicane de protectia muncii, aprobate de Ministerul Muncii si Ministerul Sanatatii cu Ordinele nr.110/77 si 39/1977 si cu celelalte prescriptii din normativele mentionate la conditiile generale, respectiv : Legea protectiei muncii nr.90/1996 Norme Generale de protectia muncii Min.Muncii si Protectiei Sociale si Min.Sanatatii -1996 Regulament privind protectia si igiena muncii in constructii Bul. Constructiilor nr. 5-6-7-8/1993
Este obligatorie respectarea de catre executant a normelor privind siguranta la foc in timpul executiei lucrarilor conform Normativului C300, aprobat cu ordinul nr.20N/11.07.1994.
5.2 5.2.1
LUCRARI DE TAMPLARIE ACOPERISURI, PARDOSELI, LAMBRIURI DE LEMN GENERALITATI
Acest caiet de sarcini cuprinde specificatiile tehnice pentru lucrarile de tamplarie structurale pentru acoperisuri , pentru pardoselile din lemn, placari cu lambriuri . Lucrarile pentru tamplarie pentru acoperis sunt necesare atat in constructiile noi cat si in cele de reabilitare, in timp ce cele pentru pardoseli din lemn doar in lucrarile de reparatii in cladirile monumente istorice. Pentru tamplaria din lemn vedeti capitolul pentru Lucrari de arhitectura - Tamplarie din lemn Componentele de tamplarie pot avea urmatoarele functii: decorative, mecanice si portante.
5.2.2
STANDARDE SI NORMATIVE DE REFERINTA Cherestea de rasinoase. Dimensiuni nominale Cherestea de stejar. Clase de calitate Cherestea de rasinoase. Clase de calitate Protectia cherestelei impotriva ciupercilor si a insectelor Xylophagus Cherestea. Metode de masurare. Reguli si metode pentru controlul calitatii. Specificatii pentru marcare si transport Lemn. Determinarea eficacitatii masurilor antifungice Potectia lemnului. Prescriptii tehnice generale Protectia lemnului. Impregnarea la presiuni diferite de presiunea atmosferica cu produse solubile in apa. Prescriptii tehnice
STAS 942-86 STAS 1928-90 STAS 1949-86 STAS 2925-86 STAS 5194-88 STAS 8022-91 STAS 9302/1-81 STAS 9302/2-88
Pag. 92/561
STAS 9302/3-81 STAS 9302/4-88 STAS 9302/5-90 STAS 1245/4-74 STAS 1245/5-82 STAS 1575-88 STAS 1809-87 STAS 2161-87 STAS 5513-89 STAS 7578-90 STAS 7873-76 NP 005-96 SR 652/1998 STAS 10100/0-7 STAS 1040-85 NP 09-97 EN 204 EN 301 EN 312-4 EN 312-5 EN 322 EN 335-1 EN 408 EN 622-2 EN 622-3 EN 622-5 EN 635-2 EN 635-3 EN 636-1 EN 636-2 EN 636-3
Protectia lemnului. Impregnarea la presiunea atmosferica cu produse lichide. Prescriptii tehnice Protectia lemnului. Tratamente pentru suprafata. Prescriptii tehnice Protectia lemnului. Impregnarea la presiuni diferite de presiunea atmosferica cu uleiuri antiseptice. Prescriptii tehnice. Placaj. Determinarea fortei de comprimare Placaj. Determinarea schimbarilor de dimensiune si greutate datorita umiditatii relative a aerului Placa laminata. Panou Panou. Determinarea fortei de lipire la forta de forfecare Placa. Determinarea fortei de forfecare la rosturile lipite Furnir, placaj, placa laminata. Clasificare si terminologie Placi din fibra de lemn. Placi plastificate Placaj. Determinarea conditiei de lipire folosind dalta Cod pentru calcularea si executarea elementelor de constructie din lemn Determinarea eficientei ignifugarii Calcularea elementelor de constructie din lemn Lemn rotund pentru constructii Ghid pentru calcularea elementelor structurale din lemn Clasificarea adezivilor non-structurali pentru imbinarea produselor din lemn si cele derivate din cherestea Adezivi, fenolici si aminoplastici, pentru structurile portante din cherestea: Clasificare si cerinte de executare Placi aglomerate - Specificatii Partea 4: Cerinte pentru placi portante pentru folosire in conditii uscate Placi aglomerate - Specificatii Partea 5: Cerinte pentru placi portante pentru folosire in conditii de umiditate Panouri pe baza de lemn Determinarea continutului de umiditate Durabilitatea produselor din lemn si produselor pe baza de lemn Definirea claselor de risc a atacurilor biologice - Partea 1 :Generalitati Structuri din cherestea Cherestea structurala si cherestea laminata lipita Determinarea unor proprietati fizice si mecanice Placi din fibra Specificatii Partea 2: Cerinte pentru placi dure Placi din fibra Specificatii Partea 3: Cerinte pentru placi medii Placi din fibra Cerinte Partea 5:Cerinte pentru placi procesate la cald (MDF) Placaj Clasificare dupa aspectul suprafetelor - Partea 2: Lemn de esenta tare Placaj Clasificare dupa aspectul suprafetei - Partea 3: Lemn de esenta moale Placaj - Specificatii Partea 1: Cerinte pentru placaj pentru folosire in conditii uscate Placaj - Specificatii - Partea 2: Cerinte pentru placaj pentru folosire in conditii de umiditate Placaj - Specificatii - Partea 3: Cerinte pentru placaj pentru folosire in conditii exterioare
Pag. 93/561
EN 717-2 EN 789 EN 942 EN 1058 prEN 12765 prEN 13183-1
Clase de propagare pentru aldehida formica Structuri din cherestea Metode de testare Determinarea proprietatilor mecanice ale panourilor din lemn Cherestea pentru tamplarie Clasificare generala a calitatii cherestelei Panouri din lemn Determinarea valorilor caracteristice pentru proprietatile mecanice si densitate Clasificarea adezivilor termoreactivi pentru lemn pentru aplicari non-structurale Cherestea rotunda si ecarisata Metoda pentru masurarea continutului de umiditate Partea 1: Metoda pentru determinarea continutului de umiditate pentru o bucata de cherestea rotunda sau ecarisata (Metoda de uscare in cuptor) Scandura din cherestea si profile neprelucrarte pentru tamplarie Podea din lemn si parchet Determinarea elasticitatii si rezistentei la uzura Durabilitatea produselor din lemn sau pe baza de lemn - Definirea claselor de risc pentru atac bilogic - Partea 2 : Aplicarepentru lemn masiv Durabilitatea produselor din lemn si pe baza din lemn Definirea claselor de risc pentru atac biologic - Part 3 : Aplicare pentru panouri pe baza de lemn Durabilitatea produselor din lemn sip e baza de lemn Durabilitatea naturala a lemnului masiv Partea 2: Ghid pentru durabilitate naturala si pentru tratarea speciilor de lemn selectate importante in Europa Cherestea rotunda si ecarisata Terminologie Pardosea din lemn si parchet si panouri si placari din lemn Determinarea caracteristicilor geometrice
prEN 13307 prENV 13696 EN 335-2 EN 335-3 EN 350-2
EN 844 prEN 13647
5.2.3 5.2.3.1
MATERIALE SI ECHIPAMENTE FOLOSITE MATERIALE
Lucrarile includ urmatoarele articole si materiale: 5.2.3.1.1 ELEMENTE STRUCTURALE DIN LEMN Capriorii - piese din lemn dispuse dupa linia de cea mai mare panta , care sustin elementele secundare ale acoperisului ( sipci , astereala ); se executadin rigle de lemn care reazema pe pane ;distanta uzuala intre capriori este de0,7 1,2 m; Panele sunt piese din lemn , rezemate pe popi , dispuse longitudinal cladirii; distantele uzale intere pane sunt de 2,0 3,5 m ; deschiderea panei este intre 3,0 5,0 m ; innadirea panelor se face in dreptul popilor; Cosoroabele - sunt piese din lemn dispuse pe zidurile exterioare ale cladirii , pe care sprijina capriorii ; se ancoreaza din loc in loc de centurile zidurilor exterioare prin intermediul unor scoabe metalice; Popii sunt piese realizate in general din lemn rotund asezati vertical sau inclinat ; popii reazema pe zidurile portante transversale sau longitudinale prinintermediul unor talpi ; la partea superioara popii sustin panele; in mod current , sectiunile popilor au diametrul de 12 16 mm; Clestii sunt elemente orizontale din lemn care solidarizeaza popii intre ei in sectiune transversala formand impreuna cu acestia un cadru indeformabil; clestii se amplasaaza sub pane si se prind de capriori si pane cu buloane sau cuie ; in dreptul prinderii popii rotunzi se tesesc in vederea asigurarii unor suprafete plane de contact cu clestii ; sectiunea uzuala pentru clesti este de 2,8 x 15 cm;
Pag. 94/561
Contrafisele sunt piese din lemn rotund ( cand popii sunt din lemn rotund) sau din lemn ecarisat ( cand popii sunt din lemn ecarisat ), care realizeaza contravantuirea longitudinala a sarpantei si care preiau incarcarile orizontale;in mod current contrafisele au diametrul de 10 12 cm ; Scaun = ansamblu transversal alcatuit din popi ,clesti si capriorii din dreptul clestilor ; distanta optima dintre scaune este de 3 5m; Toate aceste dimensiuni si caracteristici sunt orientative . Pentru realizarea sarpantelor scolilor se vor respecta dimensiunile si caracteristicile indicate in planse. Marea majoritate a elementelor sarpantei o reprezinta piesele din lemn. Acestea trebuie sa respecte caracteristicile generale ale elementelor din lemn conform standardelor in vigoare Fazele de executare ale acoperisului tip sarpanta sunt urmatoarele: Se verifica daca lucrarile anterioare au fost finalizate si existenta scoabelor pentru a fixa cosoroabele la ultimul etaj sau la atic; Se marcheaza pozitia elementelor de baza pentru popi; Se fixeaza cosoroabele aticului; Se fixeaza elementele de baza ale popilor folosind elemente metalice ancorate in placa de beton peste ultimul etaj; Se monteaza popii; Se monteaza si se imbina clestii cu popii folosind scoabe, cuie, bolturi; Se monteaza si imbina panele; Se monteaza toate elementele de ridigizare ale structurii acoperisului. Dupa montarea astereala, toate elementele din lemn trebuie sa fie ignifugate. 5.2.3.1.2 SIPCI, PANOURI, PLACI PENTRU ACOPERIS: Placi din lemn din esenta tare pentru pardoseli lamba si uluc; Panouri din lemn din esenta moale sau placi din cherestea ca suport pentru membranele acoperisului si stratul de scanduri de sub acoperis; Structura lucarna; Sageac; Placarea partii de dedesupt a acoperisului; Sipci pentru fixarea tiglelor si tablelor din metal. Panouri pentru placarea peretilor interiori cu lamba si uluc; Scari, mana curenta, balustrade din lemn (in cladirile istorice); Placi de protectie pentru peretii interiori din lemn masiv; Glafuri interioare pentru usi din lemn, placa aglomerata acoperita cu rasina din melamina sau marmura artificiala; 5.2.3.1.3 MOBILE INCORPORATE: Panouri din lemn masiv, placa aglomerata acoperita cu rasina din melamina si placaj pentru dulapuri, dulapuri etc. conform planselor. Table;
Pag. 95/561
Masti de protectie din lemn pentru calorifere. 5.2.3.1.4 ACCESORII: Cuie si suruburi, Bolturi, piulite si saibe; Placi pentru insurubare si talpi; Ancore din otel; Adezivi; Protectii impotriva ciupercilor; Produse de ignifugare. 5.2.3.1.5 ECHIPAMENTE: Macarale; Elevatoare si trolii. 5.2.3.2 LIVRARE, MANIPULARE SI DEPOZITARE
Cheresteaua structurala trebuie sa fie insotita de certificatele de calitate si de alte documente care sa certifice orice tratament industrial. Cheresteaua se va depozita in stive, la distanta de sol si astfel incat sa fie evitat contactul cu apa de ploaie, si sa fie permisa o buna circulatie a aerului intre straturile de cherestea. Cheresteaua de calitati diferite se vor marca si depozita diferit. Elementele pre-asamblate (cum ar fi ferme prinse in cuie sau grinzi grele din lemn laminat) vor fi depozitate astfel incat sa se asigure accesul usor cu macarele, elevatoare, trolii si alte masini de ridicare. Se vor proteja impotriva oricaror deteriorari cauzate de vant puternic. Lemnul pentru tamplarie se va trasporta in mijloace de transport inchise, evitand orice deteriorari in timpul transportului. Orice parti mobile ale tamplariei (sertare, usi, etc.) se vor fixa pentru a evita deschiderea accidentala. Suprafetele expuse se vor proteja impotriva zgarieturilor. Panourile pentru placare trebuie sa fie transportate in invelisuri de plastic si legate, pentru a evita orice deteriorare. Tamplaria va fi depozitata intr-un loc uscat de pe santier, bine protejata de intemperii. Orice material inflamabil se va tine departe piesele din lemn si de tamplarie. Elementele metalice de ancorare si de legatura se vor depozita separate, in spatii inchise , in vederea evitarii contactului direct cu umiditatea din atmosfera. Elementele din lemn care se folosesc la realizarea sarpantelor trebuie sa fie uscate , fara fisuri si crapaturi vizilbile. 5.2.3.3 PREDARI
Inainte de inceperea lucrarilor, Antreprenorul va furniza plansele de excutie si mostre de materiale pentru a fi aprobate de Inginer. Tamplaria facuta pe comanda va fi detaliata atat privind cota cat si sectiunea. 5.2.4 5.2.4.1 EXECUTIA LUCRARILOR, MONTARE, INSTALARE, MONTAJ. TAMPLARIE NEPRELUCRATA
Toata tamplaria trebuie marcata in stricta concordanta cu planurile si trebuie fixate in cea mai buna metoda posibila si cu aprobarea Inginerului si Beneficiarului.
Pag. 96/561
Structura de lemn se va prinde corect, se va verifica, prinse in suruburi sau bolturi cum este necesar. Imbinarile longitudinale din sageacuri, etc. trebuie facute pe suporturi. Elementele din lemn cu imbinari suprapuse, trebuie sa se suprapuna 150mm sau de 2 ori inaltimea elemntului cel mai mare. Cuiele, suruburile, piron, bolturi, ancore pentru incadrare si conectori pentru elemente de lemn trebuie prevazute unde este necesar si cum este proiectat. In afara de imbinarile care sunt proiectate in lucrarile structurale altele nu sunt premise decat cu permisiunea anterioara din partea Proiectantului sau Inginerului. Nici un element structural nu va fi taiate fara directionarea lor. Pentru alte lucrari de tamplarie, elementele din lemn, vor fi pe cat posibil dintr-o bucata pe aceeasi deschidere. La colturi, elementele din lemn vor fi imbinate pe jumatate pentru elementele de aceasi grosime si se vor suprapune suficient pentru materialele de grosimi diferite. 5.2.4.2 Generalitati Calitatea tamplariei/elementelor pentru finisaje, grosimea panourilor si tipul conexiunilor si constructiilor sunt definite conform proiectului tehnic. In locul placilor aglomerate, este de preferat sa se foloseasca articole din lemn solide care se vor finisa cu poliuretan sau lac alchidic deoarece acestea se pot retusa si repara usor. Trebuie evitata folosirea finisajelor si a produselor laminate care sunt greu de retusat si de revopsit pe santier. Se vor evita finisaje din vopsea de ulei, care adesea necesita intretinere excesiva. 5.2.4.2.1 SCARI DIN LEMN Toate elementele scarilor din lemn se vor face din lemn de esenta tare masiv conform proiectului tehnic sau, in cazul in care se repara, conform conditiilor existente. 5.2.4.2.2 TAMPLARIE SI MOBILA INCORPORATA Pentru tamplaria din lemn, nu se vor folosi panouri din fibra cu densitate medie cu placare cu vopsea pentru ca nu sunt suficient de robuste si durabile, se vor folosi placi aglomerate cu placare din rasini de melamina sau lemn masiv (furniruit sau lacuit). Feroneria, deasemenea, va fi de calitate institutionala. Se vor folosi balamale legate cap la cap ori de cate ori este posibil. Se vor folosi piese glisante cu rulmenti de buna calitate cu capacitatea de incarcare adecvata pentru scopul propus. Tragerea sertarelor si ale usilor nu trebuie sa aiba bariere, dar nu trebuie sa iasa intr-un mod care sa sugereze ca tragerea poate fi folosita ca etapa (o problema comuna pentru tragerea sertarelor joase). Feroneria folosita la tamplarie trebuie sa fie disponibile in mod obisnuit si usor de gasit in Romania. Se va folosi doar feronerie care a fost disponibila pentru mult timp si care se asteapta sa fie disponibila si in viitor. Panourile din plastic laminate se vor construi cu placi sustinatoare sau de echilibrare pe suprafetele mascate pentru a reduce deformarea. Toate partile interioare se vor acoperi complet cu placi laminate sau se vor etansa complet impotriva umezelii pentru a reduce probabilitatea ca interiorul sa se umfle si ca placa laminata sa se desfaca; acest lucru este foarte important la desprinderea placilor de protectie. Panourile de la lavoare nu trebuie sa fie laminate; sunt dificil de a se mentine uscate, de a fi curatate, si usor de deteriorat. Se prefera lavoarele prinse de perete fara panouri. Panourile vor fi prinse adecvat pentru a siuporta greutate si incarcatura neobisnuita (cum ar fi asezarea oamenilor pe panouri). 5.2.4.2.3 LAMBRIURI Lambriurile sunt facute din prefabricate din lemn de esenta moale cu lamba si uluc fixate vertical pe sipcile orizontale ancorate pe pereti cu suruburi. Lambriurile vor avea minim 1,20m inaltime, cu sipci profilate in partea superioara si o ELEMENTE PENTRU FINISAJE/TAMPLARIE DIN LEMN
Pag. 97/561
bordura din lemn in partea inferioara. Lambriurile vor avea suprafata perfect neteda si lacuita. Trebuie sa asigure circulatia neintrerupta a aerului in aspatiul gol intre perete si lambriu. 5.2.4.2.4 MASTI PROTECTIE PENTRU CALORIFERE Mastile protectie se vor executa din: Rame din lemn de esenta tare cu grilaj vertical din lemn. Alternativ se pot folosi panouri OSB acoperite cu rasina din melamina (ca pentru glafurile pentru ferestre de mai jos). Fixarea panourilor verticale vor fi mobile pentru intretinerea caloriferelor. Console metalice reglabile (console telescopice) se pot folosi pentru a sustine in acelasi timp glafurile de la ferestre. Panourile vor avea o distanta minima de 15 cm fata de podea si va permite circulatia aerului in jurul radiatorului. Panoul va avea o distanta pe orizontala fata de calorifer de minim 5 cm. Rama din lemn va fi suficient de robusta si nu se va deforma sub influenta caldurii. 5.2.4.2.5 PLACI PENTRU GLAFURI INTERIOARE DE FERESTRE Vor fi facute din: Lemn masiv (lacuit); PAL melaminat; OSB acoperit cu rasina din melamina. Glafurile pentru ferestre nu vor avea pante spre fereastra. Daca exista o panta mica (pentru a drena condensul iarna), aceasta trebuie sa fie spre interiorul camerei. Placile pentru glafuri vor avea un canal pentru condens de 25mm latime si 5mm adancime. Se vor evita puntile termice si infiltratiile de apa la intersectia dintre rama ferestrei si placa pentru glaf prin masuri adecvate. Sunt posibile metode variate de montare: Cand se lipeste pe partea superioara a tamplariei masive sau pe beton, spatiul dintre sipcile din lemn se va umple cu un strat termo-insolator (2 componente, spuma sau placa). Intersectia dintre rama de geam si placa pentru glaf se va desparti de o fasie hidroizolatoare. Se permite montarea glafurilor doar direct in patul de mortar folosind ancore din otel galvanizat, daca o banda veriticala termo-izolatoare separa placa de glaf si patul de mortar de rama ferestrei. In cazul unei imbinari cap la cap intre glaf si rama ferestrei, rostul trebuie etansat cu mastic. Daca consola glafului este mai mare de 10cm, se va folosi o consola metalica. Consolele trebuie sa fie suficiente ca numar (la intervale de 50cm) si ancorate in perete pentru a sprijini o sarcina verticala de minim 1kN (accesibilitatea glafului pentru mentinerea si curatarea ferestrelor). Daca OSB si placile aglomerate se folosesc pentru glafuri placi, marginile acestor placi trebuie protejate impotriva infiltrarii apei. Se vor folosi piese speciale. Atentie deoasebita trebuie acordata zonelor umede, cum ar fi camerele de dus, piscinele, spalatoriile sau bucatariile. 5.2.5 5.2.5.1 CONTROLUL CALITATII TAMPLARIE MASIVA
Toate elemetele din lemn folosite la tamplarie vor fi uscate si tratate impotriva ciupercilor. Fabricarea tuturor elementelor din lemn se va face din elemente standardizate si trebuie sa fie in concordanta cu:
Pag. 98/561
Continutul maxim de umiditate max.19%; Clasa III de calitate standard pentru elementele din lemn in concordanta cu STAS 1928-90 si 1949-86 pentru orice sortiment; Originea cherestelei Se recomanda sa se foloseasca cherestea din productia interna . Totusi, cand se foloseste cherestea importata, trebuie dovedit ca provine de la o sursa fiabila, cu o eticheta care atesta ca a fost taiata de o companie certificata pentru managementul forestier, sustinatoare a mediului (incluzand programul pentru reimpadurire si/sau taiere selectiva). Placi pentru acoperis Placile din lemn pentru acoperis trebuie sa fie perfect plane pentru a preveni orice deteriorare a membranei hidroizolatoare. Structura din lemn a acoperisului va fi ancorata de centura ultimului inel, pentru a: Pentru a rezista la cel putin de 1,6kN/m2 forta de ridicare cand se testeaza in orice loc; Sa fie in concordanta cu cerintele producatorului pentru sistemul de acoperis. Tratamente de conservare Elementele din lemn indicate in proiect vor fi conservate si tratate si vor fi in concordanta cu cerintele aplicate conform STAS 2925-86. Aceste conservari se vor face in concordanta cu normele romanesti de sanatate si siguranta. Conservarea pentru panourile din lemn tratate structurile pentru acoperis care probabil vor intra in contact cu sistemele de membrana ale acoperisului si cu scandurile din lemn trebuie aprobate de Inginer si de producatorul sistemului de acoperis. Produse de ignifugare Toate elementele structurale din lemn din mansarde, trebuie tratate cu produse ignifuge conform standardelor in vigoare. 5.2.5.2 ELEMENTE DE FINISAJE DIN LEMN
5.2.5.2.1 ORIGINEA LEMNULUI PENTRU TAMPLARIE Vezi cherestea pentru tamplarie masiva. 5.2.5.2.2 CONTINUTUL DE UMIDITATE Elementele individuale vor avea un continut de umiditate, ex. lucrarile producatorului de 15 ( 2) % doar daca nu este stabilit altfel. Daca este necesar, continutul de umiditate se va verifica cu un aparat electric pentru umiditate. In caz de disputa, continutul de umiditate se va determina prin testul de uscare in cuptor a pieselor luate din centru elementelor. 5.2.5.2.3 PLACAJUL Pentru folosire la tamplarie de finisare, panourile din placaj trebuie sa fie in concordanta cu cerintele prEN 636-1 in conditii uscate si EN 636-2 in conditii de umiditate. Panourile din placaj, deasemenea trebuie sa fie in concordanta cu cerintele prEN 636-3. 5.2.5.2.4 ABATERI ADMISIBILE Abaterile dimensiunilor, in acelasi timp ale dimensiunilor de livrare si nominale trebui sa fie cuprinse in urmatoarele limite: pentru lungimi > 500 mm : 0,1 %
Pag. 99/561
pentru lungimi < 500 mm : 0,5 mm pentru latimi > 200 mm : 0,2 % pentru latimi < 200 mm : 0,2 mm pentru grosimi : 0,2 mm. 5.2.5.2.5 DEFORMARI Existenta oricaror deformari se va stabili la livrare. 5.2.5.2.6 FORMA DREPTUNGHIULARA Deformarea formei dreptunghiulara nu va depasi 0,2 % masurata de-a lungul latimii. 5.2.5.2.7 BOMBARE Bombarea nu va depasi 0,5 % din latime la livrare. 5.2.5.2.8 INDOIRE Pentru lungimi care nu sunt mai mari de 1,0 m, indoirea nu va depasi 0,5 % din lungime la livrare. Pentru lungimi care sunt mai mari de 1,0 m, indoirea nu va depasi 1,0 % din lungime la livrare. Daca produsele se vor monta doar prin lipire, acest lucru trebuie mentionat cand se face comanda. Pentru aceste produse, indoirea nu va depasi 0,5 % din lungime. 5.2.5.2.9 MARGINI DREPTE Pentru lungimi mai mici de 1,0 m, nu va depasi 0,2 mm. Pentru lungimi mai mari de 1,0 m, nu va depasi 0,5 mm. 5.2.5.2.10 PRELUCRARE
Calitatea prelucrarii pe partile vizibile ale tamplariei din lemn masiv trebuie sa fie astfel incat sa poata primi finisajul fara alte operatii exceptand frecarea usoara. Toate componentele vor fi prelucrate cu atentie si finisate pe partea vizibila. Abateri usoare ale texturii lemnului sau defecte similare, cand se pot indeparta usor prin sablare. 5.2.5.2.11 DURITATE SI UZURA
In cazul unei dispute si daca este relevant, duritatea se va masura in concordanta cu EN 1534 pentru produsele din lemn si cele pe baza de lemn. Uzura se va masura confrom prENV 13696. Valorile necesare pentru duritate si uzura, cand lemnul nu este protejat, vor fi mentionate in proiectele tehnice. 5.2.5.2.12 FORTA MECANICA
In caz de disputa si daca forta mecanica este relevanta (de exemplu pentru scarile, dulapurile, rafturile pentru carti din lemn), si daca grosimea materialelor livrate nu este in conformitate cu detaliile de executie, materialele/produsele din lemn sau pe baza de lemn se pot testa in concordanta cu: EN 408 pentru materialele din lemn sau pe baza de lemn, EN 789 si EN 1058 pentru produsele pe baza de lemn. Cerinte pentru componentele din lemn pentru scari
Pag. 100/561
Calitatea admisa pentru cherestea conform EN 942 Clasa EN 942 Element Finisaj transparent Finisaj Opac Contractie Abatere a texturii lemnului Imbinare coada de randunica 4 pe metru, nu se permite cu finisaj transparent Se permite, daca este laminat Nu se permite
Margine
J30
J40
20 mm/m
Partea orizontala a scarii Partea verticala Coloana a unei scari in spirala Mana curenta Balustrada Protectie J30 J10 J30 J10
J30
2 mm/m 20 mm/m Nu se permite
J40
20 mm/m
4 pe metru, daca este laminat
J30 J10 J30
2 mm/m Nu se permite 2 mm/m 20 mm/m 4 pe metru
5.2.5.2.13
FOLOSIREA ALDEHIDEI FORMICE
Unele placi aglomerate, placaje si materiale din placi similare sunt produse cu adezivi care emit aldehida formica. Se permite sa se foloseasca acest tip de material DOAR la mobilIier si dispozitivele de prindere , daca nu emit mai mult de 0,15 mg de aldehida formica per m3 de aer (clasa de emisie E1 conform EN 717- 2). Pentru a demonstra conformitatea cu aceasta restrictie, este necesar ca materialul sa se fi testat de producator intr-o camera climatica in conditii de laborator. Antreprenorul sau producatorul trebuie sa furnizeze un certificat de testare. 5.2.6 5.2.6.1 VERIFICAREA CALITATII LUCRARILOR VERIFICARI INAINTE DE INCEPEREA EXECUTIEI Existenta procedurilor tehnice de executie pentru lucrari de sarpanta; Existenta certificatelor de calitate pentru materiale si verificarea vizuala a calitatii lemnului utilizat (sa nu aiba fisuri , sa nu fie degradat ); Incheierea lucrarii executate anterior (PV receptie calitativa pentru receptia a placii de beton de la ultimul nivel); Existenta proiectului tehnic si a detaliilor de executie; Trasarea pozitiei talpilor popilor;
Pag. 101/561
Trebuie sa verifice :
Depozitarea corespunzatoare a materialelor astfel incat greutatea sa fie uniform distribuita pe toata suprafata placii; Existenta scoabelor pentru fixarea cosoroabei in centurile exterioare de la ultimul nivel; Corespondenta sectiunii elementelor de lemn ale sarpantei cu prevederile proiectului; 5.2.6.2 VERIFICARI IN TIMPUL EXECUTIEI LUCRARILOR DE SARPANTA Respectarea procedurii tehnice de executie prezentata de constructor in documentele de calitate; Respectarea proiectului si a detaliilor de executie; Fixarea rigida a talpilor popilor in placa de beton prin intermediul unor confectii metalice ancorate; Rigidizarea cosoroabei de centura prin intermediul scoabelor din centura; Daca innadirea panelor se face in dreptul popilor; Daca la innadirea popilor si a clestilor se face chertarea elementelor in vederea asigurarii unei suprafete plane de contact; Daca la solidarizarea clestilor cu popii se folosesc cuie sau buloane; 5.2.6.3 VERIFICARI LA SFARSITUL EXECUTIEI LUCRARILOR DE SARPANTA Existenta si continutul certificatelor de calitate ale materialelor; Existenta agrementelor tehnice; Examinarea directa a calitatii lucrarilor verificandu-se prin sondaj sectiunile elementelor , distanta dintre elemente, aspectul visual al elementelor de sarpanta; Existenta si continutul proceselor verbale de receptie calitativa si de lucrari ascunse intocmite pentru aceasta lucrare. 5.2.7 5.2.7.1 IGNIFUGAREA TAMPLARIE STRUCTURALE DEFINITII, GENERALITATI
Trebuie sa verifice:
Trebuie sa verifice:
Conform Normativului de siguranta la foc P118 / 99, fiecare constructie are un grad de rezistenta la foc, stabilit prin proiect, functie de riscul de incendiu sau de categoria de pericol, destinatie si importanta a cladirii LRF = Limita de rezistenta la foc = durata de timp la care elementul elementul isi pierde capacitatea de rezistenta la foc intr-un incendiu standard; CC = Clasa de combustibilitate = caracteristica a materialelor de constructii privind comportarea la foc; 5.2.7.2 CLASIFICARI
Conform STAS 11357 / 1990 , materialele de constructii se clasifica din punct de vedere al comportarii la foc in 2 grupe: Materiale combustibile (cele care se aprind, ard sau se degradeaza sub influenta temperaturilor inalte). Materialele combustibile se impart in 4 clase de combustibilitate dupa modul in care se inflameaza: Clasa C1 : neinflamabile; Clasa C2 : dificil inflamabile;
Pag. 102/561
Clasa C3 : mediu inflamabile; Clasa C4 : usor inflamabile; Materiale necombustibile, care nu ard, nu se aprind, nu se degradeaza. Deoarece materialele de constructii din lemn care alcatuiesc structura sarpantelor fac parte din categoria C4, este necesara imbunatatirea comportarii la foc prin tratarea la suprafata sau in masa materialului cu o substanta inhibitoare de flacara care poate intarzia aprinderea materialului si poate reduce viteza de propagare a incendiului. Aceasta substanta actioneaza prin: formarea unui strat absorbant al gazelor inflamabile; formarea unei bariere pentru flacari si descompunerea in gaze inerte care dilueaza amestecul combustibil; Procedeul de imbunatatire a comportarii la foc a materialelor combustibile se numeste ignifugare = operatiunea de tratare a unui material combustibil cu produse ignifuge in scopul reducerii capacitatii de aprindere si a propagarii flacarii pe suprafata acestuia. Ignifugarea nu exclude aprinderea si arderea materialului, dar ii confera acestuia o comportare la foc imbunatatita pe o anumita perioada de timp. Ignifugarea se realizeaza cu materiale agrementate , de societati certificate pentru acest tip de lucrari , iar in perioada desfasurarii acestei activitati se vor face probe martor care vor fi incercate intr-un laborator agrementat in vederea testarii LRF la care a ajuns materialul respectiv. 5.2.8 5.2.8.1 VERIFICAREA CALITATII IGNIFUGARII VERIFICARI INAINTE DE INCEPEREA IGNIFUGARII atestatul pentru lucrari de ignifugare al firmei executante emis de Inspectoratul general al Pompierilor; atestatul persoanelor care supravegheaza executia lucrarilor; existenta procedurii tehnice de executie pentru lucrari de ignifugare; existenta certificatelor de calitate si a agrementelor tehnice pentru produsele folosite; existenta fisei tehnice a produsului respective; terminarea operatiunii anterioare; pregatirea suprafetei in conformitate cu cerintele specificate in fisa tehnica a produsului; existenta instrumentelor si a sculeleor necesare pentru desfasurarea operatiunii; 5.2.8.2 VERIFICARI IN TIMPUL OPERATIUNII DE IGNIFUGARE daca este respectata procedura tehnica de executie; daca sunt respectate instructiunile de aplicare ale produsului din fisa tehnica a acestuia; daca a fost anuntata unitatea teritoriala de pompieri de efectuarea acestei lucrari; daca in timpul executiei s-au prelevat probe pentru incercarea lor in laboratoare specializate conform SR 652; trebuie realizate minim 3 epruvete cu dimensiunile 400 x 150 mm tratarea epruvetelor se face prin procedeul de ignifugare utilizat pentru lucrarea de baza;
Trebuie sa se verifice:
Pag. 103/561
daca epruvetele au fost bine ambalate, sigilate si stampilate de executant si Beneficiar, iar etichetarea lor trebuie sa cuprinda urmatoarele specificatii: 5.2.8.3 denumirea obiectivului unde s-a efectuat operatia de ignifugare; denumirea materialului ignifugat; denumirea produsului ignifug si consumul specific realizat; data aplicarii; modul de aplicare; denumirea executantului; aplicarea uniforma in numarul de straturi specificat in fisa tehnica, a materialului de ignifugare.
VERIFICARI LA SFARSITUL OPERATIUNII DE IGNIFUGARE uniformitatea stratului de material ignifug aplicat; realizarea receptiei provizorii a lucrarilor de ignifugare prin intocmirea procesului verbal de receptie provizorie in care trebuiesc specificate urmatoarele: denumirea produsului ignifug utilizat, precum si a producatorului; numarul lotului de produs ignifug; numarul certificatului de calitate al produsului ignifug; numarul avizului de expeditie al materialului; modul de aplicare al produsului; tipul materialului protejat; consumul specific; numarul straturilor aplicate; data aplicarii produsului; data efectuarii probelor;
La receptia definitiva trebuie verificata existenta buletinului de incercare pentru epruvetele supuse incercarii, incercare efectuata de un laborator atestat. 5.3 5.3.1 LUCRARI DE ZIDARIE GENERALITATI
Acest caiet de sarcini cuprinde specificatiile tehnice pentru lucrarile de zidarie, cat si specificatiile mortarului pentru lucrari de zidarie. 5.3.2 C 16-84 C17-82 C 14/1-94 MP 007 - 1999 STANDARDE SI NORMATIVE DE REFERINTA Lucrari de zidarie. Calculul si alcatuirea elementelor. Executarea lucrarilor de constructie pe timp racoros Instructiuni tehnice privind compozitia si prepararea mortarelor de zidarie si tencuiala. Normativ de executare a zidariilor . Metode de investigare a zidariilor vechi .
Pag. 104/561
STAS 10109/1 82
P 118 99 STAS 6793 82 STAS 457 80 STAS 5185/2 80 NTR 9059-80 STAS 8036-81 STAS1030 85 STAS 2634 80 STAS 9201 80 STAS 146 78 STAS 1667 76 STAS 790 84 STAS 388 68 STAS 1500 78
Normativ de siguranta la foc a constructiilor. Constructii civile, industriale si agrozootehnice. Cosuri, canale de fum pentru focare obisnuite la constructiile civile. Prescriptii generale. Caramizi presate pline. Caramizi si blocuri ceramice cu goluri verticale. Panouri ceramice cu goluri orizontale. Blocuri mici pentru constructii din BCA si placi pentru izolatie termica. Mortare obisnuite de ciment, var. Clasificare si conditii tehnice. Verificarea calitatii materialelor in stare proaspata si intarita. Indrumator tehnic de ancorare a peretilor de compartimentare de structura . Var pentru constructii. Agregate naturale grele pentru mortare si betoane usoare. Apa pentru constructii. Ciment Portland. Ciment Pa 35
5.3.3 5.3.3.1
MATERIALE SI ECHIPAMENTE UTILIZATE. MATERIALE: Caramida plina cu dimensiuni 240x115x63 Caramizi cu goluri verticale. Normativul pentru alcatuirea, calculul si executarea structurilor de zidarie. Proiectarea si execitia lucrarilor de zidarie.
STAS 457 - 80 STAS 5185/2 - 80 P2 - 85 STAS 10109 /1 - 82
Se vor folosi caramizi numai de calitatea I. Lungimea de suprapunere si aranjarea zidariei va fi de in concordanta cu capitolul 13 din P2 - 85. Calitatea caramizilor trebuie sa in conformitate cu datele din tabelul 1+2 din P2 85: Caramizi presate pline cu dimensiunile 240x115x63. Caramizile utilizate vor fi numai de calitatea I, marca 100 si vor corespunde prevederilor STAS 457 80. Caramizi ceramice cu goluri veticale cu dimensiunile 240x115x88 sau blocuri de teracota mari de 290X240X188. Caramizile ceramice cu goluri verticale vor fi numai de calitatea I, marca 100 si vor corespunde prevederilor STAS 5185/2 80. Panouri ceramice cu dimensiunile 300X75X300 conform NTR 9059-80. Blocuri pline din beton cu dimensiunile 200X150X300 conform ASTM C 129 sau similar aprobat; Blocuri cu goluri din beton cu dimensiunile 200X200X400 conform ASTM C 129 sau similar aprobat; Blocuri din BCA cu dimensiunile 200X250X400 conform STAS 8036-81; Blocuri din gips pentru pereti de compartimentare cu sau fara goluri; Caramizi refractare pentru cosuri de fum;
Pag. 105/561
Elemente ceramice pentru conducte de ventilatie verticale; Armaturi din OB 37 si PC 52 = 8 12 mm. Armaturile vor corespunde prescriptiilor STAS 438/1 80; Armaturi din STNB = 5,6 mm, corespunzatoare prescriptiilor STAS 438/2 80; Mortare si betoane conform marcilor din proiect; Adezivi pentru blocuri celulare de zidarie din beton. 5.3.3.2 MOSTRE SI TESTARI
Inainte de comandarea si livrarea pe santier a materialelor necesare executiei zidariilor, se vor pune la dispozitia Inginerului, spre aprobare, urmatoarele mostre: Caramizi presate pline sau Blocuri Pline din Beton; Caramizi si panouri ceramice cu goluri verticale sau orizontale, blocuri de teracota; Blocuri cu goluri din beton; Blocuri din BCA; Caramizi refractare; Elemente ceramice pentru conductele de ventilatie. 5.3.3.3 Generalitati Mortarul va respecta: C17 - 82 Instructiuni tehnice privind compozitia si prepararea mortarelor de zidarie si tencuiala STAS 1030 - 85 Mortare obisnuite pentru zidarie si tencuiala. P2 - 85, Tabelul 2. Marca mortarului: M 50Z Materiale Lianti: Agregate Nisip natural de cariera sau de rau, conform STAS 1667 - 76 Nisipul natural de cariera sau de rau poate fi partial inlocuit cu: o o nisip provenit din concasarea rocilor naturale; nisip de mare. var hidratat conform STAS 3201 - Var hidratat si pulbere pentru constructii var pasta conform STAS 146 - Var pentru constructii SPECIFICATII PENTRU MORTARE
Aceste nisipuri trebuie sa indeplineasca conditiile tehnice prevazute in STAS 1667- 76 - Agregate naturale grele pentru betoane si mortare cu lianti minerali. Proportia in care se vor utiliza in amestecul de mortar va avea un continut de cel putin 50% nisip natural. Armaturi Armaturile trebuie sa fie in conformitate cu STAS 438/1 - 80 si 438/2 - 80. Betonul trebuie sa fie cel putin tip C8/10.
Pag. 106/561
Apa Se va utiliza apa de la reteaua de alimentatie in cazul utilizarii altei surse, apa trebuie sa corespunda conditiilor STAS 790 - 84. Ciment conform specificatiilor de la capitolul - Betoane. Aditivi Plastificanti in cazul mortarelor de ciment, conform STAS 8625 - 90. Acceleratori de intarire. Clorura de calciu se poate utiliza ca accelerator de intarire pentru mortare de zidarie, de ciment si ciment var de marca 50 sau mai mari, la lucrarile executate pe timp friguros.
Compozitia mortarelor de zidarie Dozajele uzuale pentru mortarele de zidarie pe baza de var si ciment care pot fi utilizate fara incercari preliminare in cazul folosirii nisipurilor naturale (conform STAS 1667 - 76) sunt speficate in tabelul urmator: Tipul Marca mortarului si notatia mortarului F 25 (kg) Ciment M 30 (kg) Materiale pentru 1mc mortar Var hidratat var pasta sau slam de carbid (mc Ciment var Var pasta sau slam de carbid (kg) (mc) (kg)
M 50 Z
230
219
0.090
115
1.18
1600
Mortare pentru pereti din elemente armate: Mortar de poza din ciment si nisip (1:3 parti in volume) si apa pana la realizarea unui mortar de consistenta vartoasa (determinata cu conul etalon); Mortar pentru umplerea rosturilor verticale circulare din ciment si nisip (1: 3 parti in volume) si apa pana la realizarea unui mortar de consistenta fluida (determinata cu conul etalon). Prepararea mortarelor Prepararea mortarelor pe baza de ciment si var hidratat se face numai prin proceduri mecanice, asigurandu-se umatoarele conditii: dozarea grosimetrica a componentelor solide ale mortarului cu tolerante de 2% pentru lianti si 3% pentru agregate; amestecarea ingrijita a mortarului pana la omogenizarea completa. Controlul calitatii mortarelor Determinarea caracteristicilor mortarelor de zidarie si tencuiala se va face conform metoelor prescrise in STAS 2634 80 "Metode de marcare a mortarelor in stare proaspata si intarita". Conditiile tehnice pe care trebuie sa le indeplineasca mortarele vor fi conform STAS 1030 - 85 "Mortare obisnuite pentru zidarie si tencuiala. Clasificare si conditii tehnice" Mortar de ciment si mortar de ciment cu var
Pag. 107/561
In functie de inaltimea peretilor, numarul etajelor si nivelul de intensitate seismica mortarele folosite la lucrarile de zidarie, exceptand blocurile din BCA pentru zidarie vor fi mortare marca M 50 Z si M 100 Z, pentru ultimul se foloseste cimentul Portland. Mortarele vor corespunde normativului C 17 82. Prepararea mortarelor se poate face manual sau mecanizat asigurandu-se urmatoarele conditii: dozarea exacta a componentilor mortarului, amestecarea mortarului pentru omogenizare si obtinerea unei cat mai bune durabilitati. Calitatea mortarelor se verifica pe parcursul executiei zidariei si a furnizarii lor in conformitate cu STAS 2634 50. Metode de incercare a mortarelor in stare prospata si intarita. Mortare sau adezivi speciali pentru blocurile din BCA. Mortarele trebuie sa fie in concordanta cu cu specificatile Producatorului pentru blocurile din BCA. Pasta de imbinare pentru blocuri de compartimentare din gips. Mortarul trebuie sa aiba o consistenta care sa permita imbinarea adecvata pe orizontala si verticala a blocurilor de compartimentare.
5.3.3.4
VERIFICAREA CALITATII MATERIALELOR
Aceste verificari trebuiesc efectuate inaintea inceperii executiei lucrarilor pe lotul de materiale aflate in depozit sau soproane si de fiecare data cand se aprovizioneaza santierul cu un nou lot de materiale. Se vor face verificari pentru: Calitatea caramizilor presate pline si caramizile ceramice cu goluri verticale conform STAS 10109/1 82; STAS 457 80; STAS 5185/2 80. Calitatea panourilor ceramice cu goluri orizontale conform NTR 9058-80; Calitatea blocurilor din beton pline sau cu gauri; Calitatea blocurilor din BCA ; Calitatea caramizilor refractare; Calitatea elementelor ceramice prefabricate pentru conductele de ventilatie; Compozitia, consistenta si calitatea mortarului de zidarie conform STAS 1030 85; Compozitia, consistenta si calitatea betonului din stalpisori, centuri , buiandrugi etc. conform STAS 10109/1 82 si Normativul C 140 79. Calitatea armaturilor conform STAS 438/1,2 80. 5.3.3.5 LIVRARE, MANIPULARE, DEPOZITARE
Caramizile si blocurile se vor aproviziona in containere, evitandu-se spargerea lor. Nu se admit caramizi/blocuri sparte sau fisurate sau cele ce nu corespund conditiilor impuse prin caietul de sarcini. Se va asigura depozitarea lor sub soproane, in cantitati suficiente asigurarii unui flux continuu de executie. Cimentul va fi livrart in saci de 50 kg, transportat si depozitat fara posibilitatea de umezire si inghet. Armaturile se vor livra evitandu-se deteriorarea lor prin expunerea la umezeala. Materialele sensibile la umezeala si inghet vor fi depozitate sub soproane sau magazii special amenajate. Transportul materialelor se face cu utilaje speciale iar durata maxima de transport va fi astfel apreciata incat punerea in opera a mortarelor sa se faca in maximum 10 ore de la preparare.
Pag. 108/561
5.3.4 5.3.4.1
EXECUTIA LUCRARILOR. MONTARE, INSTALARE, ASAMBLARE ZIDARIA DE UMPLUTURA SI PORTANTA caramizi din argila arsa cu sau fara goluri; blocuri de teracota mari cu goluri; blocuri cu gauri din beton;
Pentru zidaria de umplutura si portanta se pot folosi urmatoarele tipuri de caramizi si blocuri:
Pentru zidaria de umplutura si portanta pentru caldirile fara etaj sau cu un etaj, se pot folosi alternativ: blocuri din BCA, care respecta cerintele prescrise ale Proiectantului sau similar aprobate. 5.3.4.2 CARAMIZI DIN ARGILA SI BLOCURI DIN BETON
Cand se folosesc caramizi standard din argila arsa se vor folosi numai caramizi calitatea I, marca 100, dimensiuni 240x115x88 pentru caramizi pline si 240x115x63 pentru caramizile ceramice cu goluri verticale. Mortarul folosit pentru lucrarile de zidarie este mortarul var-ciment M 50Z. Pentru peretii exteriori nu se vor folosi caramizi sau blocuri pline, pentru a obtine valoarea R necesara de 2,0 m2K/W pentru zidaria izolata in exterior (6cm polistiren extrudat) pe ambele parti. Valoarea k corespunzatoare va fi de 0,46 W/m2K. Caramizile/blocurile pline se pot folosi pentru peretii exteriori la cladirile monumente istorice cu o captuseala de izolatie interioara. Pentru obtinerea unei aderente cat mai bune intre caramizi si mortar, caramizile/blocurile se vor uda bine cu apa inainte de punerea lor in lucrare. Rosturile orizontale, verticale si transversale vor fi bine umplute cu mortar pe toata grosimea zidului, lasandu-se neumplute numai pe o adincime de 1 cm de la fata exterioara a zidului. Rosturile verticale vor fi tesute astfel ca suprapunerea din 2 randuri succesive pe inaltime, atat la camp cat si la interspatii, ramificatii si colturi sa se faca pe minim caramida in lungul zidului si pe caramida/blocul per grosimea lui. Terasa se va face obligatoriu la fiecare rand grosimea rosturilor orizontale va fi de 12 mm, iar cea a rosturilor verticale de 10 mm. Abaterile admisibile in grosimea rosturilor sunt cele aratate in STAS 10110/1 75. Orizontalitatea rindurilor de caramizi se obtine utilizand rigle de lemn sau metal (abstecuri) gradate la intervale egale cu inaltimea randurilor de zidarie, fixate la colturile zidariei. Verificarea orizontalitatii se va face cu o sfoara de trasat bine intinsa intre extremitatile zidariei. Intreruperea executiei zidariei se va face in trepte, fiind interzisa intreruperea in strepi. Legaturile dintre ziduri, la colturi, intersectii si ramificatii se face alternativ si anume: primul rand de caramizi se executa continuu la unul din ziduri si se intrerupe la cel de-al doilea in dreptul intersectiei. Randul al doilea de la cel de-al doilea zid se executa continuu si se intrerupe la primul zid la intersectii si asa mai departe. Detaliile de alcatuire a legaturilor la colturi, ramificatii si intersectii sunt cele aratate in Normativul P 2 85 figurile 58 63. Teserile se vor face avand grija sa se obtina legatura de cel putin caramida. Taierea caramizilor/blocurilor necesare pentru realizarea legaturilor la colturi, intersectii, ramificatii se face cu ciocanul de zidarie bine ascutit sau cu o unealta electrica cu disc abraziv. Ancorarea zidariei de umputura de structura existenta a cladirii se face cu ajutorul mustatilor de otel beton 8 mm avand o lungime de 60 cm l = 50 cm, fir cu agrafe 8 mm l = 50 cm fixate cu bolturi impuscate in beton la cca 60 cm (Normativ P 2 85 figura 65).
Pag. 109/561
Portiunile de zidarie situate in stanga si dreapta golurilor de usi si ferestre avand lungimea de peste 1 m se vor ancora ca zidaria plina (aratat mai sus); cele cu lungimea egala sau mai mica de 1 m se vor ancora conform Normativ P 2 85, figura 64b, cu bare 8 mm. Inainte de executarea zidariei intre elementele de beton armat pe suprafata respectiva se aplica un sprit de mortar de ciment, iar rostul vertical dintre zidarie si elementele de structura va fi umplut complet cu mortat M 100 Z. Protectia barelor de ancorare se va realiza prin inglobarea lor in mortar minim marca M 50 Z. Pentru asigurarea conlucrarii peretilor care se intersecteaza se va prevedea la colturile si ramificatiile exterioare, in cazul in care nu sunt prevazuti stalpisori din beton armat, armatura orizontala din OB 37 2 x 6mm de 100 cm lungime. Stalpii verticali din beton vor fi legati cu centuri de ancorare conform prevederilor si normelor legate de masurile anitiseismice in lucrarile de zidarie. La fiecare gol de usa se vor inzidi cate 4 (patru) gheremele de o parte si alta a golului si 3 (trei) sau 2 (doua) gheremele la fiecare gol de fereastra, in functie de inaltime. Gheremelele de lemn vor fi impregnate in carbolineum sau cufundate de 2 3 ori intr-o baie de bitum topit fierbinte. Verificarea calitatii zidariilor se va face pe tot timpul executiei lucrarilor iar rezultatele verificarilor se inscriu in proceseverbale de lucrari ascunse. 5.3.4.3 PERETI DESPARTITORI DIN ZIDARIE
Se vor folosi aceleasi tipuri de caramizi/blocuri, mortare si armaturi ca in cazul peretilor portanti. Blocuri pline pentru peretii despartitori de 15 cm grosime sau blocuri de 12,5 cm grosime se pot folosi, mai ales cand este necesara o clasa de combustie mai mare (rezistenta la foc). Pentru peretii despartitori fara o clasa de combustie speciala, cat si pentru zidaria de protectie a hidroizolatiei verticale pe partea exterioara a peretilor subsolului se pot folosi panouri ceramice, de 7,5 cm grosime, cu goluri orizontale. Peretii despartitori se fixeaza la partea inferioara in pardoseala incaperii si la cea superioara prin impanarea cu mortar de ciment marca M 100 Z. Peretii despartitori se rigideaza pe directia perpendiculara planului lor prin solidarizarea lor cu peretii structurali prin tesere si ancorare cu bare de otel OB 37 8/60 cm in rosturile orizontale. Sporirea rigidatii lor se obtine si prin armarea lor cu bare din otel amplasate in rosturile orizontale la distanta de 4 asize. Intreruperea zidariei se va face in trepte, fiind interzisa intreruperea in strepi. Peretii despatitori de 7,5 cm grosime se vor executa cu mortar marca M 50 Z si vor fi armati conform Normativului P 2 85 pct. 8.5.2. Peretii despartitori se vor ancora de elementele structurale (stalpi sau difragme) ca si peretii portanti plini sau cu goluri de timplarie (Normativ P 2 85, pct. 13.1.8). Peretii de compartimentare din blocuri de gips trebuie ancorate in structura portanta adiacenta. Verificarea calitatii zidariei, a verticalitatii, orizontalitatii randurilor se face pe tot parcursul executiei lucrarilor si rezultatele verificarilor vor fi inscrise in procese verbale de lucrari ascunse. 5.3.4.4 ELEMENTE NESTRUCTURALE DIN ZIDARIE caramizi presate pline sau caramizi cu goluri verticale numai calitatea A si marca 100; din prefabricate speciale. Caramizile cu goluri verticale se vor zidi cu mortar fluid (cu consistenta 10 11 cm) iar golurile caramizilor se vor umple cu mortar. Tubulatura de ventilatie se va alcatui din caramizi intregi, fractiunile de caramizi se vor folosi numai pentru realizarea legaturilor din caramida. Zidaria va fi executata cu rosturile orizontale si verticale bine umplute cu mortar. Rosturile zidariei ghenelor se vor tese folosind mortat M 100 Z. Se vor monta numai caramizi care nu prezinta defecte sau crapaturi, fisuri.
Pag. 110/561
Tubulatura de ventilatie se va executa din:
Executia va fi ingrijita, astfel ca suprafata interioara a ghenelor sa fie neteda. Pe parcursul executiei lucrarilor se vor face verificari ale calitatii, verticalitatii, orizontalitatii randurilor zidariei si vor fi consemnate in procese-verbale. 5.3.4.5 COSURILE DE FUM caramizi pline din argila presata tencuite in interior si exterior cu captuseala interioara din inox sau interioara din ceramica; caramizi refractare cu captuseala interioara din inox sau ceramica sau un sistem din blocuri de beton usoare prefabricate cu tuburi ceramice interioare sau canale cu termoizolatie rezistenta la foc. Puturile cosurilor de fum nu trebuie sa aiba legatura cu alte zidarii si normal nu trebuie puse pe peretii exteriori, decat daca se pune o izolatie suplimentara in exterior. Cand se afla in legatura directa cu alte zidarii, cosurile de fum trebuie separate de un rost sau de un strat de izolatie termica, astfel incat sa permita dilatari si contractii de natura termica. 5.3.4.6 EXECUTAREA LUCRARILOR PE TIMP FRIGUROS
Cosurile de zidarie vor fi din:
La executarea zidariilor pe timp friguros se va tine seama de prevederile Normativului pentru realizarea pe timp friguros a lucrarilor de constructii C 16 84.
5.3.4.7
EXECUTAREA LUCRARILOR DE REPARATII ALE ZIDARIILOR
Exista doua categorii de reparatii ale zidariilor. In functie de gradul de degradare se va stabili tipul de interventie, care va fi descrisa in proiect . Reteserea zidariei se decoperteaza tencuiala existenta se desface zidaria existenta in zona avariata se curata suprafata de contact a zidariei existente se vopseste suprafata de contact cu lapte de ciment cu adaos de aracet se instaleaza zidaria noua asigurandu-se teserea cu cea existenta Repararea prin injectare cu mortar se decoperteaza tencuiala existenta se curata suprafata peretelui prin frecare cu perii de sarma se sufla cu aer comprimat si se spala cu jet de apa se aplica pe ambele fete ale peretelui, in zonele unde se va injecta, un strat de mortar de 3-4 cm concomitent, se introduc in fisuri stuturi (PVC) cu diametrul de 8mm, la intervale de cca. 1m. Se astupa stuturile. se asteapta intarirea mortarului se efectueaza injectarea cu mortar fluid M50 cu ajutorul pompelor (p3atm).
Pag. 111/561
Se incepe de jos in sus, tinand desfacut stutul prin care se injecteaza si cel imediat urmator. Cind mortarul refuleaza pe la stutul de sus, se inchide cel de jos, prin care s-a facut injectarea si se desface urmatorul. Operatiunea se repeta pe tot traseul fisurii. 5.3.5 CONTROLUL CALITATII, ABATERI ADMISE Verificarea elementelor geometrice inclusiv cele din proiect (grosime, verticalitate, planeitate, etc.) la elementele realizate. Aspectul general si starea fiecarui element in parte. Inventarierea tuturor proceselor-verbale de lucrari ascunse. Corespondenta celorlalte elemente, dintre proiect si executie (goluri, gheremele, buiandrugi, etc.) Cand datele din proiect si prescriptiile nu au fost respectate total sau partial, Beneficiarul si/sau Inginerul (dirigintele lucrarii) va decide demolarea si refacerea elementelor de zidarie necorespunzator executate fata de proiect si caietul de sarcini. 5.3.5.1 VERIFICAREA INAINTE DE INCEPEREA ZIDARIEI Verificarea proiectului si a detaliilor de executie; Verificarea etapelor executate anterior (PV receptie structura realizata anterior); Verificarea trasarii zidariei.
Verificarea calitatii lucrarilor se va face atat la terminarea unor etape (nivele), cat si la receptia lucrarii, prin verificarea:
5.3.5.2
VERIFICAREA IN TIMPUL EXECUTIEI ZIDARIEI Ca operatiune initiala trebuie verificate materialele componente: caramizile - procentul de fractiuni sa fie max 15%, fara praf, fara impuritati; mortarul - se verifica respectarea retetei din proiect, precum si consistenta fiecarei sarje; ghermelele respectarea formei, dimensiunilor si a gradului deprotectie impotriva umiditatii; daca este respectata procedura tehnica de executie proprie Antreprenorului; calitatea materialelor in momentul punerii in opera; daca se respecta proiectul tehnic; se respecta orizontalitatea rindurilor si uniformitatea rosturilor; daca se realizeaza ancorarea zidariei de structura de rezistenta; daca se realizeaza teserea rosturilor; daca verticalitatea zidariei este corespunzatoare; daca se monteaza ghermele in locurile indicate; daca se realizeaza planeitatea suprafetelor.
Pe parcursul executiei zidariei se va verifica:
5.3.5.3
VERIFICARI LA TERMINAREA LUCRARILOR DE ZIDARIE Se vor efectua urmatoarele verificari:
Pag. 112/561
aceleasi verificari ca in timpul executiei, dar cu o frecventa de 1/4. daca executia zidariei s-a incadrat in abaterile admisibile. daca s-au intocmit procesul verbal de lucrari ascunse si procesul verbal de receptie calitativa, corespunzatoare acestei etape.
5.3.5.4
ABATERI ADMISE (DEVIERI DE LA COTELE DIN PLANURI) Grosimea zidurilor: pereti din caramida: 4 - 10mm. pereti din BCA: 5 - 10mm. pentru ziduri din caramizi: 10mm pentru ziduri din BCA: 20mm. pentru ziduri portante: 3mm/m pentru ziduri neportante: 5mm/m pentru ziduri portante: 3mm/m pentru ziduri neportante: 5mm/m
Marimea golurilor:
Planeitatea suprafetelor:
Verticalitatea suprafetelor si muchiilor:
5.4 5.4.1
LUCRARI DE TENCUIELI GENERALITATI
Acest caiet de sarcini cuprinde specificatiile tehnice pentru lucrarile de tencuieli. Prevederile prezentului capitol se refera la conditiile, modul de alcatuire si executie a tencuielilor descrise in paragraful urmator. Lucrarile de tencuieli pot fi clasificate dupa urmatoarele criterii: Dupa pozitia lor in constructii: Tencuieli interioare, executate in interiorul constructiei pe pereti sau tavane; Tencuieli exterioare pe fatade, balcoane etc. Tencuieli pe suprafete de caramida (pereti, stalpi, bolti, plansee) care se executa in mod obisnuit in doua straturi (grund si tinci - strat vizibil); Tencuieli pe suprafetele elementelor de beton si pe suprafetele de zidarie de piatra (pereti si stalpi); Tencuieli pe suprafete de beton si de beton armat (la pereti, grinzi, stalpi si tavane) si pe suprafetele de tencuiala de piatra (pereti si stalpi) care se executa in trei straturi (sprit, grund si strat vizibil); Tencuieli la tavane din beton cu suprafete plane (plansee din beton armat turnat monolit sau realizate din fasii prefabricate din beton armat) tencuielile pot fi aplicate in doua straturi (sprit si tinci - strat vizibil).
Pag. 113/561
Dupa natura suprafetei pe care se aplica:
Tencuieli pe suprafete acoperite cu plasa de rabit (la tavane) false, care mascheaza intradosul planseelor de beton armat cu si fara grinzi, scafa de racordare a peretilor cu tavanul etc.) care se executa in trei straturi (smir,grund si strat vizibil. Tencuieli obisnuite
Dupa modul de finisare al fetei vazute: Suprafata tencuielii este numai netezita (driscuita) urmand a primi finisajul prin zugraveli sau tapete. La randul lor tencuielile obisnuite se impart in: Tencuieli brute, alcatuite din mortar de var gras cu sau fara adaos de ciment, netezit in stare bruta; se intrebuinteaza la interior in depozite, in pivnite, subsoluri etc. Tencuieli driscuite, netezite cu drisca, mortarul pentru stratul vizibil fiind preparat cu nisip fin (tinci); aceasta se aplica pe pereti si tavanele cladirilor de locuit si cladirilor sociale si publice, culturale, precum si pe suprafetele prevazute ca suport pentru hidroizolatii. Tencuieli sclivisite
Stratul vizibil se netezeste cu drisca de otel, fiind executate numai dintr-o pasta de ciment in care se pot adauga in unele cazuri si anumite materiale hidrofobe (de exemplu apa-stop, coloranti etc.) deoarece se utilizeaza la interior pe peretii incaperilor care sunt udati sau spalati cu apa. Tencuieli gletuite Stratul vizibil se executa dint-un strat subtire de pasta de ipsos sau var cu adaos de ipsos, bine netezit cu drisca de glet; acest tip de tencuiala se intrebuinteaza numai la interior (la pereti si tavane, in incaperi in care se cere un finisaj de o calitate superioara). Suprafetele interioare ale peretilor care se vopsesc cu vopsea de ulei, cu vopsea alchidica etc. se gletuiesc in prealabil cu glet de ipsos. Tencuieli decorative o Tencuieli decorative la care stratul vizibil se executa din materiale speciale (cu praf de piatra) si se prelucreaza fin prin raschetare, periere etc. inca in timpul cat mortarul nu este perfect intarit, fie dupa intarire cu diferite scule speciale (tencuieli buciardate) obtinandu-se tencuieli cu aspect de piatra (similipiatra); o Tencuieli decorative stropite, driscuite mai aspru: aceste tencuieli aplicate pe fatade se stropesc manual sau mecanic si sunt alcatuite dintr-un amestec fluid, preparat din ciment, var si piatra macinata si cu adaos de colorant. Nota: Aceasta tencuiala face deasemena parte din sistemele de fatade agrementate in care se aplica plasa armata fixata sau lipita pe izolatia termica exterioara. o Tencuieli decorative, care se executa cu mortar preparat din materiale speciale (terasit, dolomit, marmura etc.) o Tencuieli interioare si exterioare, aplicate prin stropire cu pistolul cu aer comprimat, alcatuite din paste colorate, preparate cu ciment, praf de piatra sau nisip de la 0...1mm, aracet, ipsos etc. Toate aceste tipuri de tencuieli enumerate mai sus vor fi aplicate diferit, corespunzator necesitatilor functionale si estetice ale suprafetelor in care se folosesc si prescriptiilor din proiect. Tencuieli subtiri Aplicarea tencuielilor subtiri se face numai dupa uscarea amorsei. Aplicarea se poate face pentru orice fel de suport prin netezire sau sub forma de stropi. Pe parcursul executarii lucrarilor de tencuire se va urmari ca in corpurile mari (la fatade), tencuielile sa se execute cu aceeasi sarja de material pentru a nu se produce diferente de nuanta suparatoare. Care la randul lor se impart in:
Pag. 114/561
Aplicarea mortarelor pentru toate tipurile de tencuieli se face dupa controlul si pregatirea prealabila a suprafetelor suport. Tencuielile interioare se vor executa inaintea celor exterioare, pentru a se permite uscarea lor. Lucrarile se vor executa cu asigurarea conditiilor de temperatura si umiditate pentru a nu se afecta calitatea lucrarilor, in special in cazul tencuielilor exterioare: conditii de iarna: tmin = +10C; conditii de vara: t = +10C +30C; umiditate 65% Controlul calitatii stratului suport si pregatirea acestuia. Executarea tencuielilor pe stratul suport se va face la un anumit interval de timp pentru a se asigura: uscarea in limite care sa nu afecteze calitatea lucrarilor ulterioare; limitarea tasarilor pentru a se evita fisurarile si desprinderile ulterioare ale materialului.
5.4.2
STANDARDE SI NORMATIVE DE REFERINTA: C 17-82 Instructiuni tehnice privind compozitia si prepararea mortarelor de zidarie si tencuieli Agregate naturale Nisip natural de rau sau cariera (nu se va folosi nisip de mare) Piatra mozaic (mozaic). Normativ de executare a tencuielilor umede groase sau subtiri Normativ pentru verificarea calitatii lucrarilor; Aracet. Apa pentru mortare. Ciment PA 35. Ipsos in constructii.
STAS 1667-76 STAS 1134-71 NE 001 96 C140 86 STAS 7058-91 STAS 790-84 SR 1500-96 STAS 545/1-80 5.4.3
MATERIALE SI ECHIPAMENTE UTILIZATE, CONTROLUL CALITATII,
LIVRARE, MANIPULARE, DEPOZITARE Mortarele pentru tencuieli au in componenta urmatoarele materiale: Var hidrat in pulberi pentru constructii Var pasta Ciment Ipsos de constructii Agregate Nisipul natural de cariera sau de rau poate fi partial inlocuit cu: nisip provenit din concasarea rocilor naturale
Pag. 115/561
nisip de mare Proportia in care se vor utiliza in amestecul de mortar se va stabili prin incercari, asigurandu-se insa un continut de cel putin 50% nisip natural. Apa Se va utiliza apa potabila. Aditivi Plastifianti. In cazul sorturilor de ciment se poate utiliza si aditiv plastifiant. Dozarea plastificantilor organici se face pe baza de incercari preliminare. Acceleratorii de intarire. Clorura de calciu se poate utiliza ca accelerator de intarire pentru zidarie de ciment si ciment - var, la lucrarile executate pe timp friguros. Clorura de calciu se adauga in apa de amestec, sub forma de solutie cu concentratia de 10% (cu densitatea 1,083) sau 20% (cu densitatea 1,477) in proportie de 3% fata de masa cimentului. Pentru evitarea aparitiei eflorescentelor, in cazul constructiilor de locuinte si social culturale, se va limita adaosul de clorura de calciu la max. 2%. Adaosul de clorura de calciu da rezultate bune in cazul mortarelor cu consistenta pana la 8cm la careul etalon. Intarzietorii de priza: Pentru mortarele de ipsos se vor utiliza intarzietori de priza. Stratul vizibil al tencuielilor se va executa dintr-un mortar denumit tinci de aceeasi compozitie cu a stratului de baza. Rezistenta mortarelor folosite la diferite straturi trebuie sa scada de la suprafata suportului spre exterior. Pentru gleturi se utilizeaza pasta de ipsos, var sau pasta de var sau slam de carbid cu adaos de ipsos. Pentru profile se utilizeaza pasta de ipsos. Perioadela maxime de utilizare a mortarelor din momentul prepararii lor, astfel incat sa fie utilizate in conditii bune la tencuieli interioare, sunt: La mortar de var marca M 40T, pana la 12 ore; La mortar de ciment (marca M100T) si ciment var (marca M50T) fara intarzietor, pana la 10 ore, iar cu intarzietor pana la 16 ore. 5.4.4 EXECUTIA LUCRARILOR. MONTAREA, INSTALAREA, ASAMBLAREA
Toate materialele vor fi introduse in lucrare numai dupa ce in prealabil s-a verificat ca au fost livrate cu certificate care sa confirme ca sunt corespunzatoare normelor respective. Mortarele de la statii sau centrale pot fi introduse in lucrare numai daca transportul este insotit de o fisa care sa contina caracteristicile tehnica ale acestora. Consistenta mortarelor pentru executarea tencuielii umede interioare, vor trebui sa corespunda urmatoarelor aplicatii etalon (valori obtinute prin probele la beton prin vibrare): Pentru sprit: aplicarea mecanizata a mortarelor 12 cm; aplicarea manuala a mortarelor 9 cm; Pentru smir, in cazul aplicarii manuale a mortarelor, 5-7 cm; Pentru grund in cazul aplicarii manuale, 7-8 cm iar in cazul aplicarii mecanizate, 10-12 cm. Pentru stratul vizibil (tinci), executat manual, 7-8 cm, iar pe zidarie din blocuri b.c.a. consistent 13-15 cm.
Pag. 116/561
Aplicarea pe blocurile BCA 14-15 cm.
5.4.4.1
OPERATIUNI PREGATITOARE controlul suprafetelor care urmeaza a fi tencuite; suprafetele suport trebuie lasate un timp oarecare pentru ca sa nu se mai produca tasari sau contractii, mortarul la zidarii sa se intareasca in rosturi iar suprafetele de beton sa fie relativ uscate, pentru ca umiditatea sa nu influenteze aderenta tencuielilor; terminarea sau suspendarea lucrarilor a caror executie simultana sau ulterioara ar putea provoca deteriorarea tencuielilor; suprafetele suport sa fie curate suprafetele din plasa de rabit trebuie sa aiba plasa bine intinsa si sa fie legate cu mustati de sarma zincata de elementele pe care se aplica; suprafetele pe care se aplica sa nu prezinte abateri de la verticalitate si planeitate, mai mari decat cele prescrise pentru elementele de constructii respective prin caietele de sarcini; rosturile zidariei de caramida vor fi curatate pe o adancime de 3-5 mm, iar suprafetele netede (sticloase) de beton vor fi admise in stare rugoasa; verficarea executiei si receptiei lucrarilor de protectie (invelitori plansee etc.) sau a caror executie ulterioara ar putea provoca deteriorarea lor (conducte de instalatii tamplarie) precum si daca au fost montate toate piesele auxiliare: ghermele praznuri suporti metalici, coltari;
Lucrarile ca trebuie efectuate inainte de inceperea executarii tencuielilor:
5.4.4.2
EXECUTAREA TRASARII SUPRAFETELOR DE TENCUIT
Efectuarea trasarii suprafetelor de tencuit se va face prin repere de mortar (stalpisori) cu o latime de 8-12 cm si o grosime astfel incat sa se obtina suprafetele verticale sau orizontale (la tavane) cu o planeitate ce se va inscrie in abaterile admisibile. Mortarul din care se vor executa stalpisorii va fi similar cu cel din care se va executa grundul. 5.4.4.3 EXECUTIA AMORSARII Suprafetele de beton inclusiv stalpii si planseele vor fi stropite cu apa dupa care se vor amorsa cu un sprit din ciment si apa in grosime de 3 mm; Suprafetele de zidarie de caramida/bloc vor fi stropite cu apa si amorsate prin stropire cu mortar fluid de grund in grosime de 3 mm; Pe suprafetele de b.c.a. spritul se va executa cu mortar si ciment-var compozitie 1:0.25:3 (ciment, var, nisip); Pe suport de plasa de rabit galvanizat se va aplica direct smirul din mortar cu aceiasi compozitie cu a mortarului pentru stratul de baza. Amorsarea suprafetelor se va face cat mai uniform fara discontinuitati fara prelingeri pronuntate, avand o suprafata rugoasa si aspra la pipait. 5.4.4.4 EXECUTIA STRATULUI DE BAZA
Grundul in grosime 5-20 mm se va executa pe suprafete de beton dupa cel putin 24 ore de la aplicarea spritului si dupa cel putin 1 ora in cazul suprafetelor de caramida. Daca suprafata spritului este prea uscata sau executata pe timp foarte calduros acesta se va uda cu apa in prealabil executarii grundului: Aplicarea organizata a spritului si grundului in incaperi pe pereti si tavane la inaltime de pana la 3 m, se executa de pe pardoselile respective, si capre mobile. Partea superioara a peretilor si tavanelor incaperilor cu inaltime mai mare de 3 m se vor executa de pe platforme de lucru continue.
Pag. 117/561
Mortarul folosit la grund are dozajul prevazut. Instructiuni tehnice privind compozitia si prepararea mortarelor de zidarie si tencuiala C17-82 , fiind de marca M10T-M100T si care se va preciza in piesele desenate. Grosimea grundului se va incadra in grosimea reperelor de trasare, (stalpisori) si se va verifica in timpul executiei obtinerea unei suprafete verticale si plane, fara asperitati pronuntate, neregularitati, goluri. Pe suprafete de b.c.a. stratul al doilea (grundul) va fi de 10-12 mm. grosime si se va executa dupa zvantarea primului strat, cu mortar 1:2:8 (ciment, var, nisip). Inainte de aplicarea stratului vizibil, se va controla suprafata grundului sa fie uscata suficient si sa nu aiba granule vizibile de var nestins. 5.4.4.5 EXECUTAREA STRATULUI VIZIBIL Stratul vizibil al tencuielilor interioare-tinci va avea compozitia ca si a grundului, insa cu nisip fin de pana la 1 mm. Grosimea tencuielilor de 2-5 mm se va obtine din aruncarea cu mistria a mortarului la intervale de timp, iar intre ele, sa va nivela suprafata de tinci cu drisca. Grosimea tinciului la pereti de BCA va fi de 1-3 mm din acelasi mortar ca pentru grund, cu nisip de 0-1 mm. Gletul de var la incaperile zugravite se va realiza prin inchiderea porilor tinciului cu strat subtire de var si adaos de ipsos, 100 kg la 1 m de var pasta. Gleturile de ipsos executate pe suprafete ce urmeaza a se vopsi se va realiza prin acoperirea tinciului cu un strat subtire de cca. 2 mm de pasta de ipsos. Gletul de ipsos se va aplica numai pe un strat suport care are un anumit grad de umiditate in cantitati strict necesare inainte de terminarea prizei ipsosului. Tencuielile interioare pe pereti de b.c.a. se va executa dupa trecerea a cel putin 15 zile de la executia zidariei. La tencuielile sclivisite stratul vizibil se netezeste cu drisca de otel si se executa numai din pasta de ciment. Toate marginile tencuielilor care vor fi probabil expuse supuse socurilor mecanice sau actelor de vandalism trebuie protejate de profile metalice. In cazul executiei tencuielilor interioare, la o temperatura exterioara mai mica de +5C, se vor lua masurile speciale prevazute in normativul Normativul pentru executarea lucrarilor pe timp friguros indicativ C 1679.
5.4.4.6
SISTEME DE FATADA AGREMENTATE
Tencuiala sistemelor de fatada agrementate este facuta cu masini. Straturilor suport diferite, cum ar fi izolatia termica si plasa din fibra de sticla fac parte din sistem si pot varia de la un producator la altul. Tipul tencuielii, vopselii sau placarii folosit nu se poate disocia de straturile suport, metodele de fixare etc. Exista trei tipuri de finisaje: Tencuiala de finisaj si vopsea; Strat de tencuiala, texturat; Caramida aparenta, placare cu piatra naturala sau placi ceramice (in principal pentru socluri).
Pag. 118/561
5.4.5
CONTROLUL CALITATII, ABATERI ADMISE Suprafetele suport ale tencuielilor vor fi verificate de Antreprenor si receptionate de Beneficiar si Inginer conform prevederilor contractuale pentru verificarea si receptionarea lucrarilor ascunse. Inainte de executarea tencuielilor, Antreprenorul va obtine acordul Inginerului privind tehnologia de executie, utilizarea tipului si compozitia mortarului indicat in proiect precum si aplicarea straturilor succesive in grosimea prescrisa. Antreprenorul si Inginerul vor verifica daca masurile de protectie impotriva inghetului si uscarii fortate sunt aplicate si daca in primele zile de la executia tencuielilor peretii din blocuri de b.c.a. s-au stropit cu apa. Rezultatul incercarilor pe epruvete de mortar se vor prezenta Beneficiarului si Inginerului (inspectorului de santier) in termen de 48 ore de la obtinerea buletinului pentru fiecare lot (transport) de mortar. Receptia pe faza de lucrari se face in cazul tencuielilor interioare prin verificarea: rezistentei mortarului; numarului de straturi aplicate si grosimilor respective, cel putin un sondaj la fiecare 200 m; aderenta la suport si intre straturi; planeitatea suporturilor si linearitatea muchilor (bucata cu bucata).
Rezultatele verificarilor se inscriu in registrul de procese-verbale de lucrari ascunse si se efectueaza inainte de executia zugravelilor si vopsitoriilor. Verficarea aspectelor tencuielilor se va face vizual cercetand tencuiala forma muchiilor intrande si iesinde. Suprefetele tencuite trebuie sa fie uniforme sa nu aibe denivelari, ondulatii fisuri, impiscaturi de var nestins urme vizibile de reparatii locale. Muchiile de racordare a peretilor cu tavanele,, colturile, spaletii ferestrelor si usilor, glafturile ferestrelor trebuie sa fie vii sau rotunde (cum s-a specificat in desene), drepte si perfect verticale sau orizontale, in functie de caz. Trebuie incluse margini protective din metal si profile pentru colturi in toate locatiile care probabil vor fi expuse la socuri mecanice si acte de vandalism. Suprafetele tencuite nu trebuie sa prezinte crapaturi, goluri, portiuni neacoperite cu mortar la racordarea tencuielilor cu tamplaria, in spatele radiatoarelor si tevilor etc. Verificarea planeitatii suprafetelor tencuite se face cu un dreptar de 2 m lungime, in orice directie pe suprafata tencuita. Gradul de netezire a suprafetelor tencuite se va verifica numai la cele gletuite si se va aprecia prin plimbarea palmei pe suprafata respectiva. Grosimea stratului de tencuiala se va verifica prin batere de cuie sau prin sondaje in locuri mai putin vizibile. Aderenta straturilor de tencuiala la stratul suport se va verifica prin ciocanire cu un ciocan de lemn; un sunet de gol arata calitatea necorespunzatoare si necesita verifcarea intregii suprafete dezlipite. 5.4.5.1 VERIFICAREA INAINTE DE INCEPEREA TENCUIELILOR existenta procedurii tehnice de executie in documentatia primita de la antreprenor; daca au fost terminate lucrarile de zidarie si instalatii ingropate (existenta procesului verbal pentru lucrarile ce devin ascunse); daca suprafetele suport sunt corespunzatoare;
Pag. 119/561
daca materialele componente ale mortarului sunt corespunzatoare calitativ si sunt insotite de certificate de calitate. 5.4.5.2 VERIFICAREA IN TIMPUL EXECUTARII TENCUIELILOR se respecta reteta de mortar prevazuta in proiect; daca se respecta timpii intermediari de uscare a straturilor individuale; daca se respecta grosimea stratului de mortar; daca se respecta procedura tehnica de executie; se aplica masurile de protectie impotriva uscarii fortate; daca s-au prelevat probe de mortar in vederea incercarii; aderenta cu stratul support este corespunzatoare. 5.4.5.3 VERIFICAREA LA TERMINAREA TENCUIELILOR verificare vizuala a calitatii lucrarilor pentru a depista eventualele defecte ce depasesc limitele admisibile; Inginerul in cazul respectarii cerintelor specificate trebuie sa intocmeasca procesul verbal de lucrari ascunse in care se specifica daca s-a respectat caietul de sarcini, si daca aspectul general al tencuielii, forma muchiilor , scafelor si profilurilor, aderenta straturilor de stratul suport sunt corespunzatoare; verificare a planeitatii suprafetelor tencuite; verificarea grosimii straturilor de mortar; 5.4.5.4 ABATERI ADMISE LA RECEPTIA CALITATIVA A TENCUIELILOR Defecte Umflaturi, ciupituri, denivelari, fisuri lipsuri in jurul ferestrelor, in spatele radiatoarelor si tevilor impuscaturi de var nestins urme vizibile de reparati locale Zgrunturi mari (pana la 3 mm), basicari sau zgarieturi in adancime (pana la 3 mm) in driscuiala stratului de acoperire. Neregularitati ale planeitatii suprafetelor tencuite pe orice directie (la verificarea facuta cu un dreptar de 2 m lungime). Abateri la verticala tencuielilor peretilor. a Max. 2 neregularitati/m2 in orice directie, avand adancimea pana la 2 mm. Pana la 1 mm / m si max. 3 mm pe toata inaltimea Max. 2 neregularitati/m in orice directie, avand adancimea sau inaltimea pana la 1 mm. Pana la 1 mm / m si max. 2 mm pe Maxim 2 la m. Nu se admit Nu se admit Tencuieli brute Tencuieli driscuite Tencuieli gletuite
Maxim 3 cm la fiecare m.
Nu se admit
Nu se admit
Nu se verifica
Max. cele admise pentru elemente suport.
Pag. 120/561
incaperii.
toata inaltimea incaperii.
Abaterile de la verticala si orizontala a muchiilor intrande si iesinde racordarea tamplariilor cu spaletii, glafturile ferestrelor, racordarea peretilor cu avanul. Abaterile de suprafete curbe. raza la
Max. cele admise pt. Suportul elementelor.
Pana la 1 mm / m si max. 3 mm de element.
Pana la 1 mm / m si max. 2 mm pe toata inaltimea sau lungimea elementului.
Nu se verifica.
Pana la 5 mm.
Pana la 3 mm.
5.5 5.5.1
LUCRARI DE COMPARTIMENTARI SI PLACARI USCATE GENERALITATI
Acest caiet de sarcini cuprinde specificatiile tehnice pentru lucrarile de compartimentari, placari uscate si tavane nemodulare din gips carton. 5.5.2 STANDARDE SI NORMATIVE DE REFERINTA. Tratamente galvanizate la cald ale pieselor metalice specificatii si metode de testare Otel galvanizat prin tratament la cald Acustica Masurarea izolatiei fonice in cladiri si la elementele cladirii Partea a 3 : masuratori de laborator pentru izolatia fonica din interior la elementelor cladirii Partea a 4 : masuratori in camp a izolatiei fonice din interior intre incaperi Masurare de laborator a izolatiei fonice din interior de la o incapere la alta in cazul tavanelor false libere deasupra trecerilor Manualele producatorilor de gips-carton (veziKnauf, Rigps, Lafarge sau similar aprobate) Asigurarea Calitatii Ghid de instalare pentru placi de compartimentare usoare modulare /Amd 1:2004
EN ISO 1461 BS EN 10143 : 1993 EN ISO 140-3:1995 EN ISO 140-4:1998 EN ISO 140-9:1985
EN ISO 9001:2000 EN ISO 140-3 : 1995 5.5.3 5.5.3.1
MATERIALE SI ECHIPAMENTE. PERETI DE COMPARTIMENTARE DIN GIPS CARTON SI PLACARI
Peretii cu schelet metalic si placi de gips carton sunt pereti interiori despartitori neportanti (cunoscuti deasemena ca placi de gips carton sau tencuiala uscata, ), care se monteaza pe santier. Functia de rezistenta a acestor pereti rezulta din conlucrarea scheletului din profile de tabla de otel cu elementele rigide ale constructiei si cu Placile de gips carton. Functiile de fizica constructiilor rezulta din grosimea si calitatile placilor de gips carton si din straturile de izolatie care se monteaza intre placi. Suplimentar, peretii de gips carton pot suporta si incarcarile obiectelor sanitare (dulapuri montate pe pereti) montate pe ei folosind rigle de metal sau prin intermediul unor rigidizari suplimentare si a unor piese speciale. Peretii cu schelet metalic si Placi din gips caton se folosesc in mod normal in amenajari interioare la cladiri civile, inclusiv incaperi umede/sanitare. Nu se vor utiliza in spatii tehnologice umede, in aer liber, in spatii cu umiditati mari.
Pag. 121/561
Inaltimea si grosimea pana la care se va realiza structura, cat si numarul de straturi si calitatea placilor de gips carton si izolatia va fi stabilita de Proiectant tinand in planse si in programele de finisare cont de recomandarile Producatorului si de cerintele functionale specifice, cum ar fi rezistenta la apa, rezistenta la foc si protectie fonica. Rezistenta la apa Peretii din gips carton rezistenti la apa sunt din placi de gips carton cu o captuseala din carton specifica (verde) impregnanta pe ambele parti. Se pot distinge doua cazuri: Placi din gips carton rezistente la apa pe ambele parti ale scheletului se vor folosi intre camerele cu umiditate (camere sanitare, subsoluri) si nu necesita protectie fonica specifica; Placi din gips carton rezistente la apa pe o singura parte a scheletului, iar pe cealalta parte, placa obisnuita din gips carton, peretele de compartimentare necesitand protectie fonica standard si/sau protectie antifoc, in functie de caz. Protectia antifoc si protectia fonica Gipsul este un material necombustibil (carton impregnat, gips, otel galvanizat si vata minerala). Sistemele de pereti despartitori indeplinesc prescriptiile protectiei contra incendiilor, depinzand de clasa de combustie (F30, F60, F90 etc.) a peretelui si de numarul de straturi de placi de gips carton. Pentru a folosi acest tip de compartimentare in incaperi cu risc ridicat de incendiu, cum ar fi masandardele, sau pereti de compartimentare (langa casele scarii sau casele ascensoarelor), se vor folosi placi de gips carton cu caracteristici suplimentare privind protectia la foc. Izolarea fonica a peretilor de compartimentare poate fi superioara peretilor clasici din caramida si se realizeaza prin diferite straturi de gips carton si prin intermediul straturilor de izolatie mai groase (vata minerala) care se monteaza intre placi. Rata de absorbtie Rw a sunetului peretilor de compartimentare dintre salile de clasa standard trebuie sa fie de cel putin 40db. S-ar putea sa fie necesara cresterea ei in scolile de muzica pana la 54db conform prescriptiilor din planurile Proiectantului si planurile de finisare. Placi uscate pe pereti si sub structurile de acoperis din lemn Placile din gips carton fixate prin lipire directa pe perete se vor folosi pentru a camufla suprafetele peretilor care nu sunt egale in lucrarile de reabilitare. Placile din gips carton fixate (prin nituire sau prin insurubare) cu rigle sunt folosite pentru a camufla tamplaria la acoperis si izolatia in mansarde. Placile din gips carton de pe profilele metalice sau de pe stalpii din lemn vor fi folosite pentru a imbunatati izolatia termica a cladirilor monumente istorice, care au tratament pentru fatada care nu permit aplicarea de straturi de izolatie exterioara. In acest caz izolatia se aplica pe partea interioara a peretelui exterior intre stalpii din metal. Se recomanda se se foloseasca console speciale de montare pentru a fixa profilele C ca suport, pentru a reduce puntea termica. Grosimea izolatiei termale trebuie sa fie astfel incat valoare R a intregului sistem de perete exterior, incluzand tencuiala, sa fie egala sau mai mare de 2,0 m2K/W. Alternativ, in astfel de cazuri se pot folosi panouri de compartimentare compozite din polistiren extrudat (grosimea variind de la 5 la 10cm) si acoperite pe partea interioara cu palca de gips carton . Placarile cu placi de gips carton se vor folosi pentru structurile din otel care necesita protectie antifoc suplimentara. Numarul straturilor se va specifica de Proiectant si trebuie aprobat de Inginerul pentru Incendiu. 5.5.3.2 TAVANE FALSE NEMODULARE FARA IMBINARI VIZIBILE
Tavanele suspendate placate uscat fara imbinari vizibile trebuie facute din placare cu placi de gips carton continue sau placare uscata specifica, rezistenta la foc sprijinita pe un sistem din sina metalica agrementata, care in majoritatea cazurilor este suspendat de intradosul unei placi din beton. Imbinarile intre diferite panouri trebuie chituite. Un numar suficient de chepenguri trebuie asigurat, pentru a avea acces la spatial dintre tavane.
Pag. 122/561
In cazul tavanelor cu clasa de combustie specifica (F30), trebuie folosite panouri aprobate sau in concordanta cu cerintele din proiect. In acest caz, corpurile de iluminat si alte elemente integrate in tavan trebuie protejate in canale inchise conform specificatiilor Producatorului de tavan.
5.5.3.3
MATERIALE
Pentru toate materialele mentionate in acest paragraf si inaintea inceperii lucrarilor Antreprenorul furniza mostre de materiale Inginerului pentru aprobarea acestora. Pereti din gips carton si placari ale peretilor Principalele materiale folosite sunt: Placi uscate de gips-carton cu grosime de 12,5 mm si 15 mm ; Placile pot fi: Placi normale; Placi izolante fonice; Placi rezistente la umiditate de culoare verde; Placi antifoc de culoare rosie; profiluri UW si CW din tabla zincata de 0,6 mm grosime; profiluri din tabla zincata de 2 mm grosime pentru realizarea golurilor; o rigle din lemn de rasinoase folosite la realizarea golurilor sau sustinerea obiectelor sanitare, mobila montata pe perete etc.; elemente de prindere si rigidizare : ancore, cleme, tije, bride, etc. suruburi autofiletante si piulite cu filet; suruburi cu diblu din plastic; conexpanduri; console pentru montare. o o o o o Alte materiale: chit, banda adeziva; Vata minerala pentru izolare fonica, grosimea standard 25mm; Vata minerala pentru izolare termica cu folie de aluminiu pe o fata, grosime 10 15 cm; Polistiren extrudat (pentru izolarea termica interioara a peretilor exteriori); Panouri compozite (cum ar fi Placomur sau similar), functie de caz.
structura de rezistenta a peretilor alcatuita din:
alte accesorii metalice:
Placile din gips carton sunt depozitate in stive, in camere inchise si fara umezeala sau alti factori externi. Ele sunt depozitate in functie de tip si dimensiuni. Placile de gips carton sunt manipulate cu grija pentru a evita deformarile sau ruperea acestora. Tavane false Principalele materiale folosite sunt: Placi standard din gips carton cu grosimea de 9,5, 12,5, 15 mm; Structura suport a tavanului este facuta din:
Pag. 123/561
Profilele suport primare UW si CW din tabla zincata de 0,6 mmgrosime; Profile-U care asigura suportul la imbinarea tavanului si peretelui; Profile din tabla zincata pentru structura; Profile perimetrale; Sisteme de suspendare; Elemente de fixare si consolidare: ancore, cleme, tije, etc. Fiting-uri metalice: Suruburi si piulite cu filet; Piese de legatura la intersectia profilelor; Piese de legatura intre profile; Console universale. 5.5.4 5.5.4.1 EXECUTIA LUCRARILOR. MONTAJ, INSTALARE, ASAMBLARE. COMPARTIMENTARI USCATE
Compartimentari din gips carton Etape de executie: Montare banda de etansare autoadeziva; Montarea profilelor de tabla de otel-Zn; Montarea Placilor de gips carton; Finisarea peretilor; Montare banda auto-adeziva: Inainte de montarea profilelor orizontale pe suprafata tavanului se monteaza o banda de etansare cu rolul de a limita transmiterea zgomotelor prin structura peretilor. Montarea profilelor de tabla de OL-Zn: Se monteaza mai intai profilele orizontale UW prin prinderea pe structura existenta prin intermediul diblurilor si holtsuruburilor sau conexpandurilor. Se continua cu montarea profilelor portante verticale CW la o distanta de 600 mm intre ele, prin prinderea cu suruburi autofiletante de profilele orizontale sau prin intermediul unor piese speciale de legatura. Montarea placilor de gips carton. Montarea Placilor nu poate incepe decat dupa terminarea structurii de rezistenta. Placile se fixeaza cu suruburi autofiletante dispuse la un diametru de 250 mm pentru un strat de placa sau de 750 mm pentru primul din doua straturi si respective la 250 mm pentru urmatorul. Se completeaza mai intai o fata a peretilor, dupa care se executa instalatiile interioare, electrice, sanitare, termice. Se monteaza vata minerala prin fixare cu cleme metalice pe profilurile portante. Golurile pentru usi sau scheletele pentru obiecte sanitare se bordeaza cu rigle din lemn de rasinoase. Cand placile de gips carton prezinta decupari sau formeaza unghiuri, trebuie folosite profile pentru unghiuri pentru a asigura o buna imbinare. Numai dupa verificarea traseelor instalatiilor se va face inchiderea prin placarea cu gips carton a celei de a doua fete.
Pag. 124/561
Placarea celei de-a doua fete va incepe cu jumatate de placa astfel incat rosturile placilor pe cele doua fete sa fie decalate; Finisarea peretilor Se aplica chit in rosturile sanfrenate, se aplica banda de rost care se preseaza pe toata lungimea pentru asigurarea unui contact corespunzator. Dupa montarea benzii se aplica inca un strat de chit peste aceasta. Toata suprafata se pregateste prin chituirea eventualelor stirbituri si a capetelor suruburilor de imbinare. Placaje cu panouri din placi stratificate decorative de inalta presiune (HPL ) pe baza de rasini termorigide, obtinute din rasini fenolice si fibre celulozice prin laminare si stratificare la temperaturi si presiuni inalte. Panourile trebuie sa respecte urmatoarele caracteristici : Caracteristica Densitate Grosime Variatia dimensionala cu umiditate Metoda de incercare STAS 5886-68 SR ISO 4593:1998 STAS 10681-85, pct 3.1. U.M. Kg/mc mm Nivel de referinta 1400 10 - long: 0,505; % - transv: 0,830;
Rezistenta la rupere prin tractiune
SR EN ISO 527 1:2000
N/mm
>80
Rezistenta la rupere prin incovoiere Modul elasticitate la incovoiere Rezistenta la lovituri cu bila Rezistenta la zgariere Clasa de combustibilitate Rezistenta in medii chimice
SR ISO 178 :1998 SR ISO 178 :1998
N/mm
>100
N/mm clasa
>1000 Fara modificari Fara zgarieturi C1 Fara modificari
STAS 10681 85, pct 3.2 Rezistenta la zgariere
Placile se monteaza pe un schelet de lemn fixat in peretele holurilor si caselor de scari. Acest schelet se fixeaza pe pereti prin dibluri si si suruburi de prindere, conform instructiunilor producatorului.
5.5.4.2 Etapele lucrarii:
TAVANE SUSPENDATE DIN GIPS-CARTON Montarea structurii metalice; Realizarea instalatiilor; Montarea Placilor de gips carton; Montarea tuturor celorlalte elemente, de catre celelalte specialitati;
Pag. 125/561
Finisarea suprafetelor. Montarea structurii metalice suspendate: Ca prim pas structura metalica de rezistenta trebuie sa fie terminata. Urmeaza montajul profilelor principale prin prinderea acestora cu tije si tiranti care se suspenda de structura existenta. Dupa aceasta se monteaza profilele secundare, si se fixeaza cu piese speciale la fiecare intersectie. Profilele perimetrale reprezinta suportul pentru imbinarea tavanului cu peretele, sau pentru inchiderile verticale intre tavane la diferite inaltimi de suspendare. Executia instalatiilor (de catre celelalte specialitati): Lucrari electrice: Cablare, pat de cabluri etc. Lucrari mecanice: tevi si conducte pentru termice, ventilatii si aer conditionat; Conducte sanitare: alimentare cu apa, apa pentru hidrant, canalizare etc. Montarea placilor de gips carton: La fel ca la pereti. Trebuie prevazut un numar suficient de chepenguri pentru a permite accesul personalului pentru intretinere la spatiual dintre tavane. Montarea tuturor elementelor de instalatie (de catre celelalte specialitati): Electrice: Corpuri de iluminat, detectoare de fum, difuzoare, indicatoare luminoase pentru iesirirele de urgenta etc.; Mecanice: difuzor de aer, admisii de aer etc.; Finisarea suprafetelor: Se face ca la pereti: gletuire a imbinarilor, vopsire etc. 5.5.5 5.5.6 CONTROLUL CALITATII. ABATERI ADMISE. VERIFICAREA LA LIVRARE
Calitatea placilor de gips-carton trebuie facuta la livrare, controlandu-se certificatele de calitate si de conformitate. Se va face si o verificare vizuala a placilor, care trebuie sa se inscrie in urmatoarele abateri : Dimensiuni: Aspect: Placile trebuie sa fie intacte pe toata suprafata, fara exfolieri, gauri si pete. Marcajul: Placile trebuie sa fie marcate individual cu indicatii despre tipul placii, lungime,latime, grosime. 5.5.7 VERIFICAREA INAINTEA INCEPERII LUCRARILOR daca trasarea este conform proiectului; daca operatiunea anterioara este incheiata (existenta Procesului verbal de receptie pentru lucrarea anterioara); daca materialele componente placi, profile respecta cerintele indicate (existenta certificatelor de calitate, a declaratiilor de conformitate, a agrementelor tehnice);
Pag. 126/561
Lungime, latime: 2.5mm; Grosime: 0.25mm;
Se vor verifica urmatoarele:
daca depozitarea materialelor in santier este corespunzatoare; daca exista Procedura tehnica de executie a lucrarilor de compartimentari cu gips carton in documentatia prezentata de constructor; 5.5.8 VERIFICARI IN TIMPUL EXECUTIEI daca este respectata procedura tehnica de executie proprie constructorului; daca se respecta proiectul tehnic; daca profilele portante intermediare CW se introduc la extremitati in profilele UW la o distanta de 60 cm intre ele; daca inaltimea partitionarii este corecta, in special la rosturile cu tavanele false sau alte structuri existente; daca profilele tavanelor sunt perfect drepte, in numar suficient si instalate le inaltimea corecta, deviatiile admise fiind de 3 mm; Pentru peretii despartitori: daca dupa fixarea primei fete de gips-carton, peretele este suficient de stabil si daca dupa fixarea primei fete sunt necesare lucrari de instalatii: trecerea tevilor si a cablurilor prin profilele portante CW se va face prin orificiile prestantate din profil; daca pentru comutatoare, doze si prize se utilizeaza doze speciale si daca dupa terminarea lucrarilor de instalatii se monteaza straturile de izolatie prevazute in proiect, care se fixeaza cu cleme metalice de profilele WC; daca placarea celei de-a doua fete se face dupa terminarea tuturor lucrarilor de instalatii si izolatii; cand cea de-a doua fata (de pe fata opusa) este montata: daca Antreprenorul a inceput placarea cu jumatate de placa astfel incat rosturile placilor pe cele doua fete a fie decalate; pereti bi-strat: daca rosturile panourilor de pe aceeasi fata a peretelui sunt decalate, pentru a reduce transmiterea sunetelor si de imbunatati rezistenta la foc; 5.5.9 VERIFICARI LA TERMINAREA LUCRARILOR verticalitatea orizontalitatea si planeitatea peretilor executati; daca tavanele false au acelasi nivel, nu se accepta diferente de nivel vizibile la imbinarile tavanelor false; daca s-au intocmit Procesele verbale de lucrari ascunse si de receptie calitativa; daca peretii/tavanele realizate indeplinesc cerintele proiectului;
Trebuie verificat:
La terminarea lucrarilor se verifica:
5.6 5.6.1
LUCRARI DE TAVANE FALSE MODULARE SI LINIARE GENERALITATI
Acest caiet de sarcini cuprinde specificatiile tehnice pentru executia tavanelor false modulare cu sisteme de prindere si sustinere din otel galvanizat, placate cu panouri din fibra minerala, gips carton sau panouri din vata de sticla, panouri metalice liniare.
Pag. 127/561
5.6.2
STANDARDE SI NORMATIVE DE REFERINTA Masurare de laborator a izolatiei fonice din interior de la o incapere la alta in cazul tavanelor false libere deasupra trecerilor Acustica Masurarea izolatiei fonice in cladiri si la elementele cladirii Partea a 3: masuratori de laborator pentru izolatia fonica din interior la elementelor cladirii Reactie la testele pentru incendiu a materialelor de constructie Test de necombustibilitate Reactie la testele pentru incendiu a materialelor de constructie Test de necombustibilitate Manualele producatorilor pentru tavane false Asigurarea Calitatii
EN ISO 140: Part 9 EN ISO 140: Part 3 EN ISO 1182:2002 EN ISO 1716:2002 EN ISO 9001:2000
5.6.3 5.6.3.1
MATERIALE SI ECHIPAMENTE UTILIZATE. SISTEM DE TAVAN DIN FIBRA MINERALA CU PROFILE METALICE VIZIBILE PENTRU MONTARE
Descriere Acest tip de tavan va cuprinde placi de tavan fals demontabile complet din fibra minerala, gips, placa cu particule sau vata de sticla, sistem cu efect drept sau tegular. Placile de tavan pot avea urmatoarele finisaje: neteda; texturata de model de suprafata fin granulata; micro-perforata. Sistemul va fi proiectat pentru suport dintr-un sistem compatibil de montare in forma de T sau o sectiune din aluminu in forma de T. Placile vor avea margini drepte sau tagulare pe toate partile si vor fi disponibile la urmatoarele dimensiuni: 600 x 600mm 600 x 1200mm Pentru placile din vata de sticla deasemenea se pot folosi urmatoarele dimensiuni aditionale: 600 x 1600mm 600 x 1800mm 600 x 2000mm 600 x 2400mm 1200 x 1200mm Profilele metalice vizibile pentru suport se vor vopsi in camp electrostatic (RAL9010 alb). Sistemele pentru fixare si suspendare vor include carlige, piese de imbinare, profile principale, profile secundare, profile perimetrale, elemente de ancorare, cleme, bratari, conectori etc., care sunt necesare pentru a finaliza montarea si pentru a obtine eficienta specificata. Placile de tavan vor avea penetrari din fabrica pentru a monta obiecte de iluminat, detectore de fum, difuzoare de tavan cu amplificare, difuzoare de aer sau alte obiecte necesare. Se vor lua in considerare toate suporturile aditionale pentru penetratii necesare pentru montarea unor astfel de fiting-uri. Grosimea placilor de tavan si materialul necesar pentru montare trebuie sa fie adecvat privind cerintele de calitate stipulate.
Pag. 128/561
Nu trebuie sa existe taieturi vizibile. Absorbtia fonica In cazul in care este necesar o clasa mai mare de absorbtie fonica, se pot folosi placi texturare si/sau cu particule sau placi perforate din gips carton. In acest caz coeficientul de absorbtie fonica s a tavanului va avea valori cuprinse in urmatoarele limite: cel putin 0,30 pentru frecvente foarte joase sau inalte (100Hz si 3000 Hz) si 0,75 pentru frecventele critice de la 150 la 1000 Hz. Clasa de combustie Pentru clasa de combustie specifica (F30) se vor lua masuri speciale. Vezi planurile Proiectantului si graficele pentru finisaje, scenariul de siguranta la foc (daca exista) si prescriptiile din manualul de montare al Producatorului. Limite de folosire Tavanele modulare din placi non-metalice nu se vor folosi in exterior sau in incaperi umede, cum ar fi incaperile sanitare, bucatariile si spalatorii, deoarece au tendinta de a se indoi sub influenta aburilor. 5.6.3.2 Descriere Aceste sisteme, sunt alcatuite din placi metalice liniare (din placi din aluminiu vopsite sau din otel), late de 100, 150 sau 200mm, fixate pe profile, care sunt suspendate cu carlige reglabile sau din tije de suspendare. Culoarea standard este alb, alte culori se vor stabili de Proiectant in graficul sau de finisaje. In cazul in care este necesara o clasa mai mare de absorbtie fonica (de exemplu pentru piscine), placile sunt perforate si acoperite de un strat de vata minerala, in grosime de aprox. 3cm. Tavanele lineare pot avea imbinari inguste sau imbinari late, asa numitele tavane lamelare cu profile negre din plastic pentru imbinare. Limite de folosire Acest tip de tavan se va folosi in exterior si in incaperile umede, unde folosirea altor tipuri de tavane nu este adecvata. Cand sistemele de tavane metalice sunt folosite in exterior, trebuie sa se ia masuri speciale impotriva ridicarii lor de vant (viteza max. 160 km/h). SISTEME DE TAVANE FALSE METALICE LINIARE
5.6.3.3
MATERIALE
Tavane cu suport modular Principalele materiale care se vor folosi pentru placile de tavan cu suport modular sunt: fibra minerala neteda, vata de sticla, placi cu particule si de gips carton fara calitati acustice specifice; fibra minerala, vata de sticla, placi cu particule si de gips carton cu clasa de combustie F30; fibra minerala texturata, vata de sticla, placi cu particule si de gips carton cu clasa medie de absorbtie fonica; fibra minerala micro-perforata sau placi cu particule cu clasa de absorbtie fonica mare; Alte elemente pentru tavan: Goluri de vizitare si chepenguri; Inchideri verticale pentru modificarile de nivel sau formarea compartimentelor pentru incendii;
Pag. 129/561
In cazul tavanelor cu clasa de combustie: placi de gips carton sau placi speciale pentru a proteja in canale inchise elementele (corpuri de iluminat, difuzoare de aer etc.) integrate in tavan. Placile din gips carton rezistente la foc trebuie sa cuprinda placi din gips carton cu fibra de sticla si aditivi pentru a imbunatati rezistenta la foc SB 1230: Partea 1 Tip de Clasificare 5 (Pereti de gips carton F) sau echivalent in concordanta cu normele romanesti. Structura suport pentru tavane este facuta din: Profile principale in forma de T, din otel sau aluminiu vopsite in alb; Profile secundare pline in forma de T, din otel sau aluminiu vopsite in alb; Sectiuni de unghi, din otel sau aluminiu vopsite in alb; Carlige reglabile din otel galvanizat; Elemente de fixare si ancorare la schimbarile de nivel si goluri de vizitare; Fiting-uri metalice; Suruburi si piulite cu filet; Copii ale informatiilor de specialitate si ale specificatiilor tehnice pentru materialele care se vor utiliza vor fi in anexa pentru oferta de licitatie. Sisteme de tavane metalice liniare Principalele materiale care se vor folosi pentru placile liniare de tavane: Placi neperforate sau perforate din aluminiu sau otel vopsite, late de 100mm sau 200mm; Placi neperforate din aluminiu sau otel vopsite, late de 100mm sau 150mm, folosite la tavane lamelare; Alte elemente de tavan: Goluri de vizitare si chepenguri; Inchideri verticale pentru modificarile de nivel sau formarea compartimentelor pentru incendiu; In cazul tavanelor cu clasa de combustie sau acustice: strat de vata minerala de 1,5 - 5cm grosime, in functie de clasa specificata in proiect. Structura suport a tavanelor este facuta din: Profile simple sau duble din aluminiu sau otel cu cleme de prindere pentru fixarea placilor; Profile negre din plastic (pentru imbinarea placilor lamelare); Carlige galvanizate pentru suspendare si tije de suspendare de 2,052mm grosime; Profile perimetrale in forma de C si profile perimetrale pentru prindere; Elemente de fixare si ancorare la modificarile de nivel sau pentru golurile de vizitare; Fiting-uri metalice; Suruburi si piulite cu filet; Copii ale informatiilor de specialitate si ale specificatiilor tehnice pentru materialele care se vor utiliza vor fi in anexa pentru oferta de licitatie. Tavanele liniare metalice trebuie sa aiba certificate de folosire in zonele seismice. 5.6.3.4 DEMONTAREA
Toate panourile de tavan si sistemele de sustinere ale acestora vor fi demontabile astfel incat sa permita interventia locala acolo unde este necesara.
Pag. 130/561
5.6.3.5 Clasificare
REZISTENTA LA FOC
Tavanele false trebuie clasificate ca materiale cu combustie limitata cum sunt definite in Normele Romanesti pentru Constructii. Tavanele false trebuie sa aiba Clasa A ca suprafata de raspandire a focului cand se testeaza in concordanta cu SB 476: Partea 6 si 7 sau minim Clasa C2 conform standardelor Romanesti. Unde sunt definite ca 'placi din gips carton rezistente la foc' trebuie verificat daca compozitia placii din gips carton este in concordanta cu specificatiile necesare pentru acest tip de produs. Rezistenta la foc Sistemul de tavane false trebuie sa fie rezistent la foc cel putin conform SB 476: partile 21, 22 si/sau 23. Standardele Romanesti se vor aplica cand sunt mai stricte. Clasa de raspandire a Focului: Clasa 0 pentru raspandirea focului pe suprafata cand se testeaza in concordanta cu SB 476: Partile 6 and 7 si/sau cu normele aplicabile in Romania. Bariere pentru goluri Toate spatiile mascate de deasupra tavanelor false trebuie sa aiba bariere pentru incendiu in concordanta cu normele de constructie pentru a imparti spatiul gol dintre tavane in suprafete care nu depasesc 20 m2. Barierele pentru foc trebuie localizate pe linia compartimentelor. Barierele trebuie fixate la zonele perimetrale si la imbinari deoarece este necesar sa se asigure o stabilitate permanenta si continua, fara goluri in acest mod asigurandu-se o bariera completa impotriva fumului si focului. Fixarea la tavanele false nu trebuie sa impiedice dilatarea sistemului de profilele altfel afecteaza eficacitatea rezistentei la foc. Oprirea focului Toate golurile de la imbinarile dintre tavanele false si pereti, bariere, conducte, tevi alte elemente etc. trebuie etansate folosind vata minerala, etansator intumescent sau alt material rezistent la foc pentru a impiedica patrunderea fumului si a focului conform prevederilor legale. 5.6.3.6 BARIERE IN SPATIILE GOALE
Barierele din spatiile goale (in cazul spatiilor goale dintre tavane ventilate pentru sistemele de ventilatie fara conducte) trebuie sa aiba table rigide sau semi-rigide neporoase avand aceeasi clasa de combustie ca si cea necesara pentru materialele de etansare din spatiile goale. Unde se poate, barierele din spatiile goale trebuie fixate la ariile perimetrale si la imbinari, folosind metodele recomandate de producatorul barierei pentru a asigura stabilitate permanenta. Toate marginile si imbinarile trebuie etansate eficient pentru a impiedica scurgerile de aer. 5.6.3.7 DURABILITATE
Durata de viata a componentelor principale Componentele primare trebuie sa fie toate componente cu o durata de exploatare nu mai mica decat garantia tavanelor false fara a fi necesara o intretinere speciala, decat curatire regulata. Urmatoarele componente vor fi considerate componente primare. Panouri si placi de tavan. Sistem de suspendare. Goluri de vizitare. Durata de exploatare a componentelor secundare Componentele secundare au o durata de exploatare mai mica decat garantia pentru tavanele false si includ elemente de fixare, garnituri si accesorii.
Pag. 131/561
Durata de exploatare a tuturor componenetelor secundare trebuie declarata si trebuie oferita asistenta in ceea ce priveste intretinerea necesara, perioadele de inlocuire si metodele de inlocuire. Componentele secundare trebuie sa se poata inlocui usor fara a compromite integritatea vizuala sau structurala a tavanelor false. Componentele trebuie sa se poata inlocui fara a demonta progresiv tavanele false. 5.6.3.8 LIVRARE SI DEPOZITARE
Toate placile de tavan trebuie livrate in invelisuri din plastic impermeabile. Sectiunile T vizibile trebuie livrate astfel incat sa nu se zgarie sau sa se deformeze in timpul transportului, descarcarii sau depozitarii. Placile de tavan se pot depozita in stive, in camere inchise si fara umiditate sau alti factori externi. Ele sunt depozitate in functie de tipuri si dimensiuni. Placile de tavan si profilele metalice pentru suspendare sunt manipulate cu grija pentru a evita zgarierea, deformarea sau ruperea lor.
5.6.4
EXECUTIA LUCRARILOR. MONTARE, ASAMBLARE. Montarea structurii metalice de suspendare; Executarea Instalatiilor (de alte specialitati); Asezarea placilor de tavan si profilelor metalice; Montarea tuturor celorlalte elemente integrate (de alte specialitati). TAVANE FALSE CU SUPORT MODULAR
Faze de lucru: 5.6.4.1
Montarea structurilor metalice de suspendare: Carligele si sectiunile T primare sunt montate si fixate cu carlige reglabile suspendate de strucura principala existenta. Sectiunile T secundare sunt montate si fixate de sectiunile primare. Profilele perimetrale asigura suport la imbinarea tavanului cu peretele, sau la inchiderile verticale intre tavane aflate la diferite niveluri de inaltime. Executarea instalatiilor (de alte specialitati): Lucrari electrice: Cablare, paturi de cabluri etc. Lucrari mecanice: tevi si conducte pentru termice, ventilatii si aer conditionat; Tevi sanitare: alimentare cu apa, apa pentru hidranti, canalizare etc. Asezarea placilor de tavan si a profilelor metalice: Trebuie prevazute un numar suficient de goluri de acces, pentru a permite accesul personalului pentru intretinere la locul gol dintre tavane. Montarea tuturor elementelor pentru instalatii (de alte specialitati): Electricitate: Corpuri de iluminat, detectoare de fum, difuzoarde, lumini de avertizare etc.; Mecanice: Difuzoare de aer, admisii aer etc. Tavanele din incaperi care nu se potrivesc cu dimensiunea standard pot fi adaptate cu ajutorul panourilor nemodulare din gips carton, conform instructiunilor Proiectantului.
Pag. 132/561
Marcarea trebuie facuta astfel incat panourile pentru margine sa nu fie mai mici de jumatate din placa standard. Corpurile de iluminat integrate in salile de clasa trebuie asezate conform asezarii mobilei (de exemplu luarea in considerare a numarului de randuri de banci). Sistemul de tavane false se va monta astfel incat sa nu se compromita integritatea placilor. Gaurile vor fi perforate sau taiate in tavanele false pentru a permite corpurilor de iluminat sa fie fixate in placile de tavan, inclusiv pentru a permite introducerea tuturor suporturilor aditionale pentru corpurile de iluminat. Coordonarea necesara trebuie asigurata pentru toti ceilalti Antreprenori asociati. Inainte de inceperea lucrarilor, trebuie verificate toate dimensiunile la locul de montare. Proiectul pentru tavane trebuie sa cuprinda toate tolerantele si diferentele specifice dintre dimensiunile de la locul de montare si cele din proiect. 5.6.4.2 SISTEME DE TAVANE METALICE LINIARE Profilele principale portante sunt montate si fixate folosind cleme galvanizate de suspendare si tije de suspendare fixate de placa existenta de deasupra. Capetele profilelor principale portante sunt legate de profilele perimetrale in forma de C. Montarea panourilor liniare si a profilelor din plastic pentru imbinare: Panourile liniare se prind pe profilurile principale portante. Capetele taiate se aseaza pe profilele perimetrale in forma de C; In cazul imbinarilor mari: profilele din plastic pentru imbinare se prind pe partea superioara a rosturilor, in timp ce se inainteaza cu montarea panourilor liniare; Executarea instalatiilor: Se vor consulta cerintele altor specialitati. Cerinte specifice pentru lucrarile metalice la tavane Grosimile extrudarilor si materialelor, dimensiunile panourilor, profilele suport etc. trebuie mentinute, nu trebuie modificate pentru a obtine cerintele proiectului. Toate materialele si componentele trebuie sa fie rezistente si sa satisfaca standardele minime stabilite in aceste Caiete de Sarcini, si Standardele Romanesti importante pentru Constructii etc. Pentru ca materiale sau elementele sa aiba aceeasi calitate trebuie obtinuta de la acelasi Furnizor sau Producator, daca nu este astfel specificat. Otelul trebuie adecvat protejat impotriva coroziunii. Toate sistemele suport trebuie sa aiba grosimea si rezistenta adecvata pentru a fi in concordanta cu cerintele structurale, si pentru a elimina riscul de deformare la suprafetele finisate. Lucrarile trebuie protejate pana se face receptia lor, incluzand golurile de vizitare, inainte, in timpul si dupa darea in exploatare si pana la inspectia finala pentru a evita deteriorarea elementelor finisate.
Montarea structurilor metalice pentru suspendare:
5.6.5 5.6.5.1
CONTROLUL CALITATII, ABATERI ADMISIBILE VERIFICAREA INAINTE DE INCEPEREA LUCRARILOR
Inainte de executarea lucrarilor pentru tavane false, tavanele trebuie mai intai marcate cu nivela cu fascicul laser. Calitatea placilor de tavan si a sectiunilor metalice trebuie verificata vizual si aprobata de Inginer. Trebuie verificate urmatoarele: Daca marcarea este facuta conform proiectului;
Pag. 133/561
Daca faza anterioara este finisata (exista procesul verbal de receptie pentru lucrarile anterioare?); toate lucrarile de tevi si conducte si cablare de sub tavan trebuie terminate inainte de asezarea carligelor si a structurii suport pentru tavan. Daca materialele componente, placile, profilele etc. sunt in concordanta cu cerintele specifice (exista certificate de calitate, declaratii de conformitate, aprobari tehnice?); Daca materialele au fost depozitate corect; Daca procedura tehnica de executare a lucrarilor pentru tavane false exista in documentatia prezentata de Antreprenor; Tavanele false trebuie sa reziste la variate incarcaturi determinate de alte fiting-uri care sunt fixate, care trec prin tavane sau conectate la tavane. Se permite consolidarea si fixarea conform cerintelor pentru sustinerea urmatoarelor elemente care interactioneaza cu tavanul fals: amortizoare de zgomot si alte dispozitive mecanice si electrice. fiting-uri generale: toate fiting-urile generale trebuie sa aiba inclus cadrul suport necesar.
Greutatea proprie a tavanelor suspendate trebuie ajustata local, fara a cauza deviari sau miscari ale sistemului suportului sau ale elementelelor care interactioneaza. Greutatile moarte care deriva de la accesoriile permanente sau dispozitivele atasate la sau prin tavanele false trebuie ajustate local, fara a determina deviatii sau miscari. Tavanele false trebuie sa ramana rigide, sa nu se deplaseze si sa nu se deformeze permanent din cauza functionarii in regim normal. Tavanele false vor fi rezistente in toate conditiile (inclusiv seismice si de incendiu). Trebuie luate in considerare cerintele structurale privind accesoriile si fitingurile pentru a fi fixate in tavanele false. Trebuie incorporate elemente de prindere si suporturi adecvate pentru a fi folosite cu structura de care sunt fixate. Planurile si detaliile propuse pentru fixarea tavanelor trebuie livrate de Antreprenor, daca nu sunt transmise de Beneficiar sau Proiectant, pentru revizuire si aprobare de catre Inginer. 5.6.5.2 VERIFICAREA IN TIMPUL EXECUTIEI LUCRARILOR Daca se respecta procedura tehnica de executie a Antreprenorului; Daca se respecte proiectul tehnic; Daca inaltimea la care se monteaza tavanele este corecta si este in limitele abaterilor admisibile, in special in ceea ce priveste imbinarile cu peretii de compartimentare sau cu alte structuri existente; Daca profilele pentru tavanele false sunt la acelasi nivel si fixate cu suficiente carlige; Tavanele false trebuie sa fie executate astfel incat sa rezisite la toate vibratiile sau la alte socuri, fortari, presiuni si miscari care pot aparea. Aceste nu trebuie sa determine ruptura sau deteriorarea nici unui element in special a elementelor mobile sau care se deschid. Dispozitive adecvate pentru atenuarea unor astfel de vibratii trebuie incluse. Toate componentele, elementele de cuplare si de fixare trebuie instalate astfel incat sa se ajusteze devierile si tolerantele, fara a fi strambate si deformate. Sapa, peretii in gips carton si alte lucrari umede trebuie finisate si uscate inainte de montarea panourilor pline pentru tavanele modulare, pentru a evita deformarea datorita umezelii. Se recomanda sa se finalizeze cel putin primul strat de vopsire a peretiilor si sa se lase sa se usuce inainte de inceperea montarii panourilor pline;
Trebuie verificate urmatoarele:
Pag. 134/561
Trebuie sa se asigure ca tavanele false sunt rezistente la miscare fara sa se deterioreze permanent sa fara sa se reduca eficacitatea indicata in Caietele de Sarcini, ca rezultat al modificarilor elementelor la umezeala, modificari rezultate din variatii la umezeala ale aerului in interiorul si in exteriorul cladirii. Antreprenorul trebuie sa se asigure ca nu sunt posibile infiltratii ale apei de ploaie si ca nu mai exista scurgeri de la sistemele de incalzire, ventilatie, aer conditionat, pentru alimentare cu apa si pentru canalizare. Umezeala care rezulta de la lucrarile finale de vopsire nu trebuie sa determine deformari ale panourilor pline. In timpul lucrarilor de executie, Antreprenorul trebuie sa asigure suficienta ventilatie naturala si mecanica, pentru a mentine umezeala in aer. Sistemele de tavane false trebuie sa formeze un rost complet etansat fonic la imbinarile cu elementele cu care interactioneaza (pereti de compartimentare, pereti portanti). Trebuie verificat daca tavanele sunt etansate la toate marginile, in jurul corpurilor de iluminat, golurile de vizitare si celelalte elemente pentru a minimiza transmiterea sunetului doar daca nu este specificat altfel. Izolarea intregului tavan trebuie facuta in concordanta stricta cu proiectul si trebuie executata conform EN ISO 140: Partea 4 si pentru: 5.6.5.3 atenuare fonica de la o clasa la alta: EN 20-140: Partea 9. absorbtia sunetului: EN 20-354. reducerea sunetului: EN ISO 140: Partea 3
VERIFICAREA DUPA FINALIZARE LUCRARILOR Daca tavanele false au limitele de nivel din abaterile admisibile; Daca s-a intomit proces verbal pentru lucarile de acoperire si pentru receptia calitatii; Tavanele false trebuie sa fie rezistente la toate sarcinile statice si dinamice impuse, fara sa se deformeze permanent sau sa se strice componentele, si trebuie sa transmita fara riscuri astfel de sarcini suportului. Tavanele false nu trebuie sa se deterioreze in nici un fel la astfel de sarcini deoarece este in detrimentul oricarui element, oricarei structuri adiacente, oricaror elemente sau dispozitive de constructie. Tavanele false trebuie sa impiedice transmiterea zgomotelor care rezulta din vibratii, socuri, tensiuni etc., utilizand materiale pentru izolatie fonica in toate zonele si deasupra tavanelor false unde este necesar. Tavanele false trebuie sa fie rezistente la sarcinile impuse la golurile de vizitare si la sarcinile moarte ale acestor goluri de vizitare. Tavanele si goluile de vizitare vor trebui sa sustina incarcarile inpuse in momentul curatarii spatiului dintre tavan si structura, plus greutatea echipamentelor cu care se face curatarea. Tavanele false trebuie executate astfel incat sa nu se produca condensari. Sistemul de tavane false nu trebuie sa prezinte zgomote de fond rezultate de la fiting-uri, cauzate de vibratii interioare sau alte miscari. Zgomotul de fond provenit de la vibratiile locale ale tavanului, de la elementele de ajustaj, de la zonele cu frecare, vor fi eliminate prin verificari atente ale ansamblurilor si instalatiilor.
Trebuie verificate urmatoarele lucruri cand lucrarile sunt finalizate:
5.6.5.4
ABATERI ADMISE
Trebuie luate in considerare toate cerintele de tolenrante pentru montarea tavanelor false pentru ca panourile sa fie corect localizate. Toate sectiunile tavanului fals de pe profile trebuie aliniate in limitele tolerantelor admise pentru a satisface cerintele vizuale stabilite in aceste Caiete de Sarcini.
Pag. 135/561
Tavanele false trebuie montate in rand in raport cu liniile si profilele stabilite. Imbinarile dintre panouri: latimea oricarei imbinari nu trebuie deviata de la latimea nominala cu mai mult de: 1 mm sau 10% de la latimea normala. Orice variatie trebuie sa fie egal distribuita fara modificari bruste. Dezalinierile dintre imbinari nu trebuie sa fie mai mari de 2 mm. Variatia maxima in plan pentru cotele date, a fiecarei parti de tavan, nu trebuie sa fie mai mica de 1:1000 peste orice lungime, supuse la maxim: 1.5mm. Variatia maxima in ceea ce priveste nivelul trebuie sa fie 1:400 fata de orice lungime pentru orice component posibil de maxim: 4mm. Deviatia maxima in plan sau sectiune intre oricare 2 panouri adiacente trebuie sa fie de 0.5mm. Golurile pentru lucrarile de interactiune trebuie sa fie la dimensiunile date: 1mm. Deformarea profilelor in sistem nu trebuie sa depaseasca: 1,5mm din lungimea totala.
5.7 5.7.1
LUCRARI DE PLACARE GENERALITATI
Acest caiet de sarcini cuprinde specificatiile tehnice pentru executia lucrarilor de placare cu piatra naturala si artificiala si pentru placarea pardoselilor cu mozaic prefabricat, cat si placarea peretilor cu placi de ceramica si mozaic. Deasemenea sunt cuprinse placarile cu panouri din placi stratificate decorative de inalta presiune (HPL) pe baza de rasini termorigide . 5.7.2 STANDARDE SI NORMATIVE DE REFERINTA. Placi din faianta pentru placarea peretilor interiori
STAS 233 80
STAS 9110 78 Pietre naturale fasonate pentru constructii; Reguli de verificare a calitatii 5.7.3 MATERIALE SI ECHIPAMENTE UTILIZATE
Materialele principale folosite pentru placarea cu piatra si mozaic, placarea pardoselilor si placari cu faianta sunt: Placi portelanate (mate) inclusiv ornamentele speciale din placa; Placi portelanate (rezistente la acid pentru laboratoare); Placi ceramice smaltuite; piatra naturala; caramida aparenta ; adeziv sau mortar; ancore galvanizate sau din inox pentru placarea cu piatra; distantieri; chituri pentru rosturi; Toate materialele trebuie sa aiba certificate de calitate, declaratie de conformitate si procesul verbal de receptie pe santier. Depozitarea se face in locuri inchise, special amenajate, ferite de intemperii, adezivii se vor depozita in incaperi cu umiditate (constanta) redusa.
Pag. 136/561
In general, livrarea placajelor se face in cutii de carton (sau de lemn), care trebuie manipulate cu grija pentru a se evita spargerea lor. 5.7.4 EXECUTIA LUCRARILOR, MONTAREA, INSTALAREA, ASAMBLAREA
Lucrarile de placare se executa dupa montarea conductelor. Pe timp friguros s-ar putea sa fie necesar sa se acopere lucrarile inainte si dupa placare. Montarea tocurilor la ferestre si captuselile la usi se face dupa efectuarea placajelor astfel ca pervazurile si captuselile sa acopere rostul dintre toc si peretele placat. Aplicarea placilor ceramice la pereti se face numai pe suprafete uscate, pregatite dinainte, cu abatere de la planeitate cuprinsa intre 3mm/m pe verticala si 2mm/m pe orizontala, eventualele neregularitati neputand depasi 2mm/m. Placile de faianta se aplica pe suprafata pregatita numai la nivelul spritului de ciment, grundul aplicandu-se pe spatele fiecarei placi, respectand trasarea pentru placarea facuta cu dreptarul pe orizontala / verticala si cu nivela cu bula de aer. Dupa montarea a 3-4 randuri de placi se va verifica planeitatea peretelui. Dupa 5-6 ore de la montare, placile se vor curata de mortar prin frecarea cu o carpa umezita. Rostuirea se va face la un interval de 6-8 ore de la inceperea aplicarii placajului si se va executa cu chit de rost cu burete si cu spaclu de plastic. Dupa o ora de la rostuire se sterge suprafata placajului cu carpa umezita cu apa. Placarea cu piatra a peretilor in grosime mai mare de 12mm se va fixa cu ancore galvanizate sau inoxidabile. 5.7.5 5.7.5.1 CONTROLUL CALITATII, ABATERI ADMISE. VERIFICAREA INAINTE DE INCEPERE LUCRARILOR Existenta procedurii tehnice de executie pentru lucrari de placaje in documentatia Antreprenorului; Existenta procesului verbal de receptie pentru stratul suport; Terminarea lucrarilor destinate a proteja lucrarile de placaje (invelitori, plansee) sau a caror executie ulterioara ar putea provoca deteriorarea lor (tevi pentru instalatii); Existenta certificatelor de calitate pentru materiale; Existenta agrementelor tehnice pentru produse si procedee noi; Calitatea materialelor ce se vor utiliza prin examinari vizuale; 5.7.5.2 VERIFICAREA IN TIMPUL EXECUTIEI LUCRARILOR Respectarea procedurii tehnice de executie; Respectarea detaliilor de montaj; Respectarea tipului de mortar sau de adeziv indicat in proiect; Respectarea planeitatii si verticalitatii placajului la montare; Asigurarea unei aderente corespunzatoare intre placaj si stratul suport; Prelevarea de probe pentru determinarea incercarilor mortarului utilizat; Grosimile si numarul straturilor componente, determinate prin sondaje, cel putin unul la 100 mp; Uniformitatea si continuitatea rosturilor;
Pag. 137/561
5.7.5.3
VERIFICARI LA SFARSITUL LUCRARILOR
Existenta procesului verbal de receptie calitativa al lucrarilor de placaje. Nota: lucrarile de placari raman intotdeauna vizibile si calitatea ei privind aspectul verificata dupa finalizare, chiar si dupa finalizarea intregii lucrari. Nu este necesar sa se intocmeasca procese verbale de acceptare a lucrarilor dupa finalizarea lucrarilor. Se vor face aceleasi verificari in timpul executiei dar cu o frecventa de 1/5, ex. 1m la fiecare 5m; Vizual, calitatea in ansamblu a intregii lucrari pentru a depista eventuale deficiente care depasesc abaterile admisibile; 5.7.5.4 ABATERI ADMISE
Placaje exterioare Placaje din piatra naturala; Denivelarea relativa a placilor la suprafetele slefuite sau lustruite: din roci vulcanice: 0,5mm in sens orizontal si 1mm in sens vertical; din marmura si piatra calcaroasa: 1 mm dar cel mult in 2 locuri pe 1mp. Devierea rosturilor de la verticala sau orizontala la suprafetele slefuite sau lustruite: din roci vulcanice: pe verticala nu se admite iar pe orizontala se admite max. 1mm la o placa. din marmura si piatra calcaroasa: 0,05 % din lungimea totala a rostului si max. 1.5mm. Stirbituri la muchii la suprafetele slefuite sau lustruite: din roci vulcanice: max. 2 stirbituri pe 1mp si o adancime de max. 0,5 mm. din marmura si piatra calacaroasa: max. 3 stirbituri pe 1 mp si o adancime de max. 0,5 mm. Placaje din Placi ceramice smaltuite; Devierea de la planeitate a Placilor de formate mici (2x2, 2,5 x 2,5, 4 x 4, 5 x 5cm) lipite pe hartie (devierea dintre dreptar si suprafata placajului): 2 mm. Devierea de la verticalitate a Placilor de formate mici, lipite pe hartie (distanta dintre dreptar si suprafata placajului): 2mm. Deviarea rosturilor dintre Placi: 0.5mm/placa. Stirbituri la muchiile Placilor: maxim 2 crapaturi pe 1mp cu o adancime de 0,2mm. Placaje din caramida aparenta. Devierea de planeitate: 2mm. Devierea de la verticalitate: nu se admit. Devierea rosturilor orizontale dintre caramizile aparente: 1mm/caramida. Portiuni neumplute cu mortar in rost: nu se admit. Placaje interioare Placaje din faianta si piatra Devierea de la planeitate si verticalitate a suprafetei placajului: 2mm Devierea rosturilor dintre Placile placajului: 1mm/placa. Stirbituri sau lipsa de glazura la muchiile placilor: max. una la o placa pe o suprafata de 4mmp. Fisuri pe suprafata placajului: nu se admit.
Pag. 138/561
Pete pe suprafata placajului: nu se admit. Latimea rosturilor dintre placi: perfect uniforma.
5.8 5.8.1
LUCRARI DE ZUGRAVELI SI VOPSITORII GENERALITATI
Acest caiet de sarcini cuprinde specificatiile tehnice pentru lucrarile de zugraveli si vopsitorii. 5.8.2 C 56 /85 C 3 76 STAS 7359/89 STAS 790/84 STAS 545/1/80 SR 1581/2/94 5.8.3 STANDARDE SI NORMATIVE DE REFERINTA Normativ pentru verificarea si receptia lucrarilor de constructii si instalatii Normativ pentru executarea si receptionarea lucrarilor de zugraveli si vopsitorii Vopsea VINAROM, pe baza de poliacetat; de vinil in dispersie Apa pentru constructii Ipsos pentru constructii Hartie pentru slefuire uscata
MATERIALE SI ECHIPAMENTE UTILIZATE vopseaua lavabila pentru pereti si tavane; vopseaua pe baza de ulei, emailuri , lacuri pentru tamplarie de lemn sau metalica; chituri, grunduri, ipsos.
Principalele materiale sunt:
Materialele utilizate la executarea zugravelilor si vopsitoriilor vor avea caracteristicile tehnice conform standardelor in vigoare. Depozitarea materialelor pentru zugraveli se face in spatii inchise, ferite de umezeala. Materialele livrate in bidoane de tabla sau PVC vor fi depozitate separat, ambalajele fiind inchise ermetic si etans. Depozitele trebuie sa satisfaca conditiile de securitate impotriva incendiilor, recomandandu-se ca temperature de depozitare sa fie cuprinsa intre 7 20C. 5.8.4 5.8.4.1 5.8.4.2 PREGATIREA SI EXECUTIA LUCRARILOR PREGATIREA SUPRAFETELOR SUPRAFETE GLETUITE SI TENCUITE
Suprafetele de tencuieli gletuite (var sau ipsos), trebuie sa fie plane si netede,fara desprinderi si fisuri. Fisurile si neregularitatile din suprafetele tencuite se pot repara folosind aceeasi tencuiala sau glet, in functie de tipul iregularitatilor. Toate fisurile si neregularitatile din suprafetele gletuite se chituiesc sau se spacluiesc cu pasta de aceeasi compozitie cu a gletului. Pasta de ipsos folosita pentru chituire: preparata in volume (2 parti ipsos la 1 parte apa) in cantitati mici. Pentru suprafetele mai mari se prepara pasta ipsos-var, 1 parte 1 si 1 parte lapte de var folosita in cel mult 20 minute de la preparare.
Pag. 139/561
Dupa uscare suprafetele reparate se slefuiesc cu hartie de slefuit, peretii de sus in jos, si se curata cu perii sau bidinele curate si uscate. 5.8.4.2.1 SUPRAFETE DE LEMN Inainte de inceperea lucrarilor de vopsire tamplariile trebuie sa fie revizuite si reparate degradarile acolo unde este cazul, din transport sau montaj; Vopsitorul verifica si corecteaza suprafetele de lemn astfel ca nodurile sa fie taiate, cuiele ingropate si bine curatate. Umiditatea tamplariei inainte de vopsitorienu trebuie sa depaseasca 15%. Accesoriile metalice ale tamplariei care nu sunt alamite, nichelate sau lacuite din fabricatie, vor fi grunduite anticoroziv si vopsite cu vopsea de ulei. 5.8.4.2.2 SUPRAFETE METALICE Suprafetele metalice nu trebuie sa prezinte pete de rugina, grosimi de orice fel, vopsea veche, noroi etc. Se asigura indepartarea ruginei (ex.: prin frecare cu peria de sarma, spacluri de otel, hartie sticlata sau solutii decapante, etc.). Petele de grasime se sterg de grasime cu solventi, exclusiv petrol lampant si benzina auto. Tamplaria metalica se aduce pe santier grunduita cu un grund anticoroziv corespunzator vopselelor de ulei. 5.8.4.3 Generalitati Zugraveli si vopsitoriile se vor executa in conformitate cu proiectul de executie si prevederile din prezentul Caiet de sarcini. Lucrarile de finisare a peretilor si tavanelor se vor incepe la temperatura aerului, in mediu ambiant, de cel putin +5C.;in cazul zugravelilor, regim de temperatura ce se va tine in tot timpul executiei lucrarilor si cel putin 5 ore pentru zugraveli si 15 zile pentru vopsitorii, dupa executarea lor. Finisajele lucrarilor exterioare de vopsitorii nu se vor executa pe timp de ceata si nici la un interval mai mic de 2 ore de la incetarea ploii si nici pe timp de vant puternic sau arsita mare. Inainte de inceperea lucrarilor de zugraveli si vopsitorii (exceptand zugraveala cu var) se va verifica daca suprafetele suportau umiditatea de regim: 3% suprafetele tencuite si 8% suprafetele gletuite. In conditii de umiditate a aerului de pana la 60% si temperatura +15-20C, acestea se obtin in 30 zile de la tencuire si 15 zile de la gletuire. Umiditatea se verifica prin dispozitive omologate sau alte procedee (se poate verifica umiditatea si cu o solutie fenolftaleina 1%, ce se aplica cu pensula pe o suprafata mica, daca se coloreaza in violet sau roz, stratul respectiv are umiditate mai mare de 3%). Diferenta de temperatura intre aerul inconjurator si suprafata care se vopseste nu trebuie sa fie mai mare de 6C, pentru evitarea condensarii vaporilor. Antreprenorul nu trebuie sa foloseasca vopsele cu termen de utilizare depasit. Se pot folosi numai pe baza de confirmare a unui laborator de specialitate a pastrarii calitatilor vopselelor in limitele standardelor si normelor de fabricatie. Zugraveala cu var Suprafetele peretilor si plafoanele din caldirile monumente istorice, subsoluri si incaperile tehnice pot fi zugravite cu var. Aceasta zugraveala se poate aplica folosind bidineaua sau trafaletul. Varul trebuie aplicat intr-un numar de starturi sufficient pentru a sigura un aspect alb continuu. Se pot alege alte culori cu acordul Proiectantului si Inginerului. Deoarece varul este caustic, zugravul trebuie sa foloseasca protectie pentru ochi si piele. Cu un litru de var poate acoperi de la 3 la 6 mp intr-un singur strat, in functie de netezimea si porozitatea suprafetei. Varul trebuie aplicat in strat subtire. EXECUTIA LUCRARILOR
Pag. 140/561
Varul pe suprafetele poroase se va aplica ca o pasta. Caseina se poate adauga pentru a imbunatati aderenta zugravelii pe suprafetele mai putin poroase. Antreprenorul va amesteca pasta de var inainte de folosire pentru a evita sedimentarile. Se recomanda 4 straturi de zugraveala de var pe tencuieli exterioare noi si 3 straturi la tencuieli interioare noi. Fiecare strat trebuie lasat minim 2 zile sa se usuce. Varul nu trebuie sa fie aplicat pe timp friguros sau cand exista risc de inchet. Varul trebuie protejat impotriva soarelui puternic, in timp ce se usuca. Vopsitorie cu vopsea lavabila In acest subcapitol se cuprind specificatiile tehnice, conditiile si modul de executie a vopsitoriei cu vopsea lavabila aplicata la interior pe tencuieli gletuite cu glet de ipsos in incaperi cu umiditate relativa a aerului pana la 60, la pereti si tavane. Vopsitoria cu vopsea lavabila se va aplica pe suprafetele interioare tencuite si gletuite cu glet de ipsos Vopsitoria cu vopsea lavabila se realizeaza in urmatoarea ordine: In prealabil se face verificarea gletului si rectificarea eventuala a suprafetei acestuia. Pentru preaprarea grundului se introduce in vasul de pregatire un volum de vopsea lavabila si un volum egal de apa si se omogenizeaza. Grundul se aplica numai manual cu bidineaua sau cu pensula lata; timpul de uscare este de minimum 2 ore la temperatura +15oC si o ora la +25oC mai mare. Vopsitoria cu vopsea lavabila se realizeaza aplicand doua straturi de vopsea diluata cu apa in proportie de 4:1 (volumetric); aplicarea se va face cu pistolul sub presiune; inainte de folosire vopseaua se strecoara prin sita cu 900 ochiuri/cm2. Bidoanele si vasele cu vopsea se vor inchide etans de fiecare data cand se intrerup lucrarile. La reluarea lucrului, vopseaua va fi bine omogenizata . Pe parcursul executarii lucrarilor se verifica in mod special de catre Inginer (dirigintele de lucrare): indeplinirea conditiilor de calitate a suprafetei suport specificate mai sus; calitatea principalelor materiale introduse in executie, conform standardelor si normelor interne de fabricatie; respectarea prevederilor din proiect si dispozitiilor de santier; corectitudinea executiei cu respectarea specificatiilor producatorului de vopsea; Lucrarile executate fara respectarea celor mentionate in fiecare subcapitol si gasite necorespunzatoare se vor reface sau remedia; Receptia lucrarilor de zugraveli si vopsitorii se va face numai dupa uscarea lor completa. Vopsirea tamplariei din lemn si metal Executia lucrarilor de vopsitorie se va face dupa efectuarea unor operatiuni pregatitoare dupa cum urmeaza: aplicarea primului strat de vopsea se face dupa terminarea completa a zugravelilor si pardoselilor cu luarea de masuri de protejare a acestora; verificarea corectitudinii montarii si functionarii tamplariei; verificarea suprafetelor de lemn din punct de vedere al planeitatii si umiditatii care nu trebuie sa depaseasca 15%; indepartarea de pe suprafetele metalice a petelor de rugina sau grasime. Executarea vopsitoriei pentru tamplarie:
Pag. 141/561
Inceperea lucrarilor de vopsitorie pentru tamplaria din lemn si metal se va face la o temperatura a aerului in mediul ambiant de cel putin 15C, regim ce se mentine pe tot parcursul executiei lucrarilor si cel putin 15 zile dupa executarea lor. Se recomanda ca suprafetele vopsite sa fie in pozitie orizontala. Incaperile unde se vopseste trebuie sa fie lipsite de praf si bine aerisite, fara curenti puternici de aer. 5.8.5 5.8.5.1 CONTROLUL CALITATII, ABATERI ADMISE VERIFICARI INAINTE DE INCEPEREA EXECUTIEI Daca etapa anterioara a fost integral incheiata (existenta PV receptie pentru stratul suport: glet, tencuieli, beton etc.); Existenta procedurii tehnice de executie pentru zugraveli si vopsitorii in documentele prezentate de constructor; Certificatele de calitate pentru materialele folosite care sa ateste ca sunt in conformitate cu normele si cu cerintele Beneficiarului; Agrementele tehnice pentru produse si procedee noi; PV de receptie pentru lucrarile destinate a proteja zugravelile si vopsitoriile (invelitori, streasini). 5.8.5.2 VERIFICARI IN TIMPUL EXECUTIEI LUCRARILOR
Se vor verifica urmatoarele:
Zugraveli si vopsitorii ale peretilor si tavanelor Se vor verifica urmatoarele: Daca este respectata procedura tehnica de executie; Utilizarea retetelor si compozitiei amestecurilor indicate in prescriptiile tehnice ale produselor utilizate; Aplicarea masurilor de protectie impotriva uscarii bruste, spalarii prin ploaie sau inghetarii; Aspectul zugravelilor; Corespondenta zugravelilor si vopsitoriilor care se executa cu cele din proiect; Aspectul zugravelilor; Uniformitatea zugravelilor pe intreaga suprafata (nu se admit pete, suprapuneri); Aderenta zugravelilor interioare si interioare la stratul suport prin frecare usoara cu palma de perete; Rectiliniaritatea liniaturilor de separatie se va verifica cu ochiul liber si cu un dreptar (trebuie sa fie fara innadiri si de latime uniforma pe toata lungimea). Vopsirea si lacuirea tamplariei din lemn si metal Trebuie verificate urmatoarele: Suprafetele vopsite cu vopsele de ulei, emailuri, lacuri trebuie sa prezinte pe toata suprafata acelasi ton de culoare si acelasi aspect lucios sau mat, dupa cum este prevazut in proiect (nu se admit straturi stravezii, pete, desprinderi, crapaturi sau fisuri); La vopsitoriile executate pe tamplarie se va verifica buna acoperire cu pelicula de vopsea a suprafetelor , bine chituite si slefuite in prealabil; se va controla ca accesoriile (silduri, drucare, cremoane, etc) sa nu fie patate cu vopsea;
Pag. 142/561
Separatiile dintre zugraveli si vopsitorii pe un acelasi perete , precum si cele dintre zugraveala peretilor si a tavanelor terbuie sa fie distincte , fara suprapuneri si separatii. 5.8.5.3 VERIFICARI LA TERMINAREA LUCRARILOR
La terminarea unei faze de lucrari , verificarile se efectueaza cel putin una pentru fiecare incapere si cel putin una la fiecare 100 mp. Lucrarile de zugraveli, vopsitorii si tapete se pot receptiona si la Receptia la terminarea lucrarilor obiectivului de investitie, efectuandu-se aceleasi verificari ca la punctul anterior, dar cu o frecventa de 1/5. Lucrarile de zugraveli, vopsitorii si de decoratiuni (tapet etc.) trebuie verificate foarte atent deoarece sunt cele mai vizibile parti ale lucrarilor executate.
5.9 5.9.1
LUCRARI DE PARDOSELI GENERALITATI
Acest caiet de sarcini cuprinde specificatiile tehnice pentru lucrarile mortar, sapa din ciment sclivisit, pardoseli din mozaic turnat in-situ, placari de pardoseala cu PVC pentru salile de sport, placarea pardoselilor cu ceramica, piatra si parchet. 5.9.1.1 CLASIFICARI Dupa pozitia lor fata de constructie: pardoseli exterioare, expuse intemperiilor, aflate in exteriorul spatiului construit sau destinate balcoanelor si teraselor circulabile; pardoseli interioare, aflate in interiorul spatiului construit. pardoseli continue, turnate monolit cu sau fara rosturi (mozaic, masa de spaclu pe baza de polimeri); pardoseli discontinue, din elemente prefabricate dispuse cu rosturi inchise etans sau neetans (piatra naturala sau artificiala, mozaic, lemn, polimeri);
Dupa continuitatea suprafetei
Dupa senzatia cald rece, cuantificata prin energia disipata la contactul piciorului neincaltat al unei persoane, in interval de 1 minut, respective 10 minute, se impart in: pardoseli calde (covor textil, pardoseli din lemn, covor din mase plastice cu suport textil); pardoseli semicalde (mortare polimerice, covor din mase plastice fara suport textil); pardoseli reci (beton de ciment turnat monolit, mozaic turnat, piatra naturala, placi ceramice portelanate);
5.9.1.2
ALCATUIREA PARDOSELILOR Stratul suport care poate fi din beton sau pamant si in cazul in care exista subsol sau parter fara subsol beton de egalizare, pat de nisip si pietris sub. Alte straturi suport, in cladirile mai vechi, pot fi: pardoseli din lemn din imbinari din elemente din lemn si deasupra placi pentru pardoseli. Straturi intermediare (cum ar fi sapa din ciment, pat de mortar sau sapa uscata din placi de gips carton) care trebuie sa transmita stratului suport sarcinile statice si dinamice, sa asigure ruperea capilaritatii si
Pag. 143/561
In general pardoselile sunt alcatuite din urmatoarele straturi:
impiedicarea patrunderii apelor freatice si sa permita mentinerea calitatii stratului de uzura; In cazul unor cerinte pentru izolatii fonice mai mari si folosirii sapei auto-nivelanta: un strat isolator din 15mm polistiren. In cazul subsolurilor si parterurilor fara subsol: straturi care sa asigure ruperea capilaritatii (membrane hidroizolatoare), pentru a bloca patrunderea apei freatice (membrane impermeabile, in cazul unui nivel ridicat de apa freatica), pentru a evita orice punte termica (8 la 10 cm din polistiren sau poliuretan), si sa permita durabilitatea calitatii a stratului de uzura. In cazul incaperilor umede (cum ar fi bucatarii, spalatorii) si incaperile sanitare, un strat hidrofug (vopsea bituminoasa rece sau panza bituminoasa) este necesar inainte de stratul de uzurar. Incaperile de langa piscine, deasemenea necesita masuri speciale pentru protectie impotriva apei. Stratul de uzura care trebuie sa asigure: siguranta in utilizare; rezistenta la sarcini statice si dinamice; confortul termic si acustic; clasa de combustibilitate prescrisa;
5.9.1.3
ABATERI ADMISIBILE max 20 mm fata de dreptarul de 2m lungime la suprafata terenului de fundatie; max 10 mm fata de dreptarul de 2m lungime la suprafata stratului suport rigid (sarpanta din ciment sau scanduri pentru pardoseala din lemn).
Abaterile de la planeitate ale stratului suport nu trebuie sa depaseasca:
5.9.2
STANDARDE SI NORMATIVE DE REFERINTA Spirt alb rafinat tip C Acid cloridric tehnic Corpuri abrazive Apa pentru constructii Agregate pentru mozaic Agregate naturale pentru beton si mortar cu lianti material minerali Cuie din sarma de otel Acid oxalic tehnic Placi ceramice pentru pardoseli Pardoseala din PVC flexibila Normativ privind proiectarea , executia si asigurarea calitatii lucrarilor de pardoseli la cladiri civile Ciment Portland Ciment Pa 35 Ciment alb Portland Normativ pentru verificarea calitatii si receptia lucrarilor de constructii si instalatii
Pag. 144/561
STAS 67 STAS 339-76 STAS 601/1-84 STAS 790-84 STAS 1131-71 STAS 1667-76 STAS 2111-90 STAS 4992-68 STAS 5939 80 7915-71 GP 037-98 SR 388-98 SR 1500/96 SR 7055/96 C56 85
C 140 - 86 NTR 1830-75 NII 1564-69 MLPAT 31/N/
Normativ pentru vrificarea calitatii lucrarilor de constructii . Prenandez 300 Ceara de parchet Victoria Metoda pentru a detrmina importanta categoriei de cladiri;
Conditiile tehnice de calitate pentru fiecare tip de pardoseli vor fi in concordanta cu prevederile Normativul pentru controlul calitatii lucrarilor in constructii si aferent instalatiilor, C 56/85, capitolul 8 Pardoseli. 5.9.3 MATERIALE SI ECHIPAMENTE UTILIZATE Sape sau alte finisaje pentru pardoseli turnate in-situ apa pentru constructii, conform STAS 790-84 Nisip conform STAS 1667 76; Ciment Portland, conform SR 388/95; agregate din piatra pentru mozaic, conform STAS 1134-71; Ciment alb Portland, pentru mozaic in-situ, conform SR 7055/96; Ciment Pa 35, acc. to SR 1500/96; Agregate Naturale, acc. to STAS 1667 76; piatra naturala, culoarea conform STAS 5939 80;
Principalele materiale folosite folosite pentru finisajele si tencuielile de pardoseala sunt:
Placi si piatra naturala Placi ceramice glazurate (finisaj mat, antiderapante, trafic intens pentru cladiri publice), incluzand placi speciale pentru scari; Parchet Lamele de parchet traditionale din lemn masiv de esenta tare (stejar), de grosime de aprox. 14mm, cu lamba si uluc, incluzand stratul suport din lemn de esenta moale, cum ar fi bradul, pinul etc. Borduri din mozaic, elemente prefabricate (inaltimea de 10cm); Bordura din PVC pentru pardoseli din PVC, in aceeasi culoare cu pardoseala; Bordura laminata din lemn de stejar (inaltimea de 8cm, grosimea de la 12 la 15mm) cu muchia superioara rotunda sau oblice, conform STAS 228/1-87; Strat poliuretanic sau din polistiren, izolatie fonica, de grosime 5mm ca strat izolator sub parchet sau de 15 mm pentru sapa autonivelanta; Folie PE ca bariera pentru vapori;
Pag. 145/561
Placi ceramice portelate pentru pardoseli (rezistente la acid pentru laboratoare); Placi mozaicate pentru pardoseli de dimensiuni mici, medii, aranjate pe carton; Placare cu PVC , conform STAS 7915-71; Finisaje pentru salile de sport din PVC special pentru salile de sport.
Placari sintetice continue pentru pardoseli;
Borduri Accesorii -
Cuie din otel, conform STAS 2111/90; Suruburi si dibluri din plastic pentru pereti; Hidrat de clor tehnic, conform STAS 339 76 Spirt alb rafinat tip C, conform STAS 44-67 Corpuri abrazive, conform STAS 601/1 84 Acidul oxalic, conform STAS 4992-68 Oxizi de vopsire Adeziv Prenadez 300, sau similar aprobate, conform NTR 2830-75; Adeziv pentru pardoselile din salile de sport Fasii autoadezive pentru pardoseala din PVC si punerea covorului; Finisaj poliuretanic sau ulei pentru parchet masiv; ceara pentru parchet, conform NII 1564 69. Panza bituminoasa si mastic bituminos cald sau rece; Placi speciale din metal sau plastic pentru scari; Rosturi de separare din alama in mozaic; Tabla de acoperire (inox sau aluminiu) pentru rosturi; Tabla de acoperire (alama, inox) pentru rosturile dintre diferite finisaje pentru pardoseli; Masina pentru raschetare si lustruire. Masina pentru lustruit mozaic.
Echipamente
Materialele folosite trebuie sa aiba caracteristici conform standardelor in vigoare specifice si normelor tehnice folosite in constructii . 5.9.3.1 TRANSPORT SI DEPOZITARE
De indata ce sunt sunt livrate pe santier, materialele vor fi verificate de Antreprenor, sa se constate daca au fost corect transportate si impachetate. Antreprenorul trebuie sa se asigure ca depozitarea s-a facut conform previziunilor si normelor standardelor si normelor tehnice in vigoare. Trebuie verificate urmatoarele lucruri: Transportul pieselor de parchet, a plintelor si bordurilor se va face numai in vehicule curate si acoperite. Piesele de parchet, frizurile de perete si pervazurile ambalate in pachete si respectiv legaturi, se vor depozita in stive in incaperi inchise (pentru a asigura temperatura constanta) pardosite cu lemn, ferite de umezeala si de razele soarelui. Stivuirea se va face pe specii, clase de calitate si dimensiuni. Depozitarea parchetului in subsoluri este interzisa. Transportul pervazurilor se face cu legatura, in vehicule curate si acoperite, se vor depozita in incaperi inchise. Transportul covoarelor de PVC se face cu mijloace obisnuite de transport, acoperite, uscate, curate si inchise, sulurile fiind asezate vertical. Depozitarea se face in locuri uscate si acoperite, la temperaturi cuprinse intre + 5C+35C, ferite de actiunea luminii solare directe, in pozitie verticala. Transportul si depozitarea bidoanelor cu adeziv si diluant se va face cu respectarea dispozitiilor privind transportul si depozitarea materialelor inflamabile, ferite de posibilitatea de explozie, cu respectarea normelor de paza contra incendiilor, temperatura de depozitare va fi intre + 15C si + 20C.
Pag. 146/561
Poliacetatul de vinil, dispersie apoasa se va depozita in magazii acoperite, la temperatura de + 5 C + 35 C. Daca se vor desface ambalajele si materialul nu se va consuma in intregime, acesta trebuie legat (inchis) imediat. Termenul de garantie este de 3 luni de la data fabricatiei. Piatra de mozaic se va contracta, livrata in saci de 50 Kg, pe sortimente si culori diferite. Transportul se face cu mijloace de transport acoperite. Placile de gresie ceramica se vor livra si transporta in cutii de carton (max.40 Kg/buc.). Depozitarea se face in spatii acoperite. Acidul clorhidric tehnic se va depozita, transporta si manipula cu respectarea prevederilor in vigoare referitoare la securitatea muncii privind produsele corozive. Transportul se va face in ambalaje de sticla sau material plastic, care vor fi inchise cu dopuri de sticla sau de plastic. Ambalajele cu white-spirit se vor depozita in magazii aerisite sau aer liber, ferite de razele solare. Acidul oxalic tehnic livrat in butoaie de lemn sau alte ambalaje, se vor depozita in magazii uscate. Cimentul pentru sape, mozaic si si mortar va fi ferit de actiunea umezelii, inghetului si de amestecul cu corpuri straine, atat in timpul transportului (ce se face in saci), cat si in timpul depozitarii, ce se face pe sorturi, in magazii sau soproane. Toate materialele vor avea Agrement tehnic si/sau Certificate de calitate si se va indica tehnologia de executie conforme cu fisa producatorului. Controlul materialelor intrebuintate, al dozajelor, al modului de executie si al procesului tehnologic pentru executarea pardoselilor se va face pe toata durata lucrarii.
5.9.4 5.9.4.1
EXECUTIA, MONTAREA, INSTALAREA, ASAMBLAREA REGULI GENERALE
In cazul ca proiectul nu prevede altfel, linia de demarcatie dintre doua tipuri de pardoseli, care se executa in incaperi vecine, va coincide cu proiectia pe pardoseala a mijlocului grosimii foii usii in pozitie inchise Pardoselile vor fi plane, orizontal si fara denivelari in aceeasi incapere si la trecerea dintr-o incapere in alta. Fac exceptie pardoselile care au denivelari si pante prevazute in proiect. Executarea fiecarui strat component al pardoselii se va face numai dupa executarea stratului precedent si constatarea de catre Inginer ca acesta a fost bine executat. La trecerea de la executia unui strat la altul, se va realiza o legatura cat mai perfecta intre straturi.
5.9.4.2
LUCRARI EXECUTATE INAINTEA INCEPERII LUCRARILOR DE PARDOSELI
Executarea pardoselilor se va face numai dupa terminarea lucrarilor prevazute sub pardoseli (canale, fundatii, conducte, instalatii electrice, sanitare, de incalzire, etc) si efectuarea probelor prescrise, precum si dupa terminarea in incaperea respectiv a tuturor lucrarilor de constructii montaj, a caror executie ulterioara ar putea deteriora pardoseala. Atunci cand stratul suport al noii pardoseli este constituit din plansee de beton sau beton armat este necesar ca aceste suprafete suport sa fie pregatite prin curatarea si spalarea lor cu apa de eventualele impuritati sau resturi de tencuiala. Curatarea se va face cu maturi si perii. Diversele strapungeri prin planseu, rosturile dintre elementele prefabricate ale planseului, adanciturile mai mari, etc se vor astupa sau chitui, dupa caz, cu mortar de ciment. Armaturile sau sarmele care eventual ies din planseul de beton armat vor fi taiate sau indoite.
Pag. 147/561
Conductorii electrici care se monteaza sub pardoseala (pe suprafata planseului) vor fi acoperiti cu mortar de ciment in grosimea strict necesara pentru protejarea lor. Inainte de executarea pardoselilor se va verifica daca conductele de instalatii sanitare sau de incalzire centrala, care strapung planseul, au fost izolate corespunzator, pentru a se exclude orice contact direct al conductelor cu planseul si pardoseala. Atunci cand este necesar se va face o nivelare a suprafetei stratului suport existent cu ajutorul unui strat de beton sau mortar de nivelare (egalizare), care trebuie sa fie suficient de intarit cand se va aseza peste el imbracamintea pardoselii. Compozitia, dozajul si natura acestui strat de egalizare se vor indica prin proiect la fiecare tip de pardoseala in parte, in functie de solicitarile la care este supusa pardoseala. 5.9.4.3 EXECUTIA STRATULUI SUPORT
Stratul suport elastic trebuie sa fie bine compactat, astfel incat sub incarcarile din exploatare sa nu se taseze, provocand degradarea imbracamintii pardoselii. In cazul sapelor autonivelante, aceasta trebuie executata la grosimea la necesara conform standardelor si indicatiilor din proiect . Stratul suport va fi constituit dintr-o sapa de egalizare sau dintr-un strat de mortar, fie aplicata direct pe suprafata respectiva, fie deasupra startului poliuretanic sau din polietilena pentru izolatie fonica. In al doilea caz, o fasie izolatoare trebuie pusa la marginea fiecarui etaj pentru a preveni puntile fonice la fiecare aripa de cladire. Stratul suport rigid trebuie sa aiba suprafata plana si neteda. In zonele suprafetei unde apar neregularitati care depasesc abaterile admisibile, corectarea suprafetei se va face prin spituirea, curatirea si spalarea sa, dupa care se va aplica un mortar de ciment, avand acelasi dozaj de ciment ca al stratului suport respectiv. Aceasta sapa de egalizare care se va executa dupa ce tencuielile interioare au fost terminate, se va realiza din mortar de ciment marca M 100 T, avand consistenta de 5 cm (la testul standard cu con) pentru pardoseli. Inainte de turnarea mortarului de ciment, suprafata pe care se aplica va fi bine curatata si udata. Mortarul de ciment, preparat cu nisip 07 mm, se va intinde pe suprafata respectiva si se va nivela cu dreptarul tras pe fasii de ghidaj din mortar de ciment sau pe sipci de ghidaj, fixate in prealabil la nivel. Stratul suport trebuie sa fie aderent la suprafata pe care este aplicat, la ciocanirea usoara cu ciocanul de zidar trebuie sa prezinte un sunet plin. Conditiile de finisare a suprafetei sapei de egalizare sunt urmatoarele: suprafata trebuie sa fie plana si neteda (fara asperitati, bavuri, granule ramase in relief sau adancituri); sub dreptarul de 2 m lungime se admit cel mult doua unde cu sageta maxima de 1 mm. pentru sapele autonivelante, daca se specifica in proiect: se amplaseaza folii din poliuretan sau polietilena, in grosime de 15 mm, s-a pus sub sapa la margini astfel incat sa nu apara punti fonice. diblurile pentru prinderea pervazurile trebuie fie bine incastrate in sapa, in numarul si pozitiile stabilite prin proiect. In timpul executarii lucrarilor de instalatii, zugraveli sau a altor lucrari de finisaj, se vor lua masuri pentru protejarea dalei flotante sau a sapei de egalizare din mortar de ciment, spre a nu fi deteriorate sau murdarite cu huma, vopsea, etc, care ar impiedica aderenta gletului sau adezivului pe suprafata stratului suport. De asemenea, se vor lua masuri pentru protejarea sapei de egalizare din mortar de ciment de actiunea urmatoarelor substante agresive care le pot ataca sau distruge: acizi minerali si organici (acid clorhidric, acid sulfuric, acid azotic, acid acetic, acid lactic, acid formic, etc); alcalii si lesii; produsi petrolieri (uleiuri minerale, motorina, petrol lampant, pacura, etc.); produse zaharoase; saruri (sulfati, clorura de sodiu concentrata saramura etc.);
Pag. 148/561
substante oxidante (hipoclorit de sodiu, potasiu, bicromati, cromati, azotati, azotiti etc.); uleiuri vegetale. 5.9.4.4 EXECUTIA PARDOSELILOR FINISAJ
Executarea stratului de uzura (finisaj) pentru fiecare tip de pardoseala se va face conform prevederilor din capitolele ce urmeaza. Pardoseli din parchet Prevederile prezentului subcapitol e refera la conditiile tehnice privind repararea pardoselilor de parchet de lemn de stejar masiv lamba si uluc asezat pe stratul suport facut din brad sau pin. Pardoseli din parchet masiv Parchetul din lemn masiv trebuie sa potriveasca cu tehnologia de executare, dimensiunile si grosimea parchetului existent. Exista mai multe metode pentru executarea staratului suport din lemn in functie de locatia din cladire: La parterul cladirilor vechi fara subsol si fara membrana hidroizolatoare eficienta sau fara reabilitate termica in pardoseala executata si: Fara izolatie fonica: placi asezate pe o placa din beton pentru pardoseala, care a fost acoperita anterior cu mastic (si/sau memebrana termo-sudabila), imbinarile dintre placile de lemn fiind umplute cu mastic bituminos cald sau rece. Cu izolatie fonica: placi asezate pe un strat din membrana termo-sudabila si un strat elastic din Poliuretan (sau Polistiren), de 5 mm grosime, imbinarile dintre placile din lemn fiind umplute cu mastic bituminos rece sau Cu loc gol ventilat: placi asezate pe un strat de sipci din lemn care sunt fixate pe placi din beton acoperite cu mastic (si/sau membrana termo-sudabila), locul gol de sub stratul suport din lemn fiind ventilat natural prin sipcile din lemn, care au gauri de ventilatie. Sipcile din lemn sunt asezate pe suporturile din fibra pentru a reduce transmiterea sunetului. In salile de clasa se vor aplica doar solutii cu izolare fonica. La etajele superioare, stratul din mastic sau memebrana termo-sudabila se pot inlocui cu un strat din folie polietilena ca bariera pentru vapori. Stratul final de parchet este facut din lamele din stejar prinse in cuie la lambe pe stratul suport din lemn. Lamelele din stejar se pot aseza pe diagonala, cu o bordura de latimea a 4 lamele, sau paralel cu peretii, in functie de parchetul existent. Executarea lucrarilor la stratul suport din lemn Sapa din ciment se va curata bine inainte de aplicarea startului din mastic, membranei termo-sudabila, foliei din polietilena peste intreaga suprafata a pardoselii; Optional: asezarea unui strat poliuretan pe membrana termoizolatoare sau bariera pentru vapori; In cazul stratului suport ventilat: sipcile suport for fi asezate pe un strat din fibra; Montarea startului suport din placi de brad sau pin si umplerea cu mastic a locurilor goale. Masticul nu se pune in locurile goale la pardoseala ventilata. Montarea dusumelelor oarbe Dusumeaua oarba poate reprezenta stratul suport pentru montarea pardoselilor din parchet la Sali de clase sau la salile de sport . Pe scandurile suport, bine prinse de sapa, se va monta dusumeaua oarba realizata din scanduri de brad de 15-18 cm latime, 24 mm grosime si minim 3 m lungime, prin batere cu cuie de fixare de cca 40 mm lungime; se vor bate la o
Pag. 149/561
scandura doua cuie in dreptul fiecarei fasii, cu capatul infundat, intre scandurile dusumelei oarbe se va lasa la batere o distanta de cca 15 mm aceeasi distanta se va lasa intre scanduri si peretele incaperii, in lung scandurile vor avea un rost de 5 mm si vor fi tesute, umiditatea aerului in incaperi trebuie sa fie sub 60 %. Suprafata obtinuta de dusumeaua oarba trebuie sa fie plana si orizontala, se admit sageti de max.2 mm sub dreptare montat in toate directiile, de 2 m lungime, eventualele neregularitati ale scandurilor se elimina prin rectificare locala. Conditii pentru montarea parchetului Stadiul lucrarilor pe santier, in momentul inceperii montarii parchetului trebuie sa fie urmatorul: lucrarile de instalatii sanitare, electrice si de incalzire si care sunt integrate in realizarea pardoselii vor fi terminate; stratul suport va avea un grad de umiditate mai mic de 5%; zugravelile si vopsitoria, precum si toate finisajele peretilor cu care se racordeaza imbracamintea din parchet, vor fi terminate; portiunile de mozaic si ceramica care se vor afla in contact cu parchetul (pragurile) vor fi turnate si frecate; usile de la balcoane si de la terase vor fi montate inainte. In Incaperile in care se executa imbracamintea din parchet se va asigura urmatorul climat interior: temperatura, minimum + 5oC; umiditatea relativa a aerului, maximum 60 %. Montarea Parchetului De-a lungul peretilor se vor fixa cu cuie frizurile de perete, la o distanta de 10-15 mm de aceasta, acest lucru permitand dilatarea sau ventilarea. Imbinarea frizurilor la colturile incaperii se face la 45. Frizurile se vor intepeni fata de perete cu pene asezate la 50 cm distanta una fata de alta, pentru a impiedica orice deplasare in timpul montarii parchetului. Inainte de montaj, pe lamba si ulucul lamelelor de parchet, dar si pe intradosul acestora se va aplica adeziv. Lamelele de parchet din camp se vor bate incepand de la frizul situat la peretele opus usii de acces. Lamelele de parchet se vor bate strans, cu ciocanul astfel incat lamba sa intre strans cu ulucul piesei alaturate. Se fixeaza pervazurile cu cuie batute in frizuri la 40-50 cm distanta, lipit de perete. La colturi, pervazul se taie la 45 si se pasuieste. 5.9.4.5 CONDITII TEHNICE DE CALITATE identitatea cu proiectul a materialului si modelului prevazut, pentru imbracamintea de pardoseala din parchet; stratul suport sa indeplineasca conditiile prevazute la capitolul respectiv din aceste Caiete de Sarcini, care sunt necesare pentru realizarea unei imbracaminti de parchet corespunzatoare din punct de vedere al planeitatii, orizontalitatii, etc, la receptia pardoselii executate, defectele stratului suport nu vor fi invocate ca motiv pentru o calitate necorespunzatoare a imbracamintii de parchet. Calitatea executiei pardoselilor se va constata prin verificarea conditiilor de calitate pe care trebuie sa le indeplineasca suprafetele imbracamintilor din parchet si anume: aspectul, starea generala a suprafetelor, modul de racordare cu suprafetele verticale; planeitatea si orizontalitatea; montarea, la acelasi nivel, a pieselor de parchet alaturate; marimea rosturilor; aderenta la stratul suport.
Pag. 150/561
Pe parcursul executarii lucrarilor, Inginerul verifica in mod special respectarea urmatoarelor conditii:
Daca este necesar, se va face si o verificare in adancime prin sondaj de control al celorlalte elemente ascunse ale pardoselii.
5.9.4.6
PARDOSELI DIN PVC
Prevederile prezentului subcapitol se refera la conditiile tehnice privind executarea pardoselilor din covor PVC suport textil sau pardoseli polivinilice antiderapante detrafic intens. Alcatuirea pardoselii Pardoseala din covor PVC este alcatuita din: sapa de egalizare a planseului, realizata din mortar de ciment M 100 T; sapa autonivelanta; imbracaminte alcatuita din covor de PVC pe suport textil sau pardoseli polivinilice, montat cu adeziv adecvat sau prenandez sau similar aprobat, peste sapa de egalizare; plinta va fi din lemn de stejar batuta in cuie sau PVC fixat in dibluri montate in stratul de sapa; plinte din PVC din acelasi tip de material ca cel aplicat pe pardoseala; Pardoselile cu imbracaminte aplicata prin lipire se vor executa cu etansarea rosturilor prin sudura cu snur din PVC plastifiat. Executarea finisarilor pardoselilor Materiale utilizate Covor din PVC, conform STAS 7915-71; Pardoseli polivinilice de trafic intens ; Adeziv ; Snur plastifiant : Adeziv Prenadez 300 conform NTR 2830-75; Sapa autonivelanta ; Cuie din sarma de otel conform STAS 2111/90; Nisip, conform STAS 1667 76; Caracteristicile care trebuie respectate de covoarele PVC de trafic intens : Caracteristica Grosime Rezistenta la foc Grad de gelifiere Absorbtia la apa Rezistenta la uzura Rezistenta la tractiune - longitudinal - transversal
Pag. 151/561
Unitate de masura mm mg/cm g/cm
Valori admisibile 2,5 3 Neinflamabil , clasa C1 Fara fisuri sau crapaturi 1,4 1,7 0,0003 0,0005 7,3 7,7
N/mm
7,1 7,3
Elasticitatea Rezistenta la compresiune Duritatea
mm mm Grade
0,7 0,8 0,8 0,9 70 - 71
Previziunile acestui subcapitol se refera la conditiile tehnice privind executarea pardoselii din PVC . Structura pardoselii Pardoselile din PVC se executa dupa cum urmeaza: se foloseste pentru covorul din pvc adeziv adecvat, si se intinde pe sapa din ciment; plinta este din lemn de stejar sau PVC fixate in cuie sau in suruburi; Pardoseala din pvc lipita cu adeziv se poate executa cu sau fara elemente de etansare. In incaperile cu instalatii de apa si current este obligatoriu sa se etanseze imbinarile de la pardoseala cu o banda din PVC. Executarea finisajului pentru pardoseala In incaperile in care urmeaza sa se monteze dalele sau covorul se va asigura, inainte de montarea imbracamintii, un regim climatic cu temperatura de cel putin + 16oC si umiditatea relativa a aerului de maximum 60%. Acest regim se va mentine in tot timpul executarii imbracamintii pardoselii si cel putin 30 zile dupa terminarea acestei operatiuni, daca intre timp nu s-a trecut la regimul de exploatare normala a incaperilor. Umiditatea stratului suport din mortar de ciment sau beton, in cazul lipirii covorului sau dalelor cu prenadez 300 sau similar aprobate, nu trebuie sa depaseasca 3 % (in procente de greutate). Masurarea exacta a umiditatii stratului suport se face cu ajutorul aparatelor de masura omologate. In lipsa acestui aparat, umiditatea stratului suport se poate verifica astfel: cu ajutorul unei pensule curate se aplica pe o portiune mica (circa 2 x 5 cm) din suprafata stratului suport, o solutie de fenolftaleina in alcool, in concentratie de 1 %, daca portiunea respectiva se coloreaza in violet sau in roz intens, stratul suport are o umiditate mai mare de 3 %; Suprafata stratului suport din mortar se va razui cu ajutorul unei rachete metalice pentru inlaturarea eventualelor resturi de mortar si de material provenit din zugraveli. In cazul cand dupa aceasta operatie raman bavuri sau urme in relief, acestea se vor indeparta cu o piatra abraziva. Praful se va inlatura, cu matura, din intreaga incapere, acordandu-se o atentie deosebita colturilor intrande. Pentru indepartarea completa a prafului se va curata apoi suprafata cu o perie cu parul scurt. Din acest moment incaperea in care se lucreaza se inchide, interzicandu-se accesul persoanelor straine, iar muncitorii care executa lucrarile vor purta incaltaminte curata cu talpa moale; este interzisa folosirea acestei incaltaminti in afara incaperilor respective. Atunci cand suprafata stratului suport prezinta neregularitati frecvente, intreaga suprafata, dupa frecarea cu piatra abraziva, se va corecta printr-o gletuire subtire (maximum 1,5 mm grosime). In cazul unor adancituri izolate este suficienta o chituire locala. Pregatirea covoarelor pentru aplicare Pentru montare, covorul se va croi in conformitate cu un plan de montaj, intocmit in prealabil, cu respectarea urmatoarelor criterii: fasiile de covor se vor aplica paralel cu unul din peretii incaperii, cu rosturile dintre ele orientate in directia de circulatie maxima si daca este posibil si in directia principalei surse de lumina naturala; rosturile perpendiculare pe peretele care cuprinde usa nu trebuie sa cada in dreptul golului usii; daca in cele doua incaperi alaturate se monteaza acelasi tip de covor cu fasia nu se va intrerupe in dreptul usii; cand in doua incaperi alaturate fasiile cu culori diferite sau la racordarea cu o pardoseala de alta
Pag. 152/561
natura, atunci rostul dintre fasiile colorate diferit sau rostul de racordare a celor doua tipuri de pardoseli se va plasa la mijlocul grosimii foii usii; se va urmari repartizarea cea mai economica a fasiilor de covor in incaperea cu minimum de rosturi si de fasii mai inguste de 50 cm; Covorul va fi adus in incaperile in care va fi montat, se va derula sulul si se va taia in fasii, cu 23 cm mai lungi decat dimensiunea respectiva a incaperii. Pentru valorificarea capetelor de material, ramase dupa taierea fasiilor la dimensiunile necesare, se admite ca o fasie sa se realizeze din doua parti, nu mai mult de una pentru o incapere. Fasia innadita se va amplasa langa perete, de preferinta opus usii sau ferestrei si cu rostul de innadire intr-o pozitie cat mai putin expusa circulatiei. Fasiile taiate se vor aseza in pozitiile de montare si se vor lasa desfasurate timp de minimum 24 ore, pentru aclimatizare si in acelasi timp pentru eliminarea tensiunilor interne aparute in material datorita sederii in sol a covorului. Dupa aclimatizare, fasiile de covor vor fi croite definitiv cu 23 mm mai scurte fata de profilul peretelui; La nise, radiatoare, sobe, spaleti de usi, in dreptul tevilor de instalatii etc, fasiile covor se vor taia si ajusta dupa conturul respectiv, utilizand un cutit pentru croit. Lipirea covorului cu adeziv Inainte de aplicarea adezivului, atat suprafata stratului suport, cat si capetele fasiilor de covor, se vor curata bine de praf, cu ajutorul unor perii si al unei carpe. De asemenea, se va curata bine incaltamintea muncitorilor si nu se va circula cu ea in afara incaperilor in care se lucreaza. Fasiile de covor curatate, vor fi asezate din nou (nelipite) in pozitie de montaj, cu margini longitudinale petrecute pe o latime de circa 2 cm incepand cu ultima fasie asezata se apuca unul din capetele fasiilor si se aseaza peste capatul opus, astfel ca cele doua jumatati ale fiecarei fasii sa se suprapuna, iar spatele covorului va fi la exteriorul fiecarei bucle astfel formate. Pentru lipirea cu adeziv se va incepe cu fasia de covor de langa peretele cel mai apropiat de usa de acces din incapere. Se va aplica cate un strat adeziv, de catre doi muncitori, concomitent, atat pe jumatatile fasiilor de covor intoarse cat si suprafata stratului suport care a ramas astfel neacoperita; de-a lungul tuturor marginilor longitudinale ale fasiilor de covor cat si a marginilor innaditurilor se va lasa cate o zona de cca 5 cm latime, neunsa de adeziv, pentru a impiedica, in aceasta faza, lipirea covorului in dreptul marginilor. La portiunile curbe din dreptul buclelor formate de fasiilor de covor, pentru a putea urmari curbarea buclei, adezivul se va aplica cu muchia larga a unei bucati dreptunghiulare de covor PVC taiate la dimensiunile 2 x 12 cm. Aplicarea adezivului atat pe stratul suport cat si pe spatele fasiilor de covor din PVC se va face cu ajutorul unui spaclu dintat, care se va trage in contact cu suprafata pe care se aplica adezivul, astfel ca in urma lui sa ramana numai cantitatea de adeziv care trece printre dinti; spaclul se va tine inclinat fata de directia de intindere a adezivului in asa fel ca excesul de adeziv sa se prelinga pe langa marginea spaclului, spre partea inca neunsa cu adeziv. Adezivul se va aplica in strat subtire si cat mai uniform; nu se admit aglomerari (cuiburi) de adeziv. Cantitatea totala de adeziv va fi de circa 0,700 Kg/mp, adica cate circa 0,350 Kg/mp, atat pentru stratul suport cat si pentru fasia de covor. Circulatia directa pe stratul suport uns cu adeziv este interzis; nu se va face pe fasiile de covor gata lipite sau pe petice curate (neunse) de material, care se pot aseza pe stratul suport. Lipirea covorului se va face dupa 2040 minute de la aplicarea adezivului, interval de timp necesar pentru zvantarea excesului de solvent din adeziv, care variaza in functie de umiditate si gradul de ventilatie a incaperii. O indicatie asupra momentului potrivit pentru lipire, se obtine prin aplicarea degetului uscat pe stratul de adeziv; se considera ca lipirea se face numai atunci cand degetul nu mai este murdarit si se simte o oarecare aderenta. Jumatate de fasii de covor care au fost unse se vor aseza peste suprafetele respective ale stratului suport, care si ele au fost unse. Aceasta asezare sa se faca dintr-o data, exact pe locul indicat, deoarece deplasarile ulterioare ale fasiilor de covor nu mai pot fi facute fara a provoca deteriorari ale adezivului.
Pag. 153/561
Aceasta asezare a fasiilor de covor prin lipire se va face pe portiuni mici si in mod succesiv pentru a evita prinderea de aer sub fasia de material. Antreprenorul va presa manual fiecare fasie in parte; operatia de presare se va face de la mijlocul fasiei de covor catre marginile ei si din axul fasiei de covor catre marginile sale. In cazul folosirii cutitului pentru croit, sub portiunea de suprapunere a fasiilor de covor se vor aseza niste benzi (straifuri) din aceleasi materiale, cu o latime de cca 5 cm care vor fi plasate cu fata in jos; aceste benzi au rolul sa impiedice lipirea fasiilor cu adezivul din dreptul rostului si sa ajute la taierea ulterioara a covorului. Dupa lipirea tuturor fasiilor de covor pe fiecare jumatate de camera, pardoseala se va presa cu un rulou metalic (cu maner lung), avand greutatea de 2530 Kg, lungimea de 4050 cm si diametrul de 1215 cm; ruloul este imbracat la exterior cu un bandaj elastic din cauciuc moale, avand grosimea de 1,52 cm (pentru lipirea covorului). In cazul suprafetelor mici, in lipsa acestui rulou, pardoseala se va presa cu mana prin intermediul unei carpe. Eventualele urme de adeziv ramase pe suprafata covorului se vor indeparta imediat, dupa fiecare operatie de lipire, prin frecare cu o carpa aspra si uscata, daca curatarea nu se face imediat, suprafata covorului va ramane patata. Lipirea fasiilor de covor in cea de-a doua jumatate a incaperii se va face conform instructiunilor aratate mai sus. Dupa minimum 24 ore de la lipirea covorului, marginile petrecute ale fasiilor de covor ramase nelipite, se vor taia si lipi. Taierea se va face incepand din apropierea unui perete si se va executa prin tragere, avandu-se grija ca platbanda de ghidare sa fie permanent in contact cu muchia covorului. La capetele covorului dinspre pereti, la care nu ajunge lama cutitului de mai sus, taierea se va face cu ajutorul cutitului pentru croit. Dupa taiere se vor inlatura straifurile, se vor ridica (rasfrange) marginile fasiilor, se va curata bine din nou suprafata stratului suport si se va aplica adezivul cu grija, atat pe stratul suport si pe marginile covorului. Se va evita introducerea adezivului pana la linia de intalnire covor strat suport pentru a nu se produce aglomerari de adeziv. Cu ajutorul unor distantiere de lemn se vor mentine rasfrante marginile covorului timp de 2040 minute, necesar evaporarii excesului de solvent, dupa care se vor aplica pe stratul suport si se vor presa puternic cu ajutorul unui dispozitiv special de predare, al unei role de circa 20 cm lungime sau in lipsa acestora, cu partea lata a unui ciocan de 5001000 gr. Dupa lipirea marginilor covorului la fiecare rost, suprafata pardoselii se va curata de toate urmele de adeziv nou aparute. In cazul incaperilor pentru care fasiile de covor necesare rezulta mai scurte de 4 m, aplicarea adezivului si lipirea covorului se va face intr-o singura etapa pe intreaga suprafata a pardoselii; fasiile asezate anterior pe stratul suport pentru aclimatizare, se vor ridica si depozita intr-o incapere alaturata cu fata in jos si peste hartii curate, pentru a se putea aplica adezivul pe intreaga suprafata a stratului suport si a fasiilor de covor. Modul de aplicare a adezivului, timpul necesar pentru evaporarea excesului de solvent, modul de taiere a marginilor longitudinale, precum si modul de lipire a rosturilor vor fi aceleasi ca si la lipirea covorului pe jumatati de incapere. Operatia de lipire se va executa de doi muncitori care apuca fasia de ambele capete si o aplica cu atentie exact pe locul respectv, conform planului de montaj, dintr-o singura data deoarece deplasarile ulterioare ale fasiei sunt dificile si se produc defectiuni. Montarea plintelor Pentru montarea plintelor de lemn se vor aseza de la turnarea stratului suport, langa perete, dibluri tronconice de lemn de brad fixate ci gips in cavitatile pregatite din perete, la distanta de 40 - 50 cm unul de altul. Alternativ: diblurile din plastic se pot fixa in perete, pe care se insurubeaza pervazurile din lemn. Plinta din PVC: in loc de plintele din lemn se pot folosi plintele din PVC. Se vor prinde ca mai sus. Plinte PVC din acelasi material ca cel de pe pardoseala; se vor monta conform instructiunilor producatorului. Lucrari de finisare pentru pardoselile din PVC Suprafata pardoselii din PVC si a profilelor plintelor din lemn sau PVC se va curata de eventualele resturi de adeziv prin frecare cu o carpa aspra si uscata. In timpul acestei operatii se vor tine ferestrele deschise.
Pag. 154/561
Pentru indepartarea prafului se va sterge suprafata pardoselii din PVC cu o carpa moale, umeda si bine stoarsa, dupa 15 minute se va aplica pe suprafata pardoselii din PVC un strat subtire si uniform din ceara. Ceara se va lasa sa se usuce timp de circa 60 minute, dupa care cu o alta carpa moale, curata si uscata, se va freca usor suprafata pardoselii din pvc pana la lustruirea completa; in cazul lipirii covorului pvc cu adeziv poliacetat de vinil, dispersie apoasa, aceasta operatie se va efectua dupa minimum 16 ore de la lipire. Curatarea si indepartarea prafului cu carpe, si chiar mai mult cand se folosesc mecanice de curatire, se va face numai dupa ce se constata lipsa solventilor inflamabili, intrucat exista pericolul formarii electricitatii statice si deci posibilitatea producerii unui incendiu sau explozii. Conditii tehnice de calitate Pe parcursul executarii lucrarilor Antreprenorul si Proiectantul vor verifica in mod special respectarea urmatoarelor conditii: covorul trebuie sa fie lipit pe toata suprafata, iar la ciocanirea usoara cu un ciocan de zidar sa prezinte un sunet plin, nu se admit colturi si margini nelipite sau umflaturi; fasiile din PVC trebuie sa fie bine alaturate, nu se admit rosturi mai mari de 0,5 mm latime la covor si mai mari de 0,4 mm latime la dale si nici denivelari la rosturi; suprafata pardoselii trebuie sa fie complet plata si neteda, nu se admit portiuni in relief sau adancituri; suprafata pardoselii trebuie sa fie curata, lustruita, nu se admit pete; racordarile la pardoseli de alta natura, strapungerile, obiectele fixate pe stratul suport, etc trebuie sa fie bine pasuite la croire. 5.9.4.7 PARDOSELI PVC PENTRU SALILE DE SPORT
Caracteristicile materialelor Caracteristicile care trebuie respectate de covoarele PVC pentru salile de sport : Sunt alcatuite dintr-un strat suport si un strat de uzura , trebuie sa fie tratate antibacterian iar suprafata sa fie prevazuta cu o spuma poliuretanica care sa evite aplicarea unui strat de lustruire. CARACTERISTICA TEHNICA Luciu Alungire Revenire la alungire Rezistenta la abraziune Frecare Stabilitate dimensionala Grosime strat uzura Grosime totala Greutate Depozitarea, temperatura si conditionare Pardoselile din PVC pentru sali de sport se vor depozita pentru aproximativ 24 de ore la temperatura camerei sau nu sub 15C si peste 27C. aceasta temperatura trebuie mentinuta pentru cel putin 48 de ore inainte si in timpul punerii si
Pag. 155/561
CERINTE <12 5mm >90% <0.8g 80<standard<105 <0.01 0.55mm 3.6mm 3.15kg/mp
pentru cel putin 24 de ore, dupa finalizarea lucrarilor. Materialul se va verifica inainte de punere in caz ca exista defecte si se va conditiona inainte de aderenta la stratul support pentru minim 2 ore. Materialul se va taia pe lungime si se va intinde pentru conditionare. Antreprenorul trebuie sa se asigure ca materialul folosit pe toata suprafata provine din acelasi lot. Stratul suport Pardoseala de PVC se lipeste pe sapa. Covorul PVC se va lipi cu un adeziv special in conformitate cu instructiunile Producatorului. Montarea perdoselilor din PVC pentru Sali de sport Covorul de PVC se va intinde inainte de montaj. Antreprenorul trebuie sa verifice daca toate marginile sunt drepte si paralele. Bucata adiacenta trebuie sa se suprapuna 10mm peste prima bucata. Imbinarile incrucisate trebuie taiate drepte si sa se suprapuna aproximativ 15mm. Bucatile nu trebuie trase ci trebuie rostogolite in mijlocul incaperii, apoi se aplica adezivul pe startul suport in concordanta cu instructiunile producatorului. Montajul covoarelor PVC pentru salile de sport trebuie facute in conformitate cu instructiunile producatorului. Masuri care se vor lua dupa finalizarea lucrarilor Protectie Dupa finalizarea lucrarilor pentru pardoselile din PVC se vor acoperi si proteja cu o invelitoare adecvata de protectie. Curatarea inainte de receptie Pardoseala va fi curatat folosind o matura, un dispozitiv mecanic de maturare sau un aspirator. Cand este necesar, pardoseala se va spala cu detergent neutru. Acesta se poate face manual (pe suprafete mici) sau mecanic (pe suprafete medii si mari) folosind o masina mecanica cu perii. Suprafata trebuie clatite bine si uscate dupa spalare. 5.9.4.8 PARDOSELI DIN CIMENT SCLIVISIT, MOZAIC TURNAT SI GRESIE CERAMICA
Prevederile prezentului subcapitol se refera la conditiile tehnice privind executarea pardoselilor din ciment sclivisit, mozaic turnat in-situ si gresie ceramica. Executia lucrarilor de pardoseli Alcatuirea structurii pardoselilor de ciment sclivisit, mozaic turnat in-situ si gresie ceramica, va fi: La ciment sclivisit: stratul suport format din beton B 100, simplu sau armat (executat pe paturi de nisip, beton de egalizare, placi din beton, hidroizolatie sau izolatie termica in subsoluri si pe terasele acoperisurilor) de 8 10 cm grosime conform prevederilor proiectului; imbracamintea de 20 mm grosime din mortar de ciment sclivisit, 600 Kg la m3 nisip; plinte sau scafe cu margini drepte sau rotunde. sapa din mortar de ciment, de egalizare sau de montaj de 30-50 mm grosime; imbracaminte din mozaic turnat de cca 15 mm grosime sau gresie ceramica; plinte monolit de mozaic turnat sau din gresie ceramica.
La mozaic turnat in-situ si gresie ceramica:
Executarea pardoselilor de ciment sclivisit Stratul suport se va executa din beton marca B 100 simplu sau armat (plasa mai mica de 0,8 pe umplutura) de 8-10 cm grosime, se vor lua rosturi la turnare la 4-5 mm distanta in ambele sensuri se va controla nivelul fata de linia de vagris (nivel) prin fasii de beton B 100 executate la distante sub 2 m. Betonul turnat intre fasii se va nivela cu dreptarul rezemat pe fasiile de ghidaj; in incaperile cu sifoane de scurgere sau similare se va da betonului pante de 1 pana la 1,5 % spre punctul de scurgere.
Pag. 156/561
Imbracamintea din mortar de ciment sclivisit se recomanda sa se execute imediat dupa turnarea stratului suport dupa terminarea prizei betonului, insa inainte de intarirea acestuia, spre a asigura o buna legatura intre imbracamintea si stratul suport.
Executarea imbracamintilor din mortar de ciment sclivisit Imbracamintea din mortar de ciment sclivisit se vor executa dintr-un strat de mortar de ciment de circa 20 mm grosime, cu fata sclivisita (neteda sau rolata cu ajutorul unei perii cu dinti). Prepararea mortarului se va face cu un dozaj de 600 Kg ciment la 1 mc nisip. La inceput se va amesteca nisipul uscat si cimentul pana la obtinerea unui amestec omogen si de culoare uniforma. Cantitatea de apa, care se va introduce ulterior, trebuie sa dea un mortar care sa se intinda, usor cu mistria, fara sa fie insa prea fluid. Mortarul de ciment se a prepara in cantitatile strict necesare care pot fi puse in lucrare inainte de inceperea prizei. Daca in incaperile unde se executa pardoselile sunt scurgeri de lichide, atunci se vor prevedea pante de 11,5 % spre punctele care colecteaza aceste scurgeri. Inainte de aplicarea imbracamintii din mortar de ciment sclivisit, suprafata stratului suport rigid din beton sau a planseului de beton armat va fi curatata de praf, moloz, ipsos, var, vopsele, pete de grasime, uleiuri si se va uda din abudenta cu apa. Realizarea stratului de mortar de ciment, la grosimea indicata in proiect se va face prin turare intre sipci de reper (martor). Fata vazuta sclivisita se va obtine prin baterea mortarului de ciment proaspat asternut cu mistria (pana la aparitia laptelui de ciment), aruncarea pe suprafata stratului de mortar de ciment, inainte de inceperea prizei, a unei cantitati de ciment si sclivisirea acestuia prin trecere cu mistria. In cazul suprafetelor rolate se va trece rola cu dinti pe suprafata imbracamintii din mortar de ciment, imediat dupa sclivisirea ei. Dupa executarea sclivisirii, pentru a evita fisurarea datorita actiunii soarelui si curentilor puternici de aer, imbracamintea din mortar de ciment sclivisit, se va proteja dupa terminarea prizei, prin acoperire cu rogojini, saci goi, etc care se vor stropi cu apa timp de 7 zile. Pentru a se preveni fisurarea provocata de contractii, la suprafetele mari cu imbracaminti din mortar de ciment sclivisit se vor prevedea rosturi longitudinale si transversale. Daca proiectul nu prevede distantele dintre rosturi, atunci imbracamintea din mortar de ciment sclivisit se va executa in panouri cu laturile de 2,02,5 m. Executarea pardoselilor din mozaic turnat in-situ Stratul suport se va realiza pe un suport rigid de beton dintr-un strat de beton de poza clasa C 7.5/10 de 30-50 mm grosime, se vor lasa rosturile la turnare la suprafetele de max. la 2-2,5 m distanta in ambele sensuri; se va controla nivelul fata de linia de vagriz prin sipci de repere asezate la 1,5 2 m, in intervalul dintre sipci se va turna si indesa mortar care se va nivela cu ajutorul dreptarului; apoi se scot sipcile, iar golurile se umplu cu acelasi mortar, suprafata fiind rugoasa, se recomanda ca imbracamintea de mozaic turnat sa se execute imediat dupa terminarea prizei mortarului de sapa, insa inainte de intarirea acestuia. Imbracamintile din mozaic turnat se vor executa dintr-un strat de mortar de ciment cu piatra de mozaic, de marirea si la culoarea comandata cum se specifica in proiect. Imbracamintile din mozaic turnat se vor executa cu piatra de mozaic cu granulozitate continua sau discontinua, de aceeasi provenienta si culoare sau de provenienta si culori diferite. Cand se va folosi piatra de mozaic de provenienta diferite, rezistenta la uzura a acestora trebuie sa fie egala. Cantitatea de ciment va fi de 600 Kg la 1 mc de piatra de mozaic. Pentru coloarea stratului de mortar de ciment cu piatra de mozaic se pot adauga coloranti minerali sau cimenturi colorate in proportie de cel mult 5 % din greutatea cimentului. Cand pentru colorare sunt necesare cantitati mai mari de coloranti minerali (pana la 15% din greutatea cimentului), se vor face incercari prealabile, pentru a se stabili amestecul optim, care sa nu conduca la scaderea rezistentelor mortarului de ciment cu piatra de mozaic. Prepararea mortarului de ciment cu piatra de mozaic se va face amestecand intai bine, in stare uscata, cimentul si colorantul, amestec care apoi se rastoarna peste piatra de mozaic
Pag. 157/561
asezata in prealabil pe o platforma, dupa care se amesteca bine cu lopata, pentru a se asigura raspandirea uniforma a granulelor de mozaic in masa. Apoi se va adauga apa necesara pana se va obtine un mortar care sa se intinda usor, fara a fi prea fluid. Imbracamintile din mozaic turnat se vor executa plane si orizontale. In incaperi prevazute cu sifoane de pardoseala sau cu guri de evacuare, imbracamintile din mozaic turnat se vor executa cu pante de 11,5 %, spre punctele de scurgere. Dupa intinderea mortarului de ciment de poza, se va turna tot intre sipci de reper, mortarul de ciment cu piatra de mozaic intr-un strat standard de 15 mm grosime. Stratul de mortar de ciment cu piatra de mozaic se va intinde cu mistria si nivela cu dreptarul, dupa care se va compacta cu dosul mistriei grele pana va apare laptele de ciment la suprafata. Se vor scoate sipcile de ciment cu piatra de mozaic, dupa care stratul se va indesa cu cilindre metalice sau cu mistria de mozaicar. La intinderea mortarului de ciment cu piatra de mozaic se va urmari distributia uniforma a pietrei de mozaic ca desime si marime a granulelor. Imbracamintile din mozaic turnat se pot executa intr-o singura culoare sau cu desene (carouri, figuri) in mai multe culori, in conformitate cu detaliile din proiect. Pentru stabilirea nuantei culorii si a marimii si uniformitatii mozaicului se vor efectua incercari preliminare. Cimentul obisnuit se utilizeaza impreuna cu colorantii minerali pentru obtinerea culorilor: rosu, negru si cenusiu iar cimentul alb pentru culorile alb, galben, verde si albastru. La imbracamintile cu desene, acestea se vor obtine folosind sabloane din sipci sau tabla de forma desenului cerut. In interiorul acestor sabloane se va turna stratul de mortar din ciment cu piatra de mozaic de alta culoare pe locurile din suprafata imbracamintii ramase neumplute cu mortar. Dupa turnarea stratului de mortar de ciment cu piatra de mozaic si terminarea prizei, pentru a se evita fisurarea datorita uscarii prea rapide din cauza curentilor de aer sau a actiunii soarelui (cand imbracamintea din mozaic turnat se executa la exterior terase, balcoane), imbracamintea din mozaic turnat se va proteja in primele zile de la turnare prin acoperire cu rogojini, saci de hartie sau rumegus de brad in grosime de 2040 mm), care se vor uda periodic cu apa, asiguranduse la suprafata pardoselii o stare de umiditate care se va mentine pana la frecarea imbracamintii. Nu se va utiliza rumegus de stejar sau alte reziduri, deoarece pateaza suprafata imbracamintii. Bordurile si prervazele se vor executa tot din mozaic, cu aceeasi compozitie, dar avand o alta culoare decat campul imbracamintii. Finisarea suprafetei imbracamintilor din mozaic turnat se va face prin frecare, slefuire, ceruire si eventual lustruire sau prin buciardare, cand aceasta operatie este prevazuta in graficul pentru finisaje al proiectului. Predarea se va face in mod obligatoriu dupa 46 zile de la turnarea mortarului de ciment cu piatra de mozaic, dupa ce acesta a capatat o rezistenta suficienta pentru a nu disloca piatra de mozaic la frecare. Intervalul de timp optim, dupa care se va putea executa operatia de frecare se va determina pe baza probelor care se fac pe imbracamintea de pardoseala respectiva. Frecarea se face cu masina de frecat sau manual, cu piatra abraziva, prin frecare se inlatura poghita de ciment aderenta pe fata mozaicului si granula de mozaic devine aparenta totodata se corecteaza micile denivelari, inlaturanduse toate asperitatile de pe fata mozaicului. In tot timpul frecarii, suprafata imbracamintii din mozaic turnat se mentine umeda. A doua frecare, denumita slefuire, se va face cu o piatra abraziva cu granulatie fina, pana la netezirea perfecta, udandu-se suprafata pardoselii continuu cu apa. In timpul frecarii, mai ales cu masina, se va avea in vedere ca operatia de frecare sa se faca in mod uniform pe intreaga suprafata a pardoselii, astfel incat o portiune sa nu fie frecata mai mult decat cealalta. Dupa ce imbracamintea din mozaic turnat este slefuita supfrafata se va curata de pasta rezultata de la frecare (slefuire cu rumegus uscat, care se va matura sau prin alte procedee, apoi se va spala suprafata cu apa curata si se va lasa sa se usuce dupa care se va cerui cu ceara de parchet si se va lustrui. Inainte de ceruire se poate executa o lustruire cu sare de macris (oxalat, acid de potasiu), cu ajutorul unei bucati de pasla.
Pag. 158/561
In incaperi cu suprafata pardoselii mai mari de 9 mp pentru a se preintampina fisurarea mortarului de ciment cu piatra de mozaic se va turna in panouri cu suprafete de maximum 2 m2, despartite fie prin rosturi de turnare, fie prin benzi, care se umplu apoi cu mortar de ciment cu piatra de mozaic cu aceeasi compozitie, dar de culoare diferita. In locul benzilor de mortar de ciment cu piatra de mozaic se pot folosi baghete de sticla asezate pe muchie, cu fata superioara la nivelul imbracamintii de pardoseala. In cazul mortarelor de ciment cu piatra de mozaic preparat cu ciment alb, se mai adauga si 1525 % ciment obisnuit (in volume fata de cimentul alb) pentru a se evita aparitia fisurilor datorita contractiilor. Executarea pardoselilor din gresie ceramica Imbracamintile din placi din gresie ceramica se vor executa pe un strat suport rigid din beton sau pe un planseu de beton armat. Placile din gresie ceramica se vor monta, pe stratul suport rigid din beton sau pe planseul de beton armat, prin intermediul unui strat de mortar de ciment de poza, avand dozajul de 300350 kg ciment la 1 m3, in grosime de 30 50 mm sau pe un strat de adeziv aplicat pe sapa sclivisita. Inainte de montare, pentru evitarea absorbtiei de apa din mortarul de poza, placile din gresie ceramica se vor mentine in apa timp de 23 ore. Pentru evitarea cumularii efectelor deformatiilor diferentiate, intre ansamblul de pardoseala imbracamintea din placi din gresie ceramica si mortarul de ciment de poza cu restul suprafetei, stratul suport rigid din beton format din sapa si placi de beton armat cat si conturul peretilor adiacenti, stalpilor, se vor lua masuri care sa permita deformarea acestora independent. In cazul in care se aplica imbracamintea de pardoseala si mortarul de ciment de poza direct pe planseul de beton din elemente prefabricate care si-au consumat deformatiile sau pe plansee turnate monolit, la care montarea pardoselii se face dupa 90 zile de la turnare. Imbracamintea din placi de gresie ceramica se poate aplica direct dupa o prealabila preumezire a placii de beton. In cazul in care se aplica imbracamintea de pardoseala pe plansee crude sau pe straturi suport din beton, intre acestea si pardoseala se va prevedea un strat de intrerupere a aderentei hartie, folie de polietilena, etc. La prepararea mortarului de ciment de poza se va utiliza ciment cu inmuiere normala de tipul Pa 35 si nisip 03 mm (la care partea fina sub 0,2 mm sa nu depaseasca 1/3) in amestec cu 1 parte ciment la 3,54 parti nisip. Nu se vor utiliza cimenturi cu intarire rapida (P40, etc). Mortarul de ciment sau adezivul pentru montarea placilor din gresie ceramica se va prepara la fata locului, in cantitati strict necesare si va avea o lucrabilitate plastic vartoasa, factorul apa ciment fiind de maximum 0,5. Asezarea placilor se va face montandu-se la inceput placile reper. Placile se vor monta in patul de mortar astfel pregatit, in randuri regulate, cu rosturi de 23 mm intre placile din gresie ceramica. Dupa asezarea placilor pe o suprafata corespunzatoare razei de actiune a mainii muncitorului (circa 60 cm latime), la placile la care se constata denivelari se adauga sau se scoate local din mortarul de ciment de poza. Apoi se face o verificare a planeitatii suprafetei cu un dreptar asezat pe diagonalele suprafetei executate si ghidat dupa nivelul portiunii de pardoseala executata anterior, indesandu-se atent placile in mortarul de ciment de poza, prin batere usoara cu ciocanul peste dreptar, astfel incat striurile de pe spatele placilor sa patrunda in masa de mortar si sa se asigure planeitatea suprafetei. Operatia se continua in acest mod pe toata suprafata care se executa intr-o zi de lucru. Apoi intreaga suprafata se inunda cu lapte de ciment fluid pentru ca aceasta sa intre bine in rosturi, hidratand si mortarul de poza. Umplerea rosturilor se va face la 35 zile dupa montarea placilor din gresie ceramica, iar in intervalul de la montare si pana la rostuire pardoseala nu va fi data in circulatie si se va umezi prin stropire cu apa cel putin o data la 24 ore. Curatarea imbracamintii din placi din gresie ceramica de excesul de lapte de ciment se va face prin asternere de rumegus de lemn uscat, dupa doua ore de la inundarea cu lapte de ciment si prin maturarea rumegusului. Imbracamintea din placi din gresie ceramica nu se va freca pentru finisare, ci dupa curatarea cu rumegus de lemn se va sterge cu carpe inmuiate in apa si apoi se va cerui.
Pag. 159/561
Placile din gresie ceramica se vor monta simplu sau in conformitate cu desenele din proiect cum este indicat de Proiectant si Inginer. La intersectia pardoselii cu elementele verticale sub plinte se vor realiza interspatii de 510 mm care se vor umple cu un material elastic. In cazul suprafetelor mari se recomanda realizarea unor rosturi de dilatare la circa 30 mp sau 6m, functie de modularea structurii. Executarea scafelor si plintelor La imbracamintile din mortar de ciment sclivisit se vor executa scafe de 100150 mm inaltime, turnate din mortar de ciment sclivist cu dozajele si in conditiile tehnice indicate la aceste imbracaminti. La imbracamintile din mozaic turnat scafele sau plintele se vor executa turnate pe loc sau vor fi prefabricate din beton mozaicat. Ele nu se vor aseza peste tencuiala, ci direct pe perete, prin intermediul unui strat din mortar de ciment. Scafele sau plintele din mozaic turnate pe loc se vor executa cu dozajele si in conditiile tehnice indicate in paragrafele privind imbracamintile din mozaic turnat (vezi mai sus). Inaltimea scafelor sau plintelor va fi de 100150 mm, iar grosimea lor va fi astfel stabilita incat sa depaseasca fata tencuielii de 58 mm. La imbracamintile din placi din gresie ceramica se vor monta elemente de racordare (colturi speciale interne si externe, socluri, scafe) pentru a curata usor imbinarile intre pereti si pardoseli, fixate cu mortar de ciment astfel incat sa depaseasca fata tencuielii cu 58 mm. In cazul in care se tencuiesc si peretii in aceeasi incapere, capatul superior al scafei trebuie sa fie in perfecta linie cu marginea exterioara a faiantei. Conditii tehnice de calitate In timpul executarii imbracamintilor din beton de ciment turnat monolit se vor face urmatoarele verificari: se va controla timpul de lucru pentru un ciclu de turnare (de la turnarea apei in betoniera pana la terminarea punerii betonului in opera), acest interval de timp nu trebuie sa depaseasca o ora pe timp calduros si o ora si jumatate pe vreme racoroasa. Se va verifica lucrabilitatea betonului, determinata prin metoda trasarii cu trunchiul de con avand inaltimea de 30 cm. Se va verifica respectarea conditiilor tehnice de calitate prevazute in STAS 2560/3-84. Pentru lucrarile gasite necorespunzatoare, Inginerul va da dispozitii de santier pentru remediere sau refacere. 5.9.5 5.9.5.1 CONTROLUL CALITATII VERIFICAREA INAINTE DE INCEPEREA LUCRARILOR
Existenta procedurii tehnice de excutie pentru lucrari de pardoseli in documentatia de calitate a constructorului; Existenta certificatelor de calitate pentru materiale; Incheierea lucrarii executate anterior (existenta procesului verbal de receptie calitativa pentru stratul suport); Incheierea lucrarilor de instalatii a caror executare ulterioara ar putea degrada pardoselile; Agremente tehnice ale Inginerului pentru produse si procedee noi; Existenta proiectului tehnic si a detaliilor de executie pentru pardoseli; Existenta personalului de executie specializat pentru lucrari de pardoseli. Atunci cand stratul suport este un planseu de beton este necesar sa fie asigurata curatarea si spalarea lor cu apa inainte de executia pardoselilor.
Pag. 160/561
Pentru platformele de la intrari etc.: Atunci cand stratul suport este din pamant trebuie verificat ca straturile succesive de umplutura sa nu fie mai groase de 15 20 cm, sa fie bine compactate si udate; stratul de sub pardoseala va fi realizat din pietris ciuruit sau agregate marunte si nisip necesare pentru ruperea capilaritatii. Izolarea conductelor de instalatii care strapung pardoseala; Acoperirea cu mortar de ciment a conductelor de instalatii electrice care se monteaza sub pardoseli pentru a se asigura protejarea lor; Depozitarea corespunzatoare a materialelor pe santier: 5.9.5.2 VERIFICARI IN TIMPUL EXECUTIEI Pentru executarea stratului suport din sapa de ciment trebuie verificat daca: sapa de egalizare se realizeaza din mortar de ciment de clasa M 10 T avand consistenta de 5 cm masurata pe conul etalon; se respecta procedura tehnica de executie; se respecta detaliile proiectului in ceea ce priveste grosimea, planeitatea si pantele sapei executate; daca s-au prelevat probe de mortar de ciment pentru incercarea lor intr-un laborator autorizat; daca fixarea pe stratul suport este corespunzatoare; turnarea sapei se face in panouri de max 2,5 mp separate prin rosturi longitudinale si transversale; se realizeaza compactarea sapei prin baterea mortarului de ciment cu dreptarul si mistria pana la aparitia laptelui de ciment la suprafata; se realizeaza protejarea suprafetelor pentru evitarea aparitiei fisurilor acoperirea cu rogojini care se vor mentine umede timp de 7 zile; ca grosimea maxima a sapei sa nu fie mai mare de 3 cm. respectarea proiectului si a detaliilor de executie; respectarea fisei tehnice a produsului folosit, care reprezinta instructiunile producatorului pentru montaj.
Pentru executia stratului de uzura trebuie urmarita:
5.9.5.3
VERIFICAREA LA SFARSITUL EXECUTIEI LUCRARILOR DE PARDOSELI Existenta si continutul certificatelor de calitate pentru materiale; Existenta si continutul proceselor verbale de lucrari ascunse; Aspectul vizual al pardoselilor la terminarea lucrarilor; Gradul de aderenta al stratului de uzura la stratul suport; Existenta rezultatelor la incercarile efectuate si consemnarea lor.
5.10
LUCRARI DE TAMPLARIE DIN PVC SAU ALUMINIU
5.10.1 GENERALITATI Prezentul caiet de sarcini cuprinde specificatii tehnice privind lucrarile de montaj la tamplaria din PVC/Aluminiu/ ce va fi livrata pe santier de catre producator.
Pag. 161/561
Antreprenorul va inainta spre aprobare dimensiunile tipului de gol (in masura in care acesta nu este impus de planuri si/sau desene ulterioare), tabelele de calcul si desene detaliate la scara. Productia poate incepe numai dupa verificarea pe teren si aprobarea acestora. Tamplaria nu trebuie sa produca zgomot sau vibratii audibile ca urmare a vantului, curentilor de aer sau traficului auto. 5.10.2 STANDARDE SI NORMATIVE DE REFERINTA. Privind instituirea masurilor speciale pentru reabilitarea termica a cladirilor de locuit multietajate Normativ privind calculul coeficientilor globali de izolare termica la cladirile de locuit Asigurarea calitatii ferestrelor din PVC
O.U. nr.174/2002
C 107/1-94 RAL GZ 716/1 ALPROM-1995 5.10.3 MATERIALE SI ECHIPAMENTE UTILIZATE. 5.10.3.1 Feronerie:
MATERIALE UTILIZATE LA REALIZAREA TAMPLARIEI PVC PENTRU USI SI FERESTRE Fabricata din otel inoxidabil sau aluminiu AlMgSi conform cu cerintele RAL RG 607/3 Asigurarea calitatii feroneriei batante si oscilobatante Usile de acces cu functiune de evacuare in caz de incendiu vor fi prevazute cu dispozitive anti-panica la interior si vor fi obligatoriu cu deschidere catre exterior. Toate usile exterioare vor fi echipate cu dispozitive de auto-inchidere
Incuietori: Inchizatorile sunt din AlMgSi, aliaj inoxidabil care nu permite coroziunea sau aliajul de aluminiu turnat GALMg3. Inchizatorile pentru partile care se deschid vor fi atasate si reglate. Toate inchizatorile vor livrate cu minimum 3 chei. Geam termoizolator Geamul nu va prezenta zgarieturi, va fi curat si corect sigilat. Furnizorul de geam va poseda Certificat de la producatorul de sticla cu depunere Low-E ca dispune de dotarea necesara procesarii acestui tip de geam. Usile si toate ferestrele la care geamurile termoizolatoare se monteaza pana la 80 cm distanta de podea sau pamant, si panourile de usa care se monteaza la o distanta de pana la 150cm de podea trebuie echipate cu geamuri securizate. Panourile din sticla montate la 30cm pe fiecare parte a usii si la o distanta de pana la 150cm de podea sau de parter trebuie deasemenea sa fie din geam securizat. Profilele de separare a ochiurilor de geam sunt deasemenea din aliaj AlMgSi 0,5. se vor fixa pe intreaga lungime. Geamul termoizolator are o garnitura din cauciuc. Panourile vitrate: panourile vitrate mai mici de 25cm pot fi din geam obisnuit de 6mm. Panourile vitrate mai mari de 25cm trebuie sa fie geam securizat de 4mm sau 6mm, cel de-al doilea tip se foloseste pentru panouri vitrate mai mari de 70cm.
Pag. 162/561
5.10.3.2
MATERIALE UTILIZATE LA REALIZAREA TAMPLARIEI DIN AL
Profile PVC albe - sistem tricameral cu un coeficient de transfer termic minim K = 1,6 W/m2K. Inatimea minima a profilelor va fi 60 mm iar grosimea peretilor principali va fi de 3,0 mm (0,2 mm). Suprafetele exterioare vizibile ale profilului vor prezenta culoare uniforma, fara intreruperi si fara impuritati mecanice. Profile de rigidizare - din otel zincat cu grosimea de min.1,5 mm si modul de elasticitate 250 KN/cm. 5.10.3.3 MATERIALE FOLOSITE PENTRU TAMPLARIA DIN ALUMINIU
Tocurile/profilele de aluminiu sunt modelate din aliaj AlMgSi 0.5 in conformitate cu NE 573-3:2003. Acest aliaj este recomandat pentru contururi cu rezistenta mecanica ridicata. Caracteristicile mecanice se bazeaza pe NE 12020. Fiecare element este alcatuit din 2 contururi inchise extrudate care, dupa tratamentul de suprafata, sunt lipite mecanic cu ajutorul a 2 benzi de fibra de sticla poliamidica armata. Se obtine astfel o cavitate cu aer stagnant. Benzile poliamidice sunt acide si rezistente la caldura (220C). Tratarea de suprafata se face in urma izolarii. Coeficientul de transfer termal este k = 1,6 W/m2K. Balamalele sunt din aliaj AlMgSi; varianta standard - anodica si contin pivoti inoxidabili 18/8 fixati intr-un tub din nailon pentru a preveni galvanizarea cu aluminiul. Balamalele pentru toate elementele care se deschid pot fi atasate, fiind mult mai eficient si rapid de utilizat evitandu-se perforarea pentru gauri. In vederea asigurarii unei bune etansari, toate contururile se prevad cu un canal inferior de scurgere (diferenta de inaltime intre marginea geamului si banda poliamidica este de cel putin 8.5 mm). Contururile de extindere sau pentru lambriuri pot fi usor prinse sau strecurate in profilele de aluminiu. 5.10.3.4 CONTROLUL CALITATII
Ramele cu geam termoizolator sau fara geam se vor transporta in pozitie verticala. Se va evita deteriorarea suprafetei ramelor. In cazul transportului de lunga distanta se recomanda utilizarea ambalajelor din carton si a distantierelor din carton. Ramele se vor trata ca mai sus si trebuie transportate in siguranta, iar impactul trebuie evitat. In cazul suprafetelor vitrate foarte mari, ce implica o greutate sporita mai mare de 50g, se vor utiliza dispozitive speciale adaptate pentru ridicarea/deplasarea cu mijloace mecanizate. Tamplaria/geamul termoizolator trebuie depozitate in spatii protejate impotriva intemperiilor. Se vor aseza pe suporturi orizontale sau verticale; pentru geamul termoizolator se vor utiliza numai suporturi oblice/verticale. Depozitarea se va face astfel incat tamplaria/geamul sa nu sufere deformari care ar putea sa strice sau sa impiedice utilizarea. Canalele de drenare si bavurile trebuie sa curatate pentru a evita blocajul. Materialele abrazive trebuie deasemenea indepartate de partile mobile pentru a evita zgarierea. Ramele trebuie tinute la distanta de gudron si bitum pentru a nu se pata. Siliconul si alte materiale etansatoare in general nu au efect asupra ramelor, dar produsele pe baza de solventi se vor evita. Tamplaria asamblata (partial), cat si geamul termoizolator, se vor livra in situ insotite de certificat de calitate si declaratie de conformitate emise de producatorul respectiv Pe timpul depozitarii se va evita deteriorarea suprafetelor. Materialele utilizate pentru suporturi nu trebuie sa deterioreze tamplaria/geamul in nici un fel. 5.10.4 EXECUTIA LUCRARILOR 5.10.4.1 GENERALITATI
Tamplaria se va monta in golurile pregatite in cladirile noi sau in golurile existente in zidarie dupa demontarea tamplariei care va fi inlocuita. Se vor folosi instructiunile de supraveghere pentru fiecare sistem pentru a se asigura ca se comandat dimensiunea si modelul adecvat. Ferestrele si usile sunt finisate, iar golul trebuie sa fie finisate inainte de
Pag. 163/561
montare. Golul trebuie sa cuprinda pragul, si trebuie admise tolerante pentru ca fereastra sa poata fi montata. Tamplaria nu trebuie montata pana cand golul nu este finisat si nu trebuie folosit ca model pentru lucrarile de constructie. Pentru a evita zgarierea ramelor este esential sa se evite transportarea de materiale prin ferestre dupa montarea lor. 5.10.4.2 LUCRARI IN AFARA SANTIERULUI
Montarea feroneriei - cu suruburi protejate anticoroziv (otel inoxidabil, garnituri din neopren, vopsea protectiva). Montarea garniturilor - imbinare cap la cap cu evitarea intinderii sau lipirii. Garniturile trebuie sa fie suficiente ca numar si rezistente la presiunea vantului. Executia tamplariei din PVC pentru usi si ferestre. Debitarea tocurilor si a cercevelelor se va face cu masina speciala de debitat PVC. Armarea profilelor - profilele de rigidizare se fixeaza in camera profilului cu suruburi autoperforante la 40 cm. Sudarea profielor PVC - termosudare cu masini speciale de sudura. Cordonul de sudura nu va prezenta pori sau culoare gri-galbuie. Tamplaria din Aluminiu: Debitarea tocurilor si a cercevelelor se va face cu masina speciala de debitat aluminiu. Asamblarea se efectueaza prin presarea la rece a elementelor de aluminiu taiate diagonal in canelura unghiurilor de aluminiu (AlMgSi 0.5), presand astfel capetele taiate unul de altul. Inainte de a fi presate in unghiuri, capetele sunt invelite in clei sau silicon (tipul neacetic pentru contururi cu email uscat) pentru a preveni patrunderea apei. In cazul in care apa este evacuata prin camera de presiune de colt, colturile sunt si ele etansate cu epoxi, poliuretan sau silicon neacetic. Toata tamplaria sunt livrate pe santier montate si toate lucrarile in afara de montare se executa in afara santierului. 5.10.4.3 EXECUTIA TAMPLARIEI DIN ALUMINIU PENTRU USI SI FERESTRE
Montarea garniturilor - imbinare cap la cap cu evitarea intinderii sau lipirii. Montarea feroneriei - cu suruburi protejate anticoroziv. Montajul tamplariei in situ se va face perfect vertical, cu axele deschiderilor si la distanta necesara fata de structura de baza avand in vedere ancorarea prevazuta. Fixarea trebuie astfel facuta incat sa asigure stabilitatea, sa permita dilatarea tamplariei. Imbinarile trebuie sa fie suficiente ca numar si rezistenta pentru a rezista presiunii vantului, aerului si a greutatii partilor mobile. Fixarea se face direct in perete cu ajutorul diblurilor si a suruburilor. Distanta dintre punctele de fixare nu va depasi 70 mm. Daca tamplaria este fixata cu elemente metalice, aceste elemente trebuie tratate anticoroziv. Nu este permisa prezenta mortarului sau a corpurilor dure intre toc si zidarie. Rostuirea intre tamplarie si structura de baza trebuie executata cu un chit adecvat, dupa asezarea unui strat de baza din spuma sintetica (poliuretanica). Suprafata care se va umple cu spuma, trebuie sa fie curata, uscata si fara praf sau grasimi. In cazul in care imediat dupa asezarea tamplariei se observa deteriorarea stratului de suprafata protector, permanent sau temporar, Antreprenorul va lua masurile adecvate pentru remedierea situatiei. Dupa instalare, tamplaria trebuie curatita. Montarea geamurilor - conform instructiunilor interne ale firmei furnizoare. 5.10.4.4 LUCRARI PREGATITOARE (IN REABILITARE)
Demontarea tamplariei existente Inainte de demontarea tamplariei existente, este foarte important sa se verifice urmatoarele: Sa se verifice structura interna si externa si in caz ca se gasesc deteriorari aceste trebuie raportate Inginerului inainte de inceperea lucrarilor;
Pag. 164/561
Sa se verifice daca tamplaria noua nu a fost deteriorate in timpul transportului si ca sunt fabricate conform cerintelor Beneficiarului; Sa se verifice daca dimensiunile noilor ferestre sunt corecte astfel incat sa se potriveasca in gol dupa demontarea tamplariei existente; Sa se mute orice mobila existenta langa gol pentru a evita deteriorarea in timpul demontarii tamplariei existente si montarii celei noi; Sa se acopere covoarele si mobilierul pentru a minimiza posibilitatea deteriorarii si pentru a facilita operatia de curatenie dupa finalizarea montarii. Sa se foloseasca un cutit sau ceva similar pentru a cresta in zona ramei existente pe interior, unde tencuiala se intalneste cu rama. In majoritatea cazurilor acest lucru va minimaliza deteriorarea. Se demonteaza toate panouri mobile si geamul din rama. Se taie traversele si se scot din rama principala. Se taie prin traversele verticale ale ramei principale fara a cauza deteriorarea structurii. Se indeparteaza partile orizontale ale ramei exterioare din gol. Se curata golul si se indeparteaza masticul din structura. Molozul se indeparteaza. 5.10.4.5 PRINCIPALELE FAZE DE REALIZARE:
Pregatirea ramei Daca se folosesc dispozitive de prindere acestea nu trebuie atasate foarte strans de rama exterioara, incepand de la nu mai putin de 150mm de colturi si nu mai mult de 600mm in centru. Daca se monteaza prin insurubarea prin rama exterioara principala in structura, atunci geamul se demonteaza. Daca glafuri sunt necesare si s-au livrat separat de ferestre trebuie atasate acum conform instructiunilor. Daca se vor atasa cu suruburi de rama intotdeauna sa se insurubeze de dedesupt in cadru. Este important ca sistemele de fixare sa nu penetreze canalele de drenare. Daca o fereastra sau o usa este prea grea pentru a fi manipulata adecvat, se poate scoate geamul. Orice geam sau orice rama demontata se depoziteaza in siguranta la distanta de zona de lucru. Montajul tamplariei in situ se va face perfect vertical, cu axele deschiderilor si la distanta necesara fata de structura de baza avand in vedere ancorarea prevazuta. Rosturile verticale vor fi in medie de 5mm latime, chiar daca rosturile orizontale pot fi pana la 10mm latime. Se pune tamplaria in gol, conform recomandarilor furnizorului si se imbina temporar pentru a vedea daca sunt adecvata. Se fixeaza tamplaria in gol folosind fie dispozitive de fixare, fie prin gaurire si fixare in rama exterioara, gaurile pentru suruburi nu trebuie sa fie la o distanta mai mica de 150mm de colturi si nu la mai mult de 600mm de centru. Daca este necesar sa se insurubeze prin partea inferioara a ramei exterioare, unde se poate colecta apa, apoi se aplica un etansator adecvat. Dupa fixarea in acest mod imbinarile temporale se pot desface. Fixarea se face direct in perete cu ajutorul diblurilor si a suruburilor. Distanta dintre punctele de fixare nu va depasi 70 mm. Daca tamplaria este fixata cu elemente metalice, aceste elemente trebuie tratate anticoroziv. Se remonteaza orice geam care a fost demontat asigurandu-se ca sunt montate adecvat pentru a permite drenarea apei. Se remonteaza profilele de separare a ochiurilor de geam, conform instructiunilor producatorului si avand grija sa nu se deterioreze geamul. Se remonteza panourile mobile care au fost demontate.
Pag. 165/561
Se verifica functionarea adecvata a tamplariei inainte de de a etansa cu mastic sau finisare. Orice defect trebuie rectificat. Finisare Rostuirea intre tamplarie si structura de baza trebuie executata cu un chit adecvat, dupa asezarea unui strat de baza din spuma sintetica (poliuretanica). Suprafata care se va umple cu spuma, trebuie sa fie curata, uscata si fara praf sau grasimi. In cazul in care imediat dupa asezarea tamplariei se observa deteriorarea stratului de suprafata protector, permanent sau temporar, Antreprenorul va lua masurile adecvate pentru remedierea situatiei. Dupa instalare, tamplaria trebuie curatita. Trebuie asigurat ca spuma izolatoare a intrat suficient de mult in gol pentru a evita puntea termica. Spuma trebuie taiata in exterior astfel incat sa nu se amesteca cu filerul. Se termina de finisat partii exterioare a golului si se indeparteaza banda protectiva transparenta de pe suprafata ramei si de pe glaful exterior inainte ca rosturile sa fie etansate cu filer. Tencuiala, cimentul si vopseaua pot deteriora fiting-urile metalice si ar trebui sterse imediat. Canalele de drenare trebuie curatate. Dupa montare, ramele pentru tamplarie se vor curata cu apa calda care contine detergent. Pentru marcarile care nu se indeparteaza se poate folosi o solutii fine pe baza de apa si un mop din lana, daca este necesar un finisaj lucios. Finisarea si repararea externa a tamplariei sunt factori importanti in lucrarile de inlocuire. Aspecte importante sunt: Masticul pentru etansare se pune intre glafuri si zidaria din caramida. Se face acest lucru pentru a elimina posibilitatea ca apa sa patrunda prin tencuiala interna. Tamplaria trebuie curatata inainte de a parasi santierul. In cazul in care exista zgarieturi, se poate folosi disc de polizare si se finiseaza cu perie. Toate partile mobile, trebuie unse dupa montare. Siguranta pe santier Montarea tamplariei nu necesita proceduri speciale in ceea ce priveste siguranta pe santier. Se recomanda utilizarea ochelarilor de protectie cand se folosesc unelte actionate electric si imbracaminte adecvata de protectie cand se manipuleaza geamuri. 5.10.5 ASIGURAREA CALITATII, ABATERI ADMISE Dupa ce structura de baza a fost terminata: Antreprenorul trebuie sa se asigure, inainte de fabricarea tamplariei, dimensiunile rezultate fizic (in urma executiei) corespund cu cele stabilite in planuri verificarea la receptia materialelor; Atunci cand furnizorul pentru tamplarie, avand in vedere toleranta admisa, va observa ca structura de baza nu este perfect verticala, va atentiona proiectantul care, in urma consultarii Antreprenorului, va indica masurile ce trebuie luate. Verificarea pe parcursul executiei: Verticalitatea si orizontalitatea cat si pozitia in goluri Masuri de protectie impotriva deteriorarii de alte specialitati. Verificarea dupa montaj: se vor verifica fixarea corecta a tocurilor, izolarea corecta a golului dintre toc si perete cu spuma poliuretanica, etansarea cu silicon. verificarea aspectului, a pozitionarii corecte a garniturilor si baghetelor, a montarii feroneriei, a montarii geamului, a functionalitatii ferestrelor; manerele usilor vor fi instalate in asa fel sa previna vatamari. Manerele verticale tip bara vor amplasate la distanta suficienta fata de rostul dintre cele doua foi de usa pentru a preveni vatamarea (>8cm).
Pag. 166/561
ABATERI ADMISE: Deformatia maxima: in directia orizontala cu geam simplu: 1/300; cu geam dublu: 1/500. Cadru ferestre: 2 mm/m Cadru usi: 1 mm/m Limite de toleranta pe verticala la tamplaria instalata:
5.11
LUCRARI DE TAMPLARIE INTERIOARA DIN LEMN SAU METALICA
5.11.1 GENERALITATI Prezentul caiet de sarcini cuprinde specificatii tehnice privind lucrarile de montaj ale tamplariei interioare din lemn usi vitrate, cat si usi metalice pantru interior. Elemente componente: Tocuri de lemn pentru usi si partitii vitrate; Tocuri metalice; Foi/panouri usa din lemn, pervaz; Partitii vitrate: normale, rezistente la foc si etanse la fum; Usi interioare metalice: normale si respectiv rezistente la foc; Baghete de fixare pentru geamuri; Elemente de suspendare si inchidere. 5.11.2 STANDARDE SI NORMATIVE DE REFERINTA STAS 799 88 STAS 9322 89 STAS 9317/1 87 STAS 4923 89 STAS 466 92 STAS 9317/2 87 STAS 5333 86 STAS 3366 86 Ferestre si usi de lemn. Conditii tehnice generale Usi si ferestre. Clasificare si tehnologii Tamplarie pentru constructii civile si Industriale. Ferestre din lemn Glasvanduri cu rame din lemn Usi de lemn pentru constructii civile Tamplarie pentru constructii civile, usi de lemn. Metode pentru verificarea calitatii Ferestre, usi de balcon, usi interioare de lemn pentru constructii. Formate si alcatuiri Obloane rulante. Prescriptii tehnice
5.11.3 MATERIALE SI ECHIPAMENTE UTILIZATE 5.11.3.1 MATERIALE UTILIZATE PENTRU USI INTERIOARE DE LEMN SI GLAZVANDURI Usi interioare pline(Rw 40 db)- birouri .
Confectiile de lemn vor fi executate conform tabelelor de tamplarie.
Pag. 167/561
Foaie de usa masiva din lemn/MDF placata pe ambele fete cu furnir sau melamina; grosimea foii usii min. 40 mm; Glafuri din lemn masiv sau profile de lemn liniare respectiv profile metalice prefabricate vopsite; Feroneria aferenta tipurilor de confectie silduri, manere, balamale, cilindru pentru incuietoare cu buton. La fel ca la punctul a) cu foaie de usa si toc din lemn masiv, cu panouri din placaje incluse, furniruite si lacuite conform specificatiilor Proiectantului sau la fel ca cele existente; Foaie de usa masiva din lemn/MDF placata pe ambele fete cu furnir sau melamina; grosimea foii usii min. 40 mm; Panou de vizionare 10x40 cm, geam clar in grosime de 6 mm; Toc pentru usa din lemn / metalic - profile prefabricate ce se livreaza impreuna cu foaia de usa si elemente de suspendare si inchidere (balamale, broasca); Feroneria aferenta tipurilor de confectie silduri, manere, balamale, cilindru pentru incuietoare cu buton (in sali de clasa si toalete) si cu chei in celelalte incaperi. Foaie de usa cu structura din lemn, min. 45x90 cm; glasvanduri cu structura din lemn, min. 45x50 cm, cu geam clar in grosime de 6 mm, suprafata vitrata este divizata de baghete in diverse panuri, in conformitate cu specificatiile Proiectantului, Daca suprafata vitrata nu este divizata se va folosi geam securit sau laminat; Montanti si traverse pentru usi si partitii vitrate; In cazul instalarii acestor tipuri de usi in interiorul unor pereti despartitori se vor utiliza tocuri standard din lemn si glafuri; Feroneria aferenta tipurilor de confectie silduri, manere, balamale, cilindru pentru incuietoare cu buton (in sali de clasa si toalete) si cu chei in celelalte incaperi trebuie sa fie de calitate si sa reziste la socuri repetate si la folosinta indelungata . Fiecare foaie de usa trebuie sa fie prevazuta cu cate 3 balamale .Usile vor fi pe captuseala si vor fi prevazute cu pervazuri . la fel ca si la cele nerezistente cu exceptia suprafetelor vitrate care se vor executa din geam armat (cu plasa din otel inoxidabil) in grosime de 6 mm, divizarea acestor suprafete vitrate este obligatorie; In cazul usilor etanse la fum acestea se vor echipa cu dispozitive de etansare si de auto inchidere; Foaie de usa cu rama de lemn, celulara, cu insertii placaje, in grosime de min. 35 mm, vopsite sau melaminate pe ambele fete, distanta de la podea la marginea inferioara 20 cm; Tocuri/glafuri din profile metalice (otel sau aluminiu) in cazul compartimentarilor usoare din panouri compacte melaminate cu rame de aluminiu; Feroneria - silduri, manere din metale cromate sau materiale plastice cu incuietori specifice pentru aceste locatii(cu blocare din interior si deschidere de urgenta din exterior), balamale metalice.
Usi interioare cu panouri decorative (in cladiri monumente istorice) -
Usi cu panouri vitrate integrate pentru salile de clasa, conferinta, etc; -
Usi vitrate sau glasvanduri (nerezistente la foc) -
Usi vitrate sau glasvanduri (rezistente la foc F30) -
Usi de toaleta semi solide -
Pag. 168/561
Usi duble batante (in bucatarii) Accesorii 5.11.3.2 Chituri pentru conturile exterioare si interioare ale tocurilor; Spuma poliuretanica pentru montaj, intre tocuri si golurile unde se monteaza; Opritori pentru usi. Captuseala si pervazuri . Foaie de usa cu balamale speciale, prevazuta cu placi subtiri din otel inoxidabil pe o inaltime de 30 cm de la baza pe ambele fete;
MATERIALE UTILIZATE PENTRU USI METALICE Usi metalice(nerezistente la foc) Foaie de usa din tabla de otel galvanizata profilata/cutata rigidizata cu profile din otel galvanizat, grosimea finita de 45 mm; Toc metalic din profile ambutisate de 2 mm din otel galvanizat, cu imbinari sudate la colturi si dispozitive de fixare rezistente, praguri metalice (drepte sau etanse); Feroneria aferenta tipurilor de confectie silduri, manere, balamale, cilindru pentru incuietoari speciale, dim otel placat cu crom; Finisaj : grund anticoroziv La fel ca la punctul a) dar foaia de usa este umpluta cu MDF, balamale galvanizate cu sistem de securitate, dispozitiv de auto inchidere (amortizor), etansare cu garnituri rezistente la foc; Optional cu panou de vizionare cu geam armat rezistent la foc; Dispozitiv antipanica la usile de evacuare in caz de incendiu. Rostul dintre toc si perete sa fie astupat numai cu materiale rezistente la foc, conform specificatiilor producatorului sau cele specifice rezistentei la foc, nu se admite folosirea spumei poliuretanice pentru etansarea acestui rost;
Usi metalice rezistente la foc (F60 si F90)
5.11.3.3
CONTROLUL CALITATII Verificarea la livrare Verificarea inainte de punerea in opera Verificarea la receptia preliminara
Verificarea calitatii se va face pe faze:
Se vor verifica: existenta si calitatea tuturor accesoriilor metalice; corespondenta cu prevederile proiectului; existenta si calitatea acesoriilor de prindere; verificarea in urma depozitarii / manipularii cu privire la deteriorari.
Pag. 169/561
5.11.3.4
LIVRARE, MANIPULARE, DEPOZITARE
Tamplaria se livreaza incheiata, pregatita pentru finisare sau gata finisata conform tabelelor de tamplarie, insotita de certificat de calitate si declaratie de conformitate emise de producatorul respectiv. Livrarea se receptioneaza conform STAS 799 86. Sefii echipelor de montaj vor participa la receptia tamplariei si a accesoriilor. Transportul si manipularea se vor executa manual. Tamplaria trebuie depozitata in spatii protejate impotriva intemperiilor, in spatii incalzite cu o temperatura si umiditate constanta. Se vor aseza pe suporturi orizontale sau verticale. Depozitarea se va face astfel incat tamplaria sa nu sufere deformari care ar putea sa strice sau sa impiedice utilizarea. Pe timpul depozitarii se va evita deteriorarea suprafetelor. Materialele utilizate pentru suporturi nu trebuie sa deterioreze tamplaria/geamul in nici un fel. Inainte de montaj, cu cel putin 24 h, tamplaria de lemn se va depozita in zona de lucru pentru a se realiza aclimatizarea. 5.11.4 EXECUTIA LUCRARILOR, MONTARE, INSTALARE, ASAMBLARE Urmatoarele precizari sunt valabile pentru usi de lemn, glasvanduri, usi metalice care nu sunt rezistente la foc. In cazul usilor rezistente la foc se vor urma prescriptiile producatorului si/sau cele specifice acestor tipuri de usi. Operatiuni pregatitoare de lucrari ce trebuie a fi terminate inainte de inceperea montajuIui tamplariei: materializarea trasarii pozitiei fiecarui gol; fixarea praznurilor pentru tamplarie si cele pentru finisarea spaletilor si glafului; terminarea tencuielilor in zonele adiacente golurilor precum si a pardoselilor si plafoanelor; imbracarea in folie din plastic a tocurilor si marcarea pe acestea a punctelor corespunzatoare marcate pe conturul golului, inaltime, adancime, verticalitate, centrare. Pozarea si echiparea tamplariei: fiecare toc este adus in pozitie si fixat in prima faza prin pene la colturi si la interval de maximum 1,5 m, penele vor fi tratate in prealabil cu carbolineum sau ulei mineral; fixarea definitiva a tocurilor si spraituirea interioara pentru impiedicarea deformarii pana la momentul intaririi spumei poliuretanice; injectarea cu spuma izolanta a spatiilor ramase libere intre toc si gol completarea vopsitoriei anticorozive la fixarea tocurilor rnetalice executarea finisajelor la spaleti si glafuri; inlaturarea protectiei din folie de plastic; retusuri si completari; inchiderea tamplariei in goluri prin pervazuri, baghete sau prin cordoane de chituri simple sau tiocolice Toate usile care atunci cand sunt deschise pot cauza deteriorari ale peretilor adiacenti, radiatoarelor, panourilor de placare etc. Vor fi prevazute cu opritori ce se monteaza in pardoseala. 5.11.5 CONTROLUL CALITATII, ABATERI ADMISE Se vor verifica: existenta si calitatea tuturor accesoriilor metalice; verticalitatea tocurilor si captuselilor; nu se admit abateri mai mari de 1mm/m; abaterile de la planeitatea foilor de usi sau cercevele mai lungi de 1,5 m sa fie mai mici de 1% din lungimea pieselor respective;
Pag. 170/561
intre foaia de usa si pardoseala sa fie un spatiu constant (3 8 mm); potrivirea corecta a foilor de usi (luft) precum si a cercevelelor pe tocuri, pe toata lungimea faltului respectiv; abaterea este de 2 mm; intre cercevea si marginea spaletului tencuit trebuie sa fie un spatiu de minim 3,5 cm; accesoriile metalice sa fie bine montate si sa functioneze perfect; balamalele, cremoanele, drucarele sa fie montate la aceeasi inaltime (inaltime constanta) de la pardoseala, pentru fiecare in parte;
5.12
LUCRARI DE INVELITORI SI TINICHIGERIE
5.12.1 GENERALITATI Acest capitol cuprinde specificatiile tehnice pentru lucrari de tinichigerie pentru acoperis din tabla neondulata, si nonautoportanta cum ar fi tabla galvanizata, titaniu-zinc si cupru. Aceste lucrari pot include atat lucrari noi cat si/sau lucrari de reabilitare. Urmatoarele tipuri de invelitori sunt tratate in cadrul acestui capitol: Invelitori din tabla plana. Invelitori din tabla profilata tip tigla. Tabla metalica autoportanta (ondulata si tip sandwich) Lucrari de tinichigerie (jgheaburi, burlane, glafuri) Acoperisul are urmatoarele straturi: Astereala strat continuu din scandura din lemn, care sprijina invelisurile de acoperis care nu sunt autoportante; Carton sau panza bitumata sau folie polietilena cu rol de hidroizolatie, peste care se bat sipci din lemn paralele cu panta pe care se vor monta elementele de invelitoare si asigura o protectie suplimentara impotriva patrunderii apelor si zapezilor; Elementele de invelitoare cum ar fi tabla plana sau tabla metalica tip tigla, tabla ondulata si elemente sandwich. Pantele invelitorilor Pante (cm/m) Natura invelitorii minime Tabla plana obisnuita si tabla autoportanta Tabla profilata tip tigla 15 25 uzuale 30-60 45-175 Pante (cm/m)
5.12.2 STANDARDE SI NORMATIVE DE REFERINTA STAS 7608-88 STAS 428/1-90 STAS 488-87 Aliaje de aluminu. Clase Foi de aluminu. Specificatii tehnice Tabla din zinc si aliaje de zinc
Pag. 171/561
STAS 2028-80 STAS 289/2-87 STAS 2029 STAS 426/2-80 STAS 428/1-90 STAS 2274 C37 -88 EN 10143 : 1993 SR EN 485-1-95 SR EN 485-3-95 SR EN 485-4-95
Otel galvanizat la cald Tabla galvanizata Table din aliaj Cu-Zn. Dimensiuni Tabla ondulata din otel laminata la cald Table din cupru. Dimensiuni Tabla din aluminiu. Specificatii tehnice Lucrari de tinichigerie pentru lucrari neindustriale, industriale si ferme, tevi de evacuare, jgheaburi si accesorii de imbinare si fixare Normativ pentru alcatuirea si executarea invelitorilor la constructii . Metal continuu imersat acoperit cu tapla si fasie Tolerante privind dimensiunile si forma Aluminiu si aliaje de aluminiu. Foaie, fasie si tabla. Partea I: Specificatii Tehnice pentru verificare livrare Aluminiu si aliaje de aluminiu, foaie, fasie si tabla. Partea III: Tolerante pentru forma si dimensiune pentru produsele laminate la cald Aluminiu si aliaje de aluminiu, foaie, fasie si tabla. Partea III: Tolerante pentru forma si dimensiune pentru produsele laminate la rece
STAS 426/1 -84 Table din cupru. Specificatii tehnice
5.12.3 MATERIALE SI ECHIPAMENTE UTILIZATE 5.12.3.1 MATERIALE table ondulate din otel galvanizate si vopsite; table ondulate din aluminiu anodizate si/sau copsite Panouri sandwich, autoportante Table din otel galvantizate si vopsite cu start intermediary termoizolant, de 8 cm din poliuretan rigid sau de 12 cm din fibra de densitate medie; Tabla exterioara: 6 mm-8 mm grosime; Tabla interioara: 6 mm grosime; Panou modular: 1,00 m latime Lungime: min. 1,00 m, max. 19,30 m Grosimea panourilor exterioare din otel depinde de sarcina statica si de spatiul dintre pane. Atat panourile interioare cat si cele exterioare trebuie sa fie laminate pentru a permite deschideri mari si economice intre pane. Fiecare panou are in mod normal 4 cute plus 1 cuta pentru imbinare cu o suprapunere de aprox. 70 mm. Panourile interioare liniare trebuie sa fie usor striate si sa aiba o latime de 1,0m intre liniile de centru si rosturi. Izolatia: Panou din spuma poliuretana extrudata rigida, cu grosimea minima de 8cm, densitatea interioara de 30kg/m2, clasa I de reactie la foc conform NEN 3883 sau panou din fibra de densitate medie, cu grosimea minima de 12cm. Valoarea k (coeficient de pierdere a caldurii) pentru intregul acoperis, incluzand tablele din metal trebuie sa fie mai mic de 0,30 W/m2K, valoare care corespunde cu o valoare R de cel putin 3,33 m2K/W.
Invelitoarea autoportanta pentru acoperis intr-un strat
Pag. 172/561
Finisaje: in mediu neagresiv, panourile exterioare trebuie finisate la exterior cu: Plastisol din pvc (grund 0,005mm + strat de finisaj 0,1mm) sau Florura de polivinilden sau Acoperit cu poliester siliconizat (grund 0,005mm + 0,02mm strat de finisaj). In medii mai agresive (langa fabrici si uzine cu aer foarte poluat) grosimea startului exterior de finisaj trebuie sa fie mai mare cu 0,2mm. Partea expusa a tablei liniare galvanizata trebuie acoperita cu: Plastisol din pvc (grund 0,005mm + 0,1mm strat de finisaj) sau Polivinilden (strat de poliester 0,01mm + finisaj 0,1mm). Culoarea trebuie selectata conform standardelor producatorului si aprobata de Inginer. Alte finisaje, cum ar fi finisaj din Al-Zn, placa lacuita din aluminiu sau din otel inoxidabil sunt optionale si se vor folosi doar cu acordul Beneficiarului. Garantia producatorului: timp de 15 ani panourile nu vor coroda. Tabla din otel galvanizat : Va fi otel laminat la cald, table moale si otelita. Zincata nu va fi mai mica de 215 g/m2 conform EN 10143 aplicata prin proces continuu de imersare. Tabla pentru acoperis din cupru: tabla din cupru laminata la rece in conformitate cu indicarea duritatii H00 si cu greutatea de 4,90 6,10kg/m2, daca nu se specifica altfel in planse. Jgheaburi si burlane: acelasi material ca la tablele pentru acoperis, daca sunt in conexiune. Materiale diverse: se furnizeaza materiale si tipuri de cleme, materiale de lipire, electrod de sudat, invelisuri protective, separatori, etansatori si accesorii cum se recomanda de producatorul tablei metalice, exceptand daca se indica altfel. Etansator pentru rosurile de dilatatie . Accesorii: Exceptand cazul in care se indica ca lucrare la alta sectiune a caietelor de sarcini, se livreaza componentele necesare pentru sistemul de acoperis complet, incluzand coama, sageac, agrafe, sipci, scurgeri, jgheaburi, ventilatii, etansatori, garnituri si banda de inchidere. Se potrivesc materialele si finisajele acoperisului. Banda de etansaree: banda etansatoare cu compusi solizi poliizobutilenici sensibila la presiunee 100%. Se furnizeaza permanent banda elastica, care nu se deformeaza, nu este toxica, nu pateaza. Etansator de rost: O parte poliuretan elastomeric sau etansator din silicon cum se recomanda de producatorul constructiei Cuie: Pentru tabla din otel sau zinc: otel inoxidabil 0,25mm minim, nu mai putin de 2,2cm; Pentru tabla din cupru: ca mai sus, dar din cupru sau bronz. Sururburi si bolturi: Pentru tabla din otel, titan-zinc si zinc: otel inoxidabil Pentru tabla din cupru: Cupru, bronz sau alama. Pene: acelasi material ca tablele pentru acoperis, greutatea minima 4,9kg/m2, aprox. 5cm largime x 7,5cm lungime. Lungimile pot varia, depinzand de imbinarea simpla sau dubla. Se urmaresc recomdarile producatorului. Lipire. Conform STAS 11212/2-84, compozitia pentru cupru 50% cositor si 50% plumb. Nituri: 0,3 0,5cm diametru, cu capete solide si saibe din acelasi material cu tabla.
Pag. 173/561
5.12.3.2
DEPOZITARE SI MANIPULARE
Tabla metalica se va transporta si livra cu folii protectoare. Tabla metalica in timpul depozitarii se va mentine uscata si departe de pamant pentru a asigura ventilatie adecvata. Tablele si tiglele se depoziteaza in exterior, dar se vor acoperi cu o invelitoare impermeabila pentru a le pastra uscate si pentru a impiedica deteriorarea lor. Trebuie avuta grija la manipularea tablei metalice pentru a evita deteriorarea suprafetelor. Deteriorarile minore se vor repara cu chit . Stivele nu trebuie sa fie mai mari de 1 m pentru a evita deformarea tablelor care se afla in partea de jos. 5.12.3.3 MOSTRE
Antreprenorul trebuie sa respecte datele produselor incluzand specificatiile producatorului, instructiunile de montare, recomandarile generale pentru aplicarea tablei pentru acoperis. Mostre (se furnizeaza in cazul acoperisurilor complet noi): inainte de achizitionarea materialelor si montarea componentelor metalice pentru acoperis, se pregateste o mostra. Se incorporeaza materialele si metodele de executie si montare identice cu cerintele proiectului. Se monteaza mostra pe suprafata acoperisului la indicatia Inginerului. Se retin mostrele acceptate din puncte de vedere al calitatii. Daca mostra este acceptata, poate fi incorporata ca parte a lucrarii pentru acoperisul metalic. Mostra trebuie sa aiba dimensiune o suficient de mare pentru a demonstra modurile de imbinare tipice, detaliile de prindere, constructia marginii, textura de finisare si culoarea. Mostrele de material: din material metalic specific pentru acoperis pentru lucrarile de reabilitare, jgheaburi, burlane, tevi pentru evacuare apa pluviala etc.. vor fi de aprox 20cmx20cm din fiecare. Plansele vor arata modul de formare si imbinare a tablei metalice si a tiglelor . Se indica rosturile de dilatare si conectarile hidroizolante pentru lucrarile adiacente si pentru bariere si penetrari.
5.12.4 EXECUTAREA LUCRARILOR 5.12.4.1 MONTAREA INVELITORILOR DIN TABLA
GENERALITATI Se folosesc elemente prefabricate cat mai mult posibil. Tabla metalica prefabricata pentru acoperis, burlane, coame pentru hidroizolatie si rezistenta la apa cu previziuni de expansiune pentru lucrarile in desfasurare, pentru a preveni scurgeri sau deteriorare. Lucrarile trebuie sa se potriveasca cu substructura. Materialele trebuie sa fie in conformitate cu instructiunile si recomandarile producatorului. Elemente metalice exterioare cu fete vizibile curate, montate in locurile si la nivelurile indicate cu margini vizibile fasonate pentru a forma bordura. Imbinari: imbinarile prefabricate la tabla cu imbinati plate. Marginile din tabla galvanizata se vor imbina si lipi. Se recomanda nituri suplimentare pentru imbinari. Imbinari pentru etansare: unde sunt mobile, se recomanda sau sunt necesare imbinari tip care nu se dilata pentru performanta adecvata a lucrarii, pentru ca metalul sa asigure montarea adecvata a etansatorului elastomeric, in concordanta cu prevederile STAS. Separari: pentru separarea metalului se foloseste metal care nu este compatibil sau sub-structura coroziva prin acoperirea suprafetele ascunse la locurile de contact cu invelis bituminos sau alte separari permanente cum se recomanda de producator.
Pag. 174/561
COORDONARE Se coordoneaza lucrarile pentru acoperisul metalic cu cele pentru scurgere a apei, jgheaburi si constructie a planseelor, parapetilor, peretilor si alte lucrari adiacente pentru a impiedica scurgerile,a securiza si a asigura o instalatie rezistenta la coroziune. LUCRARI DE PREGATIRE Se curata suprafetele pentru montarea tablei. Sub-structura va fi neteda si fara defecte. Se bat cuiele sau alte mijloace de prindere proiectate in substructura (planseu din lemn). MONTARE Trebuie respectate recomandarile producatorului cu exceptia zonelor unde este specificat sau indicat altfel, trebuie sa fie in concordanta cu recomandarile si indicatiile producatorului tablelor care este montat. A. Se separa metalele care nu sunt similare prin vopsirea fiecarei suprafete din metal in zona de contact cu invelis bituminos, prin aplicarea de ameste asfalt-cauciuc, sau prin separare permanenta cum se specifica de producatorul metalelor care nu sunt similare. B. Se monteaza o folie( membrana) elastica de protectie cu rol de bariera de vapori pe toata suprafata acoperisului exceptand cazul in care producatorul specifica altfel. Se foloseste adeziv pentru ancorare temporara, unde este posibil, pentru a minimiza folosirea de elemente de prindere mecanice sub acoperisul din tabla de cupru. Imbinarea se suprapune minim 5 cm. C. Tablele prefabricate, imbinarile, fasiile, penele, doliile, tratamentele marginilor, jgheaburile si alte componente ale tablei metalice pentru acoperisuri, pentru profile, elemente de drenare indicate si dupa cum se cere pentru evitarea scurgerilor. Se prevad pentru expansiune si contractia termica a lucrarilor, cum se indica. Se etanseaza imbinarile dupa cum este indicat si cerut pentru evitarea scurgerilor. Se folosesc materiale perfabricate cat de mult posibil. D. Imbinari tip etansare: unde se folosesc imbinari de etansare, se incastreaza flanse pentru elementele de imbinare nu mai mici de 2,5 cm in etansator. Cand temperatura ambientala este moderata in momentul montarii, 5 - 21C., se monteaza elemente de imbinare pentru 50% miscare in ambele parti. Se regleaza proportional pentru montari la temperaturi ambientale mai mari. Nu se monteaza imbinari tip etansare la temperaturi sub 5C. E. Se ascund elementele de fixare de expansiune unde este posibil in lucrari vizibile si localizati astfel incat sa minimizati posibilitatile de scurgere. Acoperiti si etansati elementele de prindere si ancorele cum se cere pentru o montare adecvata. F. Suprafetele metalice neacoperite de la marginile tablelor se vor lipi cu cositor, pentru o latime de 1,25 2,50 cm, folosind sudarea recomandata pentru tipul de lucrari pentru tabla metalica. CURATARE Se indeparteaza stratul protectiv (daca exista) de pe suprafete vizibile ale tablei metalice pentru acoperis. Se indeparteaza cu atentie pentru a evita deteriorarea finisajelor. Se curata suprafetele metalice vizibile de substantele care ar putea interactiona cu oxidarea sau agentii atmosferici. FINISARE Pentru tabla din otel, titan-zinc si zinc vopsita, nu sunt necesare masuri speciale de finisare. Pentru tabla din cupru: pentru a incetini actiunea agentilor atmosferici, se aplica un start uniform de ulei de parafina de calitate superioara, sau de lac transparent. PROTECTIE Se asigura protectia finala a intr-un mod acceptabil pentru a se asigua absenta deteriorarii acoperisului in momentul receptiei lucrarilor. 5.12.4.2 COAME, DOLII
Se prevad coamele si doliile la toate punctele critice pentru a impiedica infiltrarea apei.
Pag. 175/561
Asezarea va incepe de la capatul opus unde se previne vantul. Exceptand cazul in care se folosesc dispozitive de fixare autofiletante, se vor da gauri pentru suruburi si cuie. Nu se dau gauri cu obiecte neascutite. Se monteaza jgheaburi si burlane folosind nituri oarbe pentru suprapuneri si suruburi autofiletante pentru legatura cu sageacul. 5.12.4.3 TABLA PROFILATA PENTRU ACOPERIS
GENERALITATI Toate tablele se vor aseza in concordanta cu metoda de montare indicata de producator. Inainte de montarea finala se fac demonstratii pe santier in prezenta Inginerului. Asezarea finala va incepe doar dupa ce metoda de montare este aprobata de Inginer. Se retuseaza toate zgarieturile si se acopera capetele suruburilor cu materiale de retusare aprobate de Inginer. PRINDERE SI FIXARE Se folosesc conectorii dupa cum recomandati de producator si aprobati de Inginer. Vopseaua trebuie sa aiba aceeasi culoare ca a acoperisului pentru toate dispozitivele vizibile de fixare si prindere. Acestea se aplica intr-un mod curat, consistent si dupa un anumit criteriu. Se folosesc suruburi speciale pentru streasina acoperisului, unde ramele acoperisului sunt vizibile. MONTAREA INVELITORILOR DIN TIGLE METALICE Pe astereala se monteaza randuri din sipci din lemn paralele cu poala . la distante egale intre ele , in vederea fixarii tiglelor. Distanta dintre sipci este data de marimea elementelor de tigla . Decalarea randurilor succesive de tigla de orice tip se va face cu o jumatate de tigla. La tiglele asezate simplu primul rand de la poala si ultimul rand de la coama trebuie sa fie asezate dublu si cu rosturile decalate . In dreptul unei sipci trebuie sa rezulte trei tigle suprapuse, iar intre sipci 2 tigle. Prinderea pe suport a tiglelor se va face in principal prin respectarea instructiunilor producatorului , dar in principal se va face prin legarea cu sarma zincata si/sau prin baterea in cuie . Coamele se vor fixa cu mortar de ciment , iar in cazul depasirii pantelor uzuale se vor folosi prinderi suplimentare prin cuie cu cap conic . 5.12.4.4 PANOURI AUTOPORTANTE
GENERALITATI Trebuie luate in considerare urmatoarele: sensul de montaj este de la poala spre coama; rezemarea pe suport se face pe cuta cea mai larga; se vor respecta detaliile de coame, pazii , timpane prezentate in proiect; Montarea panourilor mai mare cand bate vantul poate sa fie periculos, datorita dimensiunilor mai mari, si din aceasta cauza trebuie sa se evite acest lucru. Pentru a asigura randamentul adecvat si longevitatea, Antreprenorul trebuie sa protejeze panourile metalice de coroziune si alte materiale. Cand cheresteaua va fi in contact direct cu panourile metalice, Antreprenorii trebuie sa ia in calcul urmatoarele situatii:
Pag. 176/561
Otelul galvanizat este compatibil cu cheresteaua tratala la presiune cu arseniat cromat din cupru care se foloseste in prezent, dar nu cu cheresteaua tratata cu pentaclorofenal. Astfel pentaclorofenalul nu se foloseste sau trebuie introdus un strat separator. Aluminiu nu trebuie sa intre in contact cu lemnul tratat deoarece substantele chimice sunt corozive pentru aluminiu. Metalele deosebite au nevoie de bariera protectiva intre ele pentru a preveni corosiunea galvanica. Se pot folosi materiale plastice, vopsea bituminoasa si alte materiale pentru a separa panourile de lemnul tratat si metalele diferite. Cand se folosesc panouri de aluminiu care intra in contact direct cu otelul, una din metodele de mai sus se foloseste pentru a separa cele doua metale. Ingrasamintele, varul, acizii si alte substante determina coroziunea panourilor din metal. Trebuie prevenit contactul dintre panourile metalice si orice materiale corozive. Placile izolatoare poroase pot absorbi si retine umezeala si necesita bariera de vapori (folie sau implaslitura bituminoasa). Aceasta bariera de vapori trebuie montata in partea interioara astfel incat umezeala sa nu intre in contact cu izolatia si panoul metalic. Straturile de separare sunt necesare cand panourile metalice sunt fixate pe astereala din lemn. Acoperis tip sarpanta: panourile metalice, indiferent daca sunt dintr-un singur start sau sandwich, necesita o panta de minim 20% (1 in 5) pentru a asigura drenarea adecvata. 5.12.4.5 PANOURILE SANDWICH:
Panourile sandwich se ataseaza din exterior la substructura din otel cu ancore si suruburi autofiletante, incluzand saibe hidroizolatoare. Suruburile exterioare se vor acoperi materiale rezistente la razele UV si la caldura. In cazul panelor C si Z, numarul de carlige vizibile pe partea exterioara poate fi redus prin fixarea panourilor din interior folosind suruburi autofiletante 14 x 25mm (vezi STAS 9344/1 si 5), sau 12/14 x 25mm TEK 3, suruburi autoperforante. Panourile interioare liniare trebuie sa fie finisajele interioare vizibile. Toate doliile vor avea aceeasi grosime si finisaj ca tabla metalica din exterior. Tabla metalica trebuie sa fie legata la impamantare. 5.12.4.6 PANOURI METALICE ONDULATE
Tipul cutelor (numarul per panou si inaltime) pentru stratul expus din otel poate varia de la un producator la altul. Inaltimea cutelor la rostul lateral totusi nu trebuie sa fie mai mica de 3,5cm pentru acoperisuri cu o panta minima de 20%, pentru a evita infiltrarea apei provenita de la ploaie sau din topirea zapezii. Toate rosturile laterale si capetele rosturilor trebuie etansate cu filer care va fi aprobat de Inginer. Suprapunerile laterale ale panourilor trebuie executate astfel incat sa nu permita patrunderea apei de ploaie. Antreprenorul trebuie sa inceapa montarea preimei foi de tabla de la streasina si fronton in partea cea mai indepartata a directiei vantului predominant. Toate suprapunerile necesita etansare. Cand conditiile atmosferice sunt critice, Antreprenorul trebuie sa foloseasca banda etansatoare la toate suprapunerile laterale. Pentru a asigura o margine adecvata, el trebuie sa permita o prelungire de 2,5 - 5cm la streasine. La marginile de la frontoane, va trebui sa foloseasca un fronton sau o dolie laterala (vezi Lucrari de tinichigerie), pentru a evita ridicarea de catre vant. Tablele pentru acoperis trebuie fixate la fiecare 15 25 cm de-a lungul marginii frontonului. Indoire si curbare: Tablele sunt rulate din metal tare. Daca o tabla trebuie indoita, se recomanda maximum o indoire gentila de 90-de grade. Metalul nu ar trebui reindoit o data ce a fost profilata, si nici nu trebuie intinsa la loc. Cand tablele metalice se vor monta pe un acoperis curbat, suruburile se vor monta la fiecare suprapunere la capetele pentru a impiedica tendinta naturala a metalului de a nu se arcui. Pe restul tablei se permite distanta standard intre dispozitivele de prindere. Cand
Pag. 177/561
panourile metalice se monteaza peste un arc raza minima a arcului este de 5,40m pentru prfilele din aluminiu si 7,2 m pentru profilele din otel. Antreprenorul va folosi banda etansatoare pe toate partile si capetele suprapunerilor. Prindere pe substructura: Panourile se vor fixa pe pane sau pe substructuri, din lemn, sectiunile din otel concave, profilele galvanizate C sau Z, prin dispozitive de prindere vizibile. Dimensiunile panelor din lemn si metalice pot varia considerabil in functie de structura principala portanta (centuri, ferme, etc). Profilele C si Z in mod normal sunt facute din table din otel galvanizate la rece de 0,7mm 0,8mm, pe care se fixeaza panourile compozite la un interval specificat in proiectul de structura. Metodele de fixare trebuie sa fie suficient de rezistente sa nu se ridice, dar sa permita deplasare in timpul actiunilor seismice sau in timpul dilatarii termice. Materialul de care se prind panourile de metal trebuie sa fie la distante adecvate si suficient de tari pentru a asigura un acoperis care sa fie adecvat pentru incarcarile cerute de proiect. Daca nu se gasesc in proiect, Antreprenorul poate folosi mese de incarcare, care in general vin de la producator pentru toate tipurile de panouri. Antreprenorul va folosi carlige metalice adecvate in cazul panelor cu grosimi mai mari de 1,5mm (de exemplu in cazul sectiunilor din otel concave, grinzilor profil-I sau grinzilor profil-U). In cazul profilelor C si Z fabricate din tabla subtire galvanizata din otel, se pot folosi suruburi autofiletante si autoperforante. Prinderea de substructurile din lemn: Suruburile autofiletante care se folosesc pentru panourile din otel sunt galvanizate si apoi aoperite cu polimer organic pentru rezistenta la coroziune. Pentru cele mai bune rezultate cu panourile din aluminiu, se folosesc suruburi autofiletante din inox. Cuiele galvanizate cu garnituri din cauciuc rezistente, pot asigura si o etansare rezonabila de durata si sunt recomandate pentru panourile din otel cand nu sunt necesare suruburi, de exemplu pentru garage, depozite, magazii. Substructurile din lemn trebuie sa fie rezistente. O grosime nominala de 5cm pentru cherestea asigura valorile maxime de scoatere a suruburilor si cuielor cand dispozitivele de prindere penetreaza 2,5cm lemnul. Metoda corecta de prindere a panourilor din otel cu cuie este de baga cuiul prin partea superioara astfel incat saiba sa fie perfect lipita de metal. Se prinde in cuie pentru a minimiza scurgerile posibile ale acoperisului. Daca cuiul este batut prea mult , acesta poate rupe saiba si crapa tabla, cauzand scurgeri. Suruburile in combinatie cu metalul si saibele neoprene trebuie montate in zona plata a panoului, pentru a asigura o etansare de durata. Taierea panourilor din metal: Panourile din Al: pentru a face o taietura paralela cu cuta, se cresteaza panoul cu un cutit ascutit si se indoaie tabla repetat pana se rupe. Pentru taieturi perpendiculare cu cuta se foloseste o foarfeca pentru a taia drept, sau o foarfeca pneumatica, sau cu un dispozitiv electric. Antreprenorul, deasemenea poate folosi un ferestrau circular cu o lama metalica. Folosirea de ulei sau sapun pe lama va inlesni taierea. Panouri din Otel: panourile din otel se vor taia cu foarfeci electrice sau pneumatice sau cu dispozitive electrice. Toate doliile vor avea aceeasi grosime si finisaj ca tablele exterioare din metal. Acoperisul din metal trebuie conectat la impamantare. 5.12.4.7 JGHEABURI SI BURLANELOR
Jgheaburile si burlanele pot fi executate din tabla zincata sau pot fi prefabricate , de acelasi tip cu materialul invelitorii ( pot fi din PVC sau tabla prevopsita ). Jgheaburile si burlanele din tabla zincata vor respecta prevederile STAS 2274/81;
Pag. 178/561
Jgeaburile si burlanele vor fi montate vertical, vor fi bine fixate cu bratari, cu tronsoanele petrecute etans, cel superior in cel inferior pe cca 6 cm . Jgheaburile se vor fixa cu carlige din platbanda zincata sau protejata anticoroziv . 5.12.5 VERIFICAREA CALITATII 5.12.5.1 VERIFICARI INAINTE DE INCEPEREA EXECUTIEI INVELITORII Existenta procedurii tehnice de executie a invelitorii in documentele de calitate ale constructorului ; Existenta proiectului si a detaliilor de executie; Existenta certificatelor de calitate pentru materiale; Existenta agrementelor tehnice pentru produse si procedee noi; Suportul invelitorii - existenta procesului verbal de receptie calitativa al suportului;
Trebuie sa se verifice :
Elementele geometrice ale suportului: pante, planeitate, rectiliniaritate, distante dintre axe; abaterile de la planeitate nu trebuie sa depaseasca 5 mm in lungul pantei la dreptarul de 3m si 10 mm perpendicular pe panta; Existenta si corectitudinea lucrarilor de tinichigerie aferente invelitorii (sorturi, pazii, dolii, strapungeri, jgheaburi, burlane); 5.12.5.2 VERIFICARI IN TIMPUL EXECUTIEI LUCRARILOR Daca se respecta procedura tehnica de executie; Daca se respecta proiectul si detaliile de executie; Pentru stratul de protectie din carton bitumat sau membrana hidroizolatoare: suprafata invelitorii trebuie sa fie neteda , lipsita de denivelari; la streasina astereala trebuie sa fie scoasa in consola fata de capriori cu 2 3 cm , iar cartonul trebuie adus pe fata inferioara a asterelei si prinse in cuie; ca foile hidroizolatoare sa fie dispuse parallel cu streasina la acoperisuri cu panta pana la 20 cm/m si perpendicular la acoperisuri cu pante mai mari; ca foile hidroizolatoare sa fie asezate pe astereala lipite intre ele , cu petreceri de 10 cm in sensul scurgerii apelor si fixate cu cuie cu cap plat; toate racordarile acoperisului cu elementele verticale ce ies deasupra invelitorii; Pentru invelitorile metalice tip tigla se va verifica: asezarea randurilor de tigla sau olane , in sfoara , paralel cu poala ; admiterea admisibila este de 1 cm / m , dar max 5 cm pentru intreaga lungime a versantului; decalarea randurilor successive de tigle cu o jumatate de tigla; la tiglele solzi asezate simplu , primul rand de la poala si ultimul rand sa fie asezate dublu si cu rosturi decalate; la tiglele profilate realizarea rezemarii complete pe cele patru laturi; fixarea si etansarea coamelor cu mortar de ciment; la olane , asezare pe suport continuu , protejat cu un strat de material bitumat;
Pag. 179/561
ca tiglele si olanele sa fie intregi , nefiind admise cele sparte , fisurate sau ciobite; executarea corecta a doliilor din tabla zincata cu falturi duble, cositorite; Pentru invelitori din tabla plana se va verifica: planeitatea suportului , denivelarea admisa fiind de 3mm / m; astereala din scanduri sa aiba rosturi pana la 2 cm; la examinarea vizuala a invelitorii tabla sa se prezinte bine intinsa si strana aplicata pe astereala ,fara valuri, iar la verificarea prin circulatie pe acoperis , fiind calcata cu piciorul sa nu se indoaie; la coama si la muchii foile de tabla sa se incheie cu falturi in picioare; doliile sa fie executate din foi de tabla incheiate intre ele cu falturi duble culcate; in cazul suporturilor din beton sa fie fixate dibluri din lemn impregnate impotriva umezelii , necesare pentru fixarea copcilor; Pentru invelitori din tabla cutata sau ondulata se va verifica: petrecerile minime paralele cu panele sa se incadreze in functie de panta invelitorii in urmatoarele limite: Panta acoperisului cm/m Petrecerea minima cm 40 9 30 10 15 11 12 20
petrecerile laterale (in lungul pantei) la tabla ondulata sa fie minim jumatate de ondula si sa includa obligatoriu creasta ondulei; respectarea sensului de montaj de la poala spre coama; respectarea eventualelor sisteme de suplimentare la petreceri si strapungeri (cordoane de chit, garnituri , saibe) astfel incat la receptie sa nu patrunda apa prin invelitoare; realizarea protectiei anticorozive a panourilor din tabla si a elementelor metalice de montaj; Pentru elementele de tinichigerie (jgheaburi, burlane, dolii, glafuri) se va verifica: panta jgheaburilor sa fie minim 5 %, sa corespunda prevederilor proiectului si sa nu permita stagnarea locala a apei turnate in jgheab pentru verificare; asezarea jgheabului sa fie minim 1 cm si maxim 5 cm sub picatura streasinii; imbinarea tronsoanelor de jgheab sa fie facuta prin lipire cu cositor; fixarea jgheaburilor sa fie facuta cu carlige din platbanda zincata sau protejate anticorosiv prin vopsire, montate ingropat in astereala si fixate la distantele prevazute in proiect; burlanele trebuie montate vertical , cu abateri de max 0,5 cm /m , bine fixate cu bratari din tabla zincata, cu tronsoanele petrecute etans , cel superior in cel inferior pe 6 cm, iar la imbinarea cu tuburile de fonta din canal sa nu existe pierderi de apa; glafurile si sorturile sa aiba panta transversala spre exterior , sa fie prevazute cu lacrimare si sa fie bine fixate cu cuie , iar strapungerile lipite cu cositor; amplasarea , prinderea corecta si etansarea imbinarilor pieselor de racordare in camp , la colturi si la burlane; executia si prinderea corecta a sortului si racordarea lui la jgheab; realizarea pantei spre burlan , asigurand scurgerea apei fara stagnari;
Pag. 180/561
5.12.5.3
VERIFICARI LA SFARSITUL EXECUTIEI LUCRARILOR existenta si continutul certificatelor de calitate ale materialelor; existenta agrementelor tehnice pentru produse si procedee noi; invelitorile sa indeplineasca functia de indepartare a apei pluviale si de etanseitate la apa, la vant, la ploaie sau zapada; la examinarea invelitorii pe dedesubt nu se admite ca aceasta sa prezinte interspatii prin care sa se vada lumina din exterior;
5.13
IZOLATII
5.13.1 LUCRARI DE HIDROIZOLATII 5.13.1.1 GENERALITATI
Acest caiet de sarcini cuprinde specificatiile tehnice pentru hidroizolatii cu materiale bituminoase si a unor lucrari aferente acestora, in scopul protectiei constructiilor subterane si supraterane. Hidroizolatiile sunt lucrari de constructii cu rolul de a impiedica patrunderea umezelii si a apelor meteorice, freatice sau tehnologice in interiorul cladirii sau in elementele de constructii si asigura pastrarea in bune conditii a caracteristicilor fizico mecanice ale materialelor care compun constructiile . Capitolele inrudite: Reabilitare termica; Lucrari de tinichigerie 5.13.1.2 STAS 44-84 STAS 138-80 STAS 491-70 STAS 539-79 STAS 558-85 STAS 661-71 STAS 663 76 STANDARDE SI NORMATIVE DE REFERINTA Spirt alb Carton asfaltat CA 300, CA 400. Carton impregnat CI 300. Tabla din plumb Filer de calcar (SUBIF) suspensie de bitum filerizat glanular (CELOCHIT) mastic de bitum filerizat granular Plumb (sub forma de benzi)
STAS 1046 78 Priza bitumata PA 55, PA 45 STAS 1667 76 Agregate naturale grele pentru betoane si montare lianti minerali STAS 1901-77 STAS 2028-80 STAS 2355/1-87 STAS 2355/2 87 STAS 3315-75 Filer din calcar Tabla galvanizata Cladiri neindustriale, industriale si ferme. Lucrari de hidroizolatii pentru cladiri. Clasificare si terminologie Hidroizolatii si materiale bituminoase la elemente de constructii. Pantele acoperisurilor.
STAS 3303/1-83 Hidroizolatii din materiale bituminoase la terase si acoperisuri.
Pag. 181/561
STAS 3789-80 STAS 6800-63
Micro-asbest Hartie Kraft
STAS 7016 80 Solutie de bitum tip CITOM STAS 7064 78 Impaslitura din fibre de sticala bitumata IA 1100, IB 1200, IBP 1200 STAS 7064 78 Bitum pentru hiroizolatii tip H 60/75 si H 80/90 STAS 7916-80 STAS 8050-79 STAS 8067-85 Impaslitura din fibra de sticla gudronata IA 1100 cu IB 1200 si IBP 1200 Impaslitura din fibra de sticla negrudonata tip I 50 Impaslitura din fibra de sticla gudronata IA 1100 cu IBP 1100 R
STAS 10126-80 Impaslitura din fibra de sticla gudronata tip TSA 2000 STAS 10546-76 Bitum cu adaos de cauciuc tip SAC 95/1-05 STAS 11342-79 Emulsie gudronata C 16-84 C56-85 Norma pentru realizarea lucrarilor de constructii si instalatii pe timp racoros Norma pentru verificarea calitatii si receptia lucrarilor de constructii si instaltiile aferente (INCERC)
C 112-86 Norma pentru proiectarea si executia membranei hidroizolante din materiale bituminoase la lucrarile de constructie (INCERC) + adaugand PE 731-85 PE 732-89 NTR 4978-72 NTR 9041-80 STI 17-86 STI 29-86 Norma de intretinerea si reparatii necesar pentru constructiile energetice Norme tehnice pentru instructiuni si proiecte pentru urmarirea comportamentului cladirilor cu obiective termice si energetice (MEE) Emulsie de bitum tip Hidrobet Impaslitura din fibra de sticla gudronata, acoperita cu folie de aluminum tip TBAL Impaslitura gudronata cu bitum aditivat IAA 1200 Membrana hidroizolatoare cu bitum aditivat tip MECABIT
5.13.1.3 5.13.1.3.1
MATERIALE SI ECHIPAMENTE. VERIFICAREA CALITATII. LIVRARE, MANIPULARE, DEPOZITARE MATERIALE Cartoane gudronate tip CA 300, CA 400, conform STAS 138 80. Impaslitura din fibre sticla gudronate tip IA 110, IB 1200, IBF 1200, conform STAS 7916 80. Impaslitura din fibre sticla gudronate tip IA 1000 R, IBP 1100 R, conform STAS 8067-85; Panza gudronata cu bitum aditivat IAA 1200, conform STI 17-86; Panza gudronata tip PI 50, PI 40, P A 55 si P A 45, conform STAS 1046-78; Tesatura din fibra de sticla gudronata tip TSA 2000, conform STAS 10126- 80; Tesatura din fibra de sticla gudronata, acoperita cu folie de aluminiu tip TBAL, conform NTR 9041-80; Membrane hidroizolanta cu bitum aditivat , conform STI 29-86.
Materiale cu membrane gudronate:
Materiale bituminoase pentru amorsare, fixare si izolare:
Pag. 182/561
Bitum pentru lucrarile de hidroizolatie tip H 68/75 si H 80/90,conform STAS7064-78; Bitum cu adaos de cauciuc tip SAC 95/1 05, conform ST AS 10546-76; Solutie de bitum tip CITOM, conform STAS 6800-63; Emulsie cationica gudronata, conform STAS 11342-79; Emulsie anionica gudronata, conform STAS 11342-79; Emulsie bituminoasa tip Hidrobet, conform NTR 4978-72; (SUBIF) suspensie de bitum cu filer granulat, conform STAS 558- 85; (CELOCHIT) suspensie de bitum cu filer granulat, chit ,conform STAS 661-71. Materiale auxiliare: Filer de calcar, conform STAS 539-79; Filer de talc, conform STAS 1901-77; Micro-asbest, conform ST AS 3315-75; Spirt alb, conform ST AS 44-84; Tabla din plumb de 1, 2, 3mm grosime, conform ST AS 491-70; Tabla zincata, conform ST AS 2028-80; Carton imbibat CI 300, conform ST AS 138-80; Panza din fibra de sticla non-gudronata tip I 50, conform ST AS 8050-79; Placi din beton prefabricat si alte materiale de protectie (nisip, pitris) de 7 ...15 mm); Camine de drenaj din plastic (cum ar fi tipul TAGCM de la Oradea si TLSIT); Materiale diferite si parti de imbinare pentru lucrarile aferente la membrane hidroizolanta. 5.13.1.3.2 LIVARE, MANIPULARE, DEPOZITARE
Materialele folosite trebuie sa corespunda conditiilor de calitate prevazute in standardele in vigoare si vor fi insotite de certificate de calitate. Manipularea si transportul materialelor bituminoase se va face cu atentie, pentru a nu le deteriora, pe distante cat mai scurte. Toate materialele in suluri pentru hidroizolatii se vor depozita cel putin sub soproane si vor fi ferite de lovituri. La depozite se vor lua masuri de paza contra incendiilor, conform normelor in vigoare. 5.13.1.4 5.13.1.4.1 COMPOZITIA MEMBRANEI HIDROIZOLANTE CARACTERISTICI TEHNICE ALE MEMBRANEI HIDROIZOLANTE
Lucrari de acoperire beton Proceduri de verificare: Masuratori, verificare directa a corespondentei cu proiectul si cu normele valide Existenta si validitatea documentelor de certificare a calitatii materialelor folosite Teste de randament cerute de proiect si de prescripetii tehnice trecute in procesul verbal pentru lucrari ascunse
Pag. 183/561
Verificarea existentei si continutului documentatiei si a procesului verbal, inspectiei si concluziile Verificare directa, inspectii, teste aditionale. Urmatoarele trebuie luate in considerare cand se executa lucrarile: Conditii de realizare; Verificarea calitatii lucrarilor; Instructiuni de intretinere si utilizare; Masuri pentru protectia muncii si prevenire a incendiilor pe categorii de lucrari
5.13.1.4.2 Amorsa
CONDITII DE LUCRU LA MEMBRANELE HIDROIZOLANTE
Membrane hidroizolanta se vor monta la temperaturi de peste +5C, sunt interzise lucrarile pe vreme ploioasa. Se realizeaza din solutie bituminoasa pe un suport din beton uscat si bine curatat, doar cand sunt temperaturi exterioare de pana la + 18C si cu emulsie pe suport umed la temperaturi de peste +8C. Straturi pentru difuzie vapori Sunt din panze gudronate IPB 1200 sau IPB 1100, sub barierele pentru vapori deasupra incaperilor cu umiditate sub 60% sau sub hidroizolatia aplicata pentru izolatie termica sensibila la umiditate, cu acoperiri din beton, sulul perforat va fi aplicat fara a se lipi, cu suprapuneri de 5 cm, localizate pe suport cu partea protejata. Straturile de difuzie nu se aplica in si pe o raza de 25 cm in jurul gurilor de drenare si penetrare. Bariera impotriva vaporilor Se va aplica pe un suport din beton peste stratul de difuzie, fixat si acoperit cu mastic bituminous, cu suprapuneri de 710 cm si trebuie acoperita partea inferioara a stratului de izolatie termica. Cand se monteaza, placile termoizolante se vor aplica cu partea neprotejata in masticul bituminous cald pentru a acoperi bariera impotriva vaporilor, care va depasi + 150C, cand se aplica. Membrana Hidroizolatoare Pentru aplicarea hidroizolatiei, sulurile gudronate se for desface pe suprafata suport, vor fi curatate prin periaj energic si vor ramane nemiscate pana se indreapta. Sulurile gudronate vor fi fixate prin rostogolire succesiva si compactare peste stratul de mastic bituminous, evitand formarea de pungi de aer. Suprapunerile la suluri gudronate vor fi de 7- 10 cm longitudinal si de minim 10 cm frontal si vor fi presate cu un dispozitiv cu incalzire locala (se accepta ca 10% din suluri sa aiba suprapuneri de minimum 5 cm pe lungime si cel putin 7cm pe latime). Al doilea si al treilea strat se vor aplica cu imbinari intre suprapunerile sulurilor (aplicarea la marginea acoperisului o fasie de 50 cm latime la membrane hidroizolatiei in 2 straturi si de 33 cm la membrane hidroizolanta in cateva straturi). Straturile se vor aplica incepand de la jgheaburile de scurgere sau caminele de drenare, astfel incat suprapunerile sa se realizeze in directia de drenarea a apei. Pentru pantele de pana la 7%, aplicarea sulurilor se face perpendicular sau paralel cu panta. Dupa aplicare, suprafata fiecarui strat va fi examinata prin ciocanire, defectele gasite se vor repara pana la realizarea urmatorului strat.
Pag. 184/561
Hidroizolatia elementelor verticale: executate prin intinderea fasiilor, taiate la dimensiunile necesare, de jos in sus. La sageac suprapuneri cu membrane hidroizolanta orizontala se vor pune in zone de 20 cm. La mansarde, pana la 60 cm inaltime, membrane hidroizolanta se va intoarce pe partea orizontala a masardei pe minim 10 cm. Protectia membranei hidroizolante: elementele verticale se vor proteja cu mortar M 100 - T de 3 cm grosime cu tencuiala pe plase sudate 4, 6 mm / 25x25 cm. Plasa se va ancora in perete. Pentru inaltimi mai mari, se vor folosi ancore speciale care se previna scurgerea apei in punctele de fixare. Canalele de drenare din tabla zincata de la mansarde se vor fixa cu mastic bituminos intre straturile aditionale de tesatura gudronata si membrane hidroizolante. Protectia membranei hidroizolatiei se va face din pietris de 7-15 mm pusa pe un strat uniform de 4 cm grosime. Pentru balcoane, terasele accesibile si acoperisuri tip terasa, se pot folosi alte materiale pentru finisaje decat pietris (cum ar fi asfalt din mastic, sapa din ciment sclivisit, placi pentru tavare din ciment prefabricat). 5.13.1.4.3 COMPOZITIA MEMBRANEI HIDROIZOLANTE PROTECTIE IMPOTRIVA UMIDITATII DIN PAMANT
Efectul de capilaritate al apei se intalneste la peretii de rezistenta, la piedestalul exterior al cladirilor, sub pardoseli incaperilor localizate la parter, si la pardoselile si peretii incaperilor umede. Hidroizolatia orizontala de sub peretii noi Hidroizolatia orizontala de sub peretii noi de la parter este stipulata pentru intreaga grosime, stratificarea fiind facuta din 2 straturi din cartoane gudronate CA 300 prinse cu 2 straturi de mastic bituminos 70 - 95C. Hidroizolatia exterioara a soclului Gips hidroizolant sau un strat de panza gudronata P A 45 si un strat de carton gudronat CA 300 protejat de gips armat extins sub nivelul trotuarului. Hidroizolatia incaperilor supraterane Hidroizolatia incaperilor umede supraterane folosita continuu va include straturi PA 45 + CA 300 prinse cu mastic bituminous pe orizontala si la plinte 30 cm inaltime pe verticala. Suportul a fost aplicat cu emulsie bituminoasa de minim 300g/m2. 5.13.1.4.4 COMPOZITIA MEMBRANEI HIDROIZOLANTE SUPUSE PRESIUNII APEI
Sunt prevazute impotriva umiditatii pamantului cauzata de ploi care nu pot fi colectate si evacuate, pentru peretii si pardoselile subsolului, localizate deasupra nivelului apei de suprafata gasita. Hidroizolatia pe orizontala de la subsol se va aplica pe beton de egalizare si va consta din gudronare cu emulsie bituminoasa, doua straturi P A 45 si un strat CA 300, prinse cu mastic bituminos IB 70 - 95C. Hidroizolatia pe verticala a peretilor se aplica din exterior pe peretele din caramida tencuit si va fi alcatuita din: amorsa din emulsie bituminoasa, 2 straturi P A 45 si un strat CA 300, prinse cu bitum IB 70 - 95C cu 1,5 kg/m la fiecare strat. Izolatia va fi protejata cu zidarie plina pe intreg perimetrul. 5.13.1.4.5 CONDITII DE EXECUTIE PENTRU MEMBRANE HIDROIZOLANTE IMPOTRIVA UMIDITATII PAMANTULUI SI APEI FARA PRESIUNE HIDROSTATICA
Lucrarile de hidroizolatie pentru constructii pentru ape fara presiune. Conform STAS 2355/2-8 prevederile trebuie luate in considerare ca si cataloagele valide detaliate si prevederile proiectului. Lucrarile de hidroizolatii a constructiilor subterane trebuie sa ia in considerare urmatoarele: Micsorarea si meninerea nivelului apei de suprafata la minim 30 cm sub altitudinea joasa a fundatiei in timpul constructiei. Suprafetele suport trebuie sa fie rigide si cu figuri geometrice simple, si scafele cu margini rotunde cu raza de 5cm. La scafe si margini, membrane hidroizolanta va fi intarita cu fasii din panza sau texturi gudronice de 50-100 cm latime.
Pag. 185/561
La imbinari si penetrari, membrana hidroizolanta va fi intarita cu straturi aditionale din panza sau texturi gudronice de minim 50 cm latime. La membrane hidroizolante instalate in spatii inchise, se recomanda ca stratul de amorsa sa fie din emulsie bituminoasa, si pentru aceasta trebuie luate masuri de ventilatie si paza impotriva incendiilor. Masticurile se vor aplica doar pe suprafete uscate, emulsiile doar la temperaturile suportului la minim +15C, masticul bituminous se va aplica doar la o temperatura de 160-180C pe timpul verii si cu 10-20C mai mult pe timpul iernii. Membrana hidroizolanta instalata pe verticala la pereti se va incepe de la scafe si se va finaliza pe intreg conturul constructiei pana la 2m inaltime. In cazul unor inaltimi mai mari, legatura dintre straturi trebuie facuta in trepte la cel putin 10 cm de suprapunere. Acest tip de hidroizolatie ar trebui protejata cu un perete din caramida solida sau cu alte panouri protective asezate in centura.
5.13.1.5 5.13.1.5.1
EXECUTIA LUCRARILOR LA TERASE, ACOPERISURI SI GRUPURI SANITARE
La lucrarile de hidroizolatii se pot folosi atat membranele hidroizolante cat si tehnologia clasica , acolo unde sunt necesare numai lucrari de reparatii ale hidroizolatiei existente executate pe sistem clasic . La membranele hidroizolante se vor respecta instructiunile producatorului. Acolo unde se foloseste tehnologia clasica trebuie respectate urmatoarele instructiuni: Hidroizolatiile la cald se vor executa numai la temperatura de peste + 5C. Sub aceasta temperatura se pot executa lucrarile cu respectarea prevederilor normativului C 16 84. Temperatura masticului de bitum in cazan nu va depasi 220C, iar in momentul lipirii straturilor va fi de 160C - 220C. Suprafetele suport pentru aplicarea barierei contra vaporilor sau a hidroizolatiei se vor verifica si controla daca corespund STAS 2355/3 87 si conditiilor de la pct. 3.5 din normativul C 112 86 privind controlul pantelor, eliminarea asperitatilor, starea de intarire si de uscare a suportului, fixarea conductelor de scurgere, diblurile, agrafe de prindere, a elementelor din tabla si alte lucrari similare. Bariera contra vaporilor si stratul de difuzie sau hidroizolatia se vor aplica pe suport din beton sau mortar de ciment, dupa amorsarea cu emulsie sau cu solutie de bitum cu minimum 300 g/m 2 . Stratul de amorsare cu solutie de bitum se executa pe suport bine curatat si uscat, numai in perioade de timp cu temperatura exterioara minima de + 6C, iar cu emulsie de bitum pe suportul umed la temperatura de peste + 8C. Straturile pentru difuzia vaporilor alcatuite din impaslitura bitumata perforate IBP 1200 sau 1100, prevazute sub bariera contra vaporilor, peste incaperi cu umiditate mai mare de 60% sau sub hidroizolatii aplicate pe termoizolatii, sensibile la umiditate, pevazute cu sape din beton, foile perforate se vor aplica nelipite cu suprapuneri de 5 cm si asezate cu partea blinds pe suport. Straturile de difuzie nu se aplica la dolii si pe o raza de cca. 25 cm in jurul gurilor de scurgere si a strapungerilor. Comunicarea cu exteriorul a difuziei de sub copertinele aticelor se va realiza din fasii de impaslitura bitumata perforata (IBP) de 50 cm latime, asezate la 1 m distanta. Bariera contra vaporilor se va aplica pe suport din beton peste stratul de difuzie, lipite si acoperite cu mastic de bitum, cu suprapuneri de 7 10 cm si trebuie sa acopere complet partea inferioara a stratului de izolatie termica.
Pag. 186/561
Protectie cu foi bitumate a placilor termoizolatoare din materiale rigide se va executa in atelier sau fabrici, prin lipirea Placilor cu minimum 1,5 kg/mp mastic de bitum cald, intins cu peria pe foile bitumate. In montarea pe acoperis, placile termoizolatoare se vor aplica cu partea neprotejata in masticul de bitum cald de acoperire a barierei contra vaporilor care nu va depasi temperatura de 150C in timpul lipirii. Hidroizolatia alcatuita din straturi multiple pentru terase si acoperisuri cu panta de max. 20% se va executa prin lipirea foilor bitumate, pe toata suprafata, cu masticuri din bitum preparate cu maximum 30% filer mineral, cu punctele de inmuiere in functie de panta (pana la 20% bitum H 80/90). Pentru executarea hidroizolatiei in campul acoperisului, sulurile din foi bitumate se vor derula pe suprafata suport si se vor curata prin periere energica, dupa care se vor lasa un timp suficient, pentru relaxare si indreptare a foilor. Tehnologia si conditiile de aplicare a straturilor de hidroizolatie sunt cele din normativul C 112 86 art. 3.20.2 3.20.6. Hidroizolatiile la elementele verticale (atice, reborduri, ventilatii, cosuri, etc.) se vor executa cu fasii croite la dimensiunile respective prin derulare pe stratul din mastic de bitum cald, incepand de jos in sus; la scafe suprapunerile se vor realiza in trepte de 40 50 cm. La colturi, muchii si alte locuri unde foile bitumate nu se pot derula, se admite aplicarea prin intinderea masticului cu canciocul sau gletuitorul pe element si foaia bitumata, cu lipirea imediata si presarea cu canciocul, controlandu-se aderenta si continuitatea etansarii in aceste locuri. La atice cu inaltimea pana la 60 cm, hidroizolatia se va intoarce pe partea orizontala a aticului, minimum 10 cm iar in cazul unor elemente verticale inaltimea mai mare se va ridica pana la 50 cm si se va fixa cu platbanda si bolturi impuscate la distante de cca. 50 cm. Protectia hidroizolatiei elementelor verticale la trasee circulabile si necirculabile, se va realiza cu mortar de ciment M 100 T de cca. 30 mm grosime, armat cu plase otel-beton 6 mm la 25x25 cm. terase necirculabile, protectia grea (la exterior) din pietris cu granule de 7 15 mm, se va executa prin asezare in strat uniform de 40 mm grosime. modul de alcatuire a izolatiei hidrofuge la terasa: numarul de straturi, tipul de panza, impaslituri, sape, se vor detalia in cadrul proiectului special pentru izolatii. Celelalte elemente de constructie ale terasei se vor executa conform prevederilor din planurile de detaliu ale proiectului (izolare termica, sape protectie, tabla etc.) Etansarea la strapungeri se va face in functie de diametrul elementului si solicitarilor fizice si mecanice astfel: strapungeri reci si fara vibratii, cu diametrul mai mic de 200 mm si cu flanse, hidroizolatia se va aplica pe flanse sudate si se va strapunge cu flanse mobile cu suruburi. strapungeri reci si fara vibratii cu diametrul mai mic de 200 mm si fara flanse, etansarea hidroizolatiei cu elemente verticale se va executa, dupa umplerea cu mortar a golului din jurul elementului, prin mansonare cu doua straturi de panza sau tesatura bitumata lipita cu mastic de bitum si matisare pe element cu sarma sau colier. rosturile de dilatare cu rebord se vor etansa si izola conform C 112 86 punctele 3.24 3.24.2. Montarea gurilor de scurgere, racordarea izolatiei, gulerul de plumb si montarea mufei conductei de scurgere etc. se vor face conform aceluiasi normativ, punctele 3.25, 3.26 3.26.7
Pag. 187/561
5.13.1.5.2
LA ELEMENTELE SUBTERANE
La lucrarile de hidroizolatie a constructiilor contra apelor, cu sau fara presiune, trebuie sa se respecte prevederile STAS 2355/2 87, ale normativului C 112 86 cap. 4.8 si ale detaliilor respective ale proiectului. Izolatia hidrofuga se va realiza pe toata inaltimea peretilor subsolului. Protectia hidroizolatiei verticale se va realiza din zidarie de caramida plina, minimum 12,5 cm grosime. Modul de alcatuire a izolatiei hidrofuge sub cota terenului este precizata, prin planurile de executie ale proiectului.
5.13.1.6
VERIFICAREA CALITATII LUCRARILOR. ABATERI ADMISE
Lucrarile de hidroizolatii, majoritatea lor fiind lucrari ascunse, calitatea lor se va verifica pe etape de executie, incheinduse proces-verbal, din care sa rezulte ca au fost respectate urmatoarele: calitatea suportului rigiditate, aderenta, planeitate, umiditate, constatari facute conform normelor in vigoare; calitatea materialelor de hidroizolatii conform certificatelor de calitate; pozitionarea si ancorarea pieselor matalice (daca este cazul); calitatea amorsajului si lipirea corecta a fiecarui strat al hidroizolatiei, incusiv a celorlalte lucrari de constructii aferente; strangerea flanselor si platbandelor aferente stapungerilor; Se verifica lucrarile de tinichigerie aferente ce asigura etanseitatea ceruta (copertine, glafuri, etc.) si sunt bine ancorate si lipite cu falturi corect executate; ca gaurile de scurgere au gratar si functioneaza normal la turnarea apei in locurile cele mai inalte ale terasei. 5.13.1.6.1 VERIFICARI INAINTE DE INCEPEREA LUCRARILOR DE HIDROIZOLATII Verificarea terminarii etapei executata anterior (PV receptie calitativa strat suport); Verificarea planeitatii stratului suport, fiind admisa o singura denivelare de 5 mm. pe o suprafata verificata cu dreptarul de 2 m in orice directie; Existenta rosturilor de dilatatie de 2 cm. latime pe conturul si in campul sapelor, peste termoizolatiile noi; Existenta certificatelor de calitate pentru materialele si semifabricatele care intra in componenta hidroizolatiilor; Existenta agrementelor tehnice pentru produse si procedee noi; Calitatea materialelor livrate si corespondenta cu prevederile proiectului; Calitatea stratului suport prin verificari ale planeitatii, porozitatii si curatirii acestuia; Existenta pantelor stratului suport catre gurile de scurgere. 5.13.1.6.2 VERIFICARI PE PARCURSUL EXECUTIEI LUCRARILOR DE HIDROIZOLATII
Inaintea inceperii lucrarilor de hidroizolatii trebuie facute urmatoarele verificari:
Dupa verificarea planeitatii , daca se constata anumite denivelari se va face corectarea lor cu mortar de ciment , iar termoizolatiile se vor proteja cu foi bitumate sau cu pelicula de mortar special. Inaintea aplicarii stratului de hidroizolatie se va verifica starea de umiditate a stratului suport (pentru care la fiecare 1000 mp., se fac 5 probe prin desprinderea
Pag. 188/561
unei fasii de carton bitumat de 5 x 20 cm lipita de suport, care dupa 2 ore trebuie sa se rupa prin carton sau prin stratul de bitum sau se verifica cu aparate pentru verificarea umiditatii). In timpul executiei trebuie verificat: lipirea corecta a foilor; latimea de petrecere a foilor (7-10 cm. longitudinal, minimum 10 cm frontal), se admit 10 % din foi cu cu petrceri de minim 5 cm longitudinal si min 7 cm. frontal); respectarea directiei de montare a foilor; pana la 20 % panta se pot monta paralel cu streasina, dar peste 20 % numai in lungul liniei de cea mai mare panta; mentinerea, in cazul izolatiilor subterane, nivelelui apelor freatice la min. 30 cm sub nivelul cel mai coborat al lucrarii respective; racordarea corecta a izolatiilor verticale cu cele orizontale; tinichigeria aferenta acoperisurilor trebuie racordata cu hidroizolatia si bine fixata de elementele de constructie; realizarea comunicarii cu atmosfera a stratului de difuzie pe sub sorturi, copertine, sau tuburi;
5.13.1.6.3
VERIFICARI LA TERMINAREA LUCRARILOR
Etanseitatea hidroizolatiilor prin inundarea cu apa timp de 72 ore a acoperisurilor cu pante pana la 7 % inclusive. Nivelul apei va depasi cu minimum 2 cm . punctual cel mai ridicat ; Etanseitatea camerelor unde inundarea va fi efectuata timp de 72 ore, grosimea stratului de apa fiind de 3,6 cm ; La constructiile supuse presiunii hidrostatice a apelor subterane, dupa asigurarea masurilor de contrapresiune, se opresc epuismentele, lasand hidrizolatia timp de 48 ore sub presiune maxima; In cazul in care probele prin inundare nu se pot efectua, verificarea se face vizual prin ciocanire si eventuale sondaje in punctele dubioase;
5.13.1.7
MASURI PRIVIND PROTECTIA MUNCII SI PREVENIREA INCENDIILOR Normele nationale pentru protectia muncii, aprobate de Ministerul Muncii si de Ministerul Sanatatii prin Ordinul nr. 34/1975 i 60/75; Reglementarile privind protectia muncii si igiena de munca in constructii, aprobate de MLP A T prin Ordinul nr. 9/N/15.03.1993; Normele de protectia a muncii MICh, capitolul 10 si 11 privind depozitarea, manipularea si impachetarea si transportul cisternelor de gaz lichefiat. Cand se executa membrane hidroizolanta adin bitum, urmatoarele masuri pentru prevenirea incendiilor trebuie luate in considerare: Norme generale ale protectie muncii impotriva incendiilor la constructii si instalatii conform conform Deciziei nr. 290/1 977; Masuri specifice de protectie impotriva incendiilor privind oprirea continuarii membranei hidroizolanta la rosturile de dilatatie, panouri etc. stipulate la Articolele 7 si 8 din Normele Generale si articolele 5.3 si 6.11 din Normele Tehnice P 188-83;
Umatoarele masuri de protectia a muncii trebuie luate in considerare cand se executa lucrarile de hidroizolatie:
Pag. 189/561
Norme pentru prevenirea si stingerea incendiilor si norme pentru echiparea cu mecanisme, instalatii, utilaje, aparate, echipamente de siguranta si substante chimice pentru prevenirea si stingerea incendiilor in unitati, aprobate prin Ordinul nr. 742/D-1981. Norme nationale pentru protectia muncii NRPM 75. Instructuni generale pentru protectia muncii PE006/8 I. Muncitorii trebuie sa fie legati cu o centura de siguranta sau trebuie sa existe o sarma care sa reziste la greutatea muncitorului. Trebuie sa existe acces de siguranta la acoperis, se interzic accesele imbunatatite. Materialele trebuie ridicate intr-un container sigur. Dispozitivele de catarare trebuie sa fie complete si trebuie verificate din toate punctele de vedere si trebuie manipulate doar de personal calificat. Se va monta o balustrada de siguranta in jurul terasei.
5.13.2 TERMOIZOLATIE SI REABILITARE TERMICA 5.13.2.1 GENERALITATI Aplicarea izolatorului pentru rosturi in rosturile interioare si exterioare ale usilor, ferestrelor, peretilor cortina si suprafetelor vitrate Cerinte de izolatie pentru diferite parti ale cladirii. Capitole relationare: Lucrari de tencuieli: pentru fatadele izolate; Pereti despartitori; Tamplarie din PVC-U/Al Hidroizolatii: pentru barierele de vapori si membranele hidroizolatoare, Lucrari de tinichigerie: pentru barierele de vapori, dolii si coame si acoperisuri din tabla metalica; Invelitori pentru acopris tip sarpanta: pentru barierele de vapori si ainvelitori pentru acoperis. Interventiile se vor face la urmatoarele elemente de anvelopa : pereti exteriori, inclusiv soclul; rosturi in pereti; acoperisuri tip sarpanta dinspre podul incalzit; peretii exteriori in contact cu solul (pentru cladirile care au subsol); tamplarie exterioara (vezi capitolul tamplarie din PVC-U/Al); planseul dinspre podul neincalzit; planseul dinspre terasa; placa pe sol. Obiective generale Se iau masuri care sa asigure :
Pag. 190/561
Acest caiet de sarcini cuprinde specificatiile tehnice pentru lucrarile de reabilitare termica si pentru etansatori, cum ar fi:
Respectarea conditiilor sanitar-igienice pentru fiecare subansamblu constructiv; Comportarea corespunzatoare din punct de vedere al stabilitatii termice pentru elementele de constructie perimetrale (m, D); Indeplinirea valorilor de confort (PMV, PPD); Evitarea fenomenului de condens superficial pe suprafata interioara a elementelor de constructie perimetrale; Comportarea corespunzatoare a elementelor de constructie perimetrale la fenomenul de difuzie a vaporilor de apa: evitarea aparitiei fenomenului de condens in structura elementelor de constructie; evitarea acumularii cantitative de umiditate, de la an la an, in structura elementelor perimetrale; evitarea cresterii umiditatii efective ale materialelor, peste valorile admisibile;
La cladirile existente nu este obligatorie atingerea parametrilor termici si energetici prevazuti pentru cladirile noi, dar ori de cate ori situatia o permite se tinde catre atingerea acestora prin masurile de interventie la nivelul: peretilor exteriori prin prevederea la fata exterioara a unui strat de PEX, vata minerala, poliuretan protejat cu o tencuiala subtire (0,5-1 mm) armata cu plasa deasa din fibre din sticla; tamplariei exterioare care se imbunatateste sau se inlocuieste cu tamplarie performanta din punct de vedere termic si energetic (ex. rama din PVC/AL tri sau pentacamerala prevazuta cu geam termoizolant tratat low-e); planseului catre pod la care se prevede pe suprafata dinspre pod un strat de vata de sticla sau vata minerala planseului de terasa la care termoizolatia cu cca 15 cm termoizolatie eficienta din polistiren expandat, polistiren extrudat (in cazul teraselor inverse), vata minerala sau de sticla; planseului catre subsol la care se prevede pe supratavanul subsolului un strat de PEX ; soclului perimetral cladirii la care se prevede la exterior placare cu polistiren extrudat ; peretii perimetrali de la subsol, la care se prevede polistiren extrudat. Recomandarile furnizorului sistemelor de reabilitare termica trebuie respectate 5.13.2.2 STANDARDE SI NORMATIVE DE REFERINTA
NP 010-97 Normativ privind proiectarea, realizarea si exploatarea constructiilor NP 065-02 Normativ privind proiectarea salilor de sport (unitatea functionala de baza) din punct de veder al cerintelor Legii 10/1995 C107/3-97 Normativ privind calculul termotehnic al elementelor de constructie ale cladirilor C107/5-97 Normativ privind calculul termotehnic al elementelor de constructie in contact cu solul ; C107/2 Normativ privind calculul coeficientilor de izolare termica la cladirile cu alta destinatie decat cele de locuit NP 060 02 Normativ privind stabilirea performantelor termo-higroenergetice ale anvelopei cladirilor de locuit existente, in vederea reabilitarii si modernizarii lor termice SC 007 - 02 Solutii cadru pentru reabilitarea termo-higro-energetice a anvelopei cladirilor de locuit existente NP 048 Normativ pentru expertizarea termica si energetica a cladirilor existente si a instalatiilor de incalzire si preparare a apei calde de consum aferente acestora ; NP 049 Normativ pentru elaborarea si acordarea certificatului energetic al cladirilor existente ;
Pag. 191/561
NP 047 Normativ pentru realizarea auditului energetic al cladirilor existente si al instalatiilor de incalzire si preparare a apei calde de consum aferente acestora ; Legea nr. 10/1995 privind calitatea in constructii (una dintre cele 6 exigente esentiale continute in lege este izolatia termica, hidrofuga si economia de energie exigenta F) Ordonanta guvernamentala nr. 29 din 31.01.2000 privind reabilitarea termica a fondului construit existent si stimularea economisirii energiei termice. Legea nr. 325 din 27 mai 2002 pentru aprobarea Ordonantei Guvernului nr. 29/30.01.2000 privind reabilitarea termica a fondului construit existent si stimularea economisirii energiei termice Legea nr.199 din 13 noiembrie 2000 privind utilizarea eficienta a energiei Hotarare din 30 aprilie 2002 pentru aprobarea Normelor metodologice pentru aplicarea Legii nr.199/2000 privind utilizarea eficienta a energiei Ordonanta de urgenta nr. 174 din 9 decembrie 2002 privind instituirea masurilor speciale pentru reabilitarea termica a unor cladiri multietajate (publicata in Monitorul Oficial nr. 890 din 9 decembrie 2002). Legea nr 211/16 mai 2003 pentru aprobarea Ordonantei de urgenta nr.174/2002 privind instituirea masurilor speciale pentru reabilitarea termica a unor cladiri multietajate (publicata in Monitorul Oficial nr. 351 din 22 mai 2003). Ordinul nr. 550 din 9.04.2003 pentru aprobarea Reglementarii tehnice Indrumator pentru atestarea auditorilor energetici pentru cladiri si instalatii aferente. (publicata in Monitorul Oficial nr. 278 din 21.04 2003). Cu caracter general pentru cladiri noi C107/0-02 Normativ pentru proiectarea si executia lucrarilor de izolatii termice la cladiri - (Revizuire C107- 82); C107/1-97 Normativ privind calculul coeficientilor de izolare termica la cladirile de locuit ; C107/2 Normativ privind calculul coeficientilor de izolare termica la cladirile cu alta destinatie decat cea de locuit; C107/3-97 Normativ privind calculul termotehnic al elementelor de constructie ale cladirilor; C107/4-97 Ghid pentru calculul performantelor termotehnice ale cladirilor de locuit; C107/5-97 Normativ privind calculul termotehnic al elementelor de constructie in contact cu solul; C107/6-2002 normativ general privind calculul transferului de masa (umiditate) prin elementele de constructie (inlocuieste STAS 6472/4); C107/7-02 Normativ pentru proiectare la stabilitate termica a elementelor de inchidere ale cladirilor - (Revizuire NP200/89); GP 058/2000 Ghid privind optimizarea nivelului de protectie termica la cladirile de locuit. PENTRU REABILITAREA TERMICA A CLADIRILOR EXISTENTE NP 048 Normativ pentru expertizarea termica si energetica a cladirilor existente si a instalatiilor de incalzire si preparare a apei calde de consum aferente acestora; NP 049 Normativ pentru elaborarea si acordarea certificatului energetic al cladirilor existente; NP 047 Normativ pentru realizarea auditului energetic al cladirilor existente si al instalatiilor de incalzire si preparare a apei calde de consum aferente acestora; GT 036-02 Ghid pentru efectuarea expertizei termice si energetice a cladirilor de locuit existente si a instalatiilor de incalzire si preparare a apei calde de consum aferente acestora; MP 024-02 Metodologie privind efectuarea auditului energetic al cladirilor existente si a instalatiilor de incalzire si preparare a apei calde de consum aferente acestora; MP 01702 Metodologie privind atestare auditorilor energetici pentru cladiri; GT 037-02 Ghid pentru elaborarea si acordarea certificatului energetic al cladirilor existente;
Pag. 192/561
NP 060 02 Normativ privind stabilirea performantelor termo-higroenergetice ale anvelopei cladirilor de locuit existente, in vederea reabilitarii si modernizarii lor termice; SC 007 - 02 Solutii cadru pentru reabilitarea termo-higro-energetice a anvelopei cladirilor de locuit existente; SC 006 - 01 Solutii cadru pentru reabilitarea si modernizarea instalatiilor de incalzire din cladiri de locuit; GT 032-01 Ghid privind proceduri de efectuare a masurarilor necesare expertizarii termoenergetice a constructiilor si instalatiilor aferente; mp 013-01 Metodologie privind stabilirea ordinii de prioritate a masurilor de reabilitare termica a cladirilor si instalatiilor aferente; GT 043-02 ghid privind imbunatatirea calitatilor termoizolatoare ale ferestrelor, la cladirile civile existente; GT 039-02 Ghid de evaluare a gradului de confort higrotermic din unitatile functionale ale cladirilor existente; GT 040-02 Ghid de evaluare a gradului de izolare termica a elementelor de constructie la cladirile existente, in vederea reabilitarii termice; mp 022-02 Metodologie pentru evaluarea performantelor termotehnice ale materialelor si produselor pentru constructii; PCC-016/2000 - Procedura privind tehnologia pentru reabilitarea termica a cladirilor folosind placi din materiale termoizolante, Contract Icecon nr. 324/2000. Guide dagrement technique europeen - Sistemes disolation thermique exterieure par enduit - Cahiers du CSTB - mai 2001. 5.13.2.3 5.13.2.3.1 MATERIALE, LIVRARE SI MANIPULARE IZOLARE TERMICA Poliester extrudat si expandat; Poliuretan extrudat si expandat; Spuma poliisocianurat rigida, Panou din vata de sticla cu bariera de vapori (folie de aluminiu sau similar) pe o parte. Grosimea cum este aratata in planse. Greutatea specifica nu mai mica de 48 kg/m3. Panourile de izolatie trebuie sa fie rezistente la umezeala si stabile ca dimensiune. Izolatia trebuie sa nu fie usor ignifuga si rezistenta la apa. Materiale rulate/saltele: Vata minerala, grosime 10-15cm. Acesorii: Adezivi; Plasa din fibra de sticla pentru armare; Agrafe, dibluri si cleme speciale pentru fixare; Cuie din otel inoxidabil; Suruburi auto-perforante pentru lemn si table metalice; Profile metalice pentru baza noua a fatadei termoizolante; Benzi de armare pentru colturi pentru fatada.
Panouri de diferite grosimi:
Pag. 193/561
Se vor utiliza numai materiale omologate care corespund din punct de vedere calitativ prevederilor din standardele in vigoare sau poseda certificate de omologare. Materialele necesare sunt indicate in plansele desenate si listele de cantitati de lucrari. Materialele utilizate la executarea lucrarii vor fi conform standardelor si prescriptiilor in vigoare, trebuind sa corespunda cerintelor exigentelor de calitate cerute de Legea calitatii in constructii - inclusiv cerintelor de calitate cerute de nivelul lucrarii. Materialele folosite trebuie sa respecte prevederile cuprinse in standardele si normele de produs. Se vor respecta tehnologiile date de furnizorii sistemelor de reabilitare termica. Materiale de etansare Tipul A - Silicon: material folosit intre geamuri sau intre geam si aluminiu. Va avea culoarea gri, transparent cum va fi aprobat de Inginer. Tip B Elemente de etansare prefabricate Vor fi din polietilena-propilena-polimer, spongioase, fasii filtru cu fata butil-adeziva. Vor fi incombustibile cu o densitate de 30 kg/m3. Dimensiunile nu vor fi mai mici decat cele indicate in planse. Tip C polisulfida: compus din 2 parti, pentru beton, mortar, metal, culoare aprobata de Inginer. Tip D - Poliuretan va fi in concordanta cu lIS A 5754 sau similar aprobate. Compus din 2 parti, se foloseste cum este indicat in planse. Tip E Spuma Poliuretanica: se va folosi pentru umplerea golurilor din jurul tevilor, conductelor etc. Amorsa va fi cum este specificat de producator si aprobat de Inginer. Elementele de etansare trebuie sa fie din spuma de polietilena extrudata sau spuma din poliestiren, pentru a asigura rezistenta materialului de etansare.
5.13.2.4
EXECUTAREA LUCRARILOR.CONDITII TEHNICE DE EXECUTIE
Cerinte generale de montare pentru termoizolatii Izolatie cu placi: Sub acoperisul metalic, se monteaza sistemul de sustinere cum este indicat in planse. Se monteaza placi cu toate marginile placile se vor instala cu toate marginile apropiate si vor fi fixate la intradosul planseelor. Pe acoperisurile din beton se monteaza placi conform specficatiilor producatorului si aprobarii Inginerului. Pe partea superioara a a polacilor din beton pentru acoperis: montarea placii se face conform specificatiilor din capitolul Hidroizolatii si specificatiile producatorului; Izolatia cu placi a acoperisurilor tip terasa trebuie bagata in mastic si sa aiba intotdeauna bariera de vapori sub. Nu se permit goluri cu aer. Izolatia cu vata de sticla si vata minerala cu bariera de vapori: Planuri uniforme, simetrice si aliniate cu lucrarile existente pentru tamplaria pentru acoperis; Salteaua de termoizolatie se monteaza dupa ce se fixeaza astereala; Salteaua se mentine cu bariera de vapori din folie de aluminiu (suprafata reflective a foliei se aseaza in jos); Se prinde izolatia de capriorii si de sipcile din lemn cu cleme;
Pag. 194/561
Se suprapun rosturile 10 cm si se etanseaza cu banda lata de 5 cm din aluminiu armat. Termoizolatia peretilor exteriori Vezi deasemenea capitolul Lucrrai tencuieli. Peretii exteriori se vor izola cu un strat de polieter expandat ignifug, protejat de un start subtire de tencuiala armat cu plasa din fibra de sticla conform prevederilor NP 047-2000 si SC 007-02 ( 2.2.7). Caracteristicile care trebuie respectate sunt urmatoarele: Polistiren expandat pentru fatade: Proceduri de montare: Se indeparteaza tencuiala de pe peretii exteriori (vezi Lucrari de demolare), e rectifica planeitatea stratului suport, se spala si se usuca (vezi Lucrari de Tencuieli); Se demonteaza tamplaria exterioara (vezi l Lucrari de Tencuieli); Se monteaza noua tamplarie (vezi capitolul tamplarie din PVC-U/AL); Se monteaza profilul la nivelul soclului, cand se monteaza tablele termoizolatoare; Se monteaza tablele termoizolatoare cu agrafe; Se monteaza benzile de armare in diagonala la colturi de la ferestre si usi; Se monteaza armatura in tencuiala peretilor exteriori; Se monteaza termoizolatia plintei; Se aplica ultimul strat de finisaj pe peretii exteriori (vezi Capitolul Lucrari de Tencuieli); In cazul reabilitarii cladirilor istorice, unde trebuie pastrate tratamentul exterior al tencuielii exterioare, termoizolatia se monteaza la interior (vezi Lucrari Compartimentare Placari Uscate). Grosimea care trebuie sa respecte cerintele este in subcapitolul 16.1.2 de mai sus (punctul a) Densitatea intre 16-18 kg/m3 Rezistenta la compresiune minim 0,125 N/mm2 Rezistenta la >0,15 N/mm2 Clasa de combustie C2 Productie libera de CFC si HCFC Aderenta polistirenului - minim 0,1 N/mm2 Golurile plasei 3,5 - 4 mm Densitate - minim 145 g/m2 Rezistenta la intindere >1500 N/5 cm Rezistenta la mediu alcalin Rezistenta la soc - minim 3 J Aderenta adezivului in timp >0,1 N/mm2 Rezistenta la variatiile de temperatura (-30C./80C.) fara crapaturi
Strat de adeziv pentru placile de polistiren: Plasa din fibra de sticla:
Verificare in:
Pag. 195/561
Grosimea necesara pentru termoizolatie se va calcula de Proiectant conform performantelor termice ale peretelui exterior existent si se va notain proiectul tehnic. Tamplarie exterioara noua Vezi capitolul Tamplarie din PVC-U/Al. Trebuie respectate urmatoarele criterii: Inlocuirea tamplariei existente cu tamplaria noua din PVC-U sau AL, Valoareav kf pentru rame = 1,6 W/m2K, Panourile de geam termoizolante de minim 4+16+4mm, cu partea interiora tratata (low E : e0,10), avand distanta dintre panourile de geam umpluta (plina) cu gaz inert [valoarea coeficiantului k = 1.1W/(m2k)], rezultand o valoare R0 = 0,69m2k/W, conform prevederilor NP 047-2000 si SC 007-02. O valoare R mai mare se va obtine folosind geam securizat laminat la exterior, de 6mm grosime, cum se specifica pentru parter si primul etaj. De asemena se obtine o valoare R mai mare in conditiile in care se utilizeaza un sistem sandwich al geamului de 3 foi de geam.(Vezi Tamplarie din PVC- /Al). Termoizolarea teraselor/acoperisurilor tip terasa Pentru montare pe partea superioara a placilor din beton si pe sapa din ciment netezita: Se verifica calitatea stratului de difuziune vapori si bariera de vapori (vezi Hidroizolatii) Se aseaza termoizolatia noua intr-un mod in care rosturile de la straturi diferite nu sunt direct suprapuse. Se respecta instructiunile proeducatorului pentru utilizarea emulsiilor si solutiilor bituminoase necesare in timpul asezarii panourilor izolatoare. In cazul lucrarilor de reabilitare complete: S-a convenit, dupa verificare si consimtamantul Inginerului, ca vechea izolatie sa fie indepartata complet (vezi Lucrari de Demolari). In cazul lucrarilor de reparatii: Se indeparteaza partile deteriorate ale straturilor de izolatie si se aseaza straturi noi de material izolator, astfel incat tipul de material sa fie la fel cu cel existent, rezistent la compresiune si in ceea ce priveste grosimea. Termoizolatia incaperilor de sub terasa va fi conform cerintelor termo-higroenergetic si pentru confort interior in vigoare. Terasele cu incaperi incalzite sub necesita un strat eficient de termoizolatie (Polistiren, Poliuretan) de aproximativ 12 15cm grosime. Termoizolarea planseului dinspre podul neincalzit/ultimul etaj In caz de reabilitare: Pe planseul dinspre podul neincalzit se pune un strat aditional de termoizolatie moale (panouri sau saltele) de 10 - 15cm grosime si si se iau masurile adecvate pentru a permite accesul oricarui element in pod fara a deteriora termoizolatia noua. Alternativ inzolatia se poate monta sub plafon in functie de proiect si de spatial existent.(vezi Compartimentare Placari uscate sau Tavane Suspendate) Modulare sau Liniare. Termoizolatia podului incalzit sub acoperisurilor tip sarpanta Daca este posibil intre, sau chiar mai bine sub capriorii din lemn se vor instala panouri din vata de sticla comprimata cu folie de aluminu pe o parte, sau saltele din vata minerala cu bariera de vapori din folie de PE. Grosimea minima a izolatiei: 15cm.
Pag. 196/561
Alternativ se poate folosi spuma din Polistiren, Poliuretan, Poliisocianurat de aceeasi grosime. Podurile reci ale capriorilor se pot evita folosind sisteme de incalzire pentru acoperis, unde panourile se partial puse pe partea superioara a capriorilor. Termoizolatia pardoselii de deasupra subsolurilor neincalzite Daca finisajul placii de deasupra subsolului neincalzit este deteriorat si este prevazuta construirea unui alt etaj, un strat termoizolator de minim 5 cm de polistiren sau echivalent poate fi incorporat, cu o sapa din ciment armat pe partea superioara, pentru a fi finisat (pardoseala din PVC, gresie etc.). (vezi programul pentru finisaj din proiectul tehnic si Lucrari de pardoseli) Trebuie evitata cresterea in grosime a pardoselii, deoarece are efect negativ asupra inaltimii usilor, glafurilor etc si determina costuri suplimentare. Daca se intampla acest lucru trebuie redusa grosimea izolatiei. In cazurile in care izolatia nu poate fi incorporata in parter, se va fixa un strat de polistiren extrudat ignifug sub plafonul subsolului, protejat cu tencuiala din rabit sau gipscarbon. Vezi Capitolele Lucrari compartimentare placari uscate si Lucrari de tencuieli. Alternativ se poate aplica o tencuiala termoizolanta. Grosimea necesara a stratelor de izolatie se va calcula de Proiectant si se va specifica in proiect. Termoizolatia pardoselii si peretilor exteriori in contact cu solul Pentru reabilitare: Vezi subcapitolul 16.4.7 de mai suse. Termoizolatia se va incorpora in pardoseala, daca este posibil fara a schimba grosimea totala a acesteia. Altfel grosimea izolatiei se poate reduce, pentru a ajnge la grosimea pardoselii existente. Pentru constructii noi: termoizolatia pardoselii si a peretilor exteriori trebuie sa fie in conformitate cu punctul c din subcapitolul 16.1.2 de mai sus, (aproximativ 8cm de polistiren extrudat).
5.13.2.5 5.13.2.5.1
CONTROLUL CALITATII VERIFICARI INAINTE DE INCEPEREA LUCRARILOR DE IZOLATII TERMICE Terminarea lucrarilor anterioare (existenta procesului verbal de Receptie); Existenta procedurii tehnice de executie a lucrarilor de izolatii termice in documentatia constructorului; Existenta proiectului si a detaliilor de executie; Existenta certificatelor de calitate pentru materiale, a agrementelor tehnice pentru materiale si proceduri noi; Existenta de personal calificat pentru executia lucrarilor ; Existenta utilajelor necesare lucrarilor; Pregatirea suprafetei suport: Suprafata suport trebuie sa fie neteda, fara asperitati si fara contrapante; Denivelarile mici se vor corecta cu mortar marca M100 T; Atunci cand tabla cutata constituie stratul suport al termohidroizolatiei , ea trebuie montata cu cuta lata spre termohidroizolatie; apele din beton armat de 30 mm grosime, executate peste termoizolatiile din materiale tasabile vor fi prevazute cu rosturi la distanta de 10 15 cm de la atic.
Se vor verifica:
Acoperisuri, terase, poduri Se verifica lucrarile pentru adaugarea/inlocuirea termoizolatiei pentru terasele si planseele dinspre pod.
Pag. 197/561
Subsol Se verifica lucrarile pentru adugarea termoizolatia pentru pardoseala de deasupra subsolului (reabilitare) sau pentru incorporarea ei in planseul subsolului (la cladirile noi). Fatade noi Se verifica indepartarea tencuielii de pe peretii exteriori, rectificarea planeitatii stratului suport, curatarea prafului, spalarea si uscarea; Verificarea montarii tamplariei exterioare noi din PVC-U/Al si suprafetele din jurul lor; Verificarea montarii profilului de baza la nivelul soclului, si montarea primelor placi termoizolante; Verificarea: montarea diblurilor de prindere a placilor termoizolante; montarea fasiilor de armare pe directie diagonala la colturile ferestrelor si usilor; montarea armaturii din tencuiala peretilor exteriori pe primele suprafete dupa dezafectarea actualei invelitori; Verificarea dupa realizarea noii invelitori, inainte de executarea straturilor de protectie; Verificarea la inceperea executiei stratului final de finisaj al peretilor exteriori.
5.13.2.5.2
VERIFICARI IN TIMPUL EXECUTIEI LUCRARILOR DE IZOLATII TERMICE
Daca este respectata procedura tehnica de executie a constructorului; Daca este respectat proiectul si detaliile de executie; Daca rosturile dintre placi sunt de minim 2mm; Daca s-au respectat dimensiunile, pozitiile si formele puntilor termice prevazute in proiect; Daca nu s-au produs goluri in placi; Daca s-au executat etansari in dreptul strapungerilor accidentale sau tehnologice; Daca termoizolatia se executa prin lipire aceasta se va fixa suplimentar si cu ajutorul unor cleme pe contur;.
5.13.2.5.3
VERIFICARI LA SFARSITUL EXECUTIEI LUCRARILOR DE IZOLATII TERMICE
Daca parametrii climatici interiori (temperaturi, umiditati relative) corespund proiectului in limitele admisibile care sunt: pentru temperatura interioara 0,5 C si pentru umiditatea relativa interioara 2 % ; Daca nu apare condens in dreptul puntilor termice ; Daca temperatura interioara a elementelor de inchidere si a puntilor termice corespunde valorilor proiectate. La finalizare Montarile nu trebuie sa aiba taieturi, gauri care nu sunt necesare sau deteriorari. Montarile nu trebuie sa aiba scurgeri sau patrunderi de apa in interior sau in spatiile etansate ale structurii. Fiecare modul sau panou trebuie fixat bine; sa nu se miste, sa nu faca zgomot. Materiale pentru etansare Toate suprafetele vor fi etansate si grunduite cum se recomanda si se aproba de producator. Dimensiunile sa fie adecvate pentru imbinarile necesare.
Pag. 198/561
Filerele pentru etansare se vor monta in lungimile maxime existente si practice si se vor monta ferm in rosturi. Intinderea filerelor elastice nu este permisa. Filerele vor fi montati la adancimile necesare folosind lemn sau unelte pentru acest scop. Materialele pentru etansare vor fi puse cu echipamente aprobate; aplicate vor fi aplicate cu acuratete continuu; si folosind presiune suficienta pentru a asigura contactul si adeziunea totala si continua. Suprafetele materialelor pentru etansare sa fie aproximativ la acelasi nivel si paralela cu suprafetele finisate adiacente. Suprafetele materialelor pentru etansare pot sa fie putin sub, dar niciodata peste suprafetele finisate adiacente decat daca acest lucru este aprobat. Unde marginile rosturilor sunt rotunde sau altfel, se pune suficient material pentru etansare suficient pentru a evita contactul cu astfel de margini. Se pun materiale prefabricate pentru etansarea rosturilor in locurile indicate si conform specificatiilor producatorului. Materialele pentru etansare prefabricate se vor pune intotdeauna comprimate. Se curata suprafetele invecinate cu rosturile etansate de murdaria rezultata de la etansare. In cazurile in care materialul pentru etansare are tendinte adezive la materiale, trebuie folosita o pelicula impotriva adeziunii. Aceasta pelicula poate sa fie adeziva la material, dar nu adeziva la materialul de etansare. Materialele impregnate cu ulei, bitum, polimeri sau materiale similare nu se vor folosi.
6
6.1 6.1.1
INSTALATII INTERIOARE
LUCRARI PENTRU INSTALATII SANITARE INTERIOARE GENERALITATI
Acest capitol contine specificatiile pentru reparatii generale si pentru instalatiile noi sanitare. Pentru executarea lucrarilor se respecta standardele si normele tehnice in vigoare. 6.1.2 STANDARDE SI NORMATIVE DE REFERINTA Instalatii sanitare. Alimentarea cu apa la constructii civile si industriale. Prescriptii proiectare. Instalatii sanitare interioare. Canalizare interioara. Prescriptii fundamentale de proiectare. Sisteme de canalizare. Canale ale retelelor exterioare de canalizare. Prescriptii fundamentale de proiectare. Alimentare cu apa. Captari izvoare. Alimentare cu apa. Determinarea cantitatilor de apa de alimentare Alimentare cu apa. Statii de pompare Alimentare cu apa. Rezervoare de beton armat si beton precomprimat. Alimentare cu apa. Camine pentru bransament de apa Alimentare cu apa si canalizari. Capac si rama de fonta pentru camine de vizitare Tevi din policlorura de vinil. Conditii tehnice Tevi din polipropilena. Efectul timpului si presiuni asupra rezistentei Fitinguri din policlorura de vinil pentru imbinare prin lipire Obiecte sanitare ceramice. Obiecte din portelan sanitar. Conditii tehnice generale de calitate.
STAS 1478/90 STAS 1795/87 STAS 3051/91 STAS 1629/1-81 STAS 1343/0-89 STAS 10110/85 STAS 4165/88 STAS 6002/88 STAS 2308/81 STAS 6675/1/92 ISO 3213/98 STAS 7174/90 STAS 6686/80
Pag. 199/561
STAS 1540/89 STAS 2066/90 Dimensiuni principale. STAS 2383/73 principale. STAS 6054/77 STAS 9827/5/75 STAS 297/2/92 I9-1994 Legea 10/1995
Obiecte sanitare ceramice. Lavoare. Dimensiuni. Obiecte sanitare ceramice. Vase de closet. Obiecte sanitare ceramice. Pisoar. Dimensiuni Teren de fundare. Adancimi maxime de inghet. Masuratori terestre. Trasarea pe teren a retelelor de conducte, canale, cabluri. Culori si indicatoare de securitate. Reprezentari. Normativ pentru proiectarea instalatiilor de alimentare cu apa si canalizare Calitatea in constructii
Zonarea Republici Socialiste Romania.
H.G.R. 766/1997 Hotarare pentru aprobarea unor regulamente privind calitatea in constructii. H.G.R. 273/1994 Regulament de receptie a lucrarilor in constructii si instalatii aferente acestora. Legea 137/1995 Legea nr. 90/1996 Ordinul MI775-98 P118/99 Ordonanta nr. 60/97 C 56/1985 NGPM-1996 Legea protectiei mediului Legea protectiei muncii - Monitorul Oficial 157/1996 Norme generale privind stingerea incendiilor Normativ privind siguranta la foc Ordonanta privind apararea contra incendiilor Normativ pentru verificarea calitatii si receptia lucrarilor de constructii si instalatii aferente Normele generale de protectia muncii elaborate de Ministerul Muncii si Protectiei Sociale si Ministerul Sanatatii
6.1.3 6.1.3.1
MATERIALE SI ECHIPAMENTE FOLOSITE MATERIALE SI ECHIPAMENTE
Pentru alimentarea cu apa rece si apa calda s-au folosit tevi din PEHD STAS 7656- 9080, obiecte sanitare STAS 668680 si armaturi STAS 9143-86. Pentru instalatiile de canalizare menajera interioara s-au folosit tuburi, coturi si ramificatii in polipropilena, si conducte PVC pentru tronsoane montate in exterior . Alte materiale trebuie sa fie in concordanta cu specificatiile minime: Etansarea imbinarilor se va face cu materiale specializate, omologate. Conductele montate in pereti se vor izola cu izolatii din cochilii. Armaturile prevazute vor corespunde presiunilor de lucru cerute prin proiect: pana la presiuni de 10 bar se vor utiliza robinete de trecere cu cu ventil sferic, cu mufe filetate pentru asamblarea cu tevi de PEHD (3/8" 2") si robinete cu ventil sferic din alama sau otel (1/2" - 2"). Pentru racordarea la punctele de consum (baterii amestecatoare sau robinete de serviciu) se vor monta armaturi de inchidere si reglaj: coltar 1/2" cu racord pentru legaturi flexibile (la puncte de consum montate pe obiecte de portelan sau M.P.)
Pag. 200/561
drept 1/2" - 3/4" cu mufe filetate pentru tevi din otel (la puncte de consum montate in perete).
Se vor monta armaturi de golire in toate punctele cerute prin proiect. Robinetele de golire vor fi drepte cu cep STAS 1602/80, cu corp de alama pentru turnat AmT1 si mufa filetata pentru racordarea la tevi, din otel la un capat si racord olandez pentru racordul piesei port-furtun la celalalt capat. Prin proiect se solicita dop filetat din PP cu lant pentru protectia racordului pentru port-furtun. Dimensiunea in proiect 1/2". Legaturile se vor executa din tevi din polietilena de inalta densitate, imbinate cu dispozitive adecvate. S-au prevazut conducte din polipropilena ignifuga pentru scurgerea apelor uzate menajere in urmatoarele situatii: legaturi de la obiectele sanitare, montate sub tencuieli la parter si etaj, coloane, montate accesibil in ghene pe inaltimea parterului si a etajului, colectoare orizontale, montate in subsol.
Colectoarele orizontale montate ingropat in pamant se vor executa din tuburi si piese de legatura din PVC greu, imbinate prin mufare avand inel de cauciuc pentru etansarea imbinarii si cu respectarea stricta a instructiunilor producatorului. Toate obiectele sanitare vor avea culoarea indicata in proiect, si vor fi din portelan sanitar vitrificat cu finisaj deosebit fara imperfectiuni, cu smaltul dens, lucios, fara porozitati, care sa permita mentinerea igienei perfecte. In cadrul aceluiasi obiectiv, toate obiectele sanitare si armaturile de utilizare trebuie asigurate de un singur furnizor ale carui referinte sa ateste calitatea produselor furnizate. Obiectele sanitare din fonta emailata vor fi cu emailul continuu, fara imperfectiuni si porozitati care sa duca la aparitia ruginei in material. Izolatia termica a conductelor se va face cu cochilii izolatoare, iar protectia termoizolatiei se va face cu folie de material plastic. Conducta de alimentare cu ap potabil va fi din teav de polietilen de inalt densitate PEHD-80, SDR 17.6, din clasa de presiune Pn 6, avand 90 x 5,1 mm . Principalele caracteristici ale PEHD sunt : Densitate..- 945 960 kg/m; Limita de curgere.- 20 23 N/mm; Alungirea la rupere .- > 600 % Modulul de elasticitate de fluaj la pliaj .- 1200 N/mm; Coeficientul de dilatare linear .- 0,14 mm/m; Coeficientul de conductibilitate termic la 20C..- 0,4 W/mK; Rezistenta minim echivalent (MRS) .- 8,0 MPa. 6.1.3.2 VERIFICAREA CALITATII. LIVRARE, MANIPULARE, DEPOZITARE
Toate materialele aprovizionate trebuie sa fie insotite de Certificatul de calitate si agremente tehnice respectiv Declaratie de conformitate ale producatorului. Materialele utilizate PEHD si PVC trebie sa se incadreze , in ceea ce priveste rezistenta si conditiile de montaj, in prevederile normativului I 1 / 78. Toate conductele sistemelor instalate apa rece, apa calda menajera, canalizare gravitationala, de la punctul cel mai de jos, pana la invelitoare (inclusiv), vor fi supuse incercarilor: de etanseitate,
Pag. 201/561
de rezistenta, de functionare. Verificarea calitatii materialelor folosite se va face vizual si se probeaza prin documentatii de certificare a calitatii care trebuie sa insoteasca lotul livrat. Pe partea interioara si exterioara tevile nu trebuie sa prezinte fisuri, incluziuni sau alte defecte vizuale cu ochiul liber. Robinetele vor fi verificate inainte de montare prin executarea catorva manevre de inchidere deschidere pentru constatarea asamblarii corecte a tuturor pieselor componente. Tuburile din polipropilena/PVC se aranjeaza ordonat pentru transport/depozitare trebuie prinse convenabil pe toata lungimea pentru evitarea deteriorarii la extremitati (mufe). Manipularea se poate face manual pentru fiecare tub in parte sau cu dispozitive pentru mijloace mecanizate; pentru celelalte materiale utilizate(obiecte sanitare, etc.) manipularea se va face obligatoriu manual pentru evitarea oricaror deteriorari. Depozitarea se va face in locuri special amnajate, ferite de intemperii, lumina solara directa, in locuri ferite de umezeala. Stivuirea se va face pe suprafete orizontale si uniforme. Tuburile nu trebuie depozitate la o inaltime mai mare de 1,50 m pentru evitarea posibilelor deformari in timp. La temperaturi joase operatiunile de transport, stivuire, instalare trebuie efectuate cu grija maxima tinand cont de proprietatile/comportarea materialelor in aceste conditii climaterice. 6.1.4 6.1.4.1 Faze de lucru: Trasarea locatiei pentru conductele de apa , obiectele sanitare si a conductelor de canalizare ; Montarea conductele de apa si obiectele sanitare; Imbinarea si montarea conductelor de canalizare; In retelele instalatiilor interioare de apa, comune pentru incendiu si consum menajer se vor folosi numai tevi din OL Zn, In cazul in care se folosesc retele separate pentru incendiu fata de alte retele pentru care se utilizeaza materiale plastice , acestea se vor separa din exteriorul cladirii. In caminul de ramificatie pe conducta din material plastic se prevede un organ de inchidere care se va inchide in caz de incediu. In aceasta din urma situatie instalatiile interioare de apa de consum se pot executa din PEHD dar instalatiile interioare de incediu se executa numai din teava de OL Zn cu diametrul de 2. Pentru legaturile la obiectele sanitare de la coloane si conductele de distributie se prevad tevi zincate. Acest material este cerut de I9-1995 care nu permite folosirea altui material pentru conducte in cazul in care cladirile sunt prevazute cu hidranti interiori. La montarea conductelor zincate, imbinarea trebuie facuta prin fitinguri zincate si ca urmare urmatoarele activitati trebuie executate cu atentie: Executarea filetului Polizarea filetului Imbinare prin infiletare prin fiting-uri si armaturi. Inainte de inceperea executiei va studia cu atentie traseele conductelor de apa si canalizare prevazute in proiect. La montarea conductelor din Ol Zn se vor respecta instructiunile din I9/1995 . Executia instalatiilor de apa si canalizare se va face coordonat cu celelalte instalatii (termice, electrice).
Pag. 202/561
EXECUTIA LUCRARILOR GENERALITATI
Trecerea conductelor prin pereti sau fundatii se va face prin golurile precizate in proiectul de rezistenta pe care executantul constructiei are obligatia de a le executa. In cazul in care golurile lipsesc se vor executa prin forare. Montarea conductelor se va face pe traseele prevazute in proiect cu pantele specificate. Sustinerea conductelor se va face cu bratari. Izolatia termica se va face cu material izolant montat prin lipire si protejata la exterior. Pe coloanele de canalizare se va monta piesele ce curatire.
6.1.4.2
INSTALATII SANITARE INTERIOARE
Dezafectarea instalatiilor sanitare interioare existente In general toate instalatiile sanitare existente vor fi dezafectate. In cazuri specifice in care aceste instalatii au fost recent reabilitate se va prezenta situatia specifica pentru fiecare caz in parte Se va prezenta modul de evacuare a materialelor dezafectate. Se va prezenta in proiectul tehnic conductele ce se vor pastra pe pozitie si cele care vor fi inlocuite. Montarea conductelor Conductele de apa potabila de distributie, racord si legaturi au fost prevazute din tuburi de polietilena de inalta densitate. Dimensiunile variaza intre 1/2" - 2" In cazurile in care sunt necesare interventii frecvente in timpul exploatarii, se vor folosi imbinari demontabile. Se vor face imbinari cu racorduri olandeze numai in locuri accesibile, vizitabile. In portiunile in care conductele traverseaza elementele de constructii, nu se admit imbinari. Instalatia de distributie se traseaza conform proiectului. La montarea conductelor in plasa pe un singur rand sau pe mai multe randuri, se va lasa spatiu suficient intre randurile de conducte si elementele de constructii pentru plecarile derivatiilor, manevrarea robinetelor, precum si pentru intretinere, revizii, reparatii etc. Distantele minime in cm intre conductele montate pe traseu paralel: Referinta Intre conturul conductelor neizolate Intre conturul conductei neizolate si constructia finita Intre fetele exterioare a conductelor izolate Intre fata exterioara a izolatiei si constructia finita Intre flansele armaturilor a doua conducte apropiate Distante minime(cm) 3 3 4 4 3
La conductele izolate, pozitia armaturilor va fi decalata astfel incat distanta intre flansa armaturii si conducta apropiata sau izolatia acesteia sa fie 3 cm. Fata de conductorii electrici (1.000V) sau conductele de gaze combustibile, traseele conductelor instalatiilor de apa vor fi montate la distante normate prin normativul I.7, respectiv I.6/1986. Conductele vor fi sustinute prin suporti suspendati, tipizati, asa cum se mentioneaza prin proiect.
Pag. 203/561
Se pot utiliza si alte tipuri de sustineri cu conditia acceptarii lor catre proiectant. Suportii de sustinere a conductelor trebuie sa asigure deplasarea conductelor prin dilatare fara modificarea geometriei traseului. Distantele recomandate intre suportii mobili ai conductelor de apa (I.9/1994) Diametrul nominal 3/8" - 1/2" 3/4" - 1" 1.1/4" - 1.1/2" 2" - 2.1/2" 3" 4" sau peste Conducte neizolate (m) 3,3 4,2 5.1 6.1 6.7 7.5 Conducte izolate (m) 2,0 3,0 4.0 5.1 5.7 6.5
Preluarea dilatarilor conductelor de apa calda de consum se realizeaza prin schimbari de directie si schimbari ale nivelului traseului etc. asa cum sunt prevazute prin proiect. Suportii fixi daca nu sunt precizati ca pozitie prin proiect, se vor monta dupa cum urmeaza (I.9/1982): Diametrul nominal 3/4" - 1.1/4"" 2" 2.1/2" 3" 4" Distanta intre suportii ficsi. Temperatura 40C(m) 100 115 125 135 150 Distanta intre suportii ficsi. Temperatura 60C(m) 90 100 110 120 130
Suportii ficsi se vor realiza conform detaliilor omologate. Se pot utiliza suporti propusi de constructor cu conditia acceptarii lor de catre proiectant. Daca nu se precizeaza altfel prin proiect, legaturile conductelor spre obiectele sanitare se realizeaza ingropat in slituri orizontale sau verticale, in zidarie luandu-se la montaj masurile necesare pentru a permite dilatarea conductelor ingropate. Imbinarea conductelor si racordurilor de PEHD Imbinarea conductelor PEHD se va face prin sudur sau cu flanse in functie de recomandarile producatorului . Sudura se poate executa in dou moduri: cap la cap cu disc (oglind) cu rezistent, deci o sudur prin fuziunea capetelor; cu termoelemente, pentru sudura pieselor electrosudabile (mansoane, coliere de priz). Factorii care conditioneaz realizarea sudurii si rezistenta la presiunea interioar sunt: temperatura exterioar care poate influenta sudura, prin timpul de sudur, pentru cazul temperaturilor > 5C sau in cazul temperaturilor < 5C, prin necesitatea unei protectii (cort, prelat sau folie de plastic) care trebuie s acopere masina de sudur si sudorul si care va fi incalzit cu ajutorul unui generator de aer cald, pentru a evita rcirea brusc, ce poate duce la fragilitatea sudurii;
Pag. 204/561
in caz de temperaturi > 40 45 C si expunere direct la razele soarelui, protectia locului de munc prin acoperire, in scopul obtinerii unei temperaturi uniforme pe tot conturul tubului, iar in msura in care este posibil, extremittile opuse ale tubului de sudat se obtureaz pentru a reduce cat mai mult posibil rcirea suprafetelor sudurii prin actiunea curentilor de aer, vantului; compatibilitatea materialelor sudate, adic indicele de fluiditate - topire MFI s fie cuprins intre 0,4 0,7(1,3) gr/10 min. sau, acelasi tip de polietilen PE 80, etc.; sudorii vor fi instruiti de productori sau atestati de institutii autorizate; respectarea parametrilor de sudur: presiune (apsarea suprafetelor) si timp, precum si timpul de rcire inainte de indeprtarea clemelor de fixare ale dispozitivului de pozitionare. La efectuarea imbinrilor prin sudare este foarte important s se realizeze o bun aliniere axial a conductelor si se vor curta bine capetele conductelor de impuritti. SUDURA CAP LA CAP CU REZISTENTA Procedeul const din pregtirea si apoi inclzirea pieselor de asamblat (conduct/conduct, conduct/racord, racord/racord) in zona de sudur la temperatura necesar si din aplicarea asupra acestora a unei presiuni necesare, sudura realizandu-se omogen, fr aport suplimentar de material. Realizarea acestui procedeu trebuie s se fac in conditiile verificrii temperaturii de sudare si prin utilizarea aparatelor de sudur, care permit controlul valorii presiunii aplicate.De regul, factorul de sudur este egal cu 1. Calitatea sudurii este determinat de urmtorii factori: Cunoasterea procedurii de sudare si a aparaturii de sudur de performant corespunztoare, care presupune: obtinerea de la productor a schemei si procedurii de sudur; instruirea si verificarea cunostiintelor sudorului de ctre productor sau organisme autorizate, in prezenta beneficiarului retelei. Acesti factori permit controlul temperaturii termoelementului (disc, oglinda) si al presiunilor (presrii) indicate pe afisajul aparatului de sudur; Examinarea vizual a sudurii; Testarea sudurii se poate realiza prin indoirea ansamblului sudat pan la un unghi de180, proba neprezentand semne de ruptur; sau la un test de tractiune a ansamblului sudat al crui rezultat trebuie s fie o cedare a tevii, nu a sudurii; Testele de andurant constau in incrcarea cu acelasi tip de sarcin constant a tevii si a sudurii. Raportul rezistentelor realizate teav/sudur trebuie s fie > 0,8; Probele de presiune trebuie s asigure ca raportul rezistentelor la presiunea de prob si etanseitate comparat teava/sudura sa fie 1; Respectarea prescriptiilor privind factorii de mediu. SUDURA CU TERMOELEMENTE A PIESELOR (MANSOANE, COLIERE DE PRIZA) Procedeul const din pregtirea si apoi electrosudarea pieselor (mansoane, coliere de priz) pe tub, cu ajutorul rezistentelor incorporate in piese. De regul, factorul de sudur este > 1. In cazul acestui procedeu, conditiile mediului si pregtirea, sunt mai importante decat aparatul de sudur. Calitatea sudurii este determinat de urmtorii factori: Aparatul de sudura s fie ales astfel incat s aib posibilittile de autotestare si capacitate de inmagazinare a datelor realizate la fiecare sudur; instructiunile productorului de teav privind procedeul de sudur; specificatii de intretinere a aparatului; instruirea si verificarea cunostiintelor sudorului de ctre productor sau alte institutii autorizate, in prezenta beneficiarului retelei; Testele ce se pot realiza pot fi fcute prin citirea corect a codurilor; prin testul de tractiune si/sau indoire unde teava trebuie s cedeze inaintea sudurii ; Probele de presiune.
Pag. 205/561
IMBINAREA CU FLANSE La imbinarea cu flanse, prin intermediul adaptorului de flanse, (gat) se va avea in vedere corelarea flanselor metalice aditionale cu cele ale robinetelor, dup standardele ISO, in functie de presiune. Procedeul de imbinare cu flanse este cel clasic, folosindu-se suruburi si piulite din otel cadmiat si garnituri din carton impregnat cu ulei grafitat Armaturi Se vor prevedea dupa caz urmatoarele armaturi: de trecere pentru montaj aparent sau ingropat, de inchidere si reglaj, drept sau coltar, de golire de retinere de siguranta Acestea se vor monta in pozitiile indicate prin desenele proiectului. Se vor monta armaturi de golire in toate punctele de minim. Robinetele de golire vor fi drepte cu cep, STAS 1602, corp din alama turnata AMT 1 si mufa filetata pentru racordarea la tevi de otel la un capat si racord olandez pentru racordarea piesei portfurtun la celalalt capat. Se vor uiliza robinete de golire cu dop filetat din PP, cu lant pentru protectia racordului pentru portfurtun. Armaturile se vor monta tinand seama de urmatoarele conditii: usor accesibile usor demontabile Toate armaturile in timpul executiei vor fi montate in pozitia inchis. Montarea obiectelor sanitare Obiectele sanitare si accesoriile acestora se pot monta numai dupa ce s-au efectuat proble de presiune ale retelelor de distributie apei reci si calde ce consum si dupa ce s-au terminat lucrarile de finisare din incaperi, pentru a se evita degradarea lor. Obiectele sanitare trebuie montate dupa ce finisajele peretilor au fost executate; inaltimea de montaj prevazuta in proiect se masoara de la cota pardoselii finite. Montajul obiectelor sanitare se va face prin intermediul consolelor, suruburilor cu dibluri, dupa caz. Montarea lavoarelor Lavoarele trebuie fixate de elementele cladirii, prin intermediul unor dispozitive tip. Bateria trebuie montata pe lavoar dupa ce se monteaza lavoarele . Aceasta va fi montata in conformitate cu instructiunile producatorului . Montarea vaselor W.C. Vasele de W.C. se vor prinde de pardoseala cu bolturi speciale si garnituri din cauciuc. Se verifica daca bolturile respective se potrivesc cu pozitia gaurilor vasului. Pozitia orizontala a vasului W.C. se verifica cu polobocul. Daca este nevoie, pentru a aduce vasul in pozitie orizontala, intre vas si pardoseala se pun bucati de teava din plumb si locul se umple cu ciment alb. Bazinul se va monta la vas cu suruburi speciale si garnituri din cauciuc. Protectie Obiectele sanitare se vor proteja pana la finalizarea lucrarilor pentru a evita deteriorarea. Toate capetele conductelor trebuie astupate pentru a le proteja impotriva patrunderii de pamant, ipsos etc.
Pag. 206/561
6.1.4.3
INSALATIILE DE CANALIZARE
Conducte de canalizare Produsele trebuie sa corespunda normelor de calitate asa cum s-a specificat anterior si in STAS 1515/86, iar piesele speciale vor fi conform STAS 1515/86 si STAS 1694/95. La montarea tuburilor de scurgere, indiferent de materialele din care sunt facute, se vor respecta urmatoarele: reducerea la strictul necesar a numarului schimbarilor de directie; racordurile la coloane sau colectoare la un unghi de 45; se vor evita schimbarile de directie la unghiuri de 90; se vor evita traseele pe sub utilaje. La conducte se vor monta sustineri astfel: la traseele orizontale si veticale, la fiecare imbinare, minimum una pe metru de traseu; Pentru suporturile conductelor pentru canalizare, se vor folosi suporturi galvanizate si omologate sau cele propuse de furnizorul tubulaturii. Sustinerile propuse de Antreprenorul lucrarii vor fi supuse aprobarii. Scurgerea si colectarea apelor pluviale Scurgerea apelor pluviale se realizeaza prin conducte si piese PEHD imbinate cu mufe cu electrofuziune sau mufe cu garnituri. Colectarea apelor pluviale se realizeaza prin receptoare de terasa din Ol inox (optiunea proiectantului pentru fiecare lucrare) cu folie de contact si incalzire electrica. Curatire si verificare Se vor prevedea tuburi de curatire la schimbarile de directie, ramificatii greu accesibile pentru curatire, precum si pe traseele liniare lungi, la distantele urmatoare: Diametrul nominal (Dn) 50-70 100 Distanta intre piesele de curatire, ape conventional curate 15 20 Distanta intre piesele de curatire, ape uzate menajere 6 12
Pe coloanele de scurgere se vor prevedea tuburi de curatire la baza coloanei, deasupra ultimei ramificatii si intre acestea la 2...3 nivele, daca nu se prevede altfel prin proiect. Inaltimea de montaj a pieselor de curatire pe coloane va fi de 0,4/0,8m la pardoseala. Scurgeri de la pardoseli Se monteaza sifoane de pardoseala pentru colectarea apelor accidentale sau de la curatenie in pozitiile prevazute in proiect, dupa cum urmeaza: in grupuri sanitare, sifoane simple cu racorduri laterale; La montarea colectoarelor si sifoanelor se vor respecta detaliile din proiect si instructiunile furnizorilor. Ventilarea conductelor de canalizare Se vor realiza conducte de ventilare primara si secundara, asa cum sunt prevazute prin proiect: ventilare principala prin prelungirea coloanelor peste invelitoare,
Pag. 207/561
ventilare in cascada prin gruparea succesiva a ventilatiilor principale de la acelasi nivel sau nivele diferite, in vederea realizarii unei singure iesiri peste invelitoare, ventilare secundara: separata pana deasupra invelitorii, prin racordare la o coloana de ventilatie invecinata, prin racordare la o coloana de scurgere invecinata cu iesire directa.
Racordarea coloanelor de ventilatie secundara la coloanele de scurgere se va face sub un unghi ascutit cu varful iin jos. Coloanele de ventilare ale canalizarii se realizeaza din tuburi de P.V.C. neplastifiat, asamblate si montate conform I.1/1978 sau din fonta de scurgere. 6.1.4.4 IZOLATIE FONICA A CONDUCTELOR Bratari de sustinere la conductele din metal cu strat antifonic (cauciuc sau pasla 0,3 - 0,8mm), Racorduri elastice intre conductele de distributie si agregatele hidromecanice, Izolarea fonica prin tampoane de cauciuc a soclului flotant al agregatelor hidromecanice, de elementele fixe ale constructiei (pardoseli, socluri din beton etc.). Se vor aplica toate prevederile Normativului I 9-94, Cap. 10 si toate reglementarile tehnice la care se refera acesta. 6.1.5 TESTE SI VERIFICARI Incercarea de etanseitate la rece; Incercarea de etanseitate si rezistenta la cald a conductelor de apa calda; Incercarea de functionare a conductelor de apa rece si apa calda. Incercarea de etanseitate la presiune la rece ca si incercarea de etanseitate si rezistenta la cald se vor executa inainte de montarea armaturilor de serviciu la obiectele sanitare, extremitatile conductelor fiind obturate de dopuri.
Se vor respecta cu strictete toate masurile prevazute prin proiect, impotriva transmiterii zgomotelor si anume:
Conductele de apa rece si calda vor fi supuse la urmatoarele incercari:
Presiunea de incarcare va fi egala cu 1,5 presiunea de regim dar nu mai mica de 6bari. Conductele se vor mentine sub presiune cel putin 20 min. In acest interval nu se admite scaderea presiunii. Incercarea de functionare se va face dupa montarea armaturilor la obiectele sanitare. Verificarea se va face prin deschiderea simultana a robinetelor de consum. Conductele interioare de canalizare vor fi supuse la: Incercarea de etanseitate Incercarea la functionare Incercarea de etanseitate se va verifica pe traseul conductelor si la punctele de imbinare. Incercarea de etanseitate consta in umplerea cu apa a conductelor pana la nivelul de refulare din sifoanele de pardoseala si a obiectelor sanitare. Incercarea de functionare se va face prin alimentarea cu apa a obiectelor sanitare, verificandu-se conditiile de scurgere.
Pag. 208/561
6.1.5.1
ABATERI ADMISIBILE
La instalatiile sanitare nu e admit pierderi de presiune in timpul testelor cu apa si nici scurgeri de apa la canalizare. 6.1.5.2 VERIFICARI Daca toate robinetele, sistemele si obiectele sanitare sunt montate conform proiectului Daca s-au folosit materiale adecvate si daca traseele conductelor sunt conform proiectului. Montarea corecta a sistemelor pentru sustinerea conductelor, sistemelor si obiectelor sanitare Functionarea normala a obiectelor sanitare, robinetelor, cat si aspectul estetic general al instalatiilor sanitare.
6.2 6.2.1
INSTALATII TERMICE GENERALITATI
Prezentul caiet de sarcini cuprinde specificatii tehnice privind lucrarile de instalatii termice. 6.2.2 STANDARDE SI NORMATIVE DE REFERINTA Tevi din otel fara sudura, trase sau laminate la rece pentru constructii. Tevi din otel sudate longitudinal pentru instalatii. Mufe din otel pentru tevi filetate de instalatii. Dimensiuni. Robinet de golire cu ventil. Conditii speciale de calitate. Robinet de reglare cu ventil. Lungimi de constructie. Profile metalice. Instalatii de incalzire centrala. Masuri de siguranta la instalatiile de incalzire centrala cu apa avand temperatura maxima de 115C. Tevi de cupru pentru instalatii.
STAS 530/1-87 STAS 7656 STAS 5560-81 STAS 10400/1-87 STAS 10400/2-76 STAS 564 STAS 7132-86 EN 1057
6.2.3 6.2.3.1
MATERIALE SI ECHIPAMENTE FOLOSITE MATERIALE SI ECHIPAMENTE tevi de otel pentru distributie si coloane; tevi de cupru pentru legaturile la radiatoare si coloane; piese de legatura intre cupru si otel; fitinguri, robineti; radiatoare din tabla de otel; termoizolatie pentru conducte;
Pag. 209/561
Principalele materiale utilizate sunt:
echipamentele centralei termice; Materialele, agregatele si aparatele utilizate la executarea instalatiilor de incalzire vor avea caracteristicile si tolerantele prevazute in standardele de stat sau in prescriptiile tehnice ale producatorilor interni sau externi si vor satisface conditiile tehnice cerute in proiectul de incalzire. Ele vor trebui sa fie insotite de: Certificatul de calitate al furnizorului care sa confirme realizarea de catre produsul respectiv a caracteristicilor tehnice prevazute Fise tehnice de detaliu continind caracteristicile produsului si durata de viata in exploatare, in care se mentioneaza aceste caracteristici Instructiuni de montare, probare, intretinere si exploatare a produsului Certificatul de garantie indicind perioada de timp in care se asigura realizarea caracteristicilor Certificate de atestare a performantelor materialelor, agregatelor si aparatelor emise de catre institute de specialitate abilitate in acest scop. Elementele recomandate de ISCIR trebuie sa fie conform cerintelor acestuia, si conform celor care vor fi omologate de Biroul Roman Metrologie Legala (BRML). 6.2.3.2 VERIFICAREA MATERIALELOR
La executarea lucrarilor se utilizeaza numai materiale, agregate si aparate ce corespund cerintelor proiectului. Antreprenorul lucrarilor de instalatii se asigura de existenta certificarilor si de cunoasterea lor de catre personalul specializat propriu. Inaintea punerii in opera, toate materialele si aparatele se supun unui control cu ochiul liber pentru a constata daca nu au suferit degradari de natura sa le compromita tehnic (deformari sau blocari la aparate, starea filetelor, a flanselor, functionarea armaturilor, stuturi deformate sau lipsa, etc.); se remediaza defectiunile respective sau se inlocuiesc aparatele si materialele ce nu pot fi aduse in stare corespunzatoare prin remediere. Se verifica daca recipientele sub presiune (cazane hidrofoare, boilere etc.) au fost supuse controlului ISCIR, daca au placa de timbru si cartea tehnica de exploatare aferenta. La aparatele de masura si control, montate de Antreprenorul instalatiei de incalzire se verifica existenta formelor de atestare a controlului Biroului Roman de Metrologie Legala (BRML). 6.2.3.3 DEPOZITARE SI MANIPULARE
Pastrarea materialelor pentru instalatii se face in depozitele de materiale ale santierului, cu respectarea masurilor de prevenire si stingere a incendiilor si in conformitate cu instructiunile furnizorului. Materialele de instalatii asupra carora conditiile atmosferice nu au influenta nefavorabila pe durata depozitarii, se depoziteaza in aer liber, in stive sau rastele, pe platforme betonate sau balastate, special amenajate in acest scop, cu respectarea normelor specifice de tehnica a securitatii muncii. Materialele ce pot fi deteriorate de agentii climatici (radiatoare, armaturi mari) se depoziteaza sub soproane si se acopera cu prelate sau foi de polietilena. Materialele ce se deterioreaza la umiditate sau radiatie solara (armaturi fine, fitinguri, aparate de masura si control, echipamente de automatizare, aparate cu motoare electrice precum si produse din materiale plastice) se pastreaza in magazii inchise, in rastele. Manipularea materialelor se va face cu respectarea normativelor de tehnica securitatii muncii si in asa fel incit sa nu se deterioreze. Se va da o atentie deosebita materialelor casante sau usor deformabile (radiatoare, panouri incalzitoare, convectoare, prefabricate, etc.)
Pag. 210/561
6.2.4 6.2.4.1
INSTALATII TERMICE DIN CENTRALA TERMICA GENERALITATI
Aceste caiete de sarcini se refera la lucrarile de instalatii termo-mecanice din centrala termica. Pentru a executa adecvat activitatile prevazute in proiectul tehnic, Antreprenorul are urmatoarele sarcini: Sa studieze proiectul (volumele scrise si desenate), standardele tehnice si instructiunile in vigoare la data executarii. Sa cer posibilele discrepante, schimbari ale solutiilor si detaliilor proiectantului, din timp. Schimbarile din proiect trebuie facute doar cu aprobarea prealabila a proiectantului specializat. Previziuni din timp ale materialelor si a fortei de munca calificate, in concordanta cu cerintele tehnice adiacente, cat si previziuni ale energiei, facilitatilor, uneltelor si echipamentelor pe intreaga durata de executare. Daca apar probleme neclare in timpul lucrarilor, este necesara prezenta pe santier a unui proiectant specializat. Supraveghetorul santierului trebuie sa urmareasca permanent daca lucrarile pe etape sunt in concordanta cu documentatia tehnica si aceste caiete de sarcini si trebuie sa participe la controlul calitatii si la confirmarea lucrarilor ascunse. 6.2.4.2 MATERIALE
Privind producerea instalatiilor de incalzire termo-mecanice, tehnologia clasica de imbinare, sudand conductele instalatiei termice noi imbinand conductele galvanizate si armaturile prin fonta maleabila. Materialele de baza prevazute in proiect: Conducte si accesorii din otel; Conducte si accesorii din cupru; Conducte galvanizate, STAS 7656; Armaturi de inchidere cu sertar cu flanse, Pn10; Armaturi de inchidere cu bila, pentru apa calda, Pn 10; Armaturi cu clapeta de retinere; Materiale termoizolante; Radiatoare din otel; Manometru termometric cu contact electric; Semnalizare (acustica si vizuala); Coturi din otel pentru sudura; Izolare termica cu vata de sticla pentru tevi si conductele de fum; Termometre cu mecur, cu capac pentru citire directa; Manometru cu elemente elastice si 2 scari barometrice, pentru instalatiile termice; Folie de aluminiu pentru protejarea izolatiei termice a conductei de fum;
Pag. 211/561
Diverse materiale conform standardelor citate in vigoare. 6.2.4.3 ECHIPAMENTE FUNCTIONALE Arzator pentru gaze naturale; Monitorizare si elemente automate de control; Elemente pentru protectie automata; Elemente pentru reglare automata; Cazan din fonta sau otel; Instalatie si echipamente de automatizare; Vas de expansiune tip inchis cu membrana; Pompe pentru circularea apei calde in circuitele termice; Robineti de reglare cu trei cai; Robineti de siguranta; Robinet pentru aerare automata sau dispozitiv de evacuare automata; Robineti motorizati. Arzatorul se va instala conform proiectului elaborat de specialisti autorizati, in concordanta cu standardele de instalare in vigoare, cat si cu normele specifice ale producatorului. Arzatorul se va monta la instaltiile de incalzire centrala, prevazute cu vase de expansiune tip inchise sau deschise. Prevederile de siguranta ale instalatiei de incalzire centrala trebuie sa fie in concordanta cu STAS 7132-86, cu prevederile si indicatorii din diagrama de conectare a producatorului. Locurile de depozitare trebuie sa fie uscate si fara expunere la conditiile climaterice. 6.2.5 6.2.5.1 EXECUTIA LUCRARILOR MONTAREA CONDUCTELOR
Cazan de apa pentru incalzire centrala, 90C - 70C, echipat cu:
La trasarea suporturilor se va lua in considerare o panta a conductelor de minim 2 in sensul curgerii fluidului prin conducte si se vor localiza astfel incat sa existe o distanta minima de 30 mm intre peretele cladirii si suprafata izolatiei conductei. Se va utiliza teava de cupru cu grosimea peretului de min 1 mm. Tevile dure se vor indoi la rece pana la diametrul exerior de 18 mm numai cu ajutorul dispozitivului de indoit cu r = 4,0 d. Continutul materialului de lipit si al pastei decapante se vor stabili de care furnizorul de teava si fitinguri de cupru. Se va utiliza teava de cupru fara imbinare logitudinala. Tronsoanele de conducta vor fi marcate cu norma EN 1057, diametrul exterior si grosimea peretelui, marca producatorului, data productiei , anul trimestrul si luna. Se vor utiliza tevi de cupru si fitinguri din acelasi material (de exemplu: cupru dezoxidat cu fosfor de calitate. Specificatiile de mai sus pentru imbinarea tevilor si fitingurilor sunt minimale, la montaj se vor avea in vedere si alte precizari puse la dispozitie de furnizorul de cupru. Executia instalatiilor de incalzire se face cu tehnologia clasica de imbinare, sudand conductele instalatiei termice sau imbinand conductele si armaturile prin fitinguri.
Pag. 212/561
La trecere prin pereti, conductelor trebuie sa fie protejate de mansoane care permit miscarea libera a conductelor si spatiul dintre se umple cu material incombustibil. La iesirea conductei din fundatia cladirii se va prevedea o fixare perfecta, conform detaliilor de executie ale proiectului. Schimbarile de directie ale conductelor de otel se vor realiza prin indoirea conductelor cu diametre pana la 2 si prin curbe de sudura pentru diametre mai mari. Curbele rezulate prin indoire vor avea r/d egal cu 1,5. Toate ramificatiile din conductele orizontale vor fi facute peste generatoarea superioara a conductei principale. Dilatarea se asigura prin trasee deviate ale conductelor si dispunerea judicioasa a punctelor fixe. Punctele fixe se vor executa la punctele indicate de planul de retele. Toate traversarile de conducte prin plansee si noduri se vor face in mansoane de protectie. Nu se admit imbinari in portiunile in care conductele traverseaza elementele de constructie. Punctele fixe se vor executa la punctele indicate de planul de retele. Inainte de inceperea asamblarii, fiecare element se va marca pe elementele de constructie, apoi materialul tubular se va taia la lungimea necesara si se va transporta la locul necesar. Existenta gaurilor de treceri prin pereti trebuie verificate. Distantele minime intre conductele montate pe traseu paralel vor fi conform normativ I 13. Fata de conductorii electrici sau conductele de gaze traseele conductelor de incalzire vor fi montate la distantele specificate in I 7. 6.2.5.2 IMBINAREA CONDUCTELOR
Majoritatea imbinarilor se vor face pe pozitie. Conductele se vor imbina prin sudare, infiletare sau flanse. Sudura se va folosi pentru imbinarea conductelor termice. Infiletarea se va folosi la imbinarea conductelor din otel si a fiting-urilor la intrumente si armaturi prevazute cu mufe infiletate. Imbinarea cu flansa sudata se va face la la elementele prevazute in proiect cu acest sistem de imbinare . Imbinarea prin infiletare se va face pe bancul de lucru sau pe pozitie. Pentru etansare se va folosi fuior cinepa imbibat cu pasta de grafit amestecata cu ulei de in dublu fiert. In cazul imbinarii cu flansa, trebuie acordata atentie speciala in timpul fixarii flansei perpendicular pe axa conductei si si se vor verifica planeitatea flansei si producerea corecta a garniturii in ceea ce priveste diametrul. Se vor folosi garnituri. Imbinarea conductelor de cupru se va realiza prin lipire sau sertizare. 6.2.5.3 IMBINARE PRIN SUDARE Imbinari cap la cap, ramificatii, coturi, flanse ; Calitatea sudurii trebuie sa fie conform clasei de calitate IV. Pentru clasa de calitate IV pentru sudura, tehnologia de sudura trebuie elaborata de producator in concordanta cu standardele in vigoare. Calitatea este conditionata de urmatoarele: Calificarea sudorului; Calitatea materialelor de baza (conducte, coturi, flanse); Calitatea materialului aditional (electrod, sarme); Tipul de imbinare; Procedura de sudura;
Sudarea va fi electrica sau cu autogen. Se vor suda urmatoarele:
Pag. 213/561
Tehnologia de sudura. Pentru a asigura calitatea, producatorul trebuie sa faca teste (probe) de sudura pe fiecare lot de conducte pentru stabilirea materialului aditional, procedura si tehnologia de sudura. Probele trebuie date pentru testare de radiatii penetrante si incercari distructive. Testele se vor face conform STAS 4203 si vor fi pentru tractiune, indoire, rezistenta la soc si masurarea duritatii. Imbinarea tevilor din cupru se va realiza prin lipire sau sertizare ( dupa caz ), in conformitate cu tehnologia recomandata de producatorul materialului . Imbinarea tevilor prin lipire Daca se foloseste acest procedeu succesiunea operatiilor este urmatoarea : tevile se taie perpendicular pe ax , cu ajutorul dispozitivului pentru taiat tevi; capatul de teava se debavureaza la exterior si interior; calibrarea capatului de teava; curatirea suprafetei de lipire a tevii si a fitingului( dezoxidare ); aplicarea pastei de lipit pe capatul curatat al tevii; imbinarea tevii cu fitingul; incalzirea suprafetelor de lipit pana la temperatura prescrisa de producator cu ajutorul unei lampi cu gaz; aplicarea materialului de lipit ( livrat de furnizorul tevii ); Imbinarea tevilor de cupru prin sertizare Imbinarea prin sertizare se executa cu ajutorul unui dispozitiv electric de sertizare, cu cap orientabil la 360. Acest echipament contine capete de presare interschimbabile , aferente fiecarui diametru de teava . Modul de lucru este urmatorul: dupa taierea la dimensiune , teava se introduce in piesa de racord pana cand se ajunge la limita opritorului; se desfac falcile capului de presare , se introduce piesa de racord si se executa operatiunea de sertizare (strangere); se desfac falcile capului de presare si se elibereaza imbinarea; 6.2.5.4 MONTAREA ECHIPAMENTELOR DIN CENTRALA TERMICA
Arzatorul se va monta sub supravegherea directa a personalului calificat, desemnat de producatorul arzatorului. Acesta va asigura supravegherea tehnica pentru fiecare faza de asamblare, pana la darea in exploatare. Asamblarea celorlalte elemente, cum ar fi pompele, vasele de expansiune, la centrala termica se va face pe suporturile respective sau pe suporturi metalice. Conectarea la instalatie se va face in concordanta cu instructiunile cartilor tehnice ale echipamentelor respective, livrate de producator o data cu produsul. Pompele care sunt folosite in centrala termica sunt pompe care se vor monta prin intercalarea printre conductele instalatiei si trebuie sa fie fixate cu flanse pe conducte, sau prin insurubare cu fiting-uri tip olandeze. Asamblarea centralelor termice murale se va face doar in concordanta cu instructiunile din cartea tehnica, de specialisti autorizati si instruiti. 6.2.5.5 MONTAREA GENERATOARELOR DE AER CALD CU FUNCTIONARE PE GAZ METAN
Generatoarele de aer cald se instaleaza in totala concordanta cu instructiunile cuprinse in cartea tehnica a echipamentului achizitionat.
Pag. 214/561
Instalarea se efectueaza de o firma autorizata ISCIR, care la sfarsitul instalarii aparatului elibereaza proprietarului un certificat de conformitate. Dupa scoaterea ambalajului aparatului, se verifica integritatea continutului. Se identifica valorile tehnico-functionale ale parametrilor tehnici de pe placa de timbru si se verifica sa concorde cu datele din documentatia de achizitie. Manipularea se efectueaza cu personal adecvat echipat si cu utilaje potrivite pentru greutatea aparatului. Aparatele se manipuleaza cu motostivuitorul sau prin ridicare cu macara in functie de tipul aparatului si locul de montaj. Se vor folosi manusi protectoare. Aparatul se instaleaza in pozitie stabila pe un plan orizontal, la adapost de posibile lovituri sau deteriorari, console bine fixate de o structura solida prin elemente de fixare corespunzatoare pe o suprafata suport neteda si uscata. Este interzisa amplasarea: in locuri cu atmosfera coroziva; in locuri stramte in care nivelul sonor al aparatului poate fi amplificat de rezonanta spatiului; in colturile unde se pot depune frunze, praf, etc. care pot reduce randamentul aparatului prin obturarea conductelor de trecere aer. Racordarea la instalatia de gaz metan se face numai de personal specializat si autorizat ANRGN. Se vor respecta strict conditiile impuse in manualul arzatorului pe gaze naturale si normele in vigoare. Se verifica: daca arzatorul a fost reglat pentru gaz metan; conducta de alimentare cu gaz trebuie sa fie de aceeasi dimensiune sau mai mare decat cea a racordului la aparat; etanseitatea racordurilor; presiunea gazelor sa fie cea specificata la "parametrii tehnici" Aparatul are in dotare kit evacuare gaze arse si aspiratie aer de combustie etans, concentric, avand sistem special de imbinare si etansare la aparat. Gazele de ardere se elimina numai la exterior. Generatoarele de aer cald au din fabricatie, montat si cablat tabloul electric. Se conecteaza tabloul de alimentare electrica si la alte eventuale accesorii: termostat de ambianta, tablou de comanda la distanta, etc. Este obligatorie realizarea unei impamantari eficiente a generatorului. Conexiunile electrice se realizeaza de personal calificat si autorizat. Prima punere in functiune se realizeaza numai de o firma autorizata (de furnizor generator + ISCIR), care elibereaza Certificatul de Garantie. Inainte de prima punere in functiune se verifica: au fost respectate conditiile de siguranta ; corecta pozitionare a aparatului; racordurile la reteaua de gaze sa fie corect executate; canalele de evacuare gaze arse si aspiratie aer de combustie sunt instalate corect; conexiunile electrice sunt corect executate; sunt montate grilele de protectie, panourile de inchidere, capac arzator.
Pag. 215/561
Pe timpul primei puneri in functiune se pot degaja mirosuri si gaze arse din cauza evaporarii substantelor de protectie a schimbatorului de caldura in faza de stocare; acestea vor disparea dupa o perioada de functionare. Este necesara aerisirea corespunzatoare a spatiului incalzit. Pentru buna functionare a generatorului se vor efectua periodic operatii de curatare si intretinere, cuprinse in Cartea Tehnica. Orice interventie se efectueaza numai de personal autorizat. 6.2.5.6 PROTECTIE
Protejarea echipamentului se va face adecvat prin conectare la priza de impamantare, conform standardelor de siguranta. Pentru orice elemente care folosesc energie trebuie sa se ia in considerare unele reguli fundamentale cum ar fi: Sa nu se atinga echipamentele cu parti ale corpului ude si/sau goale; Sa nu se scoata cablurile electrice ; Sa nu se lase echipamentele expuse la agenti atmosferici (ploaie, soare etc.); Sa nu se permita ca echipamentele sa fie folosite de copii sau alte persoane care nu se pricep. 6.2.5.7 PUNERE IN FUNCTIUNE A ARZATOARELOR
Se permite punerea in functiune a arzatoarelor doar dupa verificarea lor de echipa de asamblare cu participarea clientului si a producatorului. Pentru arzatoarele importate trebuie prezentate Certificate de Omologare in Romania. Verficarea va include: Verificarea producerii si asamblarii in concordanta cu cartea tehnica a arzatorului, examinand componentele, in special piesele pentru presiune, fixarea pe circuitele de apa si gaz; Proba pentru presiune hidraulica; Proba la cald, prin verificarea functionalitatii adecvate a arzatorului, instrumentelor de masurare, control, automatizare, a sigurantei unitatii de aerare si a centralei termice ca intreg; Randament la tiraj natural de 2 -3 Pa. Concluziile si rezultatele se vor inregistra in raport. Defectiunile probabile se vor repara; altfel arzatorul nu se va pune in functiune. Arzatoarele proiectate pentru supraveghere permanenta trebuie monitorizate si reparate doar de personal calificat. Instructiile de exploatare se vor afisa intr-un loc vizibil in centrala termica. 6.2.6 PROBE Proba la rece; Proba la cald; Proba de eficacitate. Probele se executa conform recomandarilor cuprinse in Normativul I 13/02. Orice material si echipament care se va utiliza pentru instalatii mai intai se va verifica din punt de vedere al calitatii, pe baza Certificatului de Calitate al producatorului. Materialele care sunt defecte sau deformate accidental nu se vor utiliza. Altfel intraga responsabilitate va fi a personalului de executie. Materialele care nu au Certificat de Calitate de la producator se vor examina si se va atesta calitatea de catre laboratoare autorizate.
Pag. 216/561
Instalatiile termice se supun la urmatoarele probe:
Probele de functionare la rece si la cald se vor face la fata locului si dupa remedierea eventualelor defecte si poate incepe faza de intretinere. Intretinerea consta din grundire, vopsire, izolatie termica, si se stie ca cerintele de calitate sunt mai importante decat criteriile estetice si organizatorice. Personalul care lucreaza la probele de presiune ale conductelor va fi intruit in prealabil, conform prescribtiilor Art. 3.11 din Normele de Protectie a Muncii pentru activitatile de asamblarea in constructii. Pentru echipamentele importate de beneficiar, acesta trebuie sa prezinte instructiunile de executie, de asamblare, de testare, de verificare, de acceptare si punere in functiune. Arzatoarele importate de beneficiar trebuie sa fie conform Normelor C31 ISCIR si trebuie sa fie autorizat de ISCIR inainte de punere in functiune. Vasele de expansiune inchise trebuie deasemenea sa fir conform Normelor ISCIR si trebuie autorizate de ISCIR inainte de punerea in functiune. Beneficiarul trebuie sa autorizeze personal calificat, conform instructiunilor CR 5-82 ale ISCIR-ului, pentru exploatarea echipamentelor. 6.2.6.1 PROBE DE PRESIUNE SI CALITATE
Probele de presiune se fac pentru a verifica rezistenta mecanica si etansarea elementelor instalatiei si consta din umplerea instalatiei cu apa si verificarea presiunii. Probele de presiune sunt obligatorii pentru intreaga instalatie si se va face cand sunt conectate toate echipamentele de la instalatiei termice, centralei termice, retelele de conducte, unitatile de consum (radiatoare, agregate si arii de incalzire). In cazul in care se folosesc radiatoare cu rezistenta nominala, este necesar sa fie conform presiunii maxime reduse decat cea a restului de instalatie, proba de presiune a instalatiei se va face fara centralele termice respective, fiind inlocuite cu radiatoarele din stoc (rezistente la presiune) sau conducte pentru conectari tur-retur. Proba de presiune se face inainte de finisarea elementelor instalatiei (vopsire, izolatie termica, etc.), inchiderea lor in conducte si canale fara acces de vizitare in pereti si in palsee sau incastrarea lor in elementele constructiei, cat si inainte de finisarea constructiei. Proba se face cand temperatura aerului este mai mare de +5C. Presiunea de proba se determina in functie de presiunea maxima de regim si de modul de executie al instalatiei astfel: o data si jumatate presiunea maxima de regim, dar nu mai mica de 5 bar, la instalatiile montate aparent si la cele mascate sub finisaje uzuale; dublul presiunii de regim, dar nu mai mica de 5 bar, la instalatiile ce au parti care se mascheaza sub finisaje deosebite; presiunea prevazuta in caietul de sarcini pentru partile din instalatii care se inglobeaza in elemente de constructie (serpentine sau conducte in pereti, plafoane sau pardoseli realizate numai cu tevi trase); la presiunile prescrise de instructiunile ISCIR, pentru partile de instalatii care sint supuse prevederii acestor prescriptii. Verificarea comportarii instalatiei la proba la rece poate fi inceputa imediat dupa punerea ei sub presiune, prin controlul rezistentei si etanseitatii tuturor imbinarilor. La imbinarile sudate controlul se face prin ciocanire iar la restul imbinarilor prin examinarea cu ochiul liber. Masurarea presiunii de proba se incepe dupa cel putin 3 ore de la punerea instalatiei sub presiune si se face cu un manometru inregistrator sau cu cu manometru indicator clasa de precizie 1.6 prin citiri la intervale de 10 minute, timp de 3 ore. Rezultatele probei la rece se considera corespunzatoare daca pe toata durata probei, manometrul nu a indicat variatii de presiune si daca la instalatie nu se constata fisuri, crapaturi sau scurgeri de apa la imbinari si presgarnituri. In cazul constatarii unor scaderi de presiune sau a defectiunilor enumerate mai sus, se procedeaza la remedierea acestora si se repeta proba; rezultatele se inscriu in procesul verbal al instalatiei. Dupa executarea probei, golirea instalatiei de apa este obligatorie daca nu s-au introdus solutii antiinghet.
Pag. 217/561
6.2.6.2
PROBA LA RECE
Aceste probe sunt obligatorii pentru intreaga instalatie si se vor efectua dupa finisarea elementelor. In ceea ce priveste proba, se asigura deschiderea, inchiderea si reglarea totala a robinetelor, cat si inchiderea conexiunilor de aerare, reglarea robinetelor de siguranta de la arzatoare si a vaselor de expansiune inchise inainte de inceperea probelor. Inainte de probe intreaga instalatie se va curata inautru prin spalare hidraulica. Proba de presiune trebuie sa fie de 6 bari. Imbinarile sudate se vor verifica prin lovire cu ciocanul, iar celelalte se vor examina vizual. Presiunea de proba se va masura de cel putin trei ore dupa conectarea instalatiei la presiune, cu ajutorul unui manometru. Rezultatele probelor la rece vor fi considerate satisfacatoare daca in timpul intregului test de presiune, manometru nu va indica variatii de presiune si daca nu se gasesc fisuri, crapaturi, pierderi de apa la imbinari si garniturile pentru presiune.
6.2.6.3
PROBA LA CALD
Probele la cald se vor face conform Normativului I13-02 pentru proiectarea si executarea instalatiilor de incalzire centrala, Capitolele 23.10 - 23.17. o data cu aceste probe se regleaza si instalatia. Proba la cald se va efectua cu agent termic cu debitul, temperatura si presiunea de regim. Dupa 2 ore de functionare se va verifica daca toate elementele instalatiilor de incalzire se incalzesc uniform si nu se constata pierderi. Odata cu proba la cald se va efectua si reglajul calitativ al instalatiilor. Proba la cald se face cu scopul verificarii etanseitatii, a modului de comportare la dilatare-contractare si la circulatia apei in instalatiile de incalzire. Proba se efectueaza in doua faze: la temperatura de 50C in prima faza, in faza a doua la cea mai ridicata temperatura de regim (90C). Proba la cald are drept scop verificarea etanseitatii, a modului de comportare la dilatare-contractare si a circulatiei agentului termic la temperatura cea mai inalta de functionare a instalatiei. Proba la cald se va efectua inaintea vopsirii si izolarii termice a instalatiei si dupa inchiderea completa a cladirii. Proba se va executa in perioade de timp cu temperaturi ambiante mai mari de +5C. In timpul probelor se vor verifica imbinarile corpurilor de incalzire si armaturile, spre a se constata eventualele pierderi. Se va controla daca dilatarile au fost preluate in bune conditii si se va verifica, de asemenea, daca se face o buna aerisire a instalatiei. Se va verifica daca temperatura corpurilor de incalzire nu prezinta diferente sensibile. In cazul constatarii unor pierderi de presiune sau la aparitia pierderilor de apa se va proceda la remedierea defectiunilor si repetarea probei. Dupa efectuarea probei golirea instalatiei este obligatorie. Rezultatele tuturor probelor vor fi consemnate in procese verbale, semnate atat de executant cat si de beneficiar, in care se vor consemna cu exactitate toate rezultatele inregistrate, constatarile facute, precum si toate eventualele operatii de remediere care s-au efectuat. 6.2.6.4 PROBA DE EFICACITATE
Se efectueaza proba de eficacitate a instalatiei pentru a verifica daca instalatia realizeaza in incaperi gradul de incalzire prevazut in proiect. Ea se executa cu intreaga instalatie in functiune si numai dupa ce toata cladirea a fost terminata. Pentru ca verificarea sa fie cit mai concludenta, se va alege o perioada rece, cind temperaturile exterioare in momentul efectuarii acestei probe trebuie sa fie 0C si valoarea lor medie zilnica in timpul probei sa nu varieze cu mai mult de 3C fata de temperatura exterioara medie a celor doua zile precedente.
Pag. 218/561
Pentru proba de eficacitate a instalatiei de incalzire centrala cu corpuri incalzitoare, se incalzeste cladirea cel putin trei zile inaintea probei iar ultimele 48 de ore inaintea probei, agentul termic se regleaza conform graficului de reglaj, in limita unor abateri de 2C. pe timpul probei instalatia trebuie sa functionaze continuu si toate usile si ferestrele cladirii sa fie inchise. Se masoara temperaturile aerului exterior si ale agentului termic pe conductele de ducere si intoarcere, verificindu-se corelarea acestor parametrii conform graficului de reglaj calitativ. Se citesc temperaturile interioare din incaperi cu ajutorul unor termometre montate in mijlocul incaperii, la o inaltime de 0.75 m de la pardoseala; in cazul incaperilor cu o deschidere mai mare de 10 m citirile se vor face pe zone cvasipatrate cu suprafete de maximum 100 m2, tot la inaltimea de 0.75 m. In incaperi de locuit masurarea temperaturii se face in cel putin 3 puncte din incapere la o distanta de cel putin 2 m de la peretele incaperii si la o inaltime de 0.75 m de la pardoseala; in cadrul probei se urmareste stabilirea si uniformitatea temperaturii aerului din incaperi si durata probei. Daca cladirea este expusa soarelui se iau in considerare numai citirile de temperaturi efectuate intre orele 7 si 11. Pentru a asigura precizia masuratorilor se recomanda alegerea de termometre cu gradatii corespunzatoare si anume: pentru temperaturi exterioare 1/5C; pentru temperaturi interioare 1/5C; pentru temperaturile agentului termic 1/2C. Verificarea termometrelor se va face inainte de folosire iar in timpul masuratorilor ele vor fi ferite de influente perturbatorii (curenti de aer, radiatii termice, caldura umana). Incaperile in care se masoara temperatura interioara vor fi: la parter: incaperile de colt si cele alaturate intrarilor neincalzite in mod obligatoriu, de asemenea, alte camere dupa apreciere; la ultimul nivel: incaperile din colt in mod obligatoriu si alte incaperi dupa apreciere; la nivelurile intermediare: camerele dorite de Beneficiar, dar nu mai putin de 10% din ele. La cladirile cu multe niveluri se asigura efectuarea a cel putin cite o masuratoare la fiecare nivel. La incalzirea cu aer cald, chiar si in cazul combinarii acesteia cu corpuri de incalzire, se fac pe langa masuratorile de temperatura mentionate anterior, masuratori ale vitezei aerului, in conformitate cu prevederile "Normativului pentru proiectarea instalatiilor de ventilare" I5. Rezultatele probelor de eficacitate se considera satisfacatoare daca temperaturile aerului interior corespund cu cele din proiect, cu o abatere de la -0.5C pina la +1C, in cladirile civile si de la -1C pina la +2C in incaperile de productie si daca viteza aerului satisface prevederile din prescriptiile de protectia muncii; rezultatele se inscriu in procesul verbal al instalatiei. In afara de aceste probe se prevad o serie de verificari functionale si de siguranta specifice: functionarea dispozitivelor de siguranta si a limitatoarelor de temperatura si presiune; masurarea randamentului, consumului de combustibil, temperaturii si continutului gazelor de ardere conform metodologiei ISCIR si a instructiunilor producatorului cazanului; pornirea-oprirea automata a cazanelor si reglarea arderii corespunzator schemei termomecanice si de automatizare adoptate; pornirea-oprirea pompelor de circulatie; Se verifica modul de legare al vaselor de expansiune la instalatie si functionarea sistemelor de expansiune. In vederea asigurarii dezaerisirii si golirii instalatiei se verifica eficienta dezaerisirii in punctele cele mai ridicate ale instalatiei si golirea in punctele cele mai coborite. La instalatia de automatizare se verifica: functionarea termostatelor;
Pag. 219/561
modul de amplasare al sondelor de temperatura astfel incat acestea sa dea informatii corecte; functionarea instalatiei de automatizare si a armaturilor motorizate, in toate regimurile prevazute (nominale, reduse, sezoniere). La instalatia de evacuare a gazelor de ardere se verifica: tirajul; etanseitatea canalelor si a cosurilor de fum; functionarea accesoriilor de reglare si siguranta. La instalatiile de combustibil se verifica: oprirea automata a arzatorului la intreruperea alimentarii cu combustibil sau a scaderii presiunii gazelor sub valoarea minima sau a intreruperii alimentarii cu aer; oprirea arzatorului in cazul neinitierii flacarii; asigurarea trecerii automate de la un combustibil la altul in cazul arzatoarelor mixte; oprirea automata a alimentarii cu combustibil la atingerea presiunii si temperaturii limita a agentului termic. Inainte de punerea in functiune, conductele de gaze naturale sau GPL se supun la incercari de : rezistenta; etanseitate. Probele se fac cu aer, la presiunile stabilite prin STAS 8281 in functie de destinatia si treapta de presiune a conductelor. Conductele de apa rece si apa calda de consum se supun la urmatoarele incercari: de etanseitate la presiune la rece de functionare la apa rece si calda. Se respecta cu strictete specificatiile din standardul I9 referitoare la probe. 6.2.7 NORME DE PROTECTIA MUNCII
Se vor respecta cu strictete prevederile urmatoarelor reglementari: Norme generale de protectia muncii - NGPM-96 Normativul privind exploatarea instalatiilor de incalzire centrala I13/1-98 In toate etapele cuprinse in operatiile de executie ale instalatiilor de incalzire, vor fi respectate cerintele esentiale referitoare la protectia, siguranta si igiena muncii si anume: siguranta in exploatare; igiena si sanatatea oamenilor; protectia impotriva zgomotului; siguranta la foc. Verificarile, probele si incercarile echipamentelor componente ale instalatiilor de incalzire vor fi efectuate respectandu-se instructiunile specifice de protectie a muncii in vigoare pentru fiecare categorie de echipamente. Conducatorii de intreprinderi, sau de sectoare care executa instalatiile, au obligatia sa asigure: luarea de masuri organizatorice si tehnice pentru crearea conditiilor de securitate a muncii; realizarea instructajului de protectie a muncii a intregului personal de executie la cel mult 30 de zile si consemnarea acestuia in fisele individuale sau alte formulare specifice care urmeaza sa fie semnate individual;
Pag. 220/561
controlul aplicarii si respectarii de catre intreg personalul a normelor si instructiunilor specifice; verificarea cunostintelor asupra normelor si masurilor de protectie a muncii. Realizarea instructajelor specifice de protectia muncii, verificarea cunostintelor si abaterilor de la normele in vigoare, inclusiv sanctiunile aplicate, vor fi consemnate in fisele de instructaj individuale. Zonele cu instalatii in probe sau zonele periculoase se ingradesc si se avertizeaza, interzicandu-se accesul altor persoane decat celor autorizate. Persoanele care schimba zona de lucru (locul de munca), vor fi instruite corespunzator noilor conditii de lucru. Instructajul va avea in vedere si masurile ce se impun pentru manevre urgente in scopul evitarii producerii unor accidente. Masurile de protectia muncii indicate in prezenta lucrare nu sunt limitative, acestea urmand a fi completate de executant cu instructiuni specifice, care vor fi afisate la locul de munca.
6.2.8
MASURI DE PREVENIRE A INCENDIILOR
Norme PSI: Ordinul pentru aprobarea Normelor generale de prevenire si stingere a incendiilor nr. 775/22.07.98 Ordinul pentru aprobarea Normelor metodologice de avizare si autorizare privind prevenirea si stingerea incendiilor nr.791/2.09.98 HG nr. 678/30.09.98 Norme tehnice de proiectare si realizarea constructiilor, privind protectia la actiunea focului P118/93. Normativ pentru proiectarea si executarea instalatiilor sanitare I9/1994. Normativ pentru proiectarea si executarea instalatiilor de incalzire - I13/2002. Norme de prevenire si stingere a incendiilor 381/1219/MC/1994. Este necesara respectarea lucrarilor de prevenire si stingere a incendiilor si echiparea cu mijloace si echipamente de prevenirea si stingerea incendiilor. Obligatiile si raspunderile privind prevenirea si stingerea incendiilor revin unitatilor si personalului care executa aceste instalatii. Activitatea de prevenire si stingere a incendiilor este permanenta si consta in organizarea acesteia atat la nivelul central al unitatii care executa, cat si local, la unitatile specifice. Personalul care executa instalatiile va fi instruit periodic in timpul executarii lor. Locurile cu pericol de incendiu sau explozie vor fi marcate cu indicatoare de avertizare conform prevederilor STAS 297/1-88 si 297/2-92. In vederea interventiei in caz de incendiu vor fi organizate echipe de interventie cu atributii concrete si se vor stabili masuri de alertare a serviciilor proprii de pompieri si a pompierilor militari. La executia instalatiilor se vor respecta prevederile din Normele generale de prevenire ti stingerea incendiilor (Ord.MI nr.381/4.03.94) a normativului C 300 (Normativul de prevenire si stingere a incendiilor pe durata executarii lucrarilor de constructii si instalatii aferente acestora), precum si alte normative in vigoare. Inainte de executarea unor operatii cu foc deschis (sudura, lipire cu flacara, arcuri electrice, topire de materiale hidroizolante etc.), se va face un instructaj special personalului care realizeaza aceste operatii. In vederea prevenirii si propagarii incendiilor in cladiri, instalatiile de ventilare sau climatizare vor fi realizate conform precizarilor din normativul I 5/1996.
Pag. 221/561
Propagarea incendiilor prin tubulatura va fi impiedicata prin prevederea clapetelor antifoc. Lucrarile de sudura vor fi executate astfel incat sa se evite riscul producerii de incendii sau explozii si cu permis de lucru cu fos deschis. Nu vor fi executate concomitent sudura electrica si taierea cu flacara oxiacetilenica. Spatiile in care se realizeaza sudurile vor fi imprejmuite cu panouri rezistente la foc evacuandu-se materialele combustibile si interzicandu-se accesul altor persoane decat cele care efectueaza lucrarile. Generatoarele de acetilena vor fi amplasate in spatii ventilate si la distante de minim 10 m de surse de caldura, cabluri electrice, arzatoare si la cel putin 5 m fata de butelia de oxigen. Generatoarele de acetilena vor fi amplasate la distanta de zona de executie a sudurilor si de substante sau materiale combustibile. Vor fi utilizate generatoare de sudura, recipienti de oxigen, furtunuri, butelii, reductoare etc., in stare perfecta care sa nu prezinte pericol de incendiu sau explozie. Spatiile in care se executa lucrari de vopsitorii sau decapari vor fi ventilate corespunzator fara recircularea aerului. Se interzice prezenta oricarei surse de foc la distanta de minim 25 m de zona de vopsire. Aceste zone vor fi imprejmuite cu panouri de protectie. In spatiile de lucru este interzisa aprinderea focului, fumatul, utilizarea de dispozitive sau unelte care pot produce scantei. Cantitatea de vopsea, diluanti sau alte lichide inflamabile aflate la locul operatiunii va fi limitata la strictul necesar. In timpul lucrului cu substante inflamabile se va tine seama de directia vantului astfel incat vaporii substantelor sa nu fie indreptati spre sursa de foc. Se interzice fumatul sau lucrul cu foc deschis in zonele unde se executa izolatii sau operatii cu substante inflamabile. Masuri PSI: Instructajul tuturor muncitorilor din santier. Formarea unei echipe de pompieri civili, cu instructajul conform normelor. Echiparea santierului cu mijloace de stingerea incendiilor. Asigurarea unui post telefonic pentru anuntarea pompierilor militari in caz de incendiu. Se mentioneaza ca masurile PSI si normele PSI indicate nu sunt limitative, ele vor fi completate in timpul executiei cu masurile necesare conform specificului lucrarii.
6.3 6.3.1
INSTALATII DE VENTILATIE GENERALITATI
Prezentul Caiet de sarcini cuprinde specificatii tehnice privind lucrarile de ventilare-climatizare.
6.3.2
STANDARDE SI NORMATIVE DE REFERINTA Instalatii de incalzire, ventilare si conditionare a aerului. Terminologie. Instalatii de ventilare si climatizare. Calculul aporturilor de caldura din exterior. Prescriptii fundamentale. Instalatii de ventilare si climatizare. Parametrii climatici exteriori. Instalatii de ventilare si climatizare. Rame cu jaluzele. Clasificare si tipizare.
Pag. 222/561
STAS 4369 STAS 6648/1 STAS 6648/2 STAS 10750
STAS 12781 STAS 12795 STAS 9624-89 STAS 2028-80 STAS 7836/1,2-80 STAS 8250-80 STAS 6156 I 13-2002 O.G.60/1997 P 118/99 C300/94 C 56/1985
Instalatii de ventilare si climatizare. Determinarea puterii termice a bateriilor de racire cu apa. Instalatii de ventilare si climatizare. Determinarea pierderilor de sarcina ale bateriilor de incalzire si de racire. Tabla subtire din otel laminat la rece. Dimensiuni. Otel laminat la cald. Tabla zincata. Profile din banda de otel formate la rece. Profil cornier cu aripi egale din otel cu rezistenta la rupere peste 490 N/mm2. Dimensiuni. Profile din banda de otel formate la rece. Profil cornier cu aripi neegale. Dimensiuni. Acustica in constructii. Protectia impotriva zgomotului in constructiile civile si social-culturale. Limitele admisibile si parametrii de izolare acustica. Normativ pentru proiectarea si executarea instalatiilor de incalzire centrala Ordonanta privind apararea impotriva incendiilor M.O. nr.225/97 Norme tehnice de proiectare in realizarea constructiilor privind protectia la actiunea focului Normativul de prevenire a incendiilor pe durata executarii lucrarilor de instalatii si constructii aferente Normativ pentru verificarea calitatii si receptia lucrarilor de constructii si instalatiile aferente
Ordinul nr. 775/22.07.98 al MI, Norme generale PSI Ordinul MLPAT nr. 1219/MC/94 si nr. 381/94 pentru aprobarea normelor generale PSI In restul cazurilor, daca in descriere nu exista alte specificatii, se vor respecta urmatoarele norme si prescriptii tehnice in vigoare: Normativul I 5-98 Normativul I 13/02 Normativul I 9-94 Obligatiile si directivele ce decurg din: Norme si prescriptii: C 16-84; I 1-78; P96-86; I22-84; C90-83; C107-82; C125-87; NP52-88; PE924/E-35; C4-77; C56-85; I25-72; 273/1994 (Regulament de receptie a lucrarilor de constructii si instalatii aferente acestora).
6.3.3 6.3.3.1
MATERIALE SI ECHIPAMENTE FOLOSITE MATERIALE SI ECHIPAMENTE
Materialele, agregatele si aparatele utilizate la executarea instalatiilor vor avea caracteristicile si tolerantele prevazute in standardele de stat sau in prescriptiile tehnice ale producatorilor interni sau externi si vor satisface conditiile tehnice cerute in proiect. Ele vor trebui sa fie insotite de: Certificatul de calitate al furnizorului care sa confirme realizarea de catre produsul respectiv a caracteristicilor tehnice prevazute; Fise tehnice de detaliu continind caracteristicile produsului si durata de viata in exploatare, in care se mentioneaza aceste caracteristici; Instructiuni de montare, probare, intretinere si exploatare a produsului ;
Pag. 223/561
Certificatul de garantie indicand perioada de timp in care se asigura realizarea caracteristicilor; Certificate de atestare a performantelor materialelor, agregatelor si aparatelor emise de catre institute de specialitate abilitate in acest scop. Elementele de instalatii care fac obiectul instructiunilor ISCIR vor trebui sa corespunda si prevederilor acestora, iar cele care sint supuse conditiilor de omologare ale Biroului Roman de Metrologie Legala (BRML), sa fie insotite de certificatul de atestare. Retelele de conducte se executa folosind tevi din otel, din materiale neferoase sau materiale plastice care sa corespunda conditiilor mecanice, termice si de protectie anticoroziva a instalatiei. Aceleasi conditii se impun si pentru fitingurile de uz comun sau cele speciale pentru anumite parti ale instalatiei sau pentru un anumit tip de teava. Materialele folosite la executarea tubulaturii de ventilare sunt : Tabla zincata obtinuta prin laminare din OL 34 si zincata la cald. Grosimea stratului de zinc trebuie sa corespunda unei cantitati depuse de minim 350 g/mp pe ambele fete. Continuitatea stratului de zinc trebuie sa fie in conformitate cu stat 7221. Se foloseste la confectionarea canalelor de aer si pieselor speciale. Otel cornier cu aripi egale, avand latimea aripilor 20 60 mm si grosimea aripilor de 35 mm. Se foloseste la confectionarea flanselor de imbinare a tubulaturii. Otel lat ( platbanda ),cu latimea aripilor de 18-20 mm. Otel U cu inaltimea aripilor de 65-300 mm , latimea aripipilor de 42 100mm si grosimea inimii de 5 9 mm. Se foloseste la sustineri si console. Otel cu inaltimea de 80 400 mm , latimea talpii 40 155 mm si grosimea inimii 3,9 14,4 mm. Se foloseste la sustinerea aparatelor mai grele. Saltele din vata minerala cu coeficient de conductivitate termica 0,065 kcal/mp h grd, higroscopicitate max. 0,5 %. Umiditatea nu trebuie sa depaseasca 2 %. Se folosesc la izolarea canalelor de aer si a pieselor speciale. Banda de otel 20x2 mm (STAS 1945), folosite la inelele antiglisante si antitasante pentru sustinerea termoizolatiei. Garnituri de carton bituminat de 5 mm grosime folosite la imbinarea tubulaturii prin flanse pentru asigurarea unui etanseitati corespunzatoare. 6.3.3.2 TRANSPORT DEPOZITARE SI MANIPULARE
Transportul materialelor, echipamentelor si componentelor de instalatii se va efectua cu mijloace adecvate mecanizate acoperite, asigurate contra deteriorarilor datorate socurilor, vibratiilor, coroziunii si temperaturii, in concordanta cu indicatiile producatorilor. Pastrarea echipamentelor de instalatii se va face in magazii sau spatii de depozitare organizate in acest scop, cu respectarea reglementarilor in vigoare privind prevenirea si stingerea incendiilor si in conformitate cu instructiunile furnizorului. Echipamentele asupra carora conditiile atmosferice nu au practic influenta nefavorabila pe durata depozitarii se vor depozita in aer liber, pe platforme special amenajate in acest scop, cu respectarea normelor specifice de paza si tehnica securitatii muncii. Materialele ce pot fi deteriorate de intemperii sau de actiunea directa a soarelui se depoziteaza in magazii inchise. Foile de tabla se vor aseza orizontal pe grinzi de lemn in magazii sau soproane. Se interzice asezarea foilor de tabla direct pe pamant. Manipularea materialelor se va face cu respectarea normelor de tehnica securitatii muncii si in asa fel incit sa nu se deterioreze. Se va da o atentie deosebita materialelor casante sau usor deformabile.
Pag. 224/561
6.3.4
EXECUTIA LUCRARILOR. CONDITII TEHNICE DE EXECUTIE SI MONTAJ
Tolerantele admise la executarea canalelor fata de dimensiunile nominale sint indicate in tabelul de mai jos: ABATEREA MAXIMA ADMISIBILA (mm) Diametrul sau latura mare a canalului (dimensiuni nominale) (mm) Canale din Placi de materiale plastice 3 4 6 10 12 Canale din Placi de fibre minerale 4 5 7 -
Canale din tabla
Canale din zidarie de caramida sau beton
100-250 280-500 500-1000 1120-1400 1600-2000
2 3 5 8 10
5 6 8 12 15
Pentru canalele de ventilare din alte materiale decit cele specificate in tabel, tolerantele admise se vor stabili asimiland materialele agrementate cu cele din tabel. Canalele de tabla trebuie sa respecte dimensiunile standardizate. Grosimile canalelor de aer se vor incadra in prevederile normativului I5/79 ; Imbinarile longitudinale ale tablelor din otel sau aluminiu pentru confectionarea tronsoanelor drepte sau a pieselor speciale se vor realiza in urmatoarele moduri: prin falturi, pentru tabla din otel negru si zincat cu grosimi pina la 1.2 mm inclusiv; prin sudura cu flacara fara material de adaos, pentru tabla neagra cu grosime de 1.5 mm sau mai mare; prin nituire, pentru tabla zincata a carei grosime nu permite imbinarea prin falt, precum si pentru tabla din otel inoxidabil sau tabla de aluminiu. Falturile longitudinale pentru asamblarea foilor de tabla se executa dupa cum urmeaza: pentru canale cu latura (diametrul) sub 1 m: falturi duble, pentru grosimi ale tablei pina la 0.8 mm inclusiv; falturi simple, pentru grosimi de 1 mm si mai mari; falturi de colt, pentru grosimi pina la 0.8 mm inclusiv, la incheierea conductelor cu sectiune rectangulara. falturi combinate constind din falturi duble sau simple intarite cu nituri sau sudura. In cazul sudarii prin puncte, acestea se vor dispune alternat pe doua siruri, pasul dintre doua puncte consecutive ale aceluiasi sir fiind de 10 mm, iar distanta dintre siruri de 7 mm; falturi de colt pentru grosimi pina la 0.8 mm inclusiv, la incheierea conductelor cu sectiune rectangulara avind latura mare pina la 1250 mm; falturile simple sau duble vor fi bine etansate, presate uniform si fara ondulatii. Pentru a se asigura o suprafata interioara neteda, falturile vor fi presate numai catre exterior.
pentru canale cu latura (diametrul) mai mare de 1 m: -
Pentru executarea falturilor simple, la croirea tablelor se vor lasa margini cu latimi de 17 mm pe o latura si 8 mm pe cealalta latura. Pentru falturile duble aceste latimi vor fi de 28 mm si respectiv 15 mm. Canalele circulare se pot realiza si cu falt in spirala (tip spiromatic).
Pag. 225/561
Imbinarile longitudinale prin sudura cu flacara se vor realiza prin indoirea in plan perpendicular a muchiilor foilor de tabla care se asambleaza, pe o inaltime egala cu de 3 ori grosimea tablelor si prin topirea muchiilor de sudura astfel indoite, fara material de adaos. Latimea cordonului de sudura realizat in aceste conditii nu va depasi de doua ori grosimea tablelor asamblate. Lungimea tronsoanelor drepte se vor stabili dupa caz in functie de dimensiunile foilor de tabla, de conditiile de transport si montaj, urmarindu-se realizarea unor tronsoane cu lungime maxima posibila. Nu se admit deformari vizibile la peretii canalelor de aer. La canalele de aer rotunde nu se admit abateri vizibile de la forma circulara a sectiunilor. La canalele regtangulare nu se admit laturi concave sau convexe. Muchiile canalelor rectangulare vor fi drepte. 6.3.4.1 RIGIDIZAREA CANALELOR DE VENTILATIE
Tronsoanele drepte se vor rigidiza in functie de forma si dimensiunile sectiunii precum si de presiunea aerului in canal. Rigidizarea se va realiza prin rame de rigidizare, nervuri, realizate prin presare sau prin alte sisteme agrementate. Ramele de rigidizare se monteaza pe perimetrul canalelor la exterior si se fixeaza pe canale prin nituri. La imbinarile transversale prin flanse, acestea se considera elemente de rigidizare. Piesele speciale (curbe, piese cu schimbare de sectiune, ramificatii, etc.) nu se rigidizeaza. 6.3.4.2 IMBINAREA TRONSOANELOR SI A PIESELOR SPECIALE
Imbinarile transversale (imbinarile pentru asamblarea cap la cap a tronsoanelor drepte si a pieselor speciale) se pot realiza prin falturi, eclise mobile, flanse, mansoane de racord nituite sau prin alte tehnologii agrementate. Imbinarile transversale prin falturi sint admise numai daca se pot realiza prin mijloace mecanizate si daca asigura sustinerea tubulaturii de ventilare-climatizare astfel ca: la tubulatura orizontala intre doua imbinari transversale consecutive sa se gaseasca cel putin un punct de reazem sau de suspendare la tubulatura verticala, prin modul de montare, imbinarea transversala sa fie solicitata la sarcini admisibile. Falturile pentru imbinarile transversale vor fi executate simple, culcate, la orice grosime de tabla. La canalele de aer cu diametrul sau latura mare peste 500 mm, falturile pentru imbinare transversale vor fi intarite cu nituri sau puncte de sudura electrica, situate la distante de 250 mm. Imbinarile transversale prin falturi vor fi presate catre exterior astfel incit suprafata interioara a canalului sa fie cit mai neteda. Daca aerul vehiculat in interiorul canalelor orizontale contine vapori care pot condensa, partea inferioara a imbinarii prin falturi se va etansa la exterior prin lipire cu aliaj de cositor, dupa cum urmeaza: la canalele circulare se va etansa arcul de cerc de 90 la canalele rectangulare se va etansa faltul pe toata lungimea canalului plus 20 mm pe fiecare din laturile verticale adiacente. Imbinarile transversale cu eclise mobile se pot aplica la tubulatura de ventilatie-climatizare din tabla neagra sau zincata, cu sectiune rectangulara avind latura mare pina la 600 mm si se vor executa in conformitate cu fisa tehnologica in vigoare. Imbinarea cu eclise mobile se recomanda la confectionarea tubulaturii in ateliere cu dotare adecvata (masini cu role pentru executarea falturilor sau abkant). Imbinarea cu eclise mobile se poate utiliza pentru asamblarea tronsoanelor drepte, a pieselor speciale ale tuturor tipurilor de instalatii de ventilare-climatizare (introducere de aer proaspat, recirculare, evacuarea gazelor si vaporilor, desprafuire) in cazul in care particulele din aer au forma granulara. Imbinarile cu eclise mobile nu se vor folosi in urmatoarele cazuri:
Pag. 226/561
la imbinari supuse la solicitari mecanice (burdufuri la ventilatoare, racorduri la tubulatura flexibila, etc) la racordarea tubulaturii la masini si aparate de ventilare (baterii de incalzire, filtre, aparate de conditionare, ventilatoare, organe de reglaj, sibare) precum si la utilajele tehnologice la instalatiile de desprafuire in care aerul vehiculat este incarcat cu scame, talas, etc la tubulaturile parcurse de aer cald cu temperatura mai mare de 70C in spatii cu pericol de incendiu sau explozie.
Tubulaturile imbinate cu falturi sau eclise mobile vor avea din loc in loc si imbinari cu flanse, pentru a se crea posibilitati de demontare, in conformitate cu conditiile de montaj sau cu cerintele specificate ale instalatiei. Imbinarile cu flanse se vor folosi in special pentru a realiza conditii deosebite de rigiditate, etanseitate si demontabilitate a tubulaturii de aer, precum si pentru canale cu diametrul sau latura mare peste 600 mm. Materialul flanselor, gaurile pentru suruburi si modul de fixare pe canalele de aer se vor stabili in functie de dimensiunile canalelor. Montarea flanselor pe canalul de aer se va face astfel incat planul flanselor sa fie perpendicular pe axa canalului. Imbinarile cu flanse se vor prevedea cu garnituri de etansare, montate intre flanse si confectionate din carton moale (mucava) sau din cauciuc moale, cu grosimea minima de 4 mm. Cartonul sau cauciucul pentru garnituri se va alege in functie de natura aerului sau a gazelor vehiculate si de gradul de etanseitate necesar. Garniturile vor fi taiate si montate astfel incit marginile lor sa nu patrunda in interiorul canalului de aer. Dupa executarea fiecarei imbinari transversale este obligatorie verificarea acestei conditii. Portiunile din canal expuse la deformari prin socuri se vor imbina la ambele capete prin flanse cu suruburi, pentru a putea fi inlocuite cu usurinta. 6.3.4.3 PREVEDERI GENERALE DE MONTAJ
La montarea instalatiilor de ventilarea se vor repecta prevederilor normativului I 5 / 79. Constructia cladirii trebuie sa permita introducerea aparatelor si tubulaturii; trebuie sa fie practicate toate golurile in fundatii, pereti, plansee prevazute in proiect. Daca unele goluri lipsesc, fiind omise de proiectant sau de constructor spargerile care trebuie efectuate se vor face de catre constructor numai cu avizul proiectantului. Introducerea in centralele de ventilare a apratelor si masinilor care se monteaza pe postamente , fundatii , console platforme, etc. se va face numai dupa executarea acestora si intarirea betonului. Pentru realizarea unui montaj corect este necesara trasarea si insemnarea tuturor elementelor componente. 6.3.4.4 MONTAREA CANALELOR DE VENTILARE
Canalele de ventilare-climatizare se vor monta in linie dreapta orizontala sau verticala, fara sageti sau devieri. Canalele de aer verticale nu vor avea abateri de la verticala mai mari de 2 - 3 mm pe 1 m inaltime. Inainte de montarea la pozitie, se vor asambla la nivelul pardoselii sau al platformei de lucru, numarul maxim posibil de tronsoane si piese speciale alcatuind portiuni de canal avind forme si lungimi determinate de conditiile locale de pe santier. In alcatuirea portiunilor de canal, asamblarea tronsoanelor se va face astfel incit falturile longitudinale sa fie dispuse alternat pentru a nu forma o cusatura continua. La canalele rectangulare, imbinarile longitudinale prin falt se vor alterna de pe o fata pe alta a tronsoanelor consecutive. La instalatiile care vehiculeaza aer incarcat cu vapori, tronsoanele de canal se vor asambla astfel ca la partea inferioara a canalului sa nu existe imbinari longitudinale.
Pag. 227/561
Sustinerea canalelor de aer se va face cu elemente de sustinere tipizate. La canalele orizontale, sustinerile se vor prevedea la distantele indicate in tabel: Diametrul sau latura canalului rectangular(mm) sub 400 peste 400 Distanta maxima de sustinere 3 4
NOTA: pentru canalele de ventilare-climatizare realizate din materiale noi agrementate, distanta dintre suporti ve fi indicata in agrementul tehnic. Capacele de vizitare se vor monta pe peretele inferior ( eventual lateral ) al canalului.
6.3.5 6.3.5.1
MONTAREA UTILAJELOR MONTAREA VENTILATOARELOR CENTRIFUGALE
Inainte de montare ventilatorului se va face verificarea caracteristicilor inscrise pe placutele de identificare datele proiectului, controlul exterior generat al starii agregatului, existentei vaselinei de ungere in casetele rulmentilor , starea izolatiei motoarelor electrice. Inaiante de fixarea definitiva pe pozitie se va regla orizontalitatea asezarii ventilatorului si motorului. Pentru asigurarea conditiilor normale de functionare a unui ventilator se vor lua urmatoarele masuri: legarea la pamnt a motorului electric: verificarea legaturilor din cutia de borne a motorului electric astfel incat sensul de invartire a rotorului ventilatorului sa fie corect. Ventilatoarele centrifugale se pot monta pe fundatii asezate direct pe pamint, pe plansee, pe console fixate in pereti, pe suporturi metalice, pe stilpi de beton armat, suspendate de plansee. La montarea pe elementele de constructie trebuie sa se verifice rezistenta acestora la sarcinile statica si dinamica, luindu-se eventual masuri de consolidare a lor. Montarea ventilatoarelor pe postamente si fundatii asezate direct pe sol sau pe pardoseli pe sol este recomandata fata de celelalte sisteme din punctul de vedere al evitarii transmiterii vibratiilor in intreaga cladire. Fundatiile si postamentele ventilatoarelor trebuie asezate distantat de elementele de constructie ale cladirii. Trebuie evitat ca straturile de amortizare a vibratiilor sa fie supuse actiunii apei, uleiului sau caldurii. 6.3.5.2 MONTAREA VENTILATOARELOR AXIALE
Se face pe canale de aer sau in orificii special amenajate in peretii incaperii. Pentru o functionare normala a ventilatorului (fara zgomot si cu vibratii cit mai reduse), se vor respecta urmatoarele masuri: axele ventilatorului si motorul electric sa fie bine centrate si perfect orizontale, flansa sa fie bine fixata in perete sau pe canalul de aer; sa se prevada pe suportul motorului o placa amortizoare de zgomot din cauciuc sau pisla de 3-5 mm grosime; sa se evite intrarea sau iesirea fortata a aerului, neparalela cu axul, asigurindu-se intre orice cot si ventilator o portiune dreapta de canal cu lungimea de cel putin patru diametre sau, daca aceasta nu este posibil, sa se prevada intre cot si rotor un dispozitiv celular de paralelizare a vinelor de aer
Pag. 228/561
daca se lucreaza cu aer cu umezeala mare sau incarcat cu praf sau vapori de acizi, motorul trebuie montat in exteriorul canalului de aer sa se prelungeasca carcasa (tubul) ventilatorului cu o portiune de canal dreapta avind o lungime de circa 1.5 - 2 ori diametrul pe partea de refulare a ventilatorului ventilatoarele axiale montate in peretii exteriori vor fi protejate contra ploii sau zapezii prin jaluzele si vor avea dispozitive prevazute cu plasa de sirma. 6.3.5.3 MONTAREA ECHIPAMENTELOR DE VENTILATIE SI CLIMATIZARE
Montarea si punerea in functiune se va efectua in conformitate cu prevederile din cartea tehnica a produsului . Generatoarele de aer cald se vor verifica inainte de montaj daca indeplinesc conditiile de siguranta la foc in privinta partilor componente. Inainte de montaj este necesar un control pentru a se constata: starea generala (daca depozitarea sau transportul s-au facut corespunzator); starea de curatenie a interiorului bateriei, in special a spatiului dintre aripioarele tevilor; starea aripioarelor, care trebuie sa fie plane si perpendiculare pe axele tevilor; rigiditatea sistemului de fixare a bateriei din tevi in rama; starea flanselor de racordare la canalele de aer, care trebuie sa fie perfect plane. Sistemul de fixare al bateriilor trebuie sa fie solid si independent de canalele de aer si legaturile la instalatia de incalzire, in care nu trebuie sa produca solicitari. Elementele de constructie pe care sint fixate bateriile trebuie verificare printr-un calcul de rezistenta. Racordarea bateriei la canalele de aer se face prin intermediul flanselor din otel cornier, prinse cu buloane si prevazute cu garnituri din material rezistent la temperatura. Racordarea bateriilor la conductele de incalzire (apa calda si supraincalzita sau abur de joasa sau medie presiune) este de preferat sa se faca prin intermediul flanselor, care permit, fata de racordurile olandeze, o manipulare mai usoara la montare si demontare. Legaturile bateriei de incalzire trebuie prevazute cu posibilitatea de a se dilata, astfel incit sa nu produca solicitari importante in armaturile ce se prevad la intrarea si iesirea agentului incalzitor. Bateria se va monta astfel incit sa se asigure aerisirea, golirea si eliminarea condensatului. Daca bateria se monteaza in goluri de zidarie, se va realiza si se va verifica dupa montaj etanseitatea perfecta de-a lungul perimetrului golului. Pozitia de montaj a bateriei va fi in toate cazurile cea indicata de fabrica producatoare. 6.3.5.4 MONTAREA FILTRELOR
Se va efectua in conformitate cu indicatiile sau instructiunile fabricii producatoare. La montarea filtrelor de aer in goluri de zidarie, se va asigura etansarea rosturilor pe intreg perimetrul filtrului. Se vor verifica de asemenea: functionarea corecta a dispozitivelor pentru evacuarea prafului, etanseitatea partilor tronsoanelor sau camerelor de colectare a prafului. 6.3.5.5 MASURI PENTRU ATENUAREA ZGOMOTULUI SI VIBRATIILOR
Se au in vedere prescriptiile din "Normativul privind proiectarea executarea masurilor de izolare fonica si a tratamentelor acustice in cladiri" - C125. Toate echipamentele producatoare de vibratii vor fi prevazute cu:
Pag. 229/561
elemente elastice intercalate intre agregate, aparate si fundatia pe care se aseaza. Elementele elastice vor corespunde dupa caz cu numarul, dimensiunile, forma, duritatea, constanta elastica reiesite din calcul sau indicate de firmele furnizoare in concordanta cu marimea, greutatea, centrul de greutate, debitul, situatia aparatului, in cazul in care amortizarea vibratiilor nu s-a facut prin constructie. burdufuri elastice atat pe aspiratie cit si pe refularea agregatului (aparatului) cu elemente de legatura intre echipamentul considerat si tubulatura de ventilare. 6.3.6 VERIFICAREA CALITATII. ABATERI ADMISIBILE
Dupa terminarea lucrarilor de montaj si inainte de predarea catre Beneficiar, toate instalatiile de ventilare - climatizare vor fi supuse unui ansamblu de operatii tehnice avind drept scop verificarea instalatiei executate in ceea ce priveste corespondenta cu prevederile proiectului, performantele si efectele scontate, precum si crearea tuturor conditiilor necesare unei functionari corecte. Punerea in functiune si darea in exploatare va cuprinde operatiile specificate mai jos, care vor fi efectuate in urmatoarea ordine: lucrari pregatitoare; verificarea instalatiei; punerea in functiune a instalatiei; reglarea instalatiei; probarea echipamentului din instalatie; verificarea eficacitatii globale. 6.3.6.1 LUCRARI PREGATITOARE cunoasterea si insusirea proiectului; cunosterea modificarilor date de proiectant pe parcursul executiei proiectului; examinarea atenta a instalatiei realizate; stabilirea operatiilor de verificare; procurarea aparatelor de masura necesare operatiilor de verificare; pregatirea fiselor de constatare pentru evidenta datelor culese in cadrul operatiilor de dare in exploatare, precum si a documentatiei tehnice cu caracteristicile functionale ale echipamentului din componenta instalatiei. 6.3.6.2 VERIFICARE INSTALATIEI corespondenta cu prevederile proiectului, cu prescriptiile din standardele in vigoare, precum si cu prevederile din normativul I 5/98; corespondenta dintre caracteristicile echipamentului instalat si cele prevazute in proiect. Se va verifica existenta certificatelor de incercare si de calitate la aparatele si masinile enumerate mai jos si se vor confrunta caracteristicile indicate in aceste certificate cu cele din proiect precum si cu cele scrise pe etichetele fixate pe echipamente, la: ventilatoare; pompe; filtre de aer;
Pag. 230/561
Instalatiile de ventilare - climatizare vor fi verificate cu privire la:
baterii de incalzire si de racire; camere de umidificare; aparate de conditionare; corespondenta dintre geometria instalatiei realizate si cea proiectata; calitatea executiei; functionarea elementelor componente; alimentarea cu energie electrica, apa rece, apa calda, agent frigorific; conditiile necesare pentru pornirea instalatiei; conditiile necesare in vederea asigurarii unei durate de serviciu cit mai indelungate; conditiile necesare in vederea asigurarii masurilor de tehnica securitatii indicate in proiect; conditiile necesare pentru prevenirea si stingerea incendiilor; nivelul de zgomot din incaperile ventilate sau climatizate. 6.3.6.3 VERIFICAREA INSTALATIEI IN DETALIU Prizele de aer proaspat: pozitia prizei, dimensiunile, fixarea, existenta unor dispozitive de protectie contra vintului si a patrunderii vietuitoarelor; Conductele de aer: materialul, izolatia termica, constructia pieselor speciale. Se va urmari daca au aparut rezistente aeraulice suplimentare fata de cele prevazute in proiect; Capace de vizitare si curatire: pozitia, dimensiunile; Ventilatoare: amplasarea, verificarea, racordarea la tubulatura, pozitia de montaj, tipul constructiv, debitul, presiunea, turatia, sensul, felul actionarii; Motoare electrice ale ventilatoarelor: pozitia, tipul, tensiunea, racordareala retea, fixarea, turatia si punerea la pamint; Bateriile de incalzire si racire: pozitia, racordarea la tubulatura de aer, dimensiunile de gabarit, tipul constructiv, fixarea si caracteristicile functionale; Filtrele de aer: pozitia in instalatie, modul de racordare la tubulatura, dimensiunile de gabarit, fixarea, tipul constructiv, caracteristicile functionale; Atenuatoare de zgomot:locul de montare in instalatie, tipul, fixarea; Dispozitivele de reglare: pozitia in instalatie, tipul, accesul la comenzi; Gurile de introducere: pozitia in instalatie si incaperea ventilata, numarul, dimensiunile, modul de montare, accesul aerului din conducta in gura de ventilare, tipul constructiv, existenta dispozitivelor de reglare a debitului de aer si pentru orientarea jetului (daca au fost prevazute in proiect); Gurile de evacuare: pozitia in instalatie si incaperea ventilata, numarul, dimensiunile, modul de montare, tipul constructiv, existenta dispozitivelor de reglare a debitului de aer (daca au fost prevazute in proiect); Dispozitivele de aspiratie ale instalatiilor de ventilare locala: pozitia in instalatie si fata de surse de generare a noxelor, forma, dimensiuni, existenta dispozitivelor de reglare (daca au fost prevazute in proiect); Filtrele si separatoarele de praf: pozitia de montare in instalatie, modul de racordare la tubulatura, tipul si caracteristicile functionale, sistemul de evacuare al prafului colectat, fixarea; Gurile de evacuare a aerului viciat: pozitia de montare, fixarea, protectia contra patrunderii vietuitoarelor, tipul, dimensiunile;
Pag. 231/561
Sistemele de automatizare: schema, pozitia si tipul traductoarelor si a organelor, modul de actionare asupra elementelor instalatiei; Aparate de masura si control: existenta sigiliului si a buletinului de verificare emis de unitatea metrologica respectiva. 6.3.6.4 CONTROLUL STARII DE CURATENIE A INSTALATIEI
Se va asigura starea de curatenie in interior si in exterior a tuturor elementelor instalatiei (conducte de aer, ventilatoare, guri de ventilare, aparate de climatizare, centrale de ventilare-climatizare). Inainte de montarea elementelor de filtrare, se vor verifica daca sint curate: conductele de aer, in interior; plasele de sirma si jaluzelele prizelor de aer; camerele de aer din centrala de ventilare si in special camerele de amestec; rigolele, canalele de scurgere, sistemele si elementele de golire; elementele interioare ale ventilatoarelor (in masura in care este posibil accesul in interiorul carcaselor ventilatoarelor); bateriile de incalzire si de racire; tevile de colectare a apei de condensatie de la bateriile de racire; bazinele camerelor de umidificare; camerele de umidificare; separatoarele de picaturi; clapetele, jaluzelele cu reglare simultana si orice alt dispozitiv de reglare; gurile de ventilare; elementele sensibile ale traductoarelor. La verificarea calitatii executiei se va observa daca: dimensiunile canalelor se incadreaza in tolerantele prescrise; nu exista deformari vizibile la peretii canalelor de aer, suprafete concave sau convexe, falturi neetansate, neuniform presate sau cu ondulari; suruburile sint strinse suficient; garniturile de etansare se incadreaza in sectiunile interioare ale canalelor de aer; ramele de rigidizare sint fixate strins pe canale, fara joc intre profile si peretii canalelor. Verificarea modului de montare al canalelor de aer se va face vizual, urmarindu-se daca exista curburi sau sageti ale traseelor drepte. Se vor verifica pantele canalelor indicate in proiect, precum si modul de evacuare al condensului. Se va verifica prin sondaj soliditatea fixarii canalelor. Verificarea calitatii izolarii termice se va face vizual. Verificarea calitatii sistemelor de izolare impotriva transmiterii vibratiilor. Verificarea, motoarelor electrice, etc. se va face cu aparate de masura. Verificarea calitatii dispozitivelor de reglare si inchidere se va efectua prin examinarea modului in care isi indeplinesc functiunea.
Pag. 232/561
Etanseitatea sistemului de conducte se va verifica prin proba cu fum, proba cu solutie de apa cu sapun sau prin compararea debitelor de aer (debitele din ramificatii si in canalul principal, masurate cu acelasi tip de aparat, vor putea diferi cu cel mult 10%: debitele din gurile de ventilare si in canalul principal, masurate cu tipuri diferite de aparate vor putea diferi cu cel mult 15%). Inainte de punerea in functiune a ventilatoarelor, bateriilor de incalzire/racire, filtrelor, a aparatelor de conditionare a aerului, se vor efectua operatii de verificare a functionarii instalatiilor electrice aferente, cu alimentarea intrerupta si cu instalatia sub tensiune. Pe parcursul executarii lucrarilor se va verifica coordonarea si corelarea lucrarilor de montare a instalatiilor de ventilare si climatizare cu lucrarile de constructii auxiliare (platforme, postamente, goluri). 6.3.6.5 PUNEREA IN FUNCTIUNE A INSTALATIEI pornirea in sarcina redusa; pornirea in sarcina normala; functionarea de proba. Pornirea instalatiei in sarcina redusa se va realiza prin inchiderea partiala a saibarului sau a altui organ de reglare, montat pe ventilator. Se va constata daca in tubulatura de aer nu se produc suprapresiuni sau depresiuni excesive. Se va verifica daca rotorul ventilatorului se invarteste in sensul corect. Prin deschiderea treptata a organului de reglaj se va trece la sarcina nominala, constatindu-se: lipsa de vibratii sau zgomote anormale la ventilator, motor si sistemul de transmisie; curentul la pornirea motorului pentru reglarea releelor de protectie; lipsa unor scantei la motor sau la aparatajul de pornire-protectie; lipsa unei incalziri anormale a motorului electric; lipsa de scurgeri de lubrifiant din elementele sistemului de ungere; lipsa de incalzire a lagarelor si palierelor; la motoare cu viteza variabila se verifica turatia la viteze reduse. Se vor evita porniri repetate la intervale scurte a motorului electric pentru a evita supraincalzirea acestuia. Functionarea de proba se va stabili de la caz la caz, de la citeva ore la citeva zile. 6.3.6.6 REGLAREA INSTALATIEI dispozitivele de reglare montate in ramificatii si in gurile de ventilare sa asigure debitele de aer indicate in proiect la toate gurile de introducere si evacuare; dispozitivele de reglare centrala montate la ventilator sa asigure debitul total al instalatiei indicat in proiect; organele de reglare sa asigure alimentarea echipamentului de ventilare-climatizare cu energie electrica, apa calda, apa rece, agent frigorific, la parametrii inscrisi in proiect (temperatura, presiune, etc.).
Punerea in functiune a instalatiei de ventilare-climatizare comporta urmatoarele operatii:
Toate instalatiile de ventilare-climatizare se vor regla inainte de predarea catre Beneficiar, astfel incit:
Pag. 233/561
6.3.6.7
PROBAREA INSTALATIEI
Inainte de predarea catre Beneficiar a instalatiilor de ventilare-climatizare se vor verifica, prin masurari, caracteristicile tuturor aparatelor montate in instalatie in pozitie normala de lucru si anume: ventilatoare, baterii de incalzire sau racire, filtre de aer proaspat, separatoare de praf. De asemenea se vor verifica, prin sondaj, caracteristicile gurilor de introducere, a gurilor si dispozitivelor de aspiratie la un numar care se va stabili de la caz la caz in functie de specificul instalatiei. La ventilatoarele centrifugale, precum si la cele axiale montate in canal se va masura debitul de aer furnizat, in situatia racordarii lor normale la instalatie si cu toate dispozitivele de reglare din instalatie fixate in pozitie normala de functionare. Intre debitul de aer masurat si cel prevazut in proiect se admite o diferenta de 5% 10% din debitul prevazut in proiect. In cazul in care diferenta dintre debitul de aer masurat si valoarea prevazuta in proiect este mai mare decit cea admisa sa va adopta una din urmatoarele masuri: modificarea turatiei, in limitele admise de intreprinderea producatoare si cu acordul scris a acesteia; modificarea rezistentei aeraulice a instalatiei, prin lucrari de corectare corespunzatoare; modificarea conditiilor initiale ale proiectului, numai cu acordul comun al Beneficiarului instalatiei si al proiectantului. Ventilatoarele axiale de perete, precum si ventilatoarele de acoperis (fara tubulatura de aer), nu vor fi masurate la pozitia de montaj. La receptia instalatiei se vor admite caracteristicile certificate de intreprinderea producatoare. La bateriile de incalzire sau de racire se vor determina valorile marimilor caracteristice care definesc variatia temperaturilor aerului si ale agentului termic, in conditiile de functionare existente in momentul efectuarii probelor si se vor confrunta cu valorile prescrise in proiect, corespunzatoare regimului nominal de functionare. La filtrele de aer proaspat se va masura rezistenta aeraulica cu materialul filtrant in stare curata. Rezistenta aeraulica astfel masurata poate fi cu cel mult 10% mai mare decit rezistenta initiala indicata in norma interna de fabricatie. In cazuri speciale, la cererea Beneficiarului sau in urma unor indicatii speciale date in proiect, se va masura si gradul de retinere al prafului. Datele rezultate din procesul de probare vor fi inscrise in fise de constatare. 6.3.6.8 PREVEDERI FINALE
Se vor lua masuri impotriva accesului persoanelor neautorizate si neinstruite in centrala de ventilare-climatizare, la organele de reglaj, control si comanda, prin dispozitii sau dispozitive mecanice sau electrice de avertizare. Se va asigura protectie impotriva patrunderii in instalatie a corpurilor straine, a precipitatiilor atmosferice si a vietuitoarelor. Instalatiile de ventilare si climatizare se vor executa astfel incit sa fie asigurata protectia persoanelor impotriva ranirii acestora la contactul cu suprafetele accesibile ale elementelor instalatiei. In acest scop: Suprafetele instalatiei vor fi lipsite de muchii ascutite, taioase sau de rugozitati care pot provoca raniri; Temperatura suprafetelor fierbinti ale instalatiei nu va depasi valorile maxime admise de NRPM; Suprafetele accesibile ale instalatiei vor fi lipsite de produse nocive susceptibile de a fi emise, smulse sau linse; Se vor lua masurile de protectie impotriva electrocutarii, conform Normativului I7. In afara conditiilor specificate in documentatia de contractare a proiectului, pentru executia lucrarilor si pentru materialele utilizate sunt obligatorii urmatoarele: instructiunile furnizorului de energie si depozitarea reziduurilor;
Pag. 234/561
prescriptiile politiei sanitare din zona; prescriptiile de protectie contra accidentelor, ale furnizorilor de energie si pentru depozitarea reziduurilor, precum si prevederile asociatiei profesionale din care face parte instalatorul. Toate formalitatile vor fi indeplinite de organele competente privitoare la declaratie, solicitarile de controale si receptionare a obiectivului, vor fi indeplinite (personal si din timp) de catre Antreprenor. Conducerea santierului trebuie instiintata concomitent asupra acestor activitati. Pentru eventualele lucrari necesare suplimentar se va inainta spre aprobare conducerii santierului, inainte de inceputul lucrarilor de executie, o oferta suplimentara, cu probe de calculatie pe baza ofertei principale. Toate materialele vor fi insotite de certificate de calitate. Materialele specificate pot fi inlocuite numai in cazuri justificate, cu aprobarea proiectantului. Schimburile de materiale se vor consemna in scris. 6.3.7 NORME DE PROTECTIA MUNCII Norme generale de protectia muncii - NGPM-96 Normativul privind exploatarea instalatiilor de incalzire centrala I13/1-98 In toate etapele cuprinse in operatiile de executie ale instalatiilor de incalzire, vor fi respectate cerintele esentiale referitoare la protectia, siguranta si igiena muncii si anume: siguranta in exploatare; igiena si sanatatea oamenilor; protectia impotriva zgomotului; siguranta la foc. Verificarile, probele si incercarile echipamentelor componente ale instalatiilor de incalzire vor fi efectuate respectandu-se instructiunile specifice de protectie a muncii in vigoare pentru fiecare categorie de echipamente. Conducatorii de intreprinderi, sau de sectoare care executa instalatiile, au obligatia sa asigure: luarea de masuri organizatorice si tehnice pentru crearea conditiilor de securitate a muncii; realizarea instructajului de protectie a muncii a intregului personal de executie la cel mult 30 de zile si consemnarea acestuia in fisele individuale sau alte formulare specifice care urmeaza sa fie semnate individual; controlul aplicarii si respectarii de catre intreg personalul a normelor si instructiunilor specifice; verificarea cunostintelor asupra normelor si masurilor de protectie a muncii. Realizarea instructajelor specifice de protectia muncii, verificarea cunostintelor si abaterilor de la normele in vigoare, inclusiv sanctiunile aplicate, vor fi consemnate in fisele de instructaj individuale. Zonele cu instalatii in probe sau zonele periculoase se ingradesc si se avertizeaza, interzicandu-se accesul altor persoane decat celor autorizate. Persoanele care schimba zona de lucru (locul de munca), vor fi instruite corespunzator noilor conditii de lucru. Instructajul va avea in vedere si masurile ce se impun pentru manevre urgente in scopul evitarii producerii unor accidente. Masurile de protectia muncii indicate in prezenta lucrare nu sunt limitative, acestea urmand a fi completate de executant cu instructiuni specifice, care vor fi afisate la locul de munca. 6.3.8 MASURI DE PREVENIRE A INCENDIILOR
Se vor respecta cu strictete prevederile urmatoarelor reglementari:
Norme PSI:
Pag. 235/561
Ordinul pentru aprobarea Normelor generale de prevenire si stingere a incendiilor nr. 775/22.07.98 Ordinul pentru aprobarea Normelor metodologice de avizare si autorizare privind prevenirea si stingerea incendiilor nr.791/2.09.98 HG nr. 678/30.09.98 Norme tehnice de proiectare si realizarea constructiilor, privind protectia la actiunea focului P118/93. Normativ pentru proiectarea si executarea instalatiilor sanitare I9/1994. Normativ pentru proiectarea si executarea instalatiilor de incalzire - I13/2002. Norme de prevenire si stingere a incendiilor 381/1219/MC/1994. Este necesara respectarea lucrarilor de prevenire si stingere a incendiilor si echiparea cu mijloace si echipamente de prevenirea si stingerea incendiilor. Obligatiile si raspunderile privind prevenirea si stingerea incendiilor revin unitatilor si personalului care executa aceste instalatii. Activitatea de prevenire si stingere a incendiilor este permanenta si consta in organizarea acesteia atat la nivelul central al unitatii care executa, cat si local, la unitatile specifice. Personalul care executa instalatiile va fi instruit periodic in timpul executarii lor. Locurile cu pericol de incendiu sau explozie vor fi marcate cu indicatoare de avertizare conform prevederilor STAS 297/1-88 si 297/2-92. In vederea interventiei in caz de incendiu vor fi organizate echipe de interventie cu atributii concrete si se vor stabili masuri de alertare a serviciilor proprii de pompieri si a pompierilor militari. La executia instalatiilor se vor respecta prevederile din Normele generale de prevenire ti stingerea incendiilor (Ord.MI nr.381/4.03.94) a normativului C 300 (Normativul de prevenire si stingere a incendiilor pe durata executarii lucrarilor de constructii si instalatii aferente acestora), precum si alte normative in vigoare. Inainte de executarea unor operatii cu foc deschis (sudura, lipire cu flacara, arcuri electrice, topire de materiale hidroizolante etc.), se va face un instructaj special personalului care realizeaza aceste operatii. In vederea prevenirii si propagarii incendiilor in cladiri, instalatiile de ventilare sau climatizare vor fi realizate conform precizarilor din normativul I 5/1996. Propagarea incendiilor prin tubulatura va fi impiedicata prin prevederea clapetelor antifoc. Lucrarile de sudura vor fi executate astfel incat sa se evite riscul producerii de incendii sau explozii si cu permis de lucru cu fos deschis. Nu vor fi executate concomitent sudura electrica si taierea cu flacara oxiacetilenica. Spatiile in care se realizeaza sudurile vor fi imprejmuite cu panouri rezistente la foc evacuandu-se materialele combustibile si interzicandu-se accesul altor persoane decat cele care efectueaza lucrarile. Generatoarele de acetilena vor fi amplasate in spatii ventilate si la distante de minim 10 m de surse de caldura, cabluri electrice, arzatoare si la cel putin 5 m fata de butelia de oxigen. Generatoarele de acetilena vor fi amplasate la distanta de zona de executie a sudurilor si de substante sau materiale combustibile. Vor fi utilizate generatoare de sudura, recipienti de oxigen, furtunuri, butelii, reductoare etc., in stare perfecta care sa nu prezinte pericol de incendiu sau explozie. Spatiile in care se executa lucrari de vopsitorii sau decapari vor fi ventilate corespunzator fara recircularea aerului. Se interzice prezenta oricarei surse de foc la distanta de minim 25 m de zona de vopsire. Aceste zone vor fi imprejmuite cu panouri de protectie. In spatiile de lucru este interzisa aprinderea focului, fumatul, utilizarea de dispozitive sau unelte care pot produce scantei. Cantitatea de vopsea, diluanti sau alte lichide inflamabile aflate la locul operatiunii va fi limitata la strictul necesar.
Pag. 236/561
In timpul lucrului cu substante inflamabile se va tine seama de directia vantului astfel incat vaporii substantelor sa nu fie indreptati spre sursa de foc. Se interzice fumatul sau lucrul cu foc deschis in zonele unde se executa izolatii sau operatii cu substante inflamabile. Masuri PSI: Instructajul tuturor muncitorilor din santier. Formarea unei echipe de pompieri civili, cu instructajul conform normelor. Echiparea santierului cu mijloace de stingerea incendiilor. Asigurarea unui post telefonic pentru anuntarea pompierilor militari in caz de incendiu. Se mentioneaza ca masurile PSI si normele PSI indicate nu sunt limitative, ele vor fi completate in timpul executiei cu masurile necesare conform specificului lucrarii.
6.4 6.4.1
INSTALATII ELECTRICE CAIETE DE SARCINI INSTALATII ELECTRICE
STANDARDE SI NORMATIVE APLICABILE Instalatiile electrice trebuie executate in conformitate cu prezentul proiect -partea scrisa si partea desenata- si in conformitate cu urmatoarele standarde, normative si prescriptii: I 7 - 02 - Normativ pentru proiectarea si executarea instalatiilor electrice cu tensiuni pana la 1000 Vca si 1500 Vca; I 7-1/02 - Instructiuni tehnice privind calculul de dimensionare al coloanelor electrice din cladiri de locuit; I 18/1-01 - Normativ pentru proiectarea si executarea instalatiilor electrice interioare de curenti slabi aferente cladirilor civile si de productie; I 18/2-02 Normativ pentru proiectarea si execuatrea instalatiilor de semnalizare a incendiilor si a sistemelor de alarmare contra efractiilor din cladiri; I 20-2000 - Normativ pentru proiectarea si executarea instalatiilor de protectie contra trasnetului a constructiilor; P 118/99 Normativ pentru siguranta la foc a constructiilor; PE 107 - Normativ pentru proiectarea si executarea retelor de cabluri electrice; PE116/1994 Normativ de incercari si masuratori echipamente si instalatii electrice; PE 124 - Normativ privind alimentarea cu energie electrica a consumatorilor industriali si similari; PE 136 - Normativ republican privind folosirea rationala a energiei electrice la iluminatul artificial si in utilizari casnice; PE134 - Normativ privind metodologia curentilor de scurt-circuit in retele electrice; NP 099/2005 - Normativ pentru proiectarea, executarea, verificarea si receptionarea instalatiilor electrice in zone cu pericol de explozie; NP-061-02-Normativ pentru proiectarea si executarea sistemelor de iluminat artificial in cladiri; C 56 - Normativ pentru verificarea calitatii lucrarilor de constructii si a instalatiilor aferente; Legea 50 si Legea 608/2002 ;
Pag. 237/561
Legea 10/95 Privind calitatea in constructii; STAS 2612 - Protectie impotriva electrocutarilor. Limite admise; STAS 3184 - Prize, fise si cuple pentru instalatiile electrice pana la 380 Vca si pana la 250 Vca si pana la 25 A. Conditii tehnice speciale de calitate. STAS 6865 - Conducte cu izolatie de PVC pentru instalatii electrice fixe; STAS 4641/1 - Prize si fise de tip industrial pana la 750V si pana la 200A; SR EN 60529 - Grade normale de protectie asigurate prin carcase; STAS 7656 - Tevi din otel sudate pentru instalatii ; STAS 9436 - Cabluri si conducte electrice; SR 12294 - Iluminat artificial. Iluminat de siguranta in industrie; SR HD 60364-5-559:2006 Instalatii electrice in constructii.Partea 5-55:Alegerea si instalarea echipamentelor electrice.Corpuri si instalatii de iluminat; SR HD 60364-7-703:2005 Instalatii electrice in constructii.Partea 7-703:Prescriptii pentru instalatii sau amplasamente speciale; SR HD 60364-5-51:2006 Instalatii electrice in constructii.Partea 5-51:Alegerea si montarea echipamentelor electrice.Reguli generale; SR HD 60364-5-54:2007 Instalatii electrice de joasa tensiune..Partea 5-54:Alegerea si montarea echipamentelor electrice.Sisteme de legare la pamant,conductoare de protectie si conductoare de echipotentializare; SR CEI 60364-5-53:2005/A1:2005 Instalatii electrice in constructii...Partea 5-53:Alegerea si instalarea echipamentelor electrice.Sectionare,intrerupere si comanda; SR CEI 61200-52:2005Ghid pentru instalatii electrice.Partea 52:Alegerea si instalarea echipamentelor electrice.Sisteme de pozare; SR CEI 61200-53:2005Ghid pentru instalatii electrice.Partea 53:Alegerea si instalarea echipamentelor electrice.Aparataj; SR HD 60364-6 :2007 Instalatii electrice de joasa tensiune..Partea 6:Verificare; SR EN 60598-2-22:2004/A1:2004Corpuri de pentru iluminatul de siguranta; iluminat.Partea2-22:Conditii speciale.Corpuri de iluminat
SR EN 60598-1:2005Corpuri de iluminat.Partea1:Prescriptii generale si incercari; SR EN 60598-2-3:2004Corpuri de iluminat.Partea2-3:Conditii speciale. Corpuri de iluminat pentru iluminatul public; SR EN 50110Exploatarea instalatiilor electrice; SR CEI 60050(461)+A1:1996Vocabular electrotehnic international.Capitolul 461:Cabluri electrice; SR CEI 60050-845:2005Vocabular electrotehnic international.Capitolul 845:Iluminat; Norme generale de prevenire si stingere a incendiilor aprobate cu Ordinul MI nr.775/22 iulie 1998; Legea nr. 307/2006 privind apararea impotriva incendiilor; C300 1994 Normativ de prevenirea si stingerea incendiilor pe durata executiei lucrarilor de constructii si instalatii aferente acestora; HGnr.273/1994 Regulamentul de receptie a lucrarilor de constructii si instalatii aferente acestora; Legea protectiei muncii nr.90/2002;
Pag. 238/561
Norme generale de protectia muncii 2002; Norme specifice de protectie a muncii pentru transportul si distributia energiei electrice NSPM 2002; STAS 4102 - Piese pentru instalatii de protectie prin legare la pamant sau nul; Prezenta lista nu este restrictiva. Se ia in consideratie intotdeauna ultima editie a actului normativ. In timpul executiei lucrarilor se va proceda continuu la verificarea vizuala si tactila a materialelor utilizate.Tuburile de protectie crapate sau subtiate nu vor fi puse in opera. Conductorii sau cablurile care prezinta deteriorari ale izolatiei vor fi respinse. Aparatele, tablourile electrice sau altele asemenea, puse in opera vor avea declaratii de conformitate s-au vor avea agrementele necesare conform legii nr. 10 privind calitatea in constructii. Nu se vor schimba (inlocui) materialele prevazute in proiect decat cu aprobarea scrisa a proiectantului. Prezenta proiectantului pe santier va fi solicitata La receptia lucrarilor se vor respecta: C56 Normativ pentru verificarea calitatii si receptia lucrarilor de constructii si instalatii aferente.
HGR 273-94 Regulament de receptie a lucrarilor de constructii si instalatii aferente acestora 6.4.2 OBIECTUL LUCRARII
In cadrul proiectului sunt prevazute instalatii electrice aferente 6.4.3 BAZA DE PROIECTARE Solutiile tehnologice si constructive adoptate; Caracteristicile tehnice pentru echipamente si utilaje tehnologice; Standarde si normative in vigoare. Documentatia proiectului contine piese desenate (planuri, scheme, detalii) si piese scrise (caiet de sarcini, memoriu tehnic, liste de cantitati de lucrari). Antreprenorul va rezolva orice neconcordanta intre piesele desenate si cele scrise in favoarea Beneficiarului. 6.4.4 NOMINALIZAREA PLANSELOR
Baza de proiectare este constituita din:
Plansele care guverneaza lucrarea sunt nominalizate in cadrul proiectului de specialitate. 6.4.5 OBLIGATIILE ANTREPRENORULUI
Responsabilitatile Antreprenorului Inainte de inceperea lucrarilor de executie Antreprenorul are obligatia de a verifica intreaga documentatie si de a sesiza Inginerul asupra eventualelor neconformitati si neconcordante constatate in proiect, in vederea solutionarii. Se considera ca, Antreprenorul calificat in urma licitatiei pentru executarea lucrarii, cunoaste detaliile care fac parte din regulile specifice executarii instalatiilor in constructii. Acestea nu sunt indicate pe planuri si nici in cadrul prezentei specificatii. In toate cazurile este indicat ca lucrarea sa fie executata in conformitate cu toate regulile specifice, astfel incat sa se asigure functionarea corespunzatoare a tuturor instalatiilor si totodata un aspect corespunzator al acestora. Materialele si echipamentele utilizate vor corespunde dimensionarilor din proiect. Se vor lua masuri pentru pastrarea aspectului exterior, a integritatii si functionalitatii materialelor si echipamentelor electrice pe timpul transportului si a depozitarii pentru a nu se deteriora prin umezeala, apa, lovire.
Pag. 239/561
Antreprenorul va manipula, depozita si proteja echipamentele si materialele in concordanta cu recomandarile producatorului si cu cerintele NEMA 70B, Anexa I, intitulata "Intretinere si Depozitarea Echipamentelor in timpul Constructiei". Elementele deteriorate sau defecte se vor inlocui cu elemente noi de catre Antreprenor pe cheltuiala lui. Cablurile se vor proteja impotriva socurilor mecanice. Cablurile se vor transporta cu tamburul pentru a evita deformarea formarii buclei. Produsele vor fi livrate in cutii pentru a fi protejate impotriva deformarilor sau socurilor mecanice. Materialele si produsele se vor depozita in locuri uscate si bine ventilate. Documente tehnice Pentru fiecare material, echipament sau utilaj achizitionat si care urmeaza a fi introdus in lucrare, Antreprenorul va transmite Inginerului si Proiectantului, spre aprobare, cate o fisa tehnica care sa prezinte cu claritate numele furnizorului, marca, tipul, caracteristicile tehnico-functionale, dimensiunile de gabarit, etc. In situatia in care Antreprenorul doreste ca anumite lucrari specifice sa fie executate de un subcontractant acesta din urma trebuie prezentat tuturor partilor implicate printr-o fisa tehnica, supusa spre aprobare. Atunci cand toate partile implicate si-au dat acordul, subcontractantul poate incepe lucrul pe santier. Toate documentele aprobate, fise tehnice, desene, rapoarte de probe trebuie pastrate in fisiere la sediul Antreprenorului general, astfel incat sa poata fi consultate de toate partile implicate.
6.4.6
VERIFICARI SI PROBE
Prevederi generale Antreprenorul va rezolva orice neconcordanta intre piesele desenate si cele scrise in favoarea Beneficiarului. In timpul executiei lucrarii, Antreprenorul va efectua diferite verificari partiale si probe pentru a se permite desfasurarea normala a lucrarii si pentru a se putea asigura integrarea instalatiei respective in ansamblul cladirii, in concordanta cu proiectul. Pentru ca acest lucru sa se poata realiza, Antreprenorul va face probe asupra unor parti ale instalatiilor, asa cum o cer Inginerul sau Proiectantul, pentru a se permite asigurarea desfasurarii lucrarilor de constructii. Pe parcursul executarii lucrarilor, verificarile de calitate se efectueaza de catre conducatorul tehnic al lucrarii si de catre controlorii tehnici din cadrul compartimentului QA al intreprinderii de executie. Pentru instalatiile care se ingroapa sau se ascund, verificarea calitatii se efectueaza conform instructiunilor pentru lucrari ascunse ale prezentului capitol. Verificarile care constau din probe electrice sau mecanice vor fi efectuate de catre persoane autorizate (verificatori autorizati, controlori tehnici de calitate etc). Toate aparatele, echipamentele si utilajele vor fi controlate separat pentru a corespunde caracteristicilor prevazute in proiect si calitatii functionale garantate de fabrica furnizoare. NOTA: Se mentioneaza ca executantul nu este indreptatit a face inlocuiri fara avizul scris al Proiectantului. Antreprenorul va manipula, depozita si proteja echipamentele si materialele in concordanta cu recomandarile producatorului si cu cerintele NEMA 70B, Anexa I, intitulata "Intretinere si Depozitarea Echipamentelor in timpul Constructiei". Elementele deteriorate sau defecte se vor inlocui cu elemente noi de catre Antreprenor pe cheltuiala lui. Cablurile se vor proteja impotriva socurilor mecanice. Cablurile se vor transporta cu tamburul pentru a evita deformarea formarii buclei. Produsele vor fi livrate in cutii pentru a fi protejate impotriva deformarilor sau socurilor mecanice.
Pag. 240/561
Materialele si produsele sevor depozita in locuri uscate si bine ventilate. Materialele (conducte, tuburi, cabluri), aparatele, echipamentele si utilajele electrice ce urmeaza a fi utilizate pentru executarea unei instalatii electrice, vor fi verificate scriptic, vizual si dupa caz si prin masuratori de sondaj cu ocazia preluarii din magazie sau depozit pentru motoare. Verificarea scriptica va consta din confruntarea datelor si caracteristicilor de calitate, de tip, dimensionale, electrice etc. mentionate in certificatele de calitate, buletinele de omologare, buletinele de proba, etichetele si placutele care insotesc materialele, aparatele, cu acelea prevazute in proiectul respectiv. Verificarea vizuala se face examinand materialele, aparatele, pentru a se constata starea lor. Verificarea prin masuratori prin sondaj se face la minimum 1% din tipodimensiunile de materiale si consta in masurarea dimensiunilor (sectiune, diametre, lungimi) acestora cu sublerul, metrul. Materialele, aparatele, echipamentele, ale caror caracteristici nu corespund cu cele din proiect sau care prezinta defecte de calitate (izolatii rupte, pereti de tub cu fisuri, carcase sparte), vor fi respinse si nu se vor introduce in lucrarile respective. Daca la verificarea prin masuratori de sondaj a dimensiunilor materialelor se constata neconcordanta intre datele inscrise in actele ce insotesc materialele si cele constatate pe teren, vor fi efectuate verificari pe un numar de tipodimensiuni ce va fi apreciat de maistru. Toate materialele care nu corespund prevederilor proiectului sub acest aspect vor fi respinse si nu vor fi puse in opera. Toate conductele, cablurile, barele, tuburile si accesoriile lor vor fi verificate vizual la locul de montare, dupa transport. Materialele care la aceasta verificare prezinta defectiuni neremediabile (conducte cu izolatia rupta, tuburi din PVC sparte sau crapate etc) vor fi respinse. Pot fi admise pentru montare, in cazurile in care este posibil, numai partile de material care nu prezinta deteriorari, insa numai dupa ce s-a facut o verificare severa a calitatii lor. La conductele cu izolatie si manta si la cabluri se va verifica continuitatea electrica pe fiecare colac, respectiv tambur, inainte de montare (pozare). Verificarea va fi efectuata cu inductorul (ohmmetrul) legandu-se la cele doua borne ale acestuia capetele colacului; in cazul cablurilor, se vor lega la bornele aparatului, pe rand, doua cate doua capetele conductelor cablului respectiv. Daca acul indicator al aparatului la invartirea manivelei arata rezistenta nula, conducta prezinta continuitatea electrica (nu este intrerupta). Toate conductele care prezinta rezistenta infinita (fiind intrerupte) vor fi respinse. Dupa verificarea continuitatii electrice pe fiecare faza se vor verifica si eventuale scurt-circuitate intre faze. Aparatele, echipamentele si utilajele electrice (aparate de conectare, protectie, pornire, reglare, masini electrice, corpuri de iluminat, tablouri electrice, etc.) vor fi verificate scriptic si vizual la locul de montare, dupa transport. Verificarea scriptica va consta din confruntarea caracteristicilor inscrise pe placute sau etichete cu acelea prevazute in proiect. Verificarea vizuala va consta din examinarea aspectului exterior al aparatelor, echipamentelor etc. Toate aparatele, echipamentele etc. care au caracteristici diferite de cele prevazute in proiect, precum si acelea care prezinta defectiuni (izolatie rupta, lipsa unor elemente de protectie) care la exploatare ar putea conduce la accidente umane sau la producerea de daune materiale (prin electrocutare, incendii) vor fi respinse. Daca defectiunile pot fi remediate, atunci materialele respective, dupa remediere, vor fi supuse din nou verificarii, inainte de a fi introduse in lucrarile respective. Pozarea cablelor, aparatajelor si a tablourilor se va face numai dupa ce sunt create conditii de conservare si securitate a elementelor de instalatii. Inceperea executiei va fi precedata de intocmirea unui Proces verbal incheiat intre constructor si electrician. Inainte de a incepe montarea elementelor unei instalatii electrice se va verifica vizual si, dupa caz, si cu instrumente de masura adecvate (metru, ruleta etc) daca lucrarile constructive efectuate instalatiei corespund prevederilor din proiect si prescriptiilor tehnice. La traseele alese (la trasaje, marcaje) pentru instalatia electrica, se va verifica daca: lungimea traseului este cea mai scurta posibila;
Pag. 241/561
au fost respectate distantele minime admise pana la conductele altor instalatii, inclusiv cele pana la conductele instalatiei de paratrasnet (atunci cand nu au putut fi evitate traseele comune), precum si pana la elemente de constructie; au fost evitate locurile in care integritatea instalatiei ar putea fi periclitata in timpul exploatarii (datorita loviturilor mecanice, umezelii, temperaturilor ridicate, agentilor corozivi etc); au fost respectate conditiile in care, in anumite locuri si sub anumite inaltimi fata de pamant sau pardoseala, este permisa executarea de trasee ale instalatiei electrice (de ex. trasee de cabluri neprotejate in tuburi metalice nu sunt permise in canale de ventilatie, trasee de conducte in tuburi PVC nu sunt permise in montaj direct pe elemente combustibile etc); toate traseele care la aceste verificari nu satisfac conditiile impuse, vor fi reexaminate si retrasate. La traversarile executate in elementele de constructie, pentru instalatia electrica, se va verifica daca amplasamentul si executia respecta prevederile prescriptiilor tehnice in vigoare. Cele care nu corespund la verificare, vor fi refacute si verificarea va fi repetata. La locurile trasate pentru elementele de sustinere a instalatiei electrice (bratari, coliere, poduri, stalpi, console de acoperis etc), se va verifica prin masuratori cu metrul, ruleta etc, daca au fost respectate prevederile cu privire la distante, dimensiuni, executie etc din proiect si din prescriptiile tehnice. La lacasurile marcate sau executate pentru doze, aparate etc, se va verifica daca locul ales este conform prevederilor proiectului si se va verifica prin masuratori cu metrul ruleta etc, daca la montarea aparatelor vor fi respectate distantele fata de elementele metalice legate la pamant si inaltimile, fata de suprafata finita a pardoselii, prevazute in prescriptiile tehnice in vigoare. Daca la verificare se vor gasi lacasuri pentru doze, aparate etc, prevazute in incaperi in care instalarea lor nu este permisa sau la alte distante sau inaltimi decat cele admise, ele vor fi respinse impreuna cu tot traseul caruia apartin (atunci cand este cazul). La pozitiile alese si trasate in vederea montarii de console, rame, postamente, nise etc, pentru aparate, masini, tablouri, utilaje electrice, se va verifica daca amplasarea corespunde prevederilor proiectului si sunt evitate locurile care prezinta pericole pentru instalatie. De asemenea, se va verifica daca pot fi respectate distantele permise, fata de elementele metalice legate la pamant, indicate in prescriptiile tehnice. In cazul in care conditiile prevazute in proiect si in prescriptiile tehnice nu au fost respectate, nu va fi permisa montarea aparatelor, motoarelor, tablourilor etc, decat dupa ce pozitiile nou alese sunt verificate si gasite satisfacatoare. La cazul instalatiilor electrice inglobate in panouri mari, inainte de turnarea betonului in cofraje, se va verifica fixarea sigura in numarul prevazut si la locul stabilit in proiect, a tuburilor, dozelor, carligelor pentru locurile de lampa etc. Dupa decofrare, la locul unde s-a efectuat turnarea (saniter, fabrica), se va verifica daca tuburile nu au fost obturate sau nu au iesit din doze, daca in doze nu a patruns lapte de ciment, daca locul dozelor si carligelor nu s-a schimbat etc. Toate defectiunile vor fi remediate inainte de a se incepe tragerea conductelor in tuburi. Inainte de inceperea lucrarilor de instalatii sau a unor parti din acestea, conducatorul tehnic al lucrarii trebuie sa verifice daca fundatiile, esafodajele etc prevazute precum si golurile necesare au fost executate, in bune conditii din punct de vedere al pozitiilor, dimensiunilor si calitatii. Este strict interzis a se executa de catre instalatori strapungeri sau goluri prin spargerea sau taierea elementelor care fac parte din structura de rezistenta a constructiei. In cazul in care, din diferite motive, este necesar ca instalatorul sa execute totusi astfel de lucrari (de ex., deoarece golurile prevazute in proiect nu au fost lasate sau au fost amplasate necorespunzator etc) se admite efectuarea lor numai pe baza unui aviz scris de la proiectantul structurii de rezistenta insotit, dupa caz, de documentatie de executie (de exemplu schite, indicatii de executie etc). Executarea lucrarilor va fi supravegheata direct de conducatorul tehnic al lucrarilor de constructii sau de instalatii. La constructiile metalice nu se admite nici o strapungere neprevazuta in proiect decat in baza avizului scris dat de proiectantul structurii metalice. Practicarea de goluri in elemente de zidarie, beton armat, in constructii metalice, sa se execute numai cu mijloace de mica mecanizare adecvate. Verificari de efectuat pe faze de lucrari
Pag. 242/561
La incheierea unei faze de lucrari, respectiv la terminarea unor portiuni din instalatie, care pot functiona sau se pot proba independent, verificarile si probele se fac cu participarea Inginerului, iar rezultatele se inscriu in registrul de procese-verbale. In cazul in care, in conformitate cu regulamentul intreprinderii respective de furnizare a energiei electrice, se impun anumite lucrari legate de fazele de lucrari, acestea vor fi efectuate conform instructiunilor speciale, in prezenta Inginerului. Verificarile care constau din probe electrice sau mecanice vor fi efectuate de catre persoane autorizate (verificatori autorizati, controlori tehnici de calitate etc), in prezenta Inginerului. Rezultatele verificarilor vor fi inscrise in procese-verbale. Toate rezultatele partiale se vor sintetiza intr-un proces-verbal care va servi la receptia preliminara, facand parte din dosarul de acte. El va fi semnat de cei care au facut verificarile si datat. Calitatea circuitelor electrice se va verifica dupa ce conductele electrice au fost trase in tuburi sau montate pe pereti, inainte de acoperirea lor (cu mortar, pasta de ciment, rabit etc). La circuitele in cabluri, verificarea calitatii se va face inainte de inchiderea canalelor, santurilor etc. La toate circuitele electrice se va verifica vizual respectarea prevederilor cu privire la sistemul de marcare a conductelor, in vederea usoarei lor identificari, de ex. prin culori, etichete etc. Vor fi respinse circuitele la care nu este posibil sa se identifice vizual diferitele conducte (de faze, de protectie etc). sistemul de identificare aplicat trebuie sa corespunda prevederilor din prescriptiile tehnice in vigoare. La legaturile electrice ale conductelor instalatiei electrice se va verifica vizual, prin sondaj, la cel putin 15% din numarul total, daca acestea sunt executate in conformitate cu prevederile din prescriptiile tehnice in vigoare. Daca la verificare se gasesc legaturi ale conductelor izolate executate in afara dozelor, cutiilor de derivatie, mansoanelor etc, circuitul va fi refacut si legaturile executate conform prescriptiilor. Legaturile conductelor de aluminiu executate prin rasucire vor fi respinse. Legaturile care se constata ca nu sunt bine stranse sau nu prezinta siguranta, vor fi respinse si refacute. Instalatiile electrice etanse executate in tuburi vor fi verificate cu aer la o presiune de 2,5 atm. Incercarea se va face pe tronsoane de instalatie, astfel incat sa fie usoara localizarea rapida a eventualelor scapari. Toate capacele dozelor, garniturile dozelor, curbele, mufele, vor fi bine fixate la locul lor. Daca se constata scapari, se vor face remedierile necesare si proba se va repeta pana cand se realizeaza mentiunea constanta a presiunii. Proba cu aer nu cuprinde si fazele care fac parte din terasele respective. La circuitele electrice se va masura rezistenta de izolatie intre conducte si intre conducte si pamant. Se recomanda ca rezistenta de izolatie sa se masoare pe portiuni de instalatie cu lungimi limitate la cca 100m. Se va folosi pentru masurare un inductor si o tensiune de cel putin 500V.c.c. In timpul probei circuitul va fi deconectat de la sursa de alimentare. Masurarea rezistentei de izolatie a conductelor circuitului fata de pamant se va face legand toate capetele conductelor intre ele, punand aparatele de conectare in pozitia inchis si cu toate sigurantele montate in socluri. Receptoarele pot fi mentinute in circuit. Polul pozitiv al inductorului se va lega la pamant iar cel negativ la capetele conductelor legate la un loc. In timpul incercarii vor fi desfacute toate legaturile dintre carcasele aparatelor si pamant. Masurarea rezistentei de izolatie intre conductele circuitului se va face demontand toate receptoarele, punand aparatele la conectare in pozitia inchis si cu toate sigurantele montate in socluri. Se va masura succesiv rezistenta intre conducte, luate doua cate doua. Rezistenta de izolatie se considera admisibila daca are o valoare de cel putin 500.000 ohmi. Toate circuitele care nu au aceeasi rezistenta de izolatie vor fi respinse. Dupa efectuarea remedierilor se va face din nou verificarea rezistentelor de izolatie ale circuitelor respective. Instalatia de protectie prin legare la pamant sau la nul va fi verificata dupa montarea receptoarelor (de preferat, pe masura executarii ei) in ordinea urmatoare: Pozarea centurilor de impamantare si electrozilor se face numai dupa ce s-a realizat sistematizarea pe verticala a zonelor adiacente obiectivului construit;
Pag. 243/561
Dupa montarea prizei de pamant artificiale, se va masura conform prevederilor din prescriptia tehnica de specialitate in vigoare, rezistenta de dispersie obtinuta. Daca priza nu are rezistenta dorita, ea va fi completata cu electrozi pana la obtinerea valorii prevazute in proiect. In cazul in care se folosesc elementele naturale ale constructiei drept priza de pamant, se va verifica continuitatea electrica a acestor elemente si apoi rezistenta de dispersie. Atunci cand valoarea din proiect nu este realizata, se va completa priza naturala cu electrozi, pana la obtinerea valorii necesare. Se instaleaza conductorul principal de protectie si se verifica continuitatea lui electrica. Se leaga la conductorul principal de protectie elementele metalice ale instalatiei electrice, respectandu-se prevederile din proiect si se verifica continuitatea electrica a fiecarei legaturi. Verificarea eficientei instalatiei de protectie se va face dupa punerea sub tensiune a instalatiei electrice respective, cu ocazia receptiei preliminare. Instalatiile de paratrasnet vor fi verificate in mod similar cu acelea de protectie contra tensiunilor periculoase, de preferinta pe masura executarii lor, in ordinea urmatoare: se verifica continuitatea electrica a prizei de pamant naturale sau complexe (naturala + artificiala) si apoi se masoara rezistenta de dispersie; daca este necesar, priza va fi completata cu electrozi pana la obtinerea valorii impuse in prescriptia tehnica de specialitate; dupa montarea conductelor de captare si de coborare se verifica pe rand continuitatea electrica a fiecarei parti de instalatie; se executa legarea conductelor de captare cu acelea de coborare si se verifica continuitatea electrica a ansamblului. Daca verificarile arata ca instalatia de paratrasnet nu satisface conditiile impuse in prescriptia tehnica respectiva, ea va fi respinsa. Verificarile necesare se vor repeta dupa efectuarea remedierilor. La verificarea instalarii tablourilor electrice, masinilor, echipamentelor etc, se vor controla vizual si prin masuratori, dupa caz, cel putin urmatoarele: modul si calitatea fixarii lor pe suporti; inaltimile de montaj admise, conform prescriptiilor tehnice in vigoare; distantele admise pana la elementele de pe traseu si elementele constructiei, conform prescriptiilor tehnice in vigoare; existenta tuturor aparatelor de pornire, reglaj, protectie etc, prevazute in proiect; modul si calitatea executarii legaturilor; existenta etichetelor si inscriptiilor de identificare, marcare etc, prevazute in proiect. In cazul in care se constata ca nu sunt indeplinite conditiile impuse, se vor lua masuri pentru remediere apoi, dupa efectuarea remedierilor, se vor face din nou verificarile. La instalarea : cablurilor electrice si a tuburilor de protectie, se vor respecta conditiile din normativele PE 107-95 (cap. 2) si NP-I7-2002 (cap. 3 si 5); corpurilor de iluminat, se vor respecta conditiile din normativul NP-I7-2002 (cap. 5). Verificarile de calitate prevazute in acest subcapitol vor fi efectuate de comisia de receptie care va fi numita si isi va exercita atributiile conform Regulamentului de efectuare a receptiei obiectelor de investitii. In vederea receptiei preliminare la cererea executantului, pe baza dosarului inaintat la intreprinderea furnizoare de energie electrica (IFE), conform Regulamentului pentru furnizarea si utilizarea energiei electrice, personalul furnizorului
Pag. 244/561
efectueaza controlul tehnic al instalatiilor electrice ale consumatorului. Delegatul furnizorului examineaza documentele puse la dispozitie de executant, din care rezulta ca instalatiile electrice de racord si utilizare au fost incercate in conformitate cu prevederile regulamentelor, instructiunilor si prescriptiilor tehnice referitoare la instalatiile si utilajele electrice. Pentru a verifica cele de mai sus, furnizorul poate face verificari prin sondaj. In cazul in care la aceste probe se obtin rezultate nesatisfacatoare, racordarea la retelele furnizorului nu este aprobata decat dupa remedierea deficientelor de catre executant. Dupa obtinerea aprobarii de racord din partea IFE, inainte de punerea instalatiei sub tensiune, se va face in prezenta comisiei de receptie si a proiectantului, daca este necesar, o verificare a tuturor documentelor (dosarului pentru receptie, inclusiv a procesului - verbal in care sunt consemnate observatiile si rezultatele verificarilor efectuate pana la terminarea lucrarilor). In cazul in care nu au fost efectuate remedierile semnalate sau se constata lipsa unor elemente de instalatie, comisia poate sa amane receptia preliminara sau sa o faca, daca este posibil, numai asupra partii de instalatie care indeplineste conditiile cerute. Inainte de punerea sub tensiune, instalatiei electrice i se va face inca o verificare minutioasa, acordandu-se in special atentie acelor elemente sau parti de instalatie in care nu au fost respectate toate conditiile tehnice si organizatorice prevazute in proiect. De asemenea, se vor lua toate masurile prin care sa fie exclusa posibilitatea accidentarii personalului la punerea in functiune a masinilor, utilajelor etc. Comisia de receptie va verifica pe teren la receptia preliminara: Existenta dispozitivelor de protectie contra supracurentilor si echiparea, respectiv reglarea corecta, a dispozitivelor de protectie (sigurante calibrate, curentii releelor reglati la valorile prevazute in proiect etc). Functionarea corecta a masinilor electrice. Acestea trebuie sa functioneze fara a produce zgomote anormale, cu echipamentul de pornire, protectie etc prevazut in proiect si cu legatura la pamant a carcasei metalice executata. La functionarea in gol, se va verifica daca este posibil, egalitatea curentilor pe cele trei faze, in cazul masinilor trifazice. Functionarea corecta a instalatiilor de iluminat si, acolo unde este prevazut in proiect, functionarea sectionata a acestor instalatii. Daca se constata in timpul functionarii iluminatului fluorescent palpairi suparatoare (efect stroboscopic) se vor lua masuri pentru inlaturarea fenomenului (corectari in modul de alimentare).Se va verifica la instalatia de iluminat, existenta tuturor elementelor de protectie ale corpurilor de iluminat (rastere, globuri etc), precum si a culorilor surselor (la lampile fluorescente) prevazute in proiect.Prin sondaj, la 23% din corpurile fluorescente se va verifica existenta condensatoarelor pentru imbunatatirea factorului de putere.In cazul in care lipsesc condensatoarele, instalatia de iluminat va fi respinsa si nu va fi considerata receptionata decat dupa instalarea tutuor condensatoarelor. Functionarea eficienta a instalatiilor de protectie prin legarea la pamant. Verificarea se face prin punerea la masa in mod voit a unei faze, luandu-se toate masurile de protectie pentru evitarea accidentelor prin electrocutare. Instalatia este eficienta daca asigura valori ale tensiunilor de atingere si de pas sub limitele admise si timpii de deconectare permisi, conform prevederilor din prescriptiile tehnice in vigoare. 6.4.6.1 TESTE ELECTRICE GENERALITATI
Pe timpul excecutiei Antreprenorul trebuie sa urmareasca respectarea stricta a normelor de montaj specifice pentru fiecare instalatie in parte. a)Antreprenorul va executa toate operatiile in camp si probele si dirijeaza toate verificarile (exceptand verificarea finala): Asigura forta de munca, echipamentele si testele ocazional cerute. Inginerul va fi prezent la toate probele si incercarile de functionare si la verificari. Inginerul va fi atent la datele si la durata de timp programata pentru teste, incercarile de functionare si la verificarile care necesita prezenta Inginerului. Toate defectele gasite se vor corecta si lucrarile afectate de astfel de defecte se vor testa din nou in intregime pe cheltuiala Antreprenorului.
Pag. 245/561
b) Procedurile pentru probe trebuie sa fie conform sectiunilor din standardele aprobate privind probele, din standardele intrenationale. Probele vor include dar nu se vor limita la: Inspectarea tututror dispozitivelor si echipamentelor pentru defecte sau sau ajustare defectuoasa cauzate de transport sau montare; Se masoara rezistenta de izolatie a circuitelor cu megaohmmetrul de 500 volti curent continuu. Se deconecteaza circuitul controlat de la echipamente inainte de test. Rezistenta minima a izolatiei trebuie sa fie de 1MOhm; Se verifica tipul si conexiunile transformatoarelor; Se confirma polaritatea corecta a transformatoarelor de curent; Se indeparteaza legaturile de scurt-circuit de la transformatoarele de curent dupa finalizarea verificarii circuitelor secundare; Se verifica conectarea contoarelor si se asigura calibrarea; Se indeparteaza calele, legaturile, elementele de fixare montate de producator pentru a impiedica deteriorarea in timpul transportului; Se verifica sigurantele automate de tensiune joasa in concordanta cu instructiunile producatorului; Se verifica rezistenta maxima a sistemelor de impamantare; Se verifica succesiunea fazelor la circuitul tri-fazic (se deconecteaza toate dispozitivele care ar putea fi deteriorate de aplicarea tensiunii sau de nerespectarea secventei fazelor ); Test functional/operational pentru toate echipamentele; Testarea rezistentei electrozilor de impamantare. Atentie: schimbarile conectarilor, insertia si schimbarea instrumentelor si a contoarelor se va face astfel incat circuitele secundare a transformatoarelor de curent sa nu se deschida, nici pentru un moment. c) testele se fac in timpul executiei si dupa montarea completa a fiecarui sistem electric. d) testele prezentate aici se vor face in prezenta Inginerului si in perioadele de timp stabilite inainte. e) Antreprenorul pe cheltuiala sa trebuie sa asigure personal calificat, timp si materiale suficiente necasare pentru executarea tuturor testelor solicitate. f) daca lucraile nu trec testele sau nu respecta cerintele specificate asa cum este indicat in rapoartele pentru teste, trebuie sa existe motive suficiente pentru a considera lucrarea necorespunzatoare si pentru respingerea ei in intregime. g) activitatea Antreprenorului va fi considerata ca si lucrarea necorespunzatoare si trebuie sa existe motive pentru respingerea lucrarilor. Lucrarile care nu au fost testate de Antreprenor pot fi testate de Inginer sau de agentie atestata de evrificare sau de alt personal numit de Beneficiar sau Inginer pe cheltuiala si riscul Antreprenorului. h) cheltuielile se vor putea recupera prin retragerea lor din banii datorati Antreprenorului.
6.4.6.2
VERIFICARI PRELIMINARE
Se pun in functiune toate echipamnetele prevazute si montate, exceptand situatii in care se mentioneaza altfel. Se fac toate reglarile necesare la echipamente pentru a asigura functionarea adecvata conform specificatiilor producatorului echipamentelor. Se ung echipamentele inainte de functionare in concordanta cu instructiunile producatorului. Se usuca toate motoarele inainte de functionare conform cerintelor de a asigura si mentine adecvata si constanta rezistenta izolatiei. Se fac teste demonstrative care trebuie sa includa sisteme de operare in conditii variate necesare pentru a demonstra ca functioneaza conform Contractului.
Pag. 246/561
Cand Inginerul considera practic, posibil, pentru efortul Antreprenorului, trebuie sa i se permita personalului operational al Inginerului sa participe la astfel de teste sau demonstratii deoarece poate fi de ajutor pentru ei sa inteleaga modul de functionare cand vor fi responsabili dupa eventuare receptie de la Antreprenor. Teste demonstrative se vor face pentru: echipamentul electric, individual si separat cum s-a montat; fiecare sistem conform cerintelor caietelor de sarcini; existenta proiectului si a detaliilor de excutie; verificarea terminarii etapelor executate anterior ( PV receptie lucrare anterioara ); toate materialele se supun unui control vizual pentru a se constata daca au suferit degradari de natura sa le afecteze calitatea si performantele ; Pastrarea materialelor si echipamentelor pentru instalatii electrice se face in magazii sau spatii de depozitare care sa asigure buna lor conservare ; existenta procedurii tehnice de executie a lucrarilor de instalatii electrice in documentatia constructorului; daca proiectul este verificat de verificatori de proiecte atestati, conform Legii 10/1995; verificare vizuala si, dupa caz, cu instrumente de masura adecvate , daca lucrarile constructive efectuate pentru instalatii corespund prevederilor din proiect si prescriptiilor tehnice; existenta certificatelor de calitate pentru aparate si materiale la primirea pe santier ; la aparatele de masura si control se va verifica existenta sigiliului si a buletinului de verificare emis de organele de metrologie; daca au fost respectate distantele minime admise pana la conductele altor instalatii, precum si pana la elementele de constructie; daca au fost evitate locurile in care integritatea instalatiilor ar putea fi periclitata in timpul executarii; daca au fost respectate conditiile in care, in anumite locuri este interzisa executarea de trasee ale instalatiei electrice; daca fundatiile, esafodajele, golurile necesare au fost executate in conditii bune, din punct de vedere al pozitiilor dimensiunilor si calitatii; verificarea echipamentelor electrice si avizarea Procesului verbal de verificare a echipamentelor de catre proiectant, seful punctului de lucru, responsabilul CQ; existenta agrementelor tehnice pentru produse si procedee noi ; existenta buletinelor de omologare pentru echipamente ; existenta avizului Antreprenorului pentru acest tip de lucrari ; daca depozitarea materialelor este corespunzatoare ; daca materialele si echipamentele electrice corespund standardelor si reglementarilor in vigoare si daca sunt utilizate in conditii prevazute de acestea; existenta unui personal atestat care sa execute instalatiile electice; daca s-a intocmit si avizat Buletinul de verificare a intrerupatoarelor de joasa tensiune si a motoarelor de joasa tensiune; nu s-au facut modificari sau inlocuiri la materiale, aparate si echipamente fara avizul scris al proiectantului si al verificatorului de proiect.
Pag. 247/561
6.4.6.3
VERIFICARI SI PROBE PENTRU TABLOURI ELECTRICE
Tablourile se vor verifica pentru a corespunde caracteristicilor si echiparilor din proiect. Tablourile vor fi verificate scriptic si vizual la locul de montare, dupa transport. Verificarea scriptica va consta din confruntarea caracteristicilor inscrise pe placute sau etichete cu acelea prevazute in proiect. Verificarea vizuala va consta din examinarea aspectului exterior al aparatelor, echipamentelor etc. Toate aparatele, echipamentele etc. care au caracteristici diferite de cele prevazute in proiect, precum si acelea care prezinta defectiuni (izolatie rupta, lipsa unor elemente de protectie) care la exploatare ar putea conduce la accidente umane sau la producerea de daune materiale (prin electrocutare, incendii) vor fi respinse. Daca defectiunile pot fi remediate, atunci materialele respective, dupa remediere, vor fi supuse din nou verificarii, inainte de a fi introduse in lucrarile respective. Controlul gradului de protectie - conform SREN 60529-1995; Urmatoarele verifcari se fac conform PE 116-94 pct. 17.5: verificarea realizarii corecte ale circuitelor; verificarea aparatelor din componenta echipamentului; verificarea rezistentei de izolatie a aparatelor; incercarea cu tensiune marita a circuitelor; probe functionare; 6.4.6.4 INCERCARI SI PROBE LA CIRCUITE IN CABLU SAU CONDUCTOARE
Toate conductele, cablurile, barele, tuburile si accesoriile lor vor fi verificate vizual la locul de montare, dupa transport. Materialele care la aceasta verificare prezinta defectiuni neremediabile (conducte cu izolatia rupta, tuburi din PVC sparte sau crapate etc) vor fi respinse. Pot fi admise pentru montare, in cazurile in care este posibil, numai partile de material care nu prezinta deteriorari, insa numai dupa ce s-a facut o verificare severa a calitatii lor. La conductele cu izolatie si manta si la cabluri se va verifica continuitatea electrica pe fiecare colac, respectiv tambur, inainte de montare (pozare). Verificarea va fi efectuata cu inductorul (ohmmetrul) legandu-se la cele doua borne ale acestuia capetele colacului; in cazul cablurilor, se vor lega la bornele aparatului, pe rand, doua cate doua capetele conductelor cablului respectiv. Daca acul indicator al aparatului la invartirea manivelei arata rezistenta nula, conducta prezinta continuitatea electrica (nu este intrerupta). Toate conductele care prezinta rezistenta infinita (fiind intrerupte) vor fi respinse. Dupa verificarea continuitatii electrice pe fiecare faza se vor verifica si eventuale scurt-circuitate intre faze. Aceste probe si verificari se vor realiza conform PE 116-94 pct. 12. verificare la continuitate si identificare faze; verificarea rezistentei de izolatie; verificare caderi de tensiune pe circuitele interioare.
6.4.6.5
INCERCARI SI PROBE PENTRU LEGAREA LA PAMANT masurarea rezistentei de dispersie; verificarea continuitatii legaturilor de ramificatie la instalatia de legare la pamant; masurarea rezistivitatii solului; verificarea tensiunilor de atingere si de pas;
Pag. 248/561
Aceste verificari si incercari se fac conform PE 116-94 pct. 20 si cuprind:
masurarea rezistentei de dispersie rezultate a conductorului de nul impreuna cu prizele de pamant legate la acesta. verificarea etanseitatii instalatiei electrice cu conductori in tuburi vor fi verificate cu aer la o presiune de 2,5atm. pe tronsoane. Verificarea instalatiei de paratrasnet se efectueaza conform C 56 in ordinea: se verifica continuitatea electrica a prizei de pamant (naturala sau artificiala); se verifica continuitatea electrica a retelei de captare si de coborare si a ansamblului. Verificarea instalatiei electrice se va desfasura in doua etape: verificarea preliminara - in timpul executiei - inaintea punerii in functiune a instalatiei si care consta din:
verificarea continuitatii electrice a conductelor electrice inainte si dupa montaj; verificarea rezistentei de izolatie a conductelor electrice inainte si dupa montaj. Verificarea definitiva - dupa executarea instalatiei, la punerea in functiune si va consta din: verificarea modului de executare a legaturilor in doze, la aparate, la tablourile electrice precum si legarea corecta a conductoarelor la nul si faza, atat la tablou cat si la corpurile de iluminat; verificarea protectiei prin legare la conductorul de protectie; verificarea rezistentei de izolatie a conductorilor fata de pamant. Verificarea starii instalatiei de legare la pamant si la nul se va face la darea in exploatare a instalatiei si periodic de 2 ori pe an si va cuprinde: masurarea rezistentei de dispersie a instalatiei de legare la pamant (priza); se va desface piesa de separatie ce realizeaza legatura electrica a prizei de pamant cu centura exterioara a instalatiei de egare la pamant:si se completeaza cu electrozi priza de pamant pana cand Rd ajunge la valoarea ceruta prin proiect. Se va realiza si o verificare scriptica si vizuala a instalatiei. Pe perioada verificarilor se vor folosi tablite de avertizare.
6.4.6.6
VERIFICARI IN TIMPUL EXECUTIEI Modul de realizare a bransamentului electric; Daca intrerupatoarele, comutatoarele, dozele de aparat corespunzatoare sunt montate la 1.5 m de la nivelul pardoselii, cu exceptia celor tip buton sau cumpana care pot fi montate si la inaltimi de 0.8 m, numai in cladiri de locuit, hoteluri, camine; daca acestea din urma sunt amplasate pe perete, in partea spre care se deschide usa , spre clanta; Daca prizele, respective dozele de aparat corespunzatoare sunt montate la urmatoarele inaltimi, fata de pardoseala: 1.2-1.4 m in incaperi izolate si camere de locuit; 1.5 m ,in camere de copii din crese, gradinite, spitale de copii, camine etc.; 2 m la scoli, in clase. Modul de trasare a instalatiei interioare si exterioare; Prin traseu se intelege drumul pe care il urmeaza tuburile de protectie sau cablurile. Functie de traseu se stabilesc pozitiile dozelor de trecere. Functie de pozitiile corpurilor de iluminat, respective al aparatelor electrice, se stabilesc pozitiile dozelor de derivatie. Traseele orizontale, pe perete, se amplaseaza la o distanta de 200-250 mm sub tavan sau la 250-300 mm de pardoseala. Traseele verticale trebuie sa fie paralele cu liniile golurilor de usi sau ferestre, la o distanta de 100-150 mm de acestea.
In timpul executiei se va verifica:
Pag. 249/561
Daca dozele de trecere sunt montate in linie dreapta la 6 m, iar pe trasee cotite daca sunt montate dupa trei coturi sau curbe, indiferent de distanta. Daca santurile in ziduri au adancimea cu 8-10 mm mai mare decat diametrul tucului de protectie, latimea fiind impusa de numarul tuburilor; Daca tuburile de protectie usor protejate (IP, IPF, IPFR, IPY si IPFY), sunt folosite in incaperi uscate sau umede cu intermitenta; daca tuburile de protectie (PEL-B, PFR) sunt utilizate in incaperi uscate, umede cu intermitenta si in incaperi cu temperaturi ridicate, unde exista pericol de deteriorari mecanice (fiind montate aparent); daca tuburile IPEY, PEL-A si T sunt utilizate in incaperi umede, ude, cu degajari de praf incombustibil, in cantitati mari, (montate aparent sau ingropat) si in incaperi cu medii corozive (numai ingropat). Tuburile trebuie sa aiba o panta catre doze de aproximativ 1%, pentru eliminarea apei de condensatie din interiorul tuburilor. Montarea conductoarelor in izolatie de PVC se efectueaza numai la temperaturi de la 5 pana la +35C. Verificari efectuate la tablourile generale de lumina si forta; Verificarea puterilor instalate/nivel (conform proiect) Numarul de corpuri de iluminat din fiecare incapere asigura confortul vizual (conform proiect); Dispozitivele pentru suspendarea corpurilor de iluminat (carlige, bolturi, dibluri) trebuie sa suporte, fara deformari, o greutate egala de cinci ori greutatea corpului de iluminat; Instalatiile de iluminat au tensiunea maxima admisa de 230V si minim 10A; La instalatiile de forta, alimentarea cu energie electrica a fiecarui receptor este realizata prin circuit separate (vezi proiect); Existenta protectiilor prin legare la pamant; Existenta instalatiei de paratrasnet; Protectia impotriva socurilor si la supratensiuni este strans legata de obtinerea unui sistem eficient de legare la pamant (rezistenta mica) si de aplicarea efectiva a principiului egalizarii potentialelor; Se verifica modul de protectie la supracurenti (se poate realiza cu : sigurante fuzibile, bobine cu actiune directa de declansare care formeaza o parte a unui intreruptor de JT si care actioneaza la curentul de scurtcircuit (sau de suprasarcina), relee care actioneaza indirect (relee electrice alimentate de transformatoare de masura de current sau de tensiune, relee de presiune (presostate), relee de temperatura ( termostate), relee de detectie a gazului, relee ce opereaza pe baza presiunii uleiului)). Iluminatul de siguranta , dupa conditiile de alimentare, de rezerva cu energie electrica si dupa conditiile de functionare, poate fi de mai multe tipuri, in functie de sursa de alimentare; Daca este respectata procedura tehnica de executie proprie constructorului ; Daca sunt respectate pozitiile prevazute in proiect pentru amplasarea de console, rame, postamenti, nise pentru aparate, tablouri electrice, utilaje electrice; Daca Procesul verbal de trasare a lucrarilor este semnat de Antreprenor; Daca s-a intocmit si avizat Buletinul de verificare pntru cablurile de joasa tensiune; Se efectueaza incercari specifice (cabluri, circuite, aparate, tablouri, legare la pamant etc.) In cazul instalatiilor electrice inglobate in panouri mari, inainte de turnarea betonului in cofraj se va verifica fixarea sigura in numarul prevazut si la locul Stabilit in proiect, a tuburilor, dozelor, carligelor pentru locurile de lampa etc.; Dupa decofrare, la locul unde s-a efectuat turnarea (santier, fabrica) se va verifica daca tuburile nu au fost obdurate sau nu au iesit din doze, daca in doze nu a patruns lapte de ciment, daca locul dozelor si carligelor nu s-a schimbat;
Pag. 250/561
Daca s-a intocmit si avizat Buletinul de verificare pentru cablurilor electrice, cu tensiune mai mare de 1 kV,de catre seful punctului de lucru si responsabilul CQ. Pentru conductori care se ingroapa, se vor intocmi Procese verbale de lucrari ascunse care sa ateste calitatea lucrarilor executate; Daca lucrarile de izolatii sunt corespunzatoare ; Daca s-a efectuat si inregistrat verficarea: transformatoarelor electrice, de masura, a intrerupatoarelor ce au tensiune mai mare de lucru de 1 kV, a motoarelor electrice de 6 kV, a protectiei prin relee, a uleiului electroizolant, a condensatorilor electrici; Se verifica rezistenta prizei de pamant Se verifica numarul de prize de circuit; Se verifica sectiunea tuturor conductoarelor din punct de vedere al corespondentei cu valorile curentului de scurtcircuit luand in considerare dispozitivele de protectie asociate, conditiile de instalare si cele de material (in aer, in conducte etc.) Se verifica legatura la pamant corespunzatoare tuturor partilor metalice expuse si exterioare (unde este cazul); Se verifica distantele de siguranta in grupuri sanitare .; Se verifica respectarea Normelor de protectia muncii in activitatea de constructii montaj si Normelor de protectie impotriva incendiilor la proiectarea si realizarea constructiilor si a instalatiilor;
6.4.6.7
VERIFICARI LA TERMINAREA LUCRARILOR DE INSTALATII ELECTRICE calitatea aparatelor si a celorlalte materiale utilizate ; la incheierea unei faze de lucrari, respectiv la terminarea unor portiuni de instalatie, care pot functiona sau se pot proba independent, se efectueaza verificari pe faze de lucrari la care participa Antreprenorul si Inginerul; daca verificarile instalatiei sunt effectuate de persoane autorizate (verificatori autorizati, controlori tehnici de calitate), in prezenta Inginerul; calitatea lucrarilor executate, conform Normativului C 56; corespondenta lucrarilor cu prevederile din proiect , standarde si alte prescriptii oficiale; aspectul si calitatea lucrarilor; conditiile de rezistenta, etanseitate si functionare a instalatiilor ; aspectul si calitatea lucrarilor pentru portiunile vizibile ale instalatiei; functionarea instalatiei; existenta certificatelor de calitate pentru pentru materiale; existenta proceselor verbale de efectuare a incercarilor pe coloane, portiuni, tronsoane, la tabloul electric ; daca s-a efectuat receptia calitativa a instalatiei, din punct de vedere al pericolului de explozie in medii explozive. Receptia receptia preliminara care poate fi pe total instalatie sau numai asupra unei parti a instalatiei care indeplineste conditiile cerute; receptia finala dupa expirarea perioadei de garantie.
Pag. 251/561
La terminarea lucrarilor se vor verifica:
In cazul lucrarilor ascunse (priza de pamant naturala) se pot realiza receptii pe faze si in urma verificarilor se incheie proces verbal de receptie preliminara sau finala. Conditii de receptie Receptia lucrarilor se face de catre Beneficiar, la solicitarea Antreprenorului cand acesta considera ca lucrarile intrunesc conditiile de receptie si au fost executate toate remedierile semnalate la verificari. Beneficiarul, pe baza dosarului inaintat de Antreprenor la S.C. Electrica S.A. va obtine avizul de racord. Inainte de punerea instalatiei sub tensiune se va face in prezenta comisiei de receptie si a proiectantului daca este necesar o verificare a tuturor documentelor (dosarului pentru receptie inclusiv a procesului verbal in care sunt consemnate observatiile si rezultatele verificarilor efectuate pana la terminarea lucrarilor). Inainte de punerea sub tensiune, se face o ultima verificare a instalatiei si se iau masuri care sa excluda posibilitatea unui accident la punerea in functiune. Receptia finala se va face dupa trecerea perioadei de garantie stabilita prin contract de Antreprenor conform HGR 273/1994. Verificari receptie Comisia de receptie va verifica pe teren la receptia preliminara conform C 56: existenta dispozitivelor de protectie si reglarea lor corecta; functionarea corecta a aparatelor; functionarea corecta a instalatiilor de iluminat si prize; functionarea corecta a instalatiilor de protectie. La receptia finala se va verifica: remedierea problemelor semnalate pe parcursul perioadei de garantie; functionarea intregii instalatii la parametrii proiectati. Perioada de garantie In timpul perioadei de garantie, Antreprenorul va inspecta instalatia (de exemplu la fiecare trei luni) si va controla toate echipamentele, preluand responsabilitatea tuturor costurilor care apar, inclusiv inlocuirea elementelor defecte. Antreprenorul nu va prelua cheltuielile de reparatie sau inlocuire de piese daca poate dovedi ca defectiunile se datoreaza unei utilizari necorespunzatoare sau unor deficiente de intretinere. Receptia finala la expirarea perioadei de garantie Receptia finala va avea loc odata cu terminarea perioadei de garantie, cu conditia ca Antreprenorul sa fi rezolvat diferitele puncte din raportul de receptie la terminarea lucrarilor. Raportul de receptie finala nu va contine in consecinta nici un comentariu care face obiectul responsabilitatii Antreprenorului.
6.4.7 6.4.7.1
DESCRIEREA INSTALATIILOR GENERALITATI
Proiectul rezolva problemele instalatiilor electrice din incinta obiectivelor ce urmeaza a se amenaja.
6.4.7.2
ALIMENTAREA CU ENERGIE ELECTRICA
Alimentarea cu energie electrica a obiectivului se va realiza printr-un racord la reteaua de distributie zonala a furnizorului de energie electrica
Pag. 252/561
Racordul la reteaua de distributie zonala face obiectul unui proiect pe care SC ELECTRICA il va intocmi la comanda Beneficiarului.
6.4.7.3
REGIMUL DE NEUTRU
Schemele de legare la pamant vor fi de tip TNC,TNS si TNC-S. Schema TNS se va utiliza pentru alimentarea tablourilor secundare si a consumatorilor finali. Reteaua de distributie trebuie proiectata si calculata de catre Antreprenor astfel incat protectia personalului impotriva atingerii indirecte sa se realizeze cu ajutorul dispozitivelor de protectie la supracurent. Calculele si principalele desene vor fi supuse spre aprobare de catre Antreprenorul general si proiectantul sau. Denumirea TNC indica faptul ca in aceasta instalatie conductorul de protectie PE este comun cu conductorul neutru N, denumit PEN. In acest caz, cablurile de distributie vor fi cu 4 fire. Conductorul PEN va face parte obligatoriu din acelasi cablu sau tub cu conductoarele de faza. Denumirea TNS indica faptul ca in aceasta instalatie conductorul de protectie PE este diferit de conductorul de nul de lucru N. In cazul schemei TNC-S, dupa trecerea de la schema TNC la TNS nu se mai poate reveni la TNC.
6.4.7.4
CONTORIZAREA ENERGIEI ELECTRICE
Contorizarea energiei se va face la punctul de masura si se va contoriza atat energia activa cat si cea reactiva.
6.4.7.5
DISTRIBUTIA ENERGIEI ELECTRICE
Distributia energiei electrice se va face printr-un tablou general de distributie 0,4 kV,in sistem radial. Plecarile din tabloul general de distributie 0,4kV se vor echipa cu intrerupatoare automate care sa asigure protectia la suprasarcini si scurtcircuit,in conformitate cu schema electrica monofilara. La nivelul tabloului general de distributie 0,4 KV se va realiza compensarea factorului de putere printr-o baterie de condensatoare,automatizata,in trepte,care sa asigure un factor de putere 0,92-0,95.
6.4.7.6
INSTALATIILE ELECTRICE DE FORTA SI AUTOMATIZARE
Toate echipamentele si utilajele tehnologice se vor livra cu tablouri electrice de protectie si comanda prin care sa se asigure protectia si functionarea in regim manual si automat. Prin furnitura echipamentelor si utilajelor tehnologice se vor asigura cablurile de forta si comanda pentru fiecare receptor din componenta echipamentului precum si elementele necesare functionarii in regim automat (senzori,presostate,manometre,termostate,controlere,etc.). Montarea circuitelor de forta si automatizare se va face pe poduri de cabluri metalice fixate de structura de rezistenta a constructiilor. Circuitele de alimentare ale tablourilor principale sunt realizate din cabluri CYABY montate ingropat in santuri sau aparent pe pat de cabluri pozat in podul tehnic, iar circuitele interioare vor fi realizate, in principal din cabluri CYY, montate aparent pe pod de cabluri din OLZn, coborarile la echipamente realizandu-se in tevi metalice OLZn. Numarul conductorilor din cupru precum si sectiunea lor este adaptata puterii consumatorului. In mod analog sunt alese si aparatele din tablourile electrice. Circuitele (forta, iluminat, prize, automatizare) sunt protejate la scurtcircuit si acolo
Pag. 253/561
unde este cazul la suprasarcina cu intrerupatoare automate bipolare, tripolare sau tetrapolare, dupa caz. Tablourile electrice se vor prevede cu 20% amplasament de rezerva. Schemele de automatizare vor fi prevazute si adaptate in functie de caracteristicile echipamentelor ce urmeaza a se achizitiona.
6.4.7.7
INSTALATIILE ELECTRICE DE ILUMINAT SI PRIZE
Sistemele de iluminat adoptate vor fi proprii fiecarei cladiri. Conditiile de amplasare vor respecta prevederile normativului I7/2002, caracteristicile de arhitectura, caracteristici luminotehnice precum si conditiile generale de confort si functionalitate proprii fiecarui obiectiv. Pe circuitele de prize sunt prevazute prize simple sau duble, toate cu contact de protectie, cu o putere instalata de 2000 W, in conformitate cu cu prevederile normativului I7/2002. Tipul corpurilor de iluminat, prizelor, butoanelor, intrerupatoarelor, comutatoarelor si caracteristicile lor sunt descrise in capitolul urmator al caietului de sarcini. Antreprenorul de specialitate trebuie sa respecte cerintele. Orice schimbare se va aproba de proiectant.
6.4.7.8
INSTALATIA DE PROTECTIE SI IMPAMANTARE
Circuitele electrice vor avea nulul de lucru distinct fata de nulul de protectie. Sectiunea conductorului de protectie se coreleaza cu sectiunea conductorilor activi conform prevederilor I7-2002 si nu se va intrerupe. Pentru legarea suplimentara la pamant de protectie a consumatorilor de energie electrica se utilizeaza platbanda din otel zincat cu sectiunea minima de 25 mm2 sau din cupru de sectiune echivalenta. Centura se realizeaza din platbanda OLZn 25x4 mm sau din cupru de sectiune echivalenta. Aceasta se racordeaza la priza de impamantare in cel putin doua puncte prin intermediul pieselor de separatie PS. Pentru o racordare mai usoara la platbanda a consumatorilor de energie electrica ce necesita aceasta, se utilizeaza conductori multifilari de cupru, izolati, cu sectiunea minima de 16 mm2 cu papuci la ambele capete. La centura interioara de protectie se vor racorda toate partile metalice ale constructiei si ale instalatiilor (tevi metalice, poduri de cablu, grinzi, ferme principale, stilpi sau armatura lor, plasele din sirma care armeaza pardoseala sau altele asemenea, etc.) Priza de impamantare va fi constituita dintr-o priza naturala completata daca este necesar cu o priza artificiala. Valoarea rezistentei de dispersie a prizei de impamantare va fi de maximum 4 Ohmi pentru instalatii electrice si de maximum 1 Ohm pentru priza comuna instalatii electrice si paratrasnet. Priza artificiala se realizeaza din platbanda de otel zincata 40x4 mm si electrozi din teava OLZn 2 , l=3m. Inainte de pozarea prizei de pamant se va face o identificare atenta a traseelor de retele din zona.
6.4.7.9
INSTALATII DE PROTECTIE IMPOTRIVA TRASNETULUI
La executarea instalatiilor de protectie impotriva trasnetului se vor respecta normativele I 20-2000, I.7-2002. La executarea instalatiei IPT pentru un obiect trebuie sa se tina cont de urmatoarele date: caracteristicile constructive ale obiectului de protejat si ale obiectelor invecinate: inaltimea, tipul, dimensiunile si materialul acoperisului, structura constructiei etc; caracteristicile elementelor metalice ale obiectului ce pot fi utilizate in IPT; amplasamentul (izolat sau neizolat) al obiectului;
Pag. 254/561
categoriile in care se incadreaza obiectul din punct de vedere al pericolului de incendiu si dupa gradul de rezistenta la foc; valoarea constructiei, valoarea continutului constructiei, valoarea obiectelor invecinate; vecinatatile (copaci, constructii, proeminente de teren) indicele keraunic al zonei in care se gaseste obiectul. La realizarea IPT se utilizeaza cu prioritate elementele metalice naturale din componenta sau dotatia obiectului de protejat (stalpi metalici, armaturi ale betonului, acoperisuri din tabla, elemente metalice ale instalatiilor etc), daca acestea indeplinesc simultan urmatoarele conditii: au cel putin dimensiunile (diametre, grosimi, sectiuni) specificate in tabelul 1 din I 20; prezinta continuitate electrica sigura in timp (realizata conform art. 3.14 ... 3.22 din I 20); sunt protejate la coroziune (conform art. 3.25 ... 3.30); au rezistenta mecanica necesara; sunt fixate sigur pe obiect, respectiv pe suporturi, impotriva smulgerii, actiunii vantului etc. Elementele componente ale IPT se realizeaza din materiale avand dimensiunile indicate in tabelul 17 din I 20-2000 . Se admite folosirea aluminiului sau a cuprului pentru executarea elementelor componente ale IPT numai in cazuri exceptionale bine justificate (de exemplu: atunci cand trebuie reparate IPT existente executate din astfel de materiale si nu este posibil sau nu se admite imbinarea lor cu elemente executate din otel. La executarea de IPT se utilizeaza elemente de captare si accesorii de montaj, tipizate (tije de captare, piese de sustinere, de fixare, de imbinare, de racordare etc). In egalizarile de potential pentru protectia la trasnet (MPT) se utilizeaza drept conductoare de legatura, conductele metalice bune conducatoare pe toata lungimea lor. Se interzice utilizarea conductelor pentru fluide comestibile. Conductele de gaze sau fluide comestibile nu pot fi folosite ca conductori in instalatia IPT. Toate conductoarele de coborare se prevad cu piese de separatie OL Zn cu eclise pentru masurarea rezistentei de trecere a prizei de pamant - amplasate la 1,5 2,5m de pamant, la care se conecteaza instalatia IPT (vezi capitolul prize pamant) si specificatia in cazul utilizarii in comun pentru instalatia IPT si restul prizelor pentru instalatia de protectie la electrocutare prin atingere etc. Legaturi electrice la instalatia I.P.T. Conexiunile electrice in IPT se executa cu prioritate prin sudura. Se admite si executarea legaturilor electrice prin alte mijloace (suruburi, cleme cu crestaturi, nituri, lipitura tare etc) cu conditia ca acestea sa asigure mentinerea in timp a unei legaturi electrice corespunzatoare, cu continuitate electrica sigura, cu rezistenta mecanica la solicitari si cu protectie la coroziune. Legaturile prin suruburi se asigura impotriva autodesurubarii. Indiferent de metoda utilizata pentru executarea conexiunilor electrice, suprafetele de contact se pregatesc in prealabil prin curatire de impuritati (oxizi, murdarie etc). Suprafetele de contact, pe cat posibil, se netezesc. Conexiunile conductoarelor plate la elemente din tabla cu grosimea de max. 2mm se executa prin intermediul unei placi de intarire cu suprafata de min. 10cm si cu 2 suruburi de min. M8 sau prin lipitura tare. Suprafetele de sudat se suprapun pe o lungime de minimum 100mm, iar sudura va avea aproximativ 3mm grosime si se executa pe toate laturile. Prin suduri se asigura sectiuni de trecere a curentului cel putin egale cu acelea ale conductoarelor ce se imbina si rezistenta mecanica corespunzatoare. La lipiturile tari, sectiunea de trecere este egala cu aceea a conductoarelor ce se imbina, multiplicata cu raportul dintre rezistivitatea alamei si rezistivitatea materialului de imbinat. Pentru o conexiune prin suruburi, intre conductoarele banda si intre acestea si parti de constructie din otel, se utilizeaza cel putin doua suruburi M8 sau un surub M10, iar suprafata legaturii este de cel putin 10cm. In cazul tablelor, conexiunile se considera realizate daca tablele sunt imbinate prin falt, lipitura, sudura, suruburi, nituri.
Pag. 255/561
Legaturile electrice care nu pot fi verificate in timp (de ex, cele ale prizelor de fundatie, ale elementelor ingropate in pamant) se executa prin sudura. Legaturile electrice din IPT care pot fi verificate, se amplaseaza astfel incat sa fie usor accesibile pentru control si eventuale reparatii. Se evita pe cat posibil executarea de conexiuni pe traseul conductoarelor (IPT) instalate pe elemente din materiale combustibile. Conexiunile se executa in aceste cazuri numai prin sudura, luandu-se masuri de protectie in timpul lucrului. Protectia anticoroziva Materialele din otel utilizate pentru executarea IPT se protejeaza anticoroziv. Protectia anticoroziva a elementelor conductoare din otel ale IPT instalate suprateran se asigura prin straturi metalice, vopsire sau prin metalizare si vopsire, respectandu-se prevederile din STAS 10702/2 si normativul C 139, corespunzator clasei de agresivitate in care se incadreaza mediul in care urmeaza sa fie utilizate (vezi STAS 10128-88). Legaturile electrice din pamant se protejeaza prin acoperire cu un strat de bitum. Pregatirea suprafetelor pentru vopsire anticoroziva se face conform STAS 10166/1. In cazurile in care se foloseste protectia prin vopsire, cel putin unul dintre straturile de vopsea se aplica dupa terminarea montajului, pe toate suprafetele elementelor conducatoare supraterane si aflate pana la 30cm, sub nivelul solului. Elementele de montaj executate din otel se protejeaza anticoroziv in aceleasi conditii ca si elementele conducatoare din otel. Suruburile utilizate in PT se protejeaza anticoroziv prin zincare la cald. Profilele si tablele din otel folosite pentru protectia mecanica se protejeaza anticoroziv prin vopsire. Protectia impotriva deteriorarilor mecanice. Elementele IPT instalate aparent se protejeaza impotriva deteriorarilor mecanice pe toate portiunile de traseu pe care pot sa apara astfel de pericole. In zonele din vecinatatea solului, respectiv a pardoselii, protectia conductoarelor se asigura: in interior, pe inaltimea de 0,5m de la pardoseala in locuri cu pericol redus de deteriorare mecanica si pe 1,5m de la pardoseala, in cele cu pericol de deteriorare mecanica; in exterior, pe inaltimea de 1,5m de la sol si pana la 0,3m sub nivelul solului. Protectia conductoarelor PT se realizeaza cu ajutorul profilelor din otel laminat sau din tabla de otel, fixate sigur pe elementele de constructie (de ex. prin praznuri si bratari metalice). Se interzice utilizarea tuburilor si jgheaburilor metalice care realizeaza sectiuni inchise, pentru protectia mecanica a conductoarelor IPT. Elementele de captare ale IPT de pe coperisurile cu pante, se amplaseaza sau se protejeaza astfel incat sa nu poata fi deteriorate prin alunecarea zapezii sau a ghetii. Dispozitive de captare pentru IEPT izolate de constructie. Aceasta instalatie va face obiectul unui control separat de punere la pamant si a rezistentei de dispersie. Controlul se va face de catre un organism agreat. Inainte de inceperea lucrarilor si de livrarea echipamentelor in santier, Beneficiarul si biroul de studii trebuie sa aprobe materialele. Antrepriza va realiza: Livrarea, amplasarea, incercarea si punerea in functiune a unei instalatii de paratrasnet; Livrarea, amplasarea, incercarea si punerea in functiune a unei instalatii de legare la pamant Toate accesoriile necesare, cum ar fi: tevi de protectie, elemnte de prindere, fixare, conductoare de captare, coborare, piese de separatie, etc.; Verificarea functionarii de catre compania de asigurari sau de catre un organism de control agrementat; Livrarea si aprobarea de catre Inginer, birou de studii a dosarului instalatie de protectie la trasnet in care pe langa planuri, vor fi atasate si atestarile necesare.
Pag. 256/561
Sunt incluse: reteaua de captare, conductoarele de coborare, priza de pamant, piese de masura, elemente de protectie mecanica. Instalatia de compune din : Stalpi metalici /beton; Tijede captare, montate pe stalpi metalici/beton; Conductor de coborare OLZn 30x3mm Piesa de separare, pentru legarea la priza de pamant Conductoarele vor fi legate prin presare sau prin sudura pentru a avea o rezitenta de trecere minima. Toate elementele metalice importante sau proeminente amplasate in apropierea retelei de captare sau de coborare vor fi racordate la aceasta instalatie (cosuri de fum, trape de fum, burlane de ploaie, etc.). Coborarile vor fi prevazute la maxim 20m pe perimetru si vor fi protejate mecanic pe o distanta de 2 m de la sol in tevi metalice. La fiecare coborare se va prevede piesa de separatie pentru masurarea rezistentei de dispersie. Conductoare La coborare se vor utiliza conductoare OL Zn 30x3mm. Ele vor fi amplasate conform normelor de buna practica si in concordanta cu prescriptiile din prezenta documentatie. In functie de lungime, se vor prevede lire de dilatare la fiecare 25m. Conductoarele de coborare vor avea o raza maxima de 20cm si vor avea schimbari de directie la mai putin de 90 grade. Conductoarele verticale vor fi fixate pe stalpi. Metodele de fixare vor fi prezentate de Antreprenor clientului si biroului de studii. Punctele de fixare vor fi din metru in metru maxim. Conductoarele de coborare vor fi dintr-o singura bucata (fara inadiri). Acolo unde legaturile sunt inevitabile, acestea se vor face prin presare pentru a garanta o rezistenta de trecere minima. Presiunea va fi de minimum 12 tone. Toate conductoarele de coborare vor fi prevazute cu o piesa de separatie pentru a putea controla rezistenta de dispersie a prizei de pamant. Piesa va fi de tipul placute detasabile din otel galvanizat. Ele vor fi amplasate in partea de jos a peretilor exterior. Inaltimea si pozitia exacta de amplasare se va stabili pe santier. Fiecare conductor de coborare va fi protejat la baza de un profil din otel zincat pe o lungime de 2m minim deasupra terenului natural. Acest profil se va prinde din jumatate in jumatate de metru. Electrozi Electrozii se vor realiza din teava de otel zincat 21/2, lungime de 3m. Se vor amplasa din 6 in 6m. Valoarea rezistentei de dispersie a prizei de impamantare va fi de maximum 10 Ohmi pentru instalatiile de paratrasnet si de maximum 1 Ohm pentru prizele comune de instalatii electrice si paratrasnet. Pentu prizele de pamant se vor realiza obligatoriu masuratori si se vor intocmi buletine de masura. Masuri de protectie a muncii La executarea lucrarilor de instalatii electrice prevazute in prezenta documentatie se vor respecta prevederile: Legii Protectiei Muncii nr. 90/2002; Normelor Generale de Protectie a Muncii, elaborate de ICSPM si avizate de MMPS; Regulamentul privind protectia si igiena muncii in constructii aprobat cu ordinul MLPAT nr. 9/N/15.03.1993editia 1995;
Pag. 257/561
La executia lucrarilor Antreprenorul va respecta intocmai urmatoarele prevederi din regulament privind sudarea (cap 32) - art. 1456-1467 (reguli generale), art. 1467-1514 (sudura electrica), art. 1515-1568 (sudura autogena), precum si orice alte masuri de protectie a muncii pe care le considera necesare in timpul activitatii de montaj a instalatiilor; Norme specifice CONEL pentru lucrul in instalatiile electrice fara sau cu tensiune; Normativului de prevenire si stingere a incendiilor pe durata executarii lucrarilor de constructii si instalatii aferente acestora, indicativ C300/1994, aprobat cu avizul nr. 24726/10.06.1994 emis de Ministerul de Interne - Comandamentul Trupelor de Pompieri in vederea eliminarii pericolului de incendiu in timpul executarii lucrarilor.
6.4.8 6.4.8.1
CERINTE TEHNICE LA EXECUTIA LUCRARILOR INSTALATII ELECTRICE INTERIOARE
6.4.8.1.1 INSTALATII INGROPATE Toate aparatele electrice de conectare (prize, intrerupatoare, comutatoare, etc.) se vor monta in doze de aparat. Ramificatiile se vor realiza numai in doze de conectare. Numarul acestora va fi minim. In doze se lasa o rezerva minima de 10 cm. Toate conductele electrice montate ingropat se vor proteja. Pe timpul executiei lucrarilor de instalatii electrice Antreprenorul va lua masuri pentru protejarea lucrarilor celorlalte specialitati. Prizele, intrerupatoarele, comutatoarele, in cazul in care se gasesc in aceeiasi zona, se vor monta pe aceeiasi verticala. Inaltimea de montaj adoptata pentru aparate, va fi conform Normativului I7. Se vor respecta distantele minime de amplasare indicate in I.7/2002 cap.3.5 (3.5.1. tabel 3.1; 5.1.225.1.26; 5.1.615.1.83). Montarea tuburilor de protectie Distantele minime intre tuburile electrice de protectie sau fata de alte instalatii au fost indicate in tabelul 3.1. al I.7/2002 si art. 5.3.24. Se vor folosi tuburi cu piese imbinate uzinate, racorduri olandeze (lipite sau filetate), mufe, curbe; adeziv CCEEZ-100 si dicloretan solvent pastrat in case tabla galvanizata (+540) etanse si etichetate. Trasee La alegerea traseelor circuitelor trebuie sa se evite suprafetele si zonele calde ale incaperilor (cosurile de fum, panourile radiante ale instalatiei de incalzire, sobele, cazanele de incalzire, cuptoarele etc) - distante conform I.7 cap.4. In mod exceptional, tuburile metalice pot fi pozate in astfel de locuri calde, cu conditia sa se utilizeze conducte cu izolatia rezistenta la temperaturi inalte (FffBC, FffSi etc). In instalatiile ingropate sub pardoseli se admit si trasee directe, in vederea scurtarii lor. Prinderea conform I.7. Dozele si cutiile de derivatie Se monteaza de regula pe suprafetele verticale ale constructiei (pereti, grinzi, stalpi etc). Se interzice montarea dozelor dedesubtul conductelor de apa, abur, gaze etc. Pe traseele in linie dreapta, dozele de trecere se prevad la fiecare 6 m in cazul circuitelor cu conducte din aluminiu si respectiv la fiecare 10 cm in cazul celor din cupru. Trebuie sa se prevada doze de trecere dupa cel mult doua curbe sau dupa doua coturi in cazul conductelor din aluminiu si respectiv dupa cel mult trei curbe sau doua coturi in cazul conductelor din cupru. La corpurile de iluminat care sunt prevazute cu cleme sau borne de derivatie se admite trecerea conductoarelor prin interiorul corpurilor si realizarea convexiunilor la bornele acestora.
Pag. 258/561
6.4.8.1.2 INSTALATII APARENTE CONDITII GENERALE In cazul in care sunt mai mult de patru cabluri pe acelasi traseu, se va prevede obligatoriu pat de cabluri din otel galvanizat. Patul de cabluri se va monta pe elementele de constructie ale cladirii. In zonele tehnice toate coborarile la aparate, receptoare,etc., se vor realiza in cabluri pozate in teava OLZn, ce vor avea diametrul adaptat tipului de cablu. Teava treabuie sa aiba diametrul interior de 1.5 ori mai mare decat diametrul exterior al cablului. In zonele de depozitare la trasee orizontale cablurile se vor monta pe pat de cabluri iar la trasee verticale se vor monta in tevi cu diametrul adaptat tipului de cablu. Spatiul dintre cablu si teava se va etansa cu spuma poliuretanica agreata in industria alimentara. Dupa uscare excesul de spuma se va indeparta. In cazul schimbarilor de traseu, cablul se va proteja cu elemente flexibile din material similar cu al tevii sau tubului. Capetele tevilor de protectie se vor proteja cu mansoane astfel incat sa nu vatameze izolatia conductelor electrice introduse in ele. Bransarile la aparate se realizeaza prin mufe cu diametrul adaptat cablului. La inaltimi mai mici de 2 m se monteaza capace de protectie fixate prin suruburi autofiletante. Se pot monta mai multe circuite in acelasi jgheab sau pe acelasi pod de cablu. Intr-un tub de protectie se monteaza numai un singur cablu. Iesirile si intrarile circuitelor in/din tablouri se vor masca. Se va respecta normativul PE 107 si precizarile din I.7/2002 cap. 4.138. Traseele cablurilor se aleg in asa fel incat sa se realizeze legaturi scurte, in concordanta cu ansamblul retelelor de cabluri si cu extinderile preconizate, evitandu-se zonele in care este posibila deteriorarea cablurilor. Cablurile de comanda si control vor avea, pe cat posibil, trasee diferite de cele ale cablurilor de energie. Pentru cablurile de energie de tensiuni diferite, se va urmari de asemenea realizarea de trasee diferite; in cazul in care acest lucru nu este posibil, se vor respecta prevederile cu privire la distante si separari. La instalarea cablurilor se recomanda sa se prevada o rezerva de lungime pe traseu si la capete, pentru a se permite introducerea sau inlocuirea mansoanelor si a cutiilor terminale. Pe trasee lungi, rezerva se obtine prin montarea ondulata a cablurilor. La intrarea si iesirea cablurilor din canale, cladiri sau tuneluri, la pozarea sub drumuri, cablurile se vor proteja in tuburi de protectie rezistente la solicitari mecanice. Tevile de protectie vor avea diametrul interior de cel putin 1,5 ori diametrul exterior al cablului. Ele vor avea cel mult doua curbe realizate cu o raza de curbura minima de 15-30 ori diametrul exterior al cablului, in functie de tipul acestuia. Capetele tevilor se vor berclui. Razele minime de curbura mentionate se vor realiza si in timpul manipularilor si la montarea cablurilor. In cazul asezarii inclinate a cablurilor este indicat a se folosi cabluri cu izolatie uscata. Liniile de cabluri se vor proteja impotriva curentilor de suprasarcina si de scurtcircuit. Desfasurarea cablurilor de pe tambure si pozarea lor se va face numai in conditiile de temperatura ale mediului indicate de fabricile furnizoare pentru tipurile respective de cabluri. Se va respecta I.7/2002 cap. 4.6.; 4.7; 4.8; 4.9 si 4.138 si PE 107 cap. 4.1.6; 4.1.8; 4.1.9; 4.1.10; 4.1.12. La executarea acestor instalatii trebuie sa se tina seama ca temperatura minima pentru manipularea cablurilor cu manta si izolatie din PVC . In cazurile in care se impune montarea cablurilor in conditii de temperatura sub aceste limite, trebuie sa se procedeze la preincalzirea prealabila a acestora in incaperi cu temperatura de +20 ...+25C pana ce atinge aceasta temperatura. In instalatiile interioare este interzis sa se foloseasca cabluri cu invelis din iuta, aceasta fiind un material combustibil care poate inlesni propagarea incendiilor. Distantele la alte instalatii conform PE 107 cap. 4.2.1.
Pag. 259/561
6.4.8.1.3 MONTAREA APARENTA A CABLURILOR Pe traseele orizontale la montarea aparenta pe console sau pe zidarii, distanta intre doua puncte de fixare trebuie sa fie de cel mult 0,75 m pentru cablurile armate si de 0,4 m pentru cele nearmate. Pe verticala, distanta intre punctele de fixare poate sa creasca pana la cel mult 2 m. De regula, distanta intre axele cablurilor de energie se prevede de 10 cm, dar in conformitate cu PE 107 cap.4.2 6.4.8.1.4 CURBAREA CABLURILOR Pentru curbarea cablurilor electrice armate sau nearmate trebuie sa se tina seama de indicatiile fabricii constructoare. 6.4.8.1.5 PROTEJAREA CABLURILOR La traversarile prin zidarii, cablurile trebuie sa se protejeze prin tuburi metalice sau beton. Dupa caz, aceste treceri se etanseaza cu masa bituminoasa (contra umezelii, a prafului, a agentilor corozivi etc). Tronsoanele de cabluri se taie cu o rezerva de lungime de 2,53%, in vederea compensarii deformarilor datorita variatiilor de temperatura. Pe portiunile de traseu expuse loviturilor, cablurile nearmate se protejeaza cu tuburi metalice. In locurile accesibile personalului neautorizat, cablurile (armate sau nearmate) pozate aparent, se instaleaza la o inaltime de cel putin 2 m fata de pardoseala. 6.4.8.1.6 MONTAREA CABLURILOR PE STELAJE SI PODURI DE CABLURI La executarea instalatiilor cu cabluri montate pe stelaje si poduri de cabluri se respecta in general aceleasi conditii ca la pozarea aparenta a cablurilor; in astfel de cazuri, utilizarea cablurilor armate nu este justificata, deoarece ele nu sunt expuse loviturilor. Asezarea cablurilor se face de regula la distanta de 10 cm intre axele lor. Stelajele sau podurile de cabluri se executa fie din profile laminate de otel (cornier, I etc), fie din aceleasi profile executate din tabla de otel. Principalele elemente care intra in alcatuirea stelajelor si podurilor de cabluri tipizate sunt consola, montantul si lonjeronul, confectionate din tabla de otel (OL Zn) cu grosimea de 2mm. Podurile si stelajele de cabluri se pot realiza in doua variante constructive: varianta tip scara, la care cablurile se aseaza pe traverse (se utilizeaza pentru cablurile de energie, cu sectiuni mari); varianta tip placa, la care cablurile se aseaza pe o placa continua din tabla (se utilizeaza in special pentru cablurile de comenzi, semnalizari etc). La asamblarea podurilor si stelajelor din elemente prefabricate se mai folosesc: bride pentru console si pentru montanti, eclise, traverse etc. Pentru devieri de trasee in plan sau de la un nivel la altul se folosesc elemente speciale, care asigura racordarea corespunzatoare a tronsoanelor de pod. 6.4.8.1.7 DISTANTE MINIME FATA DE ALTE CONDUCTE Distantele minime la intersectii cu conducte cu fluide incombustibile reci (sub 40 grade Celsius) vor fi de 3 cm, iar cu conducte cu fluide incombustibile calde (peste 45 grade Celsius) vor fi de 50 cm. La apropieri (circuite paralele) distantele vor fi de 5 cm la conducte reci si de 100 cm la conducte calde (fluide incombustibile).
Pag. 260/561
Distantele se pot reduce la fluidele incombustibile calde daca materialele sunt rezistente la temperatura respectiva si sunt calculate la acesta (curentul maxim admisibil) sau sunt protejate termic (conform PE 107 si I7). Distantele se aplica atat la cabluri cat si la circuite in tuburi, tevi. 6.4.8.1.8 TRECERI PRIN ELEMENTE DE CONSTRUCTIE Daca circuitele sunt realizate din cabluri, la trecerea prin elementele de constructii vor fi prevazute tevi de protectie. Indiferent de natura materialelor tevilor, acestea se vor prevedea la capete cu tije de protectie. Se interzice traversarea cosurilor si a canalelor de ventilare cu circuite electrice de orice fel. La trecerea prin parapeti, circuitele din cabluri se vor proteja la socuri mecanice pana la inaltimea de 2 metri. Aceste treceri se vor etansa la umezeala si vor avea o rezistenta la foc corespunzatoare peretelui strapuns. 6.4.8.1.9 DISTANTE DE PRINDERE (SUSTINERE) Circuitele realizate din cabluri nearmate se vor prinde la distante de 50 cm pe orizontala si la 100 cm pe verticala. Cablurile armate se vor fixa la intervale de 80 cm pe trasee orizontale si la intervale de 150 cm pe verticala. Circuitele realizate din conductori trasi in tuburi de protectie din material plastic se fixeaza la intervale de 0,6...0,8 m pe orizontala si 0,7...0,9 m pe verticala. In cazul tuburilor metalice distantele sunt 1,0...1,3 m pe orizontala si 1,2...1,6 m pe verticala. In cazul tevilor distantele sunt de 1,5...3 m pe orizontala si pe verticala. Limitele inferioare corespund diametrelor mici, iar limitele superioare corespund diametrelor mari. Se prevad in mod obligatoriu puncte de fixare la 10 cm de doze, cutii de tragere, derivatii, coturi, aparate, echipamente, etc. Orice element se prinde in minim doua puncte de fixare. 6.4.8.1.10 LEGATURI ELECTRICE
Derivatiile, ramificatiile, racordurile la aparate in cabluri sau conductori in tuburi se realizeaza numai in doze (fie pentru legaturi, fie pentru aparat). Legaturile se realizeaza cu cleme, papuci mansoane sau prin presare si apoi se izoleaza asigurandu-se acelasi nivel de izolare al conductorilor. Se interzice executarea legaturilor electrice prin simpla rasucire. Legatura dintre conductorii de cupru si cei de aluminiu se realizeaza prin cleme de "cupal" speciale sau prin presare in tuburi speciale. Se interzice efectuarea legaturilor in interiorul tuburilor de protectie. 6.4.8.1.11 ELEMENTE DE FIXARE
Tuburile de protectie si cablurile montate aparent se fixeaza conform distantelor mentionate la punctul 2.2.1.5. Se vor utiliza solutii care nu afecteaza termoizolatia sau structura de rezistenta a constructiei si care se pot demonta usor. Se pot utiliza dibluri din material plastic sau alte solutii echivalente. Se interzice utilizarea bolturilor impuscate si forarea in elemente spatiale de beton precomprimat sau in grinzi metalice. 6.4.8.1.12 PROTECTIA LA FOC
Pentru trecerile prin pereti rezistenti la foc se vor utiliza solutii experimentate de ICECON, INCERC sau alte laboratoare acceptate de MLPAT si mentionate in catalagul de detalii P.S.I. eleborat de IPCT Bucuresti. Toate solutiile adoptate vor fi puse de acord cu prevederile Normativului P 118.
Pag. 261/561
6.4.8.2
INSTALATII ELECTRICE EXTERIOARE
6.4.8.2.1 REGULI DE INSTALARE A CABLURILOR IN PAMANT Intrarile si iesirile din cladiri se vor realiza pe la partea inferioara a constructiei, in tevi metalice. Cablurile se vor poza in conformitate cu prevederile 2.2, 2.3, 2.4., art. 3.3.2, 4.1 si art. 4.3.1. din PE 107, cu urmatoarele precizari: Distantele prescrise de pozare a cablurilor in santuri sunt: Adancimea de pozare H in conditii normale nu va fi, de regula, mai mica de: in cazul cablurilor cu tensiune nominala pana la 20 kV inclusiv (0,7...0,8) m. adancimea de pozare se poate reduce pana la 0,5 m in incinta statiilor de conexiuni si de transformare pe portiuni scurte (sub 5 m) la intrarea cablurilor in cladiri, la pozarea sub plansee de beton si la pozarea in tuburi de protectie.
Distanta libera pe orizontala L intre cablurile pozate in acelasi sant sau intre cabluri pozate in santuri separate nu va fi mai mica decat valorile minime indicate in tabel. Distante minime, in cm, pe orizontala intre cabluri pozate in pamant: Comanda Tipuri de cabluri control Energie 1 620kV trif. Comanda - control Energie 1kV Nenormat 10 10 7 101) 25 monof. 101) 25 502) 502) 502) 502) Telefonie MTTc Tractiune urbana Ale altor unitati 502) 502)
Distantele se stabilesc sau se verifica in baza calculelor de influenta conform STAS 832. Se mareste de la 50 cm la 60 cm in cazul adancimilor de ingropare mai mari de 1,50 m. L=7 cm intre cablurile monofazice apartinand unei aceleasi grupe trifazate (nu se normeaza in cazul asezarii cablurilor trefla); L=25 cm intre grupele trifazate de cabluri. Folia din polietilena, avand grosimea de 0,150,20 mm si orice culoare, se monteaza ca despartitoare intre straturile de nisip si pamant.Benzile avertizoare, avand latimea minima de 0,5 mm si culoarea galbena sau portocalie, se vor monta in stratul de pamant (la 20 cm deasupra foliei) si vor fi inscriptionate continuu (Atentie! Circuite electrice. Pericol de moarte!), cu sageti intre inscriptii. Placile din mase plastice, avand dimensiunile minime de 4002005 mm si orice culoare, vor avea fata inferioara striata si cea superioara, inscriptionata(Atentie! Cabluri electrice. Pericol de electrocutare!). Cablurile se pozeaza in santuri, serpuit, la minimum 0,7 m de suprafata, intre doua straturi de nisip sau pamant (granulatie maxima 30 mm) cu o grosime de circa 10cm fiecare, peste care se pune un dispozitiv avertizor (exemplu benzi avertizoare si placi avertizoare din mase plastice) si pamant rezultat din sapatura (din care s-au indepartat toate corpurile care ar putea produce deteriorarea cablurilor). Utilizarea placilor avertizoare este recomandata in urmatoarele situatii: pentru cablurile care alimenteaza consumatori importanti; in zone cu densitati mari de cabluri sau de retele subterane; in cazul profilelor de santuri cu cabluri etajate intre straturile de cabluri;
Pag. 262/561
deasupra mansoanelor. Se va evita pozarea cablurilor in straturi suprapuse (etajate) atat din cauza influentelor termice defavorabile, cat si a unei interventii ulterioare dificile la cablurile inferioare. Pentru mentinerea distantelor minime prescrise, intre cablurile cu tensiuni diferite sau intre cablurile de medie tensiune (de aceeasi tensiune) pozate in acelasi sant, se vor monta distantoare (din mase plastice sau cauciuc) pe toata lungimea cablurilor, amplasate pe traseu la distante de circa 1 m. In orase si zone locuite, retelele de cabluri trebuie pozate, de regula, pe partea necarosabila a strazilor (sub trotuare) sau in anumite conditii, in zonele verzi din cartierele de locuinte. Cablurile pozate pe partea carosabila a strazilor trebuie sa aiba o protectie mecanica corespunzatoare. Dupa pozare, pe planul retelei de cabluri al localitatii sau al incintelor obiectivelor industriale, se vor trece in mod obligatoriu orice modificari de traseu fata de proiect. Distante minime intre cabluri pozate in pamant si diverse retele, constructii sau obiecte - daca nu exista alta specificatie pe plansa. Nr. crt. Denumirea retelei, constructiei sau obiectelor Distanta minima(m) in plan in plan orizontal vertical (aproprieri) (intersectii) 0,5* 1,5 0,5 1,0 0,25 0,5 0,2 0,5* *) La adancimi peste 1,5m distanta minima este de 0,6m Distantele pot fi reduse cu 50% cu masuri de protejare termica a cablului sau de reducere a incarcarii *) Distanta poate fi redusa pana la 0,25m in cazul protejarii cablului in tuburi pe toata lungimea intersectiei plus cate 0,5m pe fiecare parte *) In cazul protejarii cablurilor in tuburi, distanta va fi functie de presiunea gazelor si anume 1,5m pt. presiune joasa si intermediara, 2m pt. presiune redusa si 3m pt. presiune medie Cu conditia constructiei verificarii stabilitatii Observatii
1. 2.
C O N D U C T E
apa si canalizare termoficare, abur apa fierbinte fluide combustibile
3.
4.
gaze
0,6*
0,1
5. 6. 7.
Fundatii de cladiri Arbori (axul acestora) L E A 1kV
0,6 1,0 0,5*
Se admite reducerea distantei cu conditia protejarii cablurilor in tuburi *) Distanta se masoara de la marginea stalpului sau fundatiei
8.
L E
<1kV
neutru izolat 1,0 sau tratat neutru legat la 5,0 pamant
Distantele se masoara de la conductorul extrem al LEA (proiectia pe orizontala); Pentru cablurile de comanda control si de telemecanica, precum si pentru adoptarea unor distante mai reduse
9.
Pag. 263/561
Nr. crt.
Denumirea retelei, constructiei sau obiectelor
Distanta minima(m) in plan in plan orizontal vertical (aproprieri) (intersectii)
Observatii
se vor face calcule de influenta 10. Sina de tramvai (cea mai 2* apropiata) 1** *) Se admite reducerea pana la 1m in cazul cablurilor cu invelis din PVC sau pozate in tuburi **) Cablurile se monteaza in tuburi de protectie; unghi minim de traversare 60 (recom. 75-90 *) Unghi minim de traversare 75.
11.
C A I
N E E L E
uzinale
1*
12.
F E R A T E
C T R I F I C.
MTTc
2*
Cablurile vor fi protejate in tuburi pana la limita zonei de expropriere, dar min.2m de la sina extrema
13.
C A I
E L E C T
uzinale
1,5*
**
*) Cu masuri de idem dar protectie pentru cabluri min.3m; traversarea la 10m de ace sau de cablu de intoarcere;
14.
F E R A T
R I F I C
MTTc
10*
**
*) Se admite reducerea pana la 3m pe baza de calcul, cu masuri de protectie pentru cablu si cu aprobarea organelor MTTc
**) 1,4m tub izolant (PVC, beton etc); 3m tub metalic.
Pag. 264/561
Nr. crt.
Denumirea retelei, constructiei sau obiectelor
Distanta minima(m) in plan in plan orizontal vertical (aproprieri) (intersectii)
Observatii
A T E
15.
Drumuri
0,5*
1**
*) Masurata de la bordura spre trotuar (in localitati) sau de la ampriza spre zona de protectie (in afara localitatilor)
**) Masurata in axul drumului; tubul de protectie va depasi bordura, respectiv ampriza cu cca 0,5m; unghiul minim de traversare 60 (recomanda t 75-90
16.
Cabluri electrice (inclusiv * tractiune urbana si telefonie)
0,5**
*) a se vedea tabelul 4 **) Se PE 107 admite reducerea pana la 0,25m, cu conditia protejarii mecanice a cablului traversar, pe o distanta de 0,5m de o parte si de alta a traversarii.
6.4.8.2.2 INSTALAREA CABLURILOR IN TUBURI Distante prescrise. Adancimea de asezare in pamant a tuburilor sau a blocurilor de cabluri trebuie sa corespunda conform conditiilor locale din proiect, insa nu mai mica decat adancimile prevazute la art. 4.3.1. lit. a PE 107 pentru cablurile pozate in santuri in pamant. Reguli de instalare a cablurilor in tuburi (sau blocuri) de cabluri. Adoptarea solutiei de instalarea cablurilor in tuburi se va face, de regula, pe tronsoanele in care este necesar a se asigura: evitarea lucrarilor de desfacere a trotuarelor,
Pag. 265/561
carosabilului sau a altor suprafete pavate sau betonate pentru eventuale interventii ulterioare sau o protectie mecanica ridicata a cablurilor. In sensul aratat, instalarea in tuburi se utilizeaza, de regula, pentru legaturile de telemecanica si de telecomunicatii in localitati, precum si pentru subtraversarea cailor de circulatie de catre cablurile de energie. Numarul de tuburi este cu rezerva goala 10% tinand seama de perspectiva de dezvoltare a retelelor de cabluri in zona respectiva. De asemenea, trecerea cablurilor din pamant prin peretii de cladiri, canale, galerii va fi protejata prin tuburi incastrate in constructii. Materialul tubului: tuburile din materiale termoplastice (PVC); tuburile din otel sau fonta se vor folosi in cazuri speciale cu eforturi mecanice foarte mari. Nu necesita incastrari de protectie. Datorita naturii magnetice a tubului de otel, nu se va instala cablul monopolar apartinand unei singure faze intr-un tub. Diametrul tubului trebuie sa permita tragerea cablurilor fara risc de gripare. Raportul dintre diametrul interior al tubului si diametrul exterior al unui cablu trebuie sa fie: minimum 2,8 - in cazul tragerii a trei cabluri monofazate in acelasi tub; minimum 1,5 - in cazul tragerii unui singur cablu in tub. Traseul parcursului in tub (lungimea, schimbarile de directie, razele de curbura) nu trebuie sa conduca la solicitari de tractiune daunatoare cablului in timpul tragerii. Metodele de calcul ale efortului de tragere si valorile tractiunii admise pentru diferite tipuri de cabluri sunt indicate in anexa 6/PE 107. La pozarea cu cap de tragere, la care se solicita mecanic metalul din conductoare, prin aplicarea fortei, aceasta va fi de maximum 30N/mmp pentru Al si 50N/mmp pentru cupru (Pnecesar=2G<Pmax, unde G este greutatea cablului tras) si se va avea in vedere: Dispunerea tuburilor; Racordarea cablurilor intre ele trebuie sa fie realizata fara bavuri sau asperitati care sa conduca la deteriorarea cablului; La subtraversarea cailor de circulatie se va asigura rezistenta mecanica si stabilitatea necesara si se va urmari ca tuburile in care sunt instalate cabluri monofazate sa nu fie inconjurate de armaturi metalice; Extremitatile tuburilor vor fi obturate, cu interpunerea, in cazul cablurilor nearmate, a unui strat elastic intre cablu si materialul de obturare. 6.4.8.2.3 INSTALAREA CABLURILOR IN CANALE SI TUNELURI In exteriorul cladirilor, se va tine seama de: In canalele de cabluri, amplasate deasupra nivelului apelor subterane, se admite ca fundul sa fie de pamant acoperit cu un strat de drenaj de nisip sau pietris batatorit, avand grosimea de 1015cm. Canalele de cabluri in exteriorul incintelor vor fi acoperite cu pamant, pavaj etc, deasupra placilor demontabile. Traseul va fi marcat cu borne etc. 6.4.8.2.4 INSTALAREA CABLURILOR PE ESTACADE SI PODURI DE CABLURI SUSPENDATE Pe portiuni de traseu se va face avandu-se in vedere si urmatoarele: Se admit retele aeriene de cabluri prin pozarea acestora pe poduri de cabluri suspendate sau pe estacade separate sau comune cu alte instalatii, in incintele industriale, in zone cu densitate mare de retele subterane tehnologice, soluri agresive etc. Pozarea cablurilor pe estacade si poduri se poate realiza prin: stelaje metalice cu console;
Pag. 266/561
poduri din plasa de sarma; cabluri suspendate pe funie de otel; cabluri autoportante etc. Se va respecta PE 107 cap.4.2.4. 6.4.8.2.5 INSTALAREA CABLURILOR PE STALPI La iesirea cablurilor din pamant pe stalpi se vor respecta urmatoarele: Cablul se va proteja contra deteriorarilor mecanice. Tubul de protectie poate fi izolant sau metalic; in acest ultim caz, tubul de protectie se va lega la pamant. Cablul se va curata, pe portiunea iesita din pamant, de materialele de protectie combustibile (iuta, bitum) si se va proteja anticoroziv prin vopsire. Iesirea din pamant a cablului si pozarea acestuia se vor face, pe cat posibil, pe partea opusa zonei de circulatie si pe partea nordica a stalpului. Se va asigura o rezerva de cablu prin pozarea ondulata sau in bucla la baza stalpului. 6.4.8.2.6 POZAREA CABLURILOR 1 KV SUB APA Traversarea raurilor, canalelor nenavigabile si lacurilor se va face respectandu-se urmatoarele: Cablurile se vor poza in zone supuse cat mai putin la eroziune, in alta situatie se vor lua masuri pentru evitarea dezgolirii cablurilor. Nu se va face pozarea cablurilor in zone amenajate pentru diverse activitati in apa sau la malurile apei. Pozarea cablurilor se va face pe fundul apei. In locurile de trecere sub apa a cablului, pe ambele maluri se vor lasa rezerve de cel putin 10m. Trecerile cablurilor sub apa se vor insemna pe maluri cu borne. 6.4.8.2.7 CUTII TERMINALE SI MANSOANE DE INNADIRE Toate vor avea etichete conform punctului 7.2. al PE 107 (U, cu pozare cablu conform PE 107). Cutiile terminale si mansoanele de innadire ale cablurilor trebuie sa asigure protectia cablurilor impotriva patrunderii umezelii si a altor substante cu actiune agresiva din mediul inconjurator. Cutiile terminale si mansoanele de innadire ale cablurilor trebuie sa reziste la tensiunile de incercare ale cablurilor. Capetele terminale de exterior ale cablurilor se monteaza, de cele mai multe ori, pe stalpi pentru a se face legatura cu liniile aeriene; pentru protejarea la intemperii se folosesc cutii terminale de 1kV, STAS 3535-69. Rezerva de cablu la cutie trebuie sa permita o data refacerea legaturii. Mansoanele de innadire vor asigura: Continuitatea electrica a conductoarelor din cablu, fara diminuarea sectiunii acestora; Continuitatea electrica a mantalei metalice, a benzilor metalice si a ecranelor; Etanseitatea mantalei de plumb sau aluminiu; Continuitatea circulatiei de ulei, la cablurile cu ulei sub presiune; Nivelul de izolatie si protectia mecanica, similar cu cele ale cablului. La imbinarea cablurilor cu izolatie din hartie impregnata, cu cabluri cu izolatie uscata, se vor lua masuri pentru a se impiedica pastrunderea masei izolante in cablul cu izolatie uscata.
Pag. 267/561
Numarul mansoanelor de legatura la 1km de linie subterana nou construita, se recomanda a nu depasi 6 bucati. La asezarea capetelor de cablu ce urmeaza a se innadi, acestea trebuie sa fie petrecute unul peste altul, in linie dreapta, pe o lungime de 11,5 m (in functie de dimensiunea cablului, adica de marimea mansonului). Aceasta suprapunere este necesara pentru ea, la executarea mansonului de legatura, sa se poata lasa de o parte si de alta a acestuia cate o rezerva in forma de s 2 ori lungimea mansonului, pentru a impiedica smulgerea capetelor de cablu prin presarea pamantului, cat si pentru o eventuala refacere a mansonului. Innadirea in prelungire a cablurilor de energie 1kV se face prin mansoane de legatura din fonta, STAS 2739, iar legarea in derivatie a cablurilor armate subterane se face prin mansoane cu derivatie din fonta STAS 1570. Pentru umplerea mansoanelor se foloseste masa izolanta bituminoasa STAS 3897-73 sau masa izolanta nebituminoasa STAS 3898. Innadirea cablurilor de comanda si control se permite numai in urmatoarele cazuri: cand lungimea traseului este mai mare decat lungimea de fabricatie a cablului respectiv; pentru inlaturarea deranjamentelor cablurilor in functiune. Pentru cablurile pana la 1 kV se utilizeaza mansoane de plumb numai la cablurile de semnalizare, comanda si telefonice, cu izolatie de hartie. Pentru realizarea liniilor electrice subterane, MEE a dispus folosirea de armaturi din cauciuc, (mansoane de legatura si derivatie, precum si cutii terminale) pentru cablurile izolate in hartie, in vederea economisirii fontei. Odata cu introducerea in fabricatie a acestor armaturi, urmeaza a li se definitiva caracteristicile tehnice. De asemenea, pentru cablurile cu manta si izolatie din PVC, urmeaza sa se extinda utilizarea cutiilor terminale si a mansoanelor din PVC. Legaturile electrice ale cablurilor subterane se realizeaza prin cleme si anume: Cleme de legatura in prelungire, STAS 6731 : in prelungire normala, simbol CLPN; in prelungire lunga, simbol CLPL; in prelungire si de reducere, simbol CLR. fixa, simbol CLD; demontabila, STAS 1234, simbol CTD. clema de derivatie, STAS 237, simbol CD-Br; clema de nul pentru 3(9) derivatii, STAS 238, simbol CN 3(9)
Cleme de derivatie:
Cleme pentru bransamente:
6.4.8.2.8 MONTAREA CABLURILOR IN SANTURI In exterior, instalatia ingropata se realizeaza in santuri. Toate santurile vor avea cel putin adancimea de 0,8 m. Inainte de montajul cablului pe fundul santului se va aseza un alt strat de nisip, iar deasupra cablului se va aseza o banda avertizoare. Santul se umple cu restul de pamant rezultat de la sapatura. La montarea acestora se vor pastra distantelor fata de conductele existente, fata de cablurile 0.4,10 (20) kV precum si fata de cablurile telefonice, conform PE 107. 6.4.8.3 TABLOURI ELECTRICE
6.4.8.3.1 GENERALITATI Gradul de protectie al tablourilor va fi in concordanta cu incaperile unde acesta va fi montat.
Pag. 268/561
Tabloul principal va fi montat pe un soclu de beton, ce va depasi cu 10 cm cele trei laturi ale tabloului. Intrarile si iesirile cablurilor din tablouri se vor proteja. Regimul de neutru se va respecta. Curentul de scurt-circuit se va determina in concordanta cu conditiile din incaperea in care acesta se afla. Se va preciza obligatoriu in oferta curentul de scurt-circuit pentru toate aparatele. Nu se admit aparate ce au curent de scurt circuit mai mic de 6kA. Vor fi echipate cu minim 20% rezerva. Tablourile vor fi testate TTA conform SREN 60439-1. Tablourile electrice trebuie sa respecte urmatoarele conditii tehnice: gradul de protectie pentru constructia fiecarui tablou va fi asigurat in functie de conditiile de montaj si specificatiile din proiect; carcasele tablourilor montate in nise, prevazute cu usa metalica cu sistem de incuiere pot fi din metal sau policarbonat, cu grad de protectie minim IP40; carcasele tablourilor montate aparent, neprotejate, trebuie sa fie metalice, cu grad de protectie minim IP44 si sistem de incuiere, sistemul de incuiere, cu cheie speciala (triunghiulara, cruce sau alt sistem) va fi comun pentru toate tablourile electrice din cladire; caracteristicile tehnice ale aparatajului trebuie sa fie conform specificatiilor din proiect, amplasarea aparatelor in interiorul tabloului se va face cu respectarea distantelor de izolatie si de protectie specificate de furnizorul de echipament si a ordinii circuitelor din schema monofilara; conexiunile electrice se vor face conform schemelor electrice din proiect, cu utilizarea accesoriilor de montaj oferite de furnizorii de aparataj. panouri din materiale electroizolante vor impiedica accesul direct la elementele aflate sub tensiune; protectia impotriva socurilor electrice va fi asigurata prin bare de neutru si de protectie separate sau comune, functie de sistemul adoptat prin proiect TN-S sau TN-C. in cazul anvelopelor metalice se va verifica legatura tuturor elementelor conductoare (carcasa, usa, panouri interioare, etc.) la bara de protectie (PE sau PEN). fiecare tablou va fi insotit de o schema monofilara clara (lipita de partea interioara a usii sau intr-un buzunar special pentru documentatie), pe usa vor fi lipite etichete avertizoare privind pericolul de electrocutare. Va fi prevazut un spatiu de rezerva echipat cu toate elementele necesare pentru amplasarea si racordarea de noi aparate modulare. Tablourile de distributie se executa conform detaliilor din documentatia tehnicoeconomica (eventual adaptata de catre atelierul de executie in acord cu tehnologia acestuia, dar numai cu acordul scris al Proiectantului si Inginerului). Confectia metalica si amenajarile interioare si exterioare aferente dulapurilor electrice de joasa tensiune trebuie sa corespunda tipului, gradului de protectie si dimensiunilor indicate in documentatia tehnico-economica. Toate tablourile electrice de joasa tensiune vor fi de tip metalic, prevazute cu dispozitive auxiliare: de inchidere a usilor (zavoare cu cheie triunghiulara, broasca tip YALLE cu cheie unica pentru toata cladirea, balamale de tip ascuns). de manipulare si transport (inele de ridicare - dimensionate corespunzator greutatii dulapurilor electrice de joasa tensiune). Aparatele, reperele si subansamblele aprovizionate de la terti trebuie sa corespunda prevederilor documentatiei tehnicoeconomice, atestarea calitatii acestora facandu-se pe baza certificatelor de calitate emise de firmele fabricante.
Pag. 269/561
Montajul aparatelor, reperelor si subansamblurilor electrice, dispunerea sirurilor de conectori si realizarea cablajului trebuie sa respecte documentatia tehnicoeconomica asigurand un nivel optim de utilizare a dulapurilor electrice de joasa tensiune (d.p.d.v. al montajului la locul de exploatare, conectarii exterioare, intretinerii). 6.4.8.3.2 TABLOUL GENERAL Regimul de neutru este de respectat. Tablourile vor avea o temperatura interioara de maxim 35C, in acest sens constructorul va lua toate masurile pentru a raspunde acestei cerinte. Curentul de scurtcircuit Icc se va stabili in functie de amplasamentul tabloului. Intrarea si iesirea cablurilor se poate face atat pe la partea inferioara cat si pe la partea superioara a tabloului. Caracteristicile tabloului vor fi mentinute si dupa amplasarea acestuia in functie de conditiile din incaperea in care se vor monta. Aparatele de masura, amplasate in compartimentul echipamentelor auxiliare vor servi pentru masura si inregistrarea: Celor trei tensiuni de faza si de linie , Celor trei curenti de faza, Factorului de putere, Puterilor Consumului de energie activa si reactiva Curentului de defect Frecventei Inregistrarea se va face continuu minim de doua ori pe secunda. Aceste masuratori se vor efectua pentru fiecare sosire de la transformatoare. 6.4.8.3.3 TABLOURI SECUNDARE Tablourile se vor executa comform schemelor electrice monofilare si: Vor fi conform IEC439 -2; Regimul de neutru va fi TNC-S Caracteristici: Grad de protectie in concordanta cu categoriile de influente externe ale constructei in conformitatea cu anexa 4 din I-7-2002 ; Acces la conexiuni frontal ; Temperatura ambianta : max 40C Retea TNC-S; Curent de scurt-ciruit, in concordanta cu amplasamentul ; Sina DIN. 6.4.8.3.4 CORPURI DE ILUMINAT DE INTERIOR La manipularea corpurilor se va evita deteriorarea lor. Ele se racordeaza doar intre faza si nul, astfel ca in dulii conductorul de nul al circuitului sa fie legat la contactul exterior (partea filetata) a duliei, iar conductorul de faza trecut prin intreruptor se leaga la borna de interior in fundul duliei. Dispozitivele de suspendare (carlige, dibluri etc) de tavan se vor verifica pentru a suporta fara deformatii o greutate egala cu de 5 ori greutatea lor, dar cel putin 10kg. Se interzice suspendarea corpului iluminat de conductori de alimentare.
Pag. 270/561
Se va respecta intocmai cap. 6 al normativului I.7 (6.2; 6.3; 6.11; 6.16; 6.17; 6.18; 6.19; 6.20; 6.21; 6.23) - cap. 9 al I.7 9.2; 9.3; 9.10) si cap. 11 - art. 1.7 din cap. 11 al I.7. Legarea carcasei corpului de iluminat la conductor de protectie se face in conditiile date de STAS 12604/4. Toate corpurile de iluminat vor fi prevazute cu balast electronic si elemente de compensare. Lampile cu descarcari vor fi prevazute obligatoriu cu dispozitive pentru amorsarea instantanee a descarcarilor. Corpuri de iluminat vor fi omologate conform CEI 598: corpuri de iluminat de siguranta SR EN 60598-2-22 corpuri de iluminat cu lampi fluorescente SR EN 60598 corpuri de jluminat cu lampi incandescente STAS 9419; STAS 3009; SR EN 60064;SR EN 60432 lampi cu descarcari in gaze SR EN 60188; SR EN 62035; SR EN 60662. Vor fi respectate datele caracteristice specificate in proiect - desen, antemasuratoare - tensiune, norma interna cu denumiri si cod fabricatie, grad protectie, caracteristici iluminat. Tipurile de corpuri de iluminat utilizate precum si principalele lor caracteristici sunt prezentate in continuare. Corpuri de iluminat cu lampi fluorescente: tensiunea de alimentare 230 V.c.a.; frecventa 50 Hz; puterea 36 W; indicele de redare a culorilor Ra = 76; temperatura de culoare 4000 K; flux 5200 lm; grad de protectie IP20,IP40,IP55, IP65. Corpuri de iluminat cu lampi cu descarcari in vapori metalice: tensiunea de alimentare: 230 V.c.a.; frecventa 50 Hz; puterea 150 W; indicele de redare a culorilor Ra = 656; temperatura de culoare 2000 K; flux 15000 lm . Corpuri de iluminat de siguranta de evacuare: Corp din aluminiu sau policarbonat turnat sub presiune cuprinzand un dispozitiv de redresare si de realimentare la intreruperea alimentarii de baza. Globul din material termorigid transparent va fi inscriptionat corespunzator . Racordare prin palnii si mufe de cablu si apoi in cleme cu posibilitatea de a primi trei conductori cu sectiunea de maximum 2,5 mm2 Putere - lampa fluorescenta de minimum 8 W/ 220 Vc.a. Sunt utilizate pentru iluminatul de siguranta de evacuare. Echipat cu accumulator Ni-Cd, autonomie 1,5h. Grad de protectie IP42,IP65.
Pag. 271/561
6.4.8.3.5 CORPURI DE ILUMINAT DE EXTERIOR Corpuri de iluminat de exterior : 230Vca ,grad de protectie IP42,IP66. Lampi: Aceste corpuri se monteaza in exterior si sunt destinate sa sublinieze luminos peisajul sa asigure securitatea amplasasmentului si iluminatul accesului. Toate corpurile de iluminat exterior se vor utiliza cu elemente de compensare si amorsare rapida. In general acest tip de corpuri de iluminat vor fi echipate cu lampi cu descarcari in ioduri metalice cu urmatoarele caracteristici: Putere : 70W,150W,250W,400W; Temperatura de culoare : 2000 K; Pozitie de functionare universala; Durata de viata : 50 000h amorsare instantanee; In functie de dotarile ulterioare solicitate prezenta descriere de echipamente va suferi completari. 6.4.8.3.6 STALPI DE ILUMINAT EXTERIOR In interiorul incintei pentru sustinerea corpurilor de iluminat de exterior se monteaza stalpi metalici zincati cu urmatoarele caracteristici: Inaltime nominala stalp: H=6m; Moment de exploatare: 1600daN; Protectie contra coroziunii prin zincare cu strat minim de 70m; Prevazut cu consola cu diametru de prindere 60mm; Prevazut cu borna de legare la pamant; Prevazut cu fereastra de acces in interiorul stalpului; Prevazut cu placa de reazem fixata la partea inferioara a stalpului pentru a permite montarea si calarea pe prezoanele fundatiei de beton incastrata in teren, cu ajutorul saibelor si piulitelor asigurate cu contrapiulite. Racordul de derivatie la stalpi se va face cu cleme montate in interiorul stalpului si accesibile prin fereastra de vizitare 6.4.8.3.7 ELEMENTE COMPONENTE 6.4.8.3.7.1 APARATE ELECTRICE PENTRU TABLOURI
Echiparea tablourilor electrice se va realiza conform schemelor elaborate de proiectant, cu aparate de tipul indicat in desene. Aparatura si anvelopa trebuie sa fie de la acelasi fabricant (aceeasi marca). Sigurantele utilizate vor fi de tipul industrial: L pentru iluminat si masura M pentru alimentarea electromotorelor Sigurantele alese vor avea urmatoarele caracteristici: declansare cvasi-instantanee la scurt-circuit; posibilitatea de a suporta curenti de suprasarcina;
Pag. 272/561
constructie simpla, montaj rapid; posibilitatea de a realiza montaje selective. Sigurantele utilizate pot fi de tipul SIST, LF, LFi, LFm sau similare. Contactoarele se vor alege in functie de sarcina consumatorului in concordanta cu indicatiile producatorului. Ele vor fi prevazute cu contacte auxiliare si se vor putea fixa pe sina DIN. Releele termice vor avea urmatoarele caracteristici: buton functional pentru selectarea valorii reglate; mecanism de declansare diferential; semnalizarea pozitiei releului. Disjunctoarele pentru motoare se aleg in functie de marimea curentului receptorului si a indicatiilor producatorului. Pricipalele caracteristici sunt: constructie modulara; sensibilitate la curentii de scurtcircuit; protectie la suprasarcina cu reglaj; posibilitatea de a primi accesorii; montare pe sina DIN Disjunctoare (intrerupatoare) diferentiale. Principalele caracteristici ale intrerupatoarelor trebuie sa fie: sa intrerupa simultan toate fazele; sa fie echipate pe fiecare pol cu dispozitive de declansare instantanee la scurtcircuit si cu suprasarcina; sa primeasca elemente auxiliare (cu exceptia intrerupatoarelor monopolare ) Disjunctoarele sunt monopolare, bipolare, tripolare sau tetrapolare si se aleg in functie de curentul consumatorului si indicatiile producatorului. Se vor prevede cu declansatoare la curent de defect de 30mA, 100mA, 300mA dupa caz. Butoanele de actionare, lampile (ledurile) de semnalizare, selectoarele etc. sunt alese si montate in tablourile electrice in conformitate cu indicatiile producatorului, curentii nominali si desenele proiectantului. 6.4.8.3.7.2 APARATE ELECTRICE DE MICA COMUTATIE protectie la
Aceste aparate electrice nu sunt montate in tablouri electrice. Aparatele vor fi marcate cu gradul de protectie si cu valoarea curentului maxim pe care il suporta si valoarea tensiunii nominale. Echipamentele se aleg in functie de curentul din circuit si tensiunea nominala. Toate prizele utilizate la tensiunea de 230 V sau mai mare vor fi prevazute cu contacte de protectie. Fac execeptie prizele de pe transformatoarele de separatie si cele la tensiune redusa. Prizele la tensiunea redusa nu vor avea contacte de protectie conform I7. Prizele monofazate vor avea curentul nominal de 16 A. Curentul nominal al intrerupatoarelor si comutatoarelor va fi de 10 A. Gradul de protectie se alege in functie de destinatia incaperilor. Circuitele electrice se vor executa in conformitate cu prevederile normativelor I7/2002 si PE 107.
Pag. 273/561
6.4.8.4
CABLURI SI CONDUCTOARE
6.4.8.4.1 GENERALITATI Nu se vor monta cabluri fara certificate de garantie si fara sa fie verificate. Cablurile si conductoarele se vor alege in functie de conditiile de montaj, categoria de pericol de incendiu si categoria de mediu din incaperile respective. Sectiunea cablurilor trebuie calculata conform standardelor si normativelor romane. Toate cablurile de energie (iluminat , prize, forta) vor fi montate fie pe pat de cabluri (in cazul in care sunt mai mult de doua pe acelasi traseu si in nici un caz nu vor fi pozate vrac) fie protejate in teava sau in tub . Nu se admit cabluri montate aparent si neprotejate. 6.4.8.4.2 CABLURI CYABY Cabluri de energie, utilizate in principal la montajul in exteriorul constructiei ingropat sau aparent. Se utilizeaza in instalatii electrice fixe. Codurile de culori vor fi conform standardelor romanesti in vigoare. Constructie: Conductoare din cupru unifilar (clasa1) sau multifilar (clasa2); Izolatie din PVC; Invelis comun; Manta exterioara; Armatura din banda de otel; Manta exterioara din PVC. Date tehnice: Tensiune nominala: U0/U=0.6/1.0 kV; Temperatura minima a cablului (masurata pe manta) : la montaj +5 C , in exploatare -30C; Temperatura maxima admisa pe conductor in conditii normale de exploatare +70C; Tensiunea de incercare: 3.5 kV, 50Hz, timp de 5 min; Flexibilitate : moderata; Raza de curbura: conform indicatiilor furnizorului; Rezistenta la umiditate: buna; Rezistenta la socuri: foarte buna; Rezistenta la agenti chimici: buna. 6.4.8.4.3 CABLURI CYABY- F Idem CYAbY, dar cu intarziere marita la propagarea flacarii. 6.4.8.4.4 CABLURI CYY Constructie: Conductoare din cupru; Izolatie din PVC;
Pag. 274/561
Invelis comun; Manta interioara; Date tehnice: Tensiune nominala: U0/U=0.6/1.0 kV; Temperatura minima a cablului (masurata pe manta): la montaj +5 C, in exploatare -30C; Temperatura maxima admisa pe conductor in conditii normale de exploatare +70C; Tensiunea de incercare: 3.5 kV, 50Hz, timp de 5 min, efectuata de fabricant; Flexibilitate : buna; Raza de curbura: conform indicatiilor furnizorului; Rezistenta la umiditate: buna; Rezistenta la socuri: buna; Rezistenta la agenti chimici: buna; 6.4.8.4.5 CABLURI CYY-F Idem CYY, dar cu intarziere marita la propagarea flacarii.
6.4.8.4.6 CONDUCTOARE TIP FY Conductoarele vor fi din cupru (conform indicatiilor din planuri) avand curenti maxim admisi conform normelor. Conductoarele de protectie vor fi din cupru. Conductoarele vor fi cu izolatie din PVC. Constructie: Conductor din cupru unifilar (clasa 1 si clasa 2) Izolatie din PVC tip 188 Date tehnice: Temperatura de functionare: -33C +70C ; Tensiune nominala: 450 / 750 V; Temperatura minima a mediului ambiant la montare: -5C; Temperatura minima in timpul exploatarii: -25C; Temperatura maxima admisa pe conductor in conditiile normale de exploatare:+70C; Tensiunea de incercare: 2.5 kV, 50Hz, timp de 5 min.
6.4.8.5
JGHEABURI SI PODURI DE CABLURI
6.4.8.5.1 JGHEABURI Toate jgheaburile vor fi fixate de structura constructiei, la intervale ce nu depasesc recomandarile constructorului. Imbinarile nu vor atarna fata de punctul de fixare mai mult de 200mm.
Pag. 275/561
In locurile in care jgheaburile traverseaza tavane, pardoseli si pereti, capacul va fi fixat la 150mm pe fiecare parte a tavanelor si pardoselilor si 30 mm pe fiecare parte a peretelui. Suruburile si bolturile care fixeaza capacele pe jgheab sau sectiuni ale jgheabului vor fi fixate astfel incat sa nu apara defectiuni ale cablurilor la fixarea capacului sau la instalarea cablurilor in jgheab. Cand jgheabul este utilizat sa conecteze comutatoare sau tablouri de siguranta aceste conectari vor fi facute cu ajutorul fitingurilor produse in acest scop si nu prin multiple cuplari de conducte. In locul unde sectiuni ale jgheabului ce depasesc 2m in lungime sunt utilizate vertical vor fi prevazute puncte de fixare la distante de 2m pentru a suporta greutatea cablurilor. Sistemul de jgheaburi trebuie vopsit acolo unde a aparut orice abraziune a originalului. Tot jgheabul va fi continuu electric prin intermediul legaturilor de cupru de 25mmx4m prevazute la fiecare legatura cu sistemul. Conectarea se va face cu ajutorul bolturilor cositorite (cap ingropat), piulita de minim 6mm diametru, cu piulita plata si zimtata. Bretelele de sustinere si legatura vor fi galvanizate . Numarul cablurilor instalate in jgheab va fi astfel ales incat sa permita tragerea usoara a cablurilor, dar sub nici o forma spatiul liber sa nu fie mai mare de 40%. La intrarea conductelor, cablurilor in jgheab se vor utiliza saibe de separare. In cazul partitionarii jgheabului, aceasta se va respecta inclusiv la intersectii si unghiuri. Cablurile de comunicatii (date si telefonie) si de energie nu trebuie sa se interfereze unele cu altele si de aceea solutia este de a plasa in acelasi jgheab dar separate printr-un separator metalic longitudinal. Separatorul va avea aceeasi inaltime ca marginea jgheabului.
6.4.8.5.2 PODURI DE CABLURI ORIZONTALE Pe podurile de cabluri se vor monta: Cabluri destinate instalatiei de forta, prize, iluminat ; Cabluri pentru comanda si semnalizare ; Cabluri de comunicatii. Toate podurile de cabluri vor fi tratate in bai galvanizate si vor fi de model perforat. Toti suportii de poduri vor fi galvanizati si fixati in centru pentru a preveni indoirea podului, unde este necesar suportii vor fi instalati de-a lungul podului. Cablurile vor fi fixate pe poduri cu bride recomandate de producator si insurubate cu ajutorul suruburilor de alama, saibe, buloane si suruburi de lungime adecvata. Podurile vor fi continue electric prin legarea lor. Instalatia completa de poduri va fi legata prin intermediul benzilor de Cu de 25x4mm la fiecare punct principal de impamantare.
6.4.8.5.3 PODURI DE CABLURI VERTICALE Sunt realizate din montati galvanizati la cald. Se utilizeaza pentru montarea cablurilor pe verticala. Se utilizeaza pentru aceleasi destinatii ca si podurile de cabluri.
6.4.8.6
TUBULATURA
6.4.8.6.1 TEVI DIN OTEL GALVANIZAT Conductele vor fi din otel galvanizat sudat cu diametrul exterior de cel putin 20mm.
Pag. 276/561
Conductele vor fi instalate in asa fel incat cutiile de jonctiune, cutiile de derivatie si cutiile de forta sa fie accesibile pentru intretinere si reparatii. Dupa taiere conductele vor fi alezate pentru a indeparta gradul si pentru a avea terminatii netede, fara umflaturi sau alte defecte. Toate coturile vor fi cu raza lunga, neartizanale, fara incretituri sau zdrobiri. Conductelelor expuse li se vor da doua straturi de vopsea ce va fi aleasa de proiectant. Conductele ascunse vor fi fixate cu aprobarea proiectantului. Nu sunt acceptate fire razlete. Acolo unde este necesar vor fi utilizate doar elemente de cuplare aprobate. Distantele conductelor electrice fata de tevi si elemente combustibile se va respecta conform I7. Toate conductele vor fi fixate impreuna si conectate la cutiile electrice, accesorii sau cabinete, pentru a se prezenta ca un ansamblu. Cutiile, fitingurile si alte accesorii vor fi protejate in acelasi mod ca si tevile. 6.4.8.6.2 TEVI METALICE VOPSITE Acestea sunt pentru montaj aparent si pentru protectia conductorilor. Conductorii vor fi astfel instalati incat cutia de racord, cutiile de derivatie si cutiile de tragere sa fie mereu accesibile pentru reparatii si intretinere. Dupa taiere conductele vor fi alezate pentru a indeparta bavurile si pentru a avea capetele netede, fara ondulari sau defecte. Toate coturile vor fi cu raza larga de curbura , produse in fabrica, fara noduri, cute sau fisuri. Tevile vor fi vopsite intr-o culoare stabilita de proiectant. Traseele tuturor conductelor si pozitiile de intrare se vor marca foarte clar pe santier in vederea aprobarii de catre proiectant. Tevile vor fi mijloace de protectie continua si eficienta a conductorilor electrici. Un conductor de impamantare va fi tras in toate tevile. Antreprenorul va lua toate masurile necesare in vederea protejarii tuturor conductelor, cutiilor,etc. pe timpul lucrarilor. Se vor lua masuri speciale de protectie in vederea prevenirii patrunderii umezelii, namolului, pietrisului, etc. in conducte. Nu se vor utiliza decat cu autorizatia scrisa a proiectantului racorduri in forma de T sau coturi ascutite. 6.4.8.6.3 TUBURI DE PROTECTIE Toti conductorii vor fi montati in tuburi de protectie (metalice, tuburi PEL; PVC, IPEY, sau tevi de instalatii), astfel cum rezulta din planurile proiectului. Pe fiecare lungime a conductelor, va fi marcat numele fabricantului sau marca tubului. Planurile vor indica amplasamentul general al dozelor si circuitelor. Traseele circuitelor pot fi modificate pe santier in functie de situatiile real intalnite, dar numai cu acordul dirigintelui de santier care va consulta seful de proiect de instalatii electrice. Pentru conductele de peste 1 se vor utiliza coturi standard. La dimensiuni mai mici, se pot confectiona coturi, dar acestea nu trebuie sa dauneze conductorilor. Raza interioara a curbelor nu trebuie sa fie mai mica decat prevederile normelor. Toate circuitele aparente se vor fixa sigur prin intermediul consolelor, executate conform detaliilor aprobate de diriginte, la trecere prin ziduri si plansee se vor utiliza mansoane corespunzatoare. Aranjamentul si metoda de asezare a conductelor va fi aprobata de dirigintele de santier (care va consulta seful de proiect de instalatii electrice). Circuitele de forta si coloanele de alimentare a tablourilor se vor monta aparent pe pereti, plansee. Circuitele montate aparent vor avea la curbe fitinguri. Conductele vor fi fixate la interax de cel mult 1,5 m prin suporti care vor fi de asemenea prevazuti la fiecare cot sau doze. Traseele orizontale vor putea fi prinse in cleme. Intregul sistem de conducte va fi legat la centura de impamantare de o maniera aprobata. Conductorii de protectie vor fi protejati contra deteriorarii mecanice. Conductorii multifilari nu se pot utiliza pentru protectie. 6.4.8.6.4 TUBURI FLEXIBILE DIN PVC-COPEX
Pag. 277/561
Caracteristici tehnice: Rezistenta de apasare: 750N +23C; Rezistenta de lovire: >2kg la inaltime de cadere de 100mm2J; Temperatura minima pentru aplicare si instalare : -5C; Temperatura maxima de aplicare si instalare : +60C; Material ignifug. 6.4.8.7 MARCAREA SI ETICHETARE
6.4.8.7.1 GENERALITATI Toate comutatoarele de tensiune medie, tablourile de comanda de tensiune joasa, transformatoarele si alte aparate trebuie etichetate conform cerintelor din caietele de sarcini. Toate etichetele vor fi din plastic policarbonat sau similar, cu fundal alb si litere negre. Dimensiunea literelor si a cuvintelor se vor supune in prelabil aprobarii producatorului. Majoritatea echipamentelor vor avea etichetele montate intr-o pozitie proeminenta. Etichetele trebuie sa indice numarul circuitului si rolul echipamentului. Etichetele de avertizare scrise cu alb pe fundal rosu si trebuie fixate pe toate panourile cu acces la echipamente electrice. Tablourile cu acces la echipamente cu tensiune de 500 V si mai mari vor avea in plus avertismentul 'Pericol Tensiune Inalta'. Capetele conductelor vor fi etichetate pentru identificarea numarului de circuite, faza de conectare, numarul terminal si rolul - exemplu control, indicare, protectie etc. Conectorii, fuzibilii sau alte articole ale echipamentelor se vor eticheta clar pentru identificarea numarului de circuite, rolului si clasa. 6.4.8.7.2 CABLURI MONTATE APARENT Fiecare cablu trebuie sa poarte la ambele capete acelasi numar. Inscriptionarea se va face pe un suport PVC atasat cu doua bride de nylon. Un jurnal de cabluri trebuie realizat. Acesta va contine : Numarul cablului ; Tipul si sectiunea ; Adresa de plecare ; Adresa de sosire. 6.4.8.7.3 CABLURI INGROPATE La montarea ingropata in santuri sau canale tehnice cablurile vor fi prevazute cu etichete care sa contina : Numarul cablului ; Tipul si sectiunea ; Adresa de plecare ; Adresa de sosire ; Anul pozarii ; Tensiunea de utilizare. 6.4.8.7.4 INTRERUPATOARE SI PRIZE
Pag. 278/561
Fiecare intrerupator si priza trebuie sa fie inscriptionate cu numarul circuitului corespunzator fiecaruia. Inscriptionarea se va face pe un suport PVC atasat pe acestea. 6.4.8.7.5 TABLOURI Echipamentele din tablou trebuie sa poarte o eticheta in concordanta cu schemele electrice. Toate tablourile electrice trebuie identificate in coltul din stanga sus. Trebuie mentionate : Numar tablou; Alimentare si tipul sistemului de distributie; Alimentare auxiliara; Nume, adresa, telefon producator. Toate tablourile vor avea atasate in buzunare special confectionate schemele si jurnalele de cabluri.
6.5 6.5.1
LUCRARI DE INSTALATII ELECTRICE CURENTI SLABI GENERALITATI Semnalizare incendiu Sistem antiefractie Circuite de sonorizare Telefon Retea de Calculatoare
Aceste Caiete de Sarcini sunt pentru instalatiile electrice de curenti slabi, pentru urmatoarele categorii:
Instalatiile electrice de curenti slabi sistem antiefractie si semnalizare incendiu vor fi proiectate si executate de firme autorizate de Inspectoratul General al Politiei Romane in conformitate cu Legea 333/8 iulie 2003 art 34 si 35 . 6.5.2 STANDARDE SI NORMATIVE DE REFERINTA Normativ de siguranta la foc a constructiilor Normativ de prevenire si stingere a incendiilor pe durata executarii lucrarilor de constructii si instalatii aferente acestora Normativul privind Proiectarea si Executarea Instalatilor Electrice la Consumatori cu tensiuni pana la 1000 V. Normativ pentru proiectarea si executarea instalatiilor interioare de semnalizare a incendiilor si a sistemelor de alarmare contra efractiei din cladiri. Privind apararea impotriva incendiilor. Normele de Munca Unificate pe Economie in Constructii ale COCC- Instalatii ElectriceAutomatizari, Telecomunicatii Prescriptiile tehnice ale Ministerului Energiei Electrice valabile la data prezenta G O367/92 BS, LPC and LPBC Privind: sistemele de paza Normele britanice independente neguvernamentale LPC si LPCB de calitate a aparaturii Norme pentru prevenirea incendiului
Pag. 279/561
P118 - 1999 C300 1994 Normativ I.7.-2002; Normativ I 18 /1,202 Legea nr.307 COCC
Ordinance 2/1991 of MIEEMF
Ordinance MICM nr. 15/1976 EN 54/2 & 4 & 11 NFS-61-937 UIPC norms EN50167, EN50168, EN50169, TIA/EIA 568A, DIN 44312-5, FDDI, VDE 0888, TSB 36, SP 2840, IEEE 802.3, IEEE 802.5, ISO 8802.5 VDE 295 DIN VDE 0207, ITU ISO/IEC 11801, EN 50173,
Referitor la: prevenirea incendiului Referitor la: calitatea aparaturii de protectie la incendiu
Pentru control acces in zone interzise
Standarde de realizare a cablurilor de retea voce date
NTR 2033/1 85 IEC 332/1&3,
Standarde romanesti de executie a cablurilor electrice pentru semnalizare, telefonie, comanda si alimentare
IEC 331, BC 6387 C, W , Z pr EN 50172, pr EN 1838, pr EN 60598.2.22, HD384-5, CP 1007, 89/654 EEC, 89/106 EEC, 92/58 EEC 86/666 EEC, ICEL 1001/1/1985 ICEL/2/1986 ICEL 1002/1980 ICEL 1004/1996 ICEL 1005/1988 ISO 6309 NE 73/23 + 93/68 Standarde internationale pentru iluminat de siguranta/panica Norme Europene NE 89/336 + 92/31 + 93/98,
6.5.3 6.5.3.1
MATERIALE SI ECHIPAMENTE FOLOSITE SEMNALIZARE INCENDIU Centrala avertizare incendiu; Butoane, detectoare adresabile specializate, unitate de comanda si monitorizare care poate fi conectata la un PC dedicat, izolatori, sirene, baterii tampon, carcase, convertoare, etc. Senzori de fum Alimentare (220 V) si cu baterie de urgenta
Principalele materiale folosite sunt:
Pag. 280/561
Conductori si cabluri, doze de trecere de diferite marimi, cutii de prize, aparatura specifica instalatiilor de acest tip. 6.5.3.2 ALARMA ANTIEFRACTIE. Centrala semnalizare efractie si detectoare de miscare; Sirena; Alimentare (220 V) si cu baterie de urgenta Conductori si cabluri, doze de derivatie si trecere de diferite marimi, cutii de prize, aparatura specifica instalatiilor de acest tip. Videocamere (optional); 6.5.3.3 DIFUZOARE SI AMPLIFICATOR DE PUTERE Sistem de amplificare pentru difuzoare adresabile Difuzoare Alimentare (220V) si cu bariera de urgenta Conductori si cabluri, doze de derivatie si trecere de diferite marimi, cutii de prize, aparatura specifica instalatiilor de acest tip. 6.5.3.4 TELEFON Prize de telefon; Conductori si cabluri, doze de derivatie si trecere de diferite marimi, cutii de prize, aparatura specifica instalatiilor de acest tip. 6.5.3.5 RETEAUA LOCALA DE COMPUTERE LAN Prize LAN Cablu (UTP cat. 6/ FTP cat.5e functie de amplasament), prize UTP (date), mufe UTP (date) si alte accesorii; Conductori si cabluri, doze de trecere de diferite marimi, cutii de prize, aparatura specifica instalatiilor de acest tip 6.5.3.6 ALTE MATERIALE
Principalele materiale sunt:
Principalele materiale utilizate sunt:
6.5.3.6.1 CONDUCTORI SI CABLURI Conductorii si cablurile pentru instalatiile de curenti slabi vor fi din cupru (conform indicatiilor din planuri) avand curenti maxim admisi conform normelor. Conductorii de protectie si conductorii de comanda vor fi din cupru. Se vor utiliza cabluri si conductori cu izolatie din PVC. Conductorii pentru curenti tari vor fi din cupru. Culorile conductorilor vor fi conform NORMATIVULI 1.7-02 respectiv :
Pag. 281/561
verde/galben, pentru conductori de protectie; negru, albastru inchis si maro la marcarea fazelor. Pentru cabluri de specialitate (incendiu, efractie, telefonie-calculatoare) se va respecta codul culorilor de fabrica sau cele individuale de executant. 6.5.3.6.2 TUBURI DE PROTECTIE Circuitele de curenti slabi vor fi incluse in tuburi de protectie de diverse dimensiuni/caracteristici (ignifug/neignifug) conform indicatiilor din proiect. 6.5.3.6.3 DOZE Toate dozele de aparat pentru montaj ingropat vor fi executate conform normelor, din plastic. 6.5.3.7 MATERIALE VERIFICAREA CALITATII, CERTIFICARE SI DEPOZITARE
Toate materialele se supun unui control vizual pentru a se constata daca au suferit degradari de natura sa le afecteze calitatea si performantele: Verificare vizuala va fi urmata, dupa caz, de o verificare cu instrumente de masura adecvate, Existenta certificatelor de calitate pentru aparate si materiale la primirea pe santier ; Existenta agrementelor tehnice pentru produse si procedee, din import, noi ; Existenta buletinelor de omologare pentru echipamente ; Depozitarea materialelor si echipamentelor pentru instalatii electrice curenti slabi - se face spatii de depozitare ferite de intemperii, incalzite, cu o temperatura constanta, care sa asigure buna lor conservare. Daca se propun inlocuiri pentru materiale a caror performante sunt specifice, acestea trebuie sa indeplineasca aceleasi performante. Astfel de materiale se vor incadra in spatiile disponibile, fara a sacrifica performantele si nu vor afecta performantele lucrarilor din capitolul respectiv sau alte capitole. Aprobarile pentru materialele specificate vor fi date numai dupa primirea tuturor datelor tehnice si de omologarile cerute de legile romanesti. 6.5.4 6.5.4.1 EXECUTIA LUCRARILOR. CONDITII TEHNICE DE EXECUTIE SI MONTAJ. TABLOURI SI PANOURI DE CONTROL
Tablourile, dulapurile se vor executa si monta conform detaliilor date in proiect, eventual adaptate de catre atelierul de confectii la tehnologia de executie a acestuia. Intreaga aparatura montata pe acest tablou, cabinet va fi de cea mai buna calitate, indeplinind conditiile cerute de normele in vigoare, neadmitandu-se aparate de slaba calitate. Se vor prevede etichete de dimensiuni corespunzatoare din plastic colorat diferit si pe care se vor inscriptiona toate datele referitoare la circuite, precizate in scheme. Tablourile, dulapurile(rack-urile) vor fi dupa caz si alimentate la tensiunea de 230 V/50Hz. In dulapuri este interzisa prezenta altor circuite de curenti tari decat cele furnizate de producatorul cabinetului. 6.5.4.2 POZITIONAREA CIRCUITELOR SI DOZELOR
Pozitionarea dozelor aratate pe desenele de executie va fi considerata ca aproximativa. Inaintea instalarii dozelor se vor studia toate planurile de instalatii ale nivelului respectiv si se vor obtine informatii precise referitoare la sectiunile de arhitectura, detaliile de plafonare, desfasurarile de pereti, aprobate de catre Proiectant.
Pag. 282/561
Este de asteptat ca unele doze se fie repozitionate, dar la distante masurate pe orizontala, mai mici de 0,5 m fata de pozitiile din planuri. Se vor face ajustarile necesare la fata locului astfel ca sa nu fie afectate, geamuri, placi de faianta, marmura, etc. In privinta dozele de trecere si derivatie se va tine seama de conductele celorlalte instalatii, ferestre si usi, de adancimile disponibile in finisaj, etc., privind atent la conditiile care au putut scapa la analiza facuta la proiectare, la scara mica. 6.5.4.3 TUBURI DE PROTECTIE
Tuburile de protectie se vor monta , acolo unde este posibil, ingropat in tencuiala. Toate circuitele aparente se vor fixa sigur prin intermediul consolelor, executate conform detaliilor aprobate de Inginer. La trecere prin ziduri si plansee se vor utiliza mansoane corespunzatoare. Aranjamentul si metoda de asezare a conductelor va fi aprobata de Seful de Proiect de Instalatii Electrice Curenti Slabi. Conductele vor fi fixate la interax de cel mult 0,5 m prin suporti care vor fi de asemenea prevazuti la fiecare cot sau la doze. Traseele orizontale vor putea fi prinse in cleme. 6.5.4.4 DOZE
Toate dozele de aparat pentru montaj ingropat vor fi executate conform normelor, din plastic. In general dozele vor avea o adancime de 6 cm. Doze mai adanci se vor folosi in plafoane pentru racordarea aparatelor. 6.5.4.5 IMPAMANTAREA
Toate tablourile, dulapurile (rack-urile), precum si toate constructiile metalice ale instalatiilor electrice de curenti slabi vor fi impamantate conform prevederilor din proiect si din normativele in vigoare. 6.5.4.6 AVERTIZARE INCENDIU
Centrala de avertizare incendiu se va instala conform proiect. Dupa instalare, se verifica functionarea fiecarui element de detectie; Detectoarele vor fi de tip optice, care pot detecta atat fumul cat si caldura, dupa caz. Acestea vor fi amplasate in spatiile care se poate colecta fumul, in vederea unei avertizari timpurii. Unitatea centrala va fi alimentata de la retea si echipata cu baterii pentru alimentare de urgenta cu urmatoarele caracteristici minimale 230V, 50Hz, 75 V max. Tensiunea de lucru 24V. Temperatura ambianta de lucru 0C - 50C Stabilirea zonelor se face conform schemei cu arhitectura retelei; Planul cu definirea zonelor si numerotarea elementelor de detectie se afiseaza langa panoul sinoptic; Daca incendiul semnalizat intr-o zona este confirmat de cel putin 2 (doi) senzori, se iau masurile prevazute in programul de stingere a incendiilor, iar in situatia in care avertizarea porneste de la un singur senzor sau de la un buton de avertizare manuala, personalul stabilit prin programul de stingere a incendiilor va verifica daca starea este reala sau nu; Toate butoanele manuale de avertizare incendiu vor fi prevazute cu ecran din geam securizat, vopsit in rosu si inscriptionat vizibil; Pentru actionarea acestora, se va sparge geamul; Dupa declansarea alarmei de incendiu intr-una sau mai multe zone, personalul desemnat prin program va declansa alarma de avertizare si in celelalte zone in care este posibil sa existe persoane; Modul de actiune in cazul in care se declanseaza alarma de incendiu, va fi stabilit printr-un program propriu si va fi afisat in fiecare incapere, pe holuri, in locuri publice, iar personalul va fi instruit asupra modului de actiune pentru fiecare situatie in parte; Centrala de avertizare incendiu va avea implementat un program de verificare permanenta a starii elementelor de detectie precum si a continuitatii buclelor din fiecare zona; In cazul semnalizarii unei defectiuni va fi anuntat personalul care asigura service-ul retelei;
Pag. 283/561
Prezentele instructiuni vor fi completate cu instructiunile de exploatare ale echipamentului tehnic. 6.5.4.7 INSTALATIA DE AVERTIZARE EFRACTIE
Echipamentul va fi instalat in conformitate cu proiectul. Dupa instalare fiecare componenta va fi verificata; Centrala semnalizare efractie si detectoare de miscare, poate fi conectata la un PC dedicat, cu avertizare politie; Unitatea centrala va fi alimentata de la reteaua de alimentare (230 V, 50 Hz) si echipata cu baterii de alimentare de urgenta (24V tensiune de lucru max 75 V) Senzorii de miscare vor fi instalati conform proiect.de executie Sirena va fi instalata in exteriorul cladirii Aceste instructiuni vor fi completate cu cele ale producatorului 6.5.4.8 INSTALATIA DE SONORIZARE
Reprezinta un sistem de echipamente interconectate intre ele si la reteaua de date. Se va prevede alimentare tampon. Instalatia se va executa cu cablu special, cu pierderi mici iar alimentarea va fi efectuata cu cabluri cu rezistenta marita la propagarea flacarii, protejate in tub functie de zona de lucru si va urma traseele din planuri. Echipamentele ce se monteaza vor fi in concordanta cu proiectul. Dupa montaj fiecare unitate in parte a echipamentelor montate va fi verificata. Difuzoarele se vor monta pe fiecare coridor. Cablarea difuzoarelor se va face conform specificatiilor producatorului echipamentului Cablarea difuzoarelor va fi garantata printr-un certificat in care se va specifica masuratorile circuitelor, masuratori individuale. Aceste instructiuni vor fi completate cu cele ale producatorului 6.5.4.9 TELEFONIE
Echipamentele vor fi conforme normelor Romtelecom Instalatia va fi realizata folosind calbu specificat in fisa tehnica a produsului, in tub de protectie si va respecta diagrama de cablare din proiect. Echipamentele ce se vor monta vor fi in concordanta cu proiectul Se vor instala prize telefonice la o inaltime de 0,4 m desupra finisajului podelei, de tip RJ45 -5 conectori 6.5.4.10 RETEAUA LOCALA DE COMPUTERE LAN
Echipamentele vor fi conforme proiectului. Dupa instalare se va verifica fiecare componenta in parte. Instalatia va fi realizata folosind cablu specificat in proiect, in tub de protectie si va respecta diagrama de cablare din proiect. Cablurile vor avea terminalele in locul unde se va monta server/switch Se vor instala prize la o inaltime de 0,4 m desupra finisajului podelei, de tip RJ45 cat 5 Prizele se vor monta la fata zidului 6.5.5 VERIFICAREA CALITATII TESTE
Generalitati
Pag. 284/561
In timpul montajului si a testelor la terminarea lucrarilor, Antreprenorul va respecta standardele si normele specifice fiecarui tip de instalatii. Va executa toate operatiunile curente si de incercari, va efectua toate testele (exceptand cele finale). Va pune la dispozitie personal calificat, echipamente si alte accesorii necesare testelor. Va informa Inginerul printr-un program de efectuarea a testelor asupra inspectiilor la care va participa acesta. Toate deficientele constatate vor fi rectificate, lucrarile ce se vor reface precum si retestarile necesare vor fi facute pe cheltuiala Antreprenorului. Procedurile de testare vor fi conforme standardelor locale, internationale sau de producator dupa caz. Testele vor include, dar nu se vor limita la: Inspectia tuturor dispozitivelor, echipamentelor in vederea depistarii defectiunilor in urma transportului sau instalarii defectuoase Verifcarea continuitatii circuitelor electrice si a circuitelor de control conform schemei. Verificarea sigurantelor pentru instalatii de curenti slabi conform instructiunilor producatorului. Testarea si calibrarea relelor de putere de catre un electrician autorizat. Verificarea rezistentei maxime de impamantare a prizei de pamant pentru acest tip de instalatii. Teste de operare/functionale ale tututror echipamentelor Testele vor fi facute pe parcursul finalizarii tronsoanelor, etapelor cat si la finalizarea intregului sistem. Testele necesare vor fi facute in prezenta Inginerului conform programului de teste prezentat acestuia aprobat Antreprenorul va pune la dispozitie, pe cheltuiala proprie, personal calificat, materiale necesare pentru efectuarea tuturor testelor conform cerintelor. Daca lucrarile executate conduc la rezultate ale testelor negative sau nu indeplinesc parametrii ceruti, asa cum este mentionat in procesele verbale de testare, acesta este un motiv de a considera lucrarile nesatisfacatoare si este subiectul neaprobarii/respingerii in intregime a acestor lucrari. Neefectuarea testelor de catre Antreprenor va duce la considerarea lucrarilor ca nesatisfacatoare si este subiectul neaprobarii/respingerii in intregime a acestor lucrari. Testele necesare pentru aceste lucrari vor fi facute de Inginer sau de o companie agreata de Inginer, toate riscurile si cheltuielile implicate vor fi puse pe seama Antreprenorului. Cheltuielile mai sus mentionate vor fi subiectul recuperarii, pe masura ce apar si vor/pot fi retinute Antreprenorului conform conditiilor contractuale 6.5.5.1 VERIFICARI PRELIMINARE deteriorarilor poduse
Se vor pune in functiune toate echipamentele aprovizionate si instalate, exceptand cele specific mentionate in alte documente. Se vor efectua toate ajustarile/reglajele echipamentelor pentru a asigura opearea corespunzatoare conform indicatiilor producatorului. Se vor efectuate probele de functionare ale sistemelor in diverse si variate conditii, dupa caz, pentru a demonstra functionarea si operarea corecta a acestora. Atunci cand se considera practic, fezabil si non inhibitoriu pentru Antreprenor ca prezenta/participarea personalului de operare ce apartine Beneficiarului sa fie admisa la aceste teste; acest fapt va ajuta personalul de exploatare pentru intelegerea/aprofundarea lucrarilor de care vor fi responsabili dupa receptie. Teste le vor fi efectuate pentru: Echipamente/instalatii de curenti slabi, individuale sau separate dupa cum au fost instalate Fiecare sistem mentionat in acest caiet de sarcini
Pag. 285/561
6.6 6.6.1
INSTALATII DE GAZE GENERALITATI
Instalatiile de utilizare gaze naturale sunt compuse dintr-un ansamblu de tevi, robineti si accesorii instalate, de la bransament pana la capatul unde se evacueaza gazele arse. Executarea lucrarilor de instalatii de gaze naturale se face numai pe baza de proiect de executie intocmit de un proiectant autorizat in domeniu, avizat de Distrigaz , care trebuie sa cuprinda toate datele tehnice si economice necesare realizare instalatiei. 6.6.2 STANDARDE SI NORMATIVE DE REFERINTA.
Norme tehnice Norme tehnice pentru proiectarea si executarea sistemelor de alimentare cu gaze naturale I 6 PE / 2000 STAS 185 / 1-89 STAS 185 / 289 STAS 185 / 3 89 STAS 185 / 6 89 STAS 995 86 STAS 4326 87 Legea 10/1995 Legea 137/1995 Legea nr. 90/1996 Order MI775-98 P118/99 OUG 60/97 C 56/1985 NGPM-1996 6.6.3 Normativ pentru proiectarea si executarea sistemelor de distributie a gazelor naturale utilizand conducte din polietilena de medie si inalta densitate Instalatii sanitare, de incalzire centrala, gaze naturale. Conducte pentru fluide. Semne si culori conventionale Instalatii sanitare, gaze naturale .Fitinguri si piese auxiliare pentru conducte Instalatii sanitare, gaze naturale. Armaturi. Semne conventionale Instalatii sanitare, gaze naturale. Aparate de masura si control Arzator pentru gaze combustibile cu cap de ardere circular Firide pentru regulatoare de presiune si control Calitatea in constructii Legea pentru Protectia Mediului Legea Protectiei Muncii Monitorul Oficial 157/1996 Norme Generale privind stingerea incendiilor Normativ privind siguranta la foc Ordonanta privind protectia contra incendiilor Normativ privind controlul calitatii la executia instalatiilor sireceptia acestora. Norme Generale de protectie a Muncii, elaborate de MMPS si MS
MATERIALE SI ECHIPAMENTE UTILIZATE coloane de alimentare plasate la exteriorul cladirii; reteaua instalatiei interioare cu conducte si accesorii si cu robineti de inchidere; aparate de utilizare a gazelor si arzatoare; aparate de reglare si siguranta;
Elementele componente ale instalatiilor interioare de gaze naturale sunt:
Elemente componenete ale instalatiei exterioare de gaze: conducta de racord la reteaua stradala montata subteran executata din polietilena. Principalele materiale care se utilizeaza sunt: tevi trase de otel (fara sudura);
Pag. 286/561
polietilena cu SDR 11 de tipul PE 80 dispozitive pentru preluarea dilatarilor; armaturi (robinet cu cep, robinet cu sfera, robinet cu sertar, robinet cu clapa; fitinguri (din fonta maleabila si flanse din otel asamblate prin suruburi) arzatoare de gaz; aparate de masura si control (contoare), supape de blocare, ventile de siguranta, dispozitive automate de control. 6.6.3.1 MATERIALE
Teava va avea certificat de calitate dat de producator. Se interzice utilizarea tevilor din otel sudate longitudinal, realizate conform standardului 7656, in montaj ingropat. Teava din otel folosita va fi conform STAS 404/1 87 cu grosimea peretelui impusa de art. 9 din I6/98 conform tabelului urmator: Diametrul(inch) 1 3/8/ 1 1 1 2 2 Diametru nominal(mm) 2 10 15 20 25 32 40 50 65 Grosime perete(mm) 3 2.35 2.50 2.50 3.25 3.50 3.50 3.50 3.50
Inainte de punerea in opera trebuie verificate integritatea materialelor, a elementelor auxiliare si de imbinare. Imbinarile demontabile ale conductelor din otel se executa cu: fitinguri din fonta maleabila ; flanse din otel asamblate cu suruburi ; Inainte de punerea in opera trebuie verificate integritatea materialelor, a elementelor auxiliare si de imbinare. Pentru reteaua exterioara , montata subteran se va utiliza PE 80 cu SDR 11.
6.6.4
LIVRARE, MANIPULARE, DEPOZITARE.
Pastrarea echipamentelor de instalatii de gaze se face in magazii sau spatii de depozitare organizate in acest scop, care sa asigure buna lor conservare. Manipularea materialelor se va face cu respectarea normelor de tehnica securitatii muncii si, in asa fel incat, sa nu se deterioreze. Capetele de bransament se manipuleaza cu atentie pentru a nu fi deteriorate tevile de transport sau straturile de protectie ale tevilor din otel. Capetele de bransament se livreaza in legaturi cu un numar variabil de bucati
Pag. 287/561
(7-10). Cele de diametre mari se pot livra si separate. Se livreaza pe paleti de lemn (europaleti), in rame de lemn bine construite sau echivalente, fiind bine sprijinite ( ancorate) de acestea cu benzi (ambalaje) de strangere. Executantul va asigura manipularea , transportul , depozitarea si conservarea produselor a.i, sa nu se produca deteriorari ale acestora, in conformitate cu instructiunile impuse de producator. Manipularea, transportul si depozitarea conductelor si fitingurilor din PE se fac in conformitate cu instructiunile impuse de producator trebuie efectuate a.i. sa se evite actiunea directa a radiatiilor solare asupra acestora. Conductele si fitingurile din PE se depoziteza in magazii inchise, bine aerisite sau in locuri acoperite si ferite de actiunea directa a radiatiilor solare sau a intemperiilor. Locul de depozitare va fi uscat, amplasat la cel putin 2 m distanta de orice sursa de caldura
6.6.5 6.6.5.1
EXECUTIA LUCRARILOR. CERINTE PENTRU INSTALATIII DE GAZE NATURALE
Incaperile si spatiile in care se vor monta aparate de utilizare a gazelor naturale sunt prevazute cu suprafete vitrate, ferestre, luminatoare, usi cu geam sau goluri spre exterior cu o suprafata vitrata de minimum 0.05m la fiecare 1m de volum de incapere. Geamurile au grosimea de maximum 4 mm fara armare. Pentru cazul in care geamurile au grosime mai mare de 4 mm sau sunt de constructie speciala (securizat, termopan , etc.) au fost prevazute detectoare automate de gaze cu limita inferiora de sensibilitate 2% CH4 in aer, care actioneaza asupra robinetului de inchidere a al conductei de alimetare cu gaze naturale al arzatoarelor. Se folosesc aparate de utilizare a gazelor naturale la care se asigura evacuarea gazelor arse prin cos de fum, sau cazane in condensatie. Volumul minim al incaperilor unde sunt instalate aparate consumatoare de gaz este urmatorul : 18 m pentru incaperi curente; 7,5 m pentru bucatarii si oficii din constructii noi, cu conditia respectarii unui aport de aer de 15 m/h pentru fiecare debit instalat. 5 m pentru bucatarii din constructii existente cu conditia : debitul total al aparatelor cu flacara libera care se pot instala intr-o incapere trebuie sa satisfaca conditia 15 m volum interior de incapere pentru fiecare minstalat de gaze naturale. Acolo unde volumul camerei nu respecta conditiile de mai sus si aportul de aer de 15m/h nu poate fi respectat, s-a prevazut un acces pentru aducerea aerului necesar arderii, din exteriorul camerei (coridoare) sau exteriorul cladirii. Pentru introducerea aerului necesar arderii au fost prevazute orificii catre incaperile vecine, altele decat cele cu risc de explozii sau foc, in legatura cu exteriorul cladirii. In incaperi cu volum mai mic decat cel mentionat s-au prevazut numai aparate de legat la cos cu urmatoarele conditii : Accesul aerului necesar arderii si aprinderea aparatelor de utilizare sa se faca din exteriorul incaperii ( coridor , vestibul , etc. ) sau direct din exteriorul cladirii. Folosirea unor aparate de utilizare cu aprindere din exteriorul cladirii , asigurate impotriva stingerii prin blocarea admisiei gazului in cazul stingerii flacarii , fie prin constructia aparatului, fie prin dispozitive de protectie. Pentru toate aparatele de utilizare racordate la cos, sau cu flacara libera se va asigura aerul necesar arderii si evacuarea in exterior a gazelor de ardere, complet si fara riscuri, astfel incat in atmosfera incaperii sa nu se depaseasca concentractia de noxe admisa de normele de protectie a muncii si normele de protectie a mediului.
Pag. 288/561
Accesul aerului direct din exterior a fost prevazut in toate cazurile acolo unde V/Q are o valoare mai mica de 30, unde V este volumul camerei (masurat in m3 ) si debitul nominal de gaz Q (masurat in m/h) pentru aparatele instalate. In cazul prevederii de orificii catre camerele invecinate si sunt instalate mai multe aparate ce utilizeaza gaze naturale aportul dintre volumele insumate ale camerelor si suma debitelor aparatelor de consum trebuie sa fie mai mare sau egal cu 30. In cazurile in care aceste conditii nu au fost indeplinite, au fost prevazute guri de aer in legatura directa cu exteriorul. 6.6.6 MONTAREA CONDUCTELOR. CONDITII DE AMPLASARE CONDUCTE.
La punerea in lucru, tevile se curata la interior si exterior si se protejaza obligatoriu in timpul montajului impotriva patrunderii de corpuri straine. Capetele tronsoanelor se protejaza cu capace. Traseele conductelor de instalatii de gaz vor fi rectilinii, urmarind pe cat posibil elementele structurale. Traseele de conducte vor respecta conditiile de siguranta in detrimentul esteticului. Traseele vor fi rectilinii si plasate in spatii bine ventilate. Conductele se monteaza aparent. Este interzisa ingroparea conductelor de gaz in pardoseala. Nu se vor instala conducte in subsoluri sau canale tehnice. Se vor alege trasee cat mai scurte si usor accesibile Montarea conductelor se face prin rezemare simpla , astfel incat sa nu se produca tensionarea mecanica a acestora. Sustinerea conductelor aparente pe elementele de constructie de realizeaza in functie de diametru cu bratari sau console, la distante de : 1,5 .8,0 m intre punctele de sustinere; 2030 mm intre conducte ti elementele de constructii. Intre elementele de sustinere si conducta metalica se asigura o rezistenta de izolatie de minim 1 M. Se asigura electrosecuritatea portiunilor aparente prin legarea directa sau , in cazul retelelor protejate catodic, indirecta (prin dispozitive de electrosecuritate si de cuplare electrica ) a acestora la o priza de impamantare de maxim 4 . Fixarea elementelor de sustinere se face astfel incat sa asigure rezistenta necesara pentru toata perioada de functionare. Capetele conductelor instalatiilor de utilizare la care nu sunt legate aparate de consum se inchid obligatoriu cu dopuri din fonta sau otel , etansate , chiar daca conductele respective sunt prevazute cu robinete. Tuburile de protectie pentru instalatiile interioare se fixeaza rigid si etans de elementele de constructie si depasesc fata finita a cestora cu : 10 mm la pereti si plafoane; 50 mm la pardoseli. Distantele dintre tevile de gaze si instalatiile electrice sunt prescrise in normativele de proiectare si executie de instalatii electrice. Este interzisa amplasarea aparatelor electrice sau a altor instalatiii in zona parterului peste tevile de gaze. Trecerea conductelor prin pereti sau plansee se face prin tuburi de protectie ; in tubul de protectie conducta va fi fara imbinari. Tuburile de protectie vor fi fixate de elementele de rezistenta prin betonare sau montare in sapa, si vor iesi din aceste elemente cu cel putin 3 cm. Conductele orizontale din instalatiile de utilizare se monteaza : la partea superioara a peretilor, deasupra conductelor pentru alte instalatii; deasupra usilor si ferestrelor. Imbinarea tevilor negre din otel montate aparent este admisa prin : fitinguri pana la diametre de 4: sudura la diametre peste 4 la orice presiune , cu asigurarea caracteristicilor de sudabilitate. Se acorda prioritate imbinarilor prin sudura la conductele montate aparent.
Pag. 289/561
Montarea tevilor prin sudura se va executa doar de instalatori autorizati ISCIR. Se interzice racirea fortata a sudurilor. Sudurile se vor executa, in general, cap la cap. Tevile sudate vor avea sudura vizibila dupa montare. Imbinarea tevilor se va face in tronsoane cu lungime cat mai mare . Se va asigura posibilitatea desfacerii instalatiilor interioare fara demontarea lor integrala, prin folosirea la la montaj a mufelor stanga dreapta . Sudurile se marcheaza conform reglementarilor in vigoare si a standardelor specifice (6726 ; 7084/4; 8183; 8299 ). Tevile din otel se imbina astfel incat capetele sudurrilor eclicoidale sau logitudinale sa nu fie in prelungire ci decalate alternativ. Decalajul este in functie de diametrul conductei si este cel putin 10 mm. Imbinarile sudate la conducte din otel se executa : din punct de vedere al realizarii : cap la cap ; cu manson: la traversari de obstacole , in interiorul tuburilor de protectie. cu flacara oxiacetilenica , pana la diametrul de 100 mm ; cu arc electric, pentru orice diametru.
din punct de vedere al procedeului de sudura :
Clasa de calitate a imbinarilor sudate se indica in proiectul de executie. Controlul calitatii sudurilor se face vizual si prin metode nedistructive in conformitate cu prevederile standardelor 6606; 8539; 10138; SR ISO 3059, etc. si prescriptiile tehnice CR 4 , CR 20 si I 27 sau alte metode de control nedestructiv legal aprobate. 6.6.7 SANTURI PENTRU CONDUCTE SUBTERANE
Adancimea minima a santului pentru montajul conductelor subterane din polietilena masurate la nivelul terenului pana la generartoare superioara a conductei , este 0,9 m si respectiv 0,5 m la capatul conductei de bransament. Latimea minima a santului trebuie sa fie diametrul conductei +0,2 m. Consolidarea peretilor se face in functie de natura terenului si adancimea de pozare. Saparea santului se face cu putin timp inainte de montarea conductelor. Fundul santurilor se executa fara denivelari, se curate de pietre, iar peretii trebuie sa fie fara asperitati. Fundul santului se acopera cu un strat de 10..15 cm de nisip de granulatie 0.3 0,8 mm. Gropile pentru sudare in punctele de imbinare a tronsoanelor conductelor se realizeaza cu urmatoarele dimensiuni : latimea egal cu latimea santului +0,6 m lungimea egal cu 1,2 m adancimea egal cu 0,6 m sub partea inferioara a conductei. Conductele din polietilena se asaza serpuit in sant si se acopera cu un strat de nisip de minmum 10 cm. Pozarea conductei se realizeaza numai dupa racirea corespunzatoare a imbinarilor sudate. Dupa stratul de nisip acoperirea conductei din PE se efectueza in straturi subtiri, cu pamant maruntit , prin compactare dupa fiecare strat. Acoperirea conductei (pentru primii 50 cm deasupra conductei ) se efectueaza intr-o perioada mai racoroasa a zilei, pe zone de 20 30 m, avansand intr-o singura directie pe cat posibil in urcare. In dreptul rasuflatorilor peste conducta de polietilena care a fost acoperita pe toata lungimea cu un strat de nisip gros de 10-15 cm se aduga un strat de piatra marunta gros de 15 cm peste care se asaza calota rasuflatorii. 6.6.8 MONTAREA ARMATURILOR
Robinetii de inchidere pentru instalatiile de gaze se monteaza la vedere, in locuri ventilate, accesibile in urmatoarele locuri:
Pag. 290/561
inaintea fiecarui contor; pe fiecare ramura importanta; pe fiecare conducta care alimenteaza grupuri de arzatoare, mese de lucru, laboratoare; la baza fiecarei coloane montate in cladiri cu peste 5 nivele inaintea fiecarui arzator; Daca plasarea robinetelor de la baza coloanelor nu se poate face in conditii de siguranta se admite montarea unui singur robinet pentru un grup de coloane care alimenteaza maximum 24 puncte de consum. Robinetii nu se monteaza in: camere umede, grupuri sanitare, camere frigorifice sau incaperi care sunt expuse deteriorarii. Se vor folosi doar robineti conform prevederilor art. 9.6 in I6/98. Toti robinetii se vor testa inainte de montaj la o presiune de 1,5x presiunea de lucru, in conformitate cu STAS 2250. 6.6.9 MONTAREA APARATELOR DE CONTORIZARE.
In cazul prevederii de aparate de masura volumetrice acestea se vor monta conform instructiunilor producatorilor, standardelor de specialitate aplicabile si/sau a altor reglementari specifice tipului de aparat. 6.6.10 MONTAREA ARZATOARELOR SI APARATELOR DE UTILIZARE. Arzatoarele si aparatele de utilizare casnice care se vor monta in instalatiile interioare trebuie sa fie omologate , agrement tehnic si /sau certificat de aprobare conform legislatiei in vigoare . Arzatoarele si si aparatele de consum se racordeaza conform instructiunilor date de producatori, de catre agenti economic autorizati de ISCIR conform reglementarilor specifice. 6.6.11 VERIFICARI SI PROBE DE REZISTENTA SI ETANSEITATE A INSTALATIEI Verificarile de rezistenta si etanseitate a instalatiilor de utilizare se efectueaza de catre executant pe parcursul realizarii lucrarilor. Probele de rezistenta si etnaseitate a instalatiilor se efectueza de catre executant in prezenta delegatului operatorului licentiat de distributie la terminarea lucrarilor in vederea receptiei. Inainte de utilizare, se vor efecua urmatoarele teste asupra instalatiei de utilizare gaze: testul de rezistenta la presiune de 4 bar timp de 1 ora test de etanseitate la o presiune de 2 bar timp de 2 ore Testele se efectueaza cu aer comprimat. Conditiile si metodele de testare vor fi in conformitate cu I6/86 Imbinarile netestate cu aer comprimat vor fi verificate sub presiunea gazelor din instalatie cu o solutie de sapun cu apa. La extinderile de instalatii de utilizare, conductele se probeaza in aceleasi conditii ca orice instalatie noua. Sunt exceptate derivatiile din instalatiile de utilizare aparente in functiune care nu depasesc lungimea de 4 m. Acestea se verifica cu un produs spumant, sub presiunea gazelor din conducta. Se supun probelor de presiune si etanseitate si portiunile de conducte inlocuite sau modificate din instalatiile existente. In timpul verificarilor si probelor nu se admit pierderi de presiune. La efectuare probelor de rezistenta si etanseitate, aparatele de baza pentru masurarea presiunii si temperaturii vor fi de tipul cu inregistrare continua, cu verificarea metrologica in termen de valabilitate si se monteaza de catre personal autorizat de BRML. Clasa de exactitate a acestor aparate de masura trebuie sa fie de minimum 1,5.
Pag. 291/561
6.6.12 IMBINAREA CONDUCTELOR PRIN SUDURA CU APARAT OXIACETILENIC Inceperea sudarii se admite atunci cand sunt indeplinite urmatoarele conditii: asamblarea provizorie a elementelor corespunde documentatiei tolerantele pieselor ce se asambeaza sunt in limitele admise piesele ce se asambleaza au fost curatate de zgura, si capetele imbinarilor au fost pregatite imbinarile provizorii nu prezinta fisuri sau alte defecte, cele care prezinta defecte vor fi eliminate. Sudura cu aparat oxiacetilena poate fi folosita pentru tevi din otel cu un continut de C (carbon) de maximum 1,12 si pentru grosimea peretelui tevii de 8-10 mm. Pentru tevile de otel la care nu se cunoaste compozitia materialului, se vor face teste de sudura cu adaos de sudura S sau SA, conform STAS 1226/87. Diametrul materialului de adaus (sarma) se alege in functie de grosimea peretelui tevii, dupa cum urmeaza: grosime perrete teava (mm): 3 4-6 6-8 8-10 diametru sarmei (mm): 3 4 5 6 Lampa pentru sudura se alege in conformitate cu STAS 4137/70 in functie de grosimea peretelui tevii, dupa cum urmeaza: dimensiunea lampii (mm) 0 2-4 1 -5 2 6-9 3 9-14 4 5 6 7
grosime perete(mm): 0.5-1 1-2
14-20 20-30
In mod uzual se folosesc lampi cu un debit in jur de 100 l/h acetilena, pentru 1mm de grosime de perete teava (material), cu executarea unui cordon de sudura intr+un singur strat, astfel incat la terminarea acest cordon sa fie convex, cu o inaltime maxima de 2-3mm peste fata tevii si marginile lipite pe teava, fara a prezenta praguri si santuri. Odata terminata sudura, sudorul va poansona la o distanta de 20 mm de cordonul de sudura, in trei puncte decalate ale sudurii executate. Pe vreme nefavorabila vant si ploaie se vor adopta masuri de protectie prin amplasarea unor copertine si panouri. Este interzisa executarea lucrarilor de sudura cu aparat oxiacetilena pe vreme nefavorabila: la temperaturi sub -5C, vant puternic, ploi torentiale. Este interzisa racirea fortata a sudurii cu apa rece, curenti de aer, gaze reci etc. Temperatura ambientala minima admisa la executarea sudurilor fara mijloace speciale de protectie este -5C 6.6.12.1 IMBINAREA CONDUCTELOR DE POLIETILENA
Imbinarea conductelor ingropate de PE se face prin sudura (fuziune) sau cu fiftinguri mecanice nedemontabile (etansare prin presare pe peretii tevilor). Imbinarea tevilor si fitingurilor din polietilena se realizeaza cu aparate de sudura care sunt agrementate tehnic in Romania de catre organismele agrementate. Aceste aparate vor fi supuse reviziilor tehnice in conformitate cu cartiel tehnice ale fiecaruia. Imbinarile se realizeaza numai de sudori autorizati. Imbinarea conductelor si fitingurilor din polietilena, in functie de diemensiuni se realizeaza prin urmatoarele procedee: imbinarea prin sudura cap la cap; imbinarea prin electrofuziune imbinarea cu fitinguri mecanice. Imbinarile intre conductele de polietilena si conductele din metal se realizeaza cu fitinguri de trecere pentru diametre nominale cuprinse intre 32 si 630 mm.
Pag. 292/561
Controlul calitatii sudurilor are la baza prevederile prescriptiei tehnice CR 21. Nu se admit nici un fel de interventii pentru corectarea oricaror tipuri de imbinari. Pentru realizarea schimbarilor de directii , ramificatii si reductii la conductele din polietilena se pot utiliza: fitinguri uzinate curbarea la rece a conductelor dupa raza de curbura permisa de material in functie de diametrul nominal. Raza minima de curbura pentru teava SDR 11 este 30 Dn. Conductele sau fitingurile din polietilena nu se deformeza la cald in vederea montarii. Conductele din polietilena se perforeaza dupa efectuarea sudurii teului de bransament cu bransamentul propriu zis. Perforarea conductelor se realizeaza cu freze specifice acestui scop. Legatura bransamentelor din PE cu posturi de reglare sau instalatii de utilizare se face prin intermediul unui dispozitiv special denumit capat de bransament care realizeaza trecerea de la polietilena la otel, avand acelasi diametru cu teava din polietilena a bransamentului. 6.6.12.2 PROTEJAREA TEVILOR DE OTEL PRIN VOPSIRE
Toate echipamentele si conductele metalice se protejaza contra coroziunii. Protectia conductelor aparente se face prin grunduire si vopsire dupa efectuarea verificarilor la presiune. Acoperirea de protectie este stabilita in functie de durata de folosire a tevii ce se protejeaza si de durata protectiei, in conformitate cu STAS10702/1-83. Durata de viata a protectiei reprezinta perioada de timp dupa care protectia se deterioreaza si este necesara refacerea ei in intregime. In maximim 3 ore de la curatarea fiecarei tevi, trebuie aplicat un prim strat de protectie care sa nu influenteze calitatea suprafetei curatate, calitatea cordoanelor de sudura ce vor fi executate la imbinari. Tevile de otel se acopera prin vopsire, pelicula de vopsea se va usca in aer liber. Aplicarea peliculei de vopsea se va face in conditii ambientale descrise in cele ce urmeaza: concentratia minim posibila de gaze agresive temperatura aerului si a tevilor ce vor fi protejate intre 5 si 14C. Inainte de aplicarea straturilor de protectie, toate imbinarile trebuie verificate. Starturile succesive de vopsea se aplica pe suprafete uscate, curate, fara praf sau alte impuritati. Fiecare strat trebuie sa fie aplicat continuu, fara bucle, bule de aer, exfolieri sau neregularitati. Verificarea calitatii acoperirilor de protectie se face: inainte de aplicarea straturilor protectoare in timpul aplicarii straturilor protectoare dupa aplicarea straturilor protectoare Protectia tevilor pentru instalatii de utilizare a gazelor naturale se face cu vopsea galbena conform STAS 8589/1970 6.6.13 VERIFICARE CALITATII. ABATERIA ADMISIBILE Conditii de receptie si utilizare Receptia tehnica si punerea in functiune a lucrarilor se face de operator licentiat al sistemului de distributie prin specialisti delegati la cererea instalatorului autorizat al executantului. Operatiile tehnice necesare pentru receptie si punere in functiune a noilor instalatii se fac de executant, prin instalatorul autorizat, in prezenta delegatului operatorului licentiat al sistemului de distributie si Inginerului. Daca se considera necesar se convoaca si Proiectantul.
Pag. 293/561
Efectuarea receptiei tehnice si a punerii in functiune se confirma ae baza de documente incheiate conform anexelor nr. 2,3,4,5,6,7,8.1,8.2 d din Normele Tehnice pentru proiectare, executarea si exploatarea sistemelor de alimentare cu gaze naturale / 2004. 6.6.14 DOCUMENTELE NECESARE PENTRU EFECTUAREA RECEPTIEI TEHNICE Pentru instalatiile de utilizare se depune dosar definitiv care contine toate piesele din dosarul preliminar, cu modificariele survenite pe parcursul efectuarii lucrarilor. Receptia tehnica se face prin : verificarea documentelor de receptie ; verificarea calitatii lucrarilor si a concordantei acestora cu proiectul avizat ; efectuarea probelor de rezistenta si etanseitate de catre executant in prezenta delegatului operatorului licentiat a sistemului de distributie. 6.6.15 PUNEREA IN FUNCTIUNE A INSTALATIILOR Punerea in functiune se face pe baza procesului verbal de receptie tehnica, dupa incheierea contractului de furnizare a gazelor naturale. Racodarea bransamentelor la conductele in functiune se face de operatorul licentiat al sistemului de distributie , la solicitarea scrisa a instalatorului autorizat care a executat lucrarea. Pentru receptie tehnica a conductelor de bransament se prezinta documentatie completa la care se adauga : fisa tehnica a conductei bransamentului ( anexa 10 / anexa 11); certificat de calitate al tevilor; factura de procurare a tevilor si armaturilor buletin de calitate a protectiei ancorozirv eliberat de un laborator autorizat; proces verbal pentru lucrari ascunse, insotit si de buletinul de verificare a calitatii izolatiei. Imbinarile care s-au executat dupa proba de presiune, pentru cuplarea noilor instalatii la cele in functiune, se verifca la presiunea din conducta sau din instalatie. Inainte de de punerea a instalatiilor de utilizare, se face face refularea aerului prin robinetele aparatelor de utilizare si a unui racord flexibil scos in exteriorul cladirii. La punerea in functiune a instalatiilor de utilizare se urmareste comportarea regulatoarelor, arzatoarelor si aparatelor de utilizare verificandu-se stabilitatea si aspectul calitativ al flacarii, cu: toate arzatoarele si aparatele consumatoare in functiune; un singur arzator in functiune ( cu debitul cel mai mic din instalatie ). Controlul arderii se va realiza folosind aparate pentru analiza gazelor arse. La fiecare arzator se va verifica modul de evacuare al gazelor, in urmatoarele situatii: functionarea individuala a arzatoarelor si aparatelor; functionarea simultana a tuturor arzatoarelor si aparatelor, in cazul racordarii la acelasi cos de fum a mai multor aparate consumatoare de gaze. In cazul functionarii defectuoase a evacuarii gazelor se procedeaza la amanarea punerii in functiune pana la remedierea canalelor sau cosului de fum si se vor sigila robinetii de alimentare. Este obligatorie instruirea angajatilor ce vor opera aparatele instalate cu privire la modul de utilizare si functionare precum si corecta utilizare a instalatiilor. Dupa aceasta instruire, se va intocmi un process verbal.
Pag. 294/561
In timpul executarii,testelor si probelor precum si utilizarii instalatiilor de utilizare gaze naturale se vor respecta masurile de protectia muncii, PSI si cele specifice instalatiilor de acest tip, in conformitate cu: Legea Protectiei Muncii Norme de protectie a muncii Cap. VII unelte de mana Cap. VIII - echipament individual de protectie Cap. XVIII primul ajutor in caz de accidente
Norme unice de protectie a muncii in domeniul extraxtiei de petrol, gaze si distributia gazelor naturale MP nr. 74/1982 Cap 1/1 Prevederi generale Cap 9/1-2 - distributia gazelor naturale Cap II B - instructiuni specifice de utilizare a instalatiilor de gaze Cap II.I - - instructiuni specifice de constructii+montaj a instalatiilorde gaze
Norme de protectie a muncii specifice activitatilor de distributie gaze naturale, ed. 1979
Norma tehnica pentru proiectarea si executarea sistemelor de alimentare cu gaze naturale /2004 . Antreprenorul va lua toate masurile organizationale necesare pentru a fi respectate prevederile reglementarilor in vigoare,in cazul eventualelor efecte colaterale altor lucrari ce pot intervene pe parcursul executiei/utilizarii instalatiilor, pentru prevenirea accidentelor/incendiilor. 6.6.15.1 VERIFICARI INAINTEA INCEPERII LUCRARILOR DE INSTALATII GAZE
Inaintea punerii in opera, toate materialele si aparatele se supun unui control vizual pentru a se constata daca nu au suferit degradari de natura sa le afecteze calitatea si performantele (deformari sau blocari la aparate, starea filetelor, a flanselor , functionarea armaturilor). Urmatoarele verificari ar trebui facute : existenta certificatelor de calitate pentru aparate, materiale la primirea pe santier; existenta agrementelor tehnice pentru produse si procedee noi; existenta buletinelor de omologare pentru echipamente, existenta avizului ISCIR pentru Antreprenor; in cazul in care materialul tubular nu poseda certificate de uzura se va determina calitatea acestuia de catre un laborator de specialitate care sa ateste ca indeplineste calitatile prevazute in proiect; poate efectua probe directe pe santier, in cazul in care acestea sunt prevazute in proiectul de executie sau, cand se considera necesare( ex.: probe de etanseitate la armaturi); daca exista Procedura tehnica de executie a lucrarilor de instalatii de gaze in documentatia prezentata de Antreprenor; daca depozitarea materialelor este corespunzatoare; trasarea lucrarilor interioare sau exterioare; existenta personalului acreditat pentru realizarea lucrarilor; existenta avizelor, permiselor, aprobarilor si autorizatiilor necesare inceperii lucrarilor; 6.6.15.2 VERIFICARI IN TIMPUL EXECUTIEI INSTALATIILOR DE GAZE imbinarea conductelor (tevi negre) din otel, montate apparent se va face cu fitinguri cu filet la diametre de pana la 100 mm (4) pentru presiune joasa ( sub 0.05 bar) si presiune redusa (20.05 bar).
Pag. 295/561
sudurile sunt executate de sudori autorizati ISCIR sudurile se efectueaza avandu-se in vedere masurile de protectie contra frigului, pentru a nu se raci fortat imbinarea. imbinarile sudate sunt realizate cu aparat de sudura cu oxiacetilena pentru diametre pana la 100 mm si cu aparat de susdura cu arc electric pentru orice diametru; tevile cu pereti sub 4 mm grosime sunt sudate in I, iar cele cu pereti mai grosi, in V; etansarea imbinarilor cu filet este executata cu fuior de canepa imbibat in pasta de miniu de plumb sau pasta de grafit amestecata cu ulei de in fiert; la imbinarile cu flanse sunt folosite garnituri de marsit schimbarile de directie ale conductelor sunt realizate prin intermediul fitingurilor filetate si coturilor sudate; indoirea la rece a tevilor este realizata numai cu unelte speciale sau dispozitive hidraulice, in timp ce indoirea la cald trebuie realizata prin umplerea cu nisip tasat si indoite corespunzator (tevi nesudate), in ambele cazuri evitandu-se aparitia deformarilor sau subtierilor sectiunii peretilor peste limita de 0.5 mm. se realizeaza controlul vizual al sudurilor si prin examinari nedistructive (cu radiatii penetrante la 2% din numarul sudurilor si 100 % prin vizualizare) Trebuie facute urmatoarele verificari : daca este respectata procedura tehnica de executie proprie Antreprenorului . daca se respecta amplasamentul din proiect si traseul stabilit. trasarea si respectarea pantelor; trasarea trebuie sa fie completa, sa cuprinda toate elementele din planiesituri, intranduri, colturi, goluri de usi si ferestre-pentru a evita modificarile sau demolarile ulterioare; distanta minima intre conducte neizolate este de 3 cm; montajul conductelor de gaze este realizat deasupra conductelor pentru alte instalatii, legaturile orizontale fiind facute la nivelul aparatelor de utilizare; in interiorul tevilor de protectie, mai mici de 6 m nu sunt imbinari; sustinerea conductelor este realizata cu bratari sau console dispuse la 1.55 m si la 2030mm intre conducte si elemente de constructie; tevile sudate longitudinal sunt montate, astfel incat sudura sa fie vizibila; la racordarea tevilor cu diametre diferite s-a asigurat o continuitate a generatoarei superioare a conductelor pozate pe orizontala si coaxialitatea pentru cele pe vericala; la schimbarile de directie, fascicolele de conducte, montate in acelasi plan, au aceeasi raza de curbura; caracteristicile de sudabilitate a tevilor si concordanta compozitiei materialului de aport (electrozi, sarma de sudura) cu cel al tevii, conform procedeului omologat; modul de executare al sudurilor si rezultatele controlului nedistructiv al sudurilor (existenta buletinelor CND); tipul izolatiei si tehnologia de aplicare (gradul de curatenie a tevilor, succesiunea operatiilor, temperatura la care se aplica materialul izolant, continuitatea, uniformitatea, aderenta, consistenta stratului de protectie etc.); capacitatea de electroizolare (control cu peria electrica, inainte de introducerea conductei in sant, respective prin injectarea de current, pentru conductele montate in sant, acoperite total sau partial cu pamant);
Pag. 296/561
corespondenta intersectiilor cu alte retele edilitare subterane, cu prevederile proiectului si normativelor in vigoare; distanta fata de cladiri, fundatii, instalatii; capetele care nu sunt legate de aparate consumatoare sunt inchise cu dopuri; montarea aparatelor este realizata,astfel incat sa se permita demolarea lor totala sau pe parti componente; armaturile sunt montate in pozitia inchis, cu sensul sagetii, in sensul de curgere al fluidului, pe suporturi proprii, evitandu-se ingreunarea conductelor; in cazul in care montajul se realizeaza cu flanse, se verifica paralelismul acestora; toate echipamentele, conductele si suportii de sustinere sunt vopsite, prin grunduire si vopsea galbena (in doua straturi)- straturile succesive au nuante diferite, pentru a putea identifica numarul lor; vopsitoriile sunt efectuate dupa realizarea probelor de presiune; daca se respecta caracteristicile si dimensiunile materialelor. pentru lucrarile care se ingroapa se va verifica calitatea executiei si se vor intocmi Procese verbale de lucrari ascunse , care vor atesta calitatea lucrarilor excutate. daca materialele au caracteristicile prevazute in STAS-uri sau in normele interne ale furnizorului si daca sunt insotite de certificate de calitate si garantie. daca pastrarea materialelor de instalatii se face cu respectarea prescriptiilor in vigoare cu privire la prevenirea incendiilor. se verifica calitatea izolatiei cu bitum: in timpul izolarii in statie (procesul tehnologic); dupa terminarea izolarii: aspectul, continuitatea, uniformitatea, grosimea, aderenta; inainte de coborarea conductelor in sant: aspectul, continuitatea, caracteristicile de electroizolare; dupa coborarea conductelor in sant: aspectul, continuitatea ; dupa completarea izolarii in locurile de imbinare la pozitie: aspectul, continiutatea, uniformitatea, grosimea, aderenta la locurile de imbinare; dupa umplerea definitiva a santului: continuitatea, capacitatea de electroizolare;
calitatea stratului protector este corespunzatoare, daca sunt satisfacute urmatoarele conditii: izolatia trebuie sa fie continua, fara denivelari si crapaturi; suprapunerile, in elice, trebuie sa fie regulate, pe circa 1 cm pentru benzile de armare, respective de 2 cm pentru infasurarea de protectie; grosimea masurata cu un dispozitiv de masura pentru exterior, trebuie sa nu difere in nici un punct fata de grosimea nominala ( cu mai mult de: 2 mm pentru izolatia foarte intarita; 1.5 mm pentru izolatia intarita; 1 mm pentru izolatia normala;) capacitatea medie de termoizolare trebuie sa fie de minimum 1000020000 /m2. pentru alimentarea cu gaze a cazanelor s-a realizat o conducta de diametru prevat in proiect, de obicei pervazuta cu clapa gaz-aer cu bypass la racorduri; evacuarea gazelor de ardere se face separate pentru fiecare cazan, la cosul de fum (cu dimensiuni, conform proiect) arzatoarele cazanelor sunt racordate rigid la instalatia interioara; se verifica, inainte de punerea in functiune, realizarea tuturor circuitelor pe partea de ardere. intocmirea Procesului-verbal pentru verificarea calitatii lucrarilor ce devin ascunse, semnat de Antreprenor si de catre Inginer.
Pag. 297/561
6.6.15.3
VERIFICARI LA TERMINAREA LUCRARILOR DE INSTALATII DE GAZE certificatelor de calitate eliberate de intreprinderile producatoare ale componentelor instalatiei; procesele verbale de lucrari ascunse pentru toate elementele de instalatie ascunse ; instructiuni de folosire si schema instalatiei ; la terminarea portiunilor de instalatie, care pot functiona sau se pot proba independent se efectueaza verificarea pe faze de lucrari; verificarea fizica consta dintr-o examinare generala a executiei lucrarilor. se vor efectua probe de eficacitate a instalatiei pentru a se verifica daca instalatia realizeaza gradul de incalzire prevazut in proiect . se va verifica indeplinirea tuturor conditiilor de aspect si calitate a executiei. se realizeaza proba de rezistenta la 1 bar si proba de etanseitate la 0.2 bar, cu manevrarea armaturilor (numai dupa egalizarea temperaturii aerului din conducta cu temperatura mediului exterior) durata probelor s-a realizat in functie de volumul conductei, astfel: in timpul incercarilor nu s-au sesizat pierderi de presiune; conditiile de incercare si rezultatele probelor sunt inregistrate in Procesul-verbal pentru proba
Trebuie verificata existenta :
7
7.1
CONDUCTE
GENERALITATI
Materialele si produsele utilizate la executarea instalatiilor si conductelor vor avea caracteristici si tolerante conform standardelor in vigoare sau altor prescriptii tehnice de calitate in domeniu si agrementate tehnic. Materialele si produsele utilizate trebuie insotite de certificate de calitate, cu toate rezultatele verificarilor si incercarilor la care se supun conform standardelor. In caz de neclaritati privind certificatele de atestare a calitatii, materialele nu se vor receptiona decat dupa inlaturarea incertitudinii, prin probe suplimentare Contractantul va include o copie a specificatiilor tehnice extrase din literatura tehnica a producatorului pentru toate componentele instalatiilor tehnologice. Toate materialele si produsele vor fi fabricate de producatori care au certificate de calitate conform ISO 9001. Contractantul va furniza toate materialele necesare instalarii echipamentelor si finalizarii tuturor lucrarilor aferente obiectivului de investitii , inclusiv materiale marunte sau nespecificate in mod special in documentatia de atribuire. Dupa acordarea Contractului, Antreprenorul va depune, spre aprobare, Inginerului, o lista a furnizorilor si surselor de materiale necesare pentru executarea lucrarilor. Numele unor furnizori si surse aditionale pot fi furnizate de Antreprenor in timpul executarii contractului, dar nici un furnizor sau sursa nu vor fi schimbate fara aprobarea Inginerului. Montarea conductelor la retele exterioare se face in principal pe urmatoarele faze si operatiuni Faza premergatoare pregatirea traseului conductei (eliberarea terenului) si amenajarea acceselor de-a lungul traseului pentru aprovizionarea si manipularea materialelor; marcarea traseului si fixarea de reperi in afara amprizei lucrarilor in vederea executiei lucrarilor la cotele din proiect; receptia, sortarea si transportul tevilor si a celorlalte materiale legate de executia conductei; Saparea transeelor;(ulterior desfacerii sistemului rutier si a trotuarelor)
Pag. 298/561
Faza de executie
Lansarea tuburilor sau conductelor; Imbinarea tuburilor sau a tronsoanelor de conducta; Umplerea partiala a transeii; Montarea armaturilor, pieselor speciale, a gurilor de scurgere si executia caminelor si a racordurilor Verificarea conductei cu sistem optic,camera video; Inlaturarea defectiunilor; Executarea umpluturilor si refacerea terenului (conform destinatiei sale initiale); Legarea tronsoanelor; Verificarea si Proba generala a conductei si completarea umpluturilor; Spalarea generala a conductei; Punerea in functiune la presiunea de regim si verificarea capacitatii de transport; Readucerea terenului la situatia initiala si refacerea carosabilului si a trotuarelor.
Faza de probe si punere in functiune -
Pe toata durata executiei lucrarilor, constructorul va monta indicatoare pentru dirijarea circulatiei, parapeti de-a lungul transeei, podete pietonale. Pe timpul noptii, zona de lucru va fi semnalizata luminos Antreprenorul va materializa pe teren traseul conductei, conform planselor din proiect, marcand punctele caracteristice (varful de unghi, cmine, etc.), prin borne sau trusi. In cazul in care elementele de trasare din proiect sunt insuficiente, sau apar neconcordante intre situatia din teren si proiect, se vor solicita clarificri din partea proiectantului. De-a lungul aliniamentelor se vor bate trusi din 50 in 50 m., de o parte si de alta a traseului, la o distant suficient pentru a rmane nedeplasati in timpul lucrrilor, pentru materializarea permanent a axului conductei in timpul executiei. Determinarea adancimii spturii se va face cu aparate topografice sau cu rigle de nivel si cruci de vizare, pentru a asigura cotele din proiect si pante continue. Avand in vedere c realizarea pantelor de pozare ale canalului are o important deosebit in asigurarea functionalittii acestuia, se va da o atentie sporit trasrii si stabilirii cotelor de nivel de referint. Acolo unde o conducta noua se intersecteaza cu una existenta, Contractantul va localiza conducta existenta inainte de excavare si inainte de materializarea traseului si radierului noii conducte. Contractantul va folosi un detector electromagnetic sau alt echipament similar pentru a determina exact pozitia conductelor existente. Contractantul va sapa un sant de sondaj, daca e cazul, pentru a determina pozitia conductei existente. Contractantul va masura cota radierului conductei existente si diametrul ei exterior si va solicita asistenta tehnica din partea detinatorului. Pentru traseele de conducte sub drumuri si trotuare, Contractantul va programa lucrarile astfel incat sa reduca la minimum intreruperile traficului rutier. La executia retelei de canalizare, distantele minime intre conductele de canalizare si alte retele edilitare vor fi conform prevederilor SR 8591 : 1997.
7.2
STANDARDE SI NORMATIVE DE REFERINTE
Pag. 299/561
Nr. crt. 0 1 2 3 4 5 6 7
STANDARD 1 SR 11100/1-93 STAS 9824/1-87 STAS 10493-76 STAS 3300/1-85 STAS 3300/2-85 STAS 2745-90 STAS 6054-77 Zonarea seismica
DENUMIREA 2
Masuratori terestre. Trasarea pe teren a constructiilor civile, industriale si agro-zootehnice. Masuratori terestre. Marcarea si semnalizarea punctelor supravegherea tasarii si deplasarii constructiilor si terenului Teren de fundare. Prescriptii generale de calcul Teren de fundare. Calculul terenului de fundare in cazul fundarii directe Teren de fundare. Urmarirea tasarilor constructiilor prin metode topografice Teren de fundare. Adancimi maxime de inghet. Zonarea teritoriului Romaniei pentru
STAS 10265-75
Tolerantele in constructii. Calitatea suprafetelor finisate. Termeni si actiuni de baza
9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22
SR EN 1990/A1-2006 SR EN 1991-1-3:05/NA-06 SR EN 1991-1-4-06 SR EN 1991-1-2006 STAS 10100/0-75 STAS 10101/0-75 STAS 10101/0A-77 STAS 10101/1-78 STAS 10101/2-75 STAS 10101-2A1-87 STAS 10102-75 STAS 10107/0-90 STAS 10107/1-90 STAS 10107/2-92
Bazele proiectarii constructiilor Actiuni in constructii. Incarcari date de zapada Actiuni in constructii. Incarcari date de vant Actiuni asupra constructiilor. Silozuri si rezervoare. Prescriptii generale de verificare a sigurantei constructiei Actiuni in constructii. Clasificarea si gruparea actiunilor. Actiuni in constructii. Clasificarea si gruparea actiunilor pt. constructii civile si industriale Actiuni in constructii. Greutati tehnice si incarcari permanente. Actiuni in constructii. Incarcari datorita procesului de exploatare. (M-SR 6/85) Actiuni in constructii. Incarcari tehnologice din exploatare pentru constructii civile, industriale si agrozootehnice Constructii de beton, beton armat si beton precomprimat. Prevederi fundamentale pentru calculul si alcatuirea elementelor Calculul si alcatuirea elementelor structurale din beton armat si beton precomprimat. Constructii civile, industriale si agrozootehnice. Plansee din beton armat si beton precomprimat. Prescriptii generale de proiectare Constructii civile, industriale si agrozootehnice. Plansee curente din placi si
Pag. 300/561
grinzi din beton armat si beton precomprimat. Prescriptii de calcul si alcatuire. 23 24 25 26 27 28 29 30 31 32 33 34 35 36 37 38 39 40 41 42 43 44 45 STAS 6657/2-89 SR EN 206-1 ;A1;A2 SR EN 13510/2006 SR EN13369/A1/2007 SR EN 197-1 : 2002 SR EN 196-(1-9) SR EN 12390-1-AC-06 SR EN 12390-5-AC-06 SR EN 12390-6-AC-06 SR EN 12390-10-AC-06 SR EN 12504-3-06 SR EN 12390-6-AC-06 SR EN 1504-8-06 SR EN 1504-1-07 SR EN 1504-8-06 SR EN 1504-10-06 SR EN 14840-06 SR EN 14188-3-07 SR EN 14187-9-06 SR EN 14081-1-06 SR EN 13967-05 SR EN 13969-05 STAS 2355/1-85 Elemente prefabricate de beton, beton armat si beton precomprimat. Reguli si metode de verificare a calitatii. Beton.Specificatie, performanta, productie si conformitate. Beton Partea 1 : Specificatie, performanta,productie si conformitate. (RO) Reguli commune pentru pentru prefabricate din beton. Cimenturi. Compozitie. Cimenturi. Incercari fizice. Incercari pe beton intarit. Epruvete. Incercari pe beton intarit. Rezistenta la intindere prin incovoiere. Incercari pe beton intarit. Rezistenta la intindere prin despicare. Incercari pe beton intarit. Densitatea betonului intarit. Incercari pe beton intarit. Determinarea fortei de smulgere. Incercari pe beton intarit. Rezistenta la intindere prin despicare. Produse si sisteme pentru protectia si repararea structurilor de beton. Produse si sisteme pentru protectia si repararea structurilor de beton. Produse si sisteme pentru protectia si repararea structurilor de beton. Produse si sisteme pentru protectia si repararea structurilor de beton. Produse pentru umplerea si colmatarea rosturilor. Produse pentru umplerea si colmatarea rosturilor. Masticuri pentru colmatarea rosturilor aplicate la rece. Produse din lemn pentru constructii. Foi flexibile pentru hidroizolatii Foi bituminoase de etansare impotriva umezelii, pentru etansarea cuvelor Constructii civile, industriale si agrozootehnice. Lucrari de hidroizolatii in constructii. Clasificare si terminologie 46 STAS 2355/2-87 Constructii civile, industriale si agrozootehnice. Hidroizolatii din materiale bituminoase la elemente de constructii. Prescriptii generale de proiectare si executie Agregate pentru betoane. Controlul calitatii. Apa pentru preparare betoane. Var pentru constructii. Partea 1. Definitii, specificatii si criterii de
Pag. 301/561
47 48 49
SR EN 12610/03 SR EN 1008/03 SR EN 459-1: 2003
conformitate 50 51 52 53 SR EN 459-2: 2003 SR EN 12517-1- 06 SR EN 12063-03 STAS 9556-87 Var pentru constructii. Partea 2. Metode de incercare Examinari nedistructive la suduri. Pereti din palplanse. Constructii industriale. Canale interioare, goluri de acces si goluri de montaj. Dimensiuni
Nr. crt. 0 1 2 3 4 5
NORMATIV 1 P 100-2006 P 73-78 NP-007-97 NE 012/1-2007 C 156-89
DENUMIREA 2 Normativ pentru proiectarea antiseismica a constructiilor, culturale, agrozootehnice si industriale. inclusiv supravegherea Instructiuni tehnice pentru proiectarea si executarea recipientilor din beton armat si beton precomprimat pentru lichide. Cod de proiectare pentru structuri in cadre din beton armat Normativ pentru executarea lucrarilor din beton si beton armat Indrumator pentru aplicarea prevederilor STAS 6657/3-71. Elemente prefabrcate din beton, beton armat si beton precomprimat. Procedee si dispozitive de verificare a caracteristicilor geometrice Instructiuni tehnice pentru proiectarea si executarea peretilor si acoperirilor din elemente din beton celular autoclavizat Normativ pentru realizarea pe timp friguros a lucrarilor de constructii si a instalatiilor aferente Cod de practica pt. execut.elementelor prefabricate din beton, beton armat si beton precomprimat Cod de proiectare privind bazele proiectarii si actiunii asupra constructiilor. Actiunea vantului. Cod de proiectare .Bazele proiectarii si actiunii asupra constructiilor.Actiunea zapezii. Cod de proiectare a constructiilor cu pereti structurali. Cod de proiectare pentru structuri din zidarie Instructiuni tehnice privind procedeele de remediere a defectelor pt. elemeentele de beton si beton armat Specificatie tehnica privind stabilirea calitatii betoanelor si mortarelor din constructii existente prin metode fizico-chimice Instructiuni tehnice pentru sudarea armaturilor de otel beton
6 7 8 9 10 11 12 13 14 15
P 104-94 C 16-84 NE 013-2002 NP 082- 04 C R1-1-3-05 C R2-1-1-1-05 C R 6-2006 C 149-87 ST 001-96 C 28-83
Pag. 302/561
16 17
GP 014-97 C 56-85 C 56-2002
Ghid pentru proiectarea si utilizarea cofrajelor in constructii Normativ pentru verificarea calitatii si receptia lucrarilor de constructii si instalatiilor aferente
18 19 20 21 22 23 24 25
C 26-85 ST 009-2005 C 11-74 C 162-73 C 200-81 C 83-75 C 169-88 C 29-85 C 29-77
Normativ pentru incercarea betonului prin metode nedistructive Specificatie tehnica privind produsele din otel utilizate ca armaturi Normativ privind alcatuirea, executarea si folosirea cofrajelor din panouri de lemn Normativ privind alcatuirea, executarea si folosirea cofrajelor metalice Instructiuni tehnice pentru controlul calitatii betonului la constructii ingropate, prin metoda carotajului sonic Indrumator privind executarea trasarii de detaliu in constructii Normativ privind executarea lucrarilor de terasamente pentru realizarea fundatiilor constructiilor civile si industriale Normativ privind imbunatatirea terenurilor de fundare slabe prin procedee mecanice Normativ privind proiectarea, executarea si exploatarea constructiilor fundate pe pamanturi sensibile la umezire Instructiuni tehnice pentru proiectarea, executarea, receptionarea lucrarilor de imbunatatire a terenurilor slabe de fundare prin metoda imbunatatirii cu materiale locale de aport pe cale dinamica Normativ privind imbunatatirea terenurilor de fundare slabe, prin procedee mecanice Ghid pt. execut. Compactarii in plan orizontal si inclinat a terasamentelor Normativ pt. proiectarea struct. de fundare directa Ghid pentru executarea lucrarilor de drenaj orizontal si vertical Normativ privind cerintele de proiectare si executie a excavatiilor adanci in zone urbane Normativ pentru proiectarea, executarea si hidroizolatiilor din materiale bituminoasela lucrarile de constructii Norme tehnice privind protectia anticoroziva a bazinelor de beton armat pentru neutralizarea si epurarea apelor industriale Ghid privind proiectarea, executia si exploatarea element. de constr. hidroizolate cu materiale bituminoase si polimerice Ghid privind utilizarea chiturilor la etansarea rosturilor in constructii Norme specifice de protectia muncii, pt. lucrari de cofraje, schele, cintre si
Pag. 303/561
26 27
P 7 -2000 C 251-94
28 29 30 31 32 33 34 35 36 37
NE 008-97 GE 026-1997 NP 112- 2004 GE 028-97 NP 120 - 06 NP 040/2000 C 210-82 NP 064-2002 GE 047-02 IM 007-1996
esafodaje in constructii 38 C 300 - 1994 Normativ privind prevenirea si stingerea incendiilorpe durata executarii lucrarilor de constructii. Ghid pentru intocmirea cartii tehnice a constructiilor Normativ privind urmarirea comportarii in timp a constructiilor
39 40
PC 001-97 P 130-99
7.3 7.3.1
LUCRARI DE TERASAMENTE SPECIFICATII PENTRU LUCRARI DE TERASAMENTE
Terasamentele constau in lucrari de sapare si incarcare in mijlocul de transport, transportul, imprastierea, nivelarea si compactarea pamantului pentru realizarea fundatiilor si a instalatiilor subterane din interiorul cladirilor civile si industriale si a zonei aferente din jurul lor, care influenteaza capacitatea de rezistenta, stabilitate si exploatare a acestor constructii. In cazul lucrarilor ce comporta volume importante de pamant, solutia de executare a terasamentelor se va stabili pe baza unui calcul de optimizare prin luarea in considerare a unei variante corespunzatoare, de regula cu asigurarea compensarii volumelor de sapatura de pamant cu cele de umpluturi, in vederea eliminarii transportului pentru excedentul de pamant. Executarea lucrarilor se va face de regula mecanizat, metodele de lucru manuale fiind aplicate numai acolo unde folosirea mijloacelor mecanice nu este justificata din punct de vedere tehnico-economic si de organizare. Constructorul are obligatia sa urmareasca stabilitatea masivelor de pamant ca urmare a influentei executarii lucrarilor de terasamente prevazute in proiect sau actiunii utilajelor de nivelare, sapare si compactare, precum si stabilitatea constructiilor si instalatiilor invecinate. Cand executarea sapaturilor pentru fundatii implica dezvelirea unor retele de instalatii subterane existente ce raman in functiune, trebuie luate masuri pentru protejarea acestora impotriva deteriorarilor si producerea de accidente (electrocutari, etc). Lucrarile ce se vor executa inainte de inceperea lucrarilor de terasamente propriu-zise sunt cele de defrisari, demolari, amenajare a terenului si a platformei de lucru. Inainte de inceperea lucrarilor de demolari se vor examina retelele subterane ale instalatiilor de apa, de gaze, canalizare, electrice din zona constructiilor respective. Materialele rezultate din demolari vor fi evacuate pentru a nu stanjeni lucrarile de terasamente. Excavarea stratului vegetal se face de regula mecanizat. Pamantul vegetal rezultat din sapare va fi depozitat in afara perimetrului construit. Scurgerea apelor superficiale spre terenul pe care se executa lucrarile de constructie, va fi oprita prin executarea de santuri de garda ce vor dirija aceste ape in afara zonelor de lucru. In cazul in care debitul apelor de colectat este redus sau terenul este accidentat, executarea santurilor nefiind economica, se vor amenaja rigole.
7.4
EXECUTAREA SAPATURILOR SI SPRIJINIRILOR mentinerea echilibrului natural al terenului in jurul gropii de fundatie pe o distanta suficienta astfel incit sa nu pericliteze instalatiile si constructiile invecinate; cand turnarea betonului in fundatii nu se face imediat dupa executarea sapaturii in terenurile sensibile la actiunea apei, sapatura va fi oprita la o cota mai ridicata cu cca. 30 cm decat cota finala pentru a impiedica modificarea
Pag. 304/561
La executarea sapaturilor pentru fundatii trebuie sa se aiba in vedere urmatoarele: o o
caracteristicilor fizico-mecanice ale terenului sub talpa fundatiei, urmand ca inaintea betonarii sa se execute sapatura pina la cota din proiect; o necesitatea sprijinirii peretilor sapaturilor de fundatii se va stabili de catre executant, tinand seama de adancimea sapaturii, natura, omogenitatea, stratificatia, coeziunea, gradul de fisurare si umiditatea terenului, regimul de curgere a apelor subterane, conditile meteorologice si climatice din perioada de executie a lucrarilor de terasamente, tehnologia de executie adoptata; in cazul in care in incinta se executa mai multe constructii apropiate cu adancimi de fundare diferite, se vor executa sapaturile pentru obiectul cu cea mai mare adancime de fundare. Sapaturile nu vor afecta constructiile sau instalatiile existente pe amplasament; sapaturile pentru fundatii de lungimi mari se vor organiza astfel incat, in orice faza a lucrului, fundul sapaturii sa fie inclinat spre unul sau mai multe puncte, pentru asigurarea colectarii apelor in timpul executiei; se va avea in vedere ca lucrarile de epuismente sa nu produca modificari ale stabilitatii masivelor de pamant din zona lor de influenta sau daune datorita afuierilor de sub instalatiile, constructiile si elementele de constructii invecinate; nu se vor amplasa puturile de colectare, in vederea drenarii terenului, sub talpa fundatiei constructiilor sau a unor masini grele sau instalatii grele; sapaturile ce se executa cu excavatoare nu trebuie sa depaseasca, in nici un caz, profilul proiectat al sapaturii. In acest scop sapatura se va opri cu 20-30 cm deasupra cotei profilului sapaturii, diferenta executandu-se cu alte utilaje mecanice de finisare (buldozere, gredere) sau manual; in cazul terenurilor sensibile la actiunea apei sapatura de fundatie se va opri la un nivel superior cotei prevazute in proiect astfel: pentru nisipuri fine pentru pamanturi argiloase pentru pamanturi sensibile la umezire 0,20 0,30 m 0,15 0,25 m 0,40 0,50 m
o o
o o
Saparea si finisarea acestui strat se va face imediat inainte de inceperea executiei fundatiei; o in cazul unei umeziri superficiale datorita precipitatiilor atmosferice, neprevazute, fundul gropii de fundatie trebuie lasat sa se zvante inainte de inceperea lucrarilor de executare a fundatiei; iar daca umezirea este puternica se va indeparta stratul de noroi; betonul in fundatie se va turna de regula imediat dupa atingerea cotei de fundare din proiect.
7.4.1 7.4.1.1
SAPATURI SI SPRIJINIRI DEASUPRA NIVELULUI APEI SUBTERANE SAPATURI CU PERETI VERTICALI NESPRIJINITI terenul din jurul sapaturii sa nu fie incarcat si sa nu sufere vibratii; pamantul rezultat din sapatura sa nu se depoziteze la o distanta mai mica de 1,00 m de la marginea gropii de fundatie; pentru sapaturi pina la 1,00 m adancime distanta se poate lua egala cu adancimea sapaturii; se vor lua masuri de inlaturarea rapida a apelor de precipitatii sau provenite accidental; daca din cauze neprevazute turnarea fundatiilor nu se efectueaza imediat dupa sapare si se observa fenomene care indica pericol de surpare, se vor lua masuri de sprijinire a peretelui in zona respectiva. 0,75 m in cazul terenurilor necoezive si slab coezive
Se vor lua urmatoarele masuri pentru mentinerea stabilitatii malurilor: o o o o
Santurile cu pereti verticali nesprijiniti se pot executa cu adancimi pina la: o
Pag. 305/561
o o 7.4.1.2
1,25 m in cazul terenurilor cu coeziune mijlocie 2,00 m in cazul terenurilor cu coeziune foarte mare SAPATURI CU PERETI VERTICALI SPRIJINITI sunt depasite adancimile de la capitolul "Sapaturi cu pereti verticali nesprijiniti"; nu este posibila desfasurarea taluzului; cand din calcul economic rezulta eficienta sprijinirilor fata de sapatura executata in taluz;
Se executa cand:
7.4.1.3
SAPATURI CU PERETI IN TALUZ pamantul are o umiditate naturala de 12-18% si se asigura conditiile ca aceasta sa nu creasca; sapaturile de fundatie nu stau deschise mult timp; panta taluzului sapaturii sa nu depaseasca valorile maxime admise pentru diverse categorii de pamanturi. Adancimea sapaturii Natura terenului pana la 3 m Tg = h/b nisip, pietris nisip argilos argila nisipoasa argila loess 1/1,25 1/0,67 1/0,67 1/0,50 1/0,50 mai mare de 3 m Tg = h/b 1/1,50 1/1 1/0,75 1/0,67 1/0,75
Se executa in orice fel de teren cu respectarea urmatoarelor conditii:
7.4.2
SAPATURI SUB NIVELUL APELOR SUBTERANE epuismente directe epuismente indirecte
In cazul sapaturilor situate sub nivelul apelor subterane indepartarea apelor se poate efectua prin:
7.4.2.1.1 EPUISMENTE DIRECTE Pe masura ce cota sapaturii coboara sub nivelul apei subterane, excavatiile trebuie protejate cu ajutorul unor retele de santuri de drenaj, capteaza apa si o dirijeaza spre puturile colectoare de unde este evacuata prin pompare. Santurile se adancesc pe masura avansarii sapaturii sau se realizeaza retele de drenaj la nivele succesive ale sapaturii. Reteaua de drenaj si pozitia puturilor colectoare trebuie astfel amplasate incat sa asigure colectarea apei pe drumul cel mai scurt, fara a impiedica executia fundatiilor. Adancimea santurilor de drenaj - colectarea este de obicei de 0,5 - 1 m in functie de caracteristicile pamantului si conditiile de drenaj. Adancimea puturilor colectoare va fi de cel putin 1 m sub fundul sapaturii si sectiunea lor suficient de mare pentru a permite amplasarea sorbului si masurile de asigurare a stabilitatii peretilor.
Pag. 306/561
In cazul unui aflux important de apa in sapaturi executate in terenuri cu particule fine, antrenabile se va captusi putul de colectare cu un filtru invers. Evacuarea apelor din groapa de fundatie se face prin pompare directa. La pregatirea lucrarilor de pompare a apei trebuie avute in vedere urmatoarele: numarul si tipul de pompe intrebuintate pentru pompare se vor stabili functie de debitul apei de infiltratie, adancimea gropii de fundatie si distanta la care trebuie pompata apa; este de preferat utilizarea mai multor pompe cu debite mici in loc de una cu debit mare. Pentru asigurarea evacuarii continue a apei din sapatura trebuie luate urmatoarele masuri: statia de pompare trebuie prevazuta cu agregate de rezerva complet instalate, astfel incat sa poata fi puse in functiune imediat ce un agregat s-ar defecta; inaltimea coloanei de aspiratie sa nu fie mai mare de 6 m. In cazul in care groapa de fundatie este mai adanca de 6 m, pompele trebuie fie coborate pe platforma de lucru, fie inlocuite cu pompe electrice submersibile etajate, cu motorul capsulat, instalate sub apa. 7.4.3 EXECUTAREA UMPLUTURILOR COMPACTATE
Se refera la realizarea umpluturilor pentru fundatii din zona aferenta constructiei, umpluturi intre fundatii si la exteriorul cladirilor sau umpluturi sub pardoseli. Umpluturile se vor executa de regula din pamanturi rezultate din lucrarile de sapatura. Se interzice realizarea umpluturilor din pamanturi cu umflaturi si contractii mari, maluri, argile moi, cu continut de materii organice, resturi de lemn, bulgari. Inainte de executarea umpluturilor este obligatorie indepartarea stratului de pamint vegetal, iar suprafata amenajata cu pante de 1-1,5% pentru a asigura scurgerea apelor din precipitatii. Umiditatea pamantului pus in opera va fi cat mai aproape de umiditatea optima de compactare, admitandu-se variatii de 2%. Compactarea de proba se executa pe poligoane de incercare cu scopul de a stabili pentru fiecare utilaj de compactare cu care urmeaza a se lucra, grosimea optima a stratului si numarul minim de treceri pentru realizarea gradului de compactare prescris. Umpluturile intre fundatii si la exteriorul cladirilor pana la cota prevazuta in proiect se vor executa imediat dupa decofrarea fundatiilor. 7.4.3.1 COMPACTARI DE ADANCIME REALIZATE PRIN BATERE sa aiba capacitatea maxima de ridicare cu minim 20 % mai mare decat greutatea maiului, in scopul prelucrarii la ridicare si a fortelor de aderenta dintre mai si teren; astfel se evita pozitia periculoasa de se lucra cu bratul ridicat la maximum; sa se deplaseze de preferinta pe senile sau in cazul deplasarii pe pneuri, sa aiba posibilitatea calarii automate. Tehnologia de compactare consta in principal din urmatoarele faze: aducerea terenului la umiditatea optima de compactare; trasarea si marcarea axelor de lucru a utilajului; executarea compactarii propriu-zise, prin batere cu maiul, de la inaltimi si cu numar de lovituri determinate experimental; nivelarea finala a suprafetei compactate.
Utilajul (macara sau excavator) de actionare trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii:
Pag. 307/561
7.5
RECEPTIONAREA LUCRARILOR DE TERASAMENTE
Ca operatiuni specifice la receptionarea lucrarilor de terasamente se vor controla procesele verbale de lucrari ascunse si documentatia de santier privind: amplasamentele exacte ale puturilor de colectare pentru drenarea terenului; precizarea cotei la care s-a reusit scaderea nivelului apelor subterane si mentinerea ei si dupa terminarea lucrarilor de fundatii; masuri de asigurarea respectarii cotei de sapare si dupa caz ridicarea sau coborarea acesteia pentru pregatirea fundului sapaturii.
7.6
HIDROIZOLATII
Datorita prezentei apelor freatice la cote ridicate, se prevede impermeabilizarea pe intreaga suprafata exterioara a constructiilor. Toate hidroizolatiile exterioare se vor executa cu un sistem impermeabil, pe baza de ciment cu aditivi speciali si agregate selectate, rezistent la presiune - contrapresiune si la agresivitatea sarurilor din sol si din apa freatica (2 straturi de sistem impermeabil, pe baza de ciment cu aditivi speciali si agregate selectate, rezistent la presiune contrapresiune si la agresivitatea sarurilor din sol si din apa freatica) . Pentru impermeabilizarea radierelor se prevede aplicarea sistemului descris mai sus pe stratul de beton de egalizare, dupa intarirea acestuia si inainte de turnarea betonului armat din radiere. La interior, se prevede impermeabilizarea peretilor si radierului cu mortare speciale pe baza de ciment cu aditivi, rezistent la agresivitatea lichidului vehiculat si la presiune (2 straturi de sistem impermeabil, pe baza de ciment cu aditivi speciali si agregate selectate, rezistent la presiune - contrapresiune si la agresivitatea apei uzate, impermeabil la apa, aderenta la suprafata suport de min. 0,2 Mpa, granulatie maxim 0,7m). Toate strapungerile in pereti se vor etansa cu un material izolant bicomponent polimerizat, elastic. Sistemele de atestare a conformitatii materialelor sunt, conform anexa la Ordinul MTCT nr. 1558/2004, pentru: cimenturi 1+ otel beton 1+ hidroizolatii 3 Pentru aplicarea hidroizolatiilor si etansarilor de rosturi se vor respecta prevederile normativului NP040-2002: Normativ pentru proiectarea, executia si exploatarea hidroizolatiilor la cladiri. 7.6.1 CERINTE TEHNICE PENTRU HIDROIZOLATII SI ETANSARI
La proiectarea, executia si receptia hidroizolatiilor se vor respecta prevederile din STAS 5088-75. Lucrarile de arta. Hidroizolatii. Prescriptii de proiectare si executie. La lucrarile de arta, hidroizolatiile sunt alcatuite, in general din : sapa care se executa in camp continuu si racordarea acesteia la marginea elementului care se hidroizoleaza dispozitivele de acoperire a rosturilor, gurilor de scurgere, strapungerile si racordarea sapei la acestea. In cadrul sapei se pot distinge urmatoarele straturi: strat hidroizolant sau sapa hidrofuga formata din: stratul de amorsare strat de lipire
Pag. 308/561
strat de baza strat suplimentar, de la caz la caz strat de protectie. In functie de pozitia elementului de constructie care se hidroizoleaza fata de nivelul apei freatice, hidroizolatiile pot fi : hidroizolatii impotriva umiditatii pamantului, care se aplica la culei si ziduri de sprijin, elemente ce vin in contact cu apa mai mult timp; hidroizolatii impotriva apelor fara presiune hidrostatica ce se aplica la suprastructura podetelor. Stratul hidroizolant, in functie de materialul folosit si procedeul de aplicare, poate fi : din materiale plastice sau bituminoase aplicate la rece care se recomanda la lucrari de arta executate la zi si la lucrari unde se asigura o ventilatie corespunzatoare; din materiale bituminoase aplicate la cald. Stratul hidroizolant aplicat la rece sau la cald se poate executa in diverse variante si cu diferite materiale, respectanduse insa prevederile din STAS 5088-75. Alegerea variantelor se va face la fiecare lucrare in parte, tinand seama de prevederile din STAS 5088-75 precum si de conditiile locale de teren, conditiile de exploatare si de importanta lucrarii, adoptandu-se solutia optima din punct de vedere tehnic si economic. Materialele necesare pentru executia hidroizolatiilor sunt conform tabelului 1 din STAS 5088-75. Varianta de alcatuire a hidroizolatiei se va alege conform tabelelelor 5...6 din STAS 5088-75. In functie de varianta adoptata se vor respecta recomandarile de proiectare si pentru racordarea hidroizolatiilor la marginile elementului de constructie ce se hidroizoleaza, cuprinse in STAS 5088-75, capitolul 3. In cazul lucrarilor amplasate in medii agresive se vor lua masuri suplimentare conform standardelor si normativelor in vigoare. Se prevede impermeabilizarea pe intreaga suprafata exterioara atat a chesoanelor cat si a camerelor de vane, De asemenea, se prevede si impermeabilizarea tronsonului III al chesonului, pe interior, pe peretele comun cu camera de vane, pe o inaltime de cca. 2,00m. La alegerea materialului pentru impermeabilizari se va urmari : sa fie agrementat tehnic in Romania sa fie impermeabil la apa sa prezinte rezistenta la agresivitatea sarurilor din sol si apa freatica sa aiba aderenta la suprafata suport de min. 0,2 MPa granulatie maxim 0,7mm Se vor respecta instructiunile de transport, depozitare, preparare , pregatire a suprafetei suport si de aplicare a materialului ales de la furnizorul produsului. Pentru etansarea rosturilor dintre piesele inglobate pentru trecerea conductelor si peretii de beton se prevede utilizarea unui material izolant bicomponent polimerizat, elastic. La alegerea materialului pentru etansari se va urmari : sa fie agrementat tehnic in Romania sa fie impermeabil la apa sa aiba aderenta la suprafata suport de metal si beton de min. 0,2 MPa sa aiba rezistenti la tractiune de min. 0,5 MPa
Pag. 309/561
revenire elastica de min 85% alungire la rupere de cca. 450% Se vor respecta instructiunile de transport, depozitare, preparare, pregatire a suprafetei suport si de aplicare a materialului ales de la furnizorul produsului. Stratul suport al hidroizolatiei trebuie sa nu prezinte prezinte proeminente mai mari de 2 mm, suprafata neteda realizandu-se prin driscuire. Planeitatea suprafetei suport se admite a avea o singura denivelare de 5 mm pe o suprafata verificata cu dreptarul de 3 m in orice directie. Pentru a indeplini aceste conditii suprafata suport se va pregati astfel: se indeparteaza toate muchiile vii, denivelarile, agregatele incomplet inglobate in beton, petele de grasime si orice alte corpuri straine; laptele de ciment in exces se indeparteaza cu peria de sarma; se curata cu jeturi de apa sau aer comprimat, lasandu-se sa se usuce in vederea aplicarii stratului hidroizolant. Pe suprafata suport pregatita ca mai sus, se interzice circulatia personalului din santier. Muncitorii care executa lucrarile trebuie sa poarte cizme de cauciuc, circuland numai pe pasarele provizorii din lemn. Stratul hidroizolant se va aplica pe timp uscat si la o temperatura a suprafetei suport mai mare de +5oC. In timpul executiei stratului hidroizolant, pe portiunile inca neacoperite cu stratul de protectie se vor lua masuri pentru: interzicerea circulatiei lucratorilor si a depozitarii de materiale pe aceste suprafete; acoperirea cu praf de creta, praf de ciment sau hartie impotriva actiunii razelor solare sau a temperaturilor ridicate. Se recomanda ca procesul de executie a hidroizolatiei sa se organizeze astfel incat stratul de protectie sa se aplice in aceeasi zi. Pe stratul hidroizolant neacoperit cu stratul de protectie sau in zona in care urmeaza a se hidroizola imediat, nu se executa sprijiniri. Calitatea materialelor folosite la hidroizolatia lucrarilor de arta rutiere se garanteaza prin certificate de calitate emise de unitatea producatoare. Executantul lucrarilor de hidroizolatie se verifica calitatea materialelor pe baza acestor certificate, efectuand si incercari in caz de dubiu. Verificarea si receptia lucrarilor de hidroizolatii se face pe etape, dupa cum urmeaza: pe parcursul executarii lucrarilor de hidroizolatii, incheindu-se procese verbale partiale de lucrari ascunse; la terminarea lucrarilor de hidroizolatii, prin incheierea unui proces verbal pentru aceste lucrari; odata cu verificarea intregii lucrari de arta. Verificarea la terminarea lucrarilor de hidroizolatie se face asupra aspectului iar in cazul unor prevederi nefavorabile din procesele verbale de lucrari ascunse se poate face si asupra etanseitatii prin inundare cu apa pe o inaltime de maxim 5 cm, pe suprafata limitata. Defectele constatate pe parcursul executiei si la terminarea lucrarilor de hidroizolatii se vor remedia pe baza unor solutii propuse de Antreprenor si care pot fi acceptate sau nu de catre Beneficiar. In cazul in care Beneficiar nu accepta remedierile propuse de Antreprenor se poate dispune refacerea intregii lucrari de hidroizolatii. 7.7 PROTECTII ANTICOROZIVE
La realizarea lucrarilor de protectii se vor respecta prevederile normativului GP035-1998 Ghid de proiectare, executie si exploatare privind protectia impotriva coroziunii a constructiilor din otel. Sistemul de protectie anticorosiva aplicat elementelor metalice prevazute in prezentul proiect (capace, trepte inglobate, piese de trecere, profile laminate) este constituit din rasini epoxilice realizate in camp electrostatic:
Pag. 310/561
o o
1 strat grund epoxidic 2 straturi de vopsea epoxidica
Calitatea acoperirilor de protectie anticorosiva prin vopsire depinde in mare masura de felul si calitatea suprafetelor metalice care urmeaza sa fi acoperite. Suprafetele metalice trebuie sa fie cat mai netede, lipsite de sufluri, scursuri de metal, fisuri, exfolieri, muchii ascutite, stropi de metal. Cordoanele de sudura nu trebuie sa prezinte cratere, pori, scurgeri de metal topit, crapaturi care nu asigura trecerea de la metalul de baza la metalul depus, solzi pronuntati, intreruperi, rizuri. In cazul ca se constata asemenea defectiuni, acestea se vor indeparta inainte de aplicarea protectiei anticorosive prin polizare, daltuire, rotunjirea muchiilor, corectarea sudurii. Suprafetele care urmeaza a se proteja anticorosiv se vor curata si se degreseaza cu solventi organici curati. Degresarea se face prin pensulare sau stergere cu lavete care sa nu lase scame, prin imersie (in cazul pieselor mai mici) sau cu jet de solvent. In acest mod se asigura atat gradul de curatire cerut cat si rugozitatea suprafetei, lucru ce mareste aderenta straturilor de grund si vopsea. Dupa aceasta pregatire a suprafetelor se trece la aplicarea stratului de grund. La aplicarea grundului se va tine cont si de dotarea si posibilitatile executantului (prin pensulare, cu rola sau prin metoda airless). Se trece la acoperirea cu vopsea a suprafetelor grunduite dupa 1-2 zile de la aplicarea stratului de grund. In timpul si la terminarea pregatirii suprafetelor si aplicarii ciclurilor de vopsire, se vor efectua urmatoarele controale: o controlul suprafetelor ce urmeaza a se proteja anticoroziv, asa cum a fost prezentat mai sus. Aceasta se face vizual, cu ajutorul sugativei. Se apasa hartia sugativa curata pe suprafata de controlat. Pe hartia sugativa nu trebuie sa ramana urme de grasimi sau umiditate; controlul vizual al conditiilor de aplicare. Sistemul de protectie anticoroziva nu se aplica in mediu cu praf, fum, ceata, aburi. Temperatura minima de lucru: +50C si umiditatea maxima de 80 %; aspectul si uniformitatea suprafetei vopsite. Se controleaza vizual, urmarindu-se obtinerea unui sistem de protectie continuu, uniform, lipsit de basici si incretituri; verificarea aplicarii intregului numar de straturi prevazute in proiect. Se face prin sondaj, prin taiere cu lama, urmarindu-se existenta tuturor straturilor cu nuante diferite.
o o o
In timpul aplicarii sistemului de protectie anticoroziva, se impune respectarea cu strictete a regulilor de protectie a muncii si a normelor de prevenire si stingere a incendiilor. In acest sens personalul care efectueaza lucrarea de aplicare a sistemului de protectie anticoroziva va fi calificat si bine instruit interzicandu-se accesul in perimetrul de lucru al persoanelor neautorizate.
7.8
CERINTE TEHNICE PENTRU CONDUCTE SI INSTALATII TEHNOLOGICE
Materialele si produsele utilizate la executarea instalatiilor si conductelor vor avea caracteristici si tolerante conform standardelor in vigoare sau altor prescriptii tehnice de calitate in domeniu si agrementate tehnic. Materialele si produsele utilizate trebuie insotite de certificate de calitate, cu toate rezultatele verificarilor si incercarilor la care se supun conform standardelor. In caz de neclaritati privind certificatele de atestare a calitatii, materialele nu se vor receptiona decat dupa inlaturarea incertitudinii, prin probe suplimentare Inainte de introducerea in lucrari, fiecare conducta va fi curatata si examinata din punct de vedere al integritatii. Conductele avariate, care nu pot fi reparate satisfacator, vor fi respinse si indepartate de pe santier.
Pag. 311/561
Conductele vor fi executate din urmatoarele materiale: MATERIALUL CLASA DE PRESIUNE Gravitational sau PN4 Policlorura de vinil PVC, SN4 PN6 PN10 Polietilena de inalta densitate PEID, PE 100 PN 10
Poliester armat cu fibra de sticla si insertie de nisip PN 6 / SN 10000 in zonele carosabile PAFSIN Fonta ductila K9 Tuburi din beton armat (pentru Pipe Jacking) 7.8.1 CONDUCTELE DIN PVC PN10 -
Acestea vor fi realizate din material PVC 100 (SN4). Conductele de PVC sunt realizate cu mufa la un capat, iar etanseitatea lor se realizeaza cu inele de cauciuc (inele de etansare profilate pentru Dn 200 mm si inele de etansare si fixare pentru Dn > 200 mm). Datorita greutatii mici se pot monta conducte si de 5 6 m lungime. Incarcarea autovehiculelor trebuie facuta astfel incat sa nu se produca nici o deteriorare a tuburilor, a racordurilor si a accesoriilor in timpul transportului: nu se admite nici un contact intre tuburi si racorduri, cu piesele metalice proeminente ale vehiculului, intrucat tuburile sunt prevazute cu mufe fasonate in uzina, acestea trebuie fixate in timpul transportului conform instructiunilor date de fabricant. Cand tuburile sunt livrate in paleti, acestea trebuie mentinute ca atare pana la punerea lor in opera. Descarcarea brutala a tuburilor si a racordurilor pe pamant este interzisa, tuburile fiind prevazute cu mufe fasonate in uzina, fixarea acestora se va face alternand capetele drepte PVC cu capetele cu mufe, acestea depasind suprafetele laterale ale stivei de tuburi. De asemenea, se poate intercala un pat de scanduri intre doua straturi de tuburi, evitand in felul acesta de a le stoca cap-coada. Inaltimea stivei nu va depasi 1,50 m. Tuburile si racordurile trebuie stocate la adapost de soare (sub un coviltir, de exemplu, sau intr-o magazie de santier apropiata) si utilizate la locul de montaj in functie de inaintarea executiei. Trebuie sa se evite asezarea tuburilor pe o durata lunga pe malul sapaturii. Pentru a evita riscul de deteriorare si al unui incident ulterior, tuburile si racordurile trebuie purtate si nu tarate pe pamant sau pe obiecte sau suprafete dure. Pe timp friguros este necesar sa se ia masuri de prevedere suplimentare, in special pentru evitarea socurilor violente. La tuburile cu pereti grosi este important sa se degajeze lama fierastraului pentru a evita o frecare puternica intre fetele elementului. Daca aceasta precautie nu este respectata, incalzirea care se produce poate conduce la o imbatranire a PVC-ului, conducand chiar la blocarea fierastraului.
Grosimea tubului
Instrumente de taiat
1 2 mm 2 6 mm > 6 mm
Fierastrau metalic cu dantelura fina Fierastrau metalic cu dantelura mare Fierastrau de mana sau mai bine fierastrau cu panglica
Pag. 312/561
1 - 6 mm
Taietor de tuburi cu roata dintata, special pentru PVC
Daca fetele tubului nu au fost taiate rectangular trebuie reparate cu ajutorul unei pile si bavurile indepartate cu o razatoare sau cu glaspapir. Extremitatea tubului ce a fost taiat trebuie sanfrenata cu o pila, sau cu ajutorul unei scule speciale. Asamblarea tuburilor din PVC, intre ele, sau intre tuburi si racorduri din PVC, se poate realiza prin lipire, cu ajutorul unui adeziv sau prin inel de etanseitate. Asamblarea prin lipire se utilizeaza curent la instalatiile din cladiri. La executia canalelor stradale se utilizeaza tuburi din PVC, cu mufa, a caror imbinare se face prin inel de etansare. Lipirea cu adeziv se face, la canalele subterane executate din PVC, numai pentru solidarizarea piesei de legatura tip sa de tubul de canalizare pentru executia racordurilor. Se recomanda executia racordurilor prin intermediul ramificatiilor. In eventualitatea ca va fi necesara o refacere a unei mufe pe santier se aminteste ca reglementarile in vigoare permit fasonarea acesteia in atelierul santierului (bineinteles, aceasta numai in cazul cand unitatea de executie nu dispune de mansoane de racordare). Este interzisa lipirea a doua piese cap la cap. Asamblarea prin lipire se efectueaza cu ajutorul unui adeziv avizat tehnic, care se bazeaza pe solventi PVC (temperatura de utilizare normala este cuprinsa in ecartul - 5C la + 30 C). Natura adezivului utilizat (foarte importanta functie de tipul de imbinare) realizeaza o veritabila sudura la rece prin actiunea de interpenetrare superficiala a peretilor in prezenta si sub actiunea dizolvantului adezivului. Pentru a realiza o buna lipire este indispensabil de a respecta, in ordine, operatiile de reperaj si depolarizare. Reperajul se va face foarte atent in cazul solidarizarii piesei tip sa pentru executia racordurilor, avand in vedere faptul ca o greseala nu se poate remedia usor. Depolarizarea are rolul de a elimina luciul suprafetelor ce urmeaza sa fie imbinate pentru ca adezivul sa actioneze mai repede si se realizeaza prin frecarea suprafetelor, ce urmeaza sa fie lipite, cu glaspapir sau panza de slefuit. Pentru aceasta operatie nu se vor utiliza pilele sau panzele de bonfaier. Se freaca elementele ce urmeaza sa se imbine cu o carpa cu decapant, recomandat de fabricantul tuburilor. Cu ajutorul unei pensule, se aplica adezivul (fara a face exces, intr-un strat minim) pe suprafetele ce urmeaza sa fie solidarizate prin lipire.Un exces de adeziv in interiorul mufei conduce la aglomerarea acestuia, ceea ce poate afecta rezistenta tubului slabit de o degradare locala. Adezivul poate de asemenea, sa curga si in cazul diametrelor mici sa reduca sectiunea de scurgere. In general, adezivii ce sunt recomandati de producatorii de tuburi si piese speciale din PVC contin un solvent pe baza de PVC. Se interzice diluarea si folosirea lui in continuare. Cutiile de adeziv trebuie insotite de certificatul de calitate si de instructiuni de utilizare si pastrare. Adezivul se va pastra la loc racoros si trebuie stiut ca este inflamabil. In acest sens se vor respecta normele de protectie a muncii si PSI, atat la depozitare, cat si in timpul utilizarii. De asemenea, trebuie cunoscut ca vaporii adezivului sunt toxici si mai grei decat aerul. Solutia de lipit in contact cu pielea produce eczeme, fapt care impune folosirea manusilor de cauciuc in timpul utilizarii. Imediat dupa aplicarea adezivului se imbina cele doua elemente prin presare. Cu ajutorul unei carpe curate se curata adezivul in exces de la exteriorul mufei. Se va respecta timpul de uscare indicat de catre furnizorul de adeziv. In ceea ce priveste lipirea ce se executa pe elementele de la canalizare, destinata a transporta fluide sub presiune, durata de uscare cuprinsa intre ultima lipire si punerea sub presiune este in general: 15 ore minim pentru presiunea de incercare de 15 bar; 24 ore minim pentru presiunea de incercare de 21 bar; Daca, in urma unei reparatii sau modificari, conducta nu trebuie sa suporte decat presiunea de serviciu, se poate aplica, pentru timpul de uscare, regula empirica urmatoare: 1 ora pentru 1 bar din presiunea de serviciu.
Pag. 313/561
Asamblarea cu inel de etansare, utilizata in majoritatea cazurilor pentru conductele ingropate, cere urmatoarele precautii: verificarea sanfrenului la capatul drept al tubului, refacerea acestuia daca este cazul; transpunerea cu un creion pe capatul drept al tubului a adancimii mufei; se vor curata bine partile ce se vor asambla; se vor inlatura in special urmele de noroi, de pamant sau de nisip; se va asigura, in special, curatirea lacasului mufei si al inelului de etansare, chiar daca acesta este livrat in mufa tubului; se va verifica pozitia corecta a inelului in lacasul sau; se va unge, cu un lubrifiant recomandat de fabricant, capatul drept al tubului si in special sanfrenul; (nu se va utiliza decat lubrifiantul precizat de fabricant; alte produse pot conduce la riscul de a afecta inelul de etansare din elastomar); nu se lubrifiaza nici inelul de etansare, nici lacasul acestuia (in afara indicatiilor speciale ale fabricantului); se imbina cele doua elemente pana la reperul trasat in prealabil pe capatul drept al tubului. 7.8.2 CONDUCTELE DIN PAFSIN
Tuburile din PAFSIN sunt fabricate in 5 clase de rigiditate RN 2.500; RN 5.000; RN 10.000; RN 15.000; RN 15.000; RN 20.000. Pentru conductele de canalizare gravitational se folosesc tuburile din clasele SN 5.000 si SN 10.000 (in zonele carosabile). Lungimea efectiv (nominal) standard a tuburilor din PAFSIN este de 6 m sau 12 m. Unele tuburi pot fi livrate in lungimi mai scurte. Toleranta la lungime este de 60 mm. Tuburile standard din PAFSIN se imbin intre ele cu mansoane din PAFSIN. Mansoanele contin ca parte integrant o garnitur in intregime din elastomeri (propilen etilen). Imbinarea se realizeaz cu usurint si va fi perfect etans, echivalent cu performantele tubului. Imbinarea cu manson din PAFSIN si garnitur din elastomer intruneste cerintele standardului ISO 8639. Suprafata exterioar neted si diametrul exterior constant al tubului din PAFSIN fac posibil tierea si imbinarea in orice punct din lungimea sa .Tuburile in lungime standard sunt livrate cu un singur racord gata montat la unul din capete, adic, efectiv un tub cu un capt drept si muf. Tuburile din PAFSIN sunt livrate cu mansoane de imbinare montate la un capt.In timpul transportului trebuie s se previn miscarea tuburilor. Inainte de descrcarea tuburilor se asigur personalul necesar si se verific dac echipamentul mecanic are capacitatea adecvat de ridicare si c reglementrile privitoare la protectia muncii vor fi respectate.Cand se ridic tuburile din PAFSIN, cablurile trebuie s fie cptusite cu cauciuc pentru prinderea tuburilor si evitarea deteriorrii acestora.Suportii de lemn ai cadrelor nu trebuie s fie niciodat folositi la ridicarea tuburilor.Nu se folosesc carlige pentru ridicarea tuburilor de la capete. Tuburile se pot depozita pe santier cu conditia ca solul s fie plat, fr pietre sau alte materiale care pot prduce deteriorarea acestora. Acolo unde suprafata este denivelat trebuie folositi suporti de lemn, cu o ltime minim de 20 cm. In multe cazuri tuburile nu trebuie depozitate si pot fi aprovizionate direct pe santierul de executie al canalului, caz in care, tuburile vor fi descrcate din mijlocul de transport in lungul traseului transeei: tuburile vor fi descrcate cat mai aproape de transee, pentru a se evita manevrri ulterioare; se descarc tuburi la interval de 6 m sau in stive cu numrul de bucti multiplu de 6. tuburile se descarc pe partea opus depozitelor de materiale rezultate din sptur, pentru a facilita coborarea acestora in transee
Pag. 314/561
Operatia de taiere se face cu un polizor unghiular cu disc abraziv. Se va da atentie la trasarea tieturii pe exteriorul tubului, iar operatorul va fi instruit s se protejeze impotriva nisipului din structura tubului din PAFSIN antrenat de discul abraziv in timpul operatiunii de tiere.Sanfrenarea captului tiat al tubului se poate efectua folosind acelasi polizor tinut intr-un anumit unghi. Se recomand viteza de 6.000 rot./minut. Inainte de coborarea tuburilor in transee, inelul de cauciuc al racordului si captul drept trebuie s fie curtate. De asemenea, tot inainte de coborarea in transee, se recomand s se asigure o adancitur de imbinare sau clopot pe fundul transeei (in dreptul imbinrii) pentru a permite asamblarea corect si a asigura c greutatea tubului s nu fie suportat numai de imbinare. Imbinarea cu muf de PAFSIN solicit presiuni mari de contact asupra inelului de elastomer astfel c, de regul, este necesar asistent mecanic la imbinarea tuburilor. Dac la capatul liber se afla un racord, trebuie s se plaseze un suport, astfel incat, forta de imbinare s se aplice asupra captului drept fr s se deplaseze racordul Inainte de efectuarea imbinrii propriu zise, inelul de etansare al racordului si capatul drept pereche trebuie s fie unse generos cu past de imbinare precizat de productorul materialelor din PAFSIN. Ungerea se va face chiar inainte de imbinare pentru a nu se usca pasta lubrifiant. Cantitatea de lubrifiant necesar/ numr de tuburi pentru un litru de lubrifiant.
Dn 150 200 250 300 350
Nr tub./ l. lubr. 56 42 33 28 24
Dn 400 500 600 700 800
Nr.tub./ l. lubr. 21 17 14 12 11
Dn 900 1.000 1.200 1.400 1.600
Nr.tub./ l.lubr. 9 8 7 6 5
Dn 1.800 2.000 2.200 2.400
Nr.tub./ l.lubr. 4 4 3,5 3,5
Coborarea tuburilor in transee se face cu o macara. Tubul va fi prins in zona centrului de greutate cu o ching de material textil sau sintetic, rezistent la greutatea tubului si care nu deterioreaz peretii acestuia.
7.8.3
CONDUCTELE DIN PEID
Vor fi realizate din material PE 100, dupa cum este clasificat de Raportul Comitetului Tehnic European CEN/TC 155. Dimensiunile tevilor din PEID vor fi conform DIN 8074 sau echivalent. Fitingurile pentru conducte vor fi conform DIN 19533 sau echivalent. Incarcarea in vehicule trebuie sa se efectueze astfel incat nici o deteriorare sau deformare a tuburilor si racordurilor sa nu se produca in timpul transportului. Se va da atentie deosebita evitarii: manipularilor brutale, formarii unor sageti importante, balansului; oricarui contact al tuburilor si racordurilor cu piese metalice proeminente. Cand tuburile au un capat fasonat in uzina, asezarea lor se va face in functie de instructiunile furnizorului. Daca tuburile se livreaza paletizate, aceasta conditionare trebuie mentinuta pana in momentul folosirii lor. Descarcarea brutala a tuburilor si racordurilor pe sol este interzisa. Este necesar sa se pregateasca un loc de depozitare situat cat mai aproape de locul de montaj. Suprafata destinata sa primeasca tuburile si racordurile trebuie sa fie nivelata pentru a evita deformari ale materialului, ce pot deveni permanente.
Pag. 315/561
Inaltimea unui depozit trebuie limitata la 1,50 m. Tuburile si racordurile trebuie depozitate la adapost de soare (sub o prelata sau un sopron) sau intr-o magazie de santier. Pentru a evita orice risc de deteriorare si de incidente ulterioare, tuburile si racordurile trebuie sa fie purtate si nu tarate pe sol sau pe obiecte dure. Pe timp friguros, este necesar sa se ia precautii suplimentare si sa se evite orice soc. Pana la Dn 250 mm, manipularea tuburilor din PEID se poate face manual, greutatea acestora nedepasind 50 kg. Pentru manipularea tuburilor cu diametre mai mari, se va utiliza o macara. Prinderea tuburilor in macara se va face cu chingi textile sau de cauciuc. Transportul tuburilor se va face cu camioane speciale, tuburile sprijinindu-se, pe cat posibil, pe toata lungimea. Tuburile si piesele speciale din PEID se vor feri de contactul cu fluide care pot deteriora materialul (solventi sau produse similare). Tuburile si piesele speciale din PEID vor fi aprovizionate pe santier cu putin timp inainte de a fi montate. Depozitarea inelelor de imbinare trebuie sa se faca avand in vedere caracteristicile elastomerilor. Conditiile de depozitare vor tine seama de: temperatura de depozitare, umiditatea mediului, expunerea la lumina, durata depozitarii. Trebuie sa se evite deformarea inelelor de imbinare la temperatura scazuta. Inainte de punerea in opera, temperatura lor trebuie sa fie adusa la +200C timp de cateva ore pentru ca acestea sa-si regaseasca supletea initiala (de exemplu, sa fie inmuiata in apa calda). Inelele de imbinare pe baza de elastomeri vulcanizati trebuie sa fie depozitate intr-un mediu cu umiditate potrivita. Elastomerii sunt sensibili la razele ultraviolete si la actiunea ozonului. Trebuie deci ca inelele de imbinare sa fie depozitate la adapost de lumina directa a razelor solare sau artificiala. Se considera optima utilizarea inelelor si garniturilor de imbinare intr-un termen de 6 ani dupa fabricarea lor, acestea fiind depozitate in conditiile prevazute prin norma ISO 2230 (Conditii de depozitare a produselor pe baza de elastomeri vulcanizati).Garniturile de etansare si inelele de etansare se vor depozita la intuneric, ferite de inghet sau suprainalzire, libere de orice tensiune. Incercarile pentru determinarea calitatii tevilor se vor face in fabrica conform DIN 8075 sau echivalent. Se recomanda specializarea personalului care va lucra la montarea acestui tip de conducte, fie la furnizorul de materiale, fie sub asistenta directa a unor specialisti de la firma furnizoare.
7.8.4
CONDUCTELE DIN FONTA DUCTILA K9
Prevederile prezentelor instructiuni se vor aplica la executarea si exploatarea retelelor exterioare de transport si distributie de apa potabila, tehnologica si de incendiu care se realizeaza cu tuburi si racorduri din fonta ductila. Tuburile si racordurile (piese de imbinare) din fonta ductila se vor folosi astfel: la retelele exterioare de transport si distributie de apa rece potabila, tehnologica si de incendiu, inclusiv bransamentele ele se vor utiliza in raport cu presiunea si temperatura apei din retea: TemperaturaC Material optima Fonta Ductila 20 maxima 45 Presiunea maxima (bar) 25
In terenuri sensibile la inmuiere se vor folosi numai in cazurile si conditiile de executie precizate in "Normativul pentru proiectarea si executarea constructiilor fundate pe terenuri slabe" indicativ P 7.
Pag. 316/561
Domeniul de utilizare a tuburilor si racordurilor din fonta ductila este foarte larg si se refera la pozare ingropata, traversari de poduri, pozare aeriana, in galerie, in tunel sau in panta. In functie de metoda de imbinare, se acopera intreaga gama de utilizare a tuburilor si racordurilor din fonta ductila: conductele cu imbinari automate se preteaza cel mai bine la pozare ingropata, in panza freatica sau la presiuni puternice; in conditii de restrictii generate de aglomerari sau in terenuri cu coeziune mica se monteaza cu succes conductele cu imbinari zavorate; imbinarile mecanice asigura montarea racordurilor cu mare usurinta, ca si imbinarea tuburilor in subsoluri aglomerate si in galerii; tuburile imbinate cu flanse isi gasesc intrebuintarea la statii de pompare, camere de vane a rezervoarelor, pasaje aeriene, galerii tehnice, rezervoare; se recomanda protejarea tuburilor, racordurilor si imbinarilor cu mansoane din polietilena cand acestea sunt utilizate in soluri cu rezistivitate mica, in zone traversate de curenti vagabonzi, in soluri cu continut ridicat de sulfati sau cloruri sau care prezinta o activitate bacteriana. 7.8.5 ALTE MATERIALE
Se vor folosi numai materiale care corespund din punct de vedere calitativ cu normele CEN, DIN, ISO, UNI si care au agrementul tehnic MLPAT, precum si avizul Ministerului Sanatatii in cazul tuburilor, racordurilor si pieselor pentru apa potabila. Se va urmari sa existe corespondenta intre racorduri, tuburi si piese, atunci cand producatorii sunt diferiti. De regula, se vor utiliza acele tuburi care au piese de imbinare compatibile pentru imbinarea cu PEID, fonta ductila, PAFS1N, otel, PVC si eventual beton. Pentru solventi degresanti, adezivi, garniturii scule si dispozitive de montaj sl intretinere se vor lua in considerare indicatiile producatorului de tuburi si racorduri. Tuburi cu mufa Tuburile din fonta ductila sunt produse prin centrifugare in conformitate cu standardul international ISO 2531-1991. Rezistenta minima la tractiune este de 420 N/mm2. Limita conventionala de elasticitate de 0,2% este de minimum 300 N/mm2. Alongatia minima la ruptura este de 10% pentru diametrele nominale DN 60 la 1000 mm si 7% pentru diametrele.nominale DN 1200 la 2000. Valorile limitei conventionale de elasticitate de 0,2 % cuprinse intre 270 N/mm si 300 N/mm sunt admise atunci cand alongatia la rupere este mai mare sau egala cu 12% pentru diametrele nominale DN 60 la 1000 mm si cu 10% pentru diametrele nominale DN 1200 la 2000 mm. Tuburile centrifugate trebuie sa fie supuse in uzina Ia o proba hidrostatica de cel putin 10 secunde, la o presiune minima indicata in tabelul urmator pentru tuburile din clasa de grosime K9: Diametrul nominal (mm) 60 la 300 350 la 600 700 la 1000 1100 la 2000 Presiunea minima de proba hidrostatica pentru tuburile din clasa K9 (bari) 50 40 32 25
Pag. 317/561
Tip de imbinare Imbinarile cu mufa sunt de tip automat. Materialul utilizat pentru inelele de imbinare este elastomer EPDM sau echivalent in conformitate cu standardul international ISO 4633. Conditiile cele mai potrivite pentru depozitarea elastomerilor vulcanizati sunt stabilite prin standardul international ISO 2230. Grosimea peretilor tuburilor Grosimea tuburilor este in general de clasa K9 in concordanta cu standardul international ISO 2531 Protectii Izolatia interioara Tuburile sunt izolate in interior cu mortar de ciment in conformitate cu standardul international ISO 4179. Cimentul este un ciment produs in furnal inalt sau echivalent. Grosimile mortarului de ciment sunt definite in tabelul care urmeaza: Grosimi (mm) DN Normala 60 - 300 350 - 600 700 - 1200 1400 - 2000 3 5 6 9 Valoare medie minimala 2,5 4,5 5,5 8,0 Valoare minima intrun punct 1,5 2,5 3,0 4,0
Izolatia exterioara Tuburile sunt. izolate la exterior cu zinc metalic in conformitate cu standardul international ISO 8179; cantitatea de zinc depusa nu este mai mica de 130 g/m2. Dupa zincare, tuburile sunt acoperite cu un strat de vopsea bituminoasa; grosimea medie a stratului bituminos nu este mai mica de 70 microni in conformitate cu standardul international ISO 8170. Protectia pe santier cu manson de polietilena Daca se cere prin lista pieselor, tuburile sunt protejate pe santier cu un manson din polietilena in conformitate cu standardul international ISO 8180; grosimea minima a mansonului este de 200 microni. Tuburi cu flanse Fabricarea tuburilor Tuburile din fonta ductila sunt centrifugate si au flanse sudate, in conformitate cu standardul international ISO 25311991. Imbinare cu flanse Garnitura imbinarii cu flanse are o grosime minima de 3 mm si la nevoie este armata (intarita). Materialul utilizat pentru garniturile de imbinare cu flanse este un elastormer EPDM sau echivalent, in conformitate cu standardul international ISO 4633-1983.
Pag. 318/561
Conditiile cele mai potrivite pentru depozitarea elastomerilor vulcanizati sunt stabilite prin standardul international ISO 2230. Grosimea tuburilor Grosimea tuburilor este in conformitate cu standardul international ISO 2531 clasa K9. Protectii Protectiile sunt aceleasi ca cele definite pentru tuburile cu mufa Conducte din beton ce se vor utiliza la executia canalului cu metoda Pipe Jacking Specificatiile generale ale tuburilor de beton armat care se vor utiliza: Tehnologia de fabricare: cofrare umeda in cofraj vertical din tabla de otel; Diametrul tubului: Dn 120 cm, cu diametrul exterior al tubului 149 cm Lungimea unui tub: L = 3.0 m; Imbinare intre tuburi: cu cep si buza; Capatul tubului: contine integrat inel de otel (ST 37.2, sau Fe 360) ancorat in beton si etansare contra scurgerilor de apa; Inel de transfer presiune: placa aglomerat de lemn, 25 mm grosime; Etansare: in forma de pana glisanta (DIN EN 681-1); Sistem de instalare: 2 ancore rotunde; Sistem lubrifiere: inel de lubrifiere cu conexiune 1"; Calitatea betonului C 40/50; P Clasa de expunere: XA 1; Armatura utilizata: BST 500/500; Acoperirea de pamant: 3.0 - 6.0 m; Tipul de teren: nisipuri mijlocii si mari, slab coezive, gamma = 17,5 19,8 kN/m3, =28o; Confectii metalice Gratarele dese si vanele de perete (stavilele) se vor executa uzinat, si vor avea urmatoarele caracteristici: Material: otel inox Elemente de fixare: otel inox, cf. DIN 267 Etansare tip UPAT pentru stavile Fabricatie cf. ISO 9001 Probe de etanseitate cf. ISO 5208-2, DIN 3230 partea 5 pentru stavile Conditii de garantie: 12/18 luni de la punerea in functiune/ livrare Asistenta tehnica: la montaj, in garantie si dupa garantie Pentru actionarea armaturilor amplasate la nivel inalt, sunt prevazute platforme realizate din confectii metalice, folosindu-se profile laminate si tabla. Platformele se vor suda, grundui si vopsi in aceleasi conditii ca suporturile.
10 12
Pag. 319/561
Suduri Sudurile se vor efectua de sudori autorizati, in conformitate cu prevederile PTCR 9 - colectia ISCIR, marcand pe pies cu poansonul celui ce a efectuat sudura. Se vor folosi electrozi adecvati materialului pieselor ce trebuiesc sudate, pentru care Antreprenorul va emite certificat de calitate. Materialele de adaos vor corespunde prevederilor SR EN 12070:2001, cu referire la verificarea calitatii, marcarea si livrarea lor. Toate sudurile vor trebui ptrunse pe intreaga sectiune sudat, aspectul lor fiind conform cu CTE - RG. Se va acorda o grij deosebit alinierii corecte a pieselor ce trebuiesc sudate si a perpendicularittii flanselor pe conduct. Personalul care execut operatia de control nedistructiv al sudurilor, trebuie s fie autorizat in conformitate cu PTCR II. Verificarea sudurilor se va face prin metode nedistructive in volum de 100% si va pune in evident starea suprafetelor sudurilor si a zonelor adiacente, forma si dimensiunile cordonului de sudur si defectele de suprafat, conform tabel 1 si 2, Instructiunile I 27 - 82. Verificarea defectelor interioare se va face prin metoda radiatiilor penetrante. Rezultatele controlului vor fi consemnate in buletine de examinare si vor fi prezentate la receptii ale lucrrilor. Depozitarea electrozilor se va face in locuri uscate, ferite de intemperii, fiind interzis sudarea cu electrozi umezi. Defectele cordoanelor de sudur depistate la controlul vizual, vor fi indeprtate cu mijloace mecanice pan la materialul sntos, dup care vor fi resudate. Modul si conditiile de reparare, vor fi stabilite prin tehnologia de sudare omologat. Sudurile de reparatii vor fi executate prin aceleasi procedee care au fost folosite la realizarea sudurilor initiale. Portiunile din imbinrile sudate care au fost reparate, vor fi verificate dup remediere ca si sudurile initiale. Flanse si garnituri Flansele se vor procura gata uzinate in conformitate cu prevederile privind presiunea nominal (cu suprafata de etansare plana cu umar conform SR ISO 7005-1) Nu se admit flanse cu alte caracteristici sau a cror suprafat de etansare prezint abateri de executie mari. Garniturile necesare la imbinrile cu flanse pot fi din marsit sau cauciuc. Pentru dimensiuni de legatura intre flanse si intre flanse si armaturi, pompe, compensatori, se va respecta standardul DIN 2501 Montajul instalatiilor Inainte de montaj, se va efectua identificarea pieselor metalice aferente fiecrei instalatii. Piesele metalice executate vor fi manipulate cu grij evitandu-se lovirea sau deformarea lor, nefiind admis montarea in instalatie a pieselor deformate. Inainte de montarea in instalatie a armturilor (indiferent de tipul lor), vor trebui incercate la banc, pentru verificarea functionrii normale (etansare perfect, inchidere-deschidere complet a clapei sau a sectorului, manevra usoar fr blocari, etc.). Toate imbinrile in flanse vor trebui s fie lipsite de eforturi. Eventualele corecturi ale ansamblului unei linii hidraulice, datorate tolerantelor de executie, se vor face cu inele de reglaj special confectioate. Nu se admite folosirea a dou garnituri la o imbinare.
Pag. 320/561
Vopsitorii In vederea vopsirii instalatiei hidraulice, fiecare pies va fi controlata si prelucrata pentru indeprtarea total a ruginii, exfolierilor si a altor depuneri pe conduct. Se vor indeprta, cu solventi adecvati, toate petele de uleiuri si grsimi, dup care se vor lsa s se usuce, Se va aplica stratul de grund, cu pensula sau pistolul de vopsit, in grosime de minimum 20 microni, avand in vedere realizarea unei pelicule uniforme.Peste stratul de grund se va aplica vopsea perclorvinilic in dou straturi. Instalatiile se vor vopsi in culori diferite in functie de tipul circuitului. Culorile se vor stabili prin proiectul de executie. Fiecare circuit va fi marcat cu sgeat, indicand directia normal de curgere a fluidului. Izolatiile se execut conform tehnologiei si cu materialele prevzute in STAS 7335/3 . Aplicarea invelisului izolator se face imediat pe grundul uscat. Nu se admite aplicarea stratului urmtor in cazul cand stratul anterior este umed (din cauza precipitatiilor sau a unei uscri insuficiente). Tehnologia aplicrii izolatiei este valabil pentru temperaturi ambiante de peste 0 C. Izolarea conductei in aer liber la temperaturi sub 0 C nu se admite. Montajul armaturilor Inainte de montaj se va verifica dac armtura sau echipamentul auxiliar corespunde cu cele mentionate in documentele insotitoare ( tip, model, varianta de constructie, caracteristici dimensionale, diametru, presiune, etc.). Se va verifica dac produsul nu a suferit deteriorri ca urmare a transportului, depozitrii, sau unei manipulri necorespunztoare. Se va verifica alinierea tronsoanelor de conduct, paralelismul suprafetelor de etansare ale flanselor si corespondenta gurilor de trecere a elementelor de asamblare (suruburi, prezoane ), atat ca dimensiuni cat si ca pozitie. Se va asigura curtenia general a circuitului de lucru. Curtirea neglijent a retelei de conducte de blocuri de sudur, sarme, capete de tevi, cuie, bucti de lemn, etc., lsate in conducte, poate conduce la blocarea robinetului, determinand reparatii voluminoase si inutile. Se verific functionarea in gol a robinetului prin efectuarea unor manevre de inchidere-deschidere. La montajul robinetelor pe o conduct tehnologic se va evita ca robinetul s constituie punct de sprijin pentru conduct sau s fie solicitat la elementele de conduct. n mod normal, robinetul trebuie s fie sustinut de conduct. Suruburile si prezoanele imbinrilor cu flanse ale armturilor vor fi astfel stranse incat: s se realizeze eforturi uniforme in fiecare surub sau prezon. Se recomand utilizarea unor chei dinamometrice; s asigure etanseitatea imbinrii; s nu genereze eforturi excesive in ansamblul imbinrii datorit neparalelismului contraflanselor, sau a altor cauze. La robinete de retinere cu clap, inainte de montaj se va controla dac miscarea clapetei nu este impiedicat. Se va verifica dac exist corespondent intre miscarea clapetei si pozitia indicatorului de curs. La montarea robinetelor de retinere cu clap se va acorda o deosebit atentie montrii corecte in raport cu sensul de scurgere. Sgeata marcat pe robinet corespunde sensului de curgere al apei pe conducta tehnologic.
7.9
MONTAREA CONDUCTELOR
Tehnologia executarii retelelor comporta in principal urmatoarele faze si operatiuni Faza premergatoare
Pag. 321/561
o o o
pregatirea traseului conductei (eliberarea terenului) si amenajarea acceselor de-a lungul traseului pentru aprovizionarea si manipularea materialelor; marcarea traseului si fixarea de reperi in afara amprizei lucrarilor in vederea executiei lucrarilor la cotele din proiect; receptia, sortarea si transportul tevilor si a celorlalte materiale legate de executia conductei; Saparea transeelor;(ulterior desfacerii sistemului rutier si a trotuarelor) Lansarea tuburilor sau conductelor; Imbinarea tuburilor sau a tronsoanelor de conducta; Umplerea partiala a transeii; Montarea armaturilor, pieselor speciale, a gurilor de scurgere si executia caminelor si a racordurilor Inlaturarea defectiunilor ; Executarea umpluturilor si refacerea terenului (conform destinatiei sale initiale); Legarea tronsoanelor; Verificarea si Proba generala a conductei si completarea umpluturilor; Spalarea generala a conductei; Punerea in functiune la presiunea de regim si verificarea capacitatii de transport. Readucerea terenului la situatia initiala si refacerea carosabilului si a trotuarelor
Faza de executie o o o o o
Faza de probe si punere in functiune o o o o o o o
Pe toata durata executiei lucrarilor, constructorul va monta indicatoare pentru dirijarea circulatiei, parapeti de-a lungul transeei, podete pietonale. Pe timpul noptii, zona de lucru va fi semnalizata luminos Antreprenorul va materializa pe teren traseul conductei, conform planselor din proiect, marcand punctele caracteristice (varful de unghi, cmine, etc.), prin borne sau trusi. In cazul in care elementele de trasare din proiect sunt insuficiente, sau apar neconcordante intre situatia din teren si proiect, se vor solicita clarificri din partea Proiectantului. De-a lungul aliniamentelor se vor bate trusi din 50 in 50 m., de o parte si de alta a traseului, la o distant suficient pentru a rmane nedeplasati in timpul lucrrilor, pentru materializarea permanent a axului conductei in timpul executiei. Determinarea adancimii spturii se va face cu aparate topografice sau cu rigle de nivel si cruci de vizare, pentru a asigura cotele din proiect si pante continue. Avand in vedere c realizarea pantelor de pozare ale canalului are o important deosebit in asigurarea functionalittii acestuia, se va da o atentie sporit trasrii si stabilirii cotelor de nivel de referint. Acolo unde o conducta noua se intersecteaza cu una existenta, Antreprenorul va localiza conducta existenta inainte de excavare si inainte de materializarea traseului si radierului noii conducte. Antreprenorul va folosi un detector electromagnetic sau alt echipament similar pentru a determina exact pozitia conductelor existente. Antreprenorul va sapa un sant de sondaj pentru a determina pozitia conductei existente. Antreprenorul va masura cota radierului conductei existente si diametrul ei exterior si va solicita asistenta tehnica din partea detinatorului. Pentru traseele de conducte sub drumuri si trotuare, Antreprenorul va programa lucrarile astfel incat sa reduca la minimum intreruperile traficului rutier. La executia retelei de canalizare, distantele minime intre conductele de canalizare si alte retele edilitare vor fi conform prevederilor SR 8591 : 1997 Executia sapaturilor
Pag. 322/561
Executia spturii se va incepe numai dup completa organizare a santierului si aprovizionarea cu tevi si alte materiale necesare, astfel incat santurile s rman deschise numai timpul strict necesar. Sapaturile se execut in transee deschise, taluzrile verticale se vor sprijini. Sapatura se va executa la cote corespunztoare, astfel incat s se asigure adancimile pentru realizarea paturilor de pozare ale canalului respectiv. Santurile sapaturilor vor fi imprejmuite cu panouri de protectie,iar din loc in loc se vor prevedea podete metalice pentru asigurarea accesului pietonal (dup caz). Dup executarea spturilor la cotele din proiect, fundul santului trebuie s fie neted, fr pietre si rdcini, se realizeaz patul de pozare pentru canal din nisip, granulatie 1 7 mm, compactat cu mijloace manuale sau mecanice (grad compactare 90%). Grosimea stratului de nisip este de minim 10 cm sub generatoarea inferioara. Langa si deasupra conductei se pune un strat de nisip de 30 cm grosime. Zona de acoperire se va face in straturi de 10 cm, care vor fi compactate, astfel ca densitatea umpluturii sa fie de min. 95% din densitatea maxima uscata Deoarece rezistenta conductei de canalizare montate subteran, precum si deformatia este influentat de felul in care sunt ingropate, se recomand ca unghiul de ingropare s fie intre 90 si 180. Cantitatea de nisip necesar realizrii patului de pozare este prevzut pentru un unghi de ingropare de 120.In dreptul imbinarii tronsoanelor care se execut in sant, se vor executa largiri si adanciri locale ale transeii, care s permit executarea operatiilor. Se prevad camine de vizitare din beton STAS 2448 - 82, sau prefabricate din PAFSIN la schimbarea pantei, diametrului sau directiei sau la o distanta maxima prevazuta in STAS 3051/90 pentru fiecare amplasament. Antreprenorul va fi raspunzator de lucrarile de excavare in teren nesigur, siguranta excavatiilor si a structurilor adiacente, alunecarile, caderile, epuismentele si excavatiile in exces, epuismentele Latimea transeii va fi astfel incat intre peretele exterior al conductei si marginea sapaturii distanta sa nu fie mai mare decat (valorile includ si distantele necesare pentru sprijiniri Distanta d (mm) 200 400 600 Diametrul exterior al conductei De (mm) 300 300 600 > 600
Daca aceste instalatii sunt avariate in cursul lucrarilor, Antreprenorul va fi responsabil de aranjamentele pentru reparatii. Antreprenorul va suporta toate costurile pentru reparatii, fie prin asigurare, fie din fondurile proprii. Montajul conductelor Punerea in opera se va realiza conform instructiunilor de utilizare ale Producatorului/Furnizorului. Antreprenorul se va asigura ca personalul sau care realizeaza imbinarea conductelor a fost specializat corespunzator. Costul pentru achizitia si intretinerea echipamentului specializat sau pentru specializarea personalului care revine Antreprenorului va fi considerat ca fiind inclus in Pretul Contractului. Inainte de folosire, tuburile, racordurile si piesele vor fi verificate vizual si dimensional, astfel: La examinarea cu ochiul liber, tuburile trebuie s fie liniare; culoarea s fie uniform, suprafetele interioar si exterioar s fie netede, fr fisuri, arsuri cu cojeli. Nu se admit goluri de aer, incluziuni si arsuri in sectiunea transversal a tuburilor.
Pag. 323/561
Suprafata interioar si exterioar a racordurilor si pieselor din PE trebuie s fie neted, fr denivelri, arsuri, zgarieturi, incluziuni, cojeli, iar capsulele de protectie ale bornelor electrice ale mansoanelor si colierelor de priz trebuie sa fie intacte. Abaterile geometrice ale tuburilor, racordurilor si pieselor de legatura, la msurarea cu sublerul trebuie s se inscrie in standardele romanesti sau in avizul de agrementare. La executia conductelor din PEID, tuburile pot sa fie imbinate dupa cum urmeaza: cu mansoane si inele de etansare (numai pan la dimensiunea maxim de 630 mm); cu muf aplicat si inel de etansare (numai pan la dimensiunea maxim de 630 mm); cu flanse; cu sudura. Sistem de asamblare cu flanse nu se va folosi decat in cazuri exceptionale. Se pot utiliza tuburi cu flanse prefabricate in uzina sau flanse sudate pe santier. Flansele se fabric in toat gama de dimensiuni pana la 1200 mm. Se vor respecta cu strictete: alinierea tuburilor, strangerea buloanelor in cruce si utilizarea unei garnituri care s nu fie afectat de calitatea apelor de canalizare. Asamblarea tuburilor pentru realizarea conductelor din PEID se face in principal prin sudura cap la cap. Pentru realizarea sudurii operatiile sunt: pregatirea elementelor (tuburi, piese de racord); tuburile si elementele de racord ce urmeaz a fi sudate trebuie s fie perfect coaxiale in aparatul de sudur; se vor lua masuri adecvate pentru ca elementele sa fie sudate, sa aiba o mobilitate in sens longitudinal. In acest sens se pot utiliza role de ghidaj sau dispozitive de suspendare; tuburile si piesele de racord trebuie fixate astfel incat s coincid suprafetele ce se sudeaza; extremittile tuburilor si ale elementelor de racord ce se sudeaz trebuie rabotate cu putin timp inainte de a fi sudate cu ajutorul unei masini de rectificat suprafete, astfel ca ele s fie perfect paralele. Ecartul de paralelism in timpul preinclzirii nu trebuie in nici un loc s depseasc 0.5 mm; se va controla dezaxarea extremittilor tuburilor care la exterior nu trebuie s depseasc 1/10 din grosimea peretilor tuburilor; dup utilizarea masinii de rectificat, suprafetele se vor curata de eventualele resturi de material cazute; suprafetele ce se sudeaza trebuie perfect curatate (fara praf, grasime sau resturi de la taieturi); spalarea suprafetelor ce se sudeaza trebuie facuta cu putin timp inainte de a fi sudate. In procedeul de sudare cap la cap cu termoelement (disc sau oglinda), piesele de asamblat (tub/tub, tub/fiting sau fiting/fiting) sunt incalzite in zona de sudat la temperatura de sudura, apoi sudate impreuna prin aplicarea presiunii fara aport suplimentar de material. Rezulta o imbinare omogena. Realizarea sudurilor cap la cap cu termoelement nu trebuie sa se faca decat prin utilizarea aparatelor de sudura care permit controlul valorii presiunii aplicate si de regula, al temperaturii. Indicele de fluiditate a racordurilor cu capete drepte pentru sudura in PE se situeaza in gama 0,7 si 1,3g/10min. Ele pot fi sudate cu tuburi din PE al caror indice de fluiditate MFI este cuprins intre 0,4 si 1,3g/10min. In zona imbinarii, grosimea peretelui tubului de racordat trebuie sa corespunda celei a racordului de sudat cap la cap.Suprafetele de incalzire ale termoelementului trebuie sa fie plane si paralele. Repartitia temperaturii pe suprafata utila nu trebuie sa prezinte depasiri superioare la 10 0C. Locul de munca trebuie sa fie protejat impotriva efectelor defavorabile ale intemperiilor, cum sunt ploaia, zapada sau vantul. In caz de temperaturi mai mici de +5gr.C si mai mari de 40gr.C, este necesar sa se ia masuri corespunzatoare pentru protejarea locului de munca ,in scopul obtinerii unei temperaturi care sa permita asigurarea unei executii
Pag. 324/561
impecabile a sudurilor si a unor conditii normale de munca. In caz de expunere la razele solare, protectia locului unde se efectueaza sudura se va realiza printr-o prelata care permite sa se obtina o temperatura uniforma pe tot conturul tubului. In masura in care este posibil, extremitatile opuse ale tuburilor de sudat trebuie sa fie obturate pentru a reduce cat mai mult posibil racirea suprafetelor sudurii prin efectul vantului. Temperatura de sudura trebuie sa fie cuprinsa intre 200 si 220 0C. Trebuie sa se controleze , de asemenea , din cand in cand , temperatura de sudare , in timpul executiei lucrarilor de sudura . In special efectul vantului poate provoca modificari usoare ale temperaturii termoelementului. Suprafata termoelementului trebuie sa fie protejata impotriva murdariei.Inainte de a incepe fiecare sudura, se curata cele doua parti ale termoelementului cu ajutorul unei hartii uscate si nefibroase. In timpul intreruperilor sudurii , termoelementul se pastreaza astfel incat sa fie protejat impotriva efectelor vantului , murdaririi si deteriorarilor. Piesele stranse in dispozitivul de sudura sunt pregatite simultan prin indedartarea aschiilor cu ajutorul rabotezei destinate acestui scop. Grosimea aschiilor trebuie sa fie < 0,2mm. Aceasta pregatire este suficienta atunci cand cele doua piese de sudat nu mai prezinta parti nerazuite. Acesta este, in mod normal, cazul atunci cand nu se mai desprind aschii de pe suprafetele pregatite. In orice caz se evita atingerea cu mainile a suprafetelor de sudat. In caz contrar,se procedeaza la o curatire cu hartie absorbanta imbibata cu solvent. Dupa pregatire, cele doua piese se apropie pana cand ajung in contact. Spatiul dintre piese nu trebuie sa depaseasca in nici un punct 0,5mm. Se controleaza in acelasi timp alinierea celor doua piese. Un eventual decalaj al suprafetelor exterioare nu trebuie sa depaseasca 10% din grosimea peretelui. In caz contrar, trebuie gasita o pozitie mai buna de strangere, de exemplu prin rotirea tubului. Inainte de racirea completa a sudurii, elementele ce se imbina nu trebuie supuse la nici un fel de solicitare. Nu se admite in nici un caz folosirea agentilor de racire in timpul racirii. Piesele de sudat trebuie sa fie mentinute in dispozitivul de sudare sub presiunea de imbinare pana la incheierea timpului de racire Se recomanda ca tuburile sa fie depozitate de-a lungul traseului iar, sapatura sa se execute coordonat cu montarea tuburilor. In general, tuburile se livreaz cu racordurile corespunztoare, astfel incat conductele constituie efectiv un sistem de conducte cu capt drept si muf.Sunt necesare pe santier racorduri suplimentare pentru conducte tiate si pentru imbinarea pieselor speciale. Dac tuburile sunt ovalizate vizibil datorit sarcinilor rezultate din ambalare si depozitare, se las in conditii lipsite de astfel de sarcini minim 24 ore inainte de instalare.Inainte de coborarea tubului in transee in timpul instalrii, se va asigura o groap de imbinare sau clopot in dreptul racordrii. Garnitura (inelul) de cauciuc a racordului si captul drept de imbinat trebuie s fie curtate si unse cu lubrifiant inainte de efectuarea imbinrii, astfel incat s nu se usuce. Cantitatea de lubrifiant care se livreaz in mod normal la comand este indicat in tabelul urmtor: Dn 200 250 300 350 400 500 600 700 800 Nr.conducte imbinate la litru de lubrifiant 42 33 28 24 21 17 14 12 11 Dn 900 1000 1200 1400 1600 1800 2000 2200 2400 Nr.conducte imbinate la litru de lubrifiant 9 8 7 6 5 4 4 3,5 3,5
Pag. 325/561
Imbinarea tuburilor necesita o forta de impingere ce se prezinta in tabelul de mai jos: Dn 200 250 300 350 400 500 600 700 800 Forta de imbinare in KN 2,0 2,5 3,0 3,5 4,0 5,0 6,0 7,0 8,0 Dn 900 1000 1200 1400 1600 1800 2000 2200 2400 Forta de imbinare in KN 9,0 10,0 12,0 14,0 16,0 18,0 20,0 22,0 24,0
Deoarece racordurile sunt de obicei gata montate la unul din capetele tubului, adeseori cel mai convenabil este s se aseze captul drept deasupra gropii clopot, creandu-se astfel spatiul necesar pentru aplicarea fortei de imbinare. Imbinarile trebuie efectuate cu conductele aliniate inainte de a face orice incercare de a trage curba. Imbinarile tuburilor PAFSIN Dn 500 mm permit o deviere de 30, pentru raza de 115 m si o deviere la lungimea de 6m, de 314 mm.Pentru reducerea razei de curbur se pot folosi tronsoane scurte de tub.Conductele din PAFSIN contin nisip cuartos (silice). De aceea, este obligatoriu s se ia msuri impotriva expunerii la praf atunci cand se taie, se slefuieste sau se prelucreaz materialul. Umplerea transeei Dupa realizarea stratului de acoperire si realizarea probei de presiune se va trece la umplerea generala a transeii, care se va face cu materialul excavat. Umpluturile se vor realiza in straturi de 20-30 cm, ce pot fi compactate si mecanic. Acoperirea conductelor de PAFSIN, din incinta statiei de epurare, unde nu este necesara refacerea drumurilor si trotuarelor, se realizeaza in 2 straturi: stratul inferior, cu inaltimea de 37 cm, denumit zona primara care urmeaza sa fie realizat cu materialul excavat din transee, care nu trebuie sa contina particule cu dimensiuni mai mari de 25 mm. Acest strat va fi compactat pana la realizarea unei densitati Proctor standard functie de natura umpluturii; Descrierea materialului pentru umplutura Roci sfaramate Pietris margaritar Pietris max.5% mat. fine mai mici de 0.06 mm Pietris max.5% mat. fine mai mici de 0.06 mm Nisip, max.5% mat. fine mai mici de Densitate Proctor Standard indesat usor 97% 92% 95% E (modul elasticitate) N/mm2 20 15 10 7 7
Pag. 326/561
Descrierea materialului pentru umplutura 0.06 mm Nisip, max.5% mat. fine mai mici de 0.06 mm Soluri amestecate, max.40% mat. fine mat. fine >40%
Densitate Proctor Standard
E (modul elasticitate) N/mm2
95% 90% 90% 80%
4 3 2 1
Stabilirea naturii terenului si a gradului de compactare se va face de elaboratorul studiului geotehnic. stratul superior, cu inaltimea de 50 cm peste generatoarea superioara realizat din materialul rezultat din sapatura si care va fi compactat manual in straturi de 10 cm. Straturile de acoperire nu se vor realiza in dreptul imbinarilor. Dupa realizarea probei de presiune se va trece la umplerea generala a transeii, care se va face cu materialul rezultat din sapatura. La retelele de canalizare, dup montajul canalului si realizarea cminelor de vizitare de la capetele tronsonului, executia umpluturilor se va face in dou etape, dup cum urmeaz: etapa 1 umpluturi partiale in straturi de 15 20 cm grosime compactate astfel incat s nu produc deplasri ale corpului canalului, pan la o inltime de 50 cm deasupra generatoarei superioare a tuburilor, cu lsarea descoperit a mufelor de imbinare, in vederea efecturii probei de etanseitate. etapa 2 dup efectuarea probei de etanseitate se execut umplerea total a transeei, in straturi de 20 30 cm grosime, bine compactate, pan la nivelul de realizare a refacerii sistemului rutier initial al strzii. Spalarea conductelor Splarea conductei se va face pe tronsoane, cu un debit care s asigure o vitez de min. 1,5 m/s, si nu mai mic decat viteza de curgere in regim de functionare. Durata splrii va fi stabilit astfel incat volumul de ap folosit s fie cel putin dublul volumului conductei care urmeaz a fi splate sau minimum 10 minute.
7.10
CAMINE VIZITARE SI CAMERE INTERSECTIE
Constructia cminelor de vizitare se va realiza concomitent cu montajul tronsoanelor canalului, de regul din aval spre amonte Caminele de vizitare se pot realiza din beton, prefabricate sau mixte din PVC ori PEID. In cazul cminelor din beton ordinea operatiunilor de executare a cminelor de vizitare va fi urmtoarea: o o turnarea partial a fundatiei cminului respectiv, pan la cotele de montare a tuburilor, ce vor fi inglobate partial in fundatie prin intermediul piesei de acces la cmin; pozarea camerei de lucru din tuburi de beton simplu, avand Dn 100 cm si a cosului de acces din tuburi de beton simplu (cu muf), avand Dn 80 cm, monolitizarea si rostuirea tuburilor se va face cu mortar , inclusiv a plcii intre camera de lucru si cosul de acces (poz.7 STAS 2448);
Pag. 327/561
o o o o o o
montarea plcii suport din beton armat Bc.20 (vezi anexele A3 sau A4 din STAS 2448-82) si monolitizarea acesteia de corpul cminului (cos acces) cu mortar; pozarea ramei si a capacului (conform STAS 2308-82), care va fi de tipul IV, cu balama antifurt, carosabile si monolitizarea ramei cu mortar; montarea scrilor de acces in cmin, executate din otel beton 20 mm, prima treapt urmand a fi fixat la max.50 cm distant de capac, iar ultima la max. 30 cm distant fat de bancheta de lucru; curtirea rigolei din cmin de eventualele materiale czute in timpul executiei cminului si sclivisirea acesteia cu mortar de ciment; verificarea calittii cminelor de vizitare si proba de etanseitate se va face concomitent cu verificarea si probarea tronsoanelor de canal realizate, tinand cont de exploatarea acestora; camerele de intersectie si caminele atipice (neprevazute in STAS 2448-82) se vor executa conform detaliilor de executie; ordinea de executie si montare a elementelor este similara celor aratate mai sus.
Pentru caminele realizate din alte materiale decat beton, se vor respecta prescriptiile tehnice ale producatorilor respectivi. Caminele prefabricate vor respecta normele de fabricatie conform SR EN 1917 / 2003.
7.11
PROBE
7.11.1 PROBA DE PRESIUNE A CONDUCTELOR DIN PEID Proba de presiune a conductelor se efectueaz conform STAS 4163-3. Se recomand ca probele s fie efectuate dup perioada de maxim de temperatur diurn si s se evite incercrile pe timp de noapte. Presiunea de regim Presiunea de incercare = 1,5 x Presiunea de regim la temperaturi mai mici sau egale cu 20C, se efectueaza la PN 12 bar, timp de 1 h, cu pierderi admisibile de 0,2 bar (daca temperaturile se mentin pe durata executiei cel putin 2 saptamani); la temperaturi cuprinse intre 20 28C (daca temperaturile se mentin pe durata executiei cel putin 2 saptamani), se efectueaza la 10 bar, timp de 1 h, cu pierderi admisibile de 0,9 bar; la temperaturi de peste 28C, durata este de 30 minute, cu pierderi admisibile de 0,9 bar, daca temperaturile se mentin pe durata executiei cel putin 2 saptamani. Proba se incepe dup 15 minute din momentul in care conducta a atins presiunea maxim de prob, perioad in care, datorit elasticittii materialului, este posibil o variatie a presiunii, variatie ce trebuie corectat prin ridicarea sau scderea presiunii. Scderile de presiune admise in timpul probei trebuie precizate in caietele de sarcini ale proiectantului. Intr-adevr, in cazul unui tronson partial acoperit sau pozat aerian, in situatia in care temperatura creste substantial intre momentul de inceput si cel final al incercrii, tubul se dilat, iar presiunea se poate reduce cu circa 0,5 pan la 1,0 bar pentru o variatie a temperaturii de 10C. Sub efectul presiunii interioare, conductele din PE se dilat sensibil, cu o crestere a diametrului care poate atinge 1,52% dup cateva ore. Este deci necesar ca, inaintea efecturii probei propriu-zise, conducta s fie pus sub presiune, pentru a evita ca fenomenul s afecteze rezultatul probei. Se recomand s nu se incerce tronsoane cu lungimi mai mari de 500 m.
Pag. 328/561
Pentru aceste incercri presiunea initial trebuie s fie de 1,5 ori presiunea de serviciu, cu reajustarea valorii dup fiecare or, de 3 sau 4 ori, fr decomprimare (dup prima or cderea de presiune poate atinge 2-3 bar). Proba propriu-zis se face dup stabilizarea presiunii, respectiv la o valoare de 1,5 ori presiunea de serviciu in punctul cel mai coborat al retelei. Aceast presiune se mentine pe o durat de 30 minute, fr ca reducerea de presiune s coboare sub 0,2 bar. In timpul ridicrii si msurrii presiunii se impune ca tronsonul aflat in probe s fie izolat prin inchiderea vanei de alimentare. Succesiunea operatiilor este: Se instaleaza agregatele de pompare a apei in capatul conductei amplasat mai jos pe verticala; La instalarea agregatelor de pompare se va avea in vedere ca sa fie refolosita apa la tronsonul urmator; Se monteaza vanele de golire si robinetele de aerisire ca si aparatele de masura a presiunii (manometru); Se deschid ventilele de dezaerisire; Toate mansoanele si imbinarile prin sudura cap la cap se curata de pamant in exterior, pentru a se putea observa cu usurinta eventualele scurgeri de apa; Se umple conducta cu apa, se inchid robinetele de dezaerisire si se continua pomparea pana la realizarea presiunii de incercare; Se noteaza presiunea din 10 in 10 minute si se noteaza caderile bruste de presiune; Incercarea se considera reusita daca, dupa trecerea intervalului de 30 minute de la realizarea presiunii de incercare, scaderea presiunii in tronsonul incercat nu depaseste 0,2 bar si nu apar pierderi vizibile; In perioadele reci (sub 0C), dupa efectuarea probei, golirea se face imediat; Rezultatele probelor de presiune se consemneaza intr-un proces verbal care face parte integranta din documentatia necesara la receptia preliminara si definitiva a conductei; Dupa terminarea completa a lucrarilor de executie pe conducta, se va executa o proba generala pe intreaga ei lungime, in regim de exploatare; Nu se permit probe pneumatice. Verificrile, incercrile si probele pentru punere in functiune vor fi executate conform prevederilor Legii 10/1995 privind calitatea in constructii, Regulamentului de receptie a lucrrilor de constructii si instalatii aferente acestora (HG nr. 273/94), SR 41563 si altor reglementri specifice. Inainte de efectuarea probei de presiune se verific: concordanta lucrrilor executate cu proiectul; caracteristicile armturilor (robineti, hidranti, goliri, ventile de aerisire-dezaerisire, reductoare de presiune, clapeti, etc.); pozitia cminelor, echiparea acestora si calitatea executiei; calitatea sudurilor si a imbinrilor. Pentru conductele de ap splarea si dezinfectarea se vor executa conform prevederilor STAS 4163-3 si a caietelor de sarcini intocmite de proiectant, in conformitatea cu prevederile productorului de material. Dup efectuarea probei de presiune si remedierea eventualelor neetanseitti aprute se va intocmi procesul verbal al probei de presiune. Inainte de executarea umpluturilor la cota final se va executa ridicarea topografic detaliat a conductei (plan si profil in lung), cu precizarea pozitiei robinetilor ingropati, a cminelor, hidrantilor, bransamentelor, etc.
Pag. 329/561
Se recomand ca releveele retelelor s fie introduse in Sistemul Geografic Informatizat GIS detinut de unitatea de exploatare a sistemului de alimentare cu ap. Punerea in functiune a retelelor se face de ctre personalul unittilor de exploatare a retelelor, asistat de constructor, conform prevederilor standardelor si normativelor in vigoare. Mai mult, pentru a evita orice deplasare a conductei sub efectul presiunii, se va avea grija sa se pozeze calareti, adica sa se efectueze acoperirea tuburilor pe partea lor mediana. Pentru conductele din PEID, se efectueaza, pentru a tine cont de elasticitatea diferita, o punere prealabila sub presiune de 15 minute inaintea probei propriu-zise. Conducta se umple progresiv cu apa, asigurandu-se o evacuare corecta a aerului. In momentul punerii sub presiune, se produce o tasare a sprijinirii (ex.: sub o presiune de 8 bar, o conducta de 400 mm suporta o forta de impingere de 10.000 kgf). In timpul probei pungile de aer ramase se dizolva in apa intr-o maniera reversibila si se produce o cadere de presiune. Umplerea conductei trebuie deci sa se realizeze incet, prin punctele joase ale retelei, fara sa se depaseasca un debit de 0,1 l/s pentru un Dn< 90 mm sau de 0,5 l/s pentru Dn intre 90 mm si 160 mm ori 2 l/s pentru diametre mai mari de 200 mm. In aceasta proba, trebuie sa se efectueze o punere sub presiune preliminara de 1,5 ori presiunea de serviciu, cu reajustarea presiunii la fiecare ora 3 sau 4 ori la rand fara decompresiune (dupa prima ora, scaderea presiunii poate atinge valori importante). Este bine sa se efectueze proba oficiala dupa temperatura de varf a zilei si sa evite probele pe timpul noptii; Dupa proba, Antreprenorul trebuie sa remedieze, daca este necesar, pe cheltuiala sa, orice defectiune de etanseitate. Reparatiile odata efectuate, se procedeaza la o noua proba, asa cum a fost descrisa mai sus. Dupa umplerea conductei de probat se va ridica presiunea, cu o pompa cu piston, pana la valoarea de 3 bari. Conducta se va mentine la aceasta presiune timp de 24 ore.
7.11.2 PROBA DE PRESIUNE A CONDUCTELOR DIN FONTA In cazul fontei ductile, presiunea de proba se va realiza la Pn 10 bar timp de o ora, iar pierderile de presiune nu trebuie sa depaseasca 0,2 bar.
7.11.2.1
PROBA GENERALA A RETELEI
Inainte de receptia provizorie a lucrarilor, Antreprenorul procedeaza, in prezenta Beneficiarului, la o punere sub presiune generala a retelei, robinetele si vanele de bransament si de racordare fiind inchise. Este deci absolut necesar sa se umple conductele incet, prin punctele joase ale retelei, cu un debit de ordinul a 1/20 la 1/15 din debitele lor nominale prevazute. Aceasta operatie este indispensabila pentru a da timp aerului sa se acumuleze in punctele inalte si, in sfarsit, sa se evacueze prin supape. Se vor utiliza robinete de golire pentru a verifica sosirea progresiva a apei. Intr-o prima etapa, aceste robinete sunt deschise, apoi sunt inchise pe masura ce apa inainteaza. Operatia de umplere fiind terminata, reteaua este pusa sub presiune timp de 48 de ore. Dupa aceasta perioada, se masoara pierderea prin raportarea la capacitatea retelei, aceasta nu trebuie sa depaseasca 2%. De asemenea se vor respecta prevederile SR 6819 : 1997. Proba de presiune este satisfacatoare daca: nu exista pierderi de apa vizibile; nu exista cedari la manivele de ancoraj, piese de imbinare, racorduri sau la oricare din alte componente ale conductei;
Pag. 330/561
pentru conducte valoarea pierderii de apa nu depaseste 0,02 l / mm diametru al conductei / km lungime / 24 ore de proba pentru 1 bar presiune aplicata; Dupa terminarea probei scaderea presiunii se va face in trepte de 1 bar la 10 minute. Toate datele privind operatia de proba vor fi inscrise in tabelul Anexe, care va fi atasat ulterior la Cartea Constructiei. Dupa executarea probei de presiune se va realiza umplutura transeii. Probele de presiune se vor realiza, de regula, pe timp noros sau in perioade ale zilei cand nu au loc variatii mari ale temperaturii aerului (dimineata intre orele 5 si 8 sau dupa amiaza intre orele 19 si 20). Probele de presiune nu se vor face cand temperatura exterioara este mai mica de +50C. Nu se admit probe pneumatice, decat acolo unde sunt specificate in mod intentionat.
7.11.3 PROBA DE ETANSEITATE LA CONDUCTE DE CANALIZARE Dupa terminarea lucrarilor de montaj, dupa ce betonul si mortarul utilizate au ajuns la rezistenta proiectata, inainte de executia umpluturilor, se executa incercarea de etanseitate a canalului, pe portiuni. In vederea incercarii care se face cu apa, se prevad urmatoarele lucrari pregatitoare: umpluturi de pamant partiale, lasand imbinarile libere; inchiderea etansa a tuturor orificiilor; blocarea extremitatilor canalului si a tuturor punctelor sensibile de deplasare in timpul probei. Tronsoanele de canalizare ce pot functiona cu nivel liber se probeaza la etanseitate pe tronsoane de cel mult 500 m, la o presiune de incercare masurata la capatul aval al tronsonului de 5 x 102 N/mm2. Tronsoanele de colector ce pot functiona in exploatare si cu sectiune plina, se probeaza conform reglementarilor tehnice pentru conductele sub presiune. Se vor respecta prevederile din STAS 3051-91, cap. 4.2. Incercarea de etanseitate. Tronsoanele de conducte se umplu cu apa intre doua camine si se mentin cel putin 2 ore la presiune realizata in camine la cota terenului in mCA (punctul cel mai jos). Pierderea admisibila pentru canale din PVC si PAFSIN (circulare si ovoide) este de 0,002 l/m2 de suprafata udata, iar pentru canale din beton armat 0,20 0,10 l/m2 (Dn 30 cm Dn 120 cm). In cazul cand rezultatele incercarii de etanseitate nu sunt corespunzatoare, se iau masuri de remediere, dupa care se reface proba.
8
8.1 8.1.1
LUCRARI DE DRUMURI
LUCRARI DE TERASAMENTE GENERALITATI
DOMENIU DE APLICARE
Pag. 331/561
Prezentul caiet de sarcini se aplica la executarea terasamentelor pentru modernizarea, constructia si reconstructia drumurilor publice. El cuprinde conditiile tehnice comune ce trebuie sa fie indeplinite la executarea debleurilor, rambleurilor, transporturilor, compactarea, nivelarea si finisarea lucrarilor, controlul calitatii si conditiile de receptie. PREVEDERI GENERALE La executarea terasamentelor se respecta prevederile din STAS 2914 84 si alte standarde si normative in vigoare, la data executiei, in masura in care completeaza si nu contravin prezentul caiet de sarcini. Antreprenorul va asigura prin posibilitatile proprii sau prin colaborare cu alte unitati de specialitate, efectuarea tuturor incercarilor si determinarilor rezultate din aplicarea prezentului caiet de sarcini. Antreprenorul este obligat sa efectueze, la cererea Beneficiarului, si alte verificari suplimentare fata de prevederile prezentului caiet de sarcini. Antreprenorul este obligat sa asigure adoptarea masurilor tehnologice si organizatorice care sa conduca la respectarea stricta a prevederilor prezentului caiet de sarcini. Antreprenorul este obligat sa tina evidenta zilnica a terasamentelor executate, cu rezultatele testelor si a celorlalte cerinte. In cazul in care se vor constata abateri de la prezentul caiet de sarcini Beneficiarul (Inginerul) va dispune intreruperea executiei lucrarilor si luarea masurilor care se impun, pe cheltuiala Antreprenorului.
8.1.2
MATERIALE FOLOSITE
PAMANT VEGETAL Pentru acoperirea suprafetelor ce urmeaza a fi insamantate sau plantate se foloseste pamant vegetal ales din pamanturile vegetale locale cele mai propice vegetatiei. PAMANTURI PENTRU TERASAMENTE Categoriile si tipurile de pamanturi clasificate conform STAS 1243-88 care se folosesc la executarea terasamentelor sunt prezentate in tabelul 1a si 1b. Pamanturile clasificate ca foarte bune pot fi folosite in orice conditii climaterice si hidrologice, la orice inaltime de terasament, fara a se lua masuri speciale. Pamanturile clasificate ca bune pot fi de asemenea utilizate in orice conditii climaterice, hidrologice si la orice inaltime de terasament, compactarea lor necesitand o tehnologie adecvata. Pamanturile prafoase si argiloase, clasificate ca "mediocre", in cazul cand conditiile hidrologice locale sunt mediocre si nefavorabile, vor fi folosite numai cu respectarea prevederilor STAS 1709/1,2,3-90 privind actiunea fenomenului de inghet-dezghet la lucrari de drum. In cazul terasamentelor in debleu sau la nivelul terenului, executate in pamanturi rele sau foarte rele (vezi tabelul 1b) sau a celor cu densitate in stare uscata compactata mai mica de 1,5 (g/cm3), vor fi inlocuite cu pamanturi de calitate satisfacatoare sau vor fi stabilizate mecanic sau in lianti (var, cenusa de furnal, etc.). Inlocuirea sau stabilizarea se vor face pe toata latimea platformei, la o adancime de minim 20 cm in cazul pamanturilor rele si de minim 50 cm in cazul pamanturilor foarte rele sau pentru soluri cu densitate in stare uscata compactata mai mica de 1,5 g/cm3. Adancimea se va considera sub nivelul patului drumului si se va stabili in functie de conditiile locale concrete, de catre Inginer. Pentru pamanturile argiloase simbolul 4d, se recomanda fie inlocuirea, fie stabilizarea lor pe grosime de min 15 cm. Realizarea terasamentelor in rambleu, in care se utilizeaza pamanturi simbol 4d (anorganice) si 4e (cu materii organice peste 5%) a caror calitate conform tabelului 1b este rea, este necesar ca alegerea solutiei de punere in opera si eventualele masuri de imbunatatire sa fie fundamentate cu probe de laborator pe considerente tehnico-economice. Nu se vor utiliza in rambleuri pamanturile organice, maluri, namoluri, pamanturile turboase si vegetale, pamanturile cu consistenta redusa (care au indicele de consistenta sub 0,75%), precum si pamanturile cu continut mai mare de 5% de
Pag. 332/561
saruri solubile in apa. Nu se vor introduce in umpluturi bulgari de pamant inghetat sau cu continut de materii organice in putrefactie (brazde, frunzis, radacini, crengi, etc). Materiale pentru terasamente. Categoriile si tipurile de pamanturi, clasificate conform STAS 2914-84 Tabel 1a Indice de plasti Calitate citate Ip ca Umflare material pentr libera u pentru UL% terasame fractiu nte nea sub 0,5 mm
Denumirea si caracteristicile Simbol principalelor tipuri de pamanturi
Coefi cient Granulozitate Continut in parti fine in % de din masa totala pentru: neuni formit ate Un
<0,005 mm
<0,05 mm <0,25 mm
Pamanturi necoezive grosiere (fractiunea mai mare de 2 mm reprezinta mai mult de 50% din masa) Blocuri, pietris
cu foarte putine parti fine, neuniforme (granulozit ate bolovanis, continua); 1a insensibile la inghetdezghet si la variatiile de umiditate idem 1a, dar uniforme (granulozit 1b ate discontinua )
>5
foarte buna
<1
<10
<20
foarte buna
Pag. 333/561
Pamanturi necoezive medii si fine (fractiunea mai mica de 2 mm reprezinta mai mult de 50% din masa)
cu parti fine, neuniforme (granulozit ate continua); sensibilitat Nisip cu pietris, nisip 2a e mijlocie mare, mijlociu sau fin la inghetdezghet, insensibile la variatiile de umiditate idem 2a, dar uniforme (granulozit 2b ate discontinua ) cu multe parti fine; foarte sensibile la inghetdezghet , fractiunea 3a fina prezinta Nisip cu pietris, nisip umflare mare, mijlociu sau fin, libera cu liant prafos sau (respectiv argilos contractie) redusa Pamanturi necoezive medii si fine (fractiunea mai mica de 2 mm reprezinta mai mult de 50% din masa), cu liant constituit din pamanturi coezive. idem 3a, dar fractiunea fina prezinta 3b umflare libera medie sau mare
>5
foarte buna
<6
<20
<40
10
5 buna
40
mediocra
20
40
>10
>40
mediocra
Pag. 334/561
Tabel 1b Granulozitate Conform nomogramei Casagrande Indice de plasticitate Ip Umflare pentru UL% fractiunea sub 0,5 mm
Denumirea si caracteristicile principalelor tipuri de Simb pamanturi ol
libera Calitate ca material pentru terasamente
4.Pamanturi coezive: nisip prafos, praf nisipos, nisip argilos, praf, praf argilos-nisipos, praf argilos, argila prafoasa nisipoasa, argila nisipoasa, argila prafoasa, argila, argila grasa
anorganice, cu compresibilitate si umflare libera reduse, 4a sensibilitate mijlocie la inghet-dezghet anorganice, cu compresibilitate mijlocie, umflare libera 4b redusa sau medie, foarte sensibile la inghet-dezghet
<10
<40
mediocra
<35
<70
mediocra
organice, (MO>5%)* cu compresibilitate si umflare libera reduse, 4c sensibilitate mijlocie la inghet-dezghet anorganice, cu compresibilitate si umflare libera mare, 4d sensibilitate mijlocie la inghet-dezghet
7 0 6 0 5 0 4 0 >35 4 a >70 rea 10 4 d <40 mediocra
Pag. 335/561
DOCUMENTATIE DE ATRIBUIRE VOLUMUL 3B SECTIUNEA 2 - Lucrari de Constructii, Arhitectura, Instalatii exterioare si interioare organice, (MO>5%)* cu compresibilitate mijlocie, umflare libera redusa sau medie, 4e foarte sensibile la inghet-dezghet 3 0 2 0 1 0 0 1 0 2 0 4 c 3 0 4 0 4 e 5 0 6 0 7 0 8 0 9 0 1 0 0 >40 foarte rea 4 b 4 f <35 <75 rea
organice, (MO>5%)* cu compresibilitate mare si umflare libera medie sau mare, foarte 4f sensibile la inghetdezghet
axa x = limita de curgere Wc% axa y = indicele de plasticitate Ip Diagonala reprezinta Ip=0,73 (Wc=20)
Pag. 336/561
APA DE COMPACTARE Apa necesara compactarii rambleurilor nu trebuie sa fie murdara si nu trebuie sa contina materii organice in suspensie. Apa salcie va putea fi folosita cu acordul Inginerului cu exceptia terasamentelor din spatele lucrarilor de arta. Adaugarea eventuala a unor produse, destinate sa faciliteze compactarea nu se va face decat cu aprobarea Clientului, aprobare care va preciza si modalitatile de utilizare. PAMANTURI PENTRU STRATURI DE PROTECTIE Pamanturile care se vor folosi la realizarea straturilor de protectie a rambleurilor erodabile trebuie sa aiba calitatile pamanturilor care se admit la realizarea rambleurilor, excluse fiind nisipurile si pietrisurile aluvionare. Aceste pamanturi nu trebuie sa aiba elemente cu dimensiuni mai mari de 100 mm. VERIFICAREA CALITATII PAMANTURILOR Verificarea calitatii pamantului consta in determinarea principalelor caracteristici ale acestuia prevazute in tabelul 2. Tabel 2 Nr.crt. 1 2 3 4 5 Caracteristici care se verifica Granulozitate Limita de plasticitate Densitate uscata maxima Coeficient de neuniformitate Caracteristicile de compactare Frecvente minime Metode de determinare conform STAS
In functie de heterogenitatea 1913/5-85 pamantului utilizat insa nu va fi mai 1913/4-86 mica decat o incercare la 5.000 m3. 1913/3-76 730-89 Pentru pamanturile folosite in 1913/13-83 rambleurile din spatele zidurilor si pamanturile folosite la protectia rambleurilor, o incercare la fiecare 1.000mc 1913/12-88
Umflare libera
O incercare la fiecare: 7 Sensibilitate la inghet-dezghet -2.000mcpamant pentru rambleuri -250ml de drum in debleu 8 Umiditate Zilnic sau la fiecare 500 m3 1913/1-82 1709/3-90
Laboratorul Antreprenorului va avea un registru cu rezultatele tuturor determinarilor de laborator.
Pag. 337/561
8.1.3
EXECUTAREA TERASAMENTELOR
PICHETAJUL LUCRARILOR De regula pichetajul axei traseului este efectuat prin grija Clientului. Sunt materializate pe teren toate punctele importante ale traseului prin picheti cu martori, iar varfurile de unghi prin borne de beton legati de reperi amplasati in afara amprizei drumului. Pichetajul este insotit si de o retea de reperi de nivelment stabili, din borne de beton, amplasati in afara zonei drumului cel putin cate doi reperi pe km. In cazul cand documentatia este intocmita pe planuri fotogrametrice traseul drumului proiectat nu este materializat pe teren. Materializarea lui urmeaza sa se faca la inceperea lucrarilor de executie pe baza planului de situatie, a listei cu coordonate pentru varfurile de unghi si a reperilor de pe teren. Inainte de inceperea lucrarilor de terasamente Antreprenorul, pe cheltuiala sa, trece la restabilirea si completarea pichetajului in cazul situatiei aratate la pct. 8.1 sau la executarea pichetajului complet nou in cazul situatiei de pct. 8.2. In ambele cazuri trebuie sa se faca o pichetare detaliata a profilurilor transversale, la o distanta maxima intre acestea de 30m in aliniament si de 20m in curbe. Pichetii implantati in cadrul pichetajului complementar vor fi legati in plan si in profil in lung de aceiasi reperi ca si pichetii din pichetajul initial. Odata cu definitivarea pichetajului, in afara de axa drumului, Antreprenorul va materializa prin tarusi si sabloane urmatoarele: inaltimea umpluturii sau adancimea sapaturii in ax, de-a lungul axului drumului; punctele de intersectii ale taluzelor cu terenul natural (ampriza); inclinarea taluzelor. Antreprenorul este raspunzator de buna conservare a tuturor pichetilor si reperilor de a le restabili sau de a le reamplasa daca este necesar. In caz de nevoie, scoaterea lor in afara amprizei lucrarilor este efectuata de catre Antreprenor, pe cheltuiala si raspunderea sa, dar numai cu aprobarea scrisa a Inginerului, cu notificare cu cel putin 24 ore in devans. Cu ocazia efectuarii pichetajului vor fi identificate si toate instalatiile subterane si aeriene, electrice, de telecomunicatii sau de alta natura, aflate in ampriza lucrarilor in vederea mutarii sau protejarii acestora . LUCRARI PREGATITOARE Inainte de inceperea lucrarilor de terasamente se executa urmatoarele lucrari pregatitoare in limita zonei expropriate: defrisari; curatirea terenului de frunze, crengi, iarba si buruieni; decaparea si depozitarea pamantului vegetal; asanarea zonei drumului prin indepartarea apelor de suprafata si adancime; demolarea constructiilor existente. Antreprenorul trebuie sa execute in mod obligatoriu taierea arborilor, pomilor si arbustilor, sa scoata radacinile si buturugile, inclusiv transportul materialului lemnos rezultat, in caz ca este necesar, in conformitate cu legislatia in vigoare. Scoaterea buturugilor si radacinilor se face obligatoriu la rambleuri cu inaltime mai mica de 2 m precum si la debleuri. Curatirea terenului de frunze, crengi, iarba si buruieni si alte materiale se face pe intreaga suprafata a amprizei. Decaparea pamantului vegetal se face pe intreaga suprafata a amprizei drumului si a gropilor de imprumut. Pamantul decapat si alte pamanturi care sunt improprii penru umplutura vor fi transportate si depuse in depozite definitive, evitand orice amestec sau impurificare a terasamentelor drumului. Pamantul vegetal va fi pus intr-un depozit provizoriu in vederea reutilizarii.
Pag. 338/561
In portiunile de drum, unde apele superficiale se pot scurge spre rambleul sau debleul drumului, acestea trebuie dirijate prin santuri de garda care sa colecteze si sa evacueze apa in afara amprizei drumului. In general, daca se impune, se vor executa lucrari de colectare, drenare si evacuare a apelor din ampriza drumului. Demolarile constructiilor existente vor fi executate pana la adancimea de 1.00 m sub nivelul platformei terasamentelor. Materialele provenite din demolare vor fi stranse cu grija, pentru a fi reutilizate conform indicatiilor precizate in caietele de sarcini speciale sau in lipsa acestora, vor fi evacuate in groapa publica cea mai apropiata, transportul fiind in sarcina Antreprenorului. Toate golurile ca: puturi, pivnite, excavatii, gropi dupa scoaterea buturugilor si radacinilor, etc. vor fi umplute cu pamant bun pentru umplutura si compactate metodic pentru a obtine gradul de compactare prevazut in tabelul nr. 4 si compactate pentru a obtine gradul de compactare prevazut in tabelul nr.5 punctul b. Antreprenorul nu va trece la executia terasamentelor inainte ca Inginerul sa constate si sa accepte executia lucrarilor pregatitoare enumerate in prezentul caiet de sarcini. Aceasta acceptare trebuie sa fie in mod obligatoriu mentionata in registrul de santier. MISCAREA PAMANTULUI Miscarea terasamentelor se efectueaza prin utilizarea pamantului provenit din sapaturi in profile cu umplutura a proiectului. La inceputul lucrarilor, Antreprenorul trebuie sa prezinte Consultantului spre aprobare, o diagrama a cantitatilor ce se vor transporta ( inclusiv tabel de miscare a terasamentelor ), precum si toate informatiile cu privire la mutarea terasamentelor (utilaje de transport, distante, etc.). Excedentul de sapatura ca si pamanturile din debleuri care sunt improprii realizarii rambleurilor, precum si pamantul din patul drumului din zonele de debleu care trabuie inlocuite vor fi transportate in depozite definitive. Necesarul de pamant care nu poate fi acoperit din debleuri, va proveni din gropi de imprumut. Recurgerea la debleuri si rambleuri in afara profilului din proiect, sub forma de supralargire, trebuie sa fie supusa aprobarii Inginerului. Daca, in cursul executiei lucrarilor, natura pamanturilor provenite din debleuri si gropi de imprumut este incompatibila cu prescriptiile prezentului caiet de sarcini si ale caietului de sarcini speciale, sau ale standardelor si normativelor tehnice in vigoar,privind calitatea si conditiile de executie ale rambleurilor, Antreprenorul trebuie sa informeze Inginerul si sa-i supuna spre aprobare propuneri de modificare a provenientei pamantului pentru umplutura, pe baza de masuratori si teste de laborator, demonstand existenta reala a materialelor si evaluarea cantitatilor de pamant ce se vor exploata. La lucrarile importante, daca beneficiarul considera necesar, poate preciza, completa sau modifica prevederile prezentului caiet de sarcini. In acest caz, Antreprenorul poate intocmi, in cadrul unui caiet de sarcini speciale Tabloul de corespondenta a pamantului prin care se defineste destinatia fiecarei naturi a pamantului provenit din debleuri sau gropi de imprumut. Transportul pamantului se face pe baza unui plan intocmit de Antreprenor Tabloul miscarii pamantului care defineste in spatiu miscarile si localizarea finala a fiecarei cantitati volum izolate de pamant din debleu sau din groapa de imprumut. El tine cont de Tabloul de corespondenta a pamantului stabilit de Client, daca aceasta exista, ca si de punctele de trecere obligatorii ale itinerariului de transport si prescriptiile caietului de sarcini speciale. Acest plan este supus apobarii Inginerului in termen de 30 de zile de la notificarea ordinului de incepere a lucrarilor. GROPI DE IMPRUMUT SI DEPOZITE DE PAMANT In cazul in care gropile de imprumut si depozitele de pamant nu sunt impuse prin proiect sau in caietul de sarcini speciale, alegerea acestora o va face Antreprenorul, cu acordul Inginerului. Acest acord va trebui sa fie solicitat cu minimum opt zile inainte de inceperea exploatarii gropilor de imprumut sau a depozitelor. Daca Inginerul considera ca este necesar, cererea trebuie sa fie insotita de: un raport privind calitatea pamantului din gropile de imprumut alese, in spiritul prevederilor din prezentul caiet de sarcini, cheltuielile pentru sondajele si analizele de laborator executate pentru acest raport fiind in sarcina Antreprenorului; acordul proprietarului de teren pentru ocuparea terenurilor necesare pentru depozite si/sau pentru gropile de imprumut; un raport cu programul de exploatare a gropilor de imprumut si planul de refacere a mediului.
Pag. 339/561
La exploatarea gropilor de imprumut Antreprenorul va respecta urmatoarele reguli: Pamantul vegetal se va indeparta si depozita in locurile aprobate si va fi refolosit conform prevedeilor proiectului; Crestele taluzurilor gropilor de imprumut trebuie, in lipsa autorizatiei prealabile a Inginerului, sa fie la o departare mai mare de 10 m de limitele zonei drumului; taluzurile gropilor de imprumut; sapaturile in gropile de imprumut nu vor fi mai adanci decat cota practicata in debleuri sau sub cota santului de scurgere a apelor, in zona de rambleu. In albiile majore ale raurilor, gropile de imprumut vor fi executate in avalul drumului, amenajand o bancheta de 4.00 m latime intre piciorul taluzului drumului si groapa de imprumut; Fundul gropilor de imprumut va avea o panta transversala de 1.3% spre exterior si o panta longitudinala care sa asigure scurgerea si evacuarea apelor; Taluzurile gropilor de imprumut amplasate in lungul drumului se vor executa cu inclinarea de 1:1.5..1:3, cand intre piciorul taluzului drumului si marginea gropii de imprumut nu se lasa nici un fel de banchete, taluzul gropii de imprumut dinspre drum va fi de 1:3. Surplusul de sapatura in zonele de debleu, poate fi depozitat in urmatoarele moduri: in continuarea terasamentului proiectat sau existent in rambleu, surplusul depozitat fiind nivelat, compactat si taluzat conform prescriptiilor aplicabile rambleurilor drumului; suprafata superioara a acestor rambleuri suplimentare va fi nivelata la o cota cel mult egala cu cota muchiei platformei rambleului drumului proiectat; la mai mult de 10 m de crestele taluzurilor de debleu ale drumurilor in executie sau a celor existente si in afara firelor de scurgerea apelor; in ambele situatii este necesar sa se obtina aprobarea pentru ocuparea terenului si sa se respecte conditiile impuse. La amplasarea depozitelor in zona drumului se va urmari ca prin executia acestora sa nu provoace inzapezirea drumului. Antreprenorul va avea grija ca gropile de imprumut si depozitele sa nu compromita stabilitatea masivelor naturale nici sa nu riste antrenarea terasamentelor de catre ape sau sa cauzeze, din diverse motive, pagube sau prejudicii persoanelor sau bunurilor publice particulare. In acest caz, Antreprenorul va fi in intregime raspunzator de aceste pagube. Inginerul se va putea opune executarii gropilor de imprumut sau depozitelor susceptibile de a inrautati aspectul imprejmuirilor si a scurgerii apelor, fara ca Antreprenorul sa poata pretinde pentru acestea fonduri suplimentare sau despagubiri. Achizitionarea sau despagubirea pentru ocuparea terenurilor afectate depozitelor de pamanturi si a celor necesare gropilor de imprumut, raman in sarcina Antreprenorului. EXECUTIA DEBLEURILOR Antreprenorul nu va putea executa nici o lucrare inainte ca modul de pregatire a amprizelor de debleu, precizat de prezentul caiet de sarcini si caietul de sarcini sa fi fost verificat si recunoscut ca satisfacator ca satisfacator de catre Inginerul lucrarii. Aceste acceptari trebuie, in mod obligatoriu sa fie mentionate in registrul de santier. Sapaturile trebuiesc atacate frontal pe intreaga latime si pe masura ce avanseaza, se realizeaza si taluzarea, urmarind pantele taluzurilor mentionate pe profilurile transversale. Nu se vor crea supraadancimi in debleu. In cazul cand in mod accidental apar asemenea situatii se va trece la umplerea lor conform modalitatilor pe care le va prescrie Inginerul lucrarii si pe cheltuiala Antreprenorului. La sapare in terenurile sensibile la umezeala, terasamentele se vor executa progresiv, asigurandu-se permanent drenarea si evacuarea apelor pluviale si evitarea destabilizaruii echilibrului hidrologic al zonei sau a nivelului apei
Pag. 340/561
subterane, pentru a preveni umezirea pamanturilor. Toate lucrarile preliminare de drenaj vor fi finalizate inainte de inceperea sapaturilor, pentru a se asigura ca lucrarile se vor executa fara a fi afectate de ape. In cazul cand terenul intalnit la cota fixata prin proiect nu va prezenta calitatile stabilite si nu este de portanta prevazuta, Inginerul va putea prescrie realizarea unui strat de forma pe cheltuiala Clientului. Compactarea acestui strat de forma se va face la gradul de compactare 100% Proctor Normal. In acest caz se va limita pentru stratul superior al debleurilor, gradul de compactare la 97% Proctor Normal. Inclinarea taluzurilor va depinde de natura terenului efectiv. Daca acesta difera de prevederile proiectului, Antreprenorul va trebui sa aduca la cunostinta Inginerului neconcordanta constatata, urmand ca acesta sa dispuna o modificare a inclinarii taluzurilor si modificarea volumului terasamentelor. Prevederile STAS 2914-84 privind inclinarea taluzurilor la debleuri pentru adancimi de maximum 12.00 m sunt date in tabelul 3 in functie de natura materialelor existente in debleu. Tabel 3 NATURA MATERIALELOR DIN DEBLEU INCLINAREA TALUZURILOR
Pamanturi argiloase, in general argile nisipoase sau prafoase, 1.0 : 1.5 nisipuri argiloase sau prafuri argiloase Pamanturi marnoase Pamanturi macroporice (loess si pamanturi loessoide) 1.0 : 1.0 1.0 : 0.5 1.0 : 0.1
Roci stancoase alterabile, in functie de gradul de alterabilitate si 1.0 : 1.5 1.0 : 1.0 de adancimea debleurilor Roci stancoase nealterabile 1.0 : 0.1
Roci stancoase (care nu se degradeaza) cu stratificarea de la 1.0 : 0.1 pana la pozitia verticala sau chiar favorabila in ce priveste stabilitatea in consola In debleuri mai adanci de 12.00 m sau amplasate in conditii hidrologice nefavorabile (zone umede, infiltratii, zone de baltiri) indiferent de adancimea lor, inclinarea taluzurilor se va stabili printr-un calcul de stabilitate. Taluzurile vor trebui sa fie curatate de pietre sau de bulgari de pamant care nu sunt perfect aderente sau incorporate in teren ca si rocile dislocate a caror stabilitate este incerta. Daca pe parcursul lucrarilor de terasamente, masele de pamant devin instabile, Antreprenorul va lua masuri imediate de stabilizare, anuntand in acelasi timp Inginerul. Debleurile in terenuri moi, ajunse la cota, se vor compacta pana la 100% Proctor Normal, pe o adancime de 30 cm (conform prevederilor din tabelul 5, pct.c). In terenuri stancoase, la sapaturile executate cu ajutorul explozivului, Antreprenorul va trebui sa stabileasca si apoi sa adapteze planurile sale de derocare in asa fel incat dupa explozii sa se obtina: degajarea la gabarit a taluzelor si platformei; cea mai mare fractionare posibila a rocii, evitand orice risc de deteriorare a lucrarilor. Pe timpul intregii durate a lucrului va trebui sa se inspecteze, in mod frecvent si in special dupa explozie, taluzurile de debleuri si terenurile de deasupra acestora, in scopul de a se inlatura partile de roca, care ar putea sa fie dislocate de viitoarele explozii sau din alte cauze. Dupa executia lucrarilor, se va verifica daca adancimea necesara este atinsa peste tot. Acolo unde aceasta nu este atinsa Antreprenorul va trebui sa execute derocarea suplimentara necesara. Tolerantele de executie pentru suprafata platformei si nivelarea taluzurilor sub lata de 3 m sunt date in tabelul 4.
Pag. 341/561
Tabel 4 TOLERANTE ADMISE PROFILUL ROCI NECOMPACTE Platforma cu strat de forma Platforma fara strat de forma Taluzului de debleu neacoperit +/- 3 cm +/- 5 cm +/- 10 cm ROCI COMPACTE +/- 5 cm +/- 10 cm Variabil in functie de natura rocii
Metoda utilizata pentru nivelarea platformei in cazul terenurilor stancoase este lasata la alegerea Antreprenorului. El are posibilitatea de a realiza o adancime suplimentara, apoi de a completa, pe cheltuiala sa, cu un strat de pamant, pentru aducerea la cote, care va trebui compactat cum este aratat in prezentele caiete de sarcini. Daca proiectul prevede executarea rambleurilor cu pamanturile sensibile la umezeala, Inginerul va prescrie ca executarea sapaturilor in debleuri sa se faca astfel: in perioada ploioasa: extragere verticala; dupa perioada ploioasa: sapaturi in straturi, pana la orizontul a carui continut in apa va fi superior cu 10 puncte, umiditatii optime Proctor Normal. In timpul executiei debleurilor, Antreprenorul este obligat sa conduca lucrarile astfel ca pamanturile ce urmeaza sa fie folosite in realizarea rambleurilor sa nu fie degradate sau inmuiate de apele de ploaie. Va trebui in special sa se inceapa cu lucrarile de debleu de la partea de jos a rampelor profilului in lung. Daca topografia locurilor permite o evacuare gravitationala a apelor, Antreprenorul va trebui sa mentina o panta suficienta pentru scurgere, la suprafata partii excavate si sa se execute in timp util santuri, rigole, lucrari provizorii necesare evacuarii apelor in timpul excavarii. PREGATIREA TERENULUI DE SUB RAMBLEURI Lucrarile pregatitoare aratate in prezentele specificatii tehnice sunt comune atat in sectoarele de debleu cat si celor de rambleu. Pentru rambleuri mai sunt necesare si se vor executa si alte lucrari pregatitoare. Cand linia de cea mai mare panta a terenului este superioara lui 20% Antreprenorul va trebui sa execute trepte de infratire avand o inaltime egala cu grosimea stratului prescris pentru umplutura, distante la maximum 1.00m pe terenuri obisnuite si cu inclinarea de 4% spre exterior. Pe terenuri stancoase aceste trepte vor fi realizate cu mijloace agreate de Inginer. Pe terenurile remaniate in cursul lucrarilor pregatioare, sau pe terenuri de portanta scazuta se va executa o compactare a terenului de la baza rambleului pe o adancime minimala de 30 cm, pentru a obtine un grad de compactare Proctor normal conform tabelului 5. EXECUTIA RAMBLEURILOR Prescriptii generale Antreprenorul nu poate executa nici o lucrare inainte ca pregatirile terenului indicate in caietul de sarcini si caietul de sarcini speciale, sa fie verificate si acceptate de Inginer. Aceasta acceptare trebuie sa fie in mod obligatoriu consemnata in caietul de santier. Nu se executa lucrari de terasamente pe timp de ploaie sau ninsoare.
Pag. 342/561
Executia rambleurilor trebuie sa fie intrerupta in cazul cand calitatile lor minimale definite prin prezentul caiet de sarcini sau prin caietul de sarcini speciale vor fi compromise de intemperii. Executia nu poate fi reluata decat dupa un timp fixat de Inginer sau reprezentantul sau, sau la propunerea Antreprenorului. Modul de executie a rambleurilor Rambleurile se executa din straturi uniforme suprapuse, paralel cu linia proiectului, pe intreaga latime a platformei si in principiu pe intrega lungime a rambleului, evitandu-se segregarile si variatiile de umiditate si granulometrie. Daca dificultatile speciale, recunoscute de Inginer, impun ca executia straturileor elementare sa fie executate pe latimi inferioare celei a rambleului, acesta va putea fi executat din benzi alaturate, care impreuna acopera intreaga latime a profilului, urmarind ca decalarea in inaltime intre doua benzi alaturate nu trebuie sa depaseasca grosimea maxima impusa. Pamantul adus pe platforma este imprastiat si nivelat pe intreaga latime a platformei (sau a benzii de lucru) in grosimea optima de compactare stabilita, urmand realizarea unui profil longitudinal pe cat posibil paralel cu profilul definitiv. Suprafata fiecarui strat intermediar, care va avea grosimea optima de compactare, va fi plana si va avea o panta transversala de 3...5% catre exterior, iar suprafata ultimului strat va avea panta prescrisa conform cerintelor din prezenta documentatie. La realizarea umpluturilor cu inaltimi mai mari de 3.00 m, se pot folosi, la baza acestora, blocuri de piatra sau din beton cu dimensiunea maxima de 0.50 m cu conditia respectarii urmatoarelor masuri: impanarea golurilor cu pamant; asigurarea tasarilor in timp si luarea lor in considerare; realizarea unei umpluturi omogene din pamant de calitate corespunzatoare pe cel putin 2.00 m grosime la partea superioara a rambleului. La punerea in opera a rambleului se va tine seama de umiditatea optima de compactare. Pentru aceasta, laboratorul santierului va face determinari ale umiditatii la sursa si se vor lua masurile in consecinta pentru punerea in opera, respectiv asternerea si necompactarea imediata, lasand pamantul sa se zvante sau sa se trateze cu var pentru a-si reduce umiditatea cat mai aproape de cea optima, sau din contra, udarea stratului asternut pentru a-l aduce la valoarea umiditatii optime. Compactarea rambleurilor Toate rambleurile vor fi compactate pentru a se realiza gradul de compactare Proctor Normal prevazute in STAS 291484 conform tabelului 5. Tabel 5 PAMANTURI NECOEZIVE ZONELE DIN TERASAMENTE LA CARE SE Imbracami PERSCRIE GRADUL DE COMPACTARE nti permanent e a. Primii 30 cm ai terenului natural sub un rambleu cu inaltimea h 2.00 m 100 h > 2.00 m 95 Imbracaminti semiperman ente COEZIVE Imbracami nti permanent e Imbracaminti semipermane nte
95 92
97 92
93 90
Pag. 343/561
b. In corpul rambleurilor la adancimea (h) sub patul drumului: h 0.50 m 100 0.5 < h 2.00 m 100 h > 2.00 m 95
100 97 92 100
100 97 92 100
100 94 90 100
c. In debleuri pe adancimea de 30 cm sub patul 100 drumului
NOTA: pentru pamanturile necoezive, stancoase cu granule de 20mm in proportie mai mare de 50% si unde raportul dintre densitatea in stare uscata a pamantului compactat nu se poate determina, se va putea considera a fi de 100% din gradul de compactare Proctor Normal, cand dupa un anumit numar de treceri, stabilit pe tronsonul experimental, echipamentul de compactare cel mai greu nu lasa urme lizibile la controlul gradului de compactare. Antreprenorul va trebui sa supuna acordul Inginerului cu cel putin opt zile inainte de inceperea lucrarilor, grosimea maximala a stratului elementar pentru fiecare tip de pamant, care poate asigura obtinerea (dupa compactare) a gradelor de compactare aratate in tabelul 5 , cu echipamentele existente si folosite pe santier. In acest scop, inainte de inceperea lucrarilor, va realiza cate un tronson de incercare de minimum 30 m lungime pentru fiecare tip de pamant. Daca compactarea prescrisa nu poate fi obtinuta, Antreprenorul va trebui sa realizeze o noua plansa de incercare, dupa ce va aduce modificarile necesare grosimii straturilor si utilajului folosit. Rezultatele acestor incercari trebuie sa fie metionate in registrul de santier. In cazurile cand aceasta obligatie nu va putea fi realizata, grosimea straturilor succesive nu va putea depasi 20 cm dupa compactare. Abaterile limita la gradul de compactare vor fi de 3% sub imbracamintile de beton de ciment si de 4% sub celelalte imbracaminti si se accepta in max. 10% din numarul punctelor de verificare.
8.1.4
CONTROLUL COMPACTARII controlul va fi pe fiecare strat; frecventa minima a testelor trebuie sa fie potrivit tabelului 6.
In timpul executiei, terasamentele trebuie verificate dupa cum urmeaza:
Tabel 6 DENUMIREA INCERCARII Incercarea Proctor Determinarea continutului de apa Determinarea compactare gradului de FRECVENTA MINIMALA INCERCARILOR 1 la 5.000 m3 1 la 250 ml de platforma 3 la 250ml de platforma A OBSERVATII pentru fiecare tip de pamant pe strat pe strat
Laboratorul Antreprenorului va tine un registru in care se vor consemna toate rezultatele privind incercarea Proctor, determinarea umiditatii si a gradului de compactare realizat pe fiecare strat si sector de drum. Antreprenorul poate sa ceara receptia unui strat numai daca toate gradele de compactare rezultate din determinari au valori minime sau peste valorile prescrise. Aceasta receptie va trebui, in mod obligatoriu, mentionata in registrul de santier.
Pag. 344/561
Profile si taluze Lucrarile trebuie sa fie executate de asa maniera incat dupa cilindrare profilele din proiect sa fie realizate cu tolerantele admisibile. Taluzul nu trebuie sa prezinte nici scobituri si nici cu excrescente, in afara celor rezultate din dimensiunile blocurilor constituente ale rambleului . Profilul taluzului trebuie sa fie obtinut prin metoda umpluturii in adaos, daca nu sunt dispozitii contrare in caietul de sarcini speciale. Taluzurile rambleurilor asezate pe terenuri de fundatie cu capacitatea portanta corespunzatoare vor avea inclinarea 1:1.5 pana la inaltimile maxime pe verticala, indicate in tabelul 7. Tabel 7 NATURA MATERIALULUI IN RAMBLEU Argile prafoase sau argile nisipoase Nisipuri argiloase sau praf argilos Nisipuri Pietrisuri sau balasturi H (max m) 6 7 8 10
Panta taluzurilor trebuie verificata si asigurata numai dupa realizarea gradului de compactare indicat in tabelul 5. In cazul rambleurilor cu inaltimi mai mari decat cele aratate in tabelul 7 dar numai pana la maxim 12.00m, inclinarea taluzurilor de la nivelul patului drumului in jos, va fi de 1:1.5 iar pe restul inaltimii la baza rambleului, inclinarea va fi de 1:2. In rambleurile mai inalte de 12.00m, precum si la cele situate in albiile majore ale raurilor, ale vailor si in balti, unde terenul de fundatie este alcatuit din particule fine si foarte fine, inclinarea taluzurilor se va determina pe baza unui calcul de stabilitate, cu un coeficient de stabilitate de 1.31.5. Taluzurile rambleurilor asezate pe terenuri de fundatie cu capacitate portanta redusa, vor avea inclinarea 1:1.5 pana la inaltimile maxime, h max pe verticala indicata in tabelul 8, in functie de caracteristicile fizice-mecanice ale terenului de fundatie. Tabel 8 Caracteristicile terenului de fundatie a) Unghiul de frecare interna in grade Panta terenului de fundatie 5o 10o 15o
b) Coeziunea materialului Kpa 30 60 10 30 60 10 30 60 80
Inaltimea maxima a rambleului, h max, in m 0 1:10 1:5 1:3 3.00 2.00 1.00 4.00 3.00 2.00 3.00 2.00 1.00 5.00 4.00 2.00 1.00 6.00 5.00 3.00 2.00 4.00 3.00 2.00 1.00 6.00 5.00 3.00 2.00 8.00 6.00 4.00 3.00 10.00 7.00 5.00 4.00
Pag. 345/561
Tolerantele de executie pentru suprafatarea patului si a taluzurilor sunt urmatoarele: platforma fara strat de forma platforma cu strat de forma taluz neacoperit Denivelarile sunt masurate sub lata de 3 m lungime. Tolerantele pentru ampriza rambleului realizat, fata de cea proiectata este de + 50 cm. Prescriptii aplicabile pamanturilor sensibile la apa Cand la realizarea rambleurilor sunt folosite pamanturi sensibile la apa, Inginerul va putea ordona Antreprenorului urmatoarele: asternerea si compactarea imediata a pamanturilor din debleuri sau gropi de imprumut cu un grad de umiditate convenabil; un timp de asternere dupa asternere si scarificarea, in vederea eliminarii apei in exces prin evaporare; tratarea pamantului cu var pentru reducerea umiditatii; practicarea de drenuri deschise, in vederea reducerii umiditatii pamanturilor cu exces de apa.. Pentru aceste pamanturi Inginerul va putea impune Antreprenorului masuri speciale pentru evacuarea apelor. Prescriptii aplicabile rambleurilor din material stincos Materialul stancos rezultat din derocari se va imprastia si nivela astfel incat sa se obtina o umplutura omogena si cu un volum minim de goluri. Straturile elementare vor avea grosimea determinata in functie de dimensiunea materialului si posibilitatile mijloacelor de compactare. Aceasta grosime nu va putea, in nici un caz, sa depaseasca 0.80 m in corpul rambleului. Ultimii 0.30 m de sub patul drumului nu vor contine blocuri mai mari de 0.20 m. Blocurile de stanca ale caror dimensiuni vor fi incompatibile cu dispozitiile de mai sus vor fi fractionate. Inginerul va putea aproba folosirea lor la piciorul taluzului sau depozitarea lor in depozite definitive. Granulozitatea diferitelor straturi constituente ale rambleurilor trebuie sa fie omogena. Intercalarea straturilor de materiale fine si straturi din materiale stancoase, prezentand un procentaj de goluri ridicat, este interzisa. Rambleurile vor fi compactate cu cilindri vibratori de 12-16 tone cel putin,sau cu utilaje cu senile de 25 tone cel putin. Aceasta compactare va fi insotita de o stropire cu apa, suficienta pentru a facilita aranjarea blocurilor. Controlul compactarii va fi efectuat prin masurarea parametrilor Q/S, unde: Q reprezinta volumul rembleului pus in opera intr-o zi, masurat in mc dupa compactare; S - reprezinta suprafata compactata intr-o zi de utilajul de compactare care s-a deplasat cu viteza stabilita pe sectoarele experimentale. Valoarea parametrilor (Q/S) va fi stabilita cu ajutorul unui tronson de incercare controlat prin incercari cu placa. Valoarea finala va fi cea a testului in care se obtin module de cel putin 500 bari si un raport E2/E1 inferior lui 0.15. Incercarile se vor face de Antreprenor intr-un laborator autorizat iar rezultatele vor fi inscrise in registrul de santier. Platforma rambleului va fi nivelata, admitandu-se aceleasi tolerante ca si in cazul debleurilor in material stancos, vezi tabel.4. Denivelarile pentru taluzurile neacoperite trebuie sa asigure fixarea blocurilor pe cel putin jumatate din grosimea lor. Prescriptii aplicabile rambleurilor nisipoase +/- 3 cm +/- 5 cm +/- 10 cm
Pag. 346/561
Rambleurile din materiale nisipoase se realizeaza concomitent cu imbracarea taluzurilor, in scopul de a le proteja de eroziune. Pamantul nisipos omogen (U 5) ce nu poate fi compactat la gradul de compactare prescris (tabel 5) va putea fi folosit numai dupa corectarea granulometriei acestuia, pentru obtinerea compactarii prescrise. Straturile din pamant nisipoase vor fi umezite si amestecate pentru obtinerea unei umiditati omogene pe intreaga grosime a stratului elementar. Platforma si taluzurile vor fi nivelate admitandu-se tolerantele aratate in tab.4. Aceste tolerante se aplica straturilor de pamant care protejeaza platforma si taluzurile nisipoase. Prescriptii aplicabile rambleurilor din spatele lucrarilor de arta (culei, aripi, ziduri de sprijin) In lipsa unor indicatii contrare ale caietului de sarcini speciale, rambleurile din spatele lucrarilor de arta vor fi executate cu aceleasi materiale ca si cele folosite in patul drumului, cu exceptia materialelor stancoase. Pe o latime min de 1 metru, masurata de la zidarie, marimea maxima a materialului din carier, acceptat a fi folosit, va fi de 1/10 din grosimea umpluturii. Rambleul se va compacta mecanic, la gradulul din tabelul 5 si cu asigurarea integritatii lucrarilor de arta. Echipamentul/utilajul de compactare va fi supus aprobarii Inginerului sau reprezentantului acestuia, care vor preciza pentru fiecare lucrare de arta intinderea zonei lor de folosire. Protectia impotriva apelor Antreprenorul este obligat sa asigure protectia rambleurilor contra apelor pluviale si inundatiilor provocate de ploi, a caror intensitate nu depaseste intensitatea celei mai puternice ploi inregistrate in cursul ultimilor zece ani. Intensitatea precipitatiilor de care se va tine seama va fi cea furnizata de cea mai apropiata statie pluviometrica. EXECUTIA SANTURILOR SI RIGOLELOR Santurile si rigolele vor fi realizate conform prevederilor proiectului, respectandu-se sectiunea, cota fundului si distanta de la marginea amprizei. Santul sau rigola trebuie sa ramana constant, paralel cu piciorul taluzului. In nici un caz nu va fi tolerat ca acest paralelism sa fie intrerupt de prezenta masivelor stancoase. Paramentele santului sau a rigolei vor trebui sa fie plane iar blocurile in proeminenta sa fie taiate. La sfirsitul santierului si inainte de receptia finala, santurile sau rigolele vor fi complet degajate de bulgari si blocuri cazute. FINISAREA PLATFORMEI Stratul superior al platformei va fi bine compactat, nivelat si completat respectand cotele in profil in lung si in profil transversal, declivitatile si latimea prevazute in proiect. Gradul de compactare si tolerantele de nivelare sunt date in tabelul 5, respectiv in tabelul 4. In ce priveste latimea platformei si cotele de executie abaterile limita sunt: la latimea platformei: +/- 0.05 m, fata de ax; +/- 0.10 m, pe intreaga latimea; la cotele proiectului: +/- 0.05 m, fata de cotele de nivel ale proiectului. Daca executia sistemului rutier nu urmeaza imediat dupa terminarea terasamentelor, platforma va fi nivelata transversal, urmarind reaizarea unui profil acoperis, din doua ape, cu inclinarea de 4% spre marginea acestora. In curbe se va aplica deverul prevazut in piesele desenate ale proiectului, fara sa coboare sub o panta transversala de 4%. ACOPERIREA CU PAMANT VEGETAL
Pag. 347/561
Cand acoperirea trebuie sa fie aplicata pe un taluz, acesta este in prealabil taiat in trepte sau intarit cu caroiaje din brazde, nuiele sau prefabricate etc., destinate a le fixa. Aceste trepte sau caroiaje sunt apoi umplute cu pamant vegetal. Terenul vegetal trebuie sa fie faramitat, curatat cu grija de pietre, radacini sau iarba si umectat inainte de raspandire. Dupa raspandire pamantul vegetal este tasat cu un mai plat sau cu un rulou usor. Executarea lucrarilor de imbracare cu pamant vegetal este in principiu, suspendata pe timp de ploaie. DRENAREA APELOR SUBTERANE Antreprenorul nu este obligat sa construiasca drenuri in cazul in care apele nu pot fi evacuate gravitational. Lucrari de drenarea apelor subterane, care s-ar putea sa se dovedeasca necesare, vor fi definite prin dispozitii de santier de catre Inginer si reglementarea lor se va face, in lipsa unor alte dispozitii ale caietului de sarcini speciale, conform prevederilor Clauzelor contractuale. INTRETINEREA IN TIMPUL TERMENULUI DE GARANTIE In timpul termenului de garantie, Antreprenorul va trebui sa execute in timp util si pe cheltuiala sa lucrarile de remediere a taluzurilor rambleurilor, sa mentina scurgerea apelor, si sa repare toate zonele identificate cu tasari datorita proastei executii. In afara de aceasta, Antreprenorul va trebui sa execute in aceeasi perioada si la cererea scrisa a Inginerului, si toate lucrarile de remediere necesare, pentru care Antreprenorul nu este raspunzator.
8.1.5
CONTROLUL EXECUTIEI LUCRARILOR verificarea trasarii axului, amprizei drumului si a tuturor celorlalti reperi de tasare; verificarea pregatirii terenului de fundatie (de sub rambleu); verificarea calitatii si starii pamantului utilizat pentru umpluturi; verificarea grosimii straturilor asternute; controlul compactarii umpluturilor; controlul caracteristicilor patului drumului;
Controlul calitatii lucrarilor de terasamente consta in:
Antreprenorul este obligat sa tina evidenta zilnica, in registrul de laborator, a verificarilor efectuate asupra calitatii umiditatii pamantului pus in opera si a rezultatelor obtinute in urma incercarilor efectuate privind calitatea lucrarilor executate. Antreprenorul va intretine pe cheltuiala sa straturile receptionate, pana la acoperirea acestora cu stratul urmator. Verificarea tasarii axului si amprizei drumului si a tuturor celorlalti reperi de tasare. Aceasta verificarea se face inainte de inceperea lucrarilor de executie a terasamentelor urmarindu-se respectarea intocmai a prevederilor proiectului. Toleranta admisibila fiind de +/- 0.10 m in raport cu reperii pichetajului general. Verificarea pregatirii terenului de fundatie (sub rambleu) Inainte de inceperea executarii umpluturilor, dupa curatrea terenului, indepartarea stratului vegetal si compactarea pamantului, se determina gradul de compactare si deformarea terenului de fundatie. Numarul minim de probe, conform STAS 2914-84, pentru determinarea gradului de compactare este de 3 incercari pentru fiecare 2000 mp suprafete compactate. Natura si starea solului se vor testa la minim 2000 mc umplutura.
Pag. 348/561
Verificarile efectuate se vor consemna intr-un proces verbal de verificare a calitatii lucrarilor ascunse, specificandu-se si eventuale remedieri necesare. Deformabilitatea terenului se va stabili prin masuratori cu deflectometru cu parghii, conform Normativului pentru determinarea prin deflectografie si deflectometrie a capacitatii portante a drumurilor cu structuri rutiere, indicativ CD 312002. Masuratorile cu deflectometrul se vor efectua in profiluri transversale amplasate la max. 25 m unul dupa altul, in trei puncte (dreapta, ax, stanga). La nivelul terenului de fundatie se considera realizata capacitatea portanta necesara daca deformatia elastica, corespunzatoare vehiculului etalon de 10 KN, se incadreaza in valorile din tabelul 9, admitandu-se depasiri in cel mult 10% din punctele masurate. Valorile admisibile ale deformatiei la nivelul terenului de fundatie se stabilesc in functie de tipul pamantului de fundatie conform tabel 9. Verificarea gradului de compactare a terenului de fundatii se va face in corelatie cu masuratorile cu deflectometrul, in punctele in care rezultatele acestora atesta valori de capacitate portanta scazuta. Verificarea calitatii si starii pamantului utilizat pentru umpluturi Verificarea calitatii pamantului consta in determinarea principalelor caracteristici ale pamantului, conform tabelului 2. Verificarea grosimii straturilor asternute Va fi verificata grosimea fiecarui strat de pamant asternut la executarea rambleului. Grosimea masurata trebuie sa corespunda grosimii stabilite pe sectorul experimental, pentru tipul de pamant respectiv si utilajele folosite la compactare. Verificarea compactarii umpluturilor Determinarile pentru verificarea gradului de compactare se fac pentru fiecare strat de pamant pus in opera. In cazul pamanturilor coezive se vor preleva cate 3 probe de la suprafata, mijlocul si de la baza stratului, cand acesta are grosimi mai mari de 25 cm si numai de la suprafata si baza stratului cand grosimea este mai mica de 25 cm. In cazul pamanturilor necoezive se va preleva o singura proba din fiecare punct, care trebuie sa aiba un volum de min. 1000 cm3 conform STAS 2914-84 cap.7. Pentru pamanturile stancoase necoezive, verificarea se va face potrivit notei din tabelul 5. Verificarea gradului de compactare se face prin compactarea densitatii in stare uscata a acestor probe cu densitate in stare uscata maxima stabilita prin incercarea Proctor STAS 1913/13-83. Verificarea privind gradul de compactare realizat, se va face in minimum trei puncte repartizate stanga, ax, dreapta, distribuite la fiecare 2000 mp de strat compactat. La stratul superior al rambleului si la patul drumului in debleu, verificarea gradului de compactare realizat se va face in minimum trei puncte repartizate stanga,ax, dreapta. Aceste puncte vor fi la cel putin 1 m de la marginea platformei, situate pe o lungime de maxim 250m. In cazul cand valorile obtinute la verificari nu sunt corespunzatoare celor prevazute in tabelul 5 se va dispune fie continuarea compactarii, fie scarificarea si recompactarea stratului respectiv. Nu se va trece la executia stratului urmator decat dupa obtinerea gradului de compactare prescris, compactarea ulterioara a stratului nefiind posibila. Zonele insuficient compactate pot fi identificate usor cu penetrometrul sau cu deflectometrul cu parghie. Controlul caracteristicilor platformei drumului Controlul caracteristicilor patului drumului se face dupa terminarea executiei terasamentelor si consta in verificarea cotelor realizate si determinarea deformabilitatii, cu ajutorul deflectometrului cu parghie la nivelul patului drumului. Tolerantele de nivelment impuse pentru nivelarea patului suport sunt +/- 0.05 m fata de prevederile proiectului. In ce priveste suprafata patului si nivelarea taluzurilor, tolerantele sunt cele aratate in tabelul 4 si in prezentul caiet de sarcini. Verificarile de nivelment se vor face pe profiluri transversale, la 25 m distanta.
Pag. 349/561
Deformabilitatea patului drumului se va stabili prin masuratori cu deflectometrul cu parghie. Conform Normativului CD31-2002, la nivelul patului drumului, se considera realizata capacitatea portanta necesara daca deformatia elastica, corespunzatoare sub sarcina osiei etalon de 100 KN are valori mai mari decat cele admisibile din tabelul 9, in cel mult 10% din numarul punctelor masurate . Tabel 8 Tipul de pamant conform STAS 1243-88 Nisip prafos, nisip argilos Praf nisipos, praf argilos nisipos, praf argilos, praf Argila prafoasa, argila nisipoasa, argila prafoasa nisipoasa, argila Valoarea admisibila a deformatiei elastice 1/100 mm 350 400 450
Cand masurarea deformatiei elastice, cu deflectometrul cu parghie, nu este posibila, Antreprenorul va putea folosi si alte metode standartizate sau agrementate, acceptate de Inginer. In cazul utilizarii metodei de determinare a deformatiei liniare prevazuta in STAS 2914/4-89, frecventa incercarilor va fi de 3 incercari pe fiecare sectiune de drum de maxim 250 m lungime. 8.1.6 RECEPTIA LUCRARII
Lucrarile de terasamente vor fi supuse unor receptii pe parcursul executiei (receptii pe faze de executie), unei receptii preliminare si unei receptii finale. RECEPTIA PE FAZE DE EXECUTIE In cadrul receptiei pe faze determinante (de lucrari ascunse) se efectuiaza conform Regulamentului privind controlul de stat al calitatii in constructii, aprobat cu HG 272/94 si conform Procedurii privind controlul statului in fazele de executie determinante, elaborata de MLPAT si publicata in Buletinul Constructiilor volum 4/1996 si se va verifica daca partea de lucrari ce se receptioneaza s-a executat conform proiectului si atesta conditiile impuse de normativele tehnice in vigoare si de prezentul caiet de sarcini. In urma verificarilor se incheie proces verbal de receptia pe faze, in care se confirma posibilitatea trecerii executiei la faza imediat urmatoare. Receptia pe faze se executa de catre Inginer si Antreprenor, iar documentul ce se incheie ca urmare a receptiei sa poarte ambele semnaturi. Receptia pe faze se va face in mod obligatoriu la urmatoarele momente ale lucrarii: trasarea si pichetarea lucrarii; decaparea stratului vegetal si terminarea lucrarilor pregatitoare; compactarea terenului de fundatie; in cazul rambleurilor, pentru fiecare metru din inaltimea de umplutura si la realizarea umpluturii sub cota stratului de forma sau a patului drumului; in cazul sapaturilor, la cota finala a sapaturii. Registrul de procese verbale de lucrari ascunse se va pune la dispozitia organelor de control, cat si a comisiei de receptie preliminara sau finala. La terminarea lucrarilor de terasamente sau a unei parti din aceasta se va proceda la efectuarea receptiei preliminare a lucrarilor, verificandu-se:
Pag. 350/561
concordanta lucrarilor cu prevederile prezentului caiet de sarcini si caietului de sarcini speciale si a proiectului de executie; natura pamantului din corpul drumului. Lucrarile nu se vor receptiona daca: nu sunt realizate cotele si dimensiunile prevazute in proiect; nu este realizat gradul de compactare atat la nivelul patului drumului cat si pe fiecare strat in parte (atestate de procesele verbale de receptie pe faze); lucrarile de scurgerea apelor sunt necorespunzatoare; nu s-au respectat plantele transversale si suprafatarea platformei; se observa fenomene de instabilitate, inceputuri de crapaturi in corpul terasamentelor, ravinari ale taluzurilor, etc.; nu este asigurata capacitatea portanta la nivelul patului drumului. Defectiunile se vor consemna in procesul verbal incheiat, in care se va stabili si modul si termenele de remediere.
8.1.7
RECEPTIA PRELIMINARA, LA TERMINAREA LUCRARILOR
Receptia preliminara se face la terminarea lucrarilor, pentru intreaga lucrare, conform Regulamentului de receptie a lucrarilor de constructii si instalatii aferente acestora, aprobat cu HGR 273/9.4 8.1.8 RECEPTIA FINALA
La receptia finala a lucrarii se va consemna modul in care s-au comportat terasamentele si daca acestea au fost intretinute corespunzator in perioada de garantie a intregii lucrari, in conditiile respectarii prevederilor Regulamentului aprobat cu HGR 273/94.
8.2 8.2.1
STRATURI DE FORMA GENERALITATI
OBIECT SI DOMENIU DE APLICARE Prezentul caiet de sarcini stabileste conditiile tehnice generale de calitate, prevazute in STAS 12253, pe care trebuie sa le indeplineasca straturile de forma din alcatuirea complexelor rutiere, situate la partea superioara a terasamentelor drumurilor publice. Prezentul caiet de sarcini se aplica la constructia si modernizarea drumurilor publice. Straturile de forma care fac obiectul prezentului caiet de sarcini sunt realizate din: a. materiale necoezive: pamanturi necoezive; impietruiri existente sau suprafete de teren cu pietris in grosime de minim 10cm. b. materiale coezive: pamanturi coezive stabilizate mecanic (STAS 8840); pamanturi coezive tratate cu var;
Pag. 351/561
pamanturi coezive stabilizate cu zgura granulata si var. Straturile de forma din pamanturi coezive stabilizate mecanic sau tratate cu var se vor utiliza la terasamentele din pamanturi coezive. Stratul de forma din pamanturi coezive stabilizate cu zgura si cu var se aplica de regula la drumurile de clasa tehnica I si II. Stratul de forma din impietruiri se aplica la modernizarile de drumuri existente daca sunt indeplinite conditiile de la punctul 3.2. PREVEDERI GENERALE Antreprenorul este obligat sa asigure adoptarea tuturor masurilor tehnologice si organizatorice care sa conduca la respectarea stricta a prevederilor prezentului caiet de sarcini. Antreprenorul va asigura prin laboratorul propriu sau a altor laboratoare autorizate si aprobate de inginer, efectuarea tuturor incercarilor rezultate din aplicarea prezentului caiet de sarcini. De asemenea este obligat sa efectueze, la cererea Inginerului si alte verificari suplimentare fata de prevederile prezentului caiet de sarcini. Antreprenorul este obligat sa tina evidenta zilnica a conditiilor de executie a straturilor de forma, a probelor prelevate, a incercarilor efectuate si a rezultatelor obtinute. In cazul in care se vor constata abateri de la prezentul caiet de sarcini, Inginerul va dispune intreruperea executiei lucrarilor si luarea masurilor care se impun. La executia stratului de forma se va trece numai dupa ce se constata, in urma verificarilor, ca este asigurat gradul de compactare si capacitatea portanta a terasamentelor si ca lucrarile respective au fost receptionate pe faze de executie.
8.2.2
CONDITII TEHNICE
ELEMENTE GEOMETRICE SI ABATERI LIMITA Grosimea stratului de forma este cel prevazut in proiect . Impietruirea existenta poate alcatui stratul de forma, daca este pe toata latimea patului drumului si daca grosimea este de min 10 cm sau daca prin scarificare si reprofilare pe toata latimea patului drumului se obtine o grosime de minim 10 cm. Straturile de forma se prevad pe toata latimea terasamentelor. Pantele in profil transversal, ale suprafetei straturilor de forma sunt aceleasi ca ale suprafetei imbracamintilor, admitandu-se aceleasi tolerante ca ale acestora, cu respectarea punctului 3.5. La drumuri cu mai mult de doua benzi de circulatie si la autostrazi, pantele in profil transversal trebuie sa fie de 3,5 - 4 %. Suprafata straturilor de forma trebuie sa aiba pante transversale de 10 - 12 % pe ultimii 80 cm pana la taluzurile drumului, in vederea evacuarii rapide a apelor. Declivitatile in profil longitudinal ale suprafetei straturilor de forma sunt aceleasi ca ale imbracamintilor sub care se executa, prevazute in proiect. Abaterile limita la latimea stratului de forma sunt de 0,05m fata de axa si de 0,10m la latimea intreaga, la cotele de nivel ale proiectului tolerantele sunt de 0,05 m. Abaterile limita se admit in puncte izolate, care nu sunt situate in acelasi profil transversal sau in profiluri consecutive.
Pag. 352/561
8.2.3
MATERIALE FOLOSITE LA REALIZAREA STRATURILOR DE FORMA
PAMANTURI Pamanturile necoezive si coezive care se folosesc la realizarea straturilor de forma se clasifica si identifica conform STAS 1243 in functie de compozitia granulometrica si indicele de plasticitate indicate in tabelele 1 si 2. In categoria pamanturilor coezive se mai cuprind si pamanturile macroporice, si anume: Loess cu fractiunea: 0,01 ... 0,1 mm > 60 % si greutatea volumica de 12-16KN/mc Pamant loessoid cu fractiunea 0,01 ... 0,1 mm < 60 %. Atat loessul cat si pamantul loessoid au in general aceleasi insusiri si caracteristici si difera numai prin compozitia granulometrica. Pamantul loessoid difera de loess prin granulozitate, avand un continut mai mare de argila sau nisip. Pamanturi coezive si slab coezive Tabel 1 CLASIFICAREA DUPA GRANULOMETRICA DENUMIREA PAMANTURILOR 2 Foarte coezive Argila groasa Argila Argila prafoasa Coezive Argila nisipoasa Argila praf nisipoasa Praf argilos Praf argilos nisipos Slab coezive Praf Praf nisipos Nisip argilos Nisip prafos Argila % < 0,005 mm 3 < 60 35...60 35...50 30...60 30...35 15...30 15...30 0...15 0...15 15...30 0...15 Praf % 0,005...0,05mm 4 variabil < decat argila > decat argila < decat argila > decat argila > decat nisip > decat nisip > decat argila > decat nisip < decat nisip < decat nisip COMPOZITIA Nisip % 0,05...2 mm 5 variabil < 30 < decat praf > 30 > 30 < 30 > 30 < 30 > 30 > decat praf > decat praf 6 > 35 25...35 15...35 15...35 15...25 10...25 5...20 5...15 0...10 5...20 0...10 I.P.
Nr. Crt
1 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11
Pag. 353/561
Pamanturi necoezive Tabel 2 Caracteristica Sort Continut de fractiuni: sub 0.02mm 0....8mm Granulozitate Coeficient de neuniformitate (Un), min Coeficient de permeabilitate (K), cm/s,min Inaltimea capilara maxima (H) cm, max max. 3 40...80 continua 15 35x10-3 Grosimea stratului Conditii de admisibilitate 0-63
La realizarea straturilor de forma pot fi folosite si deseurile de cariera precum si materialele granulare aluvionare. Aceste materiale trebuie sa indeplineasca conditiile aratate in tabelul nr.3. Pamanturile coezive sau slab coezive folosite la realizarea straturilor de forma prin tratare cu var, sau prin stabilizare mecanica trebuie sa nu contina materii organice in procent mai mare de 5 %. Tabel 3 DENUMIREA CARACTERISTICII Dimensiunea maxima a granulei Granulozitate Rezistenta la sfaramare prin compresiune pe piatra sparta in stare uscata min. Coeficient de calitate - min. Coeficient de gelivitate max. VAR Pentru tratare sau pentru stabilizare cu var se pot folosi urmatoarele tipuri de var: var nehidratat macinat, conform STAS 9310; var pentru constructii, tip CL 90 sau CL 80 conform SR EN 459-1. Conditiile de calitate pe care trebuie sa le indeplineasca aceste materiale, conform prevederilor standardelor respective, sunt aratate in tabelul nr.4. Transportul varului nehidratat macinat si a varului hidratat in pulbere se face in vagoane cisterna sau cisterne auto, iar transportul varului bulgari se face cu mijloace de transport acoperite, ferite de umezeala. Depozitarea varului nehidratat macinat si a varului hidratat in pulbere se face in silozuri metalice, iar varul bulgari se depoziteaza in spatii acoperite, ferit de umezeala, pe platforme curate. VALOAREA LIMITA 100 mm continua 60 % 7 3%
Pag. 354/561
Fiecare lot de livrare, indiferent de tipul varului, va fi insotit de un document de certificare a calitatii care se va pastra in registrul de santier. Tabel 4 Var nestins macinat CARACTERISTICI Tipuri de var CL 90 Oxid de calciu si magneziu (CaO + MgO) totali, % min Oxid de magneziu (MgO), % max Dioxid de carbon (CO2), %max Trioxid de sulf (SO2)3; % max 90 101) 5 2 <15 <15 4 7 4 7 CL 80 80 CL 90 90 CL 80 80 CL 90 90 CL 80 80 SR EN 196-22) ) Var pentru constructii Nestins, bulgari Stins, pulbere Metoda de incercare
Durata de stingere determinata pe probe luate in timpul incarcarii lotului, (tu), minute Temperatura finala de stingere determinata pe probe luate in timpul incarcarii lotului (Tmax,) C Finetea de macinare, rest pe sitele - 0,09 - 0,20 Densitate aparenta, Randament in pasta, Apa libera, % % kg/dm3 dm3/10kg %
60
50
60
50
SR EN
7 2 -
7 2 0.3...0.6 26 2
459-2
1) Vezi tabelul 1 din SR DNV 459-1 2) La var nestins macinat (SR 9310, pct.2) 3) La var pentru constructii (SR ENV 459-1, pct.4.4). APA Apa utilizata la realizarea diverselor tipuri de straturi de forma poate sa provina din reteaua publica sau din alta sursa, dar in acest caz trebuie sa indeplineasca conditiile prevazute in SR EN 1008. In timpul utilizarii pe santier se va evita poluarea apei cu detergenti, materii organice, uleiuri, argile, etc.
8.2.4 Tabel 5
CONTROLUL CALITATII MATERIALELOR
Controlul calitatii materialelor inainte de punerea lor in opera se face in conformitate cu prevederile tabelului 5.
Pag. 355/561
Material Actiunea, procedeul de verificare sau caracteristicile ce se verifica Compozitia granulometrica Indice de plasticitate Pamanturi coezive Continutul de substante organice si humus Umiditate Pamanturi necoezive, deseuri cariera Compozitia granulometrica Rezistenta la sfaramare prin compresiune pe piatra sparta in stare uscata Coeficient de gelivitate pe piatra Umiditate Pamanturi necoezive material pietros aluvionar
FRECVENTA MINIMA La aprovizionarea materialelor In functie de heterogenitatea pamantului insa cel putin o incercare la 1000 mc La schimbarea sursei de aprovizionare O proba la fiecare lot aprovizionat O proba pe schimb Inainte de utilizare -
Metode de determinare conform STAS 1913/5 1913/4
1243 1913/1
O proba la fiecare furnizor Din buletinul de la furnizor -
O proba pe schimb -
730
4606
Compozitia granulometrica Echivalentul de nisip Umiditate Examinarea datelor cartificatul de calitate inscrise in La fiecare lot aprovizionat O proba pe fiecare lot aprovizionat -
730 O proba pe schimb 4606
Var
Finetea Densitatea aparenta a varului hidratat in pulbere Durata de stingere La fiecare lot aprovizionat si la expirarea termenului de garantie
SR EN 459-2
8.2.5 8.2.5.1
EXECUTIA STRATULUI DE FORMA PREGATIREA STRATULUI SUPORT
Executia stratului de forma va incepe numai dupa terminarea executiei terasamentului pe toata latimea platformei drumului si receptionarea preliminara a acestora, conform prescriptiilor caietului de sarcini pentru terasamente. Terasamentele in rambleu se vor executa si receptiona la cota patului minus grosimea stratului de forma cand acesta este realizat din pamanturi necoezive, la cota patului cand stratul de forma este realizat, intr-o singura repriza, din
Pag. 356/561
pamant coeziv stabilizat mecanic; cu var, sau la cota patului minus jumatate din grosimea stratului de forma din pamant coeziv stabilizat, cand acesta se executa in doua reprize. Straturile de forma se executa conform profilului transversal tip proiectat, pe toata latimea platformei drumului. 8.2.5.2 EXECUTIA STRATULUI DE FORMA DIN PAMANTURI NECOEZIVE
In zonele de ramblee, pamanturile necoezive din care se realizeaza stratul de forma sunt asternute in straturi uniforme, paralele cu linia rosie a proiectului pe intreaga latime a rambleului. Pentru clasa tehnica III inclinarea transversala a patului drumului va fi conform proiect de 4,0 % . Grosimea straturilor din care se realizeaza stratul de forma se alege in functie de mijlocul de compactare, astfel incat sa se asigure gradul de compactare si capacitatea portanta prescrise pe toata grosimea lui. In functie de grosimea prevazuta pentru stratul de forma si de grosimea optima de compactare, stratul de forma se realizeaza intr-o repriza sau doua reprize de lucru. In cazul debleurilor, sapaturile pentru realizarea stratului de forma se vor executa pe tronsoane limitate, imediat inainte de executia acestuia, luandu-se masuri pentru a se evita acumularea apei pe suprafata patului Materialul se asterne la profil si se adauga apa necesara realizarii umiditatii optime de compactare. Stratul asternut trebuie compactat pana la realizarea unui grad de compactare de min.98 % pentru cel putin 95 % din punctele masurate si a gradului de compactare de min. 95 % in toate punctele de masurare. Inainte de inceperea lucrarilor de executie a stratului de forma se va realiza un tronson experimental de min.30 m si pe toata latimea platformei prin care se va stabili: grosimea optima de compactare; umiditatea optima de compactare; componenta atelierului de compactare ; numarul optim de treceri si intensitatea de compactare (Q/S), care sa conduca la obtinerea gradului de compactare mentionat la punctul 9.5. Rezultatele incercarilor, consemnate in registrul de santier si aprobate de Inginer se vor respecta intocmai la executia lucrarilor. Stratul de forma se lasa in circulatie pe o perioada de min 7 zile dupa care eventualele denivelari sunt remediate de catre antreprenor (prin completarea cu material sau indepartare de material, umectare si recompactare) in cazul materialelor coezive. 8.2.5.3 EXECUTIA STRATULUI DE FORMA DIN IMPIETRUIREA EXISTENTA
Stratul de forma din impietruiri existente, in cadrul lucrarilor de modernizari de drumuri se executa prin scarificarea si reprofilarea impietruirii pe toata latimea platformei. Grosimea stratului de forma care se realizeaza, este in functie de grosimea si latimea impietruirii existente insa nu trebuie sa fie mai mic de 10 cm. Compactarea se face cu adaos de apa necesara realizarii umiditatii optime de compactare pana la realizarea unui grad de compactare de min 98 % din densitatea in stare uscata maxima determinata prin incercarea Proctor modificata conform STAS 1913/13 in cel putin 95 % din punctele de masurare si de min 95 % in toate punctele de masurare. 8.2.5.4 EXECUTIA STRATULUI DE FORMA DIN PAMANT COEZIV STABILIZAT MECANIC
Prin stabilizare mecanica a pamantului se intelege complexul de operatiuni prin care se realizeaza imbunatatirea granulozitatii acestora. Stratul de forma din pamant stabilizat mecanic este un strat din pamant coeziv amestecat cu materiale granulare provenite din impietruiri existente, balasturi ori pietrisuri concasate sau resturi de cariera.
Pag. 357/561
Amestecul realizat trebuie sa aiba urmatoarele caracteristici: indicele de plasticitate Ip 6 ... 8 %; echivalentul de nisip EN 30 %; granulozitatea intre 0 - 63 mm conform limitelor din tabelul 6; umiditatea optima de compactare Wopt conform STAS 1913/13; continutul in elemente moi si gelive, max 5 %; sa nu contina bulgari de argila, resturi organice sau alte impuritati. Tabel 6 Treceri prin site sau ciururi in % din masa Domenii granulozitate de Limita Ochiuri patrate conform SR EN 933-2/1998 (Tabelul 2) 0,063 min 0 - 63 max 12 20 28 43 67 98 100 100 6 0,16 8 0,5 12 2 18 6.3 31 16 53 25 65 63 100
Reteta de lucru (procentele de amestec a materialelor) si caracteristicile de compactare conform STAS 1913/13 prin incercarea Proctor modificat se vor stabili, inainte de inceperea lucrarilor de catre un laborator de specialitate agreat de inginer. Executia stratului de forma se va desfasura pe tronsoane de min. 500 ml in vederea asigurarii unei productivitati corespunzatoare. Executia se face intr-o repriza sau doua de lucru, in functie de grosimea stratului de forma prevazut in proiect si de grosimea optima de executie corespunzatoare utilajului folosit. Grosimea optima de compactare, componenta atelierului de compactare si numarul de treceri se va stabili de catre Antreprenor la inceputul lucrarilor pe tronsonul experimental (vezi pct.9.6). Materialele componente se astern in straturi cu grosime uniforma pe patul de fundare cu ajutorul autogrederului. Materialele se vor amesteca pana la completa lor omogenizare, cu freze rutiere, cu autogredere sau cu grapa cu discuri insotita de plug; concomitent, Antreprenorul va controla permanent umiditatea amestecului pe care o va corecta pana la realizarea umiditatii optime de compactare dupa caz, fie prin stropire cu apa, fie prin intreruperea lucrarilor lasand sa se reduca continutul de apa prin zvantare. Nivelarea amestecului se face in lung si in profil transversal cu autogrederul si rectificare manuala la sablon. Compactarea se va face cu compactori cu pneuri si cilindrii compresor cu rulouri netede, cu sau fara vibrare, respectand parametrii stabiliti pe tronsonul experimental, pana la realizarea unui grad de compactare de 98 % din densitate in stare uscata maxima determinata prin incercarea Proctor modificata, conform STAS 1913/13, in cel putin 95 % din punctele de masurare si de min. 95 % in toate punctele de masurare. In cazul straturilor de forma executate in doua etape, se va realiza pe fiecare strat panta transversala de 10-12% pe ultimi 80 cm pana la taluz . In zonele din vecinatatea taluzurilor umpluturii, unde din motive de stabilitate utilajul nu poate fi folosit, compactarea stratului de forma se va face cu maiul mecanic portabil sau cu placa vibratoare.
Pag. 358/561
8.2.5.5
EXECUTIA STRATULUI DE FORMA DIN PAMANT COEZIV TRATAT CU VAR
Dozajul de var pentru tratarea pamanturilor coezive este de 2 ... 4 % raportat la masa pamantului uscat si dozajul optim se supune aprobarii inginerului. Alegerea tipului de var si a dozajului se efectueaza conform tabelului 8, in functie de umiditatea pamantului in comparatie cu umiditatea optima de compactare Wopt determinata prin incercarea Proctor modificata, conform STAS 1913/13, corespunzatoare domeniului umed. Valorile date in tabelul nr.7 sunt orientative, dozajele de var, precum si tipul de var se vor stabili de catre un laborator de specialitate agreat de inginer, prin incercari, conform STAS 10473/2 pe epruvete cilindrice confectionate din amestecuri de pamant si var nestins macinat sau var stins in pulbere. Tabel 7 Denumirea pamanturilor Dozaj in % din masa Umiditatea pamantului var bulgari var nestins macinat var hidratat pulbere
Pamanturi foarte coezive si coezive
De la Wopt + 4...7 % pana la Wopt + 12...15 % Sub Wopt + 4...7 % De la Wopt + 4...7 % 4 3 4 3 4
Pamanturi slab coezive
pana la Wopt + 12...15 % Sub Wopt + 4...7 %
3 2
3 2
Dozajul de var nestins, bulgari sau macinat, poate fi marit fata de cel prevazut in tabelul de mai sus in cazul tratarii unor pamanturi cu umiditate naturala mai mare decat umiditatea optima de compactare Wopt +10...15 % contandu-se pe o reducere a umiditatii de 1...2 % pentru fiecare procent suplimentar de var nestins utilizat cu aprobarea inginerului. Se interzice executia stratului de forma in perioadele cu precipitatii si cu temperaturi atmosferice negative . In cazul in care executia stratului de forma se face in perioada imediat premergatoare inghetului, sectoarele respective vor fi astfel alese incat acestea sa nu fie date circulatiei de santier decat dupa o perioada de minim 14 zile cu temperaturi pozitive ale aerului. Executia stratului de forma se face prin amestecarea in situ a pamantului cu var si prin compactarea amestecului astfel realizat pana la obtinerea gradului de compactare prescris. In functie de utilajele folosite si de grosimea stratului de forma prevazuta in proiect, Antreprenorul va stabili pe baza unei experimentari daca executia se face intr-o repriza sau mai multe reprize de lucru. Experimentarea se va face pe un tronson de drum de cel putin 30 ml lungime si pe toata latimea drumului si care va avea ca scop determinarea in conditiile executiei pe santier a urmatoarelor: Dozajul de var pentru diversele tipuri de pamant; grosimea optima de executie intr-o repriza a stratului stabilizat; umiditatea optima de compactare; componenta atelierului de compactare; intensitatea de compactare (numarul optim de treceri a atelierului de compactare). Rezultatele obtinute pe portiunea de drum realizata experimental, cu caracteristici corespunzatoare prevederilor prezentului caiet de sarcini, dupa aprobarea de catre Inginer, se inscriu in registru de santier, respectarea lor fiind obligatorie pe tot parcursul executiei lucrarilor.
Pag. 359/561
La realizarea stratului de forma, Antreprenorul va efectua in mod obligatoriu urmatoarele operatiuni: scarificarea sau dupa caz asternerea pamantului si raspandirea varului cu ajutorul unor utilaje specifice astfel incat sa se asigure dozajul de var stabilit in laborator si confirmat de experimentarea pe teren; realizarea amestecului de pamant si var, prin treceri succesive ale utilajelor specifice (malaxor rotativ, freza rutiera sau grapa polidisc), pana se realizeaza o faramitare corespunzatoare a pamantului si un amestec cat mai omogen de pamant si var. Daca se utilizeaza var bulgari, se continua amestecarea pana la faramitarea totala a varului. Se considera ca faramitarea pamantului este corespunzatoare daca gradul de faramitare al acestuia este, in minimum 95 % din determinari, mai mare de 70 %. Gradul de faramitare se determina conform STAS 10473/2. se determina umiditatea amestecului Wa si in functie de valoarea acesteia se iau urmatoarele masuri: daca: Wa < Wopt - 3 % , omogenizare; se adauga cantitatea de apa necesara si se efectueaza inca 2-3 treceri pentru
Wopt - 3% < Wa < Wopt + 3 %, se trece la operatiunea urmatoare de executie; Wa > Wopt + 3 %,se continua operatia de amestecare sau se lasa pamantul tratat sa se usuce pana cand umiditatea acestuia devine Wopt 3 %. se niveleaza cu lama autogrederului la profilul necesar; in intervalul 8...28h de la sfarsitul operatiei de amestecare interval acceptat de inginer, se efectueaza compactarea amestecului de pamant cu var, cu ajutorul atelierului de compactare stabilit. Se recomanda compactori cu pneuri statici autopropulsati. Compactarea trebuie sa se faca pana la realizarea unui grad de compactare de minim 98% din densitate in stare uscata maxima determinata prin incercarea Proctor modificata, conform STAS 1913/13 pentru cel putin 95% din punctele masurate si de minim 95% in toate punctele de masurare. La executia stratului de forma in repriza a doua, pamantul adus de la sursa cu autobasculanta, se imprastie cu lama autogrederului, in strat continuu si uniform si se repeta operatiunile aratate mai sus. Se corecteaza micile denivelari aparute pe suprafata stratului de forma in urma compactarii, prin taieri cu lama autogrederului pentru a nu depasi tolerantele admise.
8.2.6
CONTROLUL CALITATII EXECUTIEI
Operatiunile de verificare a calitatii lucrarilor pe parcursul executiei si frecventa cu care se efectueaza acestea sunt aratate pentru fiecare tip de strat de forma in tabelul 8 Tabel 8 Actiunea, procedeul de verificare sau caracteristicile care se verifica 1 Respectarea proceselor tehnologice Frecventa minima 2 permanent
Pag. 360/561
Metoda de verificare conform STAS 3 -
Tipul stratului de forma care se verifica A 4 x B 5 x C 6 x D 7 x
Umiditatea materialelor granuloase
zilnic si ori de cate ori este necesar zilnic si ori de cate ori este necesar zilnic si ori de cate ori este necesar cel putin 3 probe la 1000 mc zilnic si ori de cate ori este necesar zilnic in cel putin doua puncte la 1000 mp in cel putin doua puncte la 1500 mp prin sondaj cel putin unul la 200 ml in cel putin doua serii a trei epruvete la 1500 mp
1913/1
1913/1
Umiditatea pamantului dupa imprastiere
Umiditatea amestecului de pamant cu material granular Granulozitatea amestecului material granular de pamant cu
1913/1
1913/5
Dozajul de var Umiditatea amestecului de var si pamant Gradul de sfaramare al pamantului dupa amestecare cu var si omogenizare a amestecului
1913/1 10473/2
x x
10473/2 1913/15 -
Gradul de compactare al stratului de forma
Respectarea uniformitatii grosimii stratului de forma
10473/2
Rezistenta la compresiune la varsta de 14 zile a pamantului stabilizat
A B C D
- strat de forma din pamanturi necoezive - deseuri de cariera material pietros de balastiera - strat de forma din impietruiri existente - strat de forma din pamanturi coezive stabilizate mecanic - strat de forma din pamanturi coezive tratate cu var
Verificarea capacitatii portante la nivelul straturilor de forma si a uniformitatii executiei acestora se efectueaza prin masurari cu deflectometrul cu parghie conform Normativului pentru determinarea prin deflectografie si deflectometrie a capacitatii portante a drumurilor cu structuri rutiere suple si semirigide, indicativ CD 31-2002. Conform Normativului CD 31, capacitatea portanta se considera corespunzatoare daca valoarea admisibila a deflexiunii ( dadm0.01mm), corespunzatoare vehiculului etalon (cu sarcina pe osia din spate de 115 KN) are valori mai mari de 200 mm in cel mult 10 % din punctele de masurare.
Pag. 361/561
Uniformitatea executiei se considera satisfacatoare daca valoarea coeficientului de variatie este sub 40 %. Toate operatiunile efectuate zilnic de laborator se vor inscrie intr-un registru de laborator si care in afara de scrierea determinarilor si rezultatelor obtinute va include si: datele meteorologice privind temperatura aerului si prezenta precipitatiilor masurile tehnologice luate de constructor.
8.2.7
MASURI DUPA EXECUTIA STRATULUI DE FORMA
Straturile de forma se dau circulatiei de santier, cu exceptia sectoarelor cu straturi de forma din pamanturi coezive tratate cu var, care au fost executate in perioada imediat premergatoare inghetului. In cazul in care prin circulatie se produc denivelari accentuate ale stratului de forma care ar permite stagnarea apei din precipitatii pe suprafata stratului, acestea vor fi remediate prin taierea cu lama autogrederului, iar eventualele zone necompactate se compacteaza cu placa vibratoare sau cu maiul mecanic. In perioadele de timp nefavorabile, caracterizate prin precipitatii abundente si care au determinat supraumezirea terasamentului este contraindicata darea circulatiei de santier a stratului de forma proaspat executat. Acesta va fi supus numai circulatiei strict necesare executiei stratului de fundatie. In cazul straturilor de forma din pamant tratat cu var, stratul de fundatie se va executa dupa minim 14 zile de la executia stratului de forma si numai dupa verificarea portantei terasamentului rutier la nivelul stratului de forma conform pct.13.2 dupa receptia pe faza a acestuia.
8.2.8 8.2.8.1
RECEPTIA LUCRARILOR RECEPTIA PE FAZA A LUCRARILOR
Receptia pe faza a lucrarilor se efectueaza atunci cand toate lucrarile prevazute in documentatie sunt complet terminate si toate verificarile sunt efectuate in conformitate cu prevederile prezentului caiet de sarcini. Comisia de receptie examineaza lucrarile si verifica indeplinirea conditiilor de executie si calitatile impuse de proiect si caietul de sarcini, precum si constatarile consemnate pe parcursul executiei de catre organele de control abilitate. In urma acestei receptii se incheie ,, Proces verbal de receptie pe faza in care sunt specificate remedierile care sunt necesare, termenul de executie a acestora si recomandari cu privire la modul de tinere sub bservatie a tronsoanelor de drum la care s-au constatat abateri fata de prevedeile prezentului caiet de sarcini. RECEPTIA PRELIMINARA Receptia preliminara se face odata cu receptia preliminara a intregii lucrari conform normelor legale in vigoare . Comisia de receptie va examina lucrarile fata de documentatia de control si procesele verbale de reeceptie pe faze , intocmit in timpul executiei lucrarilor .
8.2.8.2
RECEPTIA FINALA
Receptia finala a lucrarilor se face dupa expirarea perioadei de verificare a comportarii acesteia in conformitate cu prescriptiile legale in vigoare.
Pag. 362/561
8.3 8.3.1
FUNDATII DIN BALAST GENERALITATI
OBIECT SI DOMENIU DE APLICARE Prezentul caiet de sarcini se refera la executia si receptia straturilor de fundatie din balast optimal din sistemele rutiere ale drumurilor publice, strazilor si autostrazilor. El cuprinde conditii tehnice care trebuie sa fie indeplinite de materialul folosit si stratul de fundatie realizat. Prevederile prezentului caiet de sarcini se pot aplica si la drumurile industriale si forestiere cu acordul proprietarului acestor drumuri. 8.3.2 PREVEDERI GENERALE
Stratul de fundatie din balast sau balast optimal se realizeaza intr-un singur strat a carui grosime este stabilita prin proiect si variaza conform prevederilor STAS 6400 - 84 intre 15 si 30 cm. Antreprenorul este obligat sa asigure masurile organizatorice si tehnologice corespunzatoare pentru respectarea stricta a prevederilor prezentului caiet de sarcini. Antreprenorul va asigura prin laboratoarele sale, sau prin colaborare cu un laborator autorizat, efectuarea tuturor incercarilor si determinarilor rezultate din aplicarea prezentului caiet de sarcini. Antreprenorul este obligat sa efectueze la cererea "inginerului" verificari suplimentare fata de prevederile prezentului caiet de sarcini. In cazul in care se vor constata abateri de la prezentul caiet de sarcini, "inginerul" va dispune intreruperea executiei lucrarilor si luarea masurilor care se impun. Constructorul nu va incepe asternerea unui strat rutier pana cand stratul inferior nu a fost finisat si receptionat. Constructorul va efectua pe cheltuiala proprie lucrarile de intretinere ale straturilor receptionate pana cand acestea vor fi acoperite cu stratul superior.
8.3.3 8.3.3.1
MATERIALE AGREGATE NATURALE
Pentru executia stratului de fundatie se va utiliza balast sau balast amestec optimal, cu granula maxima de 63 mm. Balastul trebuie sa provina din roci stabile, nealterabile la aer, apa sau inghet, nu trebuie sa contina corpuri straine vizibile (bulgari de pamant, carbune, lemn, resturi vegetale) sau elemente alterate. Balastul si balastul optimal pentru a fi folosite in stratul de fundatie trebuie sa indeplineasca caracteristicile calitative aratate in tabelul 1. Agregatul (balast sau balast optimal) se va aproviziona din timp in depozit pentru a se asigura omogenitatea si constanta calitatii acestuia. Aprovizionarea la locul de punere in opera se va face numai dupa ce analizele de laborator au aratat ca este corespunzator. Laboratorul antreprenorului va tine evidenta calitatii balastului sau balastului optimal astfel: - intr-un dosar vor fi cuprinse toate certificatele de calitate emise de furnizor; - intr-un registru (registru pentru incercari agregate) rezultatele determinarilor efectuate de laborator. Depozitarea agregatelor se va face separat pe sorturi pe platforme betonate avand pante si rigole pentru evacuare a apelor. Compartimentele se vor marca cu tipul de sort depozitat si vor fi dimensionate in functie de cantitatea necesara si de esalonarea lucrarilor.
Pag. 363/561
In cazul in care se va utiliza balast din mai multe surse, aprovizionarea si depozitarea acestora se va face astfel incat sa se evite amestecarea balasturilor. In cazul in care la verificarea calitatii balastului sau a balastului optimal aprovizionat, granulozitatea acestora nu corespunde prevederilor din tabelul 1 aceasta se corecteaza cu sorturile granulometrice deficitare pentru indeplinirea conditiilor calitative prevazute. Tabel 1 CONDITII DE ADMISIBILITATE CARACTERISTICI Amestec optim Sort Continutul de fractiuni , % Sub 0.02mm Sub 0.2mm 0-1mm 0-4mm 0-8mm 0-16mm 0-25mm 0-50mm 0-63mm Granulozitate Coeficient de neuniformitate (Un), min Echivalent de nisip (EN) min Uzura cu masina tip Los Angeles (LA) % max. max 3 4-10 12-22 26-38 35-50 48-65 60-75 85-92 100 Conform fig.2 SR 662 30 30 max 3 3-18 4-38 16-57 25-70 37-82 50-90 80-98 100 Conform fig.2 SR 662 15 30 50 max 3 3-33 4-53 16-72 25-80 37-86 50-90 80-98 100 Conform fig.2 SR 662 15 30 50 0-63 Fundatii rutiere 0-63 Completarea sistemului rutier la inghet dezghet Strat de forma 0-63
8.3.3.2
APA
Apa necesara compactarii stratului de balast poate sa provina din reteaua publica sau din alte surse, dar in acest din urma caz nu trebuie sa contina nici un fel de particule in suspensie si trebuie sa indeplineasca conditiile tehnice prevazute in STAS 790.
Pag. 364/561
8.3.4
CONTROLUL CALITATII BALASTULUI SAU A BALASTULUI OPTIMAL INAINTE DE REALIZAREA STRATULUI DE FUNDATIE
Controlul calitatii se face de catre antreprenor prin laboratorul sau, in conformitate cu prevederile cuprinse in tabelul 2 Tabel 2 Actiunea,procedeul verificare sau caracteristici ce se verifica Examinarea datelor inscrise in certificatul de calitate sau certificatul de garantie de Frecventa minima La aprovizionare La locul de punere in opera Metoda de determinare conform STAS
Nr. crt
La fiecare lot aprovizionat
Determinarea granulometrica
O proba la fiecare lot aprovizionat pentru fiecare sursa (daca este cazul pentru fiecare sort)
4606-80
Umiditate
O proba pe schimb (si sort) si ori de cite ori se observa o schimbare cauzata de conditii meteorologice
4606-80
Rezistente la uzura cu masina tip Los Angeles (LA) 4
O proba la fiecare lot aprovizionat pentru fiecare sursa (sort)
730-89
8.3.5 8.3.5.1
STABILIREA CARACTERISTICILOR DE COMPACTARE CARACTERISTICILE OPTIME DE COMPACTARE
Caracteristicile optime de compactare ale balastului sau ale balastului optimal se stabilesc de catre un laborator de specialitate inainte de inceperea lucrarilor de executie. Prin incercarea Proctor modificata, conform STAS 1913/13-83 se stabileste: du max. P.M. = greutatea volumica in stare uscata, maxima exprimata in g/cm3; Wopt P.M. = umiditate optima de compactare, exprimata in %. 8.3.5.2 CARACTERISTICILE EFECTIVE DE COMPACTARE
Caracteristicile efective de compactare se determina de laboratorul santierului pe probe prelevate din lucrare si anume: du ef = greutatea volumica, in stare uscata, efectiva, exprimata in g/cmc Wef = umiditatea efectiva de compactare, exprimata in %; in vederea stabilirii gradului de comapctare gc. du ef.
Pag. 365/561
gc = ------------------ x 100 du max.PM La executia stratului de fundatie se va urmari realizarea gradului de compactare aratat in cadrul prezentului caiet de sarcini. 8.3.6 8.3.6.1 PUNEREA IN OPERA A BALASTULUI MASURI PRELIMINARE
La executia stratului de fundatie din balast se va trece numai dupa receptionarea lucrarilor de terasamente in conformitate cu prevederile caietului de sarcini pentru realizarea acestor lucrari. Inainte de inceperea lucrarilor se vor verifica si regla utilajele si dispozitivele necesare punerii in opera a balastului sau balastului optimal. Inainte de asternerea balastului se vor executa lucrarile pentru drenarea apelor din fundatii - drenuri transversale de acostament, drenuri longitudinale sub acostament sau sub rigole si racordurile stratului de fundatie la acestea precum si alte lucrari prevazute in acest scop in proiect. In cazul straturilor de fundatie prevazute pe intreaga platforma a drumului cum este cazul la lucrarile la care drenarea apelor este prevazuta a se face printr-un strat drenant continuu se va asigura in prealabil posibilitatea evacuarii apelor in orice punct al traseului la cel putin 15 cm deasupra santului sau in cazul rambleelor deasupra terenului. In cazul cand sunt mai multe surse de aprovizionare cu balast se vor lua masuri de a nu se amesteca agregatele, de a se delimita tronsoanele in functie de sursa folosita si care vor fi consemnate in registrul de laborator.
8.3.6.2
EXPERIMENTAREA PUNERII IN OPERA A BALASTULUI
Inainte de inceperea lucrarilor antreprenorul este obligat sa efectueze aceasta experimentare. Experimentarea se va face pe un tronson de proba in lungime de minimum 30 m si o latime de cel putin 3,40 m (dublul latimii utilajului de compactare). Experimentarea are ca scop stabilirea pe santier, in conditii de executie curente, a componentei atelierului de compactare si a modului de actionare a acestuia pentru realizarea gradului de compactare cerut prin caietul de sarcini precum si reglarea utilajelor de raspandire pentru realizarea grosimii din proiect si o suprafatare corecta. Compactarea de proba pe tronsonul experimental se va face in prezenta "inginerului", efectuand controlul compactarii prin incercari de laborator, stabilite de comun acord si efectuate de un laborator de specialitate. In cazul in care gradul de compactare prevazut nu poate fi obtinut, antreprenorul va trebui sa realizeze o noua incercare dupa modificarea grosimii stratului sau a utilajului de compactare folosit. Aceste incercari au drept scop stabilirea parametrilor compactarii si anume: grosimea maxima a stratului de balast pus in opera; conditiile de compactare (verificarea eficacitatii utilajelor de compactare si intensitatea de compactare a utilajului). Intensitatea de compactare = Q/S, unde: Q = volum balast pus in opera in unitatea de timp (ora, zi, schimb) exprimat in mc; S = suprafata calcata la compactare in intervalul de timp dat, exprimat in mp. In cazul cand se foloseste tandem de utilaje de acelasi tip suprafetele calcate de fiecare utilaj se cumuleaza. Partea din tronsonul executat cu cele mai bune rezultate va servi ca sector de referinta pentru restul lucrarii. Caracteristicile obtinute pe acest sector se vor consemna in scris pentru a servi la urmarirea calitatii lucrarilor.
Pag. 366/561
8.3.6.3
PUNEREA IN OPERA A BALASTULUI
Pe terasamentul receptionat se asterne si se niveleaza balastul sau balastul optimal intr-unul sau mai multe straturi in functie de grosimea prevazuta in proiect si grosimea optima de compactare stabilita pe tronsonul experimental. Asternerea si nivelarea se face la sablon cu respectarea latimii si pantei prevazute in proiect. Cantitatea necesara de apa pentru asigurarea umiditatii optime de compactare se stabileste de laboratorul de santier tinand seama de umiditatea agregatului si se adauga prin stropire. Stropirea va fi uniforma evitandu-se supraumezirea locala. Compactarea straturilor de fundatie se face in atelierul de compactare stabilit pe tronsonul experimental respectandu-se componenta atelierului, viteza utilajelor de compactare, tehnologia si intensitatea Q/S de compactare. Pe drumurile pe care stratul de fundatie nu se realizeaza pe intreaga latime a platformei, acostamentele se completeaza si se compacteaza odata cu straturile de fundatie astfel ca straturile de fundatie sa fie permanent incadrate de acostamente asigurandu-se si masurile de evacuare a apelor. Denivelarile care se produc in timpul compactarii straturilor de fundatie sau raman dupa compactare se corecteaza cu materiale de aport si se recilindreaza. Suprafetele cu denivelari mai mari de 2 cm se completeaza, se reniveleaza si apoi se compacteaza din nou. Este interzisa executia din balast inghetat. Este interzisa asternerea balastului pe patul acoperit cu un strat de zapada sau cu pojghita de gheata.
8.3.7
CONTROLUL CALITATII
In timpul executiei stratului de fundatie din balast si balast optimal se vor face pentru verificarea compactarii incercarile si determinarile aratate in tabelul 3 cu frecventa mentionata in acelasi tabel. In ce priveste capacitatea portanta la nivelul superior al stratului de balast aceasta se determina prin masuratori cu deflectometrul cu parghie conform "Instructiunilor tehnice departamentale pentru determinarea deformabilitatii drumurilor cu ajutorul deflectometrelor cu parghie - indicativ CD 31-2002 Tabel 3 Determinarea, procedeul de verificare sau caracteristica care se verifica 1 2 3 4 Incercare Proctor modificata Determinarea umiditatii de compactare Determinarea grosimii stratului compact Verificarea realizarii intensitatii de compactare Q/S Determinarea gradului de compactare prin determinarea greutatii volumice in stare uscata Frecvente minime la locul de punere in opera Fiecare studiu de compozitie pentru balast optimal minim 3 probe la o suprafata de 2.000 mp de strat minim 3 probe la o suprafata de 2.000 mp de strat zilnic minim 3 puncte pentru suprafete < 2.000 mp si minim 5 puncte pentru suprafete > 2.000 mp de strat Metode verificare STAS 1913/13-83 1913/1-76 de conform
1913/15-75
Pag. 367/561
Determinarea capacitatii portante la nivelul superior al stratului de fundatie
In cite doua puncte situate in profiluri transversale la distante de max 20 m unul de altul pentru fiecare banda cu latime de 4,0 m
Normativ CD 31-2002
8.3.8 8.3.8.1
CONDITII TEHNICE, REGULI SI METODE DE VERIFICARE ELEMENTE GEOMETRICE
Grosimea stratului de fundatie din balsat sau din balast optimal este cea din proiect. Abaterea limita la grosime poate fi de maximum +/- 20 mm. Verificarea grosimii se face cu ajutorul unei tije metalice gradate cu care se strapunge stratul la fiecare 200 m de strat executat. Grosimea stratului de fundatie este media masuratorilor obtinute pe fiecare sector de drum prezentat receptiei. Latimea stratului de fundatie din balast sau balast optimal este prevazuta in proiect. Abaterile limita la latime pot fi +/- 5 cm. Verificarea latimii executate se va face in dreptul profilelor transversale ale proiectului. Panta transversala a fundatiei de balast sau balast optimal este cea a imbracamintii prevazuta in proiect. Toleranta admisibila la panta transversala indicata in proiect este de 0,4% si se masoara la fiecare 25 m sau in profilele din proiect. Declivitatile in profil longitudinal sunt conform proiectului. Abaterile limita la cotele fundatiei din balast, fata de cotele din proiect pot fi de +/- 2 cm. 8.3.8.2 CONDITII DE COMPACTARE
Stratul de fundatie din balast sau balast optimal trebuie compactat pana la realizarea gradului de compactare Proctor modificat de min.98%, pentru cel putin 93% din punctele masurate si min. 95% in rest, pentru drumurile din clasele tehnice IV si V si 100% Proctor modificat pentru drumurile din clasele tehnice I III in cel putin 95% din punctele masurate si min. 98% in rest. Capacitatea portanta la nivelul superior al stratului de fundatie se considera realizata daca valoarea inregistrata este mai mica decat valoarea admisibila din tabelul 4. Tabelul 4 Valorile deflexiunii admisibile la nivelul superior al stratului de fundatie din balast (1/100 mm) Stratul superior al terasamentelor alcatuit din: Grosimea stratului de fundatie din balast h, Strat cm forma Pamanturi de tip: (conform STAS 1243) de Nisip prafos; Nisip argilos 15 20 25 163 144 129 284 252 226 Praf nisipos; Praf argilos; Praf 327 290 261
Pag. 368/561
Argila; Argila nisipoasa; argila prafoasa 366 325 292
8.3.9
CARACTERISTICILE SUPRAFETEI STRATULUI DE FUNDATIE
Verificarea denivelarilor suprafetei fundatiei se efectueaza cu ajutorul latei de 3,00 m lungime astfel: in profil longitudinal nu pot fi mai mari de +/- 20 mm in profil transversal nu pot fi mai mari de +/- 20 mm In cazul aparitiei denivelarilor mai mari decat cele prevazute in prezentul caiet de sarcini se va face corectarea suprafetei fundatiei. 8.3.10 RECEPTIA LUCRARILOR 8.3.10.1 RECEPTIA PE FAZA
Receptia pe faza se efectueaza atunci cand toate lucrarile prevazute in documentatii sunt complet terminate si toate verificarile sunt efectuate in conformitate cu prevederile prezentului caiet de sarcini. Comisia de receptie examineaza lucrarile si verifica indeplinirea conditiilor de executie si calitative impuse de proiect si caietul de sarcini precum si constatarile consemnate pe parcursul executiei de catre organele de control. In urma acestei receptii se incheie "Procesul verbal" de receptie.
8.3.10.2
RECEPTIA FINALA
Receptia finala va avea loc dupa expirarea perioadei de garantie si se va face in conditiile prevederilor legale in vigoare HGR 273/94 precum si a prevederilor din prezentul caiet de sarcini.
8.4 8.4.1.1
FUNDATII DE PIATRA SPARTA SI PIATRA SPARTA AMESTEC OPTIMAL GENERALITATI
8.4.1.1.1 OBIECT SI DOMENIU DE APLICARE Prezentul caiet de sarcini se refera la executia si receptia straturilor de fundatie din piatra sparta sau piatra sparta din sistemele rutiere ale drumurilor publice. El cuprinde conditiile tehnice care trebuie sa fie indeplinete de materiale folosite si stratul de fundatie realizat. PREVEDERI GENERALE Fundatia din piatra sparta amestec optimal 0-63 se realizeaza intr-un singur strat a carui grosime este stabilita prin proiect. Pe drumurile pe care nu se prevede realizarea unui strat de forma sau realizarea unor masuri de imbunatatire a protectiei patului, iar acesta este constituit din pamanturi coezive, stratul de fundatie din piatra sparta optimala 0-63 se va realiza in mod obligatoriu pe un substrat de fundatie care poate fi: Substrat drenant din balast de minim 10cm. grosime dupa cilindrare. Cand stratul inferior al fundatiei rutiere este alcatuit din balast, aceasta preia si functia de substrat drenant, asiguranduse conditiile necesare privind grosimea, calitatea de drenare si masurile de evacuare a apei. Antreprenorul va asigura prin laboratoarele sale sau prin colaborare cu un laborator autorizat efectuarea tuturor incercarilor si determinarilor rezultate din aplicarea prezentului caiet de sarcini.
Pag. 369/561
Antreprenorul este obligat sa efectueze la cererea dirigintelui verificari suplimentare fata de prevederile prezentului caiet de sarcini. In cazul in care se vor constata abateri de la prezentul caiet de sarcini, beneficiarul va dispune intreruperea executiei lucrarilor si luarea masurilor care se impun. 8.4.1.2 MATERIALE
8.4.1.2.1 AGREGATE NATURALE Pentru executia fundatiilor de piatra sparta se utilizeaza urmatoarele agregate: piatra sparta amestec optimal 0-63mm. Nisipul grauntos sau savura ca material de protectie nu se prevad in cazul cand stratul superior este un macadam sau un beton de ciment. Agregatele trebuie sa provina din roci stabile, adica nealterabile la aer, apa sau inghet. Se interzice folosirea agregatelor provenite din roci feldspatice sau sistoase. Agregatele folosite in realizarea straturilor de fundatie trebuie sa indeplineasca conditiile de admisibilitate aratate in tabelele 1, 2 si 3 si nu trebuie sa contina corpuri straine vizibile (bulgari de pamant, carbune, lemn, resturi vegetale) sau elemente alterate. Tabel 1 CONDITII DE ADMISIBILITATE CARACTERISTICI Amestec optimal SORT Continut de fractiuni,% Sub 0,02mm Sub 0,2mm 0-1mm 0-4mm 0-8mm 0-16mm 0-25mm 0-50mm 0-63mm Granulozitate Coeficient de neuniformitate (Un), min. Echivalent de nisip (EN) min. Uzura cu masina tip Los Angeles (LA) % max. max 3 4-10 12-22 26-28 35-50 48-65 60-75 85-92 100 Conf. fig. 2 SR 662 30 30 0-63
Pag. 370/561
8.4.1.2.2 NISIP-conditii de admisibilitate Tabel 2 Domenii de utilizare: Macadam Caracteristici Strat izolant Umplerea golurilor dupa Protectie impanare
Conditii de admisibilitate Sort Granulozitate: continut de fractiuni sub 0,1mm. max; continut de fractiuni sub 0,02mm % ............-strat de baza -imbracaminte conditii de filtru invers* Coeficient de permiabilitate (k), cm/s,min. 5 pd15<d15f<5d58p 6x10-3 0-4 14 0-4 5...15 15...30 max 5 4-8* -
* 5 pd15<d15f<5d58p, reprezinta diametrele granulelor corespunzatoare unor treceri de 15%, respectiv 85% de pe curba granulometrica a materialelor: pamant (p), respectiv filtru(f).
8.4.1.2.3 PIATRA SPARTA-Conditii de admisibilitate Tabel 3. Savura Sort /Caracteristici Piatra sparta (split) Piatra sparta mare
Conditii de admisibilitate 0-8(16) 8-16 5 1625(31) 2540 40-63 5 63-80 5
Continut de granule: -raman pe ciurul superior(dmax) -trec prin ciurul inferior (dmin),% max. Continut de granule alterate, moi, friabile, poroase si vacuolare, %,max. Forma granulelor: -coeficient de forma,%, max. Continut de impuritati:
10
10
10
10
10
35 1
Pag. 371/561
35 1
35
-corpuri straine,%,max. -fractiuni sub 0,1mm,%,max. Uzura cu masina Los Angeles, %, max. 3 30 6 Nu este cazul Corespunzator clasei rocii conform SR 662 3 Nu este cazul
Rezistenta la actiunea repetata a sulfatului de sodiu (Na2SO4), 5 cicluri, %, max.
Agregatele se vor aproviziona din timp in depozit pentru a se asigura omogenitatea si constanta calitatii acestora. Aprovizionarea la locul punerii in opera se va face numai dupa ce analizele de laborator au aratat ca este corespunzator. In timpul transportului de la furnizor la santier si al depozitarii, agregatele trebuie ferite de impurificari. Depozitarea se va face pe platforme amenajate, separat pe sorturi si pastrate in conditii care sa le fereasca de imprastiere, impurificare sau amestecare. Controlul calitatii agregatelor de catre antreprenor se va face in conformitate cu prevederile din tabelul 4. Laboratorul santierului va tine evidenta calitatii agregatelor astfel: Intr-un dosar vor fi cuprinse certificatele de calitate emise de furnizor; Intr-un registru (registru pentru incercari agregate) rezultatele determinarilor efectuate de laborator. In cazul in care la verificarea calitatii amestecului de piatra sparta amestec optimal aprovizionata, granulozitatea acestuia nu corespunde prevederilor din tabelul nr.1, aceasta se corecteaza cu sorturile granulometrice deficitare pentru indeplinirea conditiilor calitative prevazute. 8.4.1.2.4 APA Apa necesara realizarii straturilor de fundatie poate sa provina din reteaua publica sau din alte surse, dar in acest din urma caz nu trebuie sa contina nici un fel de particule in suspensie. 8.4.1.3 AGREGATE Tabelul 4. Frecventa minima Actiunea, procedeul de verificare caracteristicile care se verifica sau La aprovizionare Metode de determinare La locul de punere conf. STAS in opera CONTROLUL CALITATII AGREGATELOR INAINTE DE REALIZAREA STRATURILOR DE FUNDATIE
Controlul calitatii se face de catre antreprenor prin laboratorul sau in conformitate cu prevederile cuprinse in tabelul 4.
Examinarea datelor inscrise in certificatul de La fiecare lot aprovizionat calitate sau certificatul de garantie Corpuri straine: argila bucati; argila aderenta; continutul de carbune
Ori de cate ori apar In comparatie in care se factori de 4606-80 observa prezenta lor impurificare
Pag. 372/561
Granulozitatea sorturilor
O proba la max. 500m3 pentru fiecare sort si fiecare sursa O proba la max. 500T pentru fiecare sort si fiecare sursa. O proba la max. 500m3 pentru fiecare sursa -
4606-80
Aspectul si forma granulelor pentru piatra sparta Echivalentul de nisip
4606-80
730-89
Umiditate
O proba pe schimb si sort si ori de cate ori se observa o 4606-80 schimbare cauzata de cond. meteo 730-89
Rezistenta la sfaramare prin compresiune pe O proba la 500 m3 pentru piatra sparta in stare saturata la presiune fiecare sort de piatra normala. sparta si sursa Uzura cu masina tip Los Angeles O proba la 500 m3 pentru fiecare sort si fiecare sursa
730-89
8.4.1.4
STABILIREA CARACTERISTICILOR DE COMPACTARE PENTRU STRATUL DE FUNDATIE REALIZAT DIN PIATRA SPARTA
8.4.1.4.1 CARACTERISTICILE OPTIME DE COMPACTARE Caracteristicile optime de compactare ale amestecului optimal de piatra sparta se stabilesc de catre un laborator de specialitate inainte de inceperea lucrarilor de executie. Prin incercarea Proctor modificata, conform STAS 1913/13-83 se stabileste: du max.P.M.=greutatea volumica in stare uscata, maxima exprimata in g/cm3; Wopt. P.M.=umiditatea optima de compactare, exprimata in % 8.4.1.4.2 CARACTERISTICILE EFECTIVE DE COMPACTARE Caracteristicile efective de compactare se determina de laboratorul santierului pe probe prelevate din lucrare si anume: du ef.=greutatea volumica, in stare uscata, efectiva, exprimata in g/cm3; Wef.= umiditatea efectiva de compactare, exprimata in % In vederea stabilirii gradului de compactare gc:
gc =
duef du max PM
100
7.2. La executia stratului de fundatie se va urmari realizarea gradului de compactare aratat la punctul 7.1.
Pag. 373/561
8.4.1.5
REALIZAREA STRATULUI DE FUNDATIE
8.4.1.5.1 MASURI PRELIMINARE La executia stratului de fundatie din balast se va trece numai dupa receptionarea lucrarilor de terasamente in conformitate cu prevederile caietului de sarcini pentru realizarea acestor lucrari. Inainte de inceperea lucrarilor se vor verifica si regla utilajele si dispozitivele necesare punerii in opera a stratului de fundatie. Inainte de asternerea agregatelor din stratul de fundatie se vor executa lucrarile pentru drenarea apelor din fundatii drenuri transversale de acostament, drenuri longitudinale sub acostament sau sub rigole si racordurile stratului de fundatie la acestea precum si alte lucrari prevazute in acest scop in proiect. In cazul cand sunt mai multe surse de aprovizionare cu piatra sparta se vor lua masuri de a nu se amesteca agregatele, de a se delimita tronsoanele de drum in functie de sursa folosita si care vor fi consemnate in registrul de laborator. 8.4.1.5.2 EXECUTAREA STRATURILOR DE FUNDATIE Se asterne piatra sparta numai dupa receptia stratului inferior care in prealabil va fi umezit. Piatra sparta se asterne si se cilindreaza la uscat in reprize. Pana la inclestarea pietri sparte compactarea se executa cu cilindri compresori netezi de 6t, dupa care se continua compactarea cu cilindri de 10-14 tone cu sau fara vibrare. Denivelarile care se produc in timpul compactarii stratului de fundatie sau raman dupa compactare se corecteaza cu material de aport si se recilindreaza. Suprafetele cu denivelari mai mari de 4 cm se completeaza, se reniveleaza si apoi se se compacteaza din nou. Pana la asternerea stratului superior, stratul de piatra sparta mare astfel executat, se acopera cu material de protectie (nisip grauntos sau savura). 8.4.1.5.3 CONTROLUL CALITATII COMPACTARII STRATURILOR DE FUNDATIE In timpul executiei straturilor de fundatie din piatra sparta mare 63-90 si piatra sparta amestec optimal se vor face pentru verificarile compactarii incercarile si determinarile aratate in tabelul 5 cu frecventa mentionata in acelasi tabel. In ce priveste capacitatea portanta la nivelul superior al stratului de fundatie aceasta se determina prin masuratori cu deflectometrul cu parghie conform Instructiunilor tehnice departamentale pentru determinarea a capacitatii portante a drumurilor cu sisteme rutiere suple si semirigide, indicativ CD 31-2002. Laboratorul executantului va tine urmatoarele evidente privind calitatea stratului executant: compozitia granulometrica a agregatelor; caracteristicile optime de compactare obtinute prin metoda Proctor modificat (umiditate optima, densitate maxima uscata); caracteristicile efective ale stratului executat (umiditate, densitate, capacitate portanta). Tabel 5 Nr. crt. 1 2 3 Determinarea, procedeul de caracteristicile care se verifica Incercarea proctor modificata Determinarea umiditatii de compactare Determinarea grosimii startului compactat verificare sau Frecvente minime la locul de Metode de verificare punere in opera conf. STAS 1913/13-83
Minim 3 probe la o suprafata de 4606-80 2000 m2 de strat Minim 3 probe la o suprafata de 2000 m2 de strat
Pag. 374/561
Verificarea realizarii intensitatiide compactareQ/S Determinarea gradului de compactare determinarea greutatii volumetrice pe teren
zilnic
Minim 3 puncte pentru suprafete prin <2000m2 si minim 5 puncte 1913/115-75 pentru suprafete >2000m2 de 12288-85 strat
Verificarea compactarii prin incercarea cu p.s. in Minim 3 incercari la o suprafata 179-84 fata compresorului de 2000 m2 In cate doua puncte situate in profiluri transversale la distante Normativ Determinarea capacitatii portante la nivelul de max 20 m unul de altul pentru superior al stratului de fundatie fiecare banda cu latimea de 4.0 CD 31-2002 m
8.4.1.6
CONDITII TEHNICE, REGULI SI METODE DE VERIFICARE
8.4.1.6.1 ELEMENTE GEOMETRICE Grosimea stratului de fundatie este cea din proiect. Abaterile limita la grosime poate fi maximum 20mm. Verificarea grosimii se face cu ajutorul unei tije metalice gradate cu care se strapunge stratul la fiecare 200 m. de strat executat sau la 1500 m2 suprafata de drum. Grosimea stratului de fundatie este media masuratorilor obtinute pe fiecare sector de drum prezentat receptiei. Latimea stratului de fundatie este cea prevazuta in proiect. Abaterile limita la latime pot fi 5cm. Verificarea latimii executate se va face in dreptul profilelor transversale ale proiectului. Panta transversala a stratului de fundatie este cea a imbracamintei prevazuta in proiect. Abaterea limita la panta este de 4% in valoare absoluta si va fi masurata la fiecare 25m. Declivitatile in profil longitudinal sunt aceleasi ca si ale imbracamintilor sub care se executa. Abaterile limita la cotele fundatiei, fata de cotele din proiect pot fi de 10mm. 8.4.1.6.2 CONDITII DE COMPACTARE Stratul de fundatie din piatra sparta amestec optimal trebuie compactat pana la realizarea gradului de compactare 98%100% Proctor modificat pentru drumurile din clasele tehnice I-III. Capacitatea portanta la nivelul superior al stratului de fundatie se considera realizata daca valorile deformatiilor elastice masurate, nu depasesc valoarea deformatiilor elastice admisibile care este de 250 sutimi de mm. 8.4.1.6.3 CARACTERISTICILE SUPRAFETEI STRATULUI DE FUNDATIE Verificarea denivelarilor suprafetei se efectueaza cu ajutorul latei de 3,00m. lungime astfel; In profil longitudinal masuratorile se efectueaza in axul fiecarei benzi de circulatie si nu pot fi mai mari de 9 mm.
Pag. 375/561
In profil transversal, verificarea se efectueaza in dreptul profilelor aratate in proiect si nu pot fi mai mari de 5 mm. In cazul aparitiei denivelarilor mai mari decat cele prevazute in prezentul caiet de sarcini se va face corectarea suprafetei fundatiei.
8.4.1.7
RECEPTIA LUCRARILOR
8.4.1.7.1 RECEPTIA PE FAZA Receptia pe faza se efectueaza atunci cand toate lucrarile prevazute in documentatie sunt complet terminate si toate verificarile sunt efectuate in conformitate cu prevederile prezentului caiet de sarcini. Comisia de receptie examineaza lucrarile si verifica indeplinirea conditiilor de executie si calitative impuse de proiect si caietul de sarcini precum si constatarile consemnate pe parcursul executiei de catre organele de control. 8.4.1.7.2 RECEPTIE FINALA Receptia finala va avea loc dupa expirarea perioadei de garantie si se va face in conditiile respectarii prevederilor legale in vigoare, HGR 273/94, precum si a prevederilor din prezentul caiet de sarcini. 8.5 8.5.1.1 IMBRACAMINTI BITUMINOASE IN STRAT DE UZURA SI STRAT DE LEGATURA GENERALITATI
Obiect si domeniu de aplicare Prezentul caiet de sarcini cuprinde conditiile de realizare a imbracamintilor bituminoase cilindrate, executate la cald din mixturi asfaltice preparate cu agregate naturale si bitum neparafinos. Prevederile prezentului caiet de sarcini se aplica la constructia si modernizarea drumurilor publice, la constructia drumurilor de exploatare si nu se aplica imbracamintilor si straturilor de baza executate din mixturi cu nisipuri bituminoase sau cu emulsii bituminoase. Definirea tipurilor de mixturi Imbracamintile bituminoase cilindrate executate la cald sunt alcatuite,in general, din doua straturi: stratul superior(de uzura sau de rulare) stratul inferior (de legatura) In situatiile in care imbracamintile bituminoase sunt alcatuite dintr-un singur strat acesta poarta denumirea de covor asfaltic, care va trebui sa indeplineasca conditiile stratului de uzura. Straturile bituminoase din prezentul caiet de sarcini sunt prevazute a fi realizate din mixturi bituminoase cu agregate naturale neprelucrate si prelucrate preparate la cald in centrale si puse in opera mecanizat. PREVEDERI GENERALE Antreprenorul este obligat sa respecte cu strictete prevederile prezentului caiet de sarcini . Antreprenorul va trebui sa aigure prin laboratoarele sale sau prin colaborare cu un laborator autorizat efectuarea tuturor incercarilor si determinarilor necesare respectarii prevederilor prezentului caiet de sarcini si va pastra evidenta zilnica a conditiilor de executie a imbracamintilor bituminoase, a incercarilor efectuate si a rezultatelor obtinute.
Pag. 376/561
8.5.1.2
MATERIALE
8.5.1.2.1 AGREGATE Pentru imbracaminti bituminoase se utilizeaza un amestec de sorturi din agregate neprelucrate si prelucrate care trebuie sa satisfaca conditiile SR 662 si SR 667. Agregatele naturale care se utilizeaza la prepararea mixturilor asfaltice destinate imbracamintilor rutiere (st. legatura si uzura) sunt urmatoarele : Agregate naturale de cariera, dupa cum urmeaza : cribluri sorturile 4 8 , 8-16 si 16 25 ; SR 667 nisip de concasare sort 0 4 agregate naturale de balastiera , prelucrate prin spalare si sortare nisip natural sort 0-4, conf STAS 662 nisip si pietris concasat sort 0-8, 8-16,si 16-(25)31 conform STAS 667 Clasa minima a rocii din care se obtin agregatele naturale de cariera, in functie de clasa tehnica a drumului sau categoria strazii, trebuie sa fie conform SR 667. Fiecare tip si sort de agregate naturale trebuie depozitat separat in padocuri prevazute cu platforme betonate avind pante de scurgerea apei si pereti despartitori pentru evitarea amestecarii si impurificarii agregatelor. Limitele procentelor de agregate naturale si filer din cantitatea totala de agregate sunt conform tabelului nr. 1. Tabel nr. 1 STRAT de UZURA Nr. crt. Fractiuni de amstecul total agregate naturale din TIPUL MIXTURII ASFALTICE BA16 BAD25 STRAT de LEGATURA
1 2 3 4 5
Filer si fractiuni din nisipuri sub 0,1mm,% Filer si fractiunea (0,14)mm,% Cribluri cu dimensiunea peste 4mm,%
913 Diferenta pana la 100% 34.58
27
5572 1834-
Pietris concasat cu dimensiunea peste 8mm,% Pietris sortat cu dimensiunea peste 8 mm,%
Zona de granulozitate a amestecului de agregate naturale, pentru fiecare tip de mixtura asfaltica (strat de legatura si strat de uzura) este cuprinsa in limitele prezentate in tabelul nr.2. Tabel nr. 2 TIPUL MIXTURII ASFALTICE Marimea ochiului sitei (mm) BA16 BAD25
Treceri prin site cu ochiuri patrate-SR EN 933-2

Pag. 377/561
25 mm 16 mm 8 mm 4 mm 2 mm 1 mm 0.63 mm 0.20 mm 0.10 mm
6685 4266 3055 2242 1835 1125 9.13
90100 7390 4261 2845 2035 1432 1030 520 27
Nota: 1.La betoanele asfaltice BA16, BAD25, se folosesc amestecuri de nisip de concasaj si nisip natural; procentul de nisip natural in amestec sa fie max: -25% pentru BA16; -50% pentru BAD25, La betoanele asfaltice pentru stratul de legatura BAD25 se recomanda adaugarea a 2% filer.
8.5.1.2.2 FILER Ca filer se va folosi filerul de calcar care trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditiile prevazute in STAS 539-79: finetea (continutul in parti fine 0,09 mm) min 80% umiditatea max 2% coeficient de hidrofilie max. 1% Nu se admite folosirea altor materiale ca inlocuitor de filer sau a fractiunii fine recuperate de la exhaustorul statiei de asfalt. In cazul mixturilor asfaltice stabilizate cu fibre, filerul trebuie sa corespunda prevederilor STAS 539 si conditiei suplimentare ca minimul de particule sub 0.02mm sa fie 20 %. Filerul se depoziteaza in incaperi acoperite, ferite de umezeala sau in silozuri cu incarcare pneumatica. Nu se admite folosirea filerului aglomerat.
8.5.1.2.3 LIANTI Pentru realizarea imbracamintilor asfaltice se folosesc urmatoarele tipuri de bitum in functie de zona climatica: bitum tip D 60/80;- zona climatica calda bitum tip D80/100 zona climatica rece conform AND 537/97 Conditiile pe care trebuie sa le indeplineasca bitumul sunt aratate in tabelul nr.3.
Pag. 378/561
Tabelul 3 Conditii de admisibilitate Caracteristici D 60/80 Penetratie la 250C Punct de inmuiere mm 0C 6080 4955 >4 >100 < -13 > 250 > 99 <2 > 0,995 < 0,5 > 80 D 80/100 80-100 44-49 >5 >100 < -15 >250 > 99 <2 > 0,992 0,5 > 80 42-68 60-69 SR 61-97 STAS 113-74 STAS 5489-80 STAS 115-80 STAS 8099-74 STAS 35-81 Instructiuni tehnice N. 521/R elaborate de AND STAS 10969/3-83 Instructiuni tehnice N. 535 elaborate de AND < 0,80 > 50 < 10 > 50 < 0,80 > 47 <9 > 75 Instructiuni tehnice N. 536 elaborate de AND < 0,90 > 50 < 10 > 50 < 0,90 > 47 <9 > 75 Mod de verificare conform STAS
Ductibilitate cm min: la 50C - la 250C Punctul de rupere Fraas, C Punctul de inflamare Marcusson, C Solubilitare in solenti organici, % Continutul de parafina, % Densitatea la 15C, gr/cm3 Indexul de instabilitate coloidala Aderenta la agregate TFOT Pierderi de masa, % Penetrare reziduala, % Cresterea punctului de inmuiere, C Ductibilitate reziduala la 25C, cm RTFOT Pierderi de masa, C Penetrare reziduala, % Cresterea punctului de inmuiere, C Ductibilitate reziduala la 25C, cm
In functie de calitatea bitumului si natura agregatelor in cadrul studiilor preliminare se va stabili necesitatea aditivarii bitumului. In cazul in care se va stabili acest lucru, se va adauga cu acordul ,,Inginerului,aditivul corespunzator pentru imbunatatirea adezivitatii bitumului.
Pag. 379/561
Adezivitatea bitumului fata de agregatul natural utilizat la obtinerea mixturii asfaltice (strat de uzura, strat de legatura) trebuie sa fie de: min. 80% .
8.5.1.3
CONDITII TEHNICE
8.5.1.3.1 TIPURI DE MIXTURI ASFALTICE Mixturile asfaltice utilizate in straturile imbracamintii rutiere (strat de uzura, strat de legatura) si materialele utilizate la realizarea lor sunt prezentate in tabelul nr. 4 Tabelul 4 Nr. crt. TIPUL MIXTURII ASFALTICE AGREGATE NATURALE UTILIZATE Criblura : sort 4-8, 8-16, 16-25; 1 Betoane asfaltice bogate in criblura Nisip de concasare sort 0-4; Nisip natural sort 0-4; Filer Criblura : sort 4-8, 8-16, 16-25; 2 Beton asfaltic deschis cu criblura Nisip de concasare sort 0-4; Nisip natural sort 0-4; Filer Pietris concasat : sort 4-8, 8-16, 16-25; 3 Beton asfaltic deschis cu pietris concasat Nisip de concasare sort 0-4; Nisip natural sort 0-4; Filer Pietris : sort 4-8, 8-16, 16-25; 4 Beton asfaltic deschis cu pietris sortat Nisip de concasare sort 0-4; Nisip natural sort 0-4; Filer
Elemente geometrice Grosimea imbracamintii se stabileste prin calculul de dimensionare conform STAS 1339, tinand cont si de prevederile SR 174-1. Elementele geometrice si abaterile limita la elementele geometrice trebuie sa indeplineasca conditiile din tabelul 5.
Pag. 380/561
Tabelul 5 Nr. crt. Elemente geometrice Conditii de admisibilitate Abateri limita locale admise la elementele geometrice
Grosimea minima a stratului compactat, cm, min: 1. Strat de uzura cu bitum modificat, bitum aditivat, bitum Strat de legatura: cu criblura cu pietris concasat sau pietris sortat 4.0 5.0 4.0
- max. 10% in minus fata de grosimea prevazuta in proiect, pentru fiecare strat - abaterile in plus nu constituie motiv de respingere a lucrarii
2.
Latimea partii carosabile Profil transversal: Drumuri
Conform STAS 2900
50 mm
sub forma de acoperis conform STAS 863 panta unica 5,0 mm, fata de cotele profilului adoptat
3.
In aliniament In curbe si zone aferente Cazuri speciale
Profil longitudinal: Declivitate, %, max 4. Drumuri Betoane asfaltice bogate in criblura Beton asfaltic cu pietris concasat 6,0 6,0 5,0 mm fata de cotele profilului proiectat, cu conditia respectarii pasului de proiectare adoptat
8.5.1.3.2 COMPOZITIA MIXTURILOR ASFALTICE Compozitia mixturii asfaltice cu care se va realiza stratul de uzura si stratul de legatura se stabileste pe baza unui studiu preliminar aprofundat, tinandu-se seama de respectarea conditiilor tehnice precizate in prescriptiile tehnice impuse de caietul de sarcini. Studiul il face Antreprenorul in cadrul laboratorului sau central, sau il comanda la un laborator autorizat. Reteta, stabilita pentru fiecare categorie de mixtura, sustinuta de studiile si incercarile efectuate impreuna cu rezultatele obtinute se supune aprobarii Inginerului.
Pag. 381/561
Aceste studii comporta cel putin urmatoarele incercari: stabilirea proportiior de agregate naturale si filer pe baza compozitiei granulometrice a fiecarui material component; proiectarea a 3 retete de mixtura asfaltica cu 3 continuturi de bitum corespunzator tipului de mixtura asfaltica studiat; determinarea caracteristicilor fizico-mecanice pe epruvete cilindrice Marshall conform STAS alegerea amesteculului cu dozajul optim de bitum; Dupa verificarea caracteristicilor obtinute pentru compozitia propusa, Inginerul, daca nu are obiectiuni sau eventuale propuneri de modificare, accepta reteta propusa de Antreprenor. Limitele procentelor a sorturilor componente din agregatul total sunt date in tabelul nr. 1. Granulozitatea agregatelor naturale este cuprinsa, pentru fiecare tip de mixtura asfaltica in limite date in tabelul nr 2. Continutul optim de liant se stabileste prin studiile preliminare de laborator conform STAS 1338/1 si STAS 1338/2 si trebuie sa se incadreze intre limitele aratate in tabelul nr 6 pentru imbracaminti bituminoase (strat de legatura si strat de baza). Tabel 6 Nr. crt 1 Strat de uzura BA16 BAD25 2 Strat de legatura BADPC25,BADPC25a BADPS25,BADPS25a Tipul stratului Tipul mixturii asfaltice Continutul de liant din Clasa tehnica masa mixturii asfaltice % drumului 6.57.5 4.05.0 4.05.0 4.05.0 IV.V I.V III.V IV.V a
Raportul filer : liant recomandat pentru Imbracamintile bituminoase strat de legatura si strat de uzura este conform tabel 7. Tabelul 7 Nr. Crt. Tipul stratului Tipul mixturii asfaltice Raport filer :liant ( recomandat) 1 Strat de uzura Betoane asfaltice bogate in criblura : -cu dim.max.granula de 16mm 2 Strat de legatura Betoane asfaltice BADPC31, BADPS31 deschise BAD25, 1.3.1.8 0.5.1.4
Caracteristicile fizico - mecanice ale mixturilor asfaltice Caracteristicile fizico-mecanice ale mixturilor asfaltice trebuie sa indeplineasca in timpul studiului de laborator si in timpul controalelor de fabricatie conditiile aratate in tabelele nr. 8 si nr. 9.
Pag. 382/561
Tabelul 8 Caracteristicile pe epruvete cilindrice tip Marshall Nr. Crt. Tipul mixturii asfaltice Clasa Stabilitat Tipul Bitumului tehnica a ea drumului (S)la600 C, II D 60/80 D 60/80a 1 BA16 D80/100 D80/100a D 60/80 2 BAD 25 BAD 25a D 60/80a D80/100 D80/100a D 60/80 3 BADPC 25 BADPC 25 a D 60/80a D80/100 D80/100a D 60/80 4 BADPS25 BADPS25a D 60/80a D80/100 D80/100a III IV...V II III IV...V IV 8.5 7.5 6.5 8.0 7.0 6.0 5.0 Indice de Raport curgere (I), S/I, mm 1.5...3.5 1.5...4.0 1.5...4.5 1.5...4.0 1.5...4.0 1.5...4.5 1.54.5 KN/mm 2.4...5.6 1.8...5.0 1.4...4.3 2300 2.0...5.3 1.7...4.6 1.3...4.0 1.13.3 2250 IV 4.5 1.54.5 1.03.0 25 2...5 Densitat e aparent a, min.,kg/ m3 Absorbti e de apa ,% vol.
IIIV
4.5
1.54.5
1.03.0 2250 25
IIIV
4.0
1.54.5
0.92.6
IVV
4.5
1.54.5
1.03.0 2250 25
IVV
4.0
1.54.5
0.92.6
Pag. 383/561
Tabelul 9 Nr. crt Caracteristica BA16, Tipul mixturii asfaltice BAD25, BAD25A, BADPC25, BADPC25A, BADPS 25,BADPS25A Caracteristici pe cilindri confectionati la presa de compactare giratorie: 1 - Volum de goluri la 80 de giratii, %,max. - Volum de goluri la 120 de giratii, %,max. Rezistenta la deformatii permanente: 2 Fluaj dinamic la 40C si 1800 pulsuri, 10-4 mm,max. 7600 Modulul de elasticitate la 15C, Mpa,min: 3 -zona climaterica calda -zona climaterica rece 4 4200 3600 3600 3000 4x10-5 5.0 9.5
Rezistenta la oboseala: numarul de cicluri pana la fisurare la 15C,min.
Caracteristicile fizico-mecanice ale mixturilor asfaltice se determina pe epruvete tip Marshall din mixturi asfaltice preparate in laborator (elaborate din dozaje optime, din probe recoltate de la malaxor sau de la asternere sau carote, dupa executie). Dozajele materialelor componente pentru tipurile de mixturi asfaltice se determina prin studii preliminare de laborator conform prezentului caiet de sarcini, cu incadrarea lor in limitele SR 174-1 si Normelor tehnice specifice in vigoare. Continutul optim de liant stabilit prin studii de laborator trebuie sa se incadreze in limitele de 0.3% Exemplu: continutul optim de bitum = 5%; limita inferioara = 5% - 0,3% = 4,7 %; limita superioara = 5% + 0,3% = 5,3%.
8.5.1.4
CARACTERISTICILE IMBRACAMINTII BITUMINOASE GATA EXECUTATE
Imbracamintile bituminoase trebuie sa ateste caracteristicile corespunzatoare prezentului caiet de sarcini si anume: gradul de compactare uniformitatea suprafetei rugozitatea suprafetei Compactarea straturilor imbracamintii bituminoase se determina prin analize de laborator pe carote sau prin masuratori in situ conform SR 174-2.
Pag. 384/561
Determinarea densitatii aparente, absorbtiei de apa si a gradului de compactare se face in cadrul determinarilor de laborator conform STAS 1338/1si STAS 1338-2. Densitatea aparenta si gradul de compactare pot fi determinate si prin masuratori in situ. Conditiile tehnice pentru aceste caracteristici sunt prezentate in tabelul nr. 10. Tabel nr.10 Tipul mixturii asfaltice BA16 Densitatea kg/mc 2250 aparenta Absorbtie de apa % 2.6 Gradul de compactare min% 96
BAD25 BADPC31 BADPS31 2200 3.8 96
Uniformitatea suprafetei de rulare in profil longitudinal se verifica cu dreptarul si pana conform SR 174-2 sau cu alte dispozitive adecvate. Denivelarile maxime admisibile in profil longitudinal masurate sub dreptarul de 3m sunt urmatoarele: max. 3 mm pentru drumuri clasa tehnica I max. 4 mm pentru drumuri clasa tehnica II max. 5 mm pentru drumuri clasa tehnica III-IV Rugozitatatea suprafetei Conditiile pe care trebuie sa le indeplineasca rugozitatea suprafetei imbracamintilor bituminoase masurata cu aparatul SRT sau prin metoda Inaltimii de nisip sunt conform cu prevederile SR 174-1-2002.
8.5.1.5
EXECUTIA LUCRARILOR
Acceptarea Utilajului Antreprenorul supune acceptarii Inginerului lucrarii utilajul pe care-l va utiliza la realizarea lucrarilor. Acceptul se va da dupa instalarea acestuia, verificarea starii reale de intretinere si aptitudinile de a realiza performantele cerute prin documentatia contractuala. Statia de preparare a mixturilor Statia de preparare a mixturilor asfaltice va trebui sa prezinte caracteristici tehnice care sa permita obtinerea performantelor cerute pentru diferitele categorii de mixturi prevazute de Caietul de sarcini. Centralele de preparare sa fie automatizate si dotate cu dispozitive de control a dozarii componentelor si de blocare a prepararii in caz de abateri de la programul impus. Dozatoarele trebuie sa indeplineasca urmatoarele cerinte: Precizia de dozare masica pentru fiecare component Curgerea continua si uniforma a materialului fara aport de masa la sfirsit de cursa Aderenta materialelor pe utilajul de lucru sa nu depaseasca 1% din masa de material vehiculat intr-un interval de 24h.
Pag. 385/561
Stocarea si incalzirea liantului Statia de preparare a mixturilor asfaltice trebuie sa dispuna de rezervoare de stocare a caror capacitate este cel putin egala cu consumul mediu zilnic si dispune fiecare de o joja in prealabil etalonata si un dispozitiv capabil de a incalzi liantul pana la temperatura necesara, evitand orice supraincalzire cat de mica. Stocarea si dozarea filerului de aport Filerul trebuie sa fie stocat la statia de preparare a mixturilor asfaltice in silozuri prevazute cu dispozitive de alimentare si de extragere corespunzatoare care sa permita posibilitatea de a doza filerul conform tolerantelor indicate in prezentul caiet de sarcini. Dozarea agregatelor Antreprenorul trebuie sa dispuna de o instalatie de dozare capabila sa introduca agregatele potrivit proportiilor fixate in functie de caracteristicile de scurgere. Abaterile admise pentru agregatul total stabilit prin reteta, exprimate in procente din masa in valoare absoluta, conform STAS 7970 si SR 174-2 sunt: 5% 4% 3% 2% (din totalul amestecului mineral) pentru continutul de granule cu dimensiunea peste 0,63 mm; (din totalul amestecului mineral) pentru continutul de granule cu dimensiuni cuprinse intre 0,20,63 mm; (din totalul amestecului mineral) pentru continutul de granule cu dimensiuni cuprinse intre 0,090,2 mm; (din totalul amestecului mineral) pentru continutul de filer si praf cu dimensiuni sub 0,09 mm);
Incalzirea si uscarea agregatelor Statia de preparare a mixturilor asfaltice trebuie sa dispuna de mijloace mecanice corespunzatoare pentru introducerea uniforma a agregatelor in scopul obtinerii unei productii constante. Se vor lua masuri ca sa se evite incalzirea agregatelor la o temperatura care sa antreneze arderea liantului. Injectoarele trebuie sa indeplineasca urmatoarele cerinte: sa realizeze arderea uniforma prin asigurarea unor puncte izoterme in interiorul uscatorului ; temperaturile maxime dezvoltate in uscator trebuie sa fie 190 0C pentru agregate si 170 0C pentru liant. Uscatoarele trebuie sa indeplineasca urmatoarele cerinte: sa asigure turatia de lucru corespunzatoare celei din documentatia de tehnica sa asigure deplasarea corespunzatoare a materialului cu ajutorul sistemului de dirijare si conditionare higrotermica valoarea temperaturilor agregatelor la iesirea din uscator trebuie sa fie cuprinsa in intervalul 165 190 0C continutul de apa al agregatelor din uscator trebuie sa fie < 0.5% Desprafuitoarele trebuie sa indeplineasca urmatoarele cerinte: sa efectueze desprafuirea agregatelor in proportie de 90% sa nu produca poluarea mediului ambiant in conformitate cu normele specifice de mediu.
Pag. 386/561
Dozarea liantului Statia de preparare a mixturilor asfaltice trebuie sa dispuna de un sistem de alimentare si dozare a liantului fie in greutate, fie volumetric. Abaterile pentru continutul de bitum fata de dozajul stabilit prin reteta exprimate prin procente de masa in valoare absoluta sunt: 0,3 %. Stocarea agregatelor Antreprenorul va trebui sa poata asigura stocarea a cel putin o treime din agregatele destinate santierului. Depozitarea se va face pe sorturi, in silozuri de tip descoperit, etichetate, pe platforme amenajate cu pereti despartitori pentru evitarea impurificarii lor. Malaxarea Statia de preparare a mixturilor asfaltice trebuie sa fie echipata cu un malaxor capabil de a produce mixturi asfaltice omogene. Daca ,cuva malaxorului nu este inchisa ea trebuie sa fie prevazuta cu o capota pentru a impiedica pierderea prafului prin dispersie Malaxorul trebuie deasemenea sa indeplineasca urmatoarele cerinte : buna functionare a dispozitivelor de securitate si alarma viteza unghiulara si periferica a paletelor unghiul de inclinare al paletelor ; raza de dispunere a paletelor gradul de uzura al paletelor sincronizarea arborilor capacitatea nominala a malaxorului starea cuvei Trebuie sa asigure temperatura mixturii asfaltice la iesirea din el in conformitate cu normele in vigoare Statia trebuie sa fie prevazuta cu un sistem de blocare impiedicand golirea malaxorului atata timp cat durata de malaxare nu a fost atinsa. Duratata de malaxare va fi functie de tipul de instalatii de preparare si tipul de mixturi si se va stabili in cadrul operatiunii de reglare a statiei de asfalt inaintea inceperii fabricatiei. Stocarea si incarcarea mixturilor La iesirea din malaxor trebuie amenajate dispozitive si luate precautiuni utile in scopul limitarii la maximum a segregarii mixturii asfaltice la incarcarea in mijloacele de transport. Daca se foloseste buncar de stocare, acesta va trebui in mod imperios incalzit. Fabricarea Fabricarea mixturilor asfaltice pentru imbracamintile bituminoase va trebui realizata numai in statii automate de asfalt (care pot fi instalatii pentru producerea discontinua a mixturilor asfaltice sau pentru producerea continua a m.a.). O atentie deosebita se va da in special respectarii prevederilor privind continutul de liant si se va urmari vizual ca anrobarea celor mai mari granule sa fie asigurata intr-un mod convenabil. Temperaturile diferitelor tipuri de mixturi asfaltice, la iesirea din statie, trebui sa fie cuprinse intre urmatoarele valori: 160 o C la 180 o C pentru mixturi cu bitum 60/80;
Pag. 387/561
155 o C la 170 o C pentru mixturi cu bitum 80/100; 150 o C la 160 o C pentru mixturi cu bitum 100/120. Valoarea acesteia va fi stabilita in asa fel ca sa se obtina temperatura ceruta la asternerea mixturii, tinand seama de racirea care are loc in timpul transportului si a asteptarilor. Reglarea statiei de preparare a mixturilor asfaltice Dupa acceptarea utilajului de catre beneficiar prin Inginerul lucrarii, Antreprenorul trece la operatiuni de reglare si etalonare: a debitului dozatoarelor pentru agregate; a debitului pompelor pentru liant; a debitului privind filerul, precum si la determinarea caracteristicilor a unei bune functionari a malaxorului. Autorizatia de punere in exploatare va fi data de Inginer dupa ce va constata ca debitele fiecarui constituent permit sa se obtina amestecul prescris in limitele tolerantelor admise. Daca, urmare a reglajelor, anumite aparate sau dispozitive se dovedesc defectuoase, antreprenorul va trebui sa le inlocuiasca, sa efectueza din nou reglajul, dupa care sa supuna aprobarii Inginerului. Antreprenorul nu are dreptul la nici un fel de plata pentru imobilizarea utilajului sau si a personalului care-l deserveste in tot timpul cat dureaza operatiunile pentru obtinerea autorizatiei de punere in exploatare, cu atat mai mult in caz de refuz. Controlul fabricatiei Mixturile asfaltice produse in statiile de prepararea mixturilor asfaltice sunt supuse incercarilor preliminare de informare, controlului de calitate si receptie a caror frecventa, in cazul lipsei de dispozitiuni contrare a caietului de prescriptii speciale este cea indicata in tabelul nr. 11. Prevederile indicate in tabelul nr. 11 nu exclud obligativitatea dotarii centralelor de fabricatie cu dispozitive de control de blocare. Tabelul 11 Faza executie de Natura controlului incercarii Studiul compozitiei sau a Categoriax) controlului A x B C Frecventa controlului sau a incercarii Pentru produs fiecare tip de
Controlul reglajului statiei de asfalt inclusiv stabilirea duratei x de malaxare Determinarea continutului de bitum si filer Granulometria amestecului Temperatura agregatelor minerale, a bitumului si a mixturii la iesirea din malaxor Stabilitatea la 60 0 C Indicele de curgere. Fluaj
Pag. 388/561
Inaintea inceperii fabricatiei fiecarui tip de produs x x x x x Zilnic Zilnic Permanent Unul la fiecare 400 to Unul la fiecare 400 to
Studiu
Densitatea aparenta Absorbtia de apa
x x
Unul la fiecare 400 to Unul la fiecare 400 to
x) A Incercari preliminare de informare B Controlul de calitate C Controlul de receptie
8.5.1.6
MODUL DE PUNERE IN OPERA
Transportul pe santier a mixturii asfaltice preparate se efectueaza cu autocamioanele cu bene metalice care trebuie sa fie curatate de orice corp strain inainte de incarcare. Utilizarea de produse susceptibile de a dizolva liantul sau de a se amesteca cu acesta (motorina, pacura, etc.) este interzisa. Volumul mijloacelor de transport pentru punerea in opera este determinata de debitul de functionare a statiei de prepararea mixturii asfaltice, iar numarul lor este de asa natura incat sa nu avem intreruperi. Autobasculantele sunt in mod obligatoriu echipate cu o prelata care va fi intinsa la terminarea incarcarii, oricare ar fi distanta de transport si conditiile atmosferice. Lucrari pregatitoare Pregatirea stratului suport Inainte de asternerea mixturii, stratul suport se remediaza si se reprofileaza daca este cazul, apoi se curata si se amorseaza .In acest scop se procedeaza in felul urmator: se verifica cotele stratului suport conform proiectului de executie ; se aduce stratul suport la cotele prevazute in proiect prin aplicarea unui strat de egalizare din mixtura asfaltica sau prin frezare ; se remediaza defectiunile existente , conform reglementarilor in vigoare si se rezolva problemele privind drenarea apelor ; se curata temeinic stratul suport prin degajarea acostamentelor cu lama autogrederelor si prin maturarea mecanica a partii carosabile. se amorseaza stratul suport si rosturile de lucru cu emulsie bituminoasa
8.5.1.6.1 AMORSAREA La executarea imbracamintilor bituminoase se vor amorsa rosturile de lucru si stratul suport cu emulsie bituminosa cationica cu rupere rapida. Amorsarea stratului suport se realizeaza mecanizat cu autoraspanditorul de emulsie sau cu un dispozitiv special pentru asigurarea uniformitatii si a dozajelor prescrise. Stratul suport se va amorsa obligatoriu in urmatoarele cazuri: strat de legatura pe stratul de baza din mixtura bituminoasa; strat de uzura pe strat de legatura cand stratul de uzura se executa la interval mai mare de trei zile de la executia stratului de legatura. Dupa amorsare se asteapta timpul necesar pentru ruperea emulsiei cationice. In functie de compactitatea stratului suport se va folosi un amorsaj cu 0,3-0,5 kg/mp bitum pur. Caracteristicile emulsiei trebuie sa fie de asa natura incat ruperea sa fie efectiva inaintea asternerii mixturii bituminoase. Liantul trebuie sa fie compatibil cu cel utilizat la folosirea mixturilor bituminoase.
Pag. 389/561
Amorsarea se face in fata finisorului la o distanta maximala de 100 m, in film continuu. Suprafata stratului suport pe care se aplica stratul de mixturi asfaltice trebuie sa fie uscata.
8.5.1.6.2 ASTERNEREA Punerea in opera a mixturilor asfaltice va trebui sa fie efectuata cu ajutorul unui finisor capabil de a le repartiza fara sa produca segregarea lor, respectand profilele si grosimile fixate. In vederea asigurarii calitatii la punerea in opera a mixturilor asfaltice trebuie sa se respecte urmatoarele: temperatura mixturii asfaltice la asternere ; grosimea constanta a stratului asternut ; parametrii geometrici ai stratului depus ( inaltime , latime ) trebuie respectati conform documentatiei de executie senzorul de nivel trebuie sa se afle pe patina de ghidare iar pozitionarea lui sa se faca inainte de inceperea lucrului incalzirea grinzii se va face ori de cite ori este nevoie , dar nu mod excesiv ( 15-30 min. inainte de inceperea turnarii). trebuie sa se evite o intrerupere a aprovizionarii cu material , deoarece grinda nivelatoare se afunda in material afectand planeitatea suprafetei . Temperatura de asternere Asternerea mixturilor bituminoase se face in anotimpul calduros la temperaturi peste +10 oC, in perioada martieoctombrie, in conformitate cu pevederile legale in vigoare. De asemenea, executia trebuie intrerupta pe timp de ploaie. Mixturile asfaltice trebuie sa aiba la asternere si compactare, in functie de tipul liantului, temperaturile conform tabelului nr. 12 Tabel 12 Tipul liantului Temperatura mixturii asfaltice Temperaturile minime la compactare in o C la asternere, o C Inceput Sfarsit 145 140 135 140 135 130 110 100 100
D60/80 D80/100 D100/120
Masurarea temperaturii va fi efectuata din masa mixturii in buncarul finisorului. Temperatura se va fixa definitiv in timpul punerii la punct a modului de compactare pentru a obtine compactarea optima. Mixturile bituminoase a caror temperatura este sub cea prevazuta in tabelul 12 vor fi refuzate. Aceste mixturi trebuie evacuate din santier, ele neputand fi reincalzite la fata locului. In acelasi fel se va proceda si cu mixturile asfaltice care se racesc in buncarul finisorului ca urmare a unei pene. Grosimea stratului de asternere Verificarea cotelor stratului suport conform proiectului de executie
Pag. 390/561
In cazul in care stratul support este constituit din imbracaminti existente, aducerea acestuia la cotele prevazute in proiectul de executie se realizeaza dupa caz fie prin aplicarea unui strat de egalizare din mixtura asfaltica , fie prin frezare. Cantitatea de mixtura asfaltica necesara pentru egalizare se determina prin scaderea volumului de mixtura al stratului de legatura sau uzura constanta din volumul total al mixturii asfaltice calculat conform cotelor din proiectul de executie . Punerea in opera a mixturilor asfaltice se face pentru: stratul de uzura intr-o singura asternere; stratul de legatura intr-o singura asternere sau mai multe asterneri succesive functie de grosimile de asternere, cu conditia realizarii gradului de compactare prescris prin caietul de sarcini; Punerea in opera Asternerea mixturilor asfaltice pe stratul suport pregatit conform secificatiilor din prezentul caiet de sarcini, se efectueaza numai mecanizat, cu repartizatoare finisoare prevazute cu palpator si sistem de nivelare automat care sa asigure precompactarea mixturii. Mixtura asfaltica trebuie asternuta uniform si continuu, pe fiecare strat, pe toata lungimea unei benzi programata a se executa in ziua respectiva. Asternerea se face pe intreaga latime a caii de rulare, atunci cand acest lucru nu este posibil, Antreprenorul propune dirigintelui latimea benzilor de asternere si pozitia rosturilor longitudinale. Viteza de asternere cu finisorul trebuie sa fie adaptata cadentei de sosire a mixturilor, de la statie si cat se poate de constanta ca sa se evite total opririle. Antreprenorul trebuie sa dispuna de un lucrator calificat pentru a corecta imediat dupa asternere si inainte de orice compactare denivelarile flagrante cu ajutorul unui aport de material proaspat depus cu lopata, in fata esalonului de asternere. In buncarul utilajului de asternere trebuie sa existe in permanenta suficienta mixtura pentru a se evita o raspandire neuniforma a materialului. Rosturi longitudinale si transversale Rosturile longitudinale si transversale trebuie sa fie foarte regulate si etanse. Rostul longitudinal al unui strat nu va trebui niciodata sa se gaseasca suprapus rostului longitudinal al stratului imediat inferior, indiferent daca acesta din urma este in stratul de legatura sau in stratul de baza, realizat din mixtura asfaltica sau dintr-un material tratat cu liant hidraulic. Rosturile care separa mixturile bituminoase de la o zi la alta trebuie sa fie realizate in asa fel incat sa asigure o tranzitie perfecta si continuua intre suprafetele vechi si noi. Marginea vechii benzi va fi taiata cu ajutorul un taietor de rost si badijonata cu emulsie de bitum. Rosturile transversale ale diferitelor straturi vor fi decalate cel putin cu un metru. Marginea benzii vechi va fi decupata pe intreaga latime eliminand o lungime de banda de cca. 50 cm. Suprafata proaspat creata prin decupare va fi badijonata cu emulsie de bitum inainte de realizarea benzii noi.
8.5.1.6.3 COMPACTAREA Mixturile asfaltice sunt compactate in scopul cresterii densitatii si reducerii volumului de goluri continut in masa materialului pus in opera. La compactarea mixturilor asfaltice se aplica tehnologii care sa asigure caracteristici tehnice si gradul de compactare pentru fiecare mixtura in parte.
Pag. 391/561
Atelierul de compactare va fi propus de Antreprenor si aprobat de Inginerul lucrarii dupa incercarile de etalonare in timpul primelor zile ale punerii in opera. Urmare acestor incercari, Antreprenorul propune Inginerului spre aprobare: sarcina fiecarui utilaj; planul de mers al fiecarui utilaj pentru a asigura un numar de treceri pe cat posibil constant, in fiecare punct al stratului; viteza de mers a fiecarui utilaj; presiunea de umflare a pneurilor, aceasta putand varia intre 3 si 9 bari; temperatura de asternere, fara ca aceasta sa fie inferioara minimului fixat in articolul precedent. Pentru obtinerea gradului de compactare prevazut , se determina, la inceputul lucrarilor, pe un sector experimental, numarul optim de treceri ale compactoarelor ce trebuiesc utilizate, in functie de performantele acestora, de tipul mixturii si de grosimea stratului . Lucrarile experimentale se fac inainte de inceperea asternerii stratului pentru lucrarea respectiva, utilizand mixtura asfaltica preparata in conditii similare cu cele pentru productia curenta. Metoda propusa va fi satisfacatoare daca se permite sa se atinga in cel putin 95% din masuratorile efectuate un grad de compactare 100% ; cele 5% masuratori (restante) nu vor trebui sa aibe o compactitate inferioara valorii de 95% .Numarul atelierelor de compactare se va stabili in functie de numarul punctelor de asternere. Operatia de compactare a mixturilor asfaltice trebuie sa fie astfel executata ca sa se obtina valori optime pentru caracteristicile fizico-mecanice, de deformabilitate si suprafatare (deflexiuni caracteristice). Operatia de compactare se realizeaza cu compactoare cu pneuri si/sau compactoare cu rulouri netede, prevazute cu dispozitive de vibrare. Rosturile transversale se compacteaza inclinat sau, de preferat, perpendicular pe axul drumului, la inceput prin suprapunerea ruloului pe asfaltul proaspat doar cca 15-20 cm, continuand progresiv, pas cu pas, pana la compactarea intregii zone calde cu toata latimea ruloului. Rosturile longitudinale se compacteaza in lungul lor, astfel incat la inceput ruloul sa calce doar 15-20 cm pe asfaltul cald si continuand progresiv compactarea pana cand ruloul ajunge sa calce cca 15-20 cm pe asfaltul vechi. Compactoarele trebuie sa lucreze fara socuri, pentru a se putea evita valurirea imbracamintii.Suprafata stratului se va controla in permanenta, micile denivelari care apar pe suprafata, se corecteaza dupa prima trecere a rulourilor compactoare pe toata latimea. Conform reglementarilor tehnice in vigoare pentru imbracamintile bituminoase, atelierul de compactare este alcatuit din : compactor cu pneuri de 160 KN si compactor cu rulouri netede de 120 KN compactor cu rulouri netede de 120 KN In tabelul nr. 13 este prezentat numarul minim de treceri pentru a obtine gradul de compactare minim necesar. Tabel nr. 13 ATELIER A TIPUL STRATULUI COMPACTOR PNEURI 160 KN CU DE COMPACTARE B COMPACTOR CU COMPACTOR CU RULOURI NETEDE RULOURI NETEDE 120KN 120KN NR. TRECERI STRAT DE UZURA STRAT DE LEGATURA 10 12 4 4
Pag. 392/561
12 14
Compactoarele cu pneuri vor trebui echipate cu sorturi de protectie. Ele nu trebuie niciodata sa se indeparteze la mai mult de 50 m in spatele finisorului. Tratarea suprafetei Dupa executarea imbracamintilor daca este cazul se procedeaza la inchiderea porilor suprafetei prin raspandire de 23 kg/mp nisip sort 03,15 mm bitumat cu 23% bitum prin cilindrare, exceptie facand betoanele asfaltice rugoase. Se va da preferinta utilizarii nisipului de concasaj. Pentru sectoarele ce se executa dupa 1 octombrie, sau executate inainte de aceasta data, in zone umbrite cu umiditate excesiva sau cu trafic foarte redus, se va realiza cu aprobarea Inginerului pe baza constatarilor pe teren,inchiderea suprafetei prin badijonare. Badijonarea se realizeaza prin stropire cu bitum sau cu emulsie cationica cu rupere rapida cu 60% bitum diluata cu apa (o parte emulsie cu 60% bitum pentru o parte apa curata nealcalina) si raspandire de nisip sort 03 mm cu un continut cat mai redus de praf (sub 0,09 mm) in cantitatile aratate mai jos: stropire cu bitum 0,5 kg/mp - raspandire de nisip (de preferinta cu concasaj) 35 kg/mp stropire cu emulsie cationica cu 60% bitum diluat cu apa 0,81 kg/mp - raspandire nisip 35 kg/mp Inchiderea se poate face si cu suspensie de bitum filerizat diluata pana la 15 % continut de bitum cu aceeasi cantitate de nisip. Inchiderea suprafetei se aplica in mod obligatoriu la imbracaminti din beton asfaltic cu agregate mari, in prima luna de la circulatie, printr-un tratament bituminos executat la cald.
8.5.1.7
REGULUI SI METODE DE VERIFICARE A CALITATII
8.5.1.7.1 CONTROLUL CALITATII MATERIALELOR INAINTE DE ANROBARE Materialele destinate fabricarii mixturilor asfaltice pentru imbracamintile bituminoase se verifica in conformitate cu prescriptiile din standardele respective si conditiile aratate in prezentul caiet de sarcini. Verificarile si determinarile se executa de laboratorul de santier si constau in urmatoarele: Bitum penetratia la 25 oC STAS 42-68 punctul de inmuiere prin metoda inel si bila STAS 60-69; ductilitatea la 25C, SR 61, AR 754( ptr. drumuri cls. th. I si II ) Criblura natura mineralogica (examinare vizuala); granulozitatea STAS 730, SR 667 forma granulelor STAS 4606-80; determinarea continutului de parti fine sub 0,09 mm, STAS 730-89;SR 667 Pietris natura mineralogica (examinare vizuala); granulozitatea STAS 730, SR 662 forma granulelor STAS 730, SR 662 parte levigabila STAS 4606-80; Nisip natural
Pag. 393/561
natura petrografica si mineralogica STAS 4606-80; granulozitatea STAS 4606-80;STAS 730; SR 662: parte levigabila STAS 4606-80; continut de impuritati corpuri straine; humus STAS 4606-80; mica libera; echivalent de nisip STAS 730-89; Nisip de concasaj natura petrografica si mineralogica: STAS 6200/4-81 (pentru roca); STAS 9110-87 (pentru produse); granulozitatea: o o o o o Filer continut de carbonat de calciu STAS 4605/9-72 umiditate STAS 539-79; granulozitate STAS 539-79; coeficient de hidrofolie STAS 539-79; Determinarea caracteristicilor fizice si mecanice ale mixturilor asfaltice pe probe cubice inclusiv a rezistentelor la compresiune la 22C si 50C, reducerea rezistentei la compresiune in apa dupa 28 de zile pentru fiecare continut de bitum, densitatea aparenta si absortia apei. Certificatele de Conformitate ale materialelor din reteta de fabricatie (agregate, bitum, filer, amestecuri etc.). Dupa verificarea caracteristicilor obtinute pentru compozitia propusa, Inginerul, daca nu are obiectii sau posibile propuneri de modificari, isi va da accordul cu privire la executia unui tronson experimental folosind formula reteta propusa de Antreprenor. Constructorul va indica in mod clar limitele retetei de mixtura si va supune aceste studii preliminare spre aprobarea Inginerului. Daca este necesar, retetele de mixtura vor fi revizuite cu acordul Inginerului. STAS 730-89; STAS 4606-80; continut de granule: care raman pe ciurul superior (3,15 mm) STAS 4606-80 continut de impuritati corpuri straine STAS 4606-80; coeficient de activitate STAS 730-89;
8.5.1.7.2 CONTROLUL CALITATII STRATULUI BITUMINOS DUPA EXECUTIE Verificarea calitatii mixturilor asfaltice si a gradului de compactare se efectueaza prin metode nedistructive (determinarea densitatii aparente a stratului dupa compactare cu gamadensimetrul sau prin prelevarea de carote - [o placa de min. (40x40) cm sau carote cilindrice echivalente pentru fiecare 7000 m2 de suprafata executata]. Carotele se prevaleaza in prezenta delegatului executantului si al beneficiarului, la aproximativ 1m de la marginea stratului, incheindu-se un proces verbal. Zonele care se stabilesc pentru prelevarea probelor se fac de comun acord cu delegatul Beneficiarului, astfel incat ele sa reprezinte cat mai corect aspectul calitativ al stratului executat. Imbracamintea bituminoasa strat de legatura, strat de uzura trebuie sa indeplineasca conditiile din Tabelul 14.
Pag. 394/561
Caracteristicile suprafetei imbracamintei bituminoase Tabelul 14 Nr. crt. Caracteristica Planeitatea in profil longitudinal* Indice de planeitate, IRI, m/km: 1. drumuri de clasa tehnica I-II drumuri de clasa tehnica III drumuri de clasa tehnica IV drumuri de clasa tehnica V 2,5 3,5 4,5 5,5 Reglementari tehnice in vigoare privind masuratori cu analizorul de profil longitudinal (APL) Conditii de admisibilitate Metoda de incercare
Uniformitatea in profil longitudinal.* Denivelari admisibile masurate sub Dreptarul de 3 m, mm 2. drumuri de clasa tehnica I si strazi de categoria tehnica IIII drumuri de clasa tehnica II si strazi de categoria tehnica IV drumuri de cls. tehnica III-V 5,0 Rugozitatea - Rugozitatea cu pendulul SRT, unitati SRT: drumuri de clasa tehnica I-II drumuri de clasa tehnica III drumuri de clasa tehnica IV-V - Rugozitatea geometrica, HS, mm: 3. drumuri de clasa tehnica I-II drumuri de clasa tehnica III drumuri de clasa tehnica IV-V - Coeficientul de frecare (GT): drumuri de clasa tehnica I-II drumuri de clasa tehnica III-V 0,95 0,7 0,7 0,6 0,55 Reglementari tehnice in vigoare cu aparatul de masura Grip Tester STAS 8849 80 70 60 STAS 8849 4,0 3,0 SR 174-2/97
4.
Omogeneitate. Aspectul suprafetei
Aspect fara degradari sub forma de exces de bitum, Vizual fisuri, zone poroase, deschise, slefuite.
Pag. 395/561
Nota: Planeitatea in profil longitudinal se determina fie prin masurarea indicelui de planeitate IRI, fie prin masurarea denivelarilor sub dreptarul de 3 m. Pentru caracterizarea unor sectoare limitate si izolate, cu defectiuni vizibile, stabilite de beneficiar sau de comisia de receptie se pot preleva probe suplimentare, care vor purta o mentiune speciala. Incercarile se efectueaza conform STAS 1338/1 si STAS 1338/2 de catre laboratorul antreprenorului sau de un alt laborator autorizat si constau in: masurarea grosimii stratului; determinarea densitatii aparente, a absorbtiei de apa si a gradului de compactare; determinarea caracteristicilor mixturii asfaltice continute (compozitie, caracteristici fizico-mecanice, IB pe bitum extras) specificate in caietul de sarcini ale lucrarii. Verificarea elementelor geometrice ale stratului si a uniformitatii suprafetei se face conform SR 174-2.
8.5.1.8
CONTROLUL PUNERII IN OPERA
8.5.1.8.1 CONTROLUL COMPACTARII Autocontrolul compactarii In cursul executiei compactarii, Antreprenorul trebuie sa vegheze in permanenta la: cadenta executiei sa fie cea retinuta la tronsonul experimental. utilajele prescrise atelierului de compactare sa fie efectiv pe santier si in functiune continua si regulata; elementele definite practic in timpul incercarilor (sarcina fiecarui utilaj, planul de mers, viteza, presiunea in pneuri, distanta maxima de departare intre finisor si primul compactor cu pneuri) sa fie respectate cu strictete. Inginerul lucrarii isi rezerva dreptul, in cazul unei autocontrol insuficient, sa opreasca lucrarile pe santier pana cand Antreprenorul va lua masurile necesare de remediere.
8.5.1.8.2 CONTROLUL OCAZIONAL DE COMPACTARE Pe parcursul executiei lucrarilor, Inginerul isi va rezerva dreptul sa efectueze incercari pentru a se asigura ca nu exista abateri semnificative a rezultatelor obtinute, fie inopinat, fie ca urmare a constatarilor facute in cadrul verificarilor de autocontrol. In cazul cand un asemenea control ocazional va da rezultate inferioare densitatii de referinta prescrisa, obtinuta in timpul studiului de alcatuire a produsului, Inginerul impune noi incercari de compactare anuland modalitatile de compactare initial fixate. Daca aceste incercari noi nu permit sa se atinga densitatea de referinta, noi dispozitii sunt hotarate. Reglarea nivelmentului Atunci cand se prevede o reglare a nivelmentului in raport cu repere independente soselei, verificarea cotelor este facuta in contradictoriu, pe suprafete corespunzatoare a fiecarei zi de lucru, in ax si la margine (intre 0,2 si 0,3 m de la marginea stratului) ca si in fiecare dintre profilele transversale ale proiectului si eventual in toate celelalte puncte fixate de Inginer. Tolerantele pentru ecarturile constatate in raport cu cotele prescrise sunt: +/- 1,5 cm pentru stratul de legatura si stratul de uzura.
Pag. 396/561
Daca tolerantele sunt respectate in 95% din punctele controlate, reglarea este considerata convenabila.
8.5.1.8.3 CONTROLUL DENIVELARILOR Controlul calitatii imbracmintei executata se refera la ; Verificarea elementelor geometrice si a regularitatii suprafetei imbracamintei prin: verificarea cotelor profilului longitudinal, verificarea latimii imbracmintei drumului , aceasta facindu-se la distanta de max.50m. verificarea regularitatii suprafetei; in lungul drumului se efectueaza cu dreptarul de 3 m si cu pana in sensul transversal denivelarile se masoara in punctele indicate in proiect cu sablonul avand profilul din proiect si lungimea egala cu latimea imbracamintei ; Rugozitatea stratului de uzura Rugozitatea stratului de uzura va fi determinata prin masuratori cu pendulul SRT si vor fi respectate valorile minime prevazute in STAS 8849/87. Frecventa controalelor Frecventa controalelor de executie vor fi cele indicate in tabelul nr. 15. Tabelul 15 Faza de executie Natura controlului incercarii sau a Categoria de control A B X de X C Permanent La inceputul executiei lucrarilor apoi un control ocazional de comp. Neconforma X X medii X x X X O carota la fiecare 250 ml drum In fiecare zi la sfarsit de santier Frecventa controlului
Executarea lucrarilor
Temperatura de asternere Etalonarea compactare atelierului
Controlul ocazional compactare prin carotare Controlul profilelor Reglajul de suprafata : Controlul asternute cantitatii
de
Reglarea nivelmentului Controlul denivelarilor A incercari preliminare de informare; B controlul calitatii; C controlul de receptie.
Pag. 397/561
In fiecare punct indicat de Inginer In fiecare punct indicat de Inginer
8.5.1.9
RECEPTIA LUCRARILOR
8.5.1.9.1 RECEPTIA LA TERMINAREA LUCRARILOR Receptia imbracamintilor bituminoase cilindrate la cald se efectueaza in conformitate cu HG 273/94 (Regulament de receptie a lucrarilor de constructii si instalatii aferente acestora) in doua etape la terminarea lucrarilor finala , la expirarea perioadei de garantie) Receptia la terminarea lucrarilor se efectueaza atunci cand toate lucrarile prevazute in documentatii sunt complet terminate si toate verificarile sunt efectuate in conformitate cu prevederile prezentului caiet de sarcini . Comisia de receptie examineaza lucrarile fata de prevederile proiectului privind conditiile tehnice si de calitate ale executiei precum si constatarile consemnate in cursul executiei de catre organele de control (beneficiar, proiectant,diriginte) In urma acestei receptii se incheie un proces verbal de receptie.
8.5.1.9.2 RECEPTIE FINALA Receptia finala se va face dupa expirarea perioadei de garantie in conformitate cu prevederile legale in vigoare HG 273/94.si prevederilor din prezentul caiet de sarcini.
8.6
DISPOZITIVE DE SCURGERE SI EVACUARE A APELOR DE SUPRAFATA
8.6.1.1
GENERALITATI
OBIECT SI DOMENIUL DE APLICARE Prezentul caiet de sarcini se aplica la realizarea dispozitivelor de scurgere si evacuarea apelor de suprafata si anume santuri la marginea platformei santuri de garda rigole la marginea platformei rigole la bordura trotuarului rigole de acostament casiuri lucrari de canalizare canale de evacuare puturi absorbante El cuprinde conditii tehnice care trebuie sa fie indeplinite la realizarea acestor dispozitive si controlul calitatii materialelor si a lucrarilor executate conform prevederilor proiectelor de executie In prevederile prezentului caiet de sarcini nu se cuprind: podurile si podetele lucrari de amenajare si corectare a torentilor lucrari de canalizare pentru ape pluviale si de suprafata
Pag. 398/561
Prevederi generale Antreprenorul este obligat sa asigure masurile organizatorice si tehnologice corespunzatoare pentru respectarea stricta a prevederilor prezentului caiet de sarcini. Antreprenorul va asigura prin laboratoarele sale sau prin colaborare cu un laborator autorizat efectuarea tuturor incercarilor si determinarilor din aplicare. In cazul in care se vor constata abateri de la prezentul caiet de sarcini inginerul va dispune intreruperea executiei lucrarilor si luarea masurilor ce se impun.
8.6.1.2
NATURA SI CALITATEA MATERIALELOR FOLOSITE
8.6.1.2.1 MATERIALE PENTRU MORTARE SI BETOANE Cimenturi Cimenturile pentru mortare si betoane vor fi conform prescriptiilor standardelor in vigoare in Romania La prepararea betoanelor si a mortarelor se va utiliza unul din urmatoarele tipuri de ciment, care trebuie sa corespunda conditiilor tehnice de calitate: ciment fara adaos tip I conform SREN 388-96 ciment cu adaos tip II/A; II/B; III/A; IIIB conform SR 1500-96 ciment cu zgura tip H I, H IIC conform SR 3011-96 Domeniul de aplicare al acestor tipuri de ciment la lucrarile expuse la inghet-dezghet in stare saturata cu apa cum este cazul dispozitivelor pentru scurgerea apelor de suprafata este aratat in tabelul nr. 1 conform NE 012-99 pentru mortare de ciment. Tabel 1 Tipul de ciment Nr. crt. Conditiile de executie sau caracteristicile elementelor I 42.5 Clasa betonului Tipul de beton 42.5 R IIA 32.5 32.5 R IIB 32.5 32.5 R 1 Elemente sau constructii cu gropi mai mici de 1.5m Elemente sau constr.masive avind gros. egala sau mai mare de 1.5m Elemente de constructii din betoane superioare C 12/15 C16/20-C25/30 C 12/15 Oricare Oricare Oricare Oricare C 30/37 Armat utilizat utilizat utilizat utilizat utilizat utilizat utilizat utilizat utilizat H II/A-S 32.5
Pag. 399/561
Tabel 2
Nr. crt. 1 2 3
Tipul de mortar
Tipul de ciment Indicat a se utiliza
Mortar de zidarie sau tencuiala de marca 50 Idem de marca 100 Mortare de completarea rosturilor dintre elementele prefabricate
III A 32.5 IV A 32.5; 32.5R II A 32.5; 32.5R II B 32.5; 32.5R
Cimenturile folosite trebuie sa satisfaca conditiile aratate in tabelul nr. 3 si 4. Pentru lucrari in contact cu ape naturale agresive sau in contact cu ape marine se vor utiliza cimenturi adaptate acestor medii a caror clasa minimala va fi precizata prin caietul de sarcini speciale in functie de lucrare. Tabel 3 Rezistenta la compresiune N/mm2 Clasa 2 zile 32.5 32.5 R 42.5 42.5 R 52.5 52.5 R 10 10 20 20 30 Rezistenta initiala 7 zile 16 32.5 52.5 42.5 62.5 52.5 Rezistenta standard 28 zile
Conditiile tehnice de receptie, livrare si control ale cimentului trebuie sa corespunda prevederilor standardelor respective. In timpul transportului de la fabrica la statia de betoane (sau depozit intermediar) a manipularii sau depozitarii, cimentul va fi ferit de umezeala si de impurificari cu corpuri straine. Depozitarea cimentului se va face numai dupa constatarea existentei certificatului de calitate. Durata de depozitare a cimentului nu va depasi 45 de zile de la data livrarii de catre producator.
Pag. 400/561
Cimentul ramas in depozit timp mai indelungat nu va putea fi intrebuintat timp mai indelungat decat dupa verificarea starii de conservare si a rezistentelor mecanice la 2 (7) zile. Cimenturile care vor prezenta rezistente mecanice inferioare limitelor prescrise marcii respective, vor fi declasate si utilizate corespunzator . Cimentul care se considera ca s-a alterat se va evacua fiind interzis a fi utilizat la prepararea betoanelor sau a mortarelor. Evacuarea lui se va face pe cheltuiala Antreprenorului. Controlul calitatii cimenturilor de catre Executant se face in conformitate cu prevederile tabelului nr. 23. Agregate Pentru prepararea mortarelor si a betoanelor de ciment se folosesc: agregate naturale nisip natural 0-3; 3-7 sau 0-7 balast pentru betoane 0-31 sau 0-71 mm agregate concasate nisip de concasaj 0-3; 3-8 sau 0-8 piatra sparta 8-25 sau 8-40 mm Agregatele trebuie sa provina din roci stabile, adica nealterabile in contact cu aerul, apa sau la inghet, se interzice folosirea agregatelor provenite din roci feldspatice sau sistoase Agregatele trebuie sa fie inerte si sa nu conduca la efecte daunatoare asupra cimentului folosit la prepararea betonului sau mortarului. Nisipul tebuie sa fie aspru la pipait Nisipul de mare se va putea folosi numai pe baza de prescriprii speciale. Din punct de vedere al formei geometrice, granulele de pietris sau piatra sparta trebuie sa indeplineasca conditiile din tabelul 4. Tabel nr.4 Clasa de rezistenta 32.5 32.5 R 60 42.5 42.5 R 52.5 60 52.5 R 10 10 Timpul initial de priza (mm) Stabilitate (mm)
Din punct de vedere al continutului de impuritati agregatele trebuie sa respecte prevederile din tabel 5.
Pag. 401/561
Tabel 5 Denumirea impuritatii Conditii de admisibilitate Nisip natural sau de concasaj Corpuri straine resturi animale sau vegetale, pacura, uleiuri Pelicula de argila sau alt material aderent pe granulele agregatelor Mica, % max Carbune, % max Humus (culoarea solutiei de hidroxid de sodiu Argila in bucati %, max Parti levigabile %, max Sulfati sau sulfuri Nu se admit Nu se admit 1% 0,5 Galbena 1% 2% Nu se admit Pietris sau piatra sparta Nu se admit Nu se admit Galbena 0,25 1 Nu se admit
Observatii: In cazul balastului pentru betoane, se va proceda la separarea acestuia in nisip si pietris verificandu-se incadrarea in conditiile tehnice din tabel. Caracteristicile fizico-mecanice ale agregatelor sa indeplineasca conditiile de admisibilitate indicate in tabelul 6. Tabel 6 Caracteristici fizicco-mecanice Densitatea aparenta, kg/mc, min Densitate in gramada in stare afanata si uscata kg/mc, min Porozitate totala pentru piatra sparta %, max Porozitate aparenta pentru pietris sau piatra sparta max Volum de goluri in stare afanata pentru: - nisip, % max - pietris, % max - piatra sparta, % max Rezistent la strivire % - in stare saturata, min - in stare uscata, max Coeficient de inmuiere dupa saturare, min Rezistanta la compresiune a rocilor din care provin pe cuburi, sau cilindri in stare saturata N/mmp, min Rezistenta la inghet-dezghet exprimata prin pierderea procentuala fata de 60 15 0,80 90 10 40 45 55 Conditii de admisibilitate 1.800 1.200 2 2
Pag. 402/561
masa initiala, % max
Sorturile de agregate trebuie sa fie caracterizate prin granulozitate continua, iar continutul de granule care trec, respectiv raman pe ciururile sau sitele ce delimiteaza sortul nu trebuie sa depaseasca 10%, dimensiunea maxima a granulelor ce raman pe ciurul superior nu trebuie sa depaseasca 1,5 d max. Granulozitatea nisipului este data in tabelul 7. In cazul balastului pentru betoane, granulozitatea acestuia trebuie sa indeplineasca conditiile din tabelul 8. Tabel 7 Sortul de nisip 0,2 0-3 min max 5 30 Treceri, 0,5 in % , prin sita 1 35 75 sau 2 ciur 3,15 90 100 de: 7,0 -
Tabel 8 Balastul pentru betoane Treceri, 3,15 0-31 min max 0-71 min max 20 50 10 30 in % , 5 prin sita 16 55 85 35 65 sau 20 ciur de: D max 80 100 80 100
Agregatele se vor aproviziona din timp in depozite pentru a se asigura omogenitatea si constanta calitatii acestor materiale. Aprovizionarea se va face numai dupa ce analizele de laborator au aratat ca acestea sunt corespunzatoare. Depozitarea se va face pe platforme amenajate separat pe sorturi si pastrate in conditii care sa le fereasca de impurificare. Controlul calitatii agregatelor de catre Antreprenor se face in conformitate cu prevederile tabelului nr.19. Laboratorul antreprenorului va tine evidenta calitatii agregatelor astfel: intr-un dosar vor fi cuprinse toate certificatele de calitate emise de furnizor intr-un registru rezultatele determinarilor efectuate de laborator.
Pag. 403/561
8.6.1.2.2 APA Apa utilizata la prepararea betoanelor si mortarelor poate sa provina din reteaua publica sau din alta sursa, dar in acest din urma caz trebuie sa indeplineasca conditiile tehnice prevazute in tabelul 9 conform STAS 790-84. Modelele de determinare sunt reglementate prin STAS 790-84. Verificarea se va face de catre un laborator de specialitate la inceperea lucrarilor. In timpul utilizarii pe santier se va evita ca apa sa se polueze cu detergenti, materii organice, uleiuri vegetale, argile, etc. Tabel 9 Caracteristici chimice si fizice Continutul total de saruri gr/l Sulfati gr. SO42 / litru Substante organice Cloruri gr. CL/litru Azotati gr. NO3/dm3 Magneziu gr. Mg2/dm3 Materii in suspensie gr max max max max max max max Conditii de admisibilitate 4 2 0,5 0,5 0,5 0,5 3
8.6.1.2.3 OTEL BETON Armaturile pentru beton armat pe santier sau elementele prefabricate din beton armat realizate pe santier se vor realiza din otel beton cu profil neted OL 37 sau din otel beton cu profil periodic PC 52 conform prevederilor proiectului. Aceste oteluri trebuie sa indeplineasca conditiile tehnice prevazute in STAS 438/1-89. La livrare otelul beton va fi insotit de certificatul de calitate emis de producator. Otelurile vor fi stocate in locuri speciale clasate pe categorii si diametre. Suprafetele de stocare trebuie sa fie curate. Barele nu vor fi in contact cu solul, cu materiale susceptibile de a antrena umiditatea. Armaturile fasonate sau fasonate si asamblate vor fi transportate in asa fel incat nici un element sa nu sufere deformatii permanente in timpul transportului sau manipularii. Controlul calitatii otelului beton se face pe fiecare cantitate si sortiment aprovizionat.
8.6.1.2.4 MATERIALE PENTRU PEREURI SI ZIDARII DE PIATRA BRUTA SI BOLOVANI Nisip pentru pereuri uscate Pentru realizarea substratului la pereu se va utiliza nisipul natural sortul 0-7 care trebuie sa aiba continut de fractiuni sub 0,09 mm de max 12 %.
Pag. 404/561
Pentru impanarea pereului se va utiliza nisipul natural sortul 3-7 mm sau savura.
Piatra bruta pentru pereuri si zidarii Piatra bruta folosita la pereuri si zidarii trebuie sa provina din roci fara urme vizibile de degradare fizica, chimica sau mecanica, trebuie sa fie omogena in ce priveste culoarea si compozitia mineralogica, sa aibe o structura compacta. Caracteristicile mecanice ale pietrei trebuie sa corespunda prevederilor din tabelul 10. Tabel 10 Caracteristici Rezistenta la compresiune pe epruvete in stare uscata, N/mmp min Rezistenta la inghet-dezghet: -coeficient de gelivitate, la 25 cicluri pe piatra sparta % max -coeficient de inmuiere pe epruvete % max 0,3 25 Conditii de admisibilitate 80
Forma si dimensiunile pietrei brute folosite la pereuri este aratata in tabelul 11. Tabel 11 Caracteristici Forma Inaltimea, mm Dimensiunile bazei, mm lungime - latime Piatra necorespunzatoare dimensiunilor, % max Conditii de admisibilitate Neregulata, apropiata de un trunchi de piatra sau o pana 140180 Egala sau mai mare ca inaltimea 80150 15
Piatra bruta pentru zidarii va avea forma neregulata, asa cum rezulta din cariera avand dimensiunea minima de cel putin 100 mm si o greutate care sa nu depaseasca 25 kg. Pentru zidarie cu rosturi orizontale se va folosi piatra bruta stratificata care are doua fete aproximativ paralele. Pentru zidaria de piatra bruta opus incertum pietrele trebuie sa aibe o fata vazuta destul de mare, cu muchiile de cel putin 15 cm, fara ca muchia cea mai lunga sa depaseasca mai mult de 1 dimensiunea celei mai mari.
8.6.1.2.5 BOLOVANI PENTRU PEREURI SI ZIDARII Bolovanii de rau trebuie sa provina din roci nealterate, negelative si omogene ca structura si compozitie. Nu se admit bolovani din roci conglomerate si nici bolovani cu fisuri sau fete de clivaj. Caracteristicile mecanice ale bolovanilor vor trebui sa fie dupa cum urmeaza: rezistenta la sfaramare prin compresiune min. 60%
Pag. 405/561
rezistenta la uzura cu masina Deval min. 11 Dimensiunile bolovanilor folositi la pereuri trebuie sa varieze in limitele aratate in tabelul 12 Tabel 12 Dimensiuni Lungime, latime a fetei , mm Inaltime Piatra necorespunzatoare dimensiunilor % din masa max Conditii de admisibilitate 80140 120160 15
Bolovanii folositi la zidarii au dimensiunile in medie cuprinse in limitele 80200 mm. 8.6.1.2.6 MATERIALE SI TUBURI PENTRU DRENURI Materiale pentru filtre Ca material drenant se foloseste balastul 0-71 mm care trebuie sa aibe un echivalent de nisip (En) superior lui 40. Balastul trebuie sa fie curat, sa nu contina elemente vegetale, humus, resturi organice. Trebuie sa aibe o granulometrie continua pentru a preintampina contaminarea lui de catre terenul natural prin antrenarea acestuia printre granulele corpului drumului.trebuie sa se supuna regulei filtrelor lui TERZAGHI. D 15 > 40 85 Unde: D 15 dimensiunea ciurului care lasa sa treaca 15% din materialul filtrat D 85 dimensiunea ciurului care lasa sa treaca 85% sin materialele filtrelor Pietris ciuruit 7-40 mm conform STAS 662-89 asezat in zona tubului perforat al drenului de adancime. Ca filtru invers se foloseste geotextil. Caracteristicile geotextilului trebuie sa corespunda prevederilor Normelor tehnice privind utilizarea geotextilelor aprobat de ICCPDC indicativ C 227-88. Tuburi pentru drenuri Pentru colectarea si evacuarea apelor din drenuri se pot folosi: tuburi rigide de policlorura de vinil (PVC) STAS 6675/2-92. tuburi de polietilena (PE) STAS 10617/2-84 tuburi ondulate riflate perforate din PE N.I. 8500-80 tip IPMP Buzau Caracteristicile tehnice ale acestor tuburi sunt aratate in tabelul nr 13
Pag. 406/561
Tabel 13 Dimensiuni STAS 6675/2-86 Tub PVC rigid Diametrul ext mm Grosimea nominala mm Lungimea ml Greutatea kg/ml Suprafata activa cmp/ml 75 3.6 6.0 1.1220 24-45 110.0 5.3 6.0 2.610 neperforat STAS 10617/2-84 Tub PR rigid 75 4.3 5-12 0.972 24:45 110.0 6.3 5-12 2.080 neperforat NI 8500-80 IPMP Buzau Tub PVC 65.0 0.6 140 0.220 24:45 80.5 0.7 170 0.325 24:45
Tuburile riflate din PVC (NI 8500-80 tip Buzau) de 80.5 mm se folosesc la drenuri sapate si la drenuri tubate, invelite in geotextil. Tuburile rigide perforate PVC sau PE de 75 mm se folosesc la drenuri forate netubate. Tuburi neperforate din PE sau PVC de 110 mm folosesc la intrari si iesiri din caminele drenurilor la cap de dren la cap de aerisire intre chesoane pentru evacuarea apelor Fantele de la tuburi perforate cu dimensiunile 1,0 x 5,0 mm sau 1,5 x 8,0 mm trebuie sa fie intr-un numar care sa realizeze o suprafata activa (de intrare a apei in tuburi) de 24-45 cmp pe ml de tub. Pentru realizarea capetelor de aerisire la drenuri se folosesc tuburi perforate din beton cu sectiuni circulare cu cep si buza, fara talpa D = 200 mm si lungime de 1,00 m conform STAS 816-80 tabel 15.
8.6.1.2.7 GEOTEXTIL Caracteristicile geotextilului trebuie sa corespunda prevederilor din Normele tehnice privind utilizarea geotextilelor aprobate de ICCPDC indicativ C 227-88. Se va accepta materialul care prezinta defecte de cal mult 10% din suprafata. Zonele cu defecte se vor inlatura la punerea in opera.
8.6.1.2.8 MATERIALE PENTRU CANALIZARI Tuburi prefabricate din beton simplu Pentru canalizarea cu scurgere libera se vor folosi tuburi prefabricate din beton simplu cu sectiune circulara cu cep si buza cu mufa, cu talpa sau fara talpa, cu diverse diametre conform STAS 816-80 aratate in tabelele 14 si 15. Folosirea tipului de tub cu cep si buza sau cu mufa, pentru imbinari umede sau uscate, cu talpa sau fara talpa se va face in functie de prevederile proiectului de executie si ale caietului de sarcini speciale.
Pag. 407/561
Tabel 14 Tuburi circulare fara talpa cu mufa pentru imbinari umede si uscate Diametru D nominal Abatere limita Abatere la perpendic a suprafetei frontale pe axe Tuburi circulare cu talpa cu mufa pentru imbinari umede si uscate Diametru D lungime a grosimea nominal Abatere limita Abatere la perpendi ca suprafete i frontale pe axe 4 4 5 1000 2500 Lungime a grosimea
200 300 400 500 600
3 4 4 5 6
3 4 4 5 6
1000 1250 1500 2000 2500
26 36 42 50 58
300 400 500 -
4 4 5 -
45 50 58 -
Tabel 15 Tuburi circulare fara talpa cu cep si buza Diametru D nominal Abatere limita Abatere la perpendic a suprafetei frontale pe axe 3 4 4 5 1000 lungime a grosim ea Tuburi circulare cu talpa cu cep si buza Diametru D nominal Abate re limita Abatere la perpendic a suprafetei frontale pe axe 3 4 4 5 6 1000 Lungim ea
200 300 400 500
3 4 4 5
26 36 42 50
200 300 400 500 600
3 4 4 5 6
226 336 442 550 58
116 0 224 0 332 0 440 0 450
Pentru amenajarea gurilor de scurgere se vor folosi tuburi circulare conform STAS 816-80 cu diametrul de 500 mm si 250 mm specificate in tabelul 16
Pag. 408/561
Tabel 16 Specificatia tubului Tub interior la care se racordeaza canalul Tub superior Diametrul interior 500 500 lungimea 1085 700 900 1000 Tub racord Cot cu mufa Toate dimensiunile sunt in mm Pentru caminele de vizitare se vor folosi tuburi prefabricate cu diametrul de 1000 si 800 mm conform STAS 816-80 precizate in tabelul 17. Tabel 17 Specificatia tubului Tubul la partea superioara Tubul de la partea superioara Tub racord Diametrul 1000 1000 800 1000 Toate dimensiunile sunt in mm. Pentru caminele de vizitare si gurile de scurgere se vor folosi capace carosabile sau necarosabile si gratare de scurgere din tipurile prevazute in STAS 2308-81, respectiv 3272-80, conform precizarilor din caietul de sarcini speciale. Tuburile si piesele de canalizare trebuie sa aiba suprafata interioara cu aspect de beton neclivisit. Suprafata interioara trebuie sa fie neteda si sa nu aibe defecte. Pe suprafata exteriaora se admit mici fisuri de contractie, distribuite neegal, daca nu au influenta asupra calitatii, astfel ca la lovirea cu ciocanul de max 200 g sa obtinem un sunet clar, nedogit. Tuburile trebuie sa fie impermeabile indeplinind conditiile prevazute in tabelul nr.17 privind valoarea medie a pierderilor de apa determinata sub presiune. Rezultatele individuale nu trebuie sa difere de medie cu mai mult de 30%. Tabel 18 Diametrul nominal D mm 200 300 400 500 600 Pierderea de apa la presiunea de 5 m (H2O) CMC/M lungimea (la tuburi intregi) max 120 160 210 270 300
Pag. 409/561
Grosimea 60
STAS 816-80 Fig. 19 Fig. 20
60
200 200
315
62 62
Fig. 21 Fig. 12-14
lungimea 1000 1000 500
Grosimea 140 120 120
STAS 816-80 Fig. 22 Fig. 23 Fig. 24
CMC/DM2 suprafata de incercare 1.9 1.7 1.6 1.5 1.5
Absorbtia totala de apa determinata pe cioburi de tub conf STAS 816-80, va fi de max. 6%. Rezistenta la compresiune pe generatoare pe tuburi de proba, avand o vechime de 28 zile, incercate conform prevederilor STAS 816-80 trebuie sa indeplineasca conditiile din tabelul 19. In cazul in care prefabricarea tuburilor se va face pe santier se va folosi cimentul de calasa II A; II B 32.5, agregatele vor trebui sa indeplineasca conditiile prevazute in STAS 1667-76, iar betonul trebuie sa aibe cel putin clasa C 16/20. Tabel 19 Diametre nominale Dmm 200 300 400 500 600 Incarcarea minima P, N/m 27000 30000 32000 35000 38000
Manipularea si depozitarea tuburilor se va face cu atentie, ferindu-le de lovituri si socuri. Se interzice cu desavarsire: descarcarea tuburilor prin cadere libera, manipularea tuburilor agatate prin trecerea cablului longitudinal prin tub sau cu carlige la capetele tubului, ciocnirea tuburilor intre ele sau de alte obiecte. Depozitarea tuburilor se face orizontal cu intercalarea capatului cu mufa (in cazul tuburilor cu mufa), direct tub pe tub sau prin intermediul unor reazame de lemn. Depozitarea se face si pe verticala, cu conditia asigurarii planeitatii terenului de depozitare. La transport tuburile se aseaza pe suporti de lemn, in cazul ambalarii pe mai multe randuri, suportii trebuind sa se gaseasca pe aceeasi verticala. Se pot folosi la transport si alte dispozitive precum si alte materiale care sa asigure tuburile impotriva deteriorarii. Tuburile cu diametrul 500 mm se pot transporta si in pozitie verticala. Fiecare lot de livrare va fi insotit de documentul de certificare a calitatii, intocmit conform dispozitiilor legale in vigoare. Tuburile se vor transporta dupa 28 zile de la data cand au fost fabricate, iar in cazul cand au fost supuse la tratamente speciale de intarire, la termenele cand se realizeaza rezistentele betonului la 28 zile.
8.6.1.2.9 BORDURI DE TROTUARE PREFABRICATE PENTRU RIGOLE, SANTURI SI CASIURI Borduri de trotuare borduri de refugii Bordurile de refugii si bordurile de trotuar vor fi realizate din beton conform prevederilor din STAS nr. 1139-87 a caror dimensiuni trebuie sa corespunda datelor din tabelul 20. Tabel 20 Tip marimea Latimea 6o+/-2 A A2 200 Inaltimea 4+/-5 300 Lungimea 1+/-5 1000;330
Pag. 410/561
Observatii
Utilizat la trotuare
B I P
B3 I P
100 300 600
170 300 300
750;500 600 400
Utilizat la drenarile spatiilor verzi incadramente laterale, etc Utilizate la intrari Carosabile
Toate dimensiunile sunt in mm Caracteristicile mecanice pe car trebuie sa le indeplineasca bordurile sunt aratate in tabelul 21 Tabel 21 Caracteristici mecanice Rezistenta la rupere medie la incovoiere pentru tipurile A si B N/mm2 Rezistenta la rupere la incovoiere a unei singure epruvete de proba pentru lungimile de 1000, 750 si 500 mm (N/mm2) Rezistenta la uzura mm max Rezistenta la inghet dezghet Conditii de admisibilitate 4
3 1,3 La 20 cicluri inghet-dezghet fara sa apara fisuri sub stirbituri
Defectele admisibile pentru borduri sunt cele indicate in tabelul 22 Tabel 22 Denumirea defectului Sageata fetelor vazute, 0/00 max Deformari pe fetele vazute mai mari de 2 mm Devieri de la unghiul de 90, % max Stirbiri, mm max Crapaturi Conditii de admisibilitate 3 Nu se admit 3 Nu se admit in muchiile rotunjite, la celelalte se admit la 25 % din proba cu lungime de max 3 mm si adancime de max 2 mm Nu se admit
Elemente prefabricate pentru amenajarea rigolelor, santurilor si casiurilor de taluz La amenajarea rigolelor, santurilor si casiurilor de taluz din elemente prefabricate se vor folosi elemente prevazute in proiectul de executie care pot fi cele indicate in STAS 10796/2-79 sau alte tipuri. Elementele prefabricate vor fi realizate pe santier din beton clasa C12/15 reprezentand intocmai elementele geometrice date in detaliile de executie si conditiile impuse in caietul de carcini speciale. In lipsa unor detalii ale proiectului de executie, amenajarea santurilor poate fi facuta cu elemente prefabricate din beton de tip agregat de inginer, fie din beton turnat pe loc a caror caracteristici trebuie precizate in caietul de sarcini speciale.
Pag. 411/561
8.6.1.3
CONTROLUL CALITATII MATERIALELOR
Controlul calitatii materialelor Materialele propuse de antreprenor sunt supuse incercarilor preliminare de informare a incercarilor de reteta definitiva conform clauzelor tehnice comune a tuturor lucrarilor rutiere. Incercarile preliminare de informare sunt executate pe esantioane de materiale provenind din fiecare balastiera, cariera sau uzina propusa de Antreprenor. Natura lor si frecventa cu care sunt efectuate sunt aratate in tabelul 23 completat cu dispozitiile din caietul de sarcini speciale. Rezultatele acestor incercari vor trebui sa fie conform specificatiilor prevazute in prezentul caiet de sarcini, eventual completat prin dispozitiile din caietul de sarcini speciale. Valorile incercarilor de reteta si frecventa lor sunt stabilite pentru fiecare material in parte in tabelul 23 completat eventual de dispozitiile din caietul de sarcini speciale. Nici o alta toleranta decat cele care sunt precizate in prezentul caiet de sarcini, completate eventual de cele ale caietului de sarcini speciale nu va fi admisa. Materialele care nu vor corespunde conditiilor impuse vor fi refuzate si puse in depozit in afara santierului prin grijaInginerului. Incercari preliminare si inainte de utilizarea materialelor Tabel 23 Materialul Incercari sau caracteristici care se verifica Metode conform STAS Frecventa incercarilor Incercare de informare Incercare inainte de utilizare 4 -
1 Examinarea datelor din certificatul de calitate Stabilitatea Tipul de priza
2 SR 196/396 SR 196/396 SR 196/196
3 La fiecare lot O determinare la fiecare lot aprovizionat, dar nu mai putin de 100t pe o proba medie O proba la 100t sau la fiecare siloz la care s-a depozitat lotul aprovizionat
Ciment
Rezistente mecanice la 2 zile Rezistente mecanice la 28 zile Starea de conservare numai daca s-a depasit termenul de depozitare sau au intarziat factorii de alterare
SR 196/196 -
Doua determinari pe siloz sus si jos -
Agregat e
Examinarea datelor din certificatul de calitate
Pag. 412/561
Parte levigabila
4606-80
O determianre pe lot de 100 mc O determianre pe lot de 100 mc O determianre pe lot de 100 mc
Humus Corpuri straine, argila in bucati, argila, aderenti, continut de carburanti, mica
4606-80 4606-80
La schimbarea sursei -
Granulozitatea sorturilor
4606-80
Echivalentul de nisip
730-89
Odeterminare pentru fiecare sursa
O determianre pe lot de 100 mc -
Rezistenta la uzura cu masina tip Los Angeles Bolovani pentru pereuri si zizidarii Piatra bruta pentru pereuri si zidarii de piatra Examinarea datelor din certificatul de calitate Rezistenta la compresiune a rocii pe epruvete in stare uscata
730-89
O determinare la max 300 mc pentru fiecare sort si sursa La fiecare lot aprovizionat -
6200/3-91
O determianre pe lot de 100 mc O determianre pe lot de 100 mc O determianre pe lot de 100 mc O determianre pe lot de 100 mc
Rezistenta la inghet-dezghet
6200/13-86
Examinarea abaterilor din certificatul de calitate Rezistenta la sfaramare prin compresiune
730-89
La fiecare lot aprovizionat -
Rezistenta la uzura cu masina Deval
730-89
Pag. 413/561
Apa
Analiza
790-84
Pentru apa potabila nu este cazul Pentru apa care nu provine din reteaua publica de apa potabila o analiza pentru fiecare sursa
De cate ori se schimba sursa sau cand apar conditii de poluare O determianre pe lot de 100 mc O determianre pe lot de 100 mc -
Otel beton
Examinarea datelor din certifciatul de calitate Examinarea datelor din certifciatul de calitate
730-89
La fiecare cantitate aprovizionata La fiecare lot aprovizionat O determinare pentru fiecare sursa
Material dreenant
Echivalentul de nisip
Granulometrie
4606-80
O proba pentru fiecare sursa
Tuburi PVC sau PE pentru drenuri
Examinarea datelor din certifciatul de calitate
Suprafata activa
Trei determinari la fiecare lot aprovizionat
Tuburi din beton pentru canalizare
Examinarea datelor din certifciatul de calitate Dimensiuni (diam si grosimi) ecarturi
816-80
La fiecare lot aprovizionat Determinari obligatorii daca cantitatea este mai mare de 100 ml si pentru fiecare sursa La fiecare lot aprovizionat La fiecare lot aprovizionat Determinari obligatorii daca cantitatea este mai mare de 500 ml si pentru fiecare sursa
O determianre pe lot de 100 mc O incercare pe fiecare lot de 500 mc
Examinarea vizuala a suprafetelor interioare Examinarea datelor din certifciatul de calitate Dimensiuni
816-80 1139-87
Borduri din beton pentru trotuare
Pag. 414/561
Rezistenta la incovoiere
1139-87
Determinari obligatorii daca cantitatea este mai mare de 500 ml si pentru fiecare sursa
O incercare pe fiecare lot de 500 mc
8.6.1.4
MODUL DE EXECUTIE AL LUCRARILOR
8.6.1.4.1 PICHETAREA SI EXECUTIA LUCRARILOR Pichetarea lucrarilor Pichetarea lucrarilor consta in materializarea axei si limitele fundatiilor sau a amprizelor lucrarilor, in functie de natura acestora, legate de axul pichetat al drumului precum si de implementarea unor repere de nivelment in imediata apropiere a lucrarilor. Pichetarea se face de catre antreprenor pe baza planurilor de executie, pe care le va respecta intocmai si se aproba de catre Inginer consemnandu-se in registrul de santier. Executarea sapaturilor Sapaturile pentru fundatii vor fi efectuate conform desenelor de executie care vor fi vizate Bun pentru executie. Ele vor fi duse pana la cota stabilita de Inginer in timplul executiei lucrarilor. Sapaturile pentru santuri si rigole vor fi executate cu respectarea stricta a cotei, pantei si a profilului din plansele cu detalii de executie (latimea fundului, inaltimea si inclinarea taluzelor) precum si a amplasamentului acestora fata de axul drumului sau de muchia taluzelor in cazul santurilor de garda. Sapaturile pentru drenuri si canalizari vor fi executate cu respectarea stricta a latimii traseului, a inclinarii taluzelor, a cotei si pantei precizate in plansele de executie. Sapaturile vor fi executate pe cat posibil pe uscat. Daca este cazul de epuismente acestea cad in sarcina Antreprenorului in limitele stabilite prin caietul de sarcini speciale. Pamantul rezultat din sapatura va fi evacuat si pus in depozitul stabilit de Inginer la o distanta , care nu va putea depasi 1 km decat in cazul unor prevederi in acest sens in caietul de prescriptii speciale. In cazul canalizarilor, daca este nevoie de sprijiniri, Antreprenorul le va executa pentru a evita ebulmente si a asigura securitatea personalului realizand sustineri joantive sau cu interspatii, in functie de natura terenurilor, care insa nu pot depasi dublul latimii medii a elementelor de sustinere. Pamantul pentru umplerea transeelor va fi curat de pietre a caror diemnsiune depaseste 15 cm. Aceste umpluturi vor fi metodic compactate, grosimea maxima a fiecarui strat elementar nu va depasi dupa tasare 20 cm. Densitatea uscata a rambleului va trebui sa atinga 95% din densitatea optima uscata, Proctor Normal.
8.6.1.4.2 COMPOZITIA SI UTILIZAREA MORTARELOR SI A BETOANELOR Compozitia si utilizarea mortarelor Mortarele vor avea urmatoarea compozitie si intrebuintare: mortar M50 destinat zidariilor si pereurilor din piatra bruta sau bolovani avand compozitia conform C 17-82
Pag. 415/561
mortar M100 destinat tencuielilor de ciment clivisit, rosturilor de zidarii de piatra sau prefabricate umplerii rosturilor tuburilor de canalizare avand compozitia conform C 17-82. Prepararea mortarelor de ciment Pentru dozarea compozitiei mortarului, nisipul este masurat in ladite sau in roabe a caror capacitate prezinta un raport simplu cu numarul de saci de liant de folosit. Mortarul este preparat manual, amestecul nisip si ciment se face la uscat, pe o suprafata plana orizontala din scanduri sau panouri metalice pana la omogenizare perfecta. Se adauga atunci, in mod progresiv, cu o stropitoare, amestecand cu lopata, cantitatea de apa strict necesara. Amestecarea continua, pana cand mortarul devine perfect omogen. In toate cazurile mortarul trebuie sa fie forte bine amestecat pentru ca, framantat cu mana, sa formeze un bulgare usor umezit ca nu curge intre degete. Pentru anumite folosinte, ca mortar pentru protectii, s.a. delegatul clientului poate sa accepte si alte considerente. Mortarul trebuie sa fie folosit imediat dupa prepararea lui. Orice mortar care se va usca sau va incepe sa faca priza trebuie sa fie aruncat si nu va trebui niciodata amestecat cu mortarul proaspat. Clasificarea si utilizarea betoaNelor Clasificarea dupa rezistenta a betoanelor este indicata in tabelul nr. 24 in care sunt indicate rezistentele pe care trebuie sa le ateste aceste betoane precum si consumurile minime de ciment. Tabel 24 Clasa betonului C2,8/ 3,5 C 4/5 C 6/7,5 C 8/10 C 12/15 C 16/20 Destinatia betonului Beton de umplutura Beton in fundatii masive Beton in fundatii sau elevatii Beton simplu in elevatii si beton slab armat Beton armat Beton armat prefabricat Rezistenta caracteristica RbK N/mm (cil/cub) 2.8/3.5 4/5 6/7.5 8/10.0 12/15.0 16/20.0 Cantitatea minima de ciment mc 115 150 180 240 300 350
Compozitia betoanelor Compozitia betoanelor este definita de proportia in volume a diverselor categorii de agresate uscate, greutatea liantului pentru un metru cub de beton gata executat si volumul apei. Daca caietul de sarcini speciale prevede proportiile agregatelor trebuie sa fie determinate in greutate. Cantitatile necesare pe fiecare component al betonului vor fi determinate inainte de a incepe prepararea acestuia de catre antreprenor: fie prin studiu de laborator pentru betoane de clasa C 6/7.5; fie prin comparatii deja folosite, cu materiale identice, daca Inginerul accepta. In aceste doua cazuri, Antreprenorul trebuie sa prezinte Inginerului pentru acceptare, intr-un termen de minimum 15 zile inainte de data prevazuta pentru inceperea lucrarilor de betonare, studiul compozitiei si justificarile necesare.
Pag. 416/561
La stabilirea compozitiei betonului se va tine seama de prevederile Normativului pentru executarea lucrarilor din beton si beton armat NE 012/99 luand in considerare: dozajul minim de ciment, conform tabelului 24 lucrabilitatea betonului care trebuie asigurat, conform tabelului 26 rezistentele minime ale betonului ce trebuie asigurate, conform tabelului 28 Tabel 25 Nr crt Tipul de elemente de beton Mijloc de transport Basculante Autoagitator idem Lucrabiliditate Notari T2 T3 T4 Tasare cm 3+/-1 8+/-2 12+/-2
1 2 3
Fundatii din beton simplu sau slab armat, elemente masive Idem sau fundatii de beton armat, talpi, grinzi pereti Elemente sau monolitizari cu aglomerari de armaturi sau dificultati de compactare cu sectiuni reduse
Tabel 26 Clasa betonului T2 C 8/10 C 8/10 C 20/25 160 170 Apa, 1/mc pentru lucrabilitate T3 170 185 T4 220
Limitele domeniului de granulozitate pentru diferitele clase de betoane. Tolerantele admisibile asupra compozitiei betonului sunt dupa cum urmeaza: pentru fiecare sort de agregate +/-3% pentru ansamblu de agregate +/-2% pentru ciment +/-2% pentru apa totala +/-5% Prelevarea de agregate si controlul dozajelor de ciment si apa sunt efectuate de Inginer in momentul betonarii. Rezistentele minime la incercarile preliminare trebuie sa fie conform prevederilor din tabelul 28. Tabel 28 Varsta C 8/10 7 zile 28 zile 11.7 18 Rezistenta la compresiune N/mmp C 12/15 15.3 23.5 C 16/20 18.8 29 C 18/22.5 20.8 32.0
Pag. 417/561
8.6.1.4.3 COFRAJE Cofraje Stabilirea solutiei de cofrare si intocmirea detaliilor de executie este sarcina Antreprenorului. Cofrajele proiectate trebuie sa fie capabile sa suporte sarcinile si suprasarcinile fara sa se deformeze. Toate cofrajele trebuie sa fie capabile sa suporte sarcinile si suprasarcinile fara sa se deformeze. Toate cofrajele trebuie sa fie nivelate in toate punctele cu o toleranta de +/- 1 cm. Latimile sau grosimile intre cofraje ale diferitelor parti ale lucrarii nu trebuie sa prezinte reduceri mai mari de 5 mm. Scandurile sau panourile cu care se realizeaza cofrajele trebuie sa fie imbinate la nivel si alaturate in mod convenabil, ecartul maxim tolerat la rosturi fiind de 2 mm, iar denivelarea maxima admisa in planul unui parament intre doua scanduri alaturate de 3 mm.
8.6.1.4.4 OTEL DE ARMATURA Fasonarea si montarea armaturilor Armaturile sunt fasonate conform prevederilor desenelor de executie si apoi montate in cofraje. Fasonarea in cofraje nu este admisa, decat cu autorizatia Inginerului si aceasta pentru inchiderea cadrelor cu etrieri cu diametrul de cel mult 12 mm. Barele lasate in asteptare intre doua faze de betonare vor fi protejate impotriva oricarei deformatii accidentale. Indoirea si indreptarea barelor lasate in asteptare este interzisa. Verificarea montarii corecte a armaturii trebuie sa fie facuta de Inginer sau de delegatul acestuia inainte de betonate. Inginerul poate ordona tinand seama de importanta lucrarii ca betonarea sa nu aibe loc decat dupa aceasta verificare.
8.6.1.4.5 BETON Prepararea betonului Betonul va fi fabricat mecanic prin amestecul simultan al tuturor constituentilor in malaxorul betonierei. Agregatele vor fi introduse in betoniera in ordinea urmatoare: agregatele cu cele mai mari dimensiuni cimentul nisipul agregatele cu cele mai mici dimensiuni apa Duratele minimale ale malaxarii corespund urmatoarelor numere de tururi: malaxor cu axa verticala 10 rotiri malaxor cu axa orizontala 20 rotiri betoniera cu axa orizontala 20 rotiri betoniera cu axa inclinata 30 rotiri duratele maximale nu trebuie sa depaseasca de 3 ori duratele minimale. La betoanele de clasa C 8/10, cantitatea de apa introdusa in betoniera va fi determinata tinand cont de umiditatea nisipurilor si agregatelor, care va trebui sa fie masurata cel putin o data pe zi.
Pag. 418/561
Utilajele de fabricatie trebuie sa permita masurarea agregatelor, liantului si apei in limitele tolerantelor stabilite la art. 22 pct 22.4. Modul de transport al betonului pe santier va trebui supus aprobarii Inginerului inainte de executie. Punerea in opera a betonului Betoanele curente sunt puse in opera prin batere sau vibrare, conform prescriptiilor caietului de sarcini speciale. Betonul trebuie pus in opera inainte de a incepe priza, Inginerul va fixa un interval maxim de timp pentru punerea in opera a betonului dupa fabricarea acestuia. Betonul care nu va fi pus in opera in intervalul stabilit sau la care se va dovedi ca a inceput priza, va fi indepartat din santier. Betonul trebuie sa fie ferit de segregari in momentul punerii in opera. Daca in timpul transportului nu a fost amestecat, el poate fi amestecat manual la locul de folosire inainte de turnare. Daca este cazul, caietul de sarcini speciale va indica betoanele care trebuie sa fie puse in opera prin vibrare si modul cum trebuie sa fie facuta aceasta operatiune. La reluarea betonarii, suprafata betonului intarit este buceardata daca este cazul si bine curatata. Suprafata este abundent udata astfel ca vechiul beton sa fie saturat inainte de a fi pus in contact cu betonul proaspat. Paramentele necofrate trebuie sa prezinte formele si pozitiile prevazute in desenele de executie. Ele vor fi reglate si finisate in timpul turnarii fara aport de beton dupa inceperea prizei si fara aport de mortar. Orice aport de beton efectuat pentru a obtine corectia geometrica a suprafetei va fi vibrat cu aceleasi mijloace cu care a fost vibrat betonul de dedesubt, daca aceasta din urma a fost pusa in opera prin vibrare. Prin caietul de sarcini speciale sau in lipsa acestuia, Inginerul, se va stabili tinand seama de situatia lucrarilor, de grosimea lor si natura cimentului folosit, temperaturile sub care turnarea este interzisa sau nu este autorizata decat sub rezerva folosirii mijloacelor si procedeelor care previn degradarile de inghet. Aceste mijloace, fie ca sunt stabilite prin caietul de sarcini speciale, fie ca sunt convenite pe santier cu acordul Inginerului, trebuie sa mentina in toate punctele betonului o temperatura de cel putin +10o timp de 72 de ore. Cand este posibil sa se reia turnarea betonului intrerupta datorita frigului va trebui , in prealabil, sa se demoleze betonul deteriorat si apoi sa se aplice masurile aratate in prezentul caiet de sarcini. Antreprenorul va trebui sa ia masurile necesare pentru ca temperatura betonului in cursul primelor ore sa nu depaseasca 35 grade Celsius. Un numar orecare de precautiuni elementare vor fi luate in acest scop, ca: temperatura cimentului nu trebuie sa depaseasca 40 grade C utilizarea apei reci evitarea incalzirii agregatelor la soare prin acoperire protectia betonului proaspat turnat impotriva insolatiei Daca aceste precautiuni nu permit sa se mentina temperatura betonului sub 35 grade C, Inginerul va intrerupe betonarea. Dupa terminarea prizei, suprafetele de beton se trateaza prin stropire cu apa. Inginerul va stabili durata tratarii pentru fiecare parte a lucrarii in functie de calitatea betonului si conditiile climatice. Incercarea si controlul betonului In scopul de a verifica corectitudinea fabricarii betonului, Inginerul poate, in orice moment, sa ordone incercari de control. Pentru controlul rezistentelor la lucrarile cu cantitati importante de betoane, se va preleva, pentru fiecare parte din lucrarea in executie, la iesirea din betoniera sau din malaxor si de fiecare data cand Inginerul o va considera necesara, un minim de 12 probe in vederea urmatoarelor incercarilor la compresiune si intindere pentru termenele de 7 si 28 de zile.
Pag. 419/561
Valorile rezistentelor la aceste termene vor fi in conformitate cu tipul de ciment si clasa de betoane conf. NE 012/99. Daca incercarile la 7 zile conduc la rezistente inferioare rezistentelor corespunzatoare acestei varste Inginerul va trebui sa opreasca lucrarile de betoane, convenindu-se pentru ameliorarea calitatilor materialelor sau a conditiilor de fabricatie (sau unele si altele) si de a proceda la o noua incercare de a relua lucrarile de betonare. Ramane la latitudinea Inginerului de a decide daca, tinand seama de rezultatele obtinute, de destinatia lucrarii si de conditiile sale ca si toate elementele de apreciere de care dispune, lucrarea astfel executata poate sa fie acceptata, trebuie sa fie modificata sau consolidata. El poate subordona acceptarii sale, lucrarea sau parti de lucrare in cauza, cu o refacere la un cost total care poate sa atinga 20%. Daca rezultatele obtinute la 28 zile sunt considerate neacceptabile, Inginerul va putea sa ordone demolarea lucrarii sau o parte din lucrarea in cauza pe cheltuiala Antreprenorului. Consistenta betoanelor va fi masurata cu conul lui Abrams. Ea va trebui sa se situeze intre 0,8-1,0 din din tasarea obtinuta cu betonul de proba corespunzator. In caz contrar cantitatea de apa va fi modificata pentru a reveni la tasarea de referinta. Incercarea va putea fi repetata ori de cata ori Inginerul o va considera necesar. Tolerantele la lucrarile executate din beton Toleranta asupra oricarei dimensiuni masurata intre paramentele opuse sau intre muchii sau intre intersectiile muchiilor este data in functie de aceasta dimensiune in tabelul nr. 29 Tabel 29 Dimensiuni in mm 0.10 0.20 0.50 1.00 2.00 5.00 Tolerante in cm 0.5 0.7 1 2 2 3
Deviere maxima a unui element cu directie apropiata de verticala este data in functie de inaltimea si natura acestui element de tabelul 30. Tabel 30 Inaltimea in mm a 1 2 3 5 10 1.5 2 2.2 2.6 3.3
Pag. 420/561
Tolerante in cm b 1.8 2.3 2.7 3.2 4 c 2.3 2.9 3.3 4 5
Nota: tolerante a pentru elemente portante verticale tolerante b pentru elemente portante cu fruct tolerante c pentru elemente neportante Toleranta de neliniaritate asupra unei muchii rectilinii a unei suprafete plane sau riglete fiind sau nu cofrata este caracterizata de sageata maxima admisibila pe intregul segment de lungime l a acestei muchii sau a acestei generatoare. Aceasta sageata este egala cu cea mai mare dintre valorile: 1/300 un centimetru
8.6.1.4.6 ZIDARII DIN PIATRA BRUTA SAU BOLOVANI Zidarii din piatra bruta sau bolovani In momentul folosirii, piatra bruta trebuie sa fie usor umezita fapt pentru care gramezile de piatra bruta sunt in prealabil stropite cu apa, din abundenta. Inainte de folosire, mortarul trebuie sa fie intodeauna depozitat in jgheaburi ori pe platforme de lemn, metalice sau din materiale plastice adapostite de ploaie si de caldura. Este interzis sa fie inmuiat prin adaugiri de apa. Pietrele sau bolovanii sunt asezati cu mana pe un strat abundent de mortar si potrivite prin alunecare in asa fel ca sa se obtina o tasare a rosturilor si o refulare a mortarului la suprafata prin toate rosturile. Rosturile si spatiile, bine garnisite cu mortar sunt umplute cu aschii de piatra infipte si stranse astfel ca fiecare piatra bruta sau bolovan, precum si aschiile infipte sa fie acoperite in intregime cu mortar. Rosturile de pa fata vazuta a zidariei de piatra sau de bolovani nu vor fi garnisite cu aschii de piatra si se va cauta ca aceste rosturi sa aibe o grosime redusa care nu trebuie sa depaseasca 3 cm in cazul pietri brute. Fata vazuta a zidariei va fi realizata din pietre brute sau bolovani bine alesi si bine asezati. La executia zidurilor, cu o grosime mai mica de 40 cm, se va cauta sa se foloseasca pietre care sa cuprinda grosime a podului, in numar de cel putin doua bucati pe metru patrat. Paramentul vazut al zidariei, daca Caietul de sarcini speciale prevede, va trebui sa fie rostuit. Cand parametrul nu trebuie rostuit, mortarul refulat prin rosturi va fi indepartat cu grija fara bavuri si bine netezit cu mistria. Cand parametrul unei zidarii noi trebuie sa fie rostuit se curata rosturile, inainte de a face priza mortarul, pe 3 cm adancime. Inainte de a proceda la rostuire se va uda suprafata cu o perie. Suprafatele rostuite sunt adancite fata de planul zidariei cu cca 1 cm. Cand rostuirea este facuta pentru consolidarea unei zidarii vechi, curatarea rosturilor se face pe o adancime de pana la 5 cm si curatate cu multa apa. Mortarul este pus in loc cu mistria si netezit sau prin procedee mecanice. Pe timp uscat, zidariile sunt umezite usor, dar frecvent pentru a preveni o uscare rapida. Zidariile trebuie aparate prin toate mijloacele impotriva uscaciunii, ploii si inghetului. Daca zidariile de constructii trebuie sa fie intrerupte ca urmare a intemperiilor, Antreprenorul va lua masuri de acoperire la partea superioara cu rogojini, pamant sau nisip de 10 cm grosime cel putin. La reluarea lucrarilor orice zidarie avariata este demolata si reconstruita. Cand se aplica o zidarie noua peste o zidarie veche, suprafetele de contact a acestuia vor fi curatate, udate si la nevoie desfacute si refacute.
Pag. 421/561
8.6.1.4.7 AMENAJAREA SANTURILOR, RIGOLELOR SI CASIURILOR Prescriptii generale de amenajare Dimensiunile si forma santurilor si rigolelor (triunghiulare, trapezoidale) sunt cele indicate in proiectul de executie, stabilitate de la caz la caz in functie de relief, debit si viteza apei, natura terenului, mijloacele de executie, conditiile de circulatie, pentru evitarea accidentelor si ele trebuie respectate intocmai de catre Antreprenor. Extrem de important este sa se respecte cotele si pantele proiectate. Panta longitudinala minima va fi : 0,25 % in teren natural 0,1% in cazul santurilor si rigolelor pereate. Protejarea santurilor si rigolelor este obligatorie in conditiile in care panta lor depaseste panta maxima admisa pentru eviatarea eroziunii pamantului. Pantele maxime admise pentru santuri si rigole neprotejate sunt date in tabelul 31. Tabel 31 Denumiera principalelor tipuri de pamanturi Pamanturi coezive cu compresibilitate mare Pamanturi coezive cu compresibilitate redusa: nisipuri prafoase si argiloase nisipuri argiloase nisipoase argile prafoase si nisipoase Pamanturi necoezive grosiere: pietris (2-20 mm) bolovanis (20-200 mm) blocuri (peste 200 mm) Pamanturi necoezive de granulatie mijlocie si fina nisip fainos si fin (0,050,25 mm) nisip mijlociu mare (0,042,00 mm) nisip cu pietris 0,5 1 2 3 4 5 1 2 3 Panta maxima admisa % 0,5
Pantele maxime admise pentru santuri si rigole protejate sunt date in tabelul 32.
Pag. 422/561
Tabel 32 Tipul protejarii santului rigolei sau casiului Pereu uscat din piatra bruta negeliva rostuit Pereu din dale de beton simplu pe pat de nisip de maximum 5 cm grosime, betonul fiind: - C 6/7,5 -C 8/10 Pereu zidit din piatra bruta negeliva cu mortar de ciment sau pereu din dale de beton simplu clasa C 8/10 Casiuri pe taluze inalte din pereu zidit din piatra bruta cu mortar de ciment sau din elemente prefabricate cu amenajare corespunzatoare la piciorul taluzului 15 67 Panta maxima admisa % 5 12
Pe portiunile in care santurile sau rigolele au pante mai mari decat cele indicate in tabelul 32, se vor amenaja trepte pentru reducerea pantei sub valorile indicate in tabel.
Rigolele de acostament sunt obligatorii in urmatoarele situatii: la ramblee cu inaltimea 3 5,00 m in cazul curbelor convertite si suprainaltate la ramblee peste 5,00 m Descarcarea apelor din rigole de acostament se face prin casiuri amenajate pe taluze. Santurile de garda se recomanda sa fie pereate, indiferent de panta. Amplasarea santurilor de garda se va face de distanta minima de 5,00 m de muchia taluzului debleului, iar cand este la piciorul rambeului la distanta minima de 1,50-2,00 m, banda de teren dintre piciorul rambleului si santul de garda va avea pante de 2% spre sant. Antreprenorul va executa lucrare in solutia in care este prevazuta in proiectul de executie. Acolo insa unde se constata pe parcursul executiei lucrarilor o neconcordanta intre prevederile proiectului si realitatea dupa teren privind natura pamantului si panta de scurgere situatia va fi semnalata Inginerului lucrarii care va decide o eventuala modificare a solutiei de protejare a santurilor si rigolelor de scurgere prin dispozitii de santier. Executia pereurilor uscate Peste terenul bine nivelat sa asterne un strat de nisip grauntos si aspru, in grosime de 5 cm dupa pilonare. Peste stratul de nisip pilonat se asterne strat de nisip afanat, de aceeasi calitate, in care se aseaza pietrele sau bolovanii. Grosimea initiala a acestui strat este de 8 cm. Pietrele se implinta vertical in stratul de nisip afanat, unele langa altele, batandu-se deasupra si lateral cu ciocanul, astfel ca fiecare piatra sa fie bine transata intre pietrele vecine. Pentru a se asigura pereul ce se procedeaza la o prima batere cu maiul pe uscat pentru asezarea pietrelor. Se asterne apoi un strat de nisip de 1-1,5 cm grosime, pentru impanare care se uda si se impinge cu periile in golurile dintre pietre pana le umplu, dupa care se bate din nou cu maiul pana la refuz. Suprafata pereului trebuie sa fie regulata, neadmitandu-se abateri de peste 2 cm fata de suprafata teoretica a taluzului, refacerea facandu-se prin scoaterea pietrei si reglarea stratului de nisip de sub aceasta.
Pag. 423/561
Executia pereurilor rostuite cu mortar de ciment Executia acestui tip de pereu este aceeasi ca si cele uscate cu exceptia ca dupa prima pilonare umplerea rosturilor nu se face cu nisip ci cu mortar de ciment, M100 dupa care se piloneaza pana la refuz inainte de a incepe priza mortarului. Suprafata pereului trebuie protejata contra uscarii prin udare timp de 3 zile. Executia pereului in mortar de ciment Peste terenul bine nivelat se asterne un strat de nisip grauntos si aspru, in grosime de 5 cm dupa pilonare. Peste stratul de nisip pilonat se asterne un strat abundent de mortar de ciment M 100 in care se implanta pietrele sau bolovanii si se potrivesc prin alunecare in asa fel ca sa se obtina o tasare a rosturilor si o refulare a mortarului la suprafata prin toate rosturile. Se continua apoi cu umplerea cu mortar a rosturilor ramase intre pietre si nivelarea suprafetei prin pilonare dupa care este netezit cu mistria. Suprafata pereului trebuie protejata contra uscarii prin udare timp de 3 zile si prin acoperire cu rogojini sau saci timp de 7 zile. Conditiile pentru suprafatare sunt cele prevazute in prezentul caiet de sarcini. Pereu de piatra bruta sau bolovani pe fundatie de beton Peste terenul bine nivelat se toarna stratul de fundatie in grosimea prevazuta in proiectul de executie din beton de ciment B 100 si pana sa inceapa priza betonului se trece la executia pereului din piatra bruta sau bolovani si colmatarea rosturilor cu mortar de ciment M 100 in conditiile aratate. Pereu din beton turnat pe loc Peste terenul bine nivelat se toarna direct pe pamant stratul de beton C 8/10 sau C 12/15 in grosimea prevazuta in proiect pe tronsoanele 1,50 ml cu rosturi de 2 cm. Betonul turnat trebuie protejat impotriva soarelui sau a ploii incepand din momentul cand incepe priza prin acoperire si dupa ce priza este complet terminata, prin stropire cu apa, atat cat este nevoie, in functie de conditiile atmosferice. Pereul din elemente prefabricate din beton Elementele prefabricate din beton vor fi asezate pe un strat de nisip pilonat fie pe un strat de beton C 6/7,5 conform prevederior din caietul de sarcini speciale sau a proiectului de executie. Forma si dimensiunile elementelor prefabricate vor fi cele prevazute in documentatia de executie sau elementele similare propuse de Antreprenor si acceptate de Inginerul lucrarii.
8.6.1.4.8 DRENURI SI DISPOZITIVE DE COLECTAREA SI EVACUAREA APELOR DIN CORPUL DRUMULUI Prescriptii generale Evacuarea apeii din substratul inferior al fundatiei se realizeaza in functie de posibilitatile de scurgere prin: drenuri transversale de acostament strat drenant continuu dren longitudinal sub acostament
Pag. 424/561
Drenurile transversale de acostament au o inaltime de 2530 cm si adancime de 3050 cm situate la o distanta de 1020 m in functie de panta longitudinala a drumului. Panta longitudinala a acestor drenuri este de 35% si se executa normal pe axa drumului cand declivitatea in profil longitudinal al drumului este mai mica de 2% si cu inclinarea de cca 60 grade in directia pantei cand declivitatea este mai mare de 2%. Stratul drenant continuu are o grosime de 15 cm pana la taluzurile drumului, el se recomanda in special la drumurile cu mai mult de 2 benzi de circulatie. Evacuarea apei din drenurile transversale de acostament sau din stratul drenant continuu prin taluzurile drumului, se face cu cel putin 15 cm deasupra fundului straturilor sau in cazul rambleelor deasupra terenului sau a nivelului maxim al apelor stagnate in zona. Nu se prevad masuri de evacuare a apelor din corpul drumului in cazul rambleelor executate din pamanturi necoezive sau permeabile. Drenurile longitudinale sub acostament sau rigole se prevad in zonele de debleu sau la nivelul terenului unde nu exista posibilitatea evacuarii apelor prin santuri. In acest caz stratul inferior de fundatie va fi prelungit pana la dren, iar panta longitudinala a drenului va fi de minimum 0,3%. Realizarea drenurilor de acostament Dupa executarea stratului de fundatie si completarea acostamentelor cu pamant la nivelul acesteia, inainte de cilindrare se vor realiza sapaturile in acostament la dimensiunile, inclinarea fata de axe si distanta intre ele prevazute prin documentatie. Pamantul va fi evacuat in afara amprizei si in locul acestuia se va pune materialul drenant din balast 0-71 realizandu-se continuitatea materialului granular si racordarea cu cota inferioara a fundatiei. Odata cu terminarea acestei operatii se trece la cilindrarea fundatiei cu acostamente si drenuri executate carora sa li se asigure evacuarea la o cota superioara santului cu cel putin 15 cm. Realizarea stratului drenant continuu Acesta se realizeaza odata cu stratul inferior al fundatiei conform prevederilor. Realizarea drenului longitudibal sub acostament sau rigola Sapatura pentru realizarea drenului se poate realiza manual sau mecanizat. Daca se sapa manual betonarea acestuia va fi in functie de adancime si anume: pentru H = 1,00-1,50 latimea = 0,60 m pentru H = 1,50-2,00 latimea = 0,80 m pentru H = 2,00-4,00 latimea = 1,20 m In cazul drenului sapat mecanizat latimea va fi in functie de latimea cupei, dar min 25 m. In cazul sapaturii manuale drenurile se vor executa pe tronsoane de 46 m lungime din aval catre amonte, sprijinite corespunzator, cu asigurarea permanenta a scurgerii apelor colectate. Tronsonul urmator se ataca numai dupa ce tronsonul precedent a fost umplut, cel putin la jumatatea adancimii lui, cu corpul drenant. In cazul executarii drenului prin sapare mecanica este necesar sa se coordoneze saparea si executatrea corpului drenului astfel incat sa nu se tina sapatura deschisa. Sapaturile se vor executa cu pereti verticali, fara sprijiniri pana la adancimi de: 1,00 m in pamanturi plastic vartoase si nisipuri in stare indesata;
Pag. 425/561
1,50 m in pamanturi tari. Cand adancimea sapaturilor depaseste aceste dimensiuni, se vor face sprijiniri sau se vor sapa taluze. Este interzis sa se mentina sapaturile deschise. Corpul drenurilor se executa imediat ce sapatura a ajuns la cota prevazuta. Materialul rezultat din sapatura se va indeparta de la locul sapaturii la o distanta mai mare de 0,50 m. In functie de solutia prevazuta in documentatia de executie se va realiza radierul rigid din beton C 6/7,5 la cota prevazuta in documentatia de executie care poate avea o panta longitudinala de 0,2-10% sau radierul elastic prin compactarea terenului din talpa sau balast, care nu poate avea o panta mai mare decat santurile si rigolele neprotejate. Pe radierul pregatit se pozeaza tubul de drenaj perforat, cu talpa din PVC avand diametrul de 80-150 mm sau tubul de drenaj riflat din PVC cu diametrul 65-150 mm conform prevederilor din proiectul de executie. Umplerea drenului cu material drenant, balast, pietris se face prin mijloace mecanice sau direct prin aruncare. Stratul, drenant se realizeaza prin compactare in straturi de 3040 cm grosime si pe masura ce se executa acesta se deminteaza sprijinirile daca acestea exista. Se interzice intreruperea lucrarilor in situatii care pot periclita lucrarile executate, stabilitatea terenului sau a constructiilor existente in vecinatatea lor. In cazul sapaturilor mecanizate, lucrarile de sapare si umplere se succed astfel incat sa nu ramana sapaturi deschise la sfarsitul zilei de lucru. Capacul de inchidere se va realiza dintr-un pereu zidit din piatra bruta sau bolovani cu mortar de ciment sau dintr-un pereu prefabricat de beton simplu turnat pe loc sau din dale prefabricate.
8.6.1.5
CANALIZAREA
8.6.1.5.1 DESCHIDEREA SAPATURILOR Sapaturile se vor executa cu pereti verticali, transeea avand latimea egala cu diametrul exterior al tubului, marit cu o supralargire de 0,25 m de o parte si de alta. Fundul sapaturii este adus cu grija la cotele prevazute in proiect si este compactat, daca este cazul, de asa maniera incat densitatea uscata a solului sa atinga 95% din densitatea optima Proctor normal. Cand in transee se intalnesc bancuri stancoase, ele trebuie sa fie derocate si aduse la o cota cu cel putin 10 cm sub fundul sapaturii si inlocuite pe aceasta grosime cu pamant fin, nisip sau balast. Executarea canalelor, gurilor de scurgere si caminelor de vizitare Tuburile trebuie coborate cu grija in transee unele in prelungirea celorlalte, facilitand alinierea lor cu ajutorul dalelor provizorii constituite din bucati de lemn. Calarea provizorie cu ajutorul pietrelor este interzisa. Tuburile sunt pozate incepand din aval, bine aliniate si cu o panta regulata respectand prevederile proiectului de executie. Imbucarea, cand exista este intotdeauna dirijata spe amonte. Tuburile vor fi puse pe un pat de nisip de 10 cm grosime minima. Legatura intre tuburile circulare cu imbucare pe jumatate de grosime este efectuata cu ajutorul unui inel de 5 cm grosime minima ranforsat cu o armatura si turnat pe loc in interioarul unui tipar. El este executat cu mortar pe loc. Umplerea transeelor nu se va face decat cu avizul Inginerului. Aceasta umplere va fi executata pana la 20 cm deasupra tubului cu pietris ciuruit si pilonat cu grija pe flancurile tuburilor. Deasupra, umplerea va fi executata cu materiale lipsite de elemente superioare lui 60 mm, in straturi succesive de 0,20 m grosime, compactate cu grija ca sa ajunga la o densitate uscata de 95% din Proctor normal.
Pag. 426/561
La executia gurilor de scurgere si a caminelor de vizitare se va respecta pozitia acestora indicata in proiect, cota radierului si cota de racordare. La gura de scurgere betonul placii superioare va avea clasa C 8/10 si va fi slab armat. Gurile de scurgere vor fi asezate pe un strat de beton de egalizare de 10 cm din C 28/35 care va depasi cu cel putin 10 cm imprejur buza gurilor de scurgere. Elemetele gurii de scurgere cu un singur gratar vor fi ansamblate cu mortar de ciemnt M50. La caminele de vizitare imbinarea tuburilor prefabricate din beton se face cu mortar de ciment M50. Fundul caminului va fi tencuit si sclivisit cu mortar de ciment in grosime de 3 cm cu M 50 si va pastra exact forma si panta canalului in continuare. Gaurile pentru treptele scarilor vor fi executate pe toata grosimea peretelui, cu ingrijire pentru a nu deteriora tubul. Fixarea treptelor se va face cu mortar de ciment marca M 100 bine indesat. Pentru racordarea caminului la cota terenului se va turna pe loc beton C 6/7,5 . Pe ultimii 20 cm se prevede o ingrosare pentru montarea capacului conform detaliilor de executie. Turnarea se face cu ajutorul unui cofraj metalic de inventar care se monteaza pe tub.
8.6.1.5.2 BORDURI SI RIGOLE PREFABRICATE Montarea bordurilor Latimea sapaturii va fi egala cu latimea elementului majorata cu 0,20 m. Fundul sapaturii este adus cu grija la cotele prevazute in proiect si este compactat, daca este nevoie, ca sa atinga 95% din densitatea optima (Proctor normal). In cazul unei sapaturi mai adanci fata de cota prescrisa, Antreprenorul trebuie sa compenseze diferenta de cota prin cresterea grosimii fundatiei bordurii si rigolei. Cand lucrarile sunt montate pe pat de nisip, nisipul suplimentar necesar este bine pilonat. Caietul de sarcini speciale sau Inginerul stabileste conditiile de depozitare provizorii de refolosire sau de evacuare a pamantului rezultat din sapaturi. Bordurile si rigolele prefabricate sunt montate pe o fundatie de nisip sau beton de minim 10 cm grosime. Caietul de sarcini speciale sau planurile de executie stabilesc natura si dimensiunile fundatiei, precum si un eventual element de sprijinire a bordurii sai a dispozitivului destinat sa asigure scurgerea apelor infiltrate in corpul drumului. Rosturile nu vor trebui sa aibe mai mult de 2 cm grosime si vor fi rostuite cu mortar M50. Bordurile si rigolele prefabricate sunt puse urmarind cotele , aliniamentele si declivitatile stabilite prin detaliile de executie. Tolerantele admise la montarea bordurilor si rigolelor vor fi mai mici de 5 mm fata de cotele precizate in profilele transversale corespunzatoare si in profilul in lung.
8.6.1.5.3 INCARCARI SI CONTROALE CONTROLUL DE CALITATE SI RECEPTIA LUCRARILOR Independent de incercarile preliminare de informare si incercarilor de retea privind calitatea materialelor elementare care intervin in constituirea lucrarilor se va proceda la: INCERCARI PRELIMINARE DE INFORMARE
Pag. 427/561
Aceste incercari care cuprind studii de compozitie a betoanelor precum si incercari de studii sunt efectuate inaintea inceperii fabricarii betoanelor. INCERCERI DE CONTROL DE CALITATE Incercarile de control de calitate sunt efectuate in cursul lucrarilor in conditiile de frecventa specificate in tabelul nr. 33 completat cu dispozitiile caietului de sarcini speciale. INCERCARI DE CONTROL DE RECEPTIE Incercerile de control de receptie sunt efectuate fie la sfarsitul executiei uneia din fazele lucrarii, fie in momentul receptiei provizorii a lucrarii, in conditiile precizate in tabelul nr. 33, completate prin dispozitiile caietului de sarcini speciale. Tabel 33 Denumirea lucrarii Natura incercarii Categoria de control A Betoane > C 8/10 Studiul compozitiei Incercari la compresiune Incercari la intindere Betoane < C 8/10 Incercare la compresiune Incercare de plasticitate Cofraje Armatura Lucrarile executate din beton sau zidarie din piatra bruta sau bolovani Controlul dimensiunilor de amplasare si soliditate Controlul pozitiei armaturilor Controlul dimensiunilor si incadrarii in tolerante Controlul corectarii finisarii a fetei vazute Amplasamentul lucrarilor Dimensiunile si calitatea lucrarilor Profil longit. sectiunea si grosimea protejarii Drenuri transversale de acostament Amplasamentul si inclinarea Dimensiunile Posibilitatea de scurgere in sant * * * * * * La fiecare lucrare * * * B * * * * * * * * * * * * * * Pe parti de lucrari la cererea dirigintelui Pe parti de lucrari la cererea dirigintelui Inaintea betonarii fiecarui element Inaintea betonarii fiecarui element La fiecare lucrare La fiecare lucrare La fiecare lucrare La fiecare lucrare La fiecare lucrare C Pentru betoane de clasa > C 8/10 Pe parti de lucrari Frecventa
Lucrari de protejare a santurilor rigolelor si casiurilor
Pag. 428/561
Drenuri longitudinale
Amplasament Cotele radierului Realizarea corecta a filtrului Amplasarea camerelor de vizitare Controlul functionarii
* * * * *
* * *
La fiecare lucrare
Canalizare
Amplasament Cotele radierului Pozarea corecta a tuburilor si realizarea imbinarii intre ele Realizarea corecta a umpluturii Asezarea si executia corecta a gurilor de scurgere si a caminelor de vizitare Racordarea intre gurile de scurgere si canalizare Controlul functionarii
* * *
* * * La fiecare lucrare
* * * * La fiecare lucrare *
Borduri de trotuar
Amplasament Realizarea corecta a fundatiei Respectarea cotelor
* * *
A: incercari preliminare de informare B: incercari de control de calitate C: incercari de control de receptie
8.6.1.6
RECEPTIA LUCRARILOR
Lucrarile privind scurgerea si evacurarea apelor de suprafata vor fi supuse de regula unei receptii preliminare si unei receptii finale, iar acolo unde sunt lucrari ascunse, care necesita sa fie controlate si receptionate, inainte de a se trece la faza urmatoare de lucru cum sunt lucrarile de drenaj, canalizare, s.a. acestea vor fi supuse si receptiei pe faza de executie.
Pag. 429/561
8.6.1.6.1 RECEPTIA PE FAZE In cadrul receptiei de faza (de lucrari ascunse) se va verifica daca partea de lucrare ce se receptioneaza s-a executat conform proiectului si atesta conditiile impuse de documentatia de executie si de prezentul caiet de sarcini. In urma verificarilor se incheie proces verbal de receptie pe faze in care se confirma posibilitatea trecerii executiei la faza imediat urmatoare. Receptia pe faza se efectueaza de catre Inginerul lucrarii si Antreprenor, documentul se incheie ca urmare a receptiei si poarta ambele semnaturi. Receptia pe faza se va face in mod obligatoriu la urmatoarele momente ale lucrarii: Pentru drenuri tasarea si amplasarea caminelor executarea sapaturii la cota realizarea radierului si pozarea tubului drenant la realizarea umpluturii Pentru canalizare tasarea canalului si amplasarea gurilor de scurgere si caminelor de vizitare executarea sapaturii, la canal si camine pozarea tuburilor si realizarea imbinarilor dintre acestea realizarea radierului din gurile de scurgere si camine de vizitare realizarea umpluturii compacte pe fiecare metru inaltime si la realizarea umpluturii la cota finala Pentru lucrari de beton si zidarii santuri ramforsate, santuri zidite, camere de cadere, s.a. trasare executia sapaturilor la cote executarea cofrajului montarea armaturii Drenuri transversale de acostament la realizarea acestora Registrul de procese verbale de lucrari ascunse se va pune la dispozitia organelor de control, cat si comisiei de receptie preliminara, sau finala.
8.6.1.6.2 RECEPTIA PRELIMINARA La terminarea lucrarilor sau a unor parti din acestea se va proceda la efectuarea receptiei preliminare a lucrarilor verificandu-se concordanta cu prevederile prezentului caiet de sarcini, caietul de sarcini speciale si a proiectului de executie daca verificarile prevazute in prezentul caiet de sarcini au fost efectuate in totalitate daca au fost efectuate receptiile pe faze si rezultatul acestora conditiile tehnice si de calitate ale executiei, precum si constatarile consemnate In cursul executiei de catre organele de control (Client, Inginer, etc) In urma acestei receptii se incheie Procesul verbal de receptie preliminara si in care se consemneaza eventualele remedieri necesare, termenul de executie a acestora si recomandari cu privire la modul de tinere sub observatie unde sau constatat unele abateri fata de prevederile prezentului caiet de sarcini.
Pag. 430/561
8.6.1.6.3 RECEPTIA FINALA La receptia finala a lucrarilor se va consemna modul in care s-au comportat lucrarile, daca au functionat bine si daca au fost bine intretinute.
8.7 8.7.1.1
PODETE SPECIFICATII TEHNICE GENERALE
8.7.1.1.1 PREVEDERI GENERALE DE PROIECTARE Podetele sunt structuri de rezistenta, lucrari de arta. In conceptia oricarei structuri de rezistenta, deci si a lucrarilor de arta trebuie sa se respecte o serie de principii generale rezultate din experienta si anume : functionalitatea; capacitatea de rezistenta; eficienta economica; estetica; Din perspectiva acestor principii, podetul va trebui sa corespunda scopului caruia ii este destinat si anume de a asigura circulatia nestingherita a vehiculelor la traversarea obstacolului.
8.7.1.1.2 PREVEDERI GENERALE PENTRU EXECUTIE Piesele principale pe baza carora constructorul va realiza lucrarea sunt urmatoarele: planurile generale de situatie, de amplasament si dispozitiile generale; studiul geotehnic cu precizarea conditiilor din amplasament si a solutiilor adecvate pentru fundatii; detaliile tehnice de executie, planuri de cofraj si armare, etc. pentru toate elementele componente ale lucrarii de arta; caiete de sarcini cu prescriptii tehnice speciale pentru lucrarea respectiva; graficul de esalonare a excutiei lucrarii. La executie antreprenorul va respecta prevederile din contract, din proiect si caietul de sarcini. De asemenea va lua masuri pentru protejarea mediului in timpul executiei. Se precizeaza ca nici o adaptare sau modificare, la executie fata de documentatie, nu se poate face decat cu aprobarea beneficiarului sau/si a proiectantului elaborator al documentatiei. De asemenea, la executie se va tine seama de standardele si normativele in vigoare
8.7.1.1.3 PREVEDERI GENERALE PRIVIND RECEPTIA LUCRARILOR Pentru a asigura o executie de calitate a lucrarilor de arta, se va face receptia lucrarilor pe faze de executie si receptia finala in conformitate cu prevederile caietului de sarcini. Beneficiarul va organiza receptia finala in conformitate cu legislatia in vigoare.
Pag. 431/561
8.7.1.1.4 PREVEDERI GENERALE PRIVIND EXPLOATAREA SI INTRETINEREA LUCRARILOR DE ARTA Inca din faza de conceptie, proiectul va contine elemente sau rezolvari constructive care sa asigure personalului de exploatare si intretinere, urmarirea lucrarii si accese la infrastructuri, reazeme si interiorul suprastructurilor. La unele lucrari cu caracter deosebit, la comanda beneficiarului se pot elabora si documentatii (instructiuni, etc.) privind modul de urmarire si intretinere a acestor lucrari. In afara acestor instructiuni se va tine seama si de prevederile cuprinse in standardele si normativele in vigoare.
8.7.1.2
PODETE - PREVEDERI TEHNICE GENERALE
Podetele sunt lucrari de arta a caror deschideri sau suma a deschiderilor este mai mica sau egala cu 5,00 m. Lumina podetelor se va stabili pe baza unui calcul hidraulic intocmit in conformitate cu Normativul Departamental pentru calculul hidraulic al podurilor si podetelor. Latimea caii pe podet va fi egala cu cea din calea curenta, iar latimea totala dintre coronamente va fi egala cu latimea totala a platformei. Podetele se vor executa fara trotuare cu exceptia amplasamentelor in care acest trotuar exista si trebuie sa i se asigure continuitatea. Convoaiele de calcul pentru podete sunt aceleasi ca si pentru poduri, conform STAS 1545 Poduri pentru strazi si sosele. Pasarele - Actiuni; STAS 3221 Poduri de sosea. Convoaie tip si clase de incarcare. Din punct de vedere al plasari caii fata de suprastructura, podetele se impart in podete deschise - cu calea direct pe suprastructura - si podete inecate - amplasate in corpul rampei la o adancime de minimum 50 cm sub nivelul caii. Ca alcatuire constructiva podetele se impart in podete dalate, ovoidale sau tubulare, din elemente prefabricate sau monolite. Indiferent de sistem acestea trebuie sa corespunda din punct de vedere al debuseului si al exploatarii in conditii de siguranta si sa fie usor de intretinut. Executia podetelor se face pe baza de proiecte intocmite de unitati specializate de proiectare si se aproba de catre beneficiar. Partile componente ale podetelor, infrastructura, suprastructura, se executa dupa aceleasi reguli ca si pentru poduri. Conditiile de fundare, modul de realizare a lucrarilor de sprijinire, cofrare, armare, betonare, descintrare, urmeaza sa indeplineasca conditiile din proiect si cele ce fac obiectul prevederilor prezentului caiet de sarcini. In cazul in care podetele se executa din elemente prefabricate in fabrica sau pe santier, acestea trebuie sa fie insotite de certificate de calitate. Oricare abatere de la conditiile din proiect sau de la prevederile caietului de sarcini se vor aduce la cunostinta beneficiarului. Eventualele reparatii intervenite in urma transportului, manipularilor, montajului, se vor face pe baza unei tehnologii intocmita de antreprenor si aprobata de beneficiar. Lucrarile ascunse nu vor fi acoperite inainte de a primi viza Inginerului. Proiectul podetului va cuprinde si adaptarea la teren a acestuia in conformitate cu Normativul departamental pentru adaptarea la teren a proiectelor tip de podete pentru drumuri, indicativ P 19-2003. Proiectul si solutia de adaptare la teren trebuie sa tina cont si de modul de intretinere a podetului, pentru functionarea acestuia in permanenta la parametrii proiectati.
Pag. 432/561
8.7.1.3
INFRASTRUCTURI - FUNDATII DIRECTE (fundatii de suprafata, fundatii in incinte, fundatii pe chesoane deschise)
Obiectul prezentului capitol consta in fundarea directa a podetelor si anume: in incinta de palplanse din lemn, din dulapi metalici sau din palplanse metalice; cu ajutorul chesoanelor deschise. La proiectarea si executarea fundatiilor de suprafata, fundatiilor in conditii speciale, pamanturi sensibile la umezire, pamanturi contractile, se vor intocmi caiete de sarcini speciale ce vor tine seama de normativele specifice in vigoare. Folosirea chesoanelor cu aer comprimat se recomanda numai in cazuri bine fundamentate din punct de vedere tehnicoeconomic si numai in cazurile in care nu este mai indicata o fundatie indirecta. Pentru fundatiile cu aer comprimat, antreprenorul va elabora un caiet de conditii specifice pentru executie si care va fi supus aprobarii beneficiarului. Adoptarea sistemului de fundare in incinta sau cu cheson se face numai pe baza existentei studiilor geotehnice, cu precizarea stratificatiei, pozitia panzei subterane, gradul de agresivitate naturala sau artificiala. Conditii tehnice pentru executia fundatiilor directe in incinta Antreprenorul va supune aprobarii beneficiarului tehnologia preconizata pentru executie. Documentatia va contine : masurile ce se propun privind dimensionarea incintei, conditiile de executie ale acesteia, pozitionarea incintei, modul de sapare in interior, masurarea eventualelor deplasari orizontale; justificarile necesare privind nedeformabilitatea incintei in timpul sapaturilor; compozitia si caracteristicile betoanelor; procedeul de betonare in interior pe toata inaltimea fundatiei. Antreprenorul va lua toate masurile pentru pastrarea formei incintei, mentinerea pe pozitie in timpul sapaturilor pana la cota propusa, tinand seama de tolerantele ce se vor aproba de Inginer. Inainte de a incepe sapaturile, antreprenorul va informa Inginerul, in timpul util, pentru a-i permite acestuia sa faca toate verificarile privind amplasamentul, dimensiunile, incadrarea in tolerante si daca instalatiile necesare sapaturilor sunt in stare de functionare. Dupa ajungerea la cota si terminarea lucrarilor de sapatura, antreprenorul va anunta Inginerul care va face toate verificarile privitoare la pozitia si stabilitatea incintei si va aproba inceperea betonarii fundatiei. Natura, provenienta si calitatea materialelor necesare pentru executia fundatiilor executate in incinta, vor corespunde claselor de rezistenta ale betoanelor specificate in proiect. Daca betonarea se prevede a se efectua cu beton turnat sub apa, aceasta va satisface conditiile privind betonarea sub apa cu ajutorul mai multor palnii prin metoda Contractor astfel ca sa se asigure omogenitatea betonului si evitarea stratificarii.
8.7.1.4
INFRASTRUCTURI - CULEE
(radiere, elevatii, ziduri intoarse) Culeele sunt elemente de infrastructura care asigura rezemarea traveelor de capat si fac racordarea cu rampele. Executia culeelor nu se poate face decat pe baza de proiect. Acestea pot fi fundate direct, modul de executie al fundatiilor facand obiectul prezentei documentatii tehnice. Adancimea de fundare se stabileste pe considerente de rezistenta si stabilitate la afuieri.
Pag. 433/561
Infrastructurile vor trebui sa respecte conditiile prevazute in proiect, in STAS 10111/1 - 77 Poduri de cale ferata si sosea - Infrastructuri de zidarie, beton si beton armat. Prescriptii de proiectare si-n prezentul caiet de sarcini. Nu este admisa fundarea infrastructurilor sub adancimea de inghet prevazuta in STAS 6054.Nu este admisa fundarea infrastructurilor fara existenta studiilor geotehnice, adecvate sistemului de fundare adoptat. Executantul are obligatia sa urmareasca corespondenta dintre stratificatia prevazuta in proiect si cea reala si sa semnaleze beneficiarului orice nepotrivire, in scopul stabilirii masurilor necesare. Inceperea executiei infrastructurilor se va face in urma trasarii de catre executant a axelor fundatiilor. Dupa terminarea trasarii, executantul va instiinta beneficarul care urmeaza sa-si dea avizul pentru inceperea lucrarilor. Dupa terminarea fundatiilor se vor efectua, de catre antreprenor, noi masuratori. Antreprenorul are obligatia sa semnaleze beneficiarului orice abateri de la trasarea initiala si sa propuna solutii de remediere in cazul unor eventuale nepotriviri. Masuratorile se vor repeta si dupa terminarea elevatiilor in scopul determinarii exacte a lungimii suprastructurii. Eventualele corecturi se vor face pe baza propunerilor antreprenorului si numai cu avizul beneficiarului. Lucrarile la fundatii, elevatii, etc. se vor executa numai pe baza de proiect. Racordarea culeelor cu terasamentele se poate face cu sfert de con sau cu aripi. Alegerea solutiei se face pe considerente de ordin tehnic si economic. Aplicarea uneia dintre solutii sau a alteia nu se poate face decat pe baza de proiect. Proiectul va contine toate elementele necesare aplicarii la teren a racordarilor. Sferturile de con vor avea panta maxima de 1:1, se vor perea cu un pereu din piatra bruta sau din dale, cu fundatie, care trebuie sa indeplineasca, ca adancime, cel putin adancimea de inghet. Pentru impiedicarea patrundeii apei si degradarii pereului, rosturile se vor rostui cu mortar sau se vor colmata cu bitum. Racordarea cu aripi se aplica de obicei in cazurile cu oblicitati mari sau in situatii speciale cu spatii limitate pentru racordari. In cazul racordarilor cu aripi, se vor lua masuri de asigurare impotriva afuierilor. Materialele de constructie folosite la executia infrastructurilor vor indeplini conditiile de mai jos: Agregatele vor corespunde SR EN 12620 Agregate pentru beton si normativul NE 012; nisipul utilizat va proveni numai din balastiere. Nu se admite folosirea nisipului de concasaj. Partea levigabila este de max. 2%. pietrisul- se va folosi pietris de rau 8-16 si 16-25 mm, care se vor inscrie in zona foarte buna a curbei granulometrice. Amestecul format din cele trei sorturi de agregate, nisip 0-8 mm, pietris 8-16 si 16-25 mm, se va inscrie in zona foarte buna a curbei granulometrice; Toate agregatele aprovizionate vor fi ciuruite, spalate si sortate; Se vor lua masuri pentru evitarea depunerilor de praf pe agregate. Cimenturi: Cimentul va corespunde SR EN 197-1 Ciment. Partea 1: Compozitie, specificatii si criterii de conformitate ale cimenturilor uzuale, SR 3011, si SR 7055. Cimentul se va livra in cantitati astfel determinate, incat stocul rezultat sa fie consumat in max. 2 luni; Nu se admite amestecarea cimenturilor diferite si utilizarea lor ca atare. Pentru fiecare marca de ciment se va asigura o incapere, un siloz sau un bunkar separat, avand-se in vedere si starea de conservare.
Pag. 434/561
Armaturile Armaturile trebuie sa respecte planurile de executie din proiect. Betoanele Betoanele vor respecta clasele prevazute in proiect. Prepararea si turnarea betonului va respecta prevederile normativului NE 012. Refacerea lucrarilor cu defecte In cazul cand o parte a infrastructurii sau intreaga infrastructura nu corespunde prevederilor proiectului si prezentului caiet de sarcini, Antreprenorul este obligat sa execute remedierile necesare. Dupa recunoasterea si analiza defectelor, inaintea inceperii lucrarilor de remediere, Antreprenorul propune beneficiarului programul de reparatii, spre aprobare. Reparatiile intra in sarcina Antreprenorului. Pentru remedierea defectelor de natura sa afecteze calitatea structurii, siguranta si durabilitatea in exploatare se va proceda astfel : intocmirea releveului detaliat al defectelor; cercetarea cauzelor, procedandu-se si la efectuarea de incercari, investigatii sau calcule suplimentare; evaluarea consecintelor posibile pe termen scurt sau mai lung; intocmirea unui dosar de reparatii insotit de toate justificarile necesare. In functie de constatarile si de studiile efectuate beneficiarul poate sa procedeze astfel : sa acorde viza proiectului de reparatii, cu eventuale observatii; sa prevada demolarea unei parti sau a intregii lucrari In cazul defectelor privind geometria lucrarii si calitatea, dar care nu afecteaza siguranta si capacitatea portanta a lucrarii, remedierile se pot efectua astfel : defectele minore pot fi corectate prin degresare, spalare, rabotare sau rostuire; in cazul defectiunilor mai importante, antreprenorul va propune beneficiarului un program de remediere, pe care-l va analiza si aproba ca atare sau cu completarile necesare. Fisurile deschise care pot compromite durabilitatea lucrarii, cat si aspectul, acestea se colmateaza prin injectie.
8.7.1.5
SUPRASTRUCTURI DIN BETON ARMAT
Prevederi generale, detalii de cofraj si armare Prezentul capitol se refera la lucrarile sau partile de lucrari executate din beton armat in suprastructuri si anume: grinzi simplu rezemate din beton armat; placi turnate monolit din beton armat; elemente prefabricate din beton armat (placi carosabile, placi de trotuar si elemente tip cornisa pentru parapeti); monolitizarea elementelor prefabricate. Elementele prefabricate vor fi introduse in structuri numai daca sunt insotite de certificate de calitate si daca respecta conditiile prevazute in Normativ pentru executarea lucrarilor din beton si beton armat indicativ NE 012. Proiectul pe baza caruia se vor realiza suprastructurile din beton armat va cuprinde detaliile de executie ale suprastructurii. Plansele de executie vor cuprinde toate elementele necesare executiei.
Pag. 435/561
Detaliile de executie vor fi cuprinse in plansele de cofraj si armare pentru suprastructura in intregime si pentru parti de lucrari din aceasta. Planurile de cofraj vor preciza toate detaliile privind dimensiunile, tolerantele admise si modul de tratare a suprafetelor aparente ale betonului prin cofrajele propuse. Planurile de armare, pentru elementele din beton armat vor cuprinde toate datele geometice privind armaturile si modul de pozitionare (pozitie traseu, diametru, lungimi partiale si lungimi totale).Planurile vor contine explicit : calitatea otelurilor (categorie, daca este profilat sau tip lis, sudabilitatea) tolerantele de pozitionare in cazul elementelor prefabricate, pozitia si natura ancorelor incorporate pentru manipulare. La executia suprastructurilor din beton armat se vor respecta detaliile din proiect, normativul NE 012 pentru executia lucrarilor din beton si beton armat si prevederile din prezentul caiet de sarcini. Lucrari provizorii Suprastructurile din beton armat turnate monolit sau din elemente prefabricate monolitizate se executa cu ajutorul unor lucrari provizorii ce constau din esafodaje, schele si sprijiniri la elemente de suprastructura de forma grinzi si placi drepte. Intocmirea proiectelor pentru lucrarile provizorii se va face de catre antreprenor. Lucrarile provizorii trebuiesc astfel proiectate si executate incat sa garanteze ca lucrarile definitive nu vor suferi in nici un fel ca urmare a deformatiilor lucrarilor provizorii, ca rezistenta si aspect. Lucrarile provizorii vor asigura ca lucrarile definitive se incadreaza, din punct de vedere al tolerantelor, in cele admise de normativul NE 012. La realizarea lucrarilor provizorii se va tine seama si de prevederile cuprinse in capitolul 6 Schele, esafodaje si cintre. Cofraje Cofrajele pentru suprastructurile din beton armat sau parti ale acestora vor respecta conditiile de calitate precizate in planse. In principiu acestea pot fi de trei tipuri : cofraje obisnuite utilizate la suprafetele nevazute; cofraje de fata vazuta, utilizate la suprafetele expuse vederii (grinzi, placi); cofraje cu tratare speciala la elementele de suprastructura precum: grinzi marginale, cornisa de trotuare, parapeti, etc. La realizarea cofrajelor pentru suprastructurile din beton armat se va tine seama de prevederile din normativul NE 012 precum si de cele cuprinse in capitolul 7 Cofraje.
8.7.1.6
MATERIALE DE CONSTRUCTIE
8.7.1.6.1 AGREGATE Agregatele vor corespunde SR EN 12620 Agregate pentru beton si normativul NE 012. Nisipul utilizat va proveni numai din cariere naturale. Nu se admite folosirea nisipului de concasaj. Pietrisul: se va folosi pietris de rau sau criblura, 8-16 si 16-25 mm care se vor inscrie in zona foarte buna a curbei granulometrice. In functie de clasa betonului, acesta se poate realiza din trei sau patru sorturi de agregate si anume : 0-4; 4-8 mm (la betoanele de clasa mai mica sortul este 0-8 mm) criblura sau pietris 8-16 si 16-25 mm.
Pag. 436/561
Amestecul format din cele trei (sau patru sorturi) se va inscrie in zona foarte buna a curbei granulometrice. Toate agregatele aprovizionate vor fi ciuruite, spalate si sortate. Antreprenorul va lua masurile necesare pe santier pentru a se evita depuneri de praf pe agregate
8.7.1.6.2 CIMENT Cimentul va corespunde SR EN 197-1 Ciment. Partea 1: Compozitie, specificatii si criterii de conformitate ale cimenturilor uzuale, SR 3011, si SR 7055. Cimentul se va aproviziona in cantitati astfel determinate incat stocul rezultat sa fie consumat in maximum doua luni. Nu se admite amestecarea cimenturilor diferite si utilizarea acestor amestecuri. Pentru fiecare marca de ciment se va asigura o incapere, un siloz sau un bunker separat. Starea de conservare se va verifica periodic conform prevederilor din normativul NE 012.
8.7.1.6.3 ARMATURI Armaturile trebuie sa respecte planurile de executie din proiect. Otelul beton livrat pe santier va corespunde caracteristicilor prevazute in STAS 438/1 Otel beton laminat la cald. Marci si conditii tehnice generale de calitate si STAS 438/2 Sarma trasa pentru beton armat si sa fie insotit de certificatele de calitate ale producatorului. Domeniu de utilizare, dispozitiile constructive si modul de fasonare al armaturilor vor corespunde prevederilor din normativul NE 012. Inainte de fasonarea armaturilor, otelul beton se curata de praf si noroi, de rugina, urme de ulei si de alte impuritati. Inlocuirea unor bare din proiect, de un anumit diametru cu bare de alt diametru, dar cu aceeasi sectiune totala se va face numai cu acordul proiectantului. Antreprenorul va face verificarea caracteristicilor mecanice (rezistenta la rupere, limita de curgere tehnica, alungirea realativa la rupere, numarul de indoiri la care se rupe otelul etc.) in conditiile precizate de normativul NE 012. La aprovizionarea, fasonarea si montarea armaturilor se va tine seama si de prevederile din capitolul 8.
8.7.1.6.4 BETOANE Compozitia betonului se stabileste pe baza de incercari preliminare, folosindu-se materialele aprovizionate. La stabilirea retetei se va tine seama de capacitatea si tipul betonierei, de umiditatea agregatelor, iar pe timp friguros se va tine seama de temperatura materialelor componente si a betonului. Dozarea materialelor folosite pentru prepararea betoanelor se face in greutate. Abaterile limita se vor incadra in prevederile capitolului 9 si a normativului NE 012. Folosirea plastifiantilor, antrenatorilor de aer, etc. se admite numai cu aprobarea beneficiarului. Umiditatea agregatelor se verifica zilnic, precum si dupa fiecare schimbare de stare atmosferica. In timpul turnarii trebuie asigurat ca betonul sa umple complet formele in care este turnat, patrunzand in toate colturile si nelasand locuri goale. Betonul preparat trebuie turnat in cofraje in maximum 1 ora in cazul folosirii cimenturilor obisnuite si 1/2 ora cand se utilizeaza cimenturi cu priza rapida sau cand betonul proaspat are o temperatura peste 40oC. Betonul adus in vederea turnarii nu trebuie sa aiba agregatele segregate. In perioada dintre preparare si turnare se interzice adaugarea de apa in beton.
Pag. 437/561
Jgheaburile, autocamioanele de transport beton, etc. vor trebuie pastrate curate si spalate dupa fiecare intrerupere de lucru. La compactarea betonului se vor folosi mijloace mecanice de compactare ca mase vibrante, vibratoare de cofraj si vibratoare de adancime .
8.7.1.6.5 ELEMENTE PREFABRICATE. MONTAJ SI MONOLITIZARE In cazul structurilor din grinzi si placi prefabricate, atat grinzile cat si placile prefabricate vor fi numerotate, iar pe ele se va inscrie cu vopsea data fabricarii si tipul de placa sau grinda, prin care se precizeaza astfel pozitia acesteia in lucrare. Operatia de montaj trebuie sa fie precedata de lucrari pregatitoare specifice operatiei respective si care depinde de la caz la caz de tipul elementului care se monteaza sau de modul de alcatuire al structurii. Pentru montarea elementelor prefabricate se vor folosi utilaje care sa asigure montajul in conditii de securitate. La asezarea pe reazeme se va urmari pozitionarea corecta conform proiectului atat in ceea ce priveste asigurarea amplasamentului cat si a lungimii de rezemare si a contactului cu suprafetele de rezemare. Elementele vor fi eliberate din dispozitivul de prindere dupa realizarea corecta a rezemarii. Este obligatoriu a se asigura echilibrul stabil al tuturor elementelor montate sau care reazema pe acestea. Imbinarile definitive trebuie sa fie executate in cel mai scurt timp posibil de la montaj. Fetele elementelor care urmeaza a veni in contact cu betonul de monolitizare sau mortarul de poza vor fi bine curatate cu o perie de sarma si apoi spalate cu apa din abundenta sau suflate cu jet de aer. Verificarea montarii elementelor si incadrarea in tolerante se va face conform anexei X.3 din normativul NE 012. La corectarea eventualelor defecte de montaj nu se vor folosi procedee care pot duce la deterioararea elementelor. Grinzile si placile prefabricate se vor monolitiza intre ele conform detaliilor din proiect. Reteta betonului de monolitizare se va stabili experimental pe baza de incercari. Abaterile limita de la dimensiunile elementelor prefabricate din beton armat se vor incadra in prevederile STAS 8600, STAS 7009 si SR EN 13369. Alte abateri limita decat cele referitoare la dimensiuni (lungimi, latime si grosime placa) se vor incadra in prevederile normativului NE 012.
8.7.1.7
RECEPTIA LUCRARILOR
Antreprenorul are in intregime in sarcina sa cheltuielile de incercare a lucrarilor precizate in proiect. Aceste incercari se executa in prezenta beneficiarului. Refacerea lucrarilor cu defecte In cazul cand o parte sau intreaga lucrare nu corespunde prevederilor din proiect si din caietul de sarcini, antreprenorul este obligat sa execute remedierile necesare. Dupa recunoasterea si analiza defectelor, inaintea inceperii lucrarilor de remediere antreprenorul propune programul de reparatii spre aprobare beneficiarului. Pentru remedierile defectelor de natura sa afecteze calitatea structurii, siguranta si durabilitatea in exploatare se va proceda astfel : inventarierea si intocmirea unui releveu detaliat al defectelor; cercetarea cauzelor, procedandu-se si la efectuarea de incercari, investigatii sau calcule suplimentare; evaluarea consecintelor posibile pe termen scurt sau mai lung; intocmirea unui dosar de reparatii insotit de toate justificarile necesare.
Pag. 438/561
In functie de constatarile si de studiile efectuate beneficiarul poate sa prevada demolarea unor parti sau a intregii lucrari si refacerea pe cheltuiala antreprenorului. In cazul defectelor privind geometria lucrarii si calitatea, dar care nu afecteaza siguranta si capacitatea portanta a lucrarii reparatiile se pot efectua astfel: defectele minore pot fi corectate prin degresare, spalare, rabotare sau rostuire; in cazul defectiunilor mai importante antreprenorul poate propune beneficiarului un program de remediere carel va analiza si aproba ca atare sau cu completarile necesare. Fisurile deschise care pot compromite atat aspectul cat si durabilitatea structurii se colmateaza prin injectie. La terminarea lucrarilor antreprenorul efectueaza o receptie a intregii lucrari si va asigura degajarea tuturor spatiilor (sprijiniri, sustineri, depozite, etc) pentru a permite lucrul liber a structurii.
8.7.1.8
SCHELE SI ESAFODAJE
Prezentul capitol se refera la lucrarile provizorii care in functie de destinatie se clasifica in : esafodaje ce suporta structuri in curs de realizare; schele de serviciu destinate a suporta deplasarea personalului, sculelor si materialelor; dispozitive de protectie la lucru sub circulatie, impotriva caderii de materiale, scule, etc. Lucrarile provizorii se executa de catre antreprenor pe baza de proiect si se avizeaza de catre beneficiar. Proiectul poate fi intocmit de catre antreprenor sau de catre orice unitate de proiectare autorizata si trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditiuni : sa asigure securitatea lucratorilor si lucrarilor definitive; sa tina cont de datele impuse de lucrarea definitiva; deformatiile lucrarilor provizorii nu trebuie sa produca defecte lucrarii definitive in curs de priza sau intarire; sa cuprinda succesiunea detaliata a tuturor fazelor; sa cuprinda piese scrise explicative si planse de executie. Un exemplar complet din proiect trebuie sa existe in permanenta pe santier la dispozitia beneficiarului. Plansele de executie trebuie sa defineasca geometria lucrarilor provizorii ca si natura si caracteristicile tuturor elementelor componente. Din planse trebuie sa rezulte urmatoarele : masurile luate pentru asigurarea stabilitatii si protectia fundatiilor; modul de asamblare a elementelor componente a esafodajelor si schelelor; reazemele elementelor portante care trebuie sa fie compatibile cu propria lor stabilitate si a elementelor pe care sprijina; sistemul de contravantuire ce trebuie asigurat in spatiu, dupa cele trei dimensiuni; dispozitiile ce trebuiesc respectate in timpul manipularilor si pentru toate operatiile de reglare, calare, decofrare, demontare; tolerantele de executie; modul de asigurare a punerii in opera a betonului, libertatea de deformare a betonului sub efectul contractiei si precomprimarii. Din piesele scrise trebuie sa rezulte urmatoarele : specificatia materialelor utilizate, materiale speciale, materialele provenite de la terti; instructiuni de montare a lucrarilor provizorii; instructiuni cu privire la toate elementele a caror eventuala defectiune ar putea avea consecinte grave asupra securitatii lucrarilor
Pag. 439/561
Realizarea si utilizarea lucrarilor provizorii Calitatea materialelor, materialelor de inventar si materialelor noi trebuie sa corespunda standardelor in vigoare. Antreprenorul are obligatia sa prezinte certificate de atestare pentru materialele destinate lucrarilor provizorii atat cand se folosesc produse noi cat si cand se refolosesc materiale vechi pentru care trebuie sa se garanteze ca sunt echivalente unor materiale noi. Intrebuintarea de elemente refolosibile este autorizata atat timp cat deformatiile lor sau efectele oboselii nu risca sa compromita securitatea executiei. Antreprenorul are obligatia sa scrie pe planse numarul admisibil de refolosiri. Materialele degradate se rebuteaza sau se dau la reparat in atelier de specialitate. In acest din urma caz antreprenorul va justifica valabilitatea reparatiei, fara ca aceasta justificare sa-i atenueze responsabilitatea sa. Executie, utilizare, controale Tolerantele aplicabile la lucrarile provizorii sunt stabilite in functie de tolerantele de la lucrarile definitive. Deformatiile lucrarilor provizorii se controleaza prin nivelmente efectuate de catre antreprenori fata de reperele acceptate de beneficiar. Rezultatele masuratorilor se transmit beneficiarului. Antreprenorul va lua toate masurile necesare pentru evitarea unor eventuale deformatii. Antreprenorul are obligatia sa asigure intretinerea regulata a lucrarilor provizorii. Prescriptii complementare privind esafodajele Proiectul esafodajelor cat si montajul acestora in amplasament se avizeaza de catre beneficiar. Pentru dispozitivele secundare se admite schematizarea de principiu a acestora si prezentarea beneficiarului pentru aprobare cu 15 zile, cel putin, inainte de inceperea executiei. COFRAJE Date generale Cofrajele sunt structuri provizorii alcatuite, de obicei, din elemente refolosibile, care montate in lucrare, dau betonului forma proiectata. In termenul de cofraj se includ atat cofrajele propriu zise cat si dispozitivele pentru sprijinirea lor, buloanele, tevile, tirantii, distantierii, care contribuie la asigurarea realizarii formei dorite. Cofrajele si sustinerile lor se executa numai pe baza de proiecte, intocmite de unitati de proiectare autorizate, in conformitate cu prevederile STAS 7721 si ele trebuie sa fie astfel alcatuite incat sa indeplineasca urmatoarele conditii : sa asigure obtinerea formei, dimensiunilor si gradului de finisare, prevazute in proiect, pentru elementele ce urmeaza a fi executate, respectandu-se inscrierea in abaterile admisibile prevazute in normativul NE 012. sa fie etanse, astfel incat sa nu permita pierderea laptelui de ciment; sa fie stabile si rezistente, sub actiunea incarcarilor care apar in procesul de executie; sa asigure ordinea de montare si demontare stabilita fara a se degrada elementele de beton cofrate, sau componentele cofrajelor si sustinerilor; sa permita, la decofrare, o preluare treptata a incarcarii de catre elementele care se decofreaza; sa permita inchiderea rosturilor astfel incat sa se evite formarea de pene sau praguri; sa permita inchiderea cu usurinta - indiferent de natura materialului din care este alcatuit cofrajul - a golurilor pentru controlul din interiorul cofrajelor si pentru scurgere a apelor uzate, inainte de inceperea turnarii betonului; sa aiba fetele, ce vin in contact cu betonul, curate, fara crapaturi, sau alte defecte. Proiectul cofrajelor va cuprinde si tehnologia de montare si decofrare.
Pag. 440/561
In afara prevederilor generale de mai sus cofrajele vor trebui sa mai indeplineasca si urmatoarele conditii specifice : sa permita pozitionarea armaturilor din otel beton si de precomprimare; sa permita fixarea sigura si in conformitate cu proiectul a pieselor inglobate din zonele de capat a grinzilor (placi de repartitie, teci, etc.); sa permita compactarea cat mai buna in zonele de ancorare, in special a grinzilor postintinse; sa asigure posibilitatea de deplasare si pozitia de lucru corespunzatoare a muncitorilor care executa turnarea si compactarea betonului, evitandu-se circulatia pe armaturile postintinse; sa permita scurtarea elastica la precomprimarea si intrarea in lucru a greutatii proprii, in conformitate cu prevederile proiectului; sa fie prevazute, dupa caz, cu urechi de manipulare; cofrajele metalice sa nu prezinte defecte de laminare, pete de rugina pe fetele ce vin in contact cu betonul; sa fie prevazute cu dispozitive speciale pentru prinderea vibratoarelor de cofraj, cand aceasta este inscrisa in proiect. Pregatirea si receptia lucrarilor de cofrare Inainte de fiecare refolosire, cofrajele vor fi revizuite si reparate. Refolosirea cat si numarul de refolosiri, se vor stabili numai cu acordul beneficiarului. In scopul refolosirii, cofrajele vor fi supuse urmatoarelor operatiuni : curatirea cu grija, repararea si spalarea, inainte si dupa refolosire; cand spalarea se face in amplasament apa va fi drenata in afara (nu este permisa curatirea cofrajelor numai cu jet de aer) tratarea suprafetelor, ce vin in contact cu betonul, cu o substanta ce trebuie sa usureze decofrarea, in scopul desprinderii usoare a cofrajului; in cazul in care se folosesc substante lubrifiante, uleioase; nu este permis ca acestea sa vina in contact cu armaturile. In vederea asigurarii unei executii corecte a cofrajelor se vor efectua verificari etapizate astfel : preliminar, controlandu-se lucrarile pregatitoare si elementele sau subansamblurile de cofraje si sustineri; in cursul executiei, verificandu-se pozitionarea in raport cu trasarea si modul de fixare a elementelor; final, receptia cofrajelor si consemnarea constatarilor in Registrul de procese verbale, pentru verificarea calitatii lucrarilor ce devin ascunse. Montarea cofrajelor, pregatirea in vederea turnarii betonului, tratarea cofrajelor in timpul intaririi Montarea cofrajelor va cuprinde urmatoarele operatii : trasarea pozitiei cofrajelor; asamblarea si sustinerea provizorie a panourilor; verificarea si corectarea pozitiei panourilor; incheierea, legarea si sprijinirea definitiva a cofrajelor. In cazurile in care elementele de sustinere a cofrajelor reazema pe teren se va asigura repartizarea solicitarilor, tinand seama de gradul de compactare si posibilitatile de inmuiere, astfel incat sa se evite producerea tasarilor. In cazurile in care terenul este inghetat sau expus inghetului, rezemarea sustinerilor se va face astfel incat sa se evite deplasarea acestora in functie de conditiile de temperatura.
8.7.1.9
ARMATURI
Prezentul capitol trateaza conditiile tehnice necesare pentru proiectarea, procurarea, fasonarea si montarea armaturilor utilizate la structurile de beton armat.
Pag. 441/561
Pentru conditiile specifice privind fundatiile, elevatiile infrastructurilor, suprastructurile de beton armat si de beton precomprimat se vor aplica prevederile din prezenta documentatie
8.7.1.9.1 Oteluri pentru armaturi Otelul beton trebuie sa indeplineasca conditiile tehnice prevazute in STAS 438/1,2,3 si STAS 6482/1,2,3,4. Tipurile utilizate curent in elementele de beton armat si beton precomprimat si domeniile lor de aplicare sunt indicate in tabelul urmator si corespund prevederilor din normativele NE 012;
Tipul de otel Otel beton rotund neted STAS 438/1; Sarma trasa neteda pentru beton armat STAS 438/2 Plase sudate pentru beton armat STAS 438/3 Otel beton cu profil periodic STAS 438/1 Armaturi pretensionate sarme netede STAS 6482/2 sarme amprentate STAS 6482/3 toroane
Simbol OB 37
Domeniul de utilizare Armaturi de rezistenta sau armaturi constructive
STNB STPB PC 52 PC 60 SBP I si SBP II SBPA I si SBPA II TBP
Armaturi de rezistenta sau armaturi constructive; armaturile de rezistenta numai sub forma de plase sau carcase sudate
Armaturi de rezistenta cu betoane de clasa cel putin C 12/15 Armaturi de rezistenta la elemente cu betoane de clasa cel putin C 16/20
Armaturi de rezistenta la elemente cu betoane de clasa cel putin C 25/30
Pentru toate tipurile de otel beton beton este obligatorie existenta certificatului de calitate emis de producator In certificatul de calitate se va mentiona tipul corespunzator de otel din STAS 438-2 si STAS 6482, echivalarea fiind facuta prin luarea in considerare a tuturor parametrilor de calitate. In cazul in care exista dubiu asupra modului in care s-a efectuat echivalarea, antreprenorul va putea utiliza otelul respectiv numai pe baza rezultatelor incercarilor de laborator de specialitate aprobat de inginer , cu acordul scris al unui institut de specialitate. Controlul calitatii Livrarea otelului beton se va face conform prevederilor in vigoare si insotita de certificatul de calitate. Receptionarea otelului se va face in conformitate cu regulile si metodele de verificare a calitatii. Prescriptii pentru verificarea calitatii materialelor si betoanelor destinate executarii lucrarilor de constructii din beton, beton armat si beton precomprimat. Otelul pentru beton precomprimate sub forma de sarma SBP se va aproviziona in colaci cu diametrul minim de 2,00 m. Fiecare colac de sarma SBP va avea eticheta metalica, care sa contina printre altele numarul colacului, al lotului, calitatea si poansonul CTC al fabricii, fiind insotit de certificatul de calitate al furnizorului.
Pag. 442/561
Antreprenorul va face verificarea caracteristicilor mecanice (rezistenta la rupere si numarul de indoiri alternante) pentru fiecare colac in parte iar pentru 10% din numarul colacilor determinarea limitei de curgere tehnica, alungirii relative la rupere si a numarului de torsiuni la care se rupe sarma. Aceste caracteristici se determina pe cate o epruveta luata de la fiecare capat al colacului. Sarmele care prezinta corodari pronuntate sau adancituri nu vor fi folosite la alcatuirea fascicolelor. Cablele de sarma usor ruginite vor fi curatate de rugina cu peria de sarma inainte de a fi puse in opera. Pentru controlul calitatii se vor lua in mod obligatoriu probe cu frecventele prevazute in STAS 6482 si normativul C 56. Pentru fiecare cantitate si sortiment de otel pentru beton armat aprovizionat, controlul calitatii se va face conform prevederilor din anexa X.1 pct. A.5, din normativul NE 012 si va consta din: constatarea existentei certificatului de calitate sau de garantie; verificarea dimensiunilor sectiunii, tinand seama de reglementarile din normativul NE 012, anexa III.1; examinarea aspectului; verificarea prin indoire la rece. Transport si depozitare Transportul otelurilor se va efectua in vagoane inchise sau autocamioane prevazute cu prelate; aceste vehicule vor fi in prealabil curatate de resturi care pot produce fenomene de coroziune sau murdarirea otelului. Pentru colacii si tamburelele prevazute cu ambalaje de protectie se va da o atentie deosebita la transport, manipulare si depozitare, ambalajul sa nu fie deteriorat; daca s-a produs deteriorarea ambalajului; se vor respecta in continuare prevederile pentru armatura neprotejata. La transportul, manipularea si depozitarea otelurilor se vor lua masurile necesare pentru a se preveni : zgarierea, lovirea sau indoirea; murdarirea, suprafetelor cu pamant, materii grase, praf etc. contactul cu materialul incandescent provenind de la operatia de sudura - taiere sau incalzirea de la flacara aparatelor de sudura. Depozitarea se va face pe loturi si diametre in spatii amenajate si dotate corespunzator astfel incat sa se evite contactul cu materialele corozive. In mod deosebit se va asigura depozitarea colacilor de sarma pentru beton precomprimat tinand seama de agresivitatea mediului. De asemenea depozitarea se va face astfel incat sa asigure posibilitati de identificare usoara a fiecarui sortiment si diametru. Barele din otel superior vor fi livrate in forma rectilinie si vor fi depozitate cat mai drept iar eventualele capete filetate se vor proteja in mod corespunzator. Confectionarea armaturilor a) Fasonarea armaturilor pentru beton armat Fasonarea barelor, confectionarea si montarea carcaselor de armatura se va face in stricta conformitate cu prevederile proiectului. Inainte de a trece la fasonarea armaturilor, antreprenorul va analiza prevederile proiectului, tinand seama de posibilitatile practice de montare, si fixare a barelor precum si de aspectele tehnologice de betonare si compactare. Daca se considera necesar se va solicita reexaminarea de catre beneficiar a dispozitiilor de armare prevazute in proiect. Armaturile care se fasoneaza trebuie sa fie curate si drepte; in acest scop se vor indeparta : eventualele impuritati de pe suprafata barelor; rugina, prin frecare cu perii de sarma in special in zonele in care barele urmeaza a fi innadite prin sudura.
Pag. 443/561
Dupa indepartarea ruginei, reducerea dimensiunilor sectiunii barei nu trebuie sa depaseasca abaterile limita la diametru prevazute in anexa III. 1 din normativul NE 012. Otelul beton livrat in colaci sau bare indoite trebuie sa fie indreptat inainte de a se proceda la taiere si fasonare, fara a se deterioara insa profilul. La intinderea cu troliul lungimea maxima nu va depasi 1 mm/m. Barele taiate si fasonate vor fi depozitate in pachete etichetate, in asa fel incat sa se evite confundarea lor si sa asigure pastrarea formei si curateniei lor pana in momentul montarii. In cazul in care conditiile climatice locale pot favoriza corodarea otelurilor se recomanda montarea si betonarea armaturilor in maxim 15 zile de la fasonare. Se interzice fasonarea armaturilor la temperaturi sub -10oC. Barele cu profil periodic cu diametrul mai mare de 25 mm se vor fasona la cald. La calculul armaturilor, fasonarea si montarea armaturilor se va tine seama de prevederile constructive privind alcatuirea elementelor din beton armat cuprinse in cap. 6.7 din STAS 10111/2 si in cap. 3 din normativul NE 012. b) Prevederile generale privind confectionarea armaturii pretensionate La pregatirea tuturor tipurilor de armaturi pretensionate se vor respecta urmatoarele: se va verifica existenta certificatului de calitate al lotului de otel din care urmeaza a se executa armatura; in lipsa acestui certificat sau daca exista indoieli asupra respectarii conditiilor de transport si depozitare (in special in zone cu agresivitate), se vor efectua incercari de verificare a calitatii, pentru a avea confirmarea ca nu au fost influentate defavorabil caracteristicile fizico-mecanice ale armaturilor (rezistenta la tractiune, indoire alternanta, etc.); suprafata otelurilor se va curata de impuritati, stratul de rugina superficiala neaderenta si se va degresa (unde este cazul), pentru a se asigura o buna ancorare in blocaje, beton sau mortarul de injectare; otelurile care prezinta un inceput slab de coroziune nu vor putea fi utilizate decat pe baza unor probe care sa confirme ca nu au fost influientate defavorabil caracteristicile fizico-mecanice; armaturile care urmeaza sa fie tensionate simultan vor proveni pe cat posibil din acelasi lot; zonele de armatura care au suferit o indoire locala ramanand deformate nu se vor utiliza, fiind interzisa operatia de indreptare. Daca totusi in timpul transportului sau al depozitarii, barele de otel superior au suferit o usoara deformare, se vor indrepta mecanic, la temperaturi de cel putin +10oC pentru armaturi pretensionate individual, diagrama se va stabili pe probe scurte de catre un laborator de specialitate, in conformitate cu STAS 6605 Incercarea la tractiune a otelului, a sarmei si a produselor din sarma pentru beton precomprimat in cazul fasciculelor postintinse, valoarea reala a modulului de elasticitate se va determina pe santier, odata cu determinarea pierderilor de tensiune prin frecare pe traseu. La calculul armaturilor pretensionate, confectionarea, montarea si pozitionarea armaturilor, tensionarea, blocarea si injectarea lor se va tine seama de prevederile constructive cuprinse in STAS 10111/2, cap. 7.9 .
8.7.1.10
BETOANE
Prevederi generale Prezentul capitol trateaza conditiile tehnice generale necesare la proiectarea si executia elementelor sau structurilor din beton simplu, beton armat si beton precomprimat. La executia betoanelor din fundatii, elevatii, suprastructuri din beton armat si beton precomprimat prevederile din prezentul capitol se vor completa si cu prevederile specifice cuprinse in standardele in vigoare . De asemenea se vor avea in vedere si reglementarile cuprinse in anexele I.1 si I.2 din normativul NE 012, si prevederile din STAS 10111/2 si SR EN 1799. Calitatea betonului este definita prin clase.
Pag. 444/561
Clasele de betoane sunt stabilite pe baza rezistentei caracteristice a betonului, care este rezistenta la compresiune la 28 zile, determinata conform SR EN 12390-6 pe cuburi cu latura de 150 mm.. Pentru corelarea cu marcile de betoane se prezinta in tabel echivalenta dintre clase si marci precum si recomandari privind clasele minime de betoane in elementele de rezistenta ale infrastructurilor si suprastructurilor.
Clasa betonului
Marca betonului
Recomandari privind clasele minime de betone Infrastructura STAS 10111/1 Suprastructura STAS 10111/1 4
1 C 2,8/3,5 C 4/5
2 B 50 B 75
3 Beton de egalizare si umplutura Betoane de panta Fundatii masive din beton simplu, la sferturi de con, ziduri de sprijin, aripi in teren fara apa subterana Idem in teren cu apa subterana - fundatii masive din beton armat la podete, aripi, ziduri de sprijin, pile si culei de poduri - elevatii masive de beton simplu la podete, aripi, ziduri de sprijin, pile si culei, inclusiv ziduri de sprijin si ziduri de garda Elevatii din beton armat, beton de fata vazuta, cuzineti si panouri din beton armat
C 6/7,5
B 100
Elemente masive din beton simplu si beton armat
C 8/10
B 150
C 12/15
B 200
Suprastructuri si podete tubulare din beton armat monolit Suprastructuri si podete tubulare din beton armat prefabricat
C 16/20 C 18/22,5 C 25/30 C 28/35 C 32/40 C 40/50 C 50/60
B 250 B 300 B 400 B 450 B 500 B 600 B 700
Suprastructuri din beton precomprimat
Pentru asigurarea durabilitatii podetelor, la proiectare se va tine seama de regimul de expunere sau natura si gradul de agresivitate al mediului, in conformitate cu normativul NE 012 capitolul 5, din care : tabelul 5 pentru elemente expuse la intemperii, umiditate sau in contact cu ape subterane Daca in urma analizei conditiilor din amplasament se impune adaptarea unor conditii speciale atunci se va adapta clasa de beton adecvata si se va preciza dupa caz: gradul de impermeabilitate;; tipul de ciment dozajul minim de ciment;
Pag. 445/561
valoarea maxima a raportului A/C; Materialele utilizate la prepararea betoanelor Cimenturi Sortimentele uzuale de cimenturi, caracterizarea acestora, precum si domeniul si conditiile de utilizare sunt precizate in SR EN 197-1 si normativul NE 012. Livrare si transport Cimentul se livreaza in vrac sau ambalat in saci de hartie, insotit de un certificat de calitate. Cimentul livrat in vrac se transporta in vagoane cisterna, autocisterna, containere sau vagoane inchise, destinate exclusiv acestui produs. Transportul cimentului ambalat in saci se face in vagoane inchise sau camioane acoperite. Depozitare Depozitarea cimentului se va face numai dupa constatarea existentei certificatului de calitate sau de garantie si verificarea capacitatii libere de depozitare in silozuri destinate tipului respectiv de ciment sau in incaperile special amenajate. Depozitarea cimentului in vrac se va face in celule tip siloz, in care nu au fost depozitate anterior alte materiale. Pe intreaga perioada de depozitare a silozurilor se va tine evidenta loturilor de ciment depozitate in fiecare siloz, prin inregistrarea zilnica a primirilor si livrarilor. Depozitarea cimentului ambalat in saci se va face in incaperi inchise. Sacii vor fi asezati in stive, lasandu-se o distanta libera de 50 cm de la peretii exteriori si pastrand imprejurul lor in spatiu suficient pentru circulatie. Stivele vor avea cel mult 10 randuri de saci suprapusi. In fiecare stiva se va afisa data sosirii cimentului, sortimentul si data fabricatiei. Cimentul se va utiliza in ordinea datelor de fabricatie. Durata de depozitare nu va depasi 60 de zile de la data expedierii de catre producator pentru cimenturile cu adaosuri si respectiv 30 de zile in cazul cimenturilor fara adaosuri. Cimentul ramas in depozit un timp mai indelungat nu se va intrebuinta la elemente de beton si beton armat decat dupa verificarea starii de conservare si in conformitate cu prevederile din normativ NE 012. Verificarea calitatii cimentului se va face la aprovizionarea, conform anexei VI-1 din NE 012; Metodele de incercare sunt conforme cu SR EN 196-8 si anexa IV.1, normativ NE 012.
8.7.1.10.1
AGREGATE
Pentru prepararea betoanelor avand densitatea aparenta cuprinsa intre 2201 si 2500 kg/mc se folosesc agregate grele, provenite din sfaramarea naturala sau/si din concasarea rocilor. Conditiile tehnice pe care le va indeplini agregatele sunt precizate in SR EN 12620. Pentru prepararea betoanelor se va utiliza sorturile (1), avand 0-4 mm; (2) cu 4-8 mm; (3) cu 8-16 mm; si (4) cu 16-25 mm. Depozitarea: Agregatele trebuie depozitate pe platforme betonate avand pante si rigole de evacuare a apelor. Pentru depozitarea separata a diferitelor sorturi se vor crea compartimente avand inaltimea corespunzatoare incat sa se evite amestecarea sorturilor.
Pag. 446/561
Nu se admite depozitarea direct pe pamant sau pe platforme balastate. Pentru depozitele de consum se pot folosi silozuri. Depozitele vor avea amenajate drumuri de acces care sa evite antrenarea de noroi si impurificarea agregatelor. In cazul aprovizionarii cu mijloace de cale ferata se va asigura un spatiu (compartiment) pentru depozitarea loturilor refuzate, normativ NE 012-99. Verificarea calitatii agregatelor se va face : la aprovizionare conform anexa VI.1; inainte de utilizare conform anexa X.1 pct. B.2; Metodele de incercare corespund STAS 4606 (anexa IV.4) si SR EN 1367-1.
8.7.1.10.2
APA
Apa utilizata la confectionarea betoanelor poate proveni din reteaua publica sau alta sursa, dar in acest caz va indeplini conditiile tehnice prevazute in SR EN 1008.
8.7.1.10.3
ADITIVI
La prepararea betoanelor se pot utiliza aditivi in scopul : imbunatatirii lucrabilitatii la elemente cu sectiuni subtiri sau turnate cu pompa imbunatatirii gradului de impermeabilitate pentru elemente expuse la intemperii sau aflate in medii agresive obtinerii unor betoane de rezistenta superioara imbunatatirii comportarii la inghet-dezghet repetat reglarii procesului de intarire, intarziere sau accelerare in functie de cerintele tehnologice cresterii rezistentei, durabilitatii si imbunatatirii omogenitatii betonului. Tipurile uzuale de aditivi si conditiile de utilizare sunt precizate in anexa V.3 din normativul NE 012. Utilizarea altor tipuri de aditivi sau utilizarea simultana a doua tipuri se admite numai pe baza unor caiete de sarcini speciale si a unor studii aprofundate in laboratoare de specialitate. Verificarea caracteristicilor aditivului se va face conform anexei I.3.- NE 012. Prepararea si transportul betonului Prepararea si livrarea betonului se face prin statii de betoane. Acestea sunt unitati dotate cu una sau mai multe instalatii de preparat beton sau betoniere. Statiile de betoane cu o capacitate nominala de productie mai mare de 10 mc/ora sunt conduse de un sef de statie si functioneaza pe baza unui certificat de atestare eliberat de o comisie acceptata de beneficiar. Statiile de betoane cu o capacitate nominala de productie de cel mult 10 mc/ora sunt subordonate direct conducatorului lucrarii pe care o deserveste si va functiona cu acordul beneficiarului. Pentru lucrarile de beton, beton armat si beton precomprimat, tipurile de beton se diferentiaza si se noteaza in functie de clasa betonului, lucrabilitate, tipul de ciment utilizat, marimea agregatelor, gradul de impermeabilitate, gradul de gelivitate si tipul de aditiv adoptat. In comanda de beton catre statie se vor inscrie tipul de beton, ritmul de livrare, precum si obiectul (partea de structura) unde se va folosi. Nomenclatorul tipurilor de betoane ce se produc la statie se va stabili conform tabel 7.2.1 NE 012. Pentru lucrarile curente, compozitia betonului se stabileste de laboratorul antreprenorului in conformitate cu anexa 1.4 NE 012.
Pag. 447/561
Stabilirea compozitiei se va face : la intrarea in functiune a unei statii de betoane ; la schimbarea tipului de ciment sau agregate; la introducerea utilizarii de aditivi sau la schimbarea tipului acestora; la pregatirea executarii unei lucrari care necesita un beton cu caracteristici deosebite de cele curent preparate, sau de clasa egala sau mai mare de C 20/25. Compozitiile de betoane se vor aproba de beneficiar. In cazul constructiilor speciale, precum si in cazul utilizarii unor tipuri de ciment, agregate, aditivi sau adaosuri altele decat cele cuprinse in standardele mentionate in normativul NE 012, stabilirea compozitiei betoanelor se va face pe baza de studii elaborate de laboratoare de specialitate din institutii de cercetare. In cursul prepararii betonului reteta se va corecta de catre laboratorul statiei si cu acceptul beneficiarului, in functie de rezultatele incercarilor privind : umiditatea agregatelor; granulozitatea sorturilor; densitatea aparenta a betonului proaspat; lucrabilitatea betonului. Dozarea materialelor componente se face prin cantarire, abaterile inscriindu-se in urmatoarele limite : 3% la agregate; 5% pentru aditivi; 2% pentru ciment si apa; 3% pentru cenusa de termocentrala; Pentru amestecarea betonului se pot folosi betoniere cu amestecare fortata sau betoniere cu cadere libera. Ordinea de introducere a materialelor componente in betoniera va respecta prevederile cartii tehnice a utilajului respectiv, dar incepand cu sortul de agragate cu granula cea mai mare. Durata de amestecare va de cel putin 45 secunde de la introducerea ultimului component. Durata de amestecare se va majora dupa caz, in cazul utilizarii de aditivi sau adaosuri, in perioade de timp friguros si pentru betoane cu lucrabilitate redusa. La terminarea unui schimb sau la intreruperea prepararii betonului pe o durata mai mare de o ora, toba betonierei se va spala cu jet puternic de apa si apoi va fi golita complet. Transportul betoanelor cu tasarea mai mare de 5 cm se va face cu autoagitatoare iar a betoanelor cu tasarea de max. 5 cm cu autobasculante cu bena amenajate corespunzator. Transportul local al betonului se poate efectua cu bene, pompe, benzi transportoare, jgheaburi. Mijloacele de transport trebuie sa fie etanse pentru a nu permite pierderea laptelui de ciment. Pe timp de arsita sau de ploaie, in cazul transportului cu autobasculante pe distanta mai mare de 3 km, suprafata libera de beton se va proteja pentru a impiedica evaporarea apei si modificarea caracteristicilor betonului. Durata de transport nu va depasii durata de 50-70 minute conform tabelului 12.1 din normativul NE 012. Reguli generale de betonare Executarea lucrarilor de betonare poate incepe numai dupa ce s-a verificat indeplinirea urmatoarelor conditii : compozitia betonului a fost acceptata de beneficiar, iar in cazul betoanelor de clasa egala sau mai mare de C 20/25 se dispune de incercari preliminare; sunt realizate masurile pregatitoare, sunt aprovizionate si verificate materialele necesare (agregate, ciment, piese inglobate etc.) si sunt in stare de functionare utilajele si dotarile necesare ;
Pag. 448/561
au fost receptionate calitativ lucrarile de sapaturi, cofraje si armaturi; daca de la montarea si receptionarea armaturii a trecut o perioada indelungata si se constata prezenta frecventa a ruginei neaderente, armatura se va demonta iar dupa curatire si remontare se va proceda la o noua receptie calitativa; suprafetele de beton turnat anterior si intarit nu prezinta zone necompactate sau segregate si au rugozitatea necesara asigurarii unei bune legaturi intre cele doua betoane nu se intrevede posibilitatea interventiei in cazul unor conditii climatice nefavorabile (ger, ploi abundente, furtuna etc.); in cazul fundatiilor sunt prevazute masuri de dirijare a apelor din precipitatii sau infiltratii, astfel incat acestea sa nu se acumuleze in zona in care se va betona. Respectarea acestor conditii se va consemna intr-un act care va fi aprobat de beneficiar. Betonul trebuie sa fie pus in lucrare in maximum 15 minute de la aducerea lui la locul de turnare; se admite un interval de maximum 30 minute numai in cazurile in care durata transportului este mai mica de 30 minute. La turnarea betonului se vor respecta urmatoarele reguli generale: cofrajele de lemn, betonul vechi sau zidariile, care vor veni in contact cu betonul proaspat, vor fi udate cu apa cu 2....3 ore inainte si imediat inainte de turnare iar apa ramasa in denivelari se va evacua; din mijlocul de transport betonul se va descarca in bene, pompe, benzi transportoare, jgheaburi sau direct in lucrare; daca betonul adus la locul de punere in lucrare nu se incadreaza in limitele de lucrabilitate admise sau prezinta segregari va fi refuzat, fiind interzisa punerea lui in lucrare; se admite imbunatatirea lucrabilitatii numai prin folosirea unui aditiv superpastifiant dar cu acordul beneficiarului ; inaltimea de cadere libera a betonului nu va depasi 3 m pentru elemente cu latime max. de 1 m, respectiv 1,5 m inaltime pentru celelalte cazuri inclusiv elementele de suprafata de tip placa; betonarea elementelor cofrate pe inaltimi mai mari de 3 m se va face prin ferestre laterale sau prin intermediu uni furtun sau tub avand capatul inferior la max. 1,5 m de zona ce se betoneaza; betonul se va raspandi uniform in lungul elementului urmarindu-se realizarea de straturi orizontale de max. 50 cm inaltime; se vor lua masuri pentru a evita deformarea sau deplasarea armaturilor fata de pozitia prevazuta indeosebi pentru armaturile dispuse la partea superioara a placilor in consola; daca totusi se vor produce asemenea fenomene, ele se vor corecta in timpul turnarii; se va urmari cu atentie inglobarea completa a armaturilor, respectandu-se grosimea stratului de acoperire prevazuta in proiect; nu este permisa ciocanirea sau scuturarea armaturii in timpul betonarii si nici asezarea pe armaturi a vibratorului; in zonele cu armaturi dese se va urmari cu atentie umplerea completa a sectiunii; -se va urmarii comportarea si mentinerea pozitiei initiale a cofrajelor si sutinerilor acestora, luandu-se masuri imediate de remediere in cazul constatarii unor deplasari sau caderi; circulatia muncitorilor si utilajului de transport in timpul betonarii se va face pe podine, astfel rezemate incat sa nu modifice pozitia armaturii; este interzisa circulatia directa pe armaturi sau pe zonele cu beton proaspat; betonarea se va face continuu pana la rosturile de lucru prevazute in proiect; in cazul cand s-a produs o intrerupere de betonare mai mare de 2 ore, reluarea turnarii este permisa numai dupa pregatirea suprafetei rostului si cu acordul beneficiarului. Compactarea: Compactarea mecanica a betonului se face prin vibrare. Se admite compactarea manuala (cu mai, vergele, sipci sau prin ciocanire cofraj) numai in cazuri accidentale de intrerupere a functionarii vibratorului (defectiune sau intrerupere de curent) caz in care betonarea trebuie sa continue pana la pozitia corespunzatoare unui rost. Se pot utiliza urmatoarele procedee de vibrare : vibrarea interna folosind vibratoare de interior (pervibratoare); vibrarea externa cu ajutorul vibratoarelor de cofraj; vibrare de suprafata cu vibratoare placa sau rigle vibrante.
Pag. 449/561
Alegerea tipului de vibrare se va face in functie de tipul si dimensiunile elementului (placa, grinda) si de posibilitatile de introducere printre barele de armatura. La executie se vor respecta prevederile cap.6 din normativul NE 012 referitoare la compactarea betonului. In masura in care este posibil, se vor evita rosturile de lucru organizandu-se executia astfel ca betonarea sa se faca fara intrerupere pe intregul element. Cand rosturile de lucru nu pot fi evitate pozitia lor se va stabili cu acordul inginerului prin proiect . Pentru a se asigura conditii favorabile de intarire si a se reduce deformatiile din contractie se va asigura mentinerea umiditatii betonului protejand suprafetele libere prin: acoperirea cu materiale de protectie; stropirea periodica cu apa; aplicarea de pelicule de protectie. Protectia va fi indepartata dupa minim 7 zile numai daca intre temperatura suprafetei betonului si cea a mediului nu este o diferenta mai mare de 12oC. Pe timp ploios suprafetele de beton proaspat se vor acoperi cu prelate sau folii de polietilena, atat timp cat prin caderea precipitatiilor exista pericolul antrenarii pastei de ciment. Decofrarea se va face numai dupa ce betonul a capatat rezistenta necesara cu respectarea termenelor minime recomandate la cap.14 din normativul NE 012. Tolerante de executie Abaterile maxime admisibile la executarea lucrarilor de beton si beton armat se vor incadra in prevederile cuprinse in anexa III.1 din normativul NE 012. Executarea lucrarilor de beton in conditii sau prin procedee speciale La executarea lucrarilor de beton in conditii sau prin procedee speciale se vor respecta urmatoarele prevederi pentru : betoane turnate prin pompare capitolul 16.3 normativ NE 012. betoane turnate in cofraje glisante capitolul 16.4 NE 012. executarea lucrarilor de betoane pe timp friguros, normativ C 16 ; masuri speciale de proiectare, executie si intretinerea constructiilor din zona litoralului Marii Negre; turnarea betonului sub apa capitolul 16.2 NE 012. In cazul altor conditii sau procedee se vor respecta prevederile caietelor de sarcini speciale elaborate pentru conditiile efective ale lucrarii respective.
8.7.1.11
HIDROIZOLATII
Prevederi generale Prezentul capitol trateaza conditiile tehnice generale ce trebuiesc indeplinite la realizarea hidroizolatiilor pentru lucrarile de podete si ziduri de sprijin. La proiectarea, executia si receptia hidroizolatiilor se vor respecta prevederile din STAS 5088. Lucrari de arta. Hidroizolatii. Prescriptii de proiectare si executie. Hidroizolatiile au ca scop impiedicarea patrunderii apei in elementele de constructie, captarea si evacuarea ei, preluarea solicitarilor din incarcari si transmiterea lor la structura de rezistenta. La lucrarile de arta, hidroizolatiile sunt alcatuite, in general din : sapa care se executa in camp continuu si racordarea acesteia la marginea elementului care se hidroizoleaza; dispozitivele de acoperire a rosturilor, gurilor de scurgere, strapungerile si racordarea sapei la acestea. In cadrul sapei se pot distinge urmatoarele straturi:
Pag. 450/561
strat hidroizolant sau sapa hidrofuga formata din: stratul de amorsare; strat de lipire; strat de baza; strat suplimentar, de la caz la caz; strat de protectie. In functie de pozitia elementului de constructie care se hidroizoleaza fata de nivelul apei freatice, hidroizolatiile pot fi : hidroizolatii impotriva umiditatii pamantului, care se aplica la culei si ziduri de sprijin, elemente ce vin in contact cu apa mai mult timp; hidroizolatii impotriva apelor fara presiune hidrostatica ce se aplica la suprastructura podetelor. Stratul hidroizolant, in functie de materialul folosit si procedeul de aplicare, poate fi : din materiale plastice sau bituminoase aplicate la rece care se recomanda la lucrari de arta executate la zi si la lucrari unde se asigura o ventilatie corespunzatoare; din materiale bituminoase aplicate la cald. Stratul hidroizolant aplicat la rece sau la cald se poate executa in diverse variante si cu diferite materiale, respectanduse insa prevederile din STAS 5088 tabelele 1,3-6. Alegerea variantelor se va face la fiecare lucrare in parte, tinand seama de prevederile din STAS 5088 precum si de conditiile locale de teren, conditiile de exploatare si de importanta lucrarii, adoptandu-se solutia optima din punct de vedere tehnic si economic. In cazul lucrarilor amplasate in medii agresive se vor lua masuri suplimentare conform standardelor si normativelor in vigoare. Materiale si prevederi pentru proiectare Materialele necesare pentru executia hidroizolatiilor sunt conform tabelului 1 din STAS 5088. Varianta de alcatuire a hidroizolatiei, tinand seama si de precizarile de la paragraful 10.1 se va alege conform tabelelelor 5...6 din STAS 5088. Calitatea materialelor si conditiilor de folosire sunt precizate in standardele de produse, precizate in tabelul 1 din STAS 5088. In functie de varianta adoptata se vor respecta si recomandarile de proiectare cuprinse in STAS 5088, capitolul 3.Se vor respecta de asemenea prevederile din cap. 3, privind racordarea hidroizolatiilor la marginile elementului de constructie ce se hidroizoleaza. Prescriptii de executie, verificare si receptie Stratul suport al hidroizolatiei trebuie sa nu prezinte prezinte proeminente mai mari de 2 mm, suprafata neteda realizandu-se prin driscuire. Planeitatea suprafetei suport se admite a avea o singura denivelare de 5 mm pe o suprafata verificata cu dreptarul de 3 m in orice directie. Pentru a indeplini aceste conditii suprafata suport se va pregati astfel: se indeparteaza toate muchiile vii, denivelarile, agregatele incomplet inglobate in beton, petele de grasime si orice alte corpuri straine; laptele de ciment in exces se indeparteaza cu peria de sarma; se curata cu jeturi de apa sau aer comprimat, lasandu-se sa se usuce in vederea aplicarii stratului hidroizolant. Pe suprafata suport pregatita ca mai sus, se interzice circulatia personalului din santier. Muncitorii care executa lucrarile trebuie sa coarte cizme de cauciuc, circuland numai pe pasarele provizorii din lemn. Stratul hidroizolant se va aplica pe timp uscat si la o temperatura a suprafetei suport mai mare de +5oC. In timpul executiei stratului hidroizolant, pe portiunile inca neacoperite cu stratul de protectie se vor lua masuri pentru:
Pag. 451/561
interzicerea circulatiei lucratorilor si a depozitarii de materiale pe aceste suprafete; acoperirea cu praf de creta, praf de ciment sau hartie impotriva actiunii razelor solare sau a temperaturilor ridicate. Se recomanda ca procesul de executie a hidroizolatiei sa se organizeze astfel incat stratul de protectie sa se aplice in aceeasi zi. Pe stratul hidroizolant neacoperit cu stratul de protectie sau in zona in care urmeaza a se hidroizola imediat, nu se executa sprijiniri. Eventualele schimbari de materiale sau de solutii constructive pentru hidroizolatii, fata de proiect, antreprenorul nu le poate face decat cu acordul proiectantului si al beneficiarului. Calitatea materialelor folosite la hidroizolatia lucrarilor de arta rutiere se garanteaza prin certificate de calitate emise de unitatea producatoare si aprobate de inginer inainte de inceperea lucrarilor. Executantul lucrarilor de hidroizolatie verifica calitatea materialelor pe baza acestor certificate, efectuand si incercari in caz de dubiu. Verificarea si receptia lucrarilor de hidroizolatii se face pe etape, dupa cum urmeaza: pe parcursul executarii lucrarilor de hidroizolatii, incheindu-se procese verbale partiale de lucrari ascunse; la terminarea lucrarilor de hidroizolatii, prin incheierea unui proces verbal pentru aceste lucrari; odata cu verificarea intregii lucrari de arta. Verificarea la terminarea lucrarilor de hidroizolatie se face asupra aspectului iar in cazul unor prevederi nefavorabile din procesele verbale de lucrari ascunse se poate face si asupra etanseitatii prin inundare cu apa pe o inaltime de maxim 5 cm, pe suprafata limitata. Defectele constatate pe parcursul executiei si la terminarea lucrarilor de hidroizolatii se vor remedia pe baza unor solutii propuse de antreprenor si care pot fi acceptate sau nu de catre beneficiar. In cazul in care beneficiarul nu accepta remedierile propuse de antreprenor se poate dispune refacerea intregii lucrari de hidroizolatii.
8.7.1.12
RECEPTIA LUCRARILOR
8.7.1.12.1
RECEPTIA PE FAZA A LUCRARILOR
Receptia pe faza a lucrarilor se efectueaza atunci cand toate lucrarile prevazute in documentatie sunt complet terminate si toate verificarile sunt efectuate in conformitate cu prevederile prezentului caiet de sarcini. Comisia de receptie examineaza lucrarile si verifica indeplinirea conditiilor de executie si calitatile impuse de proiect si caietul de sarcini, precum si constatarile consemnate pe parcursul executiei de catre organele de control abilitate. In urma acestei receptii se incheie ,, Proces verbal de receptie pe faza in care sunt specificate remedierile care sunt necesare, termenul de executie a acestora si recomandari cu privire la modul de tinere sub bservatie a tronsoanelor de drum la care s-au constatat abateri fata de prevederile prezentului caiet de sarcini.
8.7.1.12.2
RECEPTIA PRELIMINARA
Receptia preliminara se face odata cu receptia preliminara a intregii lucrari conform normelor legale in vigoare . Comisia de receptie va examina lucrarile fata de documentatia de control si procesele verbale de receptie pe faze , intocmit in timpul executiei lucrarilor .
Pag. 452/561
8.7.1.12.3
RECEPTIA FINALA
Receptia finala a lucrarilor se face dupa expirarea perioadei de verificare a comportarii acesteia in conformitate cu prescriptiile legale in vigoare.
8.8
APARARI DE MALURI ALCATUITE DIN GABIOANE
Obiect si domeniu de aplicare Prezentul caiet de sarcini are aplicabilitate la lucrarile de aparari de maluri, executate conform prevederilor proiectului tehnic si detaliilor de executie. Solutia tehnica adoptata Solutia adoptata in cadrul acestei lucrari prevede executia debleelor si apararilor de mal din gabioane. Dimensiunile sectionale ale apararilor, ca si alcatuirea constructiva (de ex. dimensiuni carcase pentru gabioane), sunt prevazute in detaliile de executie. Se propune ca lucrarile sa fie executate in 2 etape: pe malul stang mai intai si apoi pe malul drept. Executia se va face la adapostul digurilor de deviere a cursului apei dar si acolo unde sunt necesare la debleele pe partea dreapta a drumului.
8.8.1.1
EXECUTAREA LUCRARILOR DE TRASARE
Trasarea amplasamentului apararilor de mal se va executa pe baza planului de trasare. Inainte de a incepe lucrarile pregatitoare de terasamente (sapatura) se stabileste amplasamentul in plan al lucrarii, care se materializeaza cu reperi. Reperii se vor amplasa in afara zonei de lucru pentru a putea fi pastrati si folositi spre a materializa conturul in plan si cotele de nivel ale fundatiei de beton.
8.8.1.2
NATURA, CALITATEA MATERIALELOR UTILIZATE
Piatra bruta pentru gabioane trebuie sa provina din roci fara urme vizibile de dezagregare fizica, chimica sau mecanica, trebuie sa fie omogene in ceea ce priveste compozitia mineralogica, sa aiba o structura omogena compacta. Caracteristicile mecanice ale pietrei vor trebui sa fie dupa cum urmeaza: rezistenta la compresiune pe epruvete - in stare uscata, N/mm2 min80 rezistenta la inghet-dezghet - coeficient de gelivitate, la 25 - cicluri de piatra sparta, % max.0,3 - coeficient de inmuiere, pe epruvete, % max. 25. Forma pietrei este neregulata, asa cum rezulta din cariera, avand dimensiunea minima de cel putin 199 mm si o greutate cuprinsa intre 25 kg si 50 kg, pentru a putea fi manevrata manual. Forma si dimensiunile pietrei brute folosite: forma - neregulata, apropiata de un trunchi de piramida sau prisma inaltimea (mm) - 140-180
Pag. 453/561
dimensiunile bazei, mm lungime inaltimea latime - 80-150
8.8.1.3
CONTROL DE CALITATE SI RECEPTIE
Controlul calitatii Pe parcursul realizarii lucrarii este obligatorie verificarea in toate fazele de executie a amplasarii corecte a partilor componente ale tronsoanelor de ziduri de sprijin din gabioane.
8.8.1.4
RECEPTIA LUCRARII
Receptia pe faze se face atunci cand lucrarile prevazute in documentatie sunt complet terminate si toate verificarile sunt efectuate. In urma verificarilor se incheie proces verbal de receptie pe faze care confirma posibilitatea trecerii la urmatoarea faza. Se efectueaza de dirigintele de santier si antreprenor. La receptia preliminara, comisia examineaza lucrarile si verifica indeplinirea conditiilor de executie si calitative impuse de proiect si caietul de sarcini, precum si constatarile consemnate pe parcursul executiei de catre organele de control. Astfel, se incheie "Procesul verbal de receptie preliminar". Se vor verifica in cadrul acestei operatii de receptie urmatoarele: amplasamentul lucrarilor conform proiectului de executie; calitatea materialelor conform standardelor respective; natura pamanturilor (conform STAS 1243-88), pentru verificarea concordantei cu studiile geo; dimensiunile, pantele si calitatea executiei lucrarilor. Receptia finala are loc dupa expirarea perioadei de garantie si se va face in conditiile respectarii prevederilor legale in vigoare, precum si a prevederilor din prezentul caiet de sarcini.
8.9
PROTECTII TALUZ CU PAMANT VEGETAL
8.9.1.1
GENERALITATI
Este o lucrare de protectie care asigura prevenirea eroziunii si ravinarii taluzurilor. Se executa pe taluzuri stabile cu p1:1, cu inaltimi de max.10 m ce pot fi erodate si ravinate de ape de suprafata. Protectia taluzurilor in aceasta situatie cuprinde urmatoarele operatiuni care vor fi aprobate de inginer inainte de a fi executate: Imbracarea suprafetei taluzului cu pamant vegetal. Insamantarea suprafetei taluzului. Protectia contra ravinarilor, pana la refacerea vegetatiei, iar in cazul terenurilor aride stancoase, acoperirea cu geotextil din fibre vegetale care sa contina si seminte de iarba.
Pag. 454/561
8.9.1.2
DESCRIEREA OPERATIUNILOR
Imbracarea suprafetei taluzului cu pamant vegetal se realizeaza de jos in sus pe taluz cu o grosime a stratului peste muchia treptei de minim 20 cm. Stratul de pamant vegetal se aduce fie din depozite aprobate de inginer cu auto, fie din depozitul intermediar de unde se transporta cu roaba pe taluz si de aici prin lopatari se asterne pe suprafata taluzului. Stratul de pamant ce imbraca taluzul se compacteaza usor cu ruloul de mana si se finiseaza manual pentru crearea unei suprafete plane. Indepartarea tuturor bolovanilor si redarea terenului in circuitul agricol. Insamantarea suprafetei taluzului se realizeaza imediat dupa acoperirea taluzului cu pamant vegetal. Insamantarea pamantului vegetal comporta urmatoarele faze: scarificarea manuala a pamantului vegetal; imprastierea unui strat de ingrasamant (de preferinta natural); stropirea suprafetei insamantate cu ajutorul autocisternei a unui amestec de apa, seminte, aracet <2% si ingrasaminte chimice, in proportii comunicate de organele agricole din zona. Pentru alegerea semintelor pentru gazon se vor consulta organele competente functie de zona si natura terenului. Protectia contra ravinarilor se face prin dirijarea apelor de suprafata prin rigole si casiuri din elemente de beton prefabricat sau din material plastic. Completarea cu pamant vegetal a ravenelor si insamantarea suprafetelor degradate. Protectia cu geotextil Peste suprafata insamantata se asterne un geotextil format din fibre putrescibile cu greutate cuprinsa intre 200 - 400 g/mp. El se fixeaza la capete cu ancore de consolidare si se asterne incepand de sus in jos. Pentru o mai buna fixare el se acopera cu 5 cm. de pamant vegetal.
8.9.1.3
MATERIALE UTILIZATE
Conditii de calitate Pamant vegetal va fi utilizat materialul rezultat din solul vegetal decapat din ampriza drumului sau se aduce din depozit. Se va urmari sa nu contina bulgari mai mari de 5 cm sau alte corpuri straine, uleiuri minerale etc. La punerea in opera, pamantul vegetal va avea o umiditate de 18-32%. Apa Trebuie sa indeplineasca conditiile prevzute in SR EN 1008, daca nu provine din reteaua publica. Semintele-se iau de la organele competente in acest domeniu si vor fi aprobate de inginer. Trebuie sa fie specifice zonei in care se folosesc si functie de natura terenului . Semintele folosite in tara noastra fac parte din categoria gramineelor si anume: Lolium perena iarba de gazon; Poa pratensis firuta; Festuca rubra paiusul rosu; Festuca amudinaceea paiusul inalt; Bromus inermis obsiga; Agropyum cristatum pirul crestat. Pentru alegerea semintelor pentru gazon se vor consulta organele competente, functie de zona si natura terenului.
Pag. 455/561
Geotextil de protectie format din fibre vegetale biodegradabile cu greutatea cuprinsa intre 200-400 g/mp , alungire la rupere- max 70%. Conditia: sa fie suprafata continua si sa permita asternerea geotextilelor pe taluz.
8.9.1.4
VERIFICAREA CALITATII
Asternerea pamantului vegetal se va verifica prin sondaj (1 sondaj la 100 m2) incadrarea in prevederile punctului 2.a de mai sus . Suprafata protejata in ansamblu nu trebuie sa prezinte denivelari mai mari de 10 cm, pentru corectarea suprafetelor se va trece la taierea damburilor si completarea cu pamant vegetal a gropilor. Insamantarea suprafetelor verificarile ce se fac pentru aprecierea calitatii se face vizual de catre Inginer si se urmareste realizarea unui gazon uniform cu densitate mare. Daca se observa ochiuri neinierbate se trece la suprainsamantarea si la repetarea operatiunilor prevazute la pct.2.b, pana la obtinerea unui gazon uniform. Protectia cu geotextile se verifica daca este acoperita toata suprafata iar rosturile sunt suprapuse pe min. 20 cm, se verifica fixarea geotextilului in ancore de consolidare pe versant. Geotextilele va trebui sa respecte conditiile prevazute in prezentul caiet de sarcini, acestea vor fi testate si verificate inainte de punerea in opera si pe parcursul executiei de laboratoare specializate si aprobate de inginer. Pentru utilizarea materialelor geosintetice la lucrarile de constructii, pe santier probele de control se vor lua din fiecare lot aprovizionat de catre Constructor in prezenta Consultantului. Ele se vor transmite la un laborator specializat aprobat de inginer fara sa se specifice provenienta, doar cu un numar de ordine pentru a se efectua incercarile conform normativului NP 075 -,,Normativ pentru utilizarea materialelor geosintetice la lucrarile de constructii si a standardelor in vigoare. Rezultatele se vor compara cu cele de pe fisa tehnica a furnizorului si daca performantele sunt in limita a 10% fata de cele prevazute, geotextilul se poate pune in opera. Daca rezultatele sunt in afara limitei 10% se va consulta proiectantul pentru a stabili in ce conditii pot fi puse in opera.
8.9.1.5
RECEPTIA LUCRARILOR
Receptia pe faza a lucrarilor Receptia pe faza a lucrarilor se efectueaza atunci cand toate lucrarile prevazute in documentatie sunt complet terminate si toate verificarile sunt efectuate in conformitate cu prevederile prezentului caiet de sarcini. Comisia de receptie examineaza lucrarile si verifica indeplinirea conditiilor de executie si calitatile impuse de proiect si caietul de sarcini, precum si constatarile consemnate pe parcursul executiei de catre organele de control abilitate. In urma acestei receptii se incheie ,, Proces verbal de receptie pe faza in care sunt specificate remedierile care sunt necesare, termenul de executie a acestora si recomandari cu privire la modul de tinere sub bservatie a tronsoanelor de drum la care s-au constatat abateri fata de prevederile prezentului caiet de sarcini. Receptia Preliminara Receptia preliminara se face odata cu receptia preliminara a intregii lucrari conform normelor legale in vigoare . Comisia de receptie va examina lucrarile fata de documentatia de control si procesele verbale de receptie pe faze , intocmit in timpul executiei lucrarilor .
Pag. 456/561
Receptia Finala Receptia finala a lucrarilor se face dupa expirarea perioadei de verificare a comportarii acesteia in conformitate cu prescriptiile legale in vigoare.
8.10
EXECUTIA MARCAJELOR
8.10.1.1 8.10.1.1.1
GENERALITATI PRESCRIPTII PRIVIND EXECUTIA MARCAJELOR
Prezentul caiet de sarcini cuprinde conditii obligatorii de realizare a marcajelor rutiere in conformitate cu prevederile Legislatiei de circulatie rutiera si a standardelor referitoare la semnalizarea rutiera.
8.10.1.1.2
CONDITII TEHNICE PENTRU VOPSELE
Pentru marcajele rutiere pot fi utilizate urmatoarele materiale; Vopsea de marcaj alba, ecologica, monocomponenta, diluabila cu apa si uscare la aer (fara solventi organici) Aceasta vopsea trebuie sa garanteze vizibilitatea in orice conditii. Vopseaua va fi aplicata peste o amorsa corespunzatoare .Marcajele vor fi aplicate cu mijloace adecvate (pentru amorsa, vopsea, microbile si bile de sticla) sau vor fi asternute manual in functie de tipul de marcaj. Durata de serviciu a marcajelor trebuie sa fie de minimum 18 luni . Marcaje termo-plastice sau din banda alba auto-adeziva cu aplicare la cald sau la rece. Acestea trebuie sa intruneasca aceleasi conditii tehnice ca si vopseaua de marcaj. Perioada de serviciu a marcajelor trebuie sa fie de minimum 36 luni. Ofertantul va asigura Beneficiarului tehnologia de aplicare si fisele tehnice pentru asternerea marcajului termo-plastic. Materialelel trebuie sa fie puse la dispozitie de o firma acceptata de Beneficiar. Certificatele de calitate eliberate de laboratoarele internationale (cel putin echivalent cu BAST si LGA) trebuie sa fie anexate la materialele utilizate.
8.10.1.1.3
CONDITII TEHNICE PENTRU MICROBILE SI BILE DE STICLA
Fiecare tip de vopsea de marcaj, utilizeaza un anumit tip de microbile sau bile de sticla. Tipul si dozajul de microbile, va fi recomandat de fabricantul de vopsea de marcaj, conform certificatului de omologare al vopselei. Ambalarea microbilelor se face in saci etansi, sigilati. Timpul de depozitare in ambalaj este de minim 12 luni.
8.10.1.1.4
TIPURI DE MARCAJE RUTIERE
Marcaje longitudinale care la randul lor se subdivid in marcaje pentru: separarea sensurilor de circulatie pe drumurile cu doua benzi ; delimitarea benzilor; delimitarea partii carosabile.
Pag. 457/561
Toate aceste marcaje executate sunt reprezentate prin: linie simpla sau dubla continua; linie discontinua simpla sau dubla; linie dubla compusa dintr-o linie continua si una discontinua. Marcaje de separare a traficului pe drumurile cu doua benzi de circulatie singura linie discontinua, cu spatii intre segmente in functie de conditiile drumului; linie continua si una discontinua alaturata, care nu permite depasirea liniei continue; linie dubla continua, care nu permite depasirea nici uneia din cele doua linii. Marcaje de delimitare a benzilor linie discontinua, cu spatii intre segmente in functie de conditiile drumului Marcaje de delimitare a partii carosabile. Linii continue simple pe autostrazi, drumuri nationale si pe partea exterioara a curbelor periculoase ; Linii simple discontinue pentru celelalte categorii de drumuri ; Linii simple discontinue marcand benzile de accelerare, decelerare si de viraj fata de benzile principale de circulatie. Marcaje discontinue Segmente scurte cu spatii mari in conditii normale de circulatie; Segmente lungi cu spatii scurte la curbele periculoase, inclusive pe zonele unde sagetile avertizeaza ,,intrarea pe banda. Marcaje pentru supralargirea in curbe Pentru supralargiri< 1m, toate supralargirile vor fi amenajate pe partea interioara a curbei; Pentru largiri > 1m, partea interioara a curbei va fi largita cu 1m + 60% din spatiul ramas iar banda de circulatie exterioara va fi largita cu 40% din ceea ce ramane. Marcaje transversale de oprire - linie continua avand latimea de 0,40 m, astfel incat in locul de oprire sa fie asigurata vizibilitatea in intersectie; de cedare a trecerii - linie discontinua, latime de 40 cm care poate fi precedata de un triunghi . de traversare pentru pietoni - se executa prin linii paralele cu axa caii, cu latimea de 40 cm iar lungimea lor fiind de 3 sau 4 m functie de viteza de circulatie pe zona respectiva mai mica de 50 km/h nu mai mare de 50 km/h In intersectiile cu circulatie pietonala foarte intensa marcajele trecerilor de pietoni pot fi completate prin sageti indicand semnele de traversare. de traversare pentru biciclete - se executa prin doua linii intrerupte. Marcaje diverse de ghidare folosite la materializarea traiectoriei pe care vehiculele trebuie sa le urmeze in traversarea intersectiei; pentru spatii interzise se executa prin linii paralele care pot fi sau nu incadrate de o linie continua realizate . pentru interzicerea stationarii;
Pag. 458/561
pentru locurile de parcare pe partea carosabila: - transversala pe axa sau marginea caii; - inclinata fata de aza sau marginea caii; - paralela cu axa sau marcinea caii; curbele deosebit de periculoase situate dupa aliniamente lungi pot fi precedate de marcaje de reducere a vitezei constituite din linii transversale cu latime de 0,40 m . Aplicarea Marcajelor Tipuri si dimensiuni Marcajele rutiere realizate din vopsea de marcaj alba, ecologica, mono-componenta, diluabila cu apa trebuie sa garanteze vizibilitatea in orice conditii. Vopseaua va fi aplicata ca o pelicula de 2000 microni pe amorsa corespunzatoare. Marcajele termo-plastice vor avea vizibilitate buna in toate conditiile. Acestea vor fi aplicate in stricta conformitate cu instructiunile producatorului si cu aprobarea Consultantului.
8.11
APLICAREA MARCAJELOR
Generalitati Lucrarea poate sa inceapa dupa ce au fost indeplinite urmatoarele operatiuni preliminare: Antreprenorul a obtinut aprobarile necesare de la Administratia Nationala a drumurilor si de la Politia Rutiera in ceea ce priveste inchiderea sectoarelor de drum ; Zona de desfasurare a lucrarilor a fost semnalizata corespunzator cu indicatoare de circulatie pentru dirijarea temporar a traficului si cu conuri reflectorizante. S-a obtinut aprobarea Consultantului. Structura rutiera va fi pregatita in conformitate cu normativele romanesti si in plus : Pe carosabilul din beton unde trebuie sa se aplice marcajul, suprafata transversala va fi curatata prin perierea cu peria de sarma sau cu alte mijloace aprobate.Inainte de aplicarea materialului termoplastic, se va aplica un liant compatibil cu suprafata drumului si materialul de marcaj, conform instructiunilor fabricantului; Pe carosabilul realizat cu tratamente bituminoase, acolo unde trebuie aplicat marcajul, inaintea aplicarii se va indeparta toata criblura in surplus. Materialele utilizate la marcajul drumurilor vor fi aplicate numai pe suprafetele curate si uscate. Marcajele nu vor fi brazdate. Marcajele longitudinale vor fi aplicate cu mijloace mecanice pe un traseu strict definit. Trasarea manuala a marcajelor nu va fi pemisa, exceptand sagetile de dirijare si marcajele similare. Trasarea marcajelor Trasarea punctelor va fi facuta pe partea carosabila folosind mijloacelor de trasare corespunzatoare; Trasarea va fi in conformitate cu prevederile proiectului; Consultantul va verifica trasarea inainte de a se face marcajul final. Marcajul final Suprafetele vor fi bine curatate si uscate inainte de inceperea aplicarii maracjului; Suprafetele marcate in prealabil vor fi curatate mecanic; Amorsa si vopseaua vor fi aplicate conform instructiunilor producatorului.
Pag. 459/561
8.11.1.1.1 Generalitati
CONTROLUL DE CALITATE
Antreprenorul va pregati ,, Planul Controlului de Calitate care va fi aprobat de catre Consultant. Cu toate ca Planul Controlului de Calitate este aprobat, Consultantul poate cere teste suplimentare in cazul in care se considera necesar, pentru a se asigura ca lucrarile sunt in conformitate cu Caietul de sarcini. Planul Controlului de calitate va contine, dar nu se va limita la urmatoarele: Masuri care sa asigure faptul ca vopseaua este bine amestecata si trecuta prin sita inainte de aplicare; Testarea periodica a grosimii peliculei de vopsea; Testarea periodica a cantitatii si distributiei microbilelor.
8.12
MARCAJ RUTIER, SEMNALIZARE VERTICALA OBIECT SI DOMENIU DE APLICARE
8.12.1.1
Prezentul caiet de sarcini se refera la executia indicatoarelor si la receptia acestui gen de lucrari, folosite la semnalizarea rutiera pe drumurile europene si a unor drumuri din culoarul TEM. Acesta cuprinde clasificari dupa dimensiuni, simboluri, forme, prescriptii tehnice precum si alte conditii ce trebuie sa fie indeplinite de indicatoare in vederea utilizarii lor pentru semnalizarea rutiera a drumurilor europene din Administratia Nationala a Drumurilor. PREVEDERI GENERALE Confectionarea indicatoarelor - calitatea acestora trebuie sa corespunda prevederilor standardelor respective aflate in vigoare. Antreprenorul va asigura prin posibilitatile proprii sau prin colaborare cu unitati de specialitate, efectuarea tuturor incercarilor si determinarilor rezultate din aplicarea prezentului caiet de sarcini. Antreprenorul este obligat sa efectueze la cererea beneficiarului verificari suplimentare fata de cele prevazute in prezentul caiet de sarcini. Antreprenorul este obligat sa asigure adoptarea masurilor tehnologice si organizatorice care sa conduca la respectarea stricta a prevederilor prezentului caiet de sarcini. Antreprenorul este obligat sa tina evidenta zilnica a conditiilor de executie a operatiunilor cu rezultatele obtinute in urma determinarilor si incercarilor. In cazul cand se vor constata abateri de la prezentul caiet de sarcini beneficiarul va dispune refacerea lucrarilor si luarea masurilor ce se impun.
8.12.1.2
TIPURI DE INDICATOARE
FORME, CULORI, SEMNIFICATII ALE INDICATOARELOR Indicatoare de avertizare a pericolului Acest tip de indicatoare se prezinta in urmatoarele doua forme: de triunghiuri echilaterale si de dreptunghiuri.
Pag. 460/561
Triunghiurile echilaterale au chenar rosu prezentand o figura desenata in culoarea neagra pe fond alb. Dreptunghiurile sunt de marimi diferiite prezentand pe fond alb sageti rosii care indica sensul virajului sau benzi inclinate descendente spre partea carosabila (conform vol.II). Indicatoare de reglementare - de prioritate Formele cele mai variante sunt intalnite la acest tip de indicatoare: - sageti, pentru semnalarea unei treceri de cale ferata, de culoare alba cu chenar rosu; - triunghiuri echilateral alb cu chenar rosu; - octogon de culoare rosie avand inscrisa inscriptia STOP; - patrat galben prezentand un chenar alb pentru a indica drum cu prioritate; - indicator circular cu chenar rosu avand pe fondul alb reprezentate doua sageti una rosie si alta neagra; - patrat pe fond albastru avand reprezentate doua sageti rosie si alba. de interzicere sau restrictie Cu singura exceptie care se prezinta sub forma patrata, toate celelalte figuri de forma circulara cu chenar rosu in marea lor majoritate afisand diverse inscriptii, desene pe fond alb sau albastru de obligatie Sunt in totalitate circulare, pe fond albastru prezentand sageti albe, reprezentati schematice, valori pentru viteze de circulatie. Indicatoare de orientare si informare Indicatoare de orientare Forma in care se prezinta acest gen de indicatoare este cea dreptunghiulara si cea cu sageata, majoritatea avand fond albastru pe care sunt inscrise cu diverse caractere, denumiri de localitati, etc., cu culoare alba conform lucrari de baza. Indicatoare de informare Acest tip de indicatoare au forme patrate sau dreptunghiulare de culoare albastra (fondul) pe care sunt prezentate simbolic diverse utilitati din imediata apropiere a drumului european, cum ar fi: treceri pietoni, punct sanitar, autostrada, restaurant, telefon, service si altele. Se cuvine reamintit faptul ca pe autostrazi indicatoarele de presemnalizare pentru orientare si cele de informare au fondul verde. Pe acest tip de indicatoare ce preced nodurile rutiere de pe autostrada, denumirile localitatilor la care se ajunge prin alte categorii de drumuri decat autostrazile, vor fi inscrise pe un camp albastru cu chenar alb distinctiv de fondul verde al indicatorului. Semne aditionale Acest tip de indicator are forma dreptunghiulara dar cu cateva exceptii si pe cea patrata, sunt montate sub indicatoarele prezentate mai sus cu scopul de a atentiona conducatorii autovehiculelor asupra unor particularitati ale tronsoanelor de drum.
Pag. 461/561
8.12.1.3
CONFECTIONAREA SI VOPSIREA INDICATOARELOR
Indicatoarele se vor confectiona din aluminiu astfel incat sa se realizeze cu precizie formele si dimensiunile prevazute in prezentul caiet de sarcini. Indicatoarele de forma triunghiulara, rotunda, dreptunghiulara cu laturi sub 1,0 m si cele in forma de sageata - se vor executa din tabla de aluminiu cu grosimea de min. 2,0 mm, avand conturul ranforsat prin dubla indoire sau cu profil special din aluminiu. Panourile dreptunghiulare sau patrate avand latura cea mai mica de cel putin 1,0 m se executa din profile speciale. Calitatile aluminiului sunt urmatoarele: Pentru tabla - 99,5 HD (conform standardelor romanesti) Pentru profile - ALMGSI-0,5F 22 (conform DIN) Nu se admit prinderi prin sudura sau nituire. Suruburile utilizate trebuie protejate anticoroziv. O data cu oferta de licitatie, ofertantul va prezenta detalii privind realizarea indicatoarelor si sistemul de prindere pe stalpi. Spatele indicatorului si rebordul se vopsesc in culori gri. Folia reflectorizanta se aplica pe suport din aluminiu. Pregatirea suprafetei indicatoarelor in vederea aplicarii foliei reflectorizante se face dupa cum urmeaza: degresarea suprafetei pentru a indeparta petele de ulei cu apa si detergenti la temperatura de aproximativ 25oC; inlaturarea urmelor de praf cu o carpa moale curata si stergerea cu o carpa inmuiata in alcool; dupa zvantare se aplica folia reflectorizanta. Aplicarea foliei reflectorizante Pe drumurile europene se utilizeaza folie tip high intenssity (de inalta reflectivitate) iar pe celelalte trasee folie tip engineering grade conform listelor de cantitati de lucrari. Foliile trebuie sa corespunda calitativ conditiilor mentionate in cap. "Metode de testare a foliei reflectorizante". Aplicarea foliei se poate face "la rece" atunci cand se foloseste folie cu adeziv la presiune sau "la cald" atunci cand se utilizeaza folie cu adeziv activat la cald. Realizarea fetei la indicatoarele de avertizare, reglementare si obligare se face prin imprimare cu metoda serigrafica. Taierea foliei se executa pe o masa cu suprafata perfect plana si dura (de preferinta cu cristal deasupra) folosindu-se un cutit cu lama de otel inflexibila, foarte bine ascutit. In timpul taierii foliei, cutitul se tine aplicat cu toata muchia lamei pe suprafata foliei, apasandu-se uniform si inaintand incet pe marginea sablonului sau riglei. Lucratorul care executa taierea foliei trebuie sa aibe mainile curate, fara urme de grasime. In cazul aplicarii "la rece" indicatorul se lasa cel putin 4 ore pentru uscare, temperatura incaperii trebuind sa fie cuprinsa intre 20oC si 25oC. Inainte de aplicare atat folia cat si indicatoarele vor fi pastrate 24 ore la temperatura de 20-25 gr C. Depozitarea indicatoarelor se face pe stelaje, pentru a se evita atingerea intre ele de preferinta orizontal cu folia in sus.
Pag. 462/561
8.12.1.4
DIMENSIUNILE INDICATOARELOR
Avertizare, reglementare si obligare a) Indicatoare triunghiulare Indicatorul "Cedeaza trecerea" latura = 1200 latimea chenarului = 150 latime banda = 13 Alte indicatoare triunghiulare latura = 900 latimea chenarului = 75 b) Indicatoare circulare diametrul = 800 latimea chenarului = 75 c) Indicator de forma octogonala inaltimea = 950 latimea chenarului = 12 d) Indicator de forma patrata latura= 650 e) Indicatoare dreptunghiulare Indicator "Curba periculoasa" lungime = 1200 latimea = 650 Indicator "Trecere la nivel cu CF" fig. 31 lungime = 1000 latimea = 300 Indicatoare de orientare (si informare) Dimensiunile necesare vor rezulta din continutul informatiilor de pe indicator. Forma poate varia intre un patrat si dreptunghi cu raportul lungime/ latime cuprins intre 2 si 2,5. In listele de cantitati sunt mentionate suprafetele medii ale fiecarui indicator care se vor lua in consideratie la licitatie. Dimensiunile indicatoarelor care nu implica scrieri. Indicatorul "Presemnalizarea traseului de urmat in vederea efectuarii virajului la stanga"
Pag. 463/561
lungime = 650 latime = 500 Indicator "Identificarea drumurilor" lungime = 550 latime = 330 Indicator "Deschis traficului international" lungime = 550 latime = 330
Indicatoare "Trecerea subterana pentru pietoni", "Politia" si "Post prim ajutor" lungime = 650 latime = 500 Indicator "Sens unic" lungime = 1200 latime = 330 Indicatoare "Autostrada" lungime = 650 latime = 500 Indicatoare "Post depanare", "Telefon", "Statie de benzina", "Hotel sau Motel" , "Restaurant" ,"Bufet sau Cofetarie" , "Teren pentru champing", "Teren pentru caravane", "Teren pentru camping si caravane", "Cabana pentru turisti", "Parcarea". lungime = 650 latime = 500 Semne aditionale "Trecere la nivel cu calea ferata industriala" lungime = 450 latime = 200 "Indicarea lungimii unui sector periculos" si "Trecerea la nivel cu calea ferata" lungime = 600 latime = 200 "Directia drumului cu prioritate" lungime = 600
Pag. 464/561
latime = 600
8.13
METODE DE TESTARE A FOLIEI REFLECTORIZANTE
Prezentul caet de sarcini stabileste metodele de testare pentru folii reflectorizante inainte de a fi folosite la confectionarea indicatoarelor de circulatie rutiere permanente si temporare, precum si pentru indicatoarele de circulatie retroreflectorizante, instalabile pe drumuri europene, drumuri nationale si autostrazi. Generalitati Materialele retroreflectorizante se fabrica in 2 tipuri constructive, si anume clasa 1 si clasa 2. Materiale din clasa 1 Foliile retroreflectorizante din clasa 1 sunt constituite din microbile de sticla, incluse in interiorul unei rasini transparente care are o suprafata exterioara neteda. Foliile retroreflectorizante au o suprafata acoperita cu un adeziv durabil, care poate fi utilizat prin aplicare la cald sau prin presiune usoara. Materiale din clasa 2 Foliile care apartin acestei clase detin o inalta performanta de retroreflexie. Aceste folii sunt constituite din microbile de sticla aderente la o rasina sintetica, incapsulate de catre o suprafata plana la exterior. Clasificarea vizuala Foliile retroreflectorizante din clasa 1 si clasa 2 sunt marcate de catre producatorul lor. Semnele de marcare sunt integrate in folii in timpul fabricatiei si nu pot fi indepartate prin metode fizice sau chimice, fara a nu provoca distrugerea sistemului de retroreflexie. Modelul si locul de aplicare a semnelor de identificare vizuala permite identificarea producatorului si numarul anilor de utilizare a foliei retroreflectorizante. Semnele de identificare vizuala pot fi vizibile la lumina retroreflectata, cand suprafata foliei reflectorizante este iluminata perpendicular. Metodele de testare pentru folii retroreflectorizante si indicatoare de circulatie retroreflectorizante constau din metode de testare fotometrice, metode de testare a caracteristicilor mecanice si metode de testare la medii agresive. Necesitatile de calitate pe baza testelor de calitate se vor prezenta in continuare separat, pentru folii retroreflectorizante si indicatoare de circulatie retroreflectorizante. Folii retroreflectorizante Foliile retroreflectorizante din clasa 1 si clasa 2 destinate realizarii indicatoarelor de circulatie retroreflectorizante se pregaresc, se conditioneaza si interpreteaza rezultatele testarii si se testeaza conform urmatoarelor proceduri: Pregatirea mostrelor Mostrele de folii reflectorizante, inainte de a fi testate, se aplica pe placute de aluminiu cu grosimea de 2 mm sau pe aliaje de aluminiu de calitate asemanatoare cu Al2MG2MnO3.
Pag. 465/561
Suprafata placutei metalice trebuie sa fie plana, iar dimensiunile si metoda de testare trebuie sa fie in concordanta cu testul care se executa si recomandarile facute de producatorul de folie retro-reflectorizanta. Conditionarea mostrelor Mostrele de folii retroreflectorizante din materiale din clasa 1 si clasa 2, se vor conditiona timp de 24 ore la temperatura de 23oC 2oC si 50 RH + 5%. Rezultatele testarii se exprima ca o marime medie, provenita din cel putin trei determinari a trei mostre testate in conditii asemanatoare. Analize fotometrice Coeficient de retroreflexie Coeficientul de retroreflexibilitate R permite sa se determine nivelul de calitate al vizibilitatii pe timp de noapte pentru un semnal retro-reflectorizant. Coeficientul de retroreflexibilitate R se exprima in CD/LX.M2 si se masoara cu aparate special denumite retroreflectomere. Determinarea se executa pe mostre de dimensiuni de 15x15 cm aplicate pe suport din aluminiu, la unghiuri de incidenta a sursei luminoase de 5o, 30o, 40o in raport cu normala si la unghiuri de receptie de 0,2o - 0,33o, 1o, 2o, in raport cu fascicolul incident. Coeficientul de retroreflexiune R se masoara conform "CIE PUBLICATION" nr.54 Retrireflection 1982 pentru sursa de iluminare A (temperatura culorii de 2856oK). Valoarea coeficientului de retroreflexie R, rezulta ca o medie a citirilor efectuate in diferite puncte pe toata suprafata mostrei de folie retroreflectorizanta. Valorile minime pentru foliile retro-reflectorizante clasa 1 si clasa 2 de culori diferite, destinate semnelor de trafic, sunt date in tabelul A Culoare Culoarea foliilor reflectorizante se determina pe mostre avand dimensiunile de 5x5 cm, aplicate pe placute de aluminiu. Masurarea culorii se face cu Colormeter conform CIE PUBLICATION nr.15.2 colorimetry, 1986, proba fiind iluminata cu o sursa de iluminare Standard D65, sub un unghi de 45o fata de suprafata normala si cu o directie de masurare de 0o (Geometrie de masurare 45/0). Pentru foliile reflectorizante de diferite culori, domeniile de culoare se determina din coordonatele punctelor de colt a diagramei CIE 1931. Valorile domeniilor coordonatelor cromatice pentru foliile de retroreflexie noi sunt inscrise in, iar pentru foliile retroreflexive in utilizare. Foliile reflectorizante noi din materiale clasa 1 si clasa 2, sunt specificate printr-un domeniu nehasurat, pe cand aceleasi folii aflate in utilizare sunt specificate printr-un domeniu hasurat. Teste de verificare a caracteristicilor mecanice Adeziunea la suport
Pag. 466/561
Foliile retroreflectorizante trebuie sa prezinte o buna aderenta la suport, indepartarea prin jupuire neputand fi posibila fara distrugerea materialului retroreflectorizant. Testul de adeziune se executa pe esantioane avand dimensiunile de 10x15 cm, conditionate conform 4.2. Cu un cutit sau lama, se jupoaie folia de pe suport, astfel ca pe suport sa ramana prinsa la un capat o bucata de 2x2 cm. Se incearca jupuirea mai departe a foliei cu mana. Daca aceasta nu este posibil fara distrugerea foliei, testul de adeziune a foliei este considerat corespunzator. Teste de verificare a rezistentei la mediu Rezistenta la coroziune Se determina rezistenta la ceata salina produsa prin atomizarea la 35oC 2oC, a unei solutii de 5 parti greutate clorura de sodiu dizolvata in 95 parti greutate apa distilata. Mostrele de testat au dimensiunile de 15x15 cm si sunt supuse actiunii cetii salina la min. doua cicluri de cate 22 ore fiecare ciclu. Ciclurile vor fi separate printr-un interval de 2 ore la temperatura camerei, timp in care mostrele pot fi uscate. Dupa testare, mostrele vor fi spalate cu apa distilata si uscate cu o pasla in vederea examinarii. Testul de rezistenta la coroziune poate fi considerat corespunzator daca mostrele testate din materiale clasa 1 si clasa 2 nu prezinta defecte de suprafata de tip fisuri, decolorari, etc., iar coeficientul de retroreflexie si coordonatele cromatice corespund valorilor inscrise in Tabel A si Tabel B. Rezistenta la intemperii Mostrele de folii retroreflectorizante, cu exceptia culorilor oranj si maro, se expun in diferite zone climatice, timp de 2 ani, cu fata catre sud si inclinate la 45 de grade. Periodic, este permisa spalarea cu apa a suprafetei mostrei, pentru indepartarea pulberilor depuse din atmosfera. In vederea testarii mostrelor se spala, se usuca cu carpa moale sau burete si apoi se spala cu apa distilata. Testul se considera corespunzator daca mostrele de folii reflectorizante: Nu prezinta defecte de suprafata de tipul basici, cojiri fisuri sau maxim 0,8 mm contractii, intinderi sau desprinderi de suport Coeficientul de retroreflexibie masurat la unghi = 0,33o si unghi = 5o, nu trebuie sa fie mai mic decat valorile inscrise in Tabel A astfel: Materiale clasa 1: 50% Materiale clasa 2: 80% Valorile cromatice nu trebuie sa se situeze in afara domeniului de culoare prezentat, iar factorii de luminozitate nu trebuie sa fie mai mici decat factorii prescrisi Suprafata total uda - Determinarea coeficientului de retroreflexie Performantele de retroreflectibilitate ale unei folii pe timp de ploaie, se simuleaza in laborator. Mostrele de testat avand dimensiuni de 15x15 cm, trebuie sa aiba intreaga suprafata de sus in jos, acoperita cu un film de apa. Aceasta se realizeaza prin variatia presiunii apei de la furtun. Determinarea coeficientului de retroreflexie se face in conditiile in care apa cade pe suprafata foliei.
Pag. 467/561
Testul se considera corespunzator, daca coeficientul de retroreflexie pastreaza minim 90% din valoarea coeficientului de retroreflexie din Tabel A, determinat la unghi = 0,33o si unghi = 5o.
8.14
INDICATOARE DE CIRCULATIE RUTIERA
Generalitati Prezentele specificatii pentru indicatoare de circulatie rutiera, permit administratiilor de trafic rutier autorizarea instalarii de indicatoare de circulatie rutiera retroreflectorizante optime si durabilitate in timp, pentru a fi utilizate pe drumuri si autostrazi. Foliile retroreflectorizante din materiale din clasa 1 si clasa 2, destinate indicatorului de circulatie rutiera, vor fi testate de catre unul din laboratoarele europene specializate care va emite un certificat de calitate. La fabricarea indicatorului de circulatie din folii retro-reflectorizante clasa 1 sau clasa 2, foliile retroreflectorizante trebuiesc aplicate corect, pe suport de aluminiu sau otel zincat. Daca se folosesc suporturi vopsite, indicatoarele de circulatie rutiera se vor vopsi cu o vopsea avand o mare rezistenta la exterior. Aceasta trebuie consemnat intr-un certificat de calitate, privind performantele sistemului, pentru minim 5 ani, de expunere in conditii atmosferice. Alte conditii de aplicare se vor realiza in conformitate cu recomandarile producatorului de materiale retroreflectorizante. Daca indicatoarele de circulatie rutiera se executa prin tiparire pe folii retroreflectorizante de culoare alba sau galbena, cu cerneala transparenta sau opaca, procedurile tehnologice vor fi aplicate in conformitate cu recomandarile producatorului de folii retroreflectorizante. Indicatoarele de circulatie rutiera terminate sunt marcate durabil si clar, pe spate, cu urmatoarele date: Numele, marca fabricii sau alte date de identificare a producatorului sau vanzatorului; Tipul de materiale retroreflectorizante folosite in constructie; Luna si anul de asamblare a panoului. Marcarea se face pe o suprafata de max. 30 cm3, caracterele marcarii fiind usor de citit de la o distanta normala. Identificarea vizuala a semnelor de marcare din clasa 1 si clasa 2 de materiale retroreflectorizante, se face conform recomandarilor din prezentul caiet de sarcini Pregatirea, conditionarea si interpretarea rezultatelor testarii se face conform recomandarilor din documetatie. Decuparea mostrelor de testare din indicatoarele de circulatie retro-reflectorizante se face la dimensiuni specifice metodei de testare. Metode de testare fotometrica Determinarea coeficientului de retroreflexie Coeficientul de retroreflexie R' exprimat prin CD/Lx.Mp, se poate determina cu retroreflectometre fixe in laborator, sau mobile, pe indicatoare verticale montate pe drumuri. Scopul determinarii coeficientului R' este urmatorul: Determinarea nivelului de calitate al vizibilitatii pe timp de noapte, pentru panouri de semnalizare retroreflectorizante; Urmarirea nivelului de retroreflexie in timp; Determinarea nivelului de retroreflexie, la iesire din garantie; Prevederea timpului de inlocuire a indicatoarelor de circulatie rutiera; Studierea foliiilor retroreflectorizante serigrafiate cu cerneala transparenta. Pentru testare se aplica metoda prezentata. Citirea se face in mai multe puncte ale suprafetei indicatorului de circulatie, iar valoarea minima R', trebuie sa fie corespunzatoare valorilor inscrise in normativ pentru materiale din clasa 1 si clasa 2.
Pag. 468/561
Pentru foliile albe, serigrafiate cu culoare transparenta, coeficientul de retroreflexie nu trebuie sa fie mai mic decat 70% din valoarea foliilor colorate. Pentru foliile galbene serigrafiate cu cerneala rosie transparenta, coeficientul de retroreflexie nu trebuie sa fie mai mic de 50% din valoarea foliei de culoare rosie. Culoarea Culoarea indicatoarelor de circulatie retroreflectorizante se determina conform procedurii Valorile coordonatelor cromatice se afla inscrise in normativ, iar domeniile coordonatelor cromatice pentru indicatoarele de circulatie rutiera retroreflectorizante din clasa 1 si clasa 2 de materiale. Coordonatele cromatice pentru culorile neretroreflectorizante Gri si Negru sunt urmatoarele:
Culoare
1 0,3 05 50 0,3 15 0,3 00 85 0,2 70 55 60
2 0,3 40 0,3 70 0,3 45 0,3 95
3 0,3 95 0,3 25
4 0,2 0,3
Factor de iluminare Minim 0,08 Maxim 0,10
Gri Y
< 0,02 Negru X Y 0,3 60 0,3 10 0,3 0,2
Teste de verificare a caracteristicilor mecanice Adeziunea la suport Testul se executa pe un esantion taiat din indicatorul de circulatie, conform procedurii de lucru descrisa la punctul 4.3.1. Testarea se face pentru a pune in evidenta legatura care exista intre folia retroreflectorizanta si suportul indicatoarelor de circulatie, indepartarea foliei de suport nefiind posibila decat prin distrugerea foliei. Rezistenta la soc O mostra de folie retroreflectorizanta de 15x15 cm decupata din indicatorul de circulatie este asezata pe o rama avand laturile de 10x10 cm. De la o inaltime de 25 cm cade o bila de otel cu diametrul de 51 mm, avand greutatea de 540 gr. Testul se considera corespunzator daca folia nu se separa de suport sau nu prezinta crapaturi. Rezistenta la caldura uscata
Pag. 469/561
Mostrele de testare, avand simendiunile 7,5x15 cm se mentin 24 ore in etuva, la temperatura de 71oC 3oC. Se conditioneaza 2 ore la temperatura camerei si apoi se interpreteaza testul. Testul este considerat corespunzator, daca mostra nu prezinta defecte de tipul fisuri, cojiri sau lipsa adeziunii. Rezistenta la frig Mostrele de testare avand dimensiuni de 7,5x15 cm se expun timp de 72 ore in congelator, la temperatura de -35oC 3oC. Apoi se conditioneaza 2 ore la temperatura camerei si se interpreteaza testul. Testul este considerat corespunzator daca mostra nu prezinta defecte de tipul fisuri, cojiri sau lipsa adeziunii. Teste de verificare a rezistentelor la mediu Rezistenta la coroziune Se determina conform procedurii prezentate anterior( mai sus), iar interpretarea testului se face conform metodologiei prezentata la acest punct. Rezistenta la intemperii Indicatoarele de circulatie confectionate din materiale retro-reflectorizante clasa 1 si clasa 2 si folii reflectorizante serigrafiate cu cerneala transparenta, aplicate pe suport de aluminiu nevopsit, in conditii de climat european, prezinta urmatoarele rezistente: Materiale clasa 2: 10 ani Materiale clasa 1: 7 ani. Suprafata total uda - Determinarea coeficientului de retroreflexie Coeficientul R in aceste conditii, pentru indicatorul de circulatie retroreflectorizant se determina conform procedurii prezentate mai sus. Pe drumurile europene se utilizeaza folie high intenssity. Tipul de folie utilizata trebuie sa fie insusit de beneficiar in care scop ofertantul trebuie sa prezinte un certificat de calitate eliberat de unul din laboratoarele europene specializate mentionat in anexa.
8.14.1.1
CONFECTIONAREA SI VOPSIREA STALPILOR DE SUSTINERE
CONFECTIONARE Stalpii pentru sustinerea indicatoarelor metalice au lungimea de 3,5 m si se confectioneaza dupa cum urmeaza: Pentru stalpii indicatoarelor de forma triunghiulara, rotunda, sageti precum si pentru cele in forma de patrat sau dreptunghi avand latura cea mai mica sub 1,0 m, se foloseste teava de otel cu diametre de 48-51 mm si grosimea peretilor de minim 3 mm Pentru dispozitivele de sustinere ale panourilor din profile speciale de aluminiu se foloseste teava sau profile de otel si sunt dimensionate in functie de suprafata panoului, pe raspunderea ofertantului. Caracteristicile acestor sustineri se precizeaza in cadrul ofertei. VOPSIRE Dispozitivele de sustinere a indicatoarelor se protejeaza cu grund de fier sau plumb si se vopsesc in culoare gri.
Pag. 470/561
CONTROLUL CALITATII PANOURILOR Verificarea va fi facuta de reprezentantii autoritatii contractante.. Conditiile de verificare sunt urmatoarele: Furnizorul va trebui sa-si asigure colaborarea unui laborator international, competent in domeniu. Cheltuielile vor fi integrate in costul antreprizei. Furnizorul va trebui sa furnizeze in propunerea sa un plan de control al calitatii, cuprinzand toate testele ce se vor efectua in uzina. In plus fata de aceste teste, beneficiarul isi rezerva dreptul de a face contraexpertizele pe care le doreste.
8.14.1.2
CONTROLUL CANTITATILORError! Bookmark not defined.
Controlul cantitatilor va fi facut de autoritatea contractanta care va avea ca sarcina: receptia marfii verificarea marfii la sosirea acesteia controlul testelor furnizate odata cu panourile respectarea programului de livrare prevazut. PENALITATI In ceea ce priveste calitatea materialelor furnizate, este clar ca toate materialele care nu corespund caietelor de sarcini vor fi refuzate si furnizorul va fi penalizat pentru intarziere. Orice intarziere a livrarii constatata de autoritateta contractanta va fi sanctionata prin aplicarea unui procent de 5% de diminuare a pretului pentru lotul furnizat.
8.15
DISPOZITIVE DE PROTECTIE LA DRUMURI (PARAPETE DIRECTIONAL SI PIETONAL) OBIECT SI DOMENIU DE APLICARE
8.15.1.1 Generalitati
Prezentul Caiet de Sarcini stabileste conditiile tehnice de calitate si amplasare a dispozitivelor de protectie la drumuri ( parapete directional si parapet de siguranta pentru pietoni) pentru sporirea sigurantei circulatiei pe drumuri conform standardelor in vigoare SR EN 1317,1,2. Prevederi generale si specifice. Parapetele se amplaseaza pe sectoarele de drum periculoase din punct de vedere al sigurantei circulatiei, pentru protejarea vehiculelor impotriva iesirilor de pe platforma drumului si pentru ghidarea optica a acestora. Antreprenorul general este obligat sa asigure toate masurile tehnologice si organizatorice care sa conduca la respectarea stricta a prevederilor prezentului Caiet de Sarcini. In acest scop se pot avea in vedere lucrari la subcontractanti de specialitate, cu experienta in domeniu, agreati de Inginer. La executia parapetelor directionale si pietonale se va trece numai dupa ce se constata ca sunt asigurate toate conditiile pregatitoare (utilaje, unelte, oameni etc.).
Pag. 471/561
8.15.1.2
TIPURI DE DISPOZITIVE DE PROTECTIE LA DURMURI Dispozitive de protectie a vehiculelor Extremitati /racordari Parapete de siguranta ; Parapete de siguranta pentru lucrarile de arta; Atenuatori de soc; Paturi de oprire;
Diversele tipuri de dispozitive de protectie la drumuri se clasifica astfel:
Descrierea detaliata a dispozitivelor de protectie la drumuri si specificatiile lui de proiectare sunt conform detaliilor de executie si a standardelor de referinta SR EN 1317/1,2,3 ; STAS 1948/1 . Alegerea tipului de parapete se face conform STAS 1948/1. Dispozitive de protectie pentru pietoni in localitati/poduri Bariere pentru pietoni ; Parapete pietonale; Descrierea detaliata a parapetelui de siguranta si specificatiile lui de proiectare sunt conform detaliilor de executie si a standardelor de referinta SR EN 1317/1,2,3 si SR 1948/2 Alegerea tipului de parapete se face conform tabelului 1. Tabel 1 Inaltimea caii, h, deasupra obstacolului Aliniamente , interiorul curbelor de orice raza si exteriorul curbelor cu raza R>250m Exteriorul curbelor cu raza R250m h2 2 < h 4 h>4 h2 h>2 Drumuri grupa I Parapete de tip semigreu x greu x x foarte greu x x semigreu x x x greu x x Drumuri grupa II
Elemente geometrice
Grupa 1 contine : drumurile publice de clasa I, II si III; Grupa II contine : drumurile publice de clasa IV si V; In cazul cand autovehiculele cu sarcina utila > 50kN reprezinta min. 15% din traficul de perspectiva, se prevad parapete de tip greu in locul celor de tip semigreu. MATERIALE Parapetele de siguranta se executa din elemente metalice si sunt de tip semigreu, greu si foarte greu conform proiectului de executie.
Pag. 472/561
Dispozitivele de siguranta pentru protectie la drumuri, permit, in general alunecarea sau ghidarea in lungul lor a jantei autovehiculelor si revenirea acestora pe partea carosabila si sunt compuse din: Lisa din tabla ambutisata; Etrier din profil metalic ambutisat; Amortizor de soc din tabla neagra; Stalpi metalici IE10; Parapetele de siguranta pentru pietoni pentru poduri sau localitati se executa deasemena din elemente metalice , protejate contra coroziunii si trebuie concepute astfel incat sa permita refacerea periodica a protectiei tuturor suprafetelor si anume : Mana curenta din teava rotunda sau dreptunghiulara; Rigla inferioara din teava rotunda sau dreptunghiulara; Stalpi din teava rotunda; Zabrelute din teava, platbanda; Placute pentru prindere stalpi; Placuta inglobata in betonul lisei de parapet; Ancore di OB37 filetata la capete ; Piluite hexagonale; Toate tipurile de dispozitive de protectie la drumuri trebuie prevazute cu elemente constructive de forme si dimensiuni adecvate reducerii pe cat posibil a consecintelor impactului accidental al vehiculelor usoare, in conformitate cu standardele de referinta SR EN 1317/1,2,3 si STAS 1948/1; SR 1948/2 si cu aprobarea Inginerului.
8.15.1.3
AMPLASARE
Dispozitive de siguranta pentru protectie la drumuri: Parapetele se amplaseaza, in profil transversal, in afara latimii platformei sau in cadrul latimii acostamentelor conform reglementarilor in vigoare si a detaliilor de executie. Amplasarea parapetelor in lungul drumului se face tinand seama de : Elementele geometrice ale traseului; Inaltimea rambleului sau inclinrea versantilor; Impadurirea terenului inconjurator; Existenta unor ziduri de sprijin la marginea platformei spre aval; Vecinatatea unor ape; Necesitatea inchiderii perspectivei in exteriorul unor curbe; In unele intersectii Lungimile pe care se amplaseaza parapetele trebuie sa depaseasca cu cate 10m, la fiecare dintre capete, lungimile prevazute in STAS 1948/. In cazul cand sectoarele pe care trebuie montate parapetele sunt situate la distante mai mici de 25m intre ele, se prevad parapete continui. Pentru sporirea sigurantei rutiere si asigurarea continuitatii ghidarii laterale, la parapetele situate pe drumurile avand imbracaminti bituminoase, din beton de ciment sau pavaje, se prevad dispozitive reflectorizante, similare cu ale stalpilor de ghidarela distante prevazute in STAS 1948/2 si in proiect. Parapetele de siguranta pentru pietoni pentru poduri sau localitati Amplasarea parapetelor pietonale in localitati si/sau poduri se face conform detaliilor de executie in conformitate cu SR 1948/2 tinand seama in principal de : Clasa tehnica a drumului; Elementeel geometrice ale drumului; Elementele sectiunii Transversale a podului; Inaltimea caii fata de obstacolul traversat;
Pag. 473/561
Alte conditii locale.
8.15.1.4
CONTROLUL CALITATII LUCRARILOR
Verificarea conformitatii instalarii Inainte de inceperea operatiilor de instalare, in timpul lucrarilor si la incheierea acestor trebuie sa se verifice urmatoarele aspecte de conformitate; Distanta centru la centru a stalpilor si inaltimea partii superiare a grinzii (lisei) asa cum este prevazut in proiectul de executie; Lungimea instalarii si aliniamentul acesteia in conformitate cu detaliile de executie; Strangerea definitiva in buloane/suruburi a tuturor pieselor componente ale dispozitivelor de protectie la drumuri; Respectarea tuturor normelor de siguranta si protectia muncii in vigoare. Criteriile de performanta ale dispozitivelor de protectie la drumuri trebuie sa respecte clasele de performanta si criteriile de acceptare din SR EN 1317/2,2,3 .
8.15.1.5 8.15.1.5.1
Receptia pe faza a lucrarilor se efectueaza atunci cand toate lucrarile prevazute in documentatie sunt complet terminate si toate verificarile sunt efectuate in conformitate cu prevederile prezentului caiet de sarcini. Comisia de receptie examineaza lucrarile si verifica indeplinirea conditiilor de executie si calitatile impuse de proiect si caietul de sarcini, precum si constatarile consemnate pe parcursul executiei de catre organele de control abilitate. In urma acestei receptii se incheie ,, Proces verbal de receptie pe faza in care sunt specificate remedierile care sunt necesare, termenul de executie a acestora si recomandari cu privire la modul de tinere sub bservatie a tronsoanelor de drum la care s-au constatat abateri fata de prevedeile prezentului caiet de sarcini.
8.15.1.5.2
Receptia preliminara se face odata cu receptia preliminara a intregii lucrari conform normelor legale in vigoare . Comisia de receptie va examina lucrarile fata de documentatia de control si procesele verbale de receptie pe faze, intocmit in timpul executiei lucrarilor .
8.15.1.5.3
RECEPTIA FINALA
Comisia de receptie examineaza lucrarile finalizate in conformitate cu prevederile documentatiei tehnice aprobate, cu documentatia de control si procesele verbale de receptie la terminarea lucrarilor, intocmite in timpul executiei lucrarilor.
Pag. 474/561
8.16
PLANTATII RUTIERE OBIECT SI DOMENIU DE APLICARE
8.16.1.1 Generalitati
Prezentul Caiet de Sarcini stabileste tehnologia si conditiile tehnice de calitate pe care trebuie sa le indeplineasca Plantatiile rutiere realizate in zonele ce marginesc drumul in scopul indeplinirii de catre acestea a unui complex de functiuni cu predominarea celor tehnice, rutiere, ecologice si peisagere. Prevederi generale si specifice. Antreprenorul general este obligat sa asigure toate masurile tehnologice si organizatorice care sa conduca la respectarea stricta a prevederilor prezentului Caiet de Sarcini. In acest scop se pot avea in vedere lucrari la subcontractanti de specialitate, cu experienta in domeniu, agreati de Inginer. Antreprenorul este obligat sa tina evidenta zilnica a conditiilor climaterice si meteorologice in zilele cand se fac plantarile. La executia plantatiilor se va trece numai dupa ce se constata ca sunt asigurate toate conditiile pregatitoare (utilaje, unelte, oameni etc.). Specii de arbori si materiale folosite Specii de arbori Alegerea speciilor de arbori si arbusti ornamentali se face functie de: conditiile climaterice si caracteristicile solului si substratului litologic; scopul pentru care se realizeaza plantarile; longevitatea speciilor de arbori si arboret sa fie aceeasi cand sunt plantati in grup; alte conditii; exigentele speciilor fata de conditiile de clima si sol; tipul sistemului radicular; variatiile de micro climat; rezistenta la poluare (noxe datorate gazelor de esapament, fondanti chimici folositi la combaterea ghetii; constrangeri legate de locul plantarii (aliniament, curbe, parcari, perdele de protectie); intretinere fara costuri mari. Speciile de arbori si arbusti ornamentali folosite la plantatiile rutiere sunt recomandate in tabelul nr. 1. Tabel nr.1 Caractere morfologice Nr. crt Locul plantarii Denumire arbore Forma coroana -nuc -ornamental -cires de productie -pin negru -Globos -Tufa -Globos -Piramidal
Pag. 475/561
Talie -mijlocie -mijlocie -mica -mare
Culoare varatoamna -verde-galbui -verde-rosiatic -verde-galbui -verde-verde
1.
Aliniamente drum
2.
Parcari
- salcioara 3. Consolidare rampe poduri si pasaje Perdele penetrante -salcioara -amorfa -pin negru -salcioara
-Globos -Globos -Globos -Piramidal -Globos
-mijlocie -mijlocie -mijlocie -mare -mijlocie
-verde-galbui -verde-galbui -verde -galbui -verde-galbui -verde-galbui
4.
Materialul saditor si tutorii Materialul saditor consta din puietii de arbori si arbusti ornamentali, ce urmeaza a se planta, cu respectarea conditiilor de asigurare si depozitare conform Cap.2, pct.2.3 din prezentul Caiet de Sarcini. Concomitent cu asigurarea materialului saditor se aprovizioneaza si tutorii necesari, confectionati din lemn de salcam, stejar, brad, molid sau metal asa cum este prevazut la art.11 Conditii tehnice la livrare Livrarea puietilor si a tutorilor se face in conformitate cu prevederile stipulate in Tabelul 2 si dupa agreerea acestora de catre Inginer. Tabel nr.2 Nr. Crt. 1. 2. Tipul de arbore, arbust nuc cires de productie Inaltimea minima 250-350 125-225 Starea de sanatate radacini-coroana buna buna Mod de livrare Mod de depozitare intermediara
Certificat fito-sanitar Conform Instructie AND si de productie 561-2001, pct.6.2.7. Certificat fitosanitar Conform Instructie AND si de productie 561-2001, pct.6.2.7. Certificat fito Conform Instructie AND sanitar si de 561-2001, pct.6.2.7. productie Certificat fito Conform Instructie AND sanitar si de 561-2001, pct.6.2.7. productie Certificat fitosanitar Conform Instructie AND si de productie 561-2001, pct.6.2.7. Certificat fito Conform Instructie AND sanitar si de 561-2001, pct.6.2.7. productie
3.
salcioara
125-275
buna
4.
amorfa
80-200
buna
5.
pin negru
80-250
buna
6.
ornamental
tufa
buna
Pag. 476/561
8.16.1.2
FAZELE PREGATITOARE NECESARE EXECUTARII PLANTARILOR
Aceste faze sunt urmatoarele: pregatirea terenului si a solului fertil; alegerea speciilor care urmeaza a fi plantate; pichetarea gropilor; saparea gropilor; asigurarea de material saditor; ambalarea si transportul materialului saditor; stratificarea materialului saditor; aprovizionarea cu tutori; pregatirea materialului saditor pentru plantare; taierea pentru formarea coroanei. Pregatirea terenului Operatia consta in defrisarea vegetatiei improprii, scoaterea buturugilor si a radacinilor, strangerea si indepartarea pietrelor si a gunoaielor, nivelarea terenului si asigurarea cu pamant vegetal (daca este cazul). Alegerea speciilor pentru plantare La alegerea speciilor care urmeaza a fi plantate se vor avea in vedere prevederile proiectului si prezentului Caiet de Sarcini. Pichetarea gropilor Pichetarea gropilor consta in masurarea distantelor conform planului de situatie, pozitionarea locului prin baterea tarusilor (pichetilor) sau marcarea locului prin gropite, facute cu sapa sau cazma. Saparea gropilor Dupa stabilirea pe teren a locului de plantare se trece la separarea gropilor. Gropile vor fi astfel sapate, incat centrul fiecareia sa corespunda pichetului pus pentru groapa respectiva. Saparea gropilor se va face mecanic sau manual. Dimensiunile gropilor pentru plantatii in aliniament, parcari si perdele sunt: Saparea mecanica: pentru arbori, diametrul este de 0.50-1.00 m si adancimea de 0.40 0.80 m; pentru arbusti, diametrul este de 0.30-0.40 m, adancimea de 0.30 m; Saparea manuala gropile au sectiune patrata: pentru arbori, 0.50 1.00m X 0.50-1.00m X 0.40-0.80 m; pentru arbusti, 0.30 m X 0.30 m X 0.30 m. Peretii gropilor trebuie sa fie perfect netezi.
Pag. 477/561
La executarea gropii, pamantul rezultat din separarea treimii superioare a gropii si cel rezultat din restul sapaturii va fi asezat in gramezi separate, de o parte si de alta a gropii (functie de natura materialelor separate). Pamantul sapat din partea de sus a gropii, unde de regula solul este fertil, se pune pe fundul gropii si in zona radacinilor (la plantare). O data cu saparea gropilor vor fi indepartate pietrele, radacinile, stolonii de pir si larvele insectelor vatamatoare, in special cele de carabusi si de coropisnite. Gropile sapate vor fi protejate corespunzator pana la plantare. Asigurarea materialului saditor Aprovizionarea cu pamant saditor se va face de la pepiniera producatoare, cu cateva zile inainte de plantare; imediat dupa ce a fost ales, va fi depozitat provizoriu, in conditiile de la art.10 pana ce va fi transportat la locul de plantare. Ambalarea si transportul materialului saditor Puietii vor fi livrati din pepiniera, ambalati corespunzator. Ambalarea puietilor consta in mocirlirea radacinilor, legarea si ambalarea lor in baloturi, iar numarul de puieti se va stabili in functie de marimea acestora, astfel incat greutatea unui ambalaj de puieti fara balot de pamant sa nu depaseasca 50 kg. Este obligatoriu ca pe fiecare ambalaj sa se puna cate o eticheta de lemn sau tabla de zinc, rezistenta la intemperii, purtand urmatoarele date: denumirea producatorului, specia si varietatea (denumire stiintifica si nume romanesc), categorie, STAS 5971-2004; un al doilea exemplar al etichetei se introduce in ambalaj. Fiecare transport de puieti, atat pe calea ferata, cat si cu mijloacele auto va fi insotit de avizul de transport al materialului saditor si certificatul fitosanitar, eliberat de organele competente. Transportul puietilor se va efectua in max. 2 zile de la data verificarii calitatii. Depozitarea provizorie a materialului saditor Depozitarea provizorie a puietilor in santier se va face in santuri dinainte executate pe o durata scurta de timp cel mult 20 zile de la scoaterea din pepiniera sau de la stratificare. Puietii se aseaza in legaturi de 5-100 buc, in functie de grosimea lor, iar cei din speciile cu radacini voluminoase se aseaza cate unul. Puietii se aseaza pe fundul santului (de aproximativ 45 cm) in pozitie verticala sau putin inclinata, iar radacinile puietilor vor fi acoperite cu pamant bine maruntit in grosime de 10-15 cm, tasat deasupra radacinilor; deoarece pamantul trebuie sa umple golurile dintre radacini, daca este uscat va fi umezit cu apa. Dupa scoatere, atat pepinierile, cat si locul de plantare, puietii se pastreaza in depozite amplasate in locuri umbrite, ferite de vanturi si intemperii, pentru a se evita deshidratarea, uscarea, inundarea, degerarea, incingerea sau roaderea de catre animale. Aprovizionarea cu tutori Concomitent cu asigurarea materialului saditor se face si aprovizionarea cu tutorii necesari. Tutorii se confectioneaza din lemn de salcam, stejar, brad, molid sau metal, cu diametrul de 4-8 cm, iar lungimea se stabileste astfel: 0.20 cm partea care se infinge in pamant; 0.80 m adancimea gropilor; lungimea corespunzatoare trunchiului puietului, masurata de la suprafata terenului sistematizat pana la prima ramura a coroanei: la puieti in forma de varga (fara coroana), aceasta parte este de cel putin 1.80 m.
Pag. 478/561
In cazul tutorilor confectionati din lemn, pentru a preveni putrezirea portiunii din tutore ingropata in pamant, se va unge aceasta portiune in lungime de 1.00 m cu gudron care a fost fiert timp de o ora. Pregatirea materialului saditor Aceasta consta in urmatoarele operatii: Verificarea puietilor scosi de la depozitare si inlaturarea celor care au suferit de uscaciune, de ger sau au radacinile vatamate. Toaletarea radacinilor la puietii sanatosi se face suprimandu-se radacinile zdrelite si scurtandu-se cele ce depasesc dimensiunile gropii. Mocirlirea radacinilor cu un amestec de pamant vegetal, balegar proaspat de vaca si apa, care trebuie sa fie atat de dens, incat sa se asigure incarcarea si buna acoperire a radacinilor. Taierile pentru formarea coroanei Taierea pentru formarea coroanei se va executa odata cu plantarea. Operatia de taiere se va executa in felul urmator: se aleg 3-5 ramuri ale coroanei, repartizate uniform in jurul axului si care se gasesc aproape si la distante cat mai egale, unele de altele; se scurteaza la o lungime de 35-45 cm de punctul de insertie, in asa fel incat taierea sa se faca deasupra unui mugur plasat in afara; celelalte ramuri se vor taia de la punctul de insertie; In cazul unei coroane mai dezvoltate, care are ramuri cu lungimea mai mare de 0.80m, scurtarea ramurilor se executa la lungimea de 0.60-0.80 m; Axul de prelungire a trunchiului se va scurta prin taiere 25-30 cm deasupra planului de taiere a ramurilor de baza ale coroanei. La nuci nu se executa nici o taiere pentru formarea coroanei. La puieti de arbori si pomi de talie mica nu se aplica fasonarea coroanei. La arbusti se va reduce proportional, pentru a realiza echilibru intre puterea de absorbtie a radacinilor si necesarul de hrana al coroanei. Norme tehnice de plantare a materialului saditor Prinderea si dezvoltarea puietilor depinde in mare masura de respectarea normelor tehnice de plantare, dupa cum urmeaza. Pentru speciile care se tuteleaza, se aduc tutorii la gropi si se infing in mijlocul gropilor la o adancime de cel putin 20 cm, in asa fel, incat toti tutorii sa se gaseasca pe linia prevazuta pentru plantare, la plantatiile in randuri sau in amplasamentele stabilite prin planul de plantare la celelalte plantatii. Groapa se umple pana la o adancime de 1/3 1/2 din adancimea ei, in functie de lungimea radacinilor puietului ce se va planta; pamantul astfel pus in groapa, in jurul tutorelui se va tasa bine prin calcare cu piciorul. Puietul scos din depozit, pregatit asa cum s-a aratat in capitolele respective, se va aseza in groapa pe partea de nord a tutorelui, urmarindu-se sa nu fie plantat la o adancime mai mare decat aceea la care a fost plantat in pepiniera; fac exceptie de la aceasta regula salciile si plopii, care se planteaza, astfel incat sa fie acoperiti cu pamant pana la circa 20 cm cm deasupra coletului. Pentru plopii altoiti, plantarea se face obligatoriu cu punctul de altoire la suprafata solului. Radacinile se vor aseza in pozitia lor normala si se vor acoperi cu pamant bine maruntit, fara a se lasa goluri printre ele, dupa ce se preseaza bine pamantul prin calcare cu piciorul. Pentru retinerea si distributia apei catre zona radacinilor, in jurul puietilor se vor efectua mici palnii (ligheane) cu diametrul de cca 50 cm si adancime de 8-10 cm. Plantarile se vor face atat primavara, cat si toamna (din repaos vegetativ), cu conditia ca solul sa nu fie inghetat. La plantarile de primavara, cat si la cele de toamna in teren uscat, fiecare puiet se uda cu 10-20 l de apa.
Pag. 479/561
Pentru reusita plantarilor si asigurarea unei evolutii bune a culturilor, in perioada de seceta, se recomanda folosirea de puieti arbusti in pungi de polietilena, iar udarea se face cu cisterna prevazuta cu furtun, administrandu-se cate cel putin 10 l apa pentru fiecare arbust si 20 l apa pentru fiecare arbore. Dupa plantare se executa un musuroi in jurul puietului. Trunchiul puietului care se tuteleaza se leaga, fara a strange, in forma de 8 de capatul superior al tutorelui, care nu trebuie sa depaseasca nivelul coroanei. Plantatiile tinere limitrofe cu islazuri si cele de de pe sectoarele de drum pe care trec cirezi de vite vor fi protejate impotriva distrugerilor cu maracini asezati strans in jurul trunchiului si prinsi in trei inele de sarma. Daca se dispune de materiale, protejarea se face prin ingradire, formata din trei araci batuti in pamant in triunghi echilateral, in juril trunchiului si prinsi intre ei cu doua inele de sipci batute in cuie, unul la partea superioara a aracilor si altul la jumatatea inaltimii lor. La plantatiile ce nu se protejeaza, conform indicatiilor de la punctele anterioare, puietii si tutorii se varuiesc pana la inaltimea de 1,20 m imediat dupa plantare, pentru o mai buna conservare. Materialul saditor care va ramane la sfarsitul zilei de lucru se aseaza la stratificare pana la reanceperea lucrarilor de plantare. Controlul calitatii materialului saditor, inainte de punerea in opera (plantare) se realizeaza prin: verificarea etichetei si a certificaturlui fitosanitar a materialului saditor; verificarea calitatii puietilor pe loturi de max.1000 puieti de aceeasi specie, varietate si categorie, si anume: varsta, dimensiunile, aspectul si dezvoltarea, starea sanitara si autenticitatea speciei, cf. STAS 5971-2004; cantitatea livrata conform comenzii. Esantionul verificat trebuie sa contina legaturi intregi daca puietii sunt grupati in legaturi;
8.16.1.3
INIERBARI SI PLANTATII PENTRU CONSOLIDAREA TALUZURILOR
La executia inierbarilor si plantatiilor pe taluzurile rampelor, podurilor si pasarelelor se va trece numai dupa ce, in urma verificarilor, se constata ca lucrarile de terasamente sunt terminate, s-a asigurat panta proiectata si ca respectivele lucrari au fost receptionate. Inierbarea Inierbarea taluzului cu pamant vegetal se executa in conformitate cu tehnologia prezentata AND 561, respectiv: executia treptelor de infiltrare mecanizat de sus in jos; asternerea pamantului vegetal mecanizat, in grosime de 20 cm se face de sus in jos folosind schema in suveica. Semanatul tipurile de seminte utilizate sunt cele prevazute din STAS 8175-79 Plantatii rutiere. Cantitatea de seminte este de 40 g/m2. In prealabil, solul se fertilizeaza. Perioada de insamantare optima este august-septembrie. Modul de semanare. Semanarea se face manual si pe timp linistit. Introducerea semintelor in sol se face cu coltul greblei, apoi se preseaza pamantul cu o scandurica, special confectionata, dupa care se uda cu furtun cu sita. Plantatii pentru protectia si consolidarea taluzurilor
Pag. 480/561
Pe sectoarele de drum in rambleu cu inaltimea h de 2.00....5.00 m se vor executa plantatii incepand de la baza taluzului cu arbori si arbusti, a caror inaltime descreste catre partea superioara a taluzului, ultimile doua randuri dinspre drum fiind formate din arbusti ornamentali, a caror inaltime, la maturitate sa nu depaseasca nivelul platformei drumului. Distanta de plantare pe randuri si intre randuri va fi de cel putin 0.75 m la arbusti si cel pitin 1.50 m la arbori; amplasarea acestora se va face in chin cons (tabla de sah). Pe taluzurile sectoarelor de drum in rambleu cu inaltimea de peste 5.00 m se vor executa, de regula, plantatii cu arbori de talie mare. Gropile se sapa manual si vor avea urmatoarele dimensiuni: arbusti 0.50 x 0.50 x 0.50 m; arbori vezi in prezentul Caiet de Sarcini.
8.16.1.4
CONTROLUL CALITATII EXECUTIEI LUCRARILOR
Verificarea aliniamentului gropilor si a starii peretilor sapati. Dimensiunile gropilor trebuie sa corespunda fiecarui tip de arbore, functie de marimea radacinilor, natura solului, conform Instructiei AND 561. Respectarea succesiunii fazelor de executie a plantatiilor, conform prezentului Caiet de Sarcini. Pentru lucrarile care devin ascunse se incheie proces verbal de receptie pe faze de executie, respectiv dupa umplerea gropilor (la propunerea proiectantului). Se vor mentiona numarul de arbori plantati.
8.16.1.5 8.16.1.5.1
Receptia pe faza a lucrarilor se efectueaza atunci cand toate lucrarile prevazute in documentatie sunt complet terminate si toate verificarile sunt efectuate in conformitate cu prevederile prezentului caiet de sarcini. Comisia de receptie examineaza lucrarile si verifica indeplinirea conditiilor de executie si calitatile impuse de proiect si caietul de sarcini, precum si constatarile consemnate pe parcursul executiei de catre organele de control abilitate. In urma acestei receptii se incheie ,, Proces verbal de receptie pe faza in care sunt specificate remedierile care sunt necesare, termenul de executie a acestora si recomandari cu privire la modul de tinere sub bservatie a tronsoanelor de drum la care s-au constatat abateri fata de prevedeile prezentului caiet de sarcini.
8.16.1.5.2
Receptia preliminara se face odata cu receptia preliminara a intregii lucrari conform normelor legale in vigoare. Comisia de receptie va examina lucrarile fata de documentatia de control si procesele verbale de receptie pe faze , intocmit in timpul executiei lucrarilor .
8.16.1.5.3
RECEPTIA FINALA
Comisia de receptie examineaza lucrarile finalizate in conformitate cu prevederile documentatiei tehnice aprobate, cu documentatia de control si procesele verbale de receptie la terminarea lucrarilor, intocmite in timpul executiei lucrarilor.
Pag. 481/561
8.17
LUCRARI DE ARTA SPECIFICATII TEHNICE GENERALE PREVEDERI GENERALE DE PROIECTARE
8.17.1.1 8.17.1.1.1
Podurile, viaductele si pasajele sunt lucrari bazate pe structuri de rezistenta, care asigura continuitatea cailor de comunicatie peste diferite obstacole (rauri, vai, canale, alte cai de comunicatie, etc.). In acceptiune generala acestea sunt considerate "lucrari de arta". In conceptia oricarei structuri de rezistenta, deci si a lucrarilor de arta, trebuie sa se respecte o serie de principii generale rezultate din experienta acumulata si anume: functionalitatea; capacitatea de rezistenta si stabilitate la sarcini statice si dinamice; durabilitatea; eficienta economica; estetica. Din perspectiva acestor principii, lucrarea va trebui sa corespunda scopului caruia ii este destinat si anume de a asigura circulatia nestingherita a vehiculelor la traversarea obstacolului, in conditii de siguranta si confort. Aceasta impune asigurarea spatiilor de libera trecere pe pod si sub pod, asigurarea unei rigiditati a structurii in limitele deformatiilor admisibile, asigurarea unor conditii optime de exploatare si intretinere. Pentru a-si indeplini functionalitatea, structura trebuie sa aiba asigurata capacitatea de rezistenta, prin dimensionarea rationala a elementelor componente, la incarcarile la care sunt supuse. Pe principiul eficientei economice, orice lucrare de arta (pod, pasaj sau viaduct) trebuie sa se realizeze cu costuri minime. In functie de conditiile de amplasare (latimea si inaltimea obstacolului, conditiile geotehnice de fundare, conditiile hidrologice de scurgere a apei, etc), eficienta economica a lucrarii se realizeaza prin stabilirea unei lungimi corespunzatoare a lucrarii si adoptarea unor deschideri economice ale podului. Dupa precizarea deschiderilor, urmeaza stabilirea solutiilor constructive si respectiv a materialelor din care se executa. Deoarece un pod, pasaj sau viaduct este o lucrare de arta, trebuie sa aibe un aspect arhitectural cat mai agreabil si o incadrare cat mai armonioasa in mediul inconjurator. Aspectul unei lucrari de arta, trebuie sa respecte, pe cat posibil, toate aceste principii. Astfel, se va adopta cea mai buna solutie in urma analizarii si compararii mai multor variante. La proiectarea podurilor se vor respecta, pe cat posibil, simultan toate principiile mentionate mai sus, iar adoptarea unei anumite solutii de pod (pasaj sau viaduct) rezulta numai dupa elaborarea unei documentatii tehnico-economice in care sa se analizeze comparativ mai multe variante. La proiectarea podurilor, pasajelor si viaductelor se vor avea in vedere prevederile de mai jos: Asigurarea spatiilor libere pe pod si sub pod Spatii libere la poduri Lungimea podului si nivelul inferior al suprastructurii se va stabili printr-un calcul de debuseu, conform normativului departamental, PD 95 - 2002 "Normativ privind proiectarea hidraulica a podurilor si podetelor . La rauri mari si fluvii navigabile, se va tine seama si de dimensiunile gabaritului de navigatie, in special la precizarea deschiderii maxime centrale si a inaltimilor libere sub suprastructura din aceasta deschidere. Spatii libere la pasajele superioare
Pag. 482/561
La stabilirea liniei rosii si a marimii deschiderilor, se va tine seama de gabaritele minime pe orizontala si verticala, necesare la traversarea cailor ferate (STAS 4392 - 84) sau soselei (STAS 2924 - 91). Gabarite pe poduri si pasaje Inaltimea libera, latimea partii carosabile, a benzilor pentru ciclisti, a spatiilor de siguranta si a trotuarelor se vor adopta, in functie de clasa tehnica a drumului, in conformitate cu prevederile STAS 2924 - 91. Incarcari La calculul podurilor se va tine seama de actiunea tuturor incarcarilor la care pot fi solicitate, respectand urmatoarele standarde: STAS 1545 - 89 "Poduri pentru strazi si sosele. Pasarele. Actiuni. STAS 3221 - 86 "Poduri de sosea. Convoaie tip si clase de incarcare". STAS 10101/1-78 "Actiuni in constructii. Greutatti tehnice si incarcari permanente". STAS 10101/OB-87 "Actiuni in constructii. Clasificarea si gruparea actiunilor pentru podurile de cale ferata si sosea". Metode de calcul si dimensionare La calculul si dimensionarea elementelor de rezistenta se va tine seama ca la data elaborarii prezentului caiet de sarcini, in Romania, sunt in vigoare doua metode de calcul si dimensionare la poduri si anume: metoda rezistentelor admisibile, aplicate la suprastructurile metalice, conform STAS 1844 - 75 "Poduri metalice de sosea. Prescriptii de proiectare" si SR 1911 - 1997 "Poduri metalice de cale ferata. Prescriptii de proiectare." metoda de calcul la stari limita aplicata la infrastructuri si suprastructuri din beton, beton armat si beton precomprimat conform NP 115-04 Normativ privind proiectarea infrastructurilor de beton si beton armat pentru poduri si STAS 10111/2-87 "Poduri de cale ferata si sosea. Suprastructuri din beton, beton armat si beton precomprimat. Prescriptii de proiectare".
8.17.1.1.2
PREVEDERI GENERALE PENTRU EXECUTIE
Executia unei lucrari de arta nu poate incepe decat dupa ce antreprenorul si-a adjudecat executia proiectului, urmare unei licitatii si in urma incheierii contractului cu beneficiarul. Piesele principale pe baza carora constructorul va realiza lucrarea, sunt urmatoarele: planurile generale de situatie, de amplasament si dispozitiile generale; studiul geotehnic cu precizarea conditiilor din amplasament si a solutiilor adecvate pentru fundatii; detaliile tehnice de executie, planuri de cofraj si armare, etc. pentru toate elementele componente ale lucrarii de arta; caiete de sarcini cu prescriptii tehnice speciale pentru lucrarea respectiva; graficul de esalonare a executiei lucrarii; Aceste documentatii se vor elabora de catre societati de proiectare si cercetare autorizate. Avand in vedere varietatea problemelor ce le ridica realizarea unei lucrari de arta, antreprenorul va trebui sa dovedeasca ca are experienta si dotarea corespunzatoare pentru executia proiectului. La executie, antreprenorul va respecta prevederile din contract, din proiect si caietul de sarcini si va lua toate masurile pentru realizarea unor lucrari de calitate si evitarea oricaror neconformitati Toate lucrarile necesare pentru mutarea si protectia instalatiilor din cale si vecinatatea acestora, precum si lucrarile provizorii (drumuri, poduri, etc) necesare pentru executia lucrarii definitive se vor proiecta si executa prin grija Antreprenorului. De asemenea, antreprenorul va lua toate masurile necesare pentru protejarea mediului inconjurator in timpul executiei.
Pag. 483/561
Se precizeaza ca la executie nici o adaptare sau modificare fata de documentatie, nu se poate face decat cu aprobarea Consultantului sau/si a Proiectantului elaborator al documentatiei. De asemenea, la executie se va tine seama de standardele, normativele si prescriptiile in vigoare (o lista minima este precizata in anexa).
8.17.1.1.3
PREVEDERI GENERALE PRIVIND RECEPTIA LUCRARILOR
Pentru a asigura o executie de calitate a lucrarilor de arta, se va face receptia lucrarilor pe faze de executie si receptia finala. In cadrul receptiilor pe faze de executie se vor efectua receptiile pe faze determinante conform programului acceptat de I.S.C. Prezentul Caiet de Sarcini va fi consultat in conformitate cu normativele in vigoare.
8.17.1.1.4
PREVEDERI GENERALE PRIVIND EXPLOATAREA SI INTRETINEREA LUCRARILOR DE ARTA
Inca din faza de conceptie, proiectul va contine elemente sau rezolvari constructive care sa asigure personalului de exploatare si intretinere, urmarirea lucrarii si accese la infrastructuri, reazeme si la interiorul suprastructurilor. La unele lucrari cu caracter deosebit, la comanda beneficiarului se pot elabora si documentatii (instructiuni, etc) privind modul de urmarire si intretinere a acestor lucrari. In afara acestor instructiuni, se va tine seama si de prevederile cuprinse in standardele, normativele si prescriptiile in vigoare.
8.17.1.2 8.17.1.2.1
INFRASTRUCTURI - FUNDATII DIRECTE DE SUPRAFATA SI FUNDATII DIRECTE DE ADANCIME DATE GENERALE PRIVIND FUNDATIILE DIRECTE
Fundatiile directe sunt fundatii la care transmiterea incarcarilor se face numai pe suprafata talpii fundatiei in contact cu terenul. Fundatiile directe pot fi de suprafata (fundatii continue sau izolate sub ziduri sau stalpi, fundatii pe radier general) sau de adancime (fundatii pe chesoane deschise, sau pe chesoane cu aer comprimat). La proiectarea si executarea fundatiilor de suprafata fundate in conditii speciale, (pamanturi sensibile la umezire, pamanturi contractile), se vor intocmi caiete de sarcini speciale ce vor tine seama de normativele specifice in vigoare. Folosirea chesoanelor cu aer comprimat se recomanda numai in cazuri bine fundamentate din punct de vedere tehnico economic si numai in cazurile in care nu este mai indicata o fundatie indirecta. Pentru fundatiile pe chesoane cu aer comprimat, antreprenorul va elabora un caiet de conditii specifice pentru executie si care va fi supus aprobarii beneficiarului. Adoptarea sistemului de fundare direct in incinta sau cu cheson se face numai pe baza existentei studiilor geotehnice, cu precizarea stratificatiei, pozitia panzei freatice si gradul de agresivitate naturala sau artificiala.
8.17.1.2.2
CONDITII TEHNICE PENTRU EXECUTIA FUNDATIILOR DIRECTE IN INCINTA
Antreprenorul va supune aprobarii beneficiarului tehnologia preconizata pentru executie. Documentatia va contine: masurile ce se propun privind dimensionarea incintei, conditiile de executie ale acesteia, pozitionarea incintei, modul de sapare in interior, masurarea eventualelor deplasari orizontale.
Pag. 484/561
justificarile necesare privind nedeformabilitatea incintei in timpul sapaturilor; utilizand elemente de sprijinire (spraituri filate, contrafise) procedeul de betonare in interior pe toata inaltimea fundatiei; Inainte de a incepe sapaturile, antreprenorul va informa beneficiarul, in timp util, pentru a-i permite acestuia sa faca toate verificarile privind amplasamentul, dimensiunile, incadrarea in tolerante si daca instalatiile necesare sapaturilor sunt in stare de functionare. Dupa atingerea cotei de fundare si terminarea lucrarilor de sapatura, antreprenorul va anunta beneficiarul care va face toate verificarile privitoare la pozitia si stabilitatea incintei, natura terenului de sub talpa fundatiei si va aproba inceperea betonarii fundatiei. Natura, provenienta si calitatea materialelor necesare pentru executia fundatiilor executate in incinta, vor corespunde claselor de rezistenta ale betoanelor specificate in proiect. Daca betonarea se prevede a se efectua cu beton turnat sub apa, aceasta va satisface conditiile privind betonarea sub apa cu ajutorul mai multor palnii prin metoda "Contractor" astfel incat sa se asigure omogenitatea betonului si evitarea segregarii.
8.17.1.2.3
CONDITII TEHNICE PENTRU EXECUTIA FUNDATIILOR DIRECTE PE CHESOANE DESCHISE
Antreprenorul va supune aprobarii beneficiarului tehnologia preconizata pentru executie. Documentatia va contine: masuri ce se propun privind dimensionarea generala a chesonului, conditiile de executie ale acestuia, lansarea pe pozitie, eventuala lestare, coborarea la cota, modul de sapare in interior, deplasarile pe orizontala si verticala - pas cu pas - si corectarea eventualelor inclinari ale lui, astfel incat dupa aducerea sa la cota, abaterile sa nu depaseasca 5 cm la axele talpii de fundatie; Toate justificarile, in particular trebuie sa arate ca sunt indeplinite conditiile de stabilitate si flotabilitate ale chesonului in diferite faze de executie; compozitia si caracteristicile betoanelor; procedeul de sapare in interior si de betonare pe toata inaltimea chesonului. Procesul tehnologic de executie al chesonului cuprinde urmatoarele faze importante: trasarea axelor si conturului chesonului executia chesonului pe amplasamentul definitiv. Dupa caz, chesonul se executa in tronsoane de cca. 2,00 m inaltime, pe masura coborarii pana la cota de fundare. coborarea chesonului prin executarea sapaturilor (manual sau mecanizat) in spatiul limitat de peretii exteriori epuizarea apelor de infiltratie aducerea chesonului la cota prevazuta in proiect si verificarea finala inaintea betonarii betonarea dopului de inchidere de la baza chesonului. turnarea betonului de umplutura montarea armaturilor din cuzinet si betonarea cuzinetului. Inainte de a incepe coborarea chesonului, antreprenorul va informa beneficiarul, in timpul util, pentru a-i permite acestuia sa faca toate verificarile privind amplasamentul, dimensiunile, incadrarea in tolerante si daca instalatiile necesare coborarii sunt in buna stare de functionare. Pe tot timpul operatiei de coborare si pana la oprirea chesonului, antreprenorul va asigura in orice moment repartitia incarcarilor astfel incat sa nu compromita stabilitatea si siguranta lucrarii. In cazul in care coborarea chesonului se face in teren eterogen sau de consistenta redusa antreprenorul va lua masuri pentru a asigura coborarea uniforma si care sa preintampine o coborare brusca sau insotita de rotiri peste limitele acceptate. Dupa aducerea la cota a chesonului si terminarea lucrarilor de sapatura din interior, antreprenorul va anunta beneficiarul pentru a aproba inceperea betonarii chesonului.
Pag. 485/561
Natura, provenienta si calitatea materialelor necesare pentru executia fundatiilor pe chesoane vor corespunde claselor de rezistenta ale betoanelor specificate prin proiect si vor fi in concordanta cu conditiile din amplasament. Daca betonarea se prevede a se desfasura cu beton turnat sub apa, acesta va satisface conditiile privind betonarea sub apa. Cofrajul chesonului atat la interior cat si la exterior trebuie sa fie bine incheiat si rigidizat astfel incat sa nu permita curgerea betonului si sa nu se deformeze. Betonarea chesonului pe inaltime se va face pe etape de min. 2,00 3,00 m. Proiectarea chesoanelor deschise din beton armat respecta prevederile din Normativ departamental pentru proiectarea chesoanelor deschise de beton si beton armat., PD 34/71. Executia si receptia lucrarilor se realizeaza conform prevederilor din Normativ pentru executia si receptia fundatiilor pe chesoane deschide si cu aer comprimat Indicativ CD 22/66.
8.17.1.3 8.17.1.3.1 Date generale
INFRASTRUCTURI FUNDATII INDIRECTE FUNDATII INDIRECTE DE ADANCIME
Prezentul capitol se aplica la fundatiile indirecte, de adancime, pentru lucrarile de arta, respectiv poduri, viaducte si pasaje. Prevederile din acest capitol se pot aplica si la podete, ziduri de sprijin sau alte tipuri de lucrari de consolidare a drumurilor. In acest caz, conditiile tehnice se vor completa si cu prevederile specifice acestor tipuri de lucrari. Prin fundatii de adancime se inteleg lucrarile cuprinse intre partea inferioara a radierelor si cota de fundare. Radierele sunt elementele de legatura intre fundatii si elevatii. La realizarea acestora se vor respecta conditiile tehnice prevazute in prezenta documentatie. Prezentul capitol contine conditiile tehnice pentru realizarea urmatoarelor tipuri de fundatii: fundatii pe piloti forati de diametre mari; fundatii pe coloane; fundatii pe barete; fundatii pe piloti prefabricati; Studii geologice, geotehnicede si hidrogeologice Datele geologice, geotehnice si hidrogeologice utilizate la elaborarea proiectului lucrarii, se vor transmite de catre beneficiar antreprenorului, pentru a-i permite acestuia evaluarea lucrarii si a cheltuielilor pentru organizarea de santier. Trebuie precizat, ca aceste date despre teren, nu fac parte din contract, antreprenorul neputand in nici un caz sa se prevaleze de eventualele inexactitati ale acestora pentru a formula reclamatii. Datele despre teren se vor consemna intr-un memoriu care va contine elementele retinute pe baza sondajelor si forajelor, a observatiilor facute cu ocazia lucrarilor de cercetare a terenului, a masuratorilor efectuate in laborator sau in situ, precum si a informatiilor privind apele de suprafata sau subterane. Conditii tehnice neprevazute In cazul cand caracterul imprevizibil al conditiilor geotehnice sau hidrogeologice, efectiv intalnite la lucrare, impune modificarea esentiala a executiei lucrarii, antreprenorul, cu avizul beneficiarului, ii poate propune acestuia dispozitii tehnice noi. Deciziile luate de beneficiar asupra acestor propuneri, fac obiectul unui ordin de serviciu. Conceptia de calcul
Pag. 486/561
Lucrarile se vor proiecta tinand seama de actiunile, combinatiile de incarcari si ipoteze de calcul stabilite conform standardelor in vigoare si a prevederilor din aceste specificatii tehnice. Calculele referitoare la unele elemente din lucrare, antreprenorul le poate elabora pe baza prescriptiilor in vigoare, tinand seama de calitatile materialelor componente (zidarie, beton, beton armat, beton precomprimat, otel sau lemn) si de prevederile din prezentul capitol.
8.17.1.3.2 Tipuri de piloti
CONDITII TEHNICE PENTRU EXECUTIA PILOTILOR FORATI DE DIAMETRU MARE
Pilotii forati de diametru mare sunt realizati prin punerea in opera a betonului armat intr-un foraj. Pilotii forati tubati. Sunt piloti realizati prin turnarea betonului cu ajutorul unei coloane de betonare intr-un foraj la care mentinerea peretilor este asigurata printr-un tubaj provizoriu sau definitiv introdus prin vibrare, batere sau apasare, insotit eventual de luvoaiere. In aceeasi categorie intra si coloanele care sunt elemente de fundare alcatuite din tuburi de beton armat sau tevi metalice, infipte in teren prin vibrare, pe masura excavarii pamantului din interior. Coloanele sunt deci piloti executati pe loc prin forare cu tubaj nerecuperabil. Pilotii forati sub noroi. Sunt piloti executati prin turnarea betonului, cu ajutorul unei coloane de betonare, intr-un foraj, la care mentinerea peretilor se asigura cu ajutorul noroiului de foraj (de exemplu o suspensie de apa cu bentonita). Natura, provenienta si calitatea materialelor Betonul Betonul din pilotii forati de diametru mare va avea minim clasa C 20/25 (Bc 25). Tipul si marca cimentului se stabileste prin incercari de laborator, functie de clasa betonului si de agresivitatea mediului in care se executa pilotii. Pentru pilotii situati in terenuri cu ape agresive, la alcatuirea retetei de betoane trebuie sa se tina seama de prevederile SR 3011 - 1996 si STAS 3349/1, 2 - 83. Dozajul minim de ciment va fi: 350 kg/m3 in cazul betonarii in uscat; 400 kg/m3 in cazul betonarii sub apa sau sub noroi bentonitic. Agregatele trebuie sa fie de rau, sortate si spalate. Dimensiunea maxima a agregatelor va fi cel mult egala cu cea mai mica dintre valorile: 1/4 din ochiul carcasei de armatura; 1/2 din grosimea stratului de acoperire cu beton a armaturii; 1/4 din diametrul interior al coloanei de betonare; 31 mm. Raportul a/c trebuie sa fie mai mic sau cel mult egal cu 0,6. La prepararea betonului se pot folosi aditivi plastifianti pentru marirea lucrabilitatii si daca este cazul intarzietori de priza. Consistenta betonului exprimata prin tasarea conului trebuie sa fie: 10 15 cm la betonarea in uscat; 15 18 cm la betonarea sub apa sau noroi bentonitic.
Pag. 487/561
Armaturil Otelurile utilizate la confectionarea carcaselor de armatura ale pilotilor trebuie sa fie sudabile, garantat prin fisa lor de fabricatie. Se vor utiliza oteluri de tip PC 52 (otel rotund profilat cu aderenta ridicata sau tip OB 37 otel tip lis) ori similare acestora avand caracteristici fizico - mecanice si de sudabilitate comparabile. Caracteristicile si modul de calcul al pilotilor Tipul pilotilor, lungimea, sectiunea, numarul total si distributia in plan, inclinarea si dispozitivele de control si injectie la baza, se stabilesc prin proiect, pe baza studiilor geotehnice si a solicitarilor rezultate sub actiunea incarcarilor. La calculul solicitarilor se vor adopta metode care sa tina seama de conlucrarea pilotilor cu terenul si considerand pilotul ca grinda pe mediu elastic. Dispozitia in plan a pilotilor Antreprenorul va intocmi planul de pilotaj pe baza datelor din proiect si il va supune aprobarii Proiectantului si Consultantului. Planul pilotajului se poate stabili la nivelul platformei de lucru sau la alt nivel, de exemplu nivelul inferior al radierului, dar acest lucru trebuie precizat in plan. Planul pilotajului trebuie sa contina un minim de date pentru fiecare pilot dupa caz: numarul (pozitia) de identificare; dimensiunile transversale, alcatuirea armaturilor si numarul de identificare al tipului de armatura (sau carcasa); inclinarea si orientarea; cota de fundare la baza; cota platformei de lucru; cota de betonare a capatului superior si lungimea de amenajare a zonei de incastrare in radier; numarul de ordine al executiei forajului sau infigerii tubajului de protectie. Tolerante Abaterea limita admisa la pozitia in plan a pilotilor, la nivelul inferior al radierului, fata de proiect va fi: 7,5 cm la piloti dispusi pe un singur rand; 10 cm la pilotii dispusi pe mai multe randuri; Abaterea limita admisa la inclinarea axei pilotului fata de proiect va fi de 2 %. Abaterea limita la dimensiuni: pentru diametru - 2 cm; pentru cota bazei pilotului 20 cm; cota capului pilotului 5 cm. In cazuri temeinic justificate din punct de vedere geotehnic, cota de fundare se poate modifica, dar numai cu aprobarea beneficiarului si avizul proiectantului. Utilaje si dispozitive de executie Antreprenorul va obtine aprobarea Consultantului pentru utilajele, instalatiile si dispozitivele de executie. Acestea trebuie adoptate in functie de caracteristicile pilotilor, amplasament, caracteristicile geologice, geotehnice si hidrogeologice furnizate de studiile de teren si tinand seama de eventualele apropieri de zone locuite sau lucrari existente, care trebuie protejate in acest caz. Propunerile antreprenorului trebuie sa precizeze: tipul dispozitivelor prevazute pentru infigere si forare; modul de montare a carcaselor de armatura si de imbinare a acestora; detaliile pentru eventualele camasi tubulare de protectie;
Pag. 488/561
dispozitivele pentru controlul continuitatii si rezistentei betonului; eventuale dispozitive de injectie la baza; tehnologia de fabricare si punere in opera a betonului. In cazul utilizarii camasilor de protectie se vor preciza: materialul din care se executa, dimensiunile (diametrul, grosimea peretilor, lungimea, tolerante), modul de imbinare dintre tronsoane si modul de racordare a acestora cu carcasele de armatura. Evazarea la baza pilotilor se permite numai in cazul in care acestia patrund intr-un strat cu coeziune mare si cu rezistenta la compresiune cu deformare laterala de minim 300 KPa. Evazarea se poate face sub forma unui trunchi de con cu inaltimea cel putin egala cu diametrul sectiunii curente a pilotului, iar aria sectiunii de baza largita sa nu depaseasca de trei ori sectiunea curenta. Lucrari pregatitoare Platformele de lucru se amenajeaza pentru a permite accesul, circulatia si lucrul utilajelor de executie necesare realizarii pilotilor, in conditii optime, pentru a asigura calitatea si siguranta lucrarilor. Eventualele lucrari de consolidare a terenului, neprevazute in proiect, dar absolut necesare fata de conditiile speciale din amplasament, se vor executa numai cu aprobarea Consultantului. Se va obtine aprobarea Inginerului si pentru natura, calitatea si conditiile de punere in opera a materialelor prevazute pentru pregatirea platformelor de lucru. Armarea pilotilor Armarea pilotilor se face cu carcase de armatura formate din bare longitudinale, freta, inele de rigidizare si distantieri. Carcasa de armatura poate avea sectiunea constanta sau variabila in lungul pilotului, asa cum rezulta din calculul de rezistenta. Barele longitudinale vor avea diametrul minim de 14 mm, vor fi in numar de cel putin opt iar lumina dintre bare va fi minimum 10 cm si maximum 35 cm. Se va evita dispunerea barelor longitudinale pe doua randuri, in cazul pilotilor cu solicitari mari. Barele longitudinale se sudeaza pe inele de rigidizare dispuse la 3 - 4 m in lungul carcasei. Armarea transversala se executa cu freta, avand diametrul minim de 8 mm, dar cel putin 0,4 din diametrul barelor longitudinale. Pasul fretei se adopta prin calcul, dar nu va fi mai mare de 35 cm sau de 15 ori diametrul barelor longitudinale. La partea superioara a carcasei si in zonele de imbinare a tronsoanelor, pe o lungime egala cu diametrul pilotului, pasul fretei va fi maxim 15 cm. Daca lungimea pilotilor impune realizarea carcasei din mai multe tronsoane, innadirea acestora se va face conform prevederilor din proiect si cu respectarea prevederilor din STAS 10107/0-90. Avand in vedere ca innadirea se executa pe pozitie, carcasa inferioara va fi sustinuta prin dispozitive de sustinere adecvate pe tot timpul executiei imbinarii. Dupa terminarea innadirilor, se interzice lasarea carcasei pe fundul forajului si se vor lua masuri pentru a impiedica ridicarea si deplasarea carcasei in timpul betonarii. Fixarea barelor longitudinale pe inele si a fretei, se poate face prin puncte de sudura. Tehnologia adoptata pentru aceasta, se va supune aprobarii Consultantului. Pentru centrarea carcasei de armatura in gaura de foraj, pe barele longitudinale ale carcasei, la exterior, se monteaza distantieri sub forma unei patine din otel beton sau role din beton, cate 4 bucati in sectiune si la distante de 3 - 4 m. Grosimea stratului de acoperire cu beton a carcasei de armatura, masurata de la fata exterioara a barelor longitudinale va fi de minimum:
Pag. 489/561
4 cm la piloti forati cu tubaj nerecuperabil; 6 cm la piloti forati cu tubaj recuperabil sau la cei forati in uscat si netubati; 8 cm la piloti sub protectie de noroi.
Forarea pilotilor Forarea in uscat Forarea in uscat fara tubarea gaurii este permisa numai in pamanturi cu coeziune ridicata si deasupra nivelului apei subterane. Intrucat exista riscul surparii pamantului, ca urmare a destinderii, expunerii la soare sau precipitatiilor, trepidatiilor produse de utilaje, infiltratiilor din scurgeri de la retele subterane, etc., se recomanda ca intervalul de timp intre terminarea forarii si betonare, sa fie cat mai scurt si in nici un caz sa nu depaseasca 24 ore, iar peretii gaurii se vor proteja la partea superioara cu tuburi metalice pe o adancime de cel putin 1,5 m. Forarea sub apa cu tubaj recuperabil Se poate aplica in orice conditii de teren, unealta de sapare adoptandu-se in functie de natura stratului strabatut. Este obligatorie prevederea la baza tubajului a unei coroane dintate. In cazul forarii sub apa, in nisipuri si pamanturi slab coezive, deoarece, datorita vitezei mari de excavare si a efectului de piston al benei, se pot produce fenomene hidrodinamice, manifestate prin antrenarea pamantului de la baza forajului, insotite de slabirea terenului din jur si reducerea capacitatii portante a pilotilor invecinati sau a altor fundatii aflate in apropiere, se vor adauga urmatoarele masuri: se interzice introducerea in pamant a tubajului cu ajutorul jetului de apa sub presiune (subspalare); se va evita utilizarea dispozitivelor de sapat cu vacuum; baza tubajului se va mentine in permanenta cu cel putin 1/2 din diametrul tubajului sub talpa forajului (tubare in devans); nivelul apei in interiorul tubajului se va mentine permanent cu cel putin 1,00 m deasupra nivelului hidrostatic; ritmul de excavare va fi moderat, urmarindu-se ridicarea lina a benei (greiferului) de pe fundul forajului. Intervalul de timp intre terminarea gaurii si inceperea betonarii, nu trebuie sa depaseasca 36 ore. Forarea sub noroi Stabilitatea peretilor gaurii se asigura prin folosirea unui noroi de foraj (suspensie de apa cu bentonita) ale carui caracteristici vor respecta prevederile din SR EN 1536-2005 Forarea sub noroi a unui pilot a carui axa este situata la mai putin de 3 m de peretele pilotului vecin, nu poate incepe decat dupa ce betonul din pilotul executat anterior a facut priza. Nivelul noroiului trebuie sa se mentina in permanenta cu cel putin 1,00 m deasupra nivelului hidrostatic. Este indicat ca peretii gaurii, la partea superioara, sa fie protejati cu tuburi metalice pe o adancime de cel putin 1,5 m. Intervalul de timp intre terminarea forarii si betonare trebuie sa nu fie mai mare de 8 ore. Forarea sub apa cu tubaj nerecuperabil Tubajul se realizeaza din elemente cilindrice de beton armat sau metalice, care se infig in teren prin batere, vibrare, apasare si/sau luvoaiere si care se asambleaza pe masura infigerii. Saparea miezului de pamant din interiorul tubajului se face cu unelte de sapat, alese corespunzator naturii terenului intalnit. Cele doua operatiuni de infigere in teren si sapare in interior, se desfasoara corelat, pas cu pas, pana la atingerea cotei de fundare.
Pag. 490/561
Forarea sub baza tubajului (forare in devans) este permisa numai in argile tari sau roci compacte. In cazul forarii sub apa, in nisipuri si pamanturi slab coezive, se vor respecta masurile de la punctul 4.2.10.2. Curatirea talpii forajului Se face obligatoriu, inainte de introducerea carcasei de armatura si de betonare, indiferent de procedeul de forare utilizat. In cazul forarii sub noroi, curatirea talpii forajului se face cu cel mult trei ore inaintea inceperii betonarii. In nisipuri sau pamanturi slab coezive, se interzice curatirea fundului forajului prin vehicularea noroiului cu ajutorul aerului comprimat (pompe tip Mamut). Betonarea Betonarea gaurii forate in uscat, netubat La betonarea gaurii forate in uscat, netubat, se interzice descarcarea betonului direct de la gura forajului, deoarece exista pericolul de scurgere a betonului, de dezaxare a carcasei de armatura si de desprinderi de pamant sub efectul betonului proiectat pe pereti. Betonarea se poate face folosind o palnie care se centreaza pe axul pilotului, se prelungeste cu un burlan de dirijare coborat la baza forajului si care se ridica pe masura betonarii. Betonarea se mai poate face folosind furtunul pompei de beton coborat pe fundul gaurii. Betonarea sub apa sau sub noroi Betonarea sub apa, la gauri forate cu tubaj recuperabil sau nerecuperabil, precum si betonarea sub noroi se face cu metoda palniei fixe ridicatoare (Contractor), pentru a evita contactul intre masa betonului turnat si apa (sau noroi). Diametrul tubului de betonare se alege in functie de dimensiunile agregatelor betonului si de diametrul pilotului, fara a cobori sub 20 cm. Betonarea sub apa sau sub noroi, se organizeaza ca o operatie continua, care se efectueaza intr-o singura repriza, la un debit de betonare determinat, in functie de diametrul si lungimea pilotului, dar care trebuie sa fie de cel putin 4 mc/h. La prima sarja trebuie sa se asigure separarea betonului de apa (sau noroi); cantitatea de beton se stabileste astfel incat tubul de betonare sa fie amorsat. Baza tubului de betonare trebuie sa se gaseasca in permanenta cu cel putin 2 m sub nivelul betonului, dar nu mai mult de 4 m. Injectarea la baza a pilotilor In functie de natura terenului de la baza, pentru sporirea capacitatii portante pe varf precum si pentru punerea sub sarcina a terenului de la baza chiar din faza de executie, se poate adopta solutia unei injectii la baza. Aceasta se poate face cu suspensie (de obicei lapte de ciment), prin tevi inglobate in corpul pilotului si care se coboara in gaura forata odata cu carcasa de armatura. Decizia de injectare la baza este precizata in Proiect. Reteta suspensiei, tehnologia si presiunea de injectare se stabileste la fiecare lucrare in parte in functie de caracteristicile terenului de la baza pilotului. Pregatirea capului pilotului Betonarea capului pilotului se executa la o cota superioara fata de cota definitiva a pilotului intact inglobat in radier, dupa cum urmeaza:
Pag. 491/561
La piloti forati in uscat, cu sau fara tubaj, inaltimea suplimentara de turnare trebuie sa fie de cel putin 0,5 d, dar minim 0,50 m la piloti cu fisa pana la 20 m si de cel putin 0,75 m la piloti cu fisa peste 20 m, unde "d" este diametrul pilotului. La pilotii forati, betonati sub apa sau sub noroi, inaltimea suplimentara de turnare, trebuie sa fie de cel putin 1 d, dar minim 1,00 m la piloti cu fisa de pana la 20 m si de cel putin 1,5 d, dar minim 1,50 m la pilotii cu fisa peste 20 m. Dupa intarire se indeparteaza betonul din capatul superior al pilotului, pe intreaga inaltime pe care se constata ca este necorespunzator, completandu-se dupa caz, pentru a asigura inaltimea minima de incastrare in radier prevazuta in proiect, cu respectarea prevederilor din SR EN 1536-2004.
8.17.1.3.3
CONTROLUL CALITATII
Controlul calitatii pe timpul executiei Controlul se va face pe faze, pe tot parcursul realizarii pilotilor conform prevederilor din SR EN 1536-2004 Executia lucrarilor geotehnice speciale Piloti forati. In cazul forarii sub noroi, trebuie sa se verifice prin laboratorul de santier, calitatea noroiului pe tot timpul excavatiei, pe probe luate de la statia de preparare a lui si direct din gaura de foraj. In cazul cand noroiul din gaura de foraj este necorespunzator, acesta se recircula pana prezinta caracteristicile prevazute in standard. Pe parcursul betonarii se vor efectua urmatoarele determinari: la fiecare 10 m3 de beton pus in opera, se preleveaza probe de beton de la locul de turnare si se determina consistenta lui, prin metoda tasarii conului conform SR EN 12350-4:2002 la fiecare 20 m3 de beton pus in opera, dar cel putin odata pentru fiecare pilot, se preleveaza probe (3 cuburi) de beton de la locul de turnare si se determina rezistenta betonului conform SR EN12390-6:2002; Consultantul poate cere prelevarea suplimentara a inca unui set de 3 cuburi pentru verificare. pentru fiecare pilot trebuie sa se intocmeasca o curba de betonare, portie cu portie, din care sa rezulte consumul de beton pe lungimea pilotului; la consumuri anormale (sub profil sau cu peste 30% peste profil) se vor lua masuri in consecinta. Controlul calitatii dupa executie Controlul calitatii pilotilor dupa executie, poate cuprinde: verificarea pozitiei in plan si a inclinarii; controlul calitatii betonului din corpul pilotului; verificarea continuitatii corpului pilotului; incarcari de control pe piloti. Controlul calitatii betonului pus in opera se va face: Pentru pilotii la care incercarea epruvetelor prevazute. nu a dat rezultate corespunzatoare clasei prescrise in proiect; a. La pilotii la care in timpul executiei s-au produs unele deficiente care pot afecta calitatea betonului; b. La un numar de piloti stabiliti prin proiect sau alesi, prin intelegere, de catre beneficiar, proiectant si antreprenor. Controlul se poate face prin: dezvelirea pilotilor respectivi; extragerea de carote (dupa dezvelire sau prin forare de suprafata, cu mijloace adecvate); metode nedistructive.
Pag. 492/561
Verificarea continuitatii corpului pilotului se poate face prin: carotare pe intreaga lungime a pilotului, procedeul necesita utilaje speciale si se aplica numai la acei piloti la care datele din fisa de forare - betonare, precum si alte observatii pe parcursul executiei pun la indoiala continuitatea; metode nedistructive (carotaj sonic, carotaj radioactiv, impedanta mecanica, etc.). Dintre acestea se recomanda metoda carotajului sonic, in care caz este necesara echiparea pilotului cu 2 - 4 tuburi, in functie de diametrul pilotului, coborate in gaura forata odata cu carcasa de armatura inglobate in corpul pilotului. Tuburile metalice pentru controlul sonic al continuitatii betonului din pilot, se pot utiliza in final ca tevi pentru injectie la baza. Receptia pilotilor forati de diametru mare Receptia gaurii forate inainte de betonare consta din stabilitatea pozitiei in plan si a inclinarii, verificarea terenului de la baza in concordanta cu datele din studiul geotehnic; verificarea datelor referitoare la betonare, precum si din examinarea documentelor de control a calitatii. La receptia lucrarii se prezinta urmatoarele documente: fisa de forare - betonare a fiecarui pilot din lucrare; registrul lucrarilor de fundatii; ambele documente fiind vizate de beneficiar. fisa de injectare la baza. Abaterile la pozitia in plan si la inclinarea axei pilotului fata de cele prevazute in Proiect sunt conform SR EN 1536-2004. CONDITII TEHNICE PENTRU EXECUTIA COLOANELOR Din punct de vedere al procedeului de executie, coloanele sunt de fapt piloti executati pe loc prin forare, cu tubaj nerecuperabil. In mod curent, tubajul se va executa din tronsoane de beton armat, asamblate prin flanse metalice sau prin betonare. Atunci cand, ca urmare a particularitatilor lucrarii (stratificatie teren, marimea incarcarilor, etc.), sunt necesare coloane cu lungimi mari, iar greutatea tubajului de beton armat devine excesiva fata de posibilitatile utilajelor vibratoare de infigere, se poate recurge si la tubaj din tevi metalice. In acest caz, tubajul metalic fiind corodabil in timp el se considera cofraj pierdut, deci pilotul de beton armat va avea diametrul interior al tubajului, iar armatura se va dimensiona in consecinta. Coloanele din beton armat, utilizate in mod curent, sunt tuburi de 1,00 - 2,50 m diametru, cu pereti de 10 - 14 cm grosime, confectionate din tronsoane de 6 - 10 m lungime. Ele se pot executa pe santier sau in poligoane specializate ale antreprenorului, prin turnarea betonului in cofrajele metalice de inventar asezate in pozitie verticala. Coloanele din beton armat, se vor prevede cu armaturi capabile sa preia solicitarile ce apar atat in cursul infigerii cat si in exploatare. Innadirea tronsoanelor se face de regula cu flanse bulonate. Tevile metalice pot fi tevi sudate helicoidal, sau tevi realizate in atelier din virole de tabla groasa, cu diametrul de 1,00 3,00 m si grosimi de pereti de 10 - 20 mm. Innadirea tronsoanelor de teava, pe masura infigerii, se face prin sudura. La proiectarea, executia si receptia coloanelor, se vor respecta toate prevederile din prezentul caiet de sarcini.
Pag. 493/561
8.17.1.4 8.17.1.4.1
INFRASTRUCTURI - CULEI, PILE (radiere, elevatii, stalpi, rigle, ziduri intoarse, cuzineti) DATE GENERALE
Culeele sunt elemente de infrastructura care asigura rezemarea traveelor de capat si fac racordarea cu rampele. Pilele sunt, de asemenea, elemente de infrastructura, care asigura rezemarea a doua travei adiacente ale suprastructurii.
8.17.1.4.2
CONDITIILE DE EXECUTIE ALE CULEILOR SI PILELOR
Executia culeelor si pilelor nu se poate face decat pe baza de proiect. Acestea pot fi fundate direct sau indirect. Adancimea de fundare se stabileste pe considerente de rezistenta si stabilitate la incarcari statice si dinamice si de asigurare contra afuierilor. Infrastructurile vor trebui sa respecte conditiile prevazute in proiect, din NP 115-04 Normativ privind proiectarea infrastructurilor de beton si beton armat pentru poduri si in prezentul caiet de sarcini. Nu este admisa fundarea infrastructurilor sub adancimea de inghet prevazuta in STAS 6054 - 77 "Teren de fundare. Adancimi maxime de inghet. Zonarea teritoriului Romaniei". Nu este admisa fundarea infrastructurilor fara existenta studiilor geotehnice, adecvate sistemului de fundare adoptat. Executantul are obligatia sa urmareasca corespondenta dintre stratificatia prevazuta in proiect si cea reala si sa semnaleze Consultantului orice nepotrivire, in scopul stabilirii masurilor necesare. Inceperea executiei infrastructurilor, se va face in urma trasarii de catre executant a axelor fundatiilor. Dupa terminarea trasarii, executantul va instiinta Consultantul care urmeaza sa-si dea avizul pentru inceperea lucrarilor. Dupa terminarea fundatiilor se vor efectua, de catre antreprenor, noi masuratori. Antreprenorul are obligatia sa semnaleze Consultantului orice abateri de la trasarea initiala si sa propuna solutii de remediere in cazul unor eventuale nepotriviri. Masuratorile se vor repeta si dupa terminarea elevatiilor in scopul determinarii exacte a lungimii suprastructurii. Eventualele corectari se vor face pe baza propunerilor antreprenorului si numai cu aprobarea Consultantului si cu avizul Proiectantului. Lucrarile la fundatii, radiere, elevatii, etc. se vor executa numai pe baza de proiect. Modul de cofrare si tratare a suprafetelor infrastructurilor, va avea acordul Consultantului, iar la cererea acestuia chiar pe baza de proiect de arhitectura.
8.17.1.4.3 Agregatele
MATERIALELE DE CONSTRUCTIE FOLOSITE LA EXECUTIA INFRASTRUCTURILOR
Agregatele vor corespunde SR EN 12620/2003 Agregate pentru beton si Codului de practica pentru executarea lucrarilor din beton, beton armat si beton precomprimat indicativ NE 012-99; Nisipul utilizat va proveni numai din cariere naturale. Nu se admite folosirea nisipului de concasaj. Partea levigabila este de max. 2%. Se va folosi pietris de rau, sorturile 7 - 16 si 16 - 31. Partea levigabila admisa la pietris este de 0,5%. Amestecul format din sorturile de agregate, nisip 0 - 3; 3-7; pietris 7 - 16 si 16 - 31, se va inscrie in zona foarte buna a limitelor granulometrice; Toate agregatele aprovizionate vor fi ciuruite, spalate si sortate; Se vor lua masuri pentru evitarea depunerilor de praf pe agregate.
Pag. 494/561
Cimenturi Cimentul va corespunde SR EN 197-1:2002 , SR 3011-1996, si SR 7055 - 1996. Cimentul se va livra in cantitati astfel determinate, incat stocul rezultat sa fie consumat in max. 2 luni; Nu se admite amestecarea cimenturilor de diferite clase si tipuri si utilizarea lor ca atare. Pentru fiecare tip de ciment se va asigura o incapere, un siloz sau un bunker separat, avandu-se in vedere si starea de conservare. Armaturile Armaturile trebuie sa respecte planurile de executie din proiect. Betoanele Betoanele vor respecta clasele prevazute in proiect. Prepararea betonului va respecta prevederile din capitolul Betoane, iar turnarea betonului prevederile din capitolul Infrastructuri fundatii indirecte de adancime functie de sistemul de fundare - si prevederile Codului de practica pentru executarea lucrarilor din beton, beton armat si beton precomprimat - indicativ NE 012-1999. Apa Apa utilizata la prepararea betoanelor cat si la stropirea lor trebuie sa corespunda conditiilor tehnice prevazute in SR EN 1008:2003.
8.17.1.4.4
REFACEREA LUCRARILOR CU DEFECTE
In cazul cand o parte a infrastructurii sau intreaga infrastructura nu corespunde prevederilor proiectului si prezentului caiet de sarcini, antreprenorul este obligat sa execute remedierile necesare. Dupa recunoasterea si analiza defectelor, inaintea inceperii lucrarilor de remediere, antreprenorul propune spre aprobare Inginerului programul de reparatii care va avea avizul Proiectantului. Reparatiile intra in sarcina antreprenorului. Pentru remedierea defectelor de natura sa afecteze calitatea structurii, siguranta si durabilitatea in exploatare se va proceda astfel: intocmirea releveului detaliat al defectelor; cercetarea cauzelor, procedandu-se si la efectuarea de incercari, investigatii sau calcule suplimentare; evaluarea consecintelor posibile pe termen scurt sau mai lung; intocmirea unui dosar de reparatii insotit de toate justificarile necesare. In functie de constatarile si de studiile efectuate, Consultantul poate sa procedeze astfel: sa acorde viza proiectului de reparatii, cu eventuale observatii; sa prevada demolarea unei parti sau a intregii lucrari; sa solicite unui expert atestat expertizarea lucrarii, aceasta continand solutia de remediere; In cazul defectelor privind geometria lucrarii, calitatea si culoarea suprafetelor, dar care nu afecteaza siguranta si capacitatea portanta a lucrarii, remedierile se pot efectua astfel: defectele minore pot fi corectate prin degresare, spalare, rabotare sau tencuire cu mortar special; in cazul defectiunilor mai importante, antreprenorul va propune Consultantului un program de remediere, pe care-l va analiza si aproba ca atare sau cu completarile necesare. Pe suprafetele vazute, cu parament fin, este interzisa sclivisirea simpla.
Pag. 495/561
Fisurile deschise care pot compromite atat aspectul cat si durabilitatea lucrarii, vor fi tratate, respectand prevederile Normativului C 149-88, privind procedee de reparare a elementelor din beton si beton armat si cele din capitolul 18 din prezentul caiet de sarcini.
8.17.1.4.5
DISPOZITII FINALE
Suprafetele de beton aparente ale elevatiilor de infrastructura vor fi vopsite cu materiale de protectie anticoroziva, conform prescriptiilor tehnice din documentatia tehnica.
8.17.1.5
RACORDAREA CULEELOR CU TERASAMENTELE
Racordarea culeelor cu terasamentele se poate face cu sfert de con, aripi sau ziduri de sprijin. In cazul terasamentelor inalte, la podurile cu oblicitate sau amplasate pe cursuri de apa cu viteze mari, racordarea culeelor cu terasamentele se recomanda a fi realizata cu aripi sau ziduri de sprijin din beton sau beton armat; in celelalte cazuri recomandandu-se folosirea sferturilor de con. Daca panta sfertului de con este mai mare decat panta taluzului terasamentelor, sfertul de con se va perea si in prelungire pe minim 1,00 m pe terasament. Fundatiile aripilor, zidurilor de sprijin si sferturilor de con vor fi coborate cu minim 50 cm sub adancimea de inghet. Daca lungimea podului este mai mica decat latimea albiei majore, fundatiile aripilor, zidurilor de sprijin, sferturilor de con si ale pereurilor vor fi coborate sub adancimea de afuiere iar pereurile vor fi executate pe taluzurile terasamentelor pana la limita albiei majore. Aripile si zidurile de sprijin se recomanda sa fie separate de corpul culeei printr-un rost care sa permita tasarea independenta a culeelor si a lucrarilor de racordare cu terasamentele. La podurile de sosea, partea carosabila va fi racordata de cea de pe rambleul din spatele culeelor prin dispozitive care sa asigure trecerea lina a vehiculelor de pe platforma elastica si tasabila a drumului la cea rigida a podului. In acest scop se recomanda folosirea placilor de racordare rezemate articulat pe culee, a caror lungime se stabileste in functie de inaltimea rambleului. In spatele culeelor si pe fetele laterale ale zidurilor intoarse care sunt in contact cu pamantul se va prevedea acoperirea cu o suspensie de bitum filerizat in dublu strat asezata pe un mortar de ciment sclivisit de 2 cm grosime. Pentru scurgerea apelor de infiltratie din terasamente, in spatele culeelor masive se vor prevedea drenuri din piatra sparta asezata manual. Pamantul de umplutura din spatele culeelor si a sferturilor de con va avea indicele de consistenta mai mare de 0,75% si se va urmari o buna compactare. Caracteristicile de compactare (densitatea in stare uscata maxima si umiditatea optima de compactare) ale straturilor se determina prin incercarea Proctor modificata, conform STAS 1913/13-83 La fiecare culee se va prevedea cel putin o scara de acces care in cazul terasamentelor inalte de peste 3,00 m va avea si parapet pe o singura parte. In spatele culeelor se recomanda ca scurgerea apelor sa se asigure prin casiuri amenajate la capetele podurilor, pasajelor sau viaductelor. In cazul podurilor sau pasajelor cu culei inecate, in mod obligatoriu pereerea sfertului de con se va face si sub pod, respectiv sub pasaj. Pentru impiedicarea patrunderii apei si degradarii pereului, rosturile se vor rostui cu mortar sau se vor colmata cu bitum. Racordarea cu aripi se aplica de obicei in cazurile cu oblicitati mari sau in situatii speciale cu spatii limitate pentru racordari.In cazul racordarilor cu aripi la poduri, se vor lua masuri de asigurare impotriva afuierilor.
Pag. 496/561
8.17.1.6 8.17.1.6.1
SUPRASTRUCTURI DIN BETON ARMAT PREVEDERI GENERALE
Prezentul capitol se refera la lucrarile sau partile de lucrari executate din beton armat in suprastructurile de poduri si anume: grinzi simplu rezemate sau continue din beton armat; placi turnate monolit din beton armat; cadre, arce si bolti din beton armat; elemente prefabricate din beton armat (placi carosabile, placi de trotuar, elemente tip cornisa pentru parapeti si placi, prefabricate pentru suprastructurile de tip mixt); monolitizarea elementelor prefabricate. In cazul in care proiectul prevede si precomprimarea structurii de beton armat, se vor aplica prevederile cuprinse in capitolul 11: "Suprastructuri din beton precomprimat". Pentru structuri deosebite, cu alcatuiri constructive si utilizari de materiale noi, altele decat cele cuprinse in prezentul caiet de sarcini, se vor intocmi caiete de sarcini speciale. Suprastructurile din beton armat se vor executa numai pe baza unui proiect elaborat de catre o organizatie de proiectare autorizata, cu respectarea stricta a prevederilor din STAS 10111/2-87 "Suprastructuri din beton, beton armat si beton precomprimat prescriptii de proiectare" si in special a capitolului 5. Elementele prefabricate vor fi introduse in structuri numai daca sunt insotite de certificate de calitate. Proiectul pe baza caruia se vor realiza suprastructurile din beton armat, va cuprinde detaliile de executie a suprastructurii si programul de asigurare a calitatii lucrarilor. Proiectul de organizare a lucrarilor, la fiecare lucrare in parte va fi intocmit de catre antreprenor si va preciza in special locul si conditiile de depozitare si de intretinere ale materialelor, componentelor, prefabricatelor si ale oricaror altor dispozitive necesare executiei. Plansele de executie insotite de note de calcul vor cuprinde toate elementele necesare executiei, inclusiv plansele tehnologice cu fazele succesive de executie. Detaliile de executie vor fi cuprinse in plansele de cofraj si armare pentru suprastructura in intregime si pentru parti de lucrari din aceasta. In zonele puternic armate, cu concentrari de eforturi (de exemplu cuzineti), desenele de detaliu vor fi prezentate la o scara si intr-o asemenea maniera incat sa arate compatibilitatea intre planul de armare si conditiile efective de betonare. Planurile de cofraj vor preciza toate detaliile privind dimensiunile, tolerantele admise si modul de trasare a suprafetelor aparente ale betonului prin cofrajele propuse. Planurile de armare, pentru elementele din beton armat, vor cuprinde toate datele geometrice privind armaturile si modul de pozitionare (pozitie, traseu, diametru, lungimi partiale si lungimi totale). Planurile vor contine explicit: calitatea otelurilor ; tolerantele de pozitionare; pozitia innadirilor si detaliile de innadire; dispunerea, forma si natura dispozitivelor de calare a armaturilor; in cazul elementelor prefabricate, pozitia si natura ancorelor incorporate pentru manipulare; De asemenea, planurile de armare vor cuprinde masurile ce trebuie luate in sectiunile de reluare a betonarii, pregatirea armaturilor prin indoire - dezdoire si modul de tratare a suprafetei de la care se reia betonarea. Zonele de armatura densa se vor detalia la o scara mare cu prezentarea la scara reala a razelor de curbura si a diametrelor armaturilor.
Pag. 497/561
Tabelele recapitulative ale armaturilor utilizate vor da pentru fiecare marca un numar de ordine, tipul otelului, diametrul, un crochiu cu traseul si modul de dispunere, lungimi partiale si lungime totala desfasurata, greutatea nominala si numarul de bare asemenea. Aceste tabele se pot trece pe planse sau in anexe. La executia suprastructurilor din beton armat se vor respecta detaliile din proiect Codul de practica pentru executarea lucrarilor din beton, beton armat si beton precomprimat indicativ NE 012-99 si prevederile din prezentul caiet de sarcini.
8.17.1.6.2
LUCRARI PROVIZORII
Suprastructurile din beton armat turnate monolit sau din elemente prefabricate monolitizate se executa cu ajutorul unor lucrari provizorii ce constau din: esafodaje, schele si sprijiniri la elementele de suprastructura de forma: grinzi si placi drepte; cintre, schele si sprijiniri la suprastructuri de tip arc sau bolta; Intocmirea proiectelor pentru lucrarile provizorii se va face de catre antreprenor. Proiectul va cuprinde desene de executie insotite de note de calcul. Beneficiarul poate cere ca acestea sa-i fie predate in intregime sau pe parti, dar inaintea inceperii executiei. Lucrarile provizorii trebuie astfel proiectate si executate incat sa garanteze ca lucrarile definitive nu vor suferi in nici un fel ca urmare a deformatiilor lucrarilor provizorii, ca rezistenta sau aspect. Lucrarile provizorii vor asigura ca lucrarile definitive se incadreaza, din punct de vedere al tolerantelor, in cele admise in ANEXA III.1 ale Codului de practica pentru executarea lucrarilor din beton, beton armat si beton precomprimat indicativ NE 012-99. La realizarea lucrarilor provizorii se va tine seama si de prevederile cuprinse in capitolul: "Schele, esafodaje si cintre".
8.17.1.6.3
COFRAJE
Cofrajele pentru suprastructurile din beton armat, sau parti ale acestora, vor respecta conditiile de calitate precizate in planse. In principiu, acestea pot fi de trei tipuri: cofraje obisnuite utilizate la suprafete nevazute; cofraje de fata vazuta, utilizate la suprafetele expuse vederii (grinzi, placi, arce, bolti si stalpi); cofraje cu tratare speciala, utilizate la elementele de suprastructura precum: grinzi marginale, cornise de trotuare, parapete, etc. Antreprenorul poate propune solutii proprii de tratare a fetei vazute a betoanelor, pentru care va obtine aprobarea beneficiarului. La realizarea cofrajelor pentru suprastructurile din beton armat, se va tine seama de prevederile Codului de practica pentru executarea lucrarilor din beton, beton armat si beton precomprimat- indicativ NE 012-99, precum si de cele cuprinse in capitolul "Cofraje". La realizarea tiparelor (cofrajelor) pentru realizarea elementelor prefabricate se va tine seama de prevederile Codului de practica pentru executarea lucrarilor din beton, beton armat si beton precomprimat- indicativ NE 013-02, precum si de cele cuprinse in capitolul "Cofraje".
Pag. 498/561
8.17.1.6.4 Agregate
MATERIALE DE CONSTRUCTIE
Agregatele vor corespunde STAS 1667 - 76 "Agregate naturale grele pentru betoane si mortare cu lianti minerali" , SR EN 12620-2003 Agregate pentru beton si Codul de practica pentru executarea lucrarilor din beton, beton armat si beton precomprimat indicativ NE 012-99 si Codului de practica pentru executarea lucrarilor din beton, beton armat si beton precomprimat- indicativ NE 013-02. Nisipul utilizat va proveni numai din cariere naturale. Nu se admite folosirea nisipului de concasaj. Pietrisul: se va folosi pietris de rau sau criblura, 7 (8) - 16 si 16 - 31 (25) mm. care se vor inscrie in zona foarte buna a curbei granulometrice. In functie de clasa betonului, acesta se poate realiza din trei sau patru sorturi de agregate si anume: nisip sorturile 0 - 3; 3 - 7; pietris sorturile 7 -16 si 16 - 31; criblura sorturile 8-16 si 16-25. Amestecul format din cele trei (sau patru sorturi) se va inscrie in zona foarte buna a limitelor granulometrice. Toate agregatele aprovizionate vor fi ciuruite, spalate si sortate. Antreprenorul va lua masurile necesare pe santier pentru a se evita depuneri de praf pe agregate. Ciment Cimentul va corespunde SR EN 197-1:2002, SR 3011 - 1996, SR 1500- 1996, SR 7055 1996. Cimentul se va aproviziona in cantitati astfel determinate incat stocul rezultat sa fie consumat in maximum doua luni. Nu se admite amestecarea cimenturilor diferite si utilizarea acestor amestecuri. Pentru fiecare marca de ciment se va asigura o incapere, un siloz sau un bunker separat. Starea de conservare se va verifica periodic, conform prevederilor din Codul de practica pentru executarea lucrarilor din beton, beton armat si beton precomprimat- indicativ NE 012-99 si Codului de practica pentru executarea lucrarilor din beton, beton armat si beton precomprimat- indicativ NE 013-02. Armaturi Armaturile trebuie sa respecte planurile de executie din proiect. Otelul beton livrat pe santier va corespunde caracteristicilor prevazute in STAS 438/1-89 "Otel beton laminat la cald. Marci si conditii tehnice generale de calitate" si STAS 438/2-91 "Sarma trasa pentru beton armat" si va fi insotit de certificatele de calitate ale producatorului. Domeniu de utilizare, dispozitiile constructive si modul de fasonare al armaturilor vor corespunde prevederilor din Codul de practica pentru executarea lucrarilor din beton, beton armat si beton precomprimat- indicativ NE 012-99. Inainte de fasonarea armaturilor, otelul beton se curata de praf si noroi, de eventualele urme de rugina sau ulei si de alte impuritati. Inlocuirea unor bare din proiect, de un anumit diametru, cu bare de alt diametru, dar cu aceeasi sectiune totala se va face numai cu acordul proiectantului. Antreprenorul va face verificarea caracteristicilor mecanice (rezistenta la rupere, limita de curgere tehnica, alungirea relativa la rupere, numarul de indoiri la care se rupe otelul, etc.) in conditiile precizate de Codul de practica pentru executarea lucrarilor din beton, beton armat si beton precomprimat- indicativ NE 012-99 si Codului de practica pentru executarea lucrarilor din beton, beton armat si beton precomprimat- indicativ NE 013-02 La aprovizionarea, fasonarea si montarea armaturilor se va tine cont de prevederile din capitolul Armaturi.
Pag. 499/561
8.17.1.6.5
BETOANE
Compozitia betonului proiectat se stabileste pe baza de incercari preliminare, conform Codului de practica pentru betoane NE 012-99, folosindu-se materialele aprovizionate, stabilite si verificate de catre un laborator autorizat. La adoptarea retetei la statia de betoane, se va tine seama de capacitatea si tipul betonierei, de umiditatea agregatelor, iar pe timp friguros se va tine seama de temperatura materialelor componente si a betonului. Betoanele se prepara in statii de beton verificate si atestate. Dozarea materialelor folosite pentru prepararea betoanelor se face in greutate. Abaterile limita se vor incadra in prevederile capitolului Betoane din prezentul Caiet de sarcini si ale Codului de practica pentru executarea lucrarilor din beton, beton armat si beton precomprimat- indicativ NE 012-99 Anexa III-1. Folosirea plastifiantilor, antrenatorilor de aer, etc. se admite numai cu aprobarea beneficiarului, tinand cont de prevederile capitolului Betoane din prezentul Caiet de sarcini. Umiditatea agregatelor se verifica zilnic, precum si dupa fiecare schimbare de stare atmosferica. In timpul turnarii trebuie asigurat ca betonul sa umple complet formele in care este turnat, patrunzand in toate colturile si nelasand locuri goale. Betonul preparat avand, de regula, temperatura inainte de turnare cuprinsa intre 5-30C, trebuie turnat in cofraje in maximum 1 ora in cazul folosirii cimenturilor obisnuite si 1/2 ora cand se utilizeaza cimenturi cu priza rapida. In situatia betoanelor cu temperaturi mai mari de 30 C se iau masuri suplimentare, cum este si utilizarea de aditivi intarzietori, conform Codului NE 012-99 si Codului NE 013-02. Betonul adus in vederea turnarii nu trebuie sa aiba agregatele segregate. In perioada dintre preparare si turnare, se interzice adaugarea de apa in beton. La turnarea betonului trebuie respectate regulile din Codul NE 012-99 si Codului NE 013-02. Jgheaburile si autocamioanele de transport beton, etc. vor trebui pastrate curate si spalate dupa fiecare intrerupere de lucru. La compactarea betonului se vor folosi mijloace mecanice de compactare ca mese vibrante, vibratoare de cofraj si vibratoare de adancime, iar in timpul compactarii betonului proaspat, se va avea grija sa nu se produca deplasari sau degradari ale armaturilor si cofrajelor.
8.17.1.6.6
ELEMENTE PREFABRICATE. MONTAJ SI MONOLITIZARE
In cazul structurilor din grinzi si placi prefabricate, atat grinzile cat si placile prefabricate vor fi numerotate, iar pe ele se va inscrie cu vopsea data fabricarii si tipul de placa sau grinda, prin care se precizeaza astfel pozitia acesteia in lucrare. Montarea elementelor prefabricate, va fi condusa de un inginer specializat in acest domeniu si supravegheata permanent de maistri cu experienta dobandita in lucrari similare. Operatia de montaj trebuie sa fie precedata de lucrari pregatitoare specifice operatiei respective si care depinde de la caz la caz, de tipul elementului care se monteaza, sau de modul de alcatuire a structurii. Pentru montarea elementelor prefabricate se vor folosi utilaje care sa asigure montajul in conditii de securitate. La asezarea pe reazeme se va urmari pozitionarea corecta conform proiectului, atat in ce priveste asigurarea amplasamentului, cat si a lungimii de rezemare si a contactului cu suprafetele de rezemare. Elementele vor fi eliberate din dispozitivul de prindere numai dupa realizarea corecta a rezemarii. Este obligatoriu a se asigura echilibrul stabil al tuturor elementelor montate sau care reazema pe acestea. Imbinarile definitive trebuie sa fie executate in cel mai scurt timp posibil de la montaj. Fetele elementelor care urmeaza a veni in contact cu betonul de monolitizare sau mortarul de poza, vor fi bine curatate cu o perie de sarma si apoi spalate cu apa sub presiune sau suflate cu jet de aer.
Pag. 500/561
Verificarea montarii elementelor si incadrarea in tolerante, se va face conform anexei III.1 Abateri admisibile pentru elementele din beton si beton armat din Codul de practica pentru executarea lucrarilor din beton, beton armat si beton precomprimat- indicativ NE 012-99. La corectarea eventualelor defecte de montaj nu se vor folosi procedee care pot duce la deteriorarea elementelor. Grinzile si placile prefabricate se vor monolitiza intre ele conform detaliilor din proiect. La placile prefabricate pentru structuri mixte se vor monolitiza si golurile din dreptul conectorilor, prevazandu-se armaturile din proiect necesare legarii conectorilor de armaturile de rezistenta ale placilor. La structurile mixte, in zone de precomprimare a placilor, se vor monta stuturi pentru continuitatea cablurilor in dreptul rosturilor de monolitizare. Reteta betonului de monolitizare se va stabili experimental pe baza de incercari. Pentru tensionarea, blocarea si injectarea cablurilor prevazute pentru precomprimarea platelajelor la structurile mixte, se vor aplica prevederile din capitolul 11 din Codul de practica NE 012-99 Partea B beton precomprimat si Codul de practica NE 013-02. Abaterile limita de la dimensiunile elementelor prefabricate din beton armat se vor incadra in prevederile STAS 6657/189, STAS 7009 79 si STAS 8600 79. Alte abateri limita decat cele referitoare la dimensiuni (lungimi, latime si grosime placa) se vor incadra in prevederile Codului de practica pentru executarea lucrarilor din beton, beton armat si beton precomprimat- indicativ NE 012-99 si Codului de practica pentru executarea lucrarilor din beton, beton armat si beton precomprimat- indicativ NE 013-02 . 8.17.1.6.7 RECEPTIA LUCRARILOR
Incercarea lucrarilor Antreprenorul are in intregime, in sarcina sa, cheltuielile de incercare a lucrarilor precizate in proiect sau prin standardele si normativele in vigoare. Aceste incercari se executa in prezenta Consultantului si Proiectantului. Tot antreprenorul are in sarcina asigurarea camioanelor sau a convoaielor necesare incercarii precum si dispozitivele, schelele sau accesele necesare efectuarii operatiunilor de masurare. Proiectele de incercare se vor intocmi de catre o firma specializata, care poate fi chiar firma care a proiectat lucrarea. Operatiunile de incercare propriu-zise si prelucrarea datelor vor fi efectuate de catre o firma specializata, ce va fi acceptata de proiectant si beneficiar. Refacerea lucrarilor cu defecte In cazul cand o parte, sau intreaga lucrare, nu corespunde prevederilor din proiect si din caietul de sarcini, antreprenorul este obligat sa execute remedierile necesare. Dupa recunoasterea si analiza defectelor, inaintea inceperii lucrarilor de remediere antreprenorul propune Consultantului programul de reparatii spre aprobare. Pentru remedierile defectelor de natura sa afecteze calitatea structurii, siguranta si durabilitatea in exploatare, Constructorul va proceda astfel: efectuarea releveului detaliat al defectelor; evaluarea consecintelor posibile pe termen scurt sau mai lung; asigurarea unei expertize tehnice efectuata de catre expert tehnic atestat, care va evalua situatia si va da solutii de remediere; intocmirea unei documentatii de reparatii, insotita de toate justificarile necesare. montarea in lucrare a dispozitivelor de control necesare, eventual sa asigure personal de executie; In functie de constatarile si de studiile efectuate, beneficiarul poate sa procedeze astfel: sa acorde viza documentatiei de reparatii, cu eventuale observatii; sa prevada demolarea unor parti, sau a intregii lucrari si refacerea lor pe cheltuiala antreprenorului;
Pag. 501/561
In cazul defectelor privind geometria lucrarii, calitatea si culoarea suprafetelor, dar care nu afecteaza siguranta si capacitatea portanta a lucrarii reparatiile se pot efectua astfel: defectele minore se pot corecta prin degresare, spalare, rabotare sau rebetonare cu betoane speciale aderente; in cazul defectiunilor mai importante, antreprenorul poate propune beneficiarului un program de remediere, care va fi analizat si aprobat ca atare, sau cu completarile necesare. La suprafetele vazute cu parament fin este interzisa sclivisirea simpla. Atunci cand totusi se aplica, aceasta nu se va face decat cu aprobarea Consultantului. Fisurile deschise care pot compromite, atat aspectul cat si durabilitatea structurii, vor fi tratate, respectand prevederile Normativului C 149-88, privind procedeele de reparare a elementelor din beton si beton armat. Tratarea fisurilor se poate face si cu materiale speciale, pe baza unei tehnologii avizate de catre beneficiar si a instructiunilor specifice de aplicare ale materialelor respective. La terminarea lucrarilor antreprenorul va efectua o verificare a intregii lucrari si va asigura degajarea tuturor spatiilor (sprijiniri, sustineri, depozite, etc.) pentru a permite lucrul liber al structurii.
8.18
SCHELE, ESAFODAJE SI CINTRE
DATE GENERALE Prezentul capitol se refera la lucrarile provizorii, care folosesc la realizarea lucrarii definitive si care, in functie de destinatie, se clasifica in: esafodaje si cintre ce suporta structuri in curs de realizare; schele de serviciu destinate a suporta deplasarea personalului cu scule si materiale de lucru; dispozitive de protectie la lucru sub circulatie, impotriva caderii de materiale, scule, etc.; Lucrarile provizorii se executa de catre antreprenor pe baza de proiect si se aproba de catre Consultantului pe baza avizului Proiectantului lucrarii definitive.
8.18.1.1
PROIECTAREA LUCRARILOR PROVIZORII
Proiectul poate fi intocmit de catre antreprenor sau de catre orice unitate de proiectare autorizata. Proiectul trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii: sa asigure securitatea lucratorilor si lucrarilor definitive; sa tina cont de datele impuse de lucrarea definitiva; sa adopte scheme statice simple, evitand pe cat posibil elementele solicitate la incovoiere, care au deformatii mari; sa fie rezistente si rigide; sa permita montarea rapida si decofrarea lenta si sigura prin intermediul dispozitivelor de descintrare; sa nu obtureze albia si sa asigure spatiile necesare sub pod; deformatiile lucrarilor provizorii nu trebuie sa produca defecte la betonul in curs de priza sau intarire; sa cuprinda succesiunea detaliata a tuturor fazelor; sa cuprinda piese scrise explicative si planse de executie; Un exemplar complet din proiect trebuie sa existe in permanenta pe santier la dispozitia Consultantului. Plansele de executie trebuie sa defineasca geometria lucrarilor provizorii ca si natura si caracteristicile tuturor elementelor componente. Din planse trebuie sa rezulte urmatoarele: masurile luate pentru asigurarea stabilitatii si protectiei fundatiilor; modul de asamblare a elementelor componente ale cintrelor, esafodajelor si schelelor;
Pag. 502/561
reazemele elementelor portante care trebuie sa fie compatibile cu propria lor stabilitate si a elementelor pe care sprijina; sistemul de contravantuire ce trebuie asigurat in spatiu, dupa cele trei dimensiuni; dispozitiile ce trebuie respectate in timpul manipularilor si pentru toate operatiile de reglare, calare, descintrare, decofrare, demontare; contrasagetile si tolerantele de executie; modul de asigurare a punerii in opera a betonului, libertatea de deformare a betonului sub efectul contractiei si precomprimarii; dispozitivele de control ale deformatiilor si tasarilor. Din piesele scrise trebuie sa rezulte urmatoarele: specificatia materialelor utilizate, materialele speciale, materialele provenite de la terti; instructiuni de montaj a lucrarilor provizorii; instructiuni cu privire la toate elementele a caror eventuala defectiune ar putea avea consecinte grave asupra securitatii lucrarilor.
8.18.1.1.1
REALIZAREA SI UTILIZAREA LUCRARILOR PROVIZORII
Calitatea materialelor, elementelor de inventar si a celor noi, trebuie sa corespunda standardelor in vigoare. Antreprenorul are obligatia sa prezinte certificate de atestare pentru materialele destinate lucrarilor provizorii, atat cand se folosesc produse noi, cat si cand se refolosesc produse deja utilizate, pentru care trebuie sa se garanteze ca satisfac conditiile de rezistenta si stabilitate. Intrebuintarea de elemente refolosibile este autorizata atat timp cat deformatiile lor sau efectele oboselii nu risca sa compromita securitatea executiei. Antreprenorul are obligatia sa scrie pe planse numarul admisibil de refolosiri. Materialele degradate se rebuteaza sau se dau la reparat in ateliere de specialitate. In acest din urma caz, antreprenorul va justifica valabilitatea reparatiei, fara ca aceasta justificare sa-i atenueze responsabilitatea sa.
8.18.1.1.2
EXECUTIE, UTILIZARE, CONTROL
Tolerantele aplicabile la lucrarile provizorii sunt stabilite in functie de tolerantele de la lucrarile definitive. Deformatiile lucrarilor provizorii se controleaza prin nivelmente efectuate de catre antreprenori, fata de reperele acceptate de catre Consultant. Rezultatele masuratorilor se transmit Consultantului si Proiectantului. Antreprenorul va lua toate masurile necesare pentru evitarea unor eventuale deformatii. Antreprenorul are obligatia sa asigure intretinerea regulata a lucrarilor provizorii.
8.18.1.1.3
PRESCRIPTII COMPLEMENTARE PRIVIND CINTRELE, ESAFODAJELE
Proiectul cintrelor, esafodajelor, cat si montajul acestora in amplasament, se intocmeste pe raspunderea antreprenorului general si se avizeaza de catre beneficiar si proiectant. Pentru dispozitivele secundare, se admite schematizarea de principiu a acestora si prezentarea beneficiarului pentru aprobare cu cel putin 15 zile inainte de inceperea executiei.
Pag. 503/561
8.18.1.2 8.18.1.2.1
COFRAJE DATE GENERALE
Cofrajele sunt structuri provizorii alcatuite, de obicei, din elemente refolosibile, care montate in lucrare, dau betonului forma proiectata. In termenul de cofraj se includ atat cofrajele propriu-zise, cat si dispozitivele pentru asezarea si imbinarea acestora: buloane, cleme, tiranti, distantieri, etc. care contribuie la asigurarea realizarii formei dorite. Cofrajele si sustinerile corespunzatoare lor se executa numai pe baza de proiecte, intocmite de unitati de proiectare specializate, in conformitate cu prevederile STAS 7721 90, acestea trebuind sa fie astfel alcatuite incat sa indeplineasca urmatoarele conditii: sa asigure obtinerea formei, dimensiunilor si gradului de finisare, prevazute in proiect, pentru elementele ce urmeaza a fi executate, respectandu-se inscrierea in abaterile admisibile prevazute in Codul de practica pentru executarea lucrarilor din beton, beton armat si beton precomprimat. Indicativ NE 012-99 Anexa III.1. sa asigure suprafete netede, fara goluri, fisuri sau alte defecte; sa fie etanse, astfel incat sa nu permita pierderea laptelui de ciment; sa fie stabile si rezistente, sub actiunea incarcarilor care apar in procesul de executie; sa asigure ordinea de montare si demontare stabilita, fara a se degrada elementele de beton cofrate, sau componentele cofrajelor si sustinerilor; sa permita decofrarea usoara si totala; sa permita, la decofrare, o preluare treptata a incarcarii de catre elementele care se decofreaza; sa permita inchiderea rosturilor astfel incat sa se evite formarea de pene sau praguri; sa permita inchiderea cu usurinta (indiferent de natura materialului din care este alcatuit cofrajul) a golurilor pentru controlul din interiorul cofrajelor si pentru scurgerea apelor uzate, inainte de inceperea turnarii betonului; sa aiba fetele, ce vin in contact cu betonul, curate, fara crapaturi, sau alte defecte; materialele din care se executa sa corespunda reglementarilor specifice in vigoare; Proiectul cofrajelor va cuprinde si tehnologia de montare si decofrare.
8.18.1.2.2
CONDITII TEHNICE PENTRU EXECUTIA COFRAJELOR
In afara prevederilor generale de mai sus, cofrajele vor trebui sa mai indeplineasca urmatoarele conditii: sa permita pozitionarea armaturilor din otel beton si de precomprimare; sa permita fixarea sigura si in conformitate cu proiectul, a pieselor inglobate din zonele de capat a grinzilor (placi de repartitie, teci, etc.); sa permita compactarea cat mai buna in zonele de ancorare, in special a grinzilor postintinse; sa asigure posibilitatea de deplasare si pozitia de lucru corespunzatoare a muncitorilor care executa turnarea si compactarea betonului, evitandu-se circulatia pe armaturile postintinse; sa permita scurtarea elastica la precomprimarea si intrarea in lucru a greutatii proprii, in conformitate cu prevederile proiectului; sa fie prevazute, dupa caz, cu urechi de manipulare, sa fie prevazute cu dispozitive speciale pentru prinderea vibratoarelor de cofraj, atunci cand acestea sunt inscrise in proiect; distantierii cofrajului, lasati in beton, sa nu afecteze durabilitatea sau aspectul betonului, sa nu introduca incarcari suplimentare asupra structurii; cofrajele metalice sa nu prezinte defecte de laminare, pete de rugina pe fetele ce vin in contact cu betonul. Pentru a evita deteriorarea muchiilor betonului, la executia cofrajului se va asigura tesirea acestora. Tesirea se va realiza la dimensiunile de 2x2cm, daca in detalii un se prevede astfel.
8.18.1.2.3
TIPURI DE COFRAJE, TRANSPORT
Cofrajele se pot confectiona din: lemn sau produse pe baza de lemn, metal sau produse pe baza de polimeri. Fetele cofrajelor vor fi din:
Pag. 504/561
lemn sau produse pe baza de lemn; tratate cu rasini sau materiale similare; Table metalice; Cofrajele se clasifica din urmatoarele puncte de vedere: fata de pozitia cofrajului de la turnarea betonului la decofrare: cofraje stationare; cofraje mobile (cofraje glisante, cofraje pasitoare); din punct de vedere al utilizarii componentelor: cofraje de inventar, la care componentele sunt mijloace de inventar si se folosesc de mai multe ori; cofraje unicat, la care componentele se utilizeaza o singura data (de regula acestea sunt din lemn); cofraje pierdute, la care componentele intra in alcatuirea elementelor din beton care se toarna pe santier; cofraje virtuale, la care betonul se toarna in spatii construite anterior (groapa in care se toarna fundatia). Pentru aceste din urma cofraje, abaterile fata de dimensiunile de referinta din proiect, sunt cele specifice lucrarilor de pamant si nu cele specifice elementelor din beton turnat in cofraje reale. fata de calitatea suprafetei de beton obtinute dupa decofrare: cofraje pentru beton aparent; cofraje pentru betoane brute; suprafetele obtinute fiind acoperite cu tencuiala, placaje etc;
8.18.1.2.4
PREGATIREA LUCRARILOR DE COFRARE
Inainte de fiecare refolosire, cofrajele vor fi revizuite si reparate. Refolosirea cat si numarul de refolosiri, se vor stabili numai cu acordul Consultantului. In scopul refolosirii lor, cofrajele vor fi supuse urmatoarelor operatiuni: curatirea cu grija, repararea si spalarea lor, inainte si dupa refolosire; cand spalarea se face in amplasament, apa va fi drenata in afara (nu este permisa curatirea cofrajelor numai cu jet de aer); tratarea suprafetelor ce vin in contact cu betonul, cu o substanta ce trebuie sa usureze decofrarea, in scopul desprinderii usoare a cofrajului. In cazul in care se folosesc substante lubrifiante, uleioase, nu este permis ca acestea sa vina in contact cu armaturile. Substantele de ungere a cofrajului trebuie aplicate in straturi uniforme pe suprafata interioara si trebuie sa nu aiba nici o influenta daunatoare asupra suprafetei betonului (sa nu pateze betonul, sa nu afecteze durabilitatea betonului, sa nu corodeze cofrajul). Agentii de decofrare trebuie sa se aplice usor si sa-si pastreze proprietatile neschimbate in conditii climaterice de executie a lucrarilor.
8.18.1.2.5
MONTAREA COFRAJELOR
Montarea cofrajelor va cuprinde urmatoarele operatii: trasarea pozitiei cofrajelor; asamblarea si sustinerea provizorie a panourilor; verificarea si corectarea pozitiei panourilor; incheierea, legarea si sprijinirea definitiva a cofrajelor.
Pag. 505/561
SUSTINERILE COFRAJELOR In cazurile in care elementele de sustinere a cofrajelor reazema pe teren, se va asigura repartizarea solicitarilor, tinand seama de gradul de compactare si de posibilitatile de inmuiere, astfel incat sa se evite producerea tasarilor. In cazurile in care terenul este inghetat, sau expus inghetului, rezemarea sustinerilor se va face astfel incat sa se evite deplasarea acestora, in functie de conditiile de temperatura.
8.18.1.2.6
CONTROLUL SI RECEPTIA LUCRARILOR DE EXECUTIE A COFRAJELOR
In vederea asigurarii unei executii corecte a cofrajelor, se vor efectua verificari etapizate astfel: preliminar, controlandu-se lucrarile pregatitoare si elementele sau subansamblurile de cofraje si sustineri; in cursul executiei, verificandu-se pozitionarea in raport cu trasarea si modul de fixare a elementelor; final, receptia cofrajelor si consemnarea constatarilor in "Registrul de procese verbale pentru verificarea calitatii lucrarilor ce devin ascunse".
8.18.1.3 8.18.1.3.1
ARMATURI GENERALITATI
Prezentul capitol trateaza conditiile tehnice necesare pentru proiectarea, procurarea, fasonarea si montarea armaturilor utilizate la structurile de beton armat si beton precomprimat pentru poduri, precum si conditiile tehnice ce trebuie indeplinite de armaturile existente care urmeaza sa fie inglobate in lucrare. Pentru conditiile specifice privind fundatiile, suprastructurile din beton armat si din beton precomprimat se vor respecta si prevederile din capitolele 3, 4, 5, 6, 11 si 13. 8.18.1.3.2 OTELURI PENTRU ARMATURI
Otelul beton trebuie sa indeplineasca conditiile tehnice prevazute in: STAS 438/1-89; STAS 438/2-91; STAS 438/3-89; STAS 6482/1-73 si STAS 6482/2, 3, 4-80. Tipurile utilizate curent in elementele de beton armat si beton precomprimat si domeniile lor de aplicare sunt indicate in tabelul urmator si corespund prevederilor din Codul de practica indicativ NE 012-99.
Tipul de otel Otel beton rotund neted STAS 438/1-89
Simbol OB 37
Domeniul de utilizare Armaturi de constructive. rezistenta sau armaturi
Sarma trasa neteda pentru beton armat STAS STNB 438/2-91 Plase sudate pentru beton armat SR 438/3-98 Produse din otel pentru armarea betonului. PC 52 Otel beton cu profil periodic STAS 438/1-89 PC 60 STNB
Armaturi de rezistenta sau armaturi constructive; armaturile de rezistenta numai sub forma de plase sau carcase sudate. Armaturi de rezistenta pentru betoane de clasa cel putin C 12/15 (Bc 15). Armaturi de rezistenta la elemente cu
Pag. 506/561
betoane de clasa cel putin C 16/20 (Bc 20) Armaturi pretensionate . sarme netede STAS 6482/2-80 . sarme amprentate STAS 6482/3-80 . toroane SBP I si SBP II SBPA I SBPA II TBP si Armaturi de rezistenta la elemente cu betoane de clasa cel putin C 25/30 (Bc 30)
Pentru otelurile din import este obligatorie existenta certificatului de calitate emis de unitatea care a importat otelul si trebuie sa fie agrementate tehnic cu precizarea domeniului de utilizare. In certificatul de calitate se va mentiona tipul corespunzator de otel din STAS 438/1, 2, 3 - 89, 91, 98, echivalarea fiind facuta prin luarea in considerare a tuturor parametrilor de calitate. In cazul in care exista dubiu asupra modului in care s-a efectuat echivalarea, antreprenorul va putea utiliza otelul respectiv numai pe baza rezultatelor incercarilor de laborator, cu acordul scris al unui institut de specialitate si dupa aprobarea beneficiarului. LIVRAREA SI MARCAREA OTELULUI BETON Livrarea otelului beton se va face in conformitate cu reglementarile in vigoare, insotita de un document de calitate (certificat de calitate/inspectie, declaratie de conformitate) si dupa certificarea produsului de un organism acreditat, de o copie dupa certificatul de conformitate. Documentele ce insotesc livrarea otelului beton de la producator trebuie sa contina urmatoarele informatii: denumirea si tipul de otel; standardul utilizat; toate informatiile pentru identificarea loturilor; greutatea neta; valorile determinate privind criteriile de performanta. Fiecare colac sau legatura de bare sau plase sudate va purta o eticheta, bine legata, care va contine: marca produsului; tipul armaturii; numarul lotului si al colacului sau legaturii; greutatea neta; semnul CTC. Otelul livrat de furnizori intermediari va fi insotit de un certificat privind calitatea produselor, care va contine toate datele din documentele de calitate eliberate de producatorul otelului beton. TRANSPORTUL SI DEPOZITAREA Barele de armatura, plasele sudate si carcasele prefabricate de armatura, vor fi transportate si depozitate astfel incat sa nu sufere deteriorari sau sa prezinte substante care pot afecta armatura si/sau betonul, sau aderenta beton armatura. Otelurile pentru armaturi trebuie sa fie depozitate separat pe tipuri si diametre, in spatii amenajate si dotate corespunzator, astfel incat sa se asigure: evitarea conditiilor care favorizeaza corodarea armaturii; evitarea murdaririi acestora cu pamant sau alte materiale; asigurarea posibilitatilor de identificare usoara a fiecarui sortiment si diametru.
Pag. 507/561
8.18.1.3.3
CONTROLUL CALITATII
Controlul calitatii otelului se va face conform prevederilor prezentate la capitolul 17 din Codul de practica NE 012 99 si anexa 7.1 din Codul de practica NE 013-02. FASONAREA, MONTAREA SI LEGAREA ARMATURILOR Fasonarea barelor, confectionarea si montarea carcaselor de armatura, se va face in stricta conformitate cu prevederile proiectului. Inainte de a se trece la fasonarea armaturilor, executantul va analiza prevederile proiectului, tinand seama de posibilitatile practice de montare si fixare a barelor, precum si de aspectele tehnologice de betonare si compactare. Daca se considera necesar, va face propuneri de modificare, ce vor fi supuse aprobarii proiectantului. Armatura trebuie taiata, indoita si manipulata astfel incat sa se evite: deteriorarea mecanica (de ex. crestaturi, loviri); ruperi ale sudurilor in carcase si plase sudate; contactul cu substante care pot afecta proprietatile de aderenta sau pot produce procese de coroziune. Armaturile care se fasoneaza trebuie sa fie curate si drepte. In acest scop se vor indeparta: eventuale impuritati de pe suprafata barelor; rugina, in special in zonele in care barele urmeaza a fi innadite prin sudura. Dupa indepartarea ruginii, reducerea sectiunilor barelor nu trebuie sa depaseasca abaterile prevazute in standardele de produs. Otelul - beton livrat in colaci, sau barele indoite, trebuie sa fie indreptate inainte de a se proceda la taiere si fasonare fara a se deteriora profilul (la intinderea cu troliul, alungirea maxima nu va depasi 1 mm/m). Barele taiate si fasonate vor fi depozitate in pachete etichetate, in asa fel incat sa se evite confundarea lor si sa se asigure pastrarea formei si curateniei lor, pana in momentul montarii. Se interzice fasonarea armaturilor la temperaturi sub -10C. Barele cu profil periodic cu diametrul mai mare de 25 mm se vor fasona la cald. Recomandari privind fasonarea, montarea si legarea armaturilor sunt prezentate in Anexa II.1. din Codul de practica indicativ - NE 012-99 si cap10 din Codul de practica NE 013-02. Prevederi generale, privind confectionarea armaturii pretensionate La pregatirea tuturor tipurilor de armaturi pretensionate, se vor respecta urmatoarele: se va verifica existenta certificatului de calitate, al lotului de otel din care urmeaza a se executa armatura; in lipsa acestui certificat sau daca exista indoieli asupra respectarii conditiilor de transport si depozitare (in special in zona cu agresivitate); se vor efectua incercari de verificare a calitatii in conformitate cu prevederile din SR EN 206-1:2002 pentru a avea confirmarea ca nu au fost influentate defavorabil caracteristicile fizico - mecanice ale armaturilor (rezistenta la tractiune, indoire alternanta, etc.); suprafata otelurilor se va curata de impuritati (stratul de rugina superficiala neaderenta) si se va degresa (unde este cazul), pentru a se asigura o buna ancorare in blocaje, beton sau mortarul de injectare; otelurile care prezinta un inceput slab de coroziune nu vor putea fi utilizate decat pe baza unor probe care sa confirme ca nu le-au fost influentate defavorabil caracteristicile fizico mecanice; armaturile care urmeaza sa fie tensionate simultan vor proveni pe cat posibil din acelasi lot; zonele de armatura care au suferit o indoire locala ramanand deformate, nu se vor utiliza, fiind interzisa operatia de indreptare. Daca totusi, in timpul transportului, sau al depozitarii, barele de otel superior au suferit o usoara deformare, se vor indrepta mecanic la temperaturi de cel putin +10C; pentru armaturi pretensionate individual, diagrama se va stabili pe probe scurte de catre un laborator de specialitate, in conformitate cu STAS 6605 - 78 "Incercarea la tractiune a otelului, a sarmei si a produselor din sarma pentru beton precomprimat";
Pag. 508/561
in cazul fasciculelor postintinse, valoarea reala a modulului de elasticitate se va determina pe santier, odata cu determinarea pierderilor de tensiune prin frecare pe traseu. La calculul armaturilor pretensionate, confectionarea, montarea si depozitarea armaturilor, tensionarea, blocarea si injectarea lor, se va tine seama de prevederile constructive cuprinse in STAS 10111/2-87, cap. 7.9, si in cap. 3, 4, 8 si 9 din Codul de practica indicativ - NE 012-99 si cap 10 din Codul de pratica NE 013-02.
8.18.1.3.4
TOLERANTE DE EXECUTIE
In Anexa II.2. a Codului de practica- NE 012-99 sunt indicate abaterile limita la fasonarea si montarea armaturilor. Daca prin proiect se indica abateri mai mici, se respecta acestea. PARTICULARITATI PRIVIND ARMAREA CU PLASE SUDATE Plasele sudate din sarma trasa neteda STNB sau profilata STPB, se utilizeaza ori de cate ori este posibil la armarea elementelor de suprafata, in conditiile prevederilor STAS 10107/0-90. Executarea si utilizarea plaselor sudate se va face in conformitate cu reglementarile tehnice in vigoare. Plasele sudate se vor depozita in locuri acoperite, fara contact direct cu pamantul sau cu substante care ar putea afecta armatura sau betonul, pe loturi de aceleasi tipuri si notate corespunzator. Incarcarea, descarcarea si transportul plaselor sudate se vor face cu atentie, evitandu-se izbirile si deformarea lor sau desfacerea sudurii. Incercarile sau determinarile specifice plaselor sudate, inclusiv verificarea calitatii sudarii nodurilor, se vor efectua conform STAS 438/3-1998. In cazurile in care plasele sunt acoperite cu rugina, se va proceda la inlaturarea acesteia prin periere. Dupa indepartarea ruginii, reducerea dimensiunilor sectiunii barei nu trebuie sa depaseasca abaterile prevazute in standardele de produs. REGULI CONSTRUCTIVE Distantele minime intre armaturi precum si diametrele minime admise pentru armaturile din beton armat monolit, sau preturnat, in functie de diferitele tipuri de elemente, se vor considera conform STAS 10111/2-87 si NE 012-99. INNADIREA ARMATURILOR Alegerea sistemului de innadire se face conform prevederilor proiectului si prevederilor STAS 10111/2-87 si NE 012-99. De regula, innadirea armaturilor se realizeaza prin suprapunere fara sudura, sau prin sudura functie de diametrul/tipul barelor, felul solicitarii, zonele elementului (de ex. zone plastice potentiale ale elementelor participante la structuri antiseismice). Procedeele de innadire pot fi realizate prin: suprapunere; sudura; mansoane metalo - termice; mansoane prin presare. Innadirea armaturilor prin suprapunere trebuie sa se faca in conformitate cu prevederile STAS 10111/2-87. Innadirea armaturilor prin sudura se face prin procedee de sudare obisnuita (sudare electrica prin puncte, sudare electrica cap la cap, prin topire intermediara, sudare manuala cu arc electric prin suprapunere cu eclise, sudare manuala cap la cap cu arc electric - sudare in cochilie, sudare in semimanson de cupru - sudare in mediu de bioxid de carbon), conform reglementarilor tehnice specifice referitoare la sudarea armaturilor din otel - beton (C 28 - 1983 si C 150 - 1999), in care sunt indicate si lungimile minime necesare ale cordonului de sudura si conditiile de executie.
Pag. 509/561
Nu se permite folosirea sudurii la innadirile armaturilor din oteluri ale caror calitati au fost imbunatatite pe cale mecanica (sarma trasa). Aceasta interdictie nu se refera si la sudurile prin puncte de la nodurile plaselor sudate executate industrial. La stabilirea distantelor intre barele armaturii longitudinale, trebuie sa se tina seama de spatiile suplimentare ocupate de eclise, cochilii, etc., functie de sistemul de innadire utilizat. Utilizarea sistemelor de innadire prin dispozitive mecanice (mansoane metalo-termice prin presare sau alte procedee) este admisa numai pe baza reglementarilor tehnice specifice sau agrementelor tehnice. STRATUL DE ACOPERIRE CU BETON Pentru asigurarea durabilitatii elementelor/structurilor din protectia armaturii contra coroziunii si o conlucrare corespunzatoare cu betonul, este necesar ca la elementele din beton armat sa se realizeze un strat de acoperire cu beton minim. Grosimea minima a stratului se determina functie de tipul elementului (categoria elementului, conditiile de expunere, diametrul armaturilor, clasa betonului, gradul de rezistenta la foc, etc). Grosimea stratului de acoperire cu beton va fi stabilita din proiect. Grosimea stratului de acoperire cu beton in medii considerate fara agresivitate chimica, se va stabili conform prevederilor STAS 10111/2-87. Grosimea stratului de acoperire cu beton in mediile cu agresivitate chimica, este precizata in reglementari tehnice speciale. In Anexa II.3. a Codului de practica NE 012-99, se prezinta grosimea stratului de acoperire cu beton a armaturilor pentru elemente/structuri situate in zona litoralului. Pentru asigurarea la executie a stratului de acoperire proiectat, trebuie realizata o dispunere corespunzatoare a distantierilor din materiale plastice, sau mortar. Este interzisa utilizarea distantierilor din cupoane metalice sau din lemn. INLOCUIREA ARMATURILOR PREVAZUTE IN PROIECT In cazul in care nu se dispune de sortimentele si diametrele prevazute in proiect, se poate proceda la inlocuirea acestora numai cu avizul proiectantului. Distantele minime, respectiv maxime, rezultate intre bare, precum si diametrele minime adoptate, trebuie sa indeplineasca conditiile din STAS 10107/2-90, STAS 10111/2-87 si NE 012-99. Inlocuirea se va inscrie in planurile de executie care se depun la Cartea Constructiei. PROTECTIA ANTICOROZIVA A ARMATURILOR In cazurile in care, prin graficul de executie sau datorita unor sistari, de la data montarii armaturii si pana la data incorporarii ei complete intr-un element de beton, vor trece mai mult de 3 luni, atunci armaturile sau zonele respective de armatura vor fi protejate anticoroziv. Costurile respective vor fi suportate de catre antreprenor. Armaturile aparente existente in elementele din beton armat sau beton precomprimat, care urmeaza sa fie inglobate in beton pentru continuarea lucrarilor si care nu au fost protejate, iar de la montarea lor au trecut mai mult de trei luni, se vor proteja anticoroziv. Protectia anticoroziva va fi prima operatie care se va executa la inceperea activitatii. Protectia anticoroziva se va executa numai daca, dupa curatire, sectiunea barelor aceluiasi element este redusa cu cel mult 5 %. In caz contrar va fi solicitat proiectantul pentru a stabili solutia ce se impune, eventual suplimentarea barelor. Protectia anticoroziva a armaturilor consta in curatirea barelor (rugina, grasimi, impuritati) si aplicarea materialelor specifice de protectie. Modul de curatire si de aplicare a materialelor de protectie vor fi conforme cu instructiunile de utilizare a produsului, emise de producator. Materialele de protectie vor fi insotite de instructiuni de utilizare si de agrementul tehnic si vor fi aprobate de Beneficiar cu avizul Proiectantului.
Pag. 510/561
8.19
ELEMENTE DE BETON ARMAT, BETON SIMPLU SI BETON PRECOMPRIMAT PENTRU PODURI RUTIERE PREVEDERI GENERALE
8.19.1.1
Prezentul capitol trateaza conditiile tehnice generale necesare la proiectarea si executia elementelor sau structurilor din beton simplu, beton armat si beton precomprimat pentru poduri de sosea. La executia betoanelor din fundatii, elevatii, suprastructuri din beton armat si beton precomprimat, prevederile din prezentul capitol se vor completa si cu prevederile specifice cuprinse in capitolele 3, 4, 5, 6, 11 si 13. De asemenea se vor avea in vedere si reglementarile cuprinse in anexele I.1, I.2, I.3, I.4, I.5 si I.6 din "Codul de practica pentru executarea lucrarilor din beton, beton armat si beton precomprimat"- indicativ NE 012-99, aprobat de M.L.P.A.T. cu Ordinul 59/N din 24 august 1999 si prevederile din STAS10111/2-87. Clasa betonului este definita conf NE 012-99 pe baza rezistentei caracteristice f.ck.cil (f.ck.cub), care este rezistenta la compresiune in N/mm2, determinata pe cilindri de 150/ H=300 mm sau pe cuburi cu latura de 150 mm, la varsta de 28 zile, sub a carui valoare se pot situa statistic, cel mult 5% din rezultate. Epruvetele vor fi pastrate conform STAS 1275/88. Pentru corelarea cu clasele de betoane definite conf STAS 10111/2-87, se prezinta in continuare un tabel de echivalenta:
Clasa betonului conform NE 012/99 0 C 4/5 C 8/10 C 12/15 C 16/20 C20/25 C 25/30 C 30/37 C 35/45 C 40/50 C 45/55 C 50/60
Clasa Betonului conf STAS 10111/2-87 1 Bc 5 Bc 10 Bc 15 Bc 20 Bc 25 Bc 30 Bc 35 Bc 50 Bc 60
Pentru asigurarea durabilitatii, proiectul va tine cont de modul si gradul in care lucrarea este expusa la unii factori agresivi ai mediului si va respecta codul Practic NE 012 99 capitolul 5 Cerinte privind calitatea betonului cum ar fi: subcapitolul 5.1 Cerinte pentru rezistenta; subcapitolul 5.2 Cerinte pentru durabilitate.
Pag. 511/561
Daca dupa analizarea conditiilor speciale de mediu se impun masuri speciale, clasa betonului va fi stabilita in acord cu urmatorii parametri: gradul de impermeabilitate; tipul de ciment; continutul minim de ciment; raportul apa/ciment maxim. La proiectarea si executarea unor poduri din beton armat si beton precomprimat, cu caracter deosebit, se recomanda colaborarea cu laboratoare de specialitate si catedre de specialitate din invatamantul superior care poate avea ca obiect: aprofundarea unor probleme privind calculul solicitarilor; verificarea comportarii prin incercari pe modele sau la scara naturala; elaborarea de caiete de sarcini speciale; stabilirea de masuri pentru asigurarea durabilitatii si asistentei tehnice la executie.
8.19.1.2 8.19.1.2.1
MATERIALE UTILIZATE LA PREPARAREA BETOANELOR CIMENT
Cimenturile vor satisface cerintele din standardele nationale de produs sau din standardele profesionale. Cimenturile uzuale se clasifica dupa cum urmeaza:. Ciment Portland (tip I) conform SR EN 197-1:2002; Ciment Portland compozit (tip II) conform SR EN 197-1:2002 Ciment de furnal (tip III) conform SR EN 197-1:2002 Ciment puzzolanic (tip IV) conform SR EN 197-1:2002;. Ciment compozit (tip V) conform SR EN 197-1:2002. Sortimentele uzuale de cimenturi, caracterizarea acestora, precum si domeniul si conditiile de utilizare sunt precizate in Anexa I.1 si Anexa I.2 din Codul de practica- NE 012-99 si NE 013-02. Livrare si transport Cimentul se livreaza ambalat in saci de hartie sau vrac, transportat in vehicule rutiere sau vagoane de cale ferata, insotit de documentele de certificare a calitatii. In cazul cimentului vrac, transportul se face numai in vehicule rutiere, cu recipiente speciale sau vagoane de cale ferata speciale tip Z. V. C. cu descarcare pneumatica. Cimentul va fi protejat de umezeala si impuritati in timpul depozitarii si transportului. In cazul in care utilizatorul procura cimentul de la un depozit (baza de livrare), livrarea cimentului va fi insotita de o declaratie de conformitate, in care se va mentiona: tipul de ciment si fabrica producatoare; data sosirii in depozit; numarul certificatului de calitate eliberat de producator si datele inscrise in acesta; garantia respectarii conditiilor de pastrare; numarul buletinului de analiza a calitatii cimentului efectuata de un laborator autorizat si datele continute in acesta, inclusiv precizarea conditiilor de utilizare, in toate cazurile in care termenul de garantie a expirat. Obligatiile furnizorului referitoare la garantarea cimentului se vor inscrie in contractul intre furnizor si utilizator. Conform standardului SR EN 196/ 7-95 pentru verificarea conformitatii unei livrari sau a unui lot cu prevederile standardelor, cu cerintele unui contract sau cu specificatiile unei comenzi, prelevarea probelor de ciment trebuie sa aiba loc in prezenta producatorului (vanzatorului) si a utilizatorului. De asemenea, prelevarea probelor de ciment poate sa se
Pag. 512/561
faca in prezenta utilizatorului si a unui delegat a carui impartialitate sa fie recunoscuta atat de producator cat si de utilizator. Prelevarea probelor se face in general inaintea sau in timpul livrarii. Totusi daca este necesar se poate face dupa livrare, dar cu o intarziere de maximum 24 de ore. Depozitarea Depozitarea cimentului se face numai dupa receptionarea cantitativa si calitativa a acestuia, conform prevederilor din Anexa VI. 1 din Codul de practica NE 012-99, inclusiv prin constatarea existentei si examinarea documentelor de certificare a calitatii si verificarea capacitatii libere de depozitare in silozurile destinate tipului respectiv de ciment sau in incaperi special amenajate. Pana la terminarea efectuarii determinarilor, acesta va fi depozitat in depozitul tampon inscriptionat. Depozitarea cimentului in vrac se face in celule tip siloz, in care nu au fost depozitate anterior alte materiale, marcate prin inscriere vizibila a tipului de ciment. Depozitarea cimentului ambalat in saci, trebuie sa se faca in incaperi inchise. Pe intreaga perioada de exploatare a silozurilor se va tine evidenta loturilor de ciment depozitate in fiecare siloz prin inregistrarea zilnica a primirilor si a livrarilor. Sacii vor fi asezati in stive pe scanduri, dispuse cu interspatii, pentru a se asigura circulatia aerului la partea inferioara a stivei si la o distanta de 50 cm de la peretii exteriori, pastrand imprejurul lor un spatiu suficient pentru circulatie. Stivele vor avea cel mult 10 rinduri de saci suprapusi. Nu se va depasi termenul de garantie prescris de producator, pentru tipul de ciment utilizat. Cimentul ramas in depozit peste termenul de garantie sau in conditii improprii de depozitare, va putea fi intrebuintat la lucrari de beton si beton armat, numai dupa verificarea starii de conservare si a rezistentelor mecanice. Controlul calitatii cimentului Controlul calitatii cimentului se face: la aprovizionare, inclusiv prin verificarea certificatului de calitate/garantie emis de producator sau de baza de livrare conform punctului a ANEXA VI.1 punctul A.1 din Codul de practica - NE 012-99. inainte de utilizare, de catre un laborator autorizat conform ANEXA VI.1 punctul B.1 din Codul de practica NE 012-99. Metodele de incercare sunt reglementate prin standardele SREN 196-1/95, SREN 196-3/97, SREN 196-6/94, SREN 196-7/95, SREN 196-8/2004.
8.19.1.2.2
AGREGATE
Pentru prepararea betoanelor avand densitatea aparenta normala cuprinsa intre 2201 si 2500 kg/m3, se folosesc agregate grele, provenite din sfaramarea naturala si/sau concasarea rocilor. Agregatele vor satisface cerintele prevazute in, SREN 12620/2003. Pentru prepararea betoanelor, curba de granulozitate a agregatului total se stabileste astfel incat sa se incadreze functie de dozajul de ciment si consistenta betonului, in zona recomandata conform ANEXEI I.4 din Codul de practica - NE 012-99 iar pentru realizarea elementelor prefabricate si NE 013-02. Producerea si livrarea agregatelor Detinatorii de balastiere/cariere sunt obligati sa prezinte la livrare certificatul de calitate pentru agregate si certificatul de conformitate eliberat de un organism de certificare acreditat. Statiile de producere a agregatelor (balastierele) vor functiona numai pe baza de atestat eliberat de o comisie interna in prezenta unui reprezentant desemnat de I.S.C Inspectoratul de Stat in Constructii. Pentru obtinerea atestatului, statiile de producere a agregatelor trebuie sa aiba un sistem propriu de asigurare a calitatii (sau sa functioneze in cadrul unui agent economic cu sistem de asigurare a calitatii care sa cuprinda si aceasta activitate) care sa fie cunoscut, implementat si sa asigure calitatea produsului livrat la nivelul prevederilor din
Pag. 513/561
reglementari, comenzi sau contracte. Seful statiei va fi atestat de I.S.C. prin inspectiile teritoriale. Reatestarea statiei se va face dupa aceeasi procedura la fiecare 2 (doi) ani. Pentru aceasta, statiile de producere a agregatelor trebuie sa dispuna de: autorizatiile necesare exploatarii balastierei si documentele care sa dovedeasca natura zacamantului; documentele cu privire la sistemul de asigurare a calitatii adoptat (de exemplu: manualul de calitate, proceduri generale de sistem, proceduri operationale, plan de calitate, regulament de functionare, fisele posturilor, etc); depozite de agregate, cu platforme amenajate si avand compartimente separate si marcate pentru numarul necesar de sorturi rezultate; utilaje de sortare etc., in buna stare de functionare, atestate CNAMEC ( Comisia Nationala de atestare a masinilor si echipamentelor de constructii); personal care va avea cunostintele si experienta necesare pentru acest gen de activitati, ce se va dimensiona in concordanta cu prevederile sistemului de asigurare a calitatii; laborator autorizat, sau dovada colaborarii prin conventie sau contract, cu alt laborator autorizat. Comisia de atestare interna va avea urmatoarea componenta: presedinte conducatorul tehnic al agentului economic (cu studii de specialitate) sau in lipsa acestuia un specialist atestat de M.L.P.T.L. ca "Responsabil tehnic cu executia", angajat permanent sau in regim de colaborare; membri; specialist cu atributii in domeniul controlului de calitate; specialist cu atributii in domeniul mecanizarii; seful laboratorului autorizat al unitatii tutelare sau al laboratorului cu care s-a incheiat o conventie sau un contract de colaborare. In cazul in care atributiile specialistului din domeniul controlului de calitate sunt exercitate prin cumul de functii (in conformitate cu sistemul de asigurare a calitatii adoptat) de una din persoanele nominalizate in comisie, nu va mai fi necesara participarea unui alt specialist. Specialistul din domeniul mecanizarii va putea fi angajat in regim de colaborare pentru participarea la actiunile privind atestarea balastierei si va avea cunostintele necesare verificarii tehnice a utilajelor si aparaturii utilizate. Verificarile periodice se vor face trimestrial de catre comisia de atestare pentru mentinerea conditiilor avute in vedere la atestare si functionarea sistemului de asigurare a calitatii. In vederea rezolvarii neconformitatilor constatate cu ocazia auditului intern, a verificarilor trimestriale sau a inspectiilor efectuate de organismele abilitate, agentul economic (statia de preparare agregate sau forul tutelar) va lua masuri preventive sau corective dupa caz. Ducerea la indeplinire a actiunilor corective se comunica in maximum 24 ore organului constatator pentru a decide in conformitate cu prevederile urmatoare. In situatia constatarii unor deficiente cu implicatii asupra calitatii agregatelor se vor lua urmatoarele masur OPRIREA livrarii de agregate pentru betoane daca se constata cel putin una din urmatoarele deficiente: deteriorarea peretilor padocurilor de depozitare a agregatelor; deteriorarea platformei de depozitare a agregatelor; lipsa personalului calificat ce deserveste statia; nerespectarea instructiunilor de intretinere a utilajelor; alte deficiente ce pot afecta nefavorabil calitatea agregatelor. OPRIREA functionarii statiei de producere a agregatelor in baza uneia din urmatoarele constatari: dereglarea utilajelor de sortare, spalare a agregatelor; obtinerea de rezultate necorespunzatoare privind calitatea agregatelor; nerespectarea efectuarii incercarilor conform reglementarilor in vigoare; nefunctionarea sistemului de asigurare a calitatii. In aceste cazuri reluarea activitatii in conditii normale se va face pe baza reconfirmarii certificatului de atestare de catre comisia de atestare. Alegerea dimensiunii maxime a agregatelor se va face conform celor prezentate in paragraful "Proiectarea amestecului".
Pag. 514/561
Agregatele ce sunt utilizate la prepararea betoanelor care vor fi expuse in medii umede trebuie verificate in prealabil prin analiza reactivitatii cu alcaliile din beton. Transportul si depozitarea Agregatele nu trebuie sa fie contaminate cu alte materiale in timpul transportului sau depozitarii. Depozitarea agregatelor trebuie facuta pe platforme betonate avand pante si rigole de evacuare a apelor. Pentru depozitarea separata a diferitelor sorturi se vor crea compartimente cu inaltime corespunzatoare pentru evitarea amestecarii cu alte sorturi. Compartimentele se vor marca cu tipul de sort depozitat. Nu se admite depozitarea direct pe pamant sau pe platforme balastate. Controlul calitatii agregatelor Controlul calitatii agregatelor este prezentat in ANEXA VI.1 a Codului de practica NE 012-99, iar metodele de verificare sunt reglementate in STAS 4606/80. Pentru elementele prefabricate se va respecta si Codul de practica NE 013-02 Anexa 7.1.
8.19.1.2.3
APA
Apa de amestecare utilizata la prepararea betoanelor poate sa provina din reteaua publica sau din alta sursa, dar in acest ultim caz trebuie sa indeplineasca conditiile tehnice prevazute in SR EN 1008-2003
8.19.1.2.4
ADITIVI
Utilizarea aditivilor la prepararea betoanelor are drept scop: imbunatatirea lucrabilitatii betoanelor destinate executarii elementelor cu armaturi dese, sectiuni subtiri, inaltime mare de turnare; punerea in opera a betoanelor prin pompare; imbunatatirea gradului de impermeabilitate pentru elementele expuse la intemperii sau situate in medii agresive; imbunatatirea comportarii la inghet - dezghet; realizarea betoanelor de clasa superioara; reglarea procesului de intarire, intarziere sau accelerare de priza in functie de cerintele tehnologice; cresterea rezistentei si a durabilitatii prin imbunatatirea structurii betonului. Aditivii trebuie sa indeplineasca cerintele din reglementarile specifice sau agrementele tehnice in vigoare. Utilizarea aditivilor la prepararea betoanelor este obligatorie in cazurile mentionate in tabelul urmator:
Nr. crt. 1 2
Categoria de betoane
Aditiv recomandat
Observatii
Betoane supuse la inghet - dezghet antrenor de aer repetat Betoane cu permeabilitate redusa Reducator de apa - plastifiant Dupa caz: - intens reducator superplastifiant -
Betoane expuse in conditii de idem

Pag. 515/561
Dupa caz:
agresivitate intensa si foarte intensa
- intens reducator superplastifiant - inhibitor de coroziune
Betoane de rezistenta avand clasa plastifiant sau superplastifiant cuprinsa intre C 12-15 si C 30/37 inclusiv Betoane executate monolit avand superplastifiant - intens reducator de apa clasa C 35/45 Betoane fluide - cu tasare egala cu superplastifiant T5 Betoane masive (Plastifiant)
Tasarea betonului: T3-T3/T4 sau T4/T5-T5
5 6 7
Betoane turnate prin tehnologii Superplastifiant + intarzietor de speciale (fara vibrare) priza 8 Betoane turnate pe timp calduros Intarzietor de priza + Superplastifiant (Plastifiant) 9 10 Betoane turnate pe timp friguros Anti-inghet + accelerator de priza
Betoane cu rezistente mari la Acceleratori de intarire termene scurte
In cazurile in care desi nu sunt mentionate in tabel, executantul apreciaza ca din motive tehnologice trebuie sa foloseasca obligatoriu aditivi de un anumit tip, va solicita avizul proiectantului si includerea acestora in documentatia de executie. Stabilirea tipului de aditivi sau a combinatiei de aditivi se va face dupa caz de Proiectant, Executant sau Furnizorul de beton, luand in considerare recomandarile din tabel, ANEXA I.3 si ANEXA I.4 - pct. 3.2.2. din Codul de practica NE 012 - 99 iar pentru elementele prefabricate se va respecta si Codul de practica NE 013-02. In cazurile in care se folosesc concomitent doua tipuri de aditivi a caror compatibilitate si comportare impreuna nu este cunoscuta, este obligatorie efectuarea de incercari preliminare si avizul unui institut de specialitate. Conditiile tehnice pentru materialele componente (altele decat cele obisnuite) prepararea, transportul, punerea in lucrare si tratarea betonului, vor fi stabilite de la caz la caz in functie de tipul de aditiv utilizat si vor fi mentionate in fisa tehnologica de betonare.
8.19.1.2.5
ADAOSURI
Adaosurile sunt materiale anorganice fine ce se pot adauga in beton in cantitati de peste 5% substanta uscata fata de masa cimentului, in vederea imbunatatirii caracteristicilor acestuia sau pentru a realiza proprietati speciale. Adaosurile pot imbunatati urmatoarele caracteristici ale betoanelor: lucrabilitatea, gradul de impermeabilitate, rezistenta la agenti chimici agresivi. Exista doua tipuri de adaosuri:
Pag. 516/561
inerte, inlocuitor partial al partii fine din agregate, caz in care se reduce cu cca. 10% cantitatea de nisip 0-3mm din agregate. Folosirea adaosului inert conduce la imbunatatirea lucrabilitatii si compactitatii betonului. active, caz in care se conteaza pe proprietatile hidraulice ale adaosului. Adaosuri active sunt: zgura granulata de furnal, cenusa, praful de silice, etc. In cazul adaosurilor cu proprietati hidraulice, la calculul raportului A/C se ia in considerare cantitatea de adaos din beton ca parte lianta. Utilizarea adaosurilor se face in conformitate cu reglementarile tehnice specifice in vigoare, agremente tehnice sau pe baza unor studii intocmite de laboratoarele de specialitate. Conditiile de utilizare, conditiile tehnice pentru materiale componente, prepararea, transportul, punerea in lucrare si tratarea betonului se stabilesc de la caz la caz, functie de tipul si proportia adaosului utilizat. Adaosurile nu trebuie sa contina substante care sa influenteze negativ proprietatile betonului sau sa provoace corodarea armaturii. Utilizarea cenuselor de termocentrala se va face numai pe baza unor aprobari speciale cu avizul sanitar eliberat de organismele abilitate ale Ministerului Sanatatii. Transportul si depozitarea adaosurilor trebuie facuta in asa fel incat proprietatile fizico - chimice ale acestora sa nu sufere modificari.
8.19.1.3
CERINTE PRIVIND CARACTERISTICILE BETONULUI
Compozitia unui beton va fi aleasa in asa fel incat cerintele privind rezistenta si durabilitatea acestuia sa fie asigurate. Cerinte pentru rezistenta Relatia intre raportul A/C si rezistenta la compresiune a betonului trebuie determinata pentru fiecare tip de ciment, tip de agregate si pentru o varsta data a betonului. Adaosurile din beton pot interveni in determinarea efectiva a raportului A/C. Rezistentele caracteristice f.ck. determinate pe cilindru sau cub sunt urmatoarele:
Clasa de rezistenta a C 4/5 betonului f.ck.cil. f.ck.cub. N/mm2 N/mm2 4 5
C 8/10 8 10 C30/37 30 37
C 12/15 12 15 C 35/45 35 45
C 16/20 16 20 C 40/50 40 50
C 20/25 20 25 C 45/55 45 55
Clasa de rezistenta a C 25/30 betonului f.ck.cil. f.ck.cub. N/mm2 N/mm2 25 30
Cerinte pentru durabilitate Pentru a produce un beton durabil care sa reziste expunerii la conditiile de mediu concrete din amplasamentul podului si care sa protejeze armatura impotriva coroziunii trebuie respectate urmatoarele cerinte: selectarea materialelor componente ale betonului astfel incat sa nu contina impuritati care pot dauna armaturii; alegerea compozitiei astfel incat betonul: sa satisfaca toate criteriile de performanta specificate pentru betonul intarit. sa poata fi turnat si compactat pentru a forma o structura compacta pentru protejarea armaturii.
Pag. 517/561
sa se evite actiunile interne ce dauneaza betonului (exemplu: reactie alcali - agregate). sa reziste actiunilor externe cum ar fi influentele mediului inconjurator. amestecarea, transportul, punerea in opera si compactarea betonului proaspat sa se faca astfel incat materialele componente ale betonului sa fie uniform distribuite in amestec, sa nu segrege si betonul sa realizeze o structura compacta; tratarea corespunzatoare a betonului pentru obtinerea proprietatilor dorite ale betonului si protejarea corespunzatoare a armaturii. Cerintele de durabilitate necesare protejarii armaturii impotriva coroziunii, precum si pastrarea caracteristicilor betonului la actiunile fizico - chimice in timpul duratei de serviciu proiectate sunt legate in primul rand de permeabilitatea betonului. In acest sens gradul de impermeabilitate al betonului va fi stabilit functie de clasa de expunere in care este incadrat podul. Clasele de expunere sunt conform Codului de practica NE 012-99 tabelul 5.1. Nivelele de performanta la impermeabilitatea betoanelor sunt:
Adancimea limita de patrundere a apei (mm)
Presiunea apei (bari)
100 Grad de impermeabilitate
200
P P P
10 4
P P P
20 4 20 8 20
4 8 12
10 8
10 12
12
Gradul de impermeabilitate este stabilit conform STAS 3622-86. Rezistenta la inghet-dezghet a betonului caracterizata prin gradul de gelivitate functie de numarul de cicluri de inghetdezghet, trebuie sa se incadreze in prevederile Tabelului 5.4 din Codul de practica NE 012-99. Nivelele de performanta la gelivitate a betoanelor sunt:
Gradul de betonului G 50 G 100 G 150
gelivitate
al Numar de cicluri de inghet - dezghet 50 100 150
Valoarea de baza a deformatiei specifice la 28 de zile a betonului datorita contractiei, pentru betoane obisnuite in conditii normale de intarire este de 0,25% conform STAS 10107/0-90.
Pag. 518/561
8.19.1.3.1
CERINTE DE BAZA PRIVIND COMPOZITIA BETONULUI
Conditii generale Alegerea componentilor si stabilirea compozitiei betonului proiectat se face de catre producator pe baza unor amestecuri preliminare stabilite si verificate de catre un laborator autorizat. In absenta unor date anterioare se recomanda efectuarea unor amestecuri preliminare. In acest caz, producatorul stabileste compozitia betonului astfel incat sa aiba o consistenta necesara, sa nu segrege si sa se compacteze usor. Betonul intarit trebuie sa corespunda cerintelor tehnice pentru care a fost proiectat si in mod special sa aiba rezistenta la compresiune ceruta. In aceste cazuri, amestecurile de proba ale betonului in stare intarita trebuie sa fie supuse incercarilor pentru determinarea caracteristicilor pentru care au fost proiectate. Betonul trebuie sa fie durabil, sa realizeze o buna protectie a armaturii. Date privind compozitia betonului In cazul amestecului proiectat trebuie specificate urmatoarele date de baza: Clasa de rezistenta; Dimensiunea maxima a granulei agregatelor; Consistenta betonului proaspat; Date privind compozitia betonului (de exemplu raportul A/C maxim, tipul si dozajul minim de ciment), functie de modul de utilizare a betonului (beton simplu, beton armat), conditiile de expunere etc, in concordanta cu prevederile Codului de practica- NE 012-99 si NE 013-02. Statia de betoane si utilizatorul Statia de betoane si utilizatorul au obligatia de a livra, respectiv de a comanda beton, numai pe baza unor comenzi in care se va inscrie tipul de beton si detalii privind compozitia betonului conform celor de mai sus, programul si ritmul de livrare precum si partea de structura in care se va folosi. Livrarea betonului trebuie insotita de un bon de livrare - transport beton. Compozitia betonului se stabileste si/sau se verifica de un laborator autorizat; stabilirea compozitiei betonului trebuie sa se faca: la intrarea in functiune a unei statii de betoane; la schimbarea tipului de ciment si/sau agregate; la schimbarea tipului de aditiv; la pregatirea executarii unor elemente ale podului, care necesita un beton cu caracteristici deosebite de cele curent preparate, sau de clasa egala sau mai mare de C 20/25. Proiectarea amestecului Cerinte privind consistenta betonului Lucrabilitatea reprezinta capacitatea betonului proaspat de a putea fi turnat in diferite conditii prestabilite si de a fi compactat corespunzator. Lucrabilitatea se apreciaza pe baza consistentei betonului. Consistenta betonului proapat poate fi determinata prin urmatoarele metode: tasarea conului, remodelare VE - BE, grad de compactare si raspandire conform prevederilor Codului de practica- NE 012-99 Capitolul 7.1.1 si ANEXA I.4 tabele I.4.3. si I.4.5. Cerinte privind granulozitatea agregatelor Se vor respecta prevederile capitolului 6.2.2. din Codul de practica- NE 012-99.
Pag. 519/561
Cerinte privind alegerea tipului, dozajului de ciment si a raportului A/C Recomandari privind alegerea tipului de ciment sunt prezentate in ANEXA I.2 din Codul de practica- NE 012-99. Raportul A/C este stabilit functie de conditiile de rezistenta impuse betonului. Valorile orientative sunt date in ANEXA I.4 tabelul I.4.2. din Codul de practica- NE 012-99. Alegerea compozitiei se face prin incercari preliminare urmarindu-se realizarea cerintelor. Cerinte privind alegerea aditivilor si adaosurilor Aditivii si adaosurile vor fi adaugate in amestec numai in asemenea cantitati incat sa nu reduca durabilitatea betonului sau sa produca coroziunea armaturii. Utilizarea aditivilor se face conform prevederilor ANEXEI I.3 din Codul de practica- NE 012-99 pe baza instructiunilor de folosire, care trebuie sa fie in acord cu reglementarile specifice sau agrementele tehnice, bazate pe determinari experimentale. In ANEXELE I.4 si I.5 din Codul de practica- NE 012-99 se prezinta recomandarile privind stabilirea compozitiei betoanelor.
8.19.1.3.2 Consistenta
NIVELE DE PERFORMANTA ALE BETONULUI
Betonul proaspat Consistenta betonului proaspat se va determina printr-una din cele 4 metode prezentate in Codul de practica - NE 012 99 pct. 7.1.1 si NE 013-02. Densitatea aparenta Determinarea densitatii aparente, pe betonul proaspat, se efectueaza in conformitate cu STAS 2414/91 Betonul intarit Rezistenta la compresiune Clasa betonului este definita pe baza rezistentei caracteristice care este rezistenta la compresiune N/mm2, determinata pe cilindrii de 150/300 mm sau pe cuburi cu latura de 150 mm. Valorile acesteia sunt conform tabelului 7.2.1 din Codul de practica- NE 012-99. Evolutia rezistentei betonului In unele situatii speciale, este necesar sa se urmareasca evolutia rezistentei betonului la anumite intervale de timp, pe epruvete de dimensiuni similare cu cele pe care s-a determinat clasa betonului. In aceste cazuri, epruvetele vor fi pastrate in conditii similare cu cele la care este expusa structura si vor fi incercate la intervale de timp prestabilite. In cazurile in care nu se dispune de epruvete, se vor efectua incercari nedistructive, sau incercari pe carote extrase din elementele structurii. Rezistenta la penetrarea apei Valorile caracteristice sunt conform tabelului 7.2.2 din Codul de practica NE 012-99. Rezistenta la inghet - dezghet Valorile caracteristice sunt conform tabelului 7.2.3 din Codul de practica NE 012-99. Densitatea betonului Functie de densitate, betoanele se clasifica in:
Pag. 520/561
betoane usoare - betoane cu densitatea aparenta in stare uscata (105C) de maxim 2000 kg/m3. Sunt produse in intregime sau partial prin utilizarea agregatelor cu structura poroasa. betoane cu densitatea normala (semigrele sau grele) - betoane cu densitatea aparenta in stare uscata (105C) mai mare de 2000 kg/m3 dar nu mai mult de 2500 kg/m3. betoane grele - betoane cu densitatea aparenta in stare uscata (105C) mai mare de 2500 kg/m3.
8.19.1.3.3
PREPARAREA BETONULUI
Personalul implicat in activitatea de producere si control a betonului, va avea cunostintele si experienta necesare si va fi atestat intern pentru aceste genuri de activitati. Se vor respecta prevederile articolului 9.1.1. din Codul de practica- NE 012-99 iar pentru elementele prefabricate si prevederile Codului de practica NE 013-02. Statia de betoane este o unitate care produce si livreaza beton, fiind dotata cu una sau mai multe instalatii (sectii) de preparat beton sau betoniere. Certificarea calitatii betonului trebuie facuta prin grija producatorului, in conformitate cu metodologia si procedurile stabilite pe baza Legii 10, a calitatii in constructii din 1995 si a Regulamentului privind certificarea calitatii in constructii. Statiile de betoane vor functiona numai pe baza de atestat, eliberat la punerea in functiune, conform prevederilor Codului de practica- NE 012-99. La dozarea materialelor componente ale betonului, se admit urmatoarele abateri: agregate 3% ciment si apa 2% adaosuri 3% aditivi 5% Amestecarea si incarcarea in mijlocul de transport Pentru amestecarea betonului, se pot folosi betoniere cu amestecare fortata sau cu cadere libera. In cazul utilizarii agregatelor cu granule mai mari de 40 mm, se vor folosi numai betoniere cu cadere libera. Prin amestecare trebuie sa se obtina o distributie omogena a materialelor componente si o lucrabilitate constanta. Ordinea de introducere a materialelor componente in betoniera se va face incepand cu sortul de agregate cu granulatia cea mai mare. Amestecarea componentilor betonului se va face pana la obtinerea unui amestec omogen. Durata amestecarii depinde de tipul si compozitia betonului, de conditiile de mediu si de tipul instalatiei. Durata de amestecare va fi de cel putin 45 sec. de la introducerea ultimului component. Durata de amestecare, se va majora dupa caz pentru: utilizarea de aditivi sau adaosuri; perioade de timp friguros; utilizarea de agregate cu granule mai mari de 31 mm; betoane cu lucrabilitate redusa (tasare mai mica de 50 mm). Se recomanda ca temperatura betonului proaspat, la inceperea turnarii, sa fie cuprinsa intre 5C si 30C. Durata de incarcare a unui mijloc de transport, sau de mentinere a betonului in buncarul tampon, va fi de maximum 20 minute. La terminarea unui schimb, sau la intreruperea prepararii betonului pe o durata mai mare de o ora, este obligatoriu ca toba betonierei sa fie spalata cu jet puternic de apa, sau apa amestecata cu pietris si apoi imediat golita complet.
Pag. 521/561
In cazul betonului deja amestecat (preparat la statii, fabrici de betoane), utilizatorul (executantul) trebuie sa aiba informatii de la producator in ceea ce priveste compozitia betonului, pentru a putea efectua turnarea si tratarea betonului in conditii corespunzatoare, pentru a putea evalua evolutia in timp a rezistentei si durabilitatii betonului din structura. Aceste informatii trebuie furnizate utilizatorului inainte de livrare, sau la livrare. Producatorul va furniza utilizatorului, la cerere, pentru fiecare livrare a betonului urmatoarele informatii de baza: denumirea statiei (fabricii) producatorului de beton; denumirea organismului care a efectuat certificarea de conformitate a betonului, seria inregistrarii certificatului si conform punctului 9.2.2., actul doveditor al atestarii statiei din Codul de practica- NE 012-99; data si ora exacta la care s-a efectuat incarcarea (si daca este cazul, precizarea orei la care s-a realizat primul contact intre ciment si apa); numarul de inmatriculare al mijlocului de transport; cantitatea de beton (m3). Bonul de livrare trebuie sa dea urmatoarele date: Pentru amestecul (compozitia) proiectat (a); clasa de rezistenta; clasa de consistenta a betonului; tipul, clasa, precum si dozajul cimentului; tipul de agregate si granula maxima; tipurile de aditivi si adaosuri;. date privind caracteristici speciale ale betonului, de exemplu gradul de impermeabilitate, gelivitate, etc. Toate datele privind caracteristicile betonului vor fi notate in conformitate cu prevederile punctului 6.1.1.2. din Codul de practica- NE 012-99. Aceste informatii pot proveni din catalogul producatorului de beton, care trebuie sa contina informatii cu privire la rezistenta si consistenta betonului, dozare si alte date relevante privind compozitia betonului. Pentru amestecul prescris: detalii privind compozitia betonului, de exemplu, continutul de ciment si tipurile de aditivi sau adaosuri; clasa de consistenta. In ambele cazuri, trebuie consemnate in bonul de livrare, data si ora sosirii betonului la punctul de lucru, confirmarea de primire a betonului, temperatura betonului la livrare si temperatura mediului ambiant. Dupa maximum 30 zile de la livrarea betonului, producatorul este obligat sa elibereze un certificat de calitate pentru betonul marfa. Rezultatele necorespunzatoare, obtinute pentru probele de beton intarit, vor fi comunicate utilizatorului in termen de 30 zile de la livrarea betonului. Aceasta conditie va fi consemnata obligatoriu in contractul incheiat intre parti.
8.19.1.3.4
TRANSPORTUL SI PUNEREA IN OPERA A BETONULUI
Transportul betonului Transportul betonului trebuie efectuat luand masurile necesare pentru a preveni segregarea, pierderea componentilor sau contaminarea betonului. Mijloacele de transport trebuie sa fie etanse, pentru a nu permite pierderea laptelui de ciment. Transportul betoanelor cu tasare mai mare de 50 mm se va face cu autoagitatoare, iar a betoanelor cu tasare de maxim 50 mm, cu autobasculante cu bena, amenajate corespunzator. Transportul local al betonului se poate efectua cu bene, pompe, vagoneti, benzi transportoare, jgheaburi sau tomberoane.
Pag. 522/561
Pe timp de arsita sau ploaie, in cazul transportului cu autobasculante pe distanta mai mare de 3 km, suprafata libera de beton trebuie sa fie protejata, astfel incat sa se evite modificarea caracteristicilor betonului, urmare a modificarii continutului de apa. Durata maxima posibila de transport depinde in special de compozitia betonului si conditiile atmosferice. Durata de transport se considera din momentul incarcarii mijlocului de transport si sfarsitul descarcarii acestuia si nu poate depasi valorile orientative prezentate in tabelul de mai jos, pentru cimenturi de clasa 32,5/42,5 decat daca se utilizeaza aditivi intarzietori. Durata maxima de transport a betonului cu autoagitatoare.
Temperatura beton (C) 10 < t 30 t < 10
amestecului
de Durata maxima de transport (minute) cimenturi de clasa 32,5 50 70 cimenturi de clasa 42,5 35 50
In general, se recomanda ca temperatura betonului proaspat, inainte de turnare, sa fie cuprinsa intre (5 - 30)C. In situatia betoanelor cu temperaturi mai mari de 30C sunt necesare masuri suplimentare precum: stabilirea de catre un institut de specialitate sau un laborator autorizat a unei tehnologii adecvate de preparare, transport, punere in opera si tratare a betonului si folosirea unor aditivi intarzietori eficienti, etc. In cazul transportului cu autobasculante, durata maxima se reduce cu 15 minute, fata de limitele din tabel. Ori de cate ori intervalul de timp dintre descarcarea si reincarcarea cu beton a mijloacelor de transport depaseste o ora, precum si la intreruperea lucrului, acestea vor fi curatate cu jet de apa; in cazul agitatoarelor, acestea se vor umple cu cca. 1 m3 de apa si se vor roti cu viteza maxima timp de 5 minute, dupa care se vor goli complet de apa. Pregatirea turnarii betonului Se recomanda ca temperatura betonului proaspat la inceperea turnarii sa fie cuprinsa intre 5C si 30C. In perioada de timp friguros se vor lua masuri de protectie, astfel incat betonul recent decofrat sa se mentina la temperatura de +10C+15C, timp de 3 zile de la turnare. In toate cazurile se va tine seama si de recomandarile formulate in cap. 15 Tratarea betoanelor din NE 012-99. Executarea lucrarilor de betonare poate sa inceapa numai daca sunt indeplinite urmatoarele conditii: intocmirea procedurii pentru betonarea obiectului in cauza si acceptarea acesteia de catre investitor; sunt realizate masurile pregatitoare, sunt aprovizionate si verificate materialele componente (agregate, ciment, aditivi, adaosuri, etc) si sunt in stare de functionare utilajele si dotarile necesare, in conformitate cu prevederile procedurii de executie; sunt stabilite si instruite formatiile de lucru, in ceea ce priveste tehnologia de executie si masurile privind securitatea muncii si PSI; au fost receptionate calitativ lucrarile de sapaturi, cofraje si armaturi (dupa caz); In cazul in care de la montarea la receptionarea armaturii a trecut o perioada indelungata (peste 6 luni) este necesara o inspectare a starii armaturii de catre o comiste alcatuita din beneficiar, executant, proiectant si reprezentantul ISC (Inspectoratul de Stat in Constructii) care va decide oportunitatea expertizarii starii armaturii de catre un expert sau un institut de specialitate si va dispune efectuarea ei ; in orice caz, daca se constata prezenta frecventa a ruginii neaderente, armatura - dupa curatire nu trebuie sa prezinte o reducere a sectiunii sub abaterea minima prevazuta in standardele de produs; se va proceda apoi la o noua receptie calitativa.
Pag. 523/561
Suprafetele de beton turnat anterior si intarit, care vor veni in contact cu betonul proaspat, vor fi curatate de pojghita de lapte de ciment (sau de impuritati); suprafetele nu trebuie sa prezinte zone necompactate sau segregate si trebuie sa aibe rugozitatea necesara asigurarii unei bune legaturi intre cele doua betoane; sunt asigurate posibilitati de spalare a utilajelor de transport si punere in opera a betonului; sunt stabilite, dupa caz si pregatite, masurile ce vor fi adoptate pentru continuarea betonarii in cazul intervenirii unor situatii accidentale (statie de betoane si mijloace de transport de rezerva, sursa suplimentara de energie electrica, materiale pentru protejarea betonului, conditii de creare a unui rost de lucru, etc.); nu se intrevede posibilitatea interventiei unor conditii climatice nefavorabile (ger, ploi abundente, furtuna, etc.); in cazul fundatiilor, sunt prevazute masuri de dirijare a apelor provenite din precipitatii, astfel incat acestea, sa nu se acumuleze in zonele ce urmeaza a se betona; sunt asigurate conditiile necesare recoltarii probelor la locul de punere in opera si efectuarii determinarilor prevazute pentru betonul proaspat, la descarcarea din mijlocul de transport; este stabilit locul de dirijare a eventualelor transporturi de beton care nu indeplinesc conditiile tehnice stabilite si sunt refuzate; In baza verificarii indeplinirii acestor conditii, se va consemna aprobarea inceperii betonarii de catre consultant. Aprobarea inceperii betonarii trebuie sa fie reconfirmata, pe baza unor noi verificari, in cazurile in care: au intervenit evenimente de natura sa modifice situatia constatata la data aprobarii (intemperii, accidente, reluarea activitatii la lucrari sistate si neconservate); betonarea nu a inceput in intervalul de 7 zile de la data aprobarii. Inainte de turnarea betonului trebuie verificata functionarea corecta a utilajelor pentru transportul local si compactarea betonului. Se interzice inceperea betonarii inainte de efectuarea verificarilor si masurilor indicate mai sus. Reguli generale de betonare Betonarea unei constructii va fi condusa nemijlocit de conducatorul tehnic al punctului de lucru. Acesta va fi permanent la locul de turnare si va supraveghea respectarea stricta a prevederilor prezentului cod si procedurii de executie. Betonul va fi pus in lucrare, la un interval cat mai scurt de la aducerea lui la locul de turnare. Nu se admite depasirea duratei maxime de transport si modificarea consistentei betonului. La turnarea betonului trebuie respectate urmatoarele reguli generale: cofrajele de lemn, betonul vechi sau zidariile - care vor veni in contact cu betonul proaspat - vor fi udate cu apa cu 2-3 ore inainte si imediat inainte de turnarea betonului, iar apa ramasa in denivelari va fi inlaturata. din mijlocul de transport, descarcarea betonului se va face in: bene, pompe, benzi transportoare, jgheaburi sau direct in lucrare. daca betonul adus la locul de punere in lucrare, nu se incadreaza in limitele de consistenta admise, sau prezinta segregari, va fi refuzat, fiind interzisa punerea lui in lucrare; se admite imbunatatirea consistentei numai prin folosirea unui superplastifiant. inaltimea de cadere libera a betonului nu trebuie sa fie mai mare de 3,00 m in cazul elementelor cu latime de maximum 1,00 - si 1,50 m; in celelalte cazuri, inclusiv elemente de suprafata (placi, fundatii, etc.). betonarea elementelor cofrate pe inaltimi mai mari de 3,00 m, se va face prin ferestre laterale sau prin intermediul unui furtun sau tub (alcatuit din tronsoane de forma tronconica), avand capatul inferior situat la maximum 1,50 m de zona care se betoneaza. betonul trebuie sa fie raspandit uniform in lungul elementului, urmarindu-se realizarea de straturi orizontale de maximum 50 cm inaltime si turnarea noului strat inainte de inceperea prizei betonului turnat anterior. se vor lua masuri pentru a se evita deformarea sau deplasarea armaturilor fata de pozitia prevazuta, indeosebi pentru armaturile dispuse la partea superioara a placilor in consola; daca totusi se vor produce asemenea defecte, ele vor fi corectate in timpul turnarii. se va urmari cu atentie inglobarea completa in beton a armaturii, respectandu-se grosimea stratului de acoperire, in conformitate cu prevederile proiectului.
Pag. 524/561
nu este permisa ciocanirea sau scuturarea armaturii in timpul betonarii si nici asezarea pe armaturi a vibratorului. in zonele cu armaturi dese, se va urmari cu toata atentia umplerea completa a sectiunii, prin indesarea laterala a betonului cu sipci sau vergele de otel, concomitent cu vibrarea lui; in cazul in care aceste masuri nu sunt eficiente, se vor crea posibilitati de acces lateral al betonului, prin spatii care sa permita patrunderea vibratorului. se va urmari comportarea si mentinerea pozitiei initiale a cofrajelor si sustinerilor acestora, luandu-se masuri operative de remediere in cazul unor deplasari sau cedari. circulatia muncitorilor si a utilajului de transport, in timpul betonarii, se va face pe podine astfel rezemate incat sa nu modifice pozitia armaturii; este interzisa circulatia directa pe armaturi sau pe zonele cu beton proaspat. betonarea se va face continuu, pana la rosturile de lucru prevazute in proiect sau procedura de executie. durata maxima admisa a intreruperilor de betonare, pentru care nu este necesara luarea unor masuri speciale la reluarea turnarii, nu trebuie sa depaseasca timpul de incepere a prizei betonului; in lipsa unor determinari de laborator, aceasta se va considera de 2 ore de la prepararea betonului in cazul cimenturilor cu adaosuri - si respectiv 1,5 ore in cazul cimenturilor fara adaos. in cazul cand s-a produs o intrerupere de betonare mai mare, reluarea turnarii este permisa numai dupa pregatirea suprafetelor rosturilor, conform cap. 13 "Rosturi de lucru" din Codul de practica- NE 012-99. instalarea podinilor pentru circulatia lucratorilor si mijloacelor de transport local al betonului, pe planseele betonate, precum si depozitarea pe ele a unor schele, cofraje sau armaturi, este permisa numai dupa 24 - 48 ore, in functie de temperatura mediului si tipul de ciment utilizat (de exemplu 24 ore daca temperatura este de peste 20C si se foloseste ciment de tip I de clasa mai mare de 32,5). Betonarea diferitelor elemente de constructie este prezentata in procesul tehnologic aferent proiectului. Compactarea betonului Betonul va fi astfel compactat incat sa contina o cantitate minima de aer oclus. Compactarea betonului este obligatorie si se poate face prin diferite procedee, functie de consistenta betonului, tipul elementului etc. In general, compactarea mecanica a betonului se face prin vibrare. Se admite compactarea manuala (cu maiul, vergele sau sipci, in paralel, dupa caz cu ciocanirea cofrajelor) in urmatoarele cazuri: introducerea in beton a vibratorului nu este posibila din cauza dimensiunilor sectiunii sau desimii armaturii si nu se poate aplica eficient vibrarea externa. intreruperea functionarii vibratorului din diferite motive, caz in care betonarea trebuie sa continue pana la pozitia corespunzatoare a unui rost. se prevede prin reglementari speciale (beton fluid, betoane monogranulare). In timpul compactarii betonului proaspat, se va avea grija sa se evite deplasarea si degradarea armaturilor si/sau cofrajelor. Betonul trebuie compactat numai atat timp cat este lucrabil. Detalii privind procedeele de vibrare mecanica sunt prezentate in ANEXA IV.2 din Codul de practica- NE 012-99 iar pentru elementele prefabricate si in Codul de practica NE 013-02. Rosturi de lucru si decofrare In masura in care este posibil, se vor evita rosturile de lucru organizandu-se executia astfel incat betonarea sa se faca fara intrerupere la nivelul respectiv sau intre doua rosturi de dilatatie. Cand rosturile de lucru nu pot fi evitate, pozitia lor va fi stabilita prin proiect sau procedura de executie si se vor respecta prevederile Codului de practica- NE 012-99 si NE 013-02. Elementele de constructii pot fi decofrate atunci cand betonul a atins o anumita rezistenta, care este prezentata in documentatia de executie tinand cont de prevederile
Pag. 525/561
Codul de practica- NE 012-99.
TRATAREA BETONULUI DUPA TURNARE
In vederea obtinerii proprietatilor potentiale ale betonului, zona suprafetei trebuie tratata si protejata o anumita perioada de timp, functie de tipul structurii elementului, conditiile de mediu din momentul turnarii si conditiile de expunere in perioada de serviciu a structurii. Tratarea si protejarea betonului trebuie sa inceapa cat mai curand posibil dupa compactare. Acoperirea cu materiale de protectie se va realiza indata ce betonul a capatat o suficienta rezistenta, pentru ca materialul sa nu adere la suprafata acoperita. Tratarea betonului este o masura de protectie impotriva: uscarii premature, in particular, datorita radiatiilor solare si vantului. Protectia betonului este o masura de prevenire a efectelor: antrenarii (scurgerilor) pastei de ciment datorita ploii (sau apelor curgatoare); diferentelor mari de temperatura in interiorul betonului; temperaturii scazute sau inghetului; eventualelor socuri sau vibratii, care ar putea conduce la o diminuare a aderentei beton armatura (dupa intarirea betonului). Principalele metode de tratare/protectie sunt: mentinerea in cofraje; acoperirea cu materiale de protectie, mentinute in stare umeda; stropirea cu pelicule de protectie. Durata tratarii Durata tratarii depinde de: sensibilitatea betonului la tratare; temperatura betonului; conditiile atmosferice in timpul si dupa tratare; conditiile de serviciu, inclusiv de expunere, ale structurii. Se va tine cont de prevederile Codului de practica- NE 012-99.
8.19.1.3.6
CONTROLUL CALITATII LUCRARILOR
Acest capitol prevede masurile minime obligatorii necesare controlului executiei structurilor din beton si beton armat. Controlul cuprinde actunile si deciziile esentiale, ca si verificarile ce trebuie facute in conformitate cu reglementaile tehnice specifice, pentru a asigura satisfacerea tuturor cerintelor specifice. Controlul calitatii lucrarilor se refera la: Control interior (executat de catre producator si /sau executant); Control exterior (executat de catre un organism independent); Control de conformitate ( executat de organisme independente autorizate pentru efectuarea activitatii de certificare a calitatii produselor folosite) Procedeele de control a calitatii in constructii constau in controlul productiei si executiei. Aceasta include:
Pag. 526/561
controlul prepararii betonului; controlul punerii in opera a betonului; verificarile rezultatelor incercarilor pe betonul proaspat sI pe betonul intarit. Determinarile si metodologia de efectuare a acestora precum si criteriile de conformitate, sunt conform ,,codului de practica", indicativ NE 012-99.
8.19.1.3.7
EXECUTAREA BETOANELOR CU PROPRIETATI SPECIALE SI BETOANE PUSE IN OPERA, PRIN PROCEDEE SPECIALE
La executarea lucrarilor supuse unor actiuni deosebite, se folosesc: betoane rezistente la penetrarea apei; betoane cu rezistenta mare la inghet - dezghet si la agenti chimici de dezghetare; betoane rezistente la atacul chimic; betoane cu rezistenta mare la uzura. De asemenea o serie intreaga de elemente ale podurilor, se executa prin procedee speciale si anume: turnarea betonului sub apa; betoane turnate prin pompare; betoane turnate in cofraje glisante; betoane ciclopiene. Pentru aceste betoane cu proprietati speciale si procedee speciale, se vor respecta prevederile capitolelor 8 si 16 din Codul de practica NE 012-99.
8.19.1.4 8.19.1.4.1
SUPRASTRUCTURI DIN BETON PRECOMPRIMAT PREVEDERI GENERALE
Prezentul capitol se refera la lucrarile sau partile de lucrari executate din beton precomprimat, post sau preintinse in structuri cu grinzi monobloc sau din tronsoane. Masurile specifice structurilor executate in consola nu fac obiectul acestui capitol. Pentru structuri deosebite, cu alcatuiri constructive noi sau care prevad utilizarea altor materiale decat cele indicate in prezentul capitol, prezentul caiet de sarcini va fi completat cu caiete de sarcini speciale, odata cu elaborarea detaliilor de executie Executarea lucrarilor de precomprimare va fi incredintata unor unitati care sunt dotate cu utilaje necesare si care dispun de personal cu pregatire teoretica si practica, pentru efectuarea unor asemenea lucrari. Elementele prefabricate vor fi introduse in structuri, numai daca sunt insotite de certificate de calitate. Proiectul pe baza caruia urmeaza a se realiza lucrarile din beton precomprimat, va cuprinde: detaliile de executie ale suprastructurii, proiectul de organizare a santierului, programul de asigurare a calitatii lucrarilor, modul de organizare al beneficiarului in cadrul santierului. La executia lucrarilor ce fac obiectul acestui capitol, se vor respecta detaliile din proiect, Cod de practica- NE 012-99, partea B, pentru executarea lucrarilor din beton precomprimat Cod de practica- NE 012-99, partea A, pentru executarea lucrarilor din beton si beton armat, si Cod de practica pentru executia elementelor prefabricate din beton, beton armat si beton precomprimat NE 013-02 cat si prevederile prezentului capitol.
Pag. 527/561
8.19.1.4.2
COFRAJE, TIPARE, SUSTINERI PENTRU COFRAJE
Cofrajele, tiparele si sustinerile lor utilizate la lucrarile din beton precomprimat, se vor executa numai pe baza unor desene de executie, intocmite in unitati specializate in conformitate cu prevederile din STAS 7721 - 90: Tipare metalice pentru elemente prefabricate din beton, beton armat si beton precomprimat. Conditii tehnice de calitate". In cazul grinzilor executate din tronsoane mari, cu rosturi umede, proiectul trebuie sa cuprinda detaliile necesare de cofrare a rosturilor. Antreprenorul are obligatia sa intocmeasca aceste detalii si sa le prezinte beneficiarului spre aprobare.
8.19.1.4.3 Date generale
ARMATURI
Armatura nepretensionata pentru elementele din beton precomprimat, va cuprinde caracteristicile stabilite prin STAS 438/1-89 "Otel laminat la cald. Marci si conditii tehnice generale de calitate si STAS 438/2-91 "Sarma trasa pentru beton armat". Domeniul de utilizare, dispozitiile constructive si modul de executare al acestor armaturi vor corespunde indicatiilor din Capitolul 9 al prezentului Caiet de sarcini si Codului de practica- NE 012-99 Partea A si NE 013-02. Inlocuirea unor bare din proiect, de un anumit diametru, dar cu aceeasi sectiune totala, se va face numai cu acordul consultantului si proiectantului. Folosirea armaturilor de pretensionare din import, se va face pe baza de agrement tehnic, conform Ghidului privind metodologia de agrementare a armaturilor pentru precomprimari utilizate la constructii civile, industriale si speciale GAT 253 (MLPTL). In absenta unor date privind lungimea de transmitere (lt) si de ancorare (la), acestea se vor determina de un laborator autorizat, cu respectarea normelor romanesti si cu luarea in considerare a normelor nationale din tara de origine a otelului, in cazuri speciale. Armatura ce intra in alcatuirea cablurilor de precomprimare va fi alcatuita din sarme pentru beton si beton precomprimat calitatea I, avand caracteristicile conform STAS 6482/1-73 si STAS 6482/2-80. Sarma se aprovizioneaza in colaci cu diametrul minim de 2,00 m. Fiecare colac de sarma SBP va avea eticheta metalica care sa contina, printre altele, numarul colacului, al lotului, calitatea si poansonul C.T.C. al fabricii si certificatul de calitate al uzinei. Antreprenorul va face verificarea caracteristicilor mecanice (rezistenta la rupere si numarul de indoiri alternate) pentru fiecare colac in parte, iar pentru 10% din numarul colacilor, determinarea limitei de curgere lenta, a alungirii relative la rupere si a numarului de torsiuni la care se rupe sarma. Aceste caracteristici se determina pe cate o epruveta luata de la fiecare capat al colacului. Caracteristicile geometrice, chimice si tehnologice ale armaturilor pretensionate vor corespunde prevederilor din: STAS 6482/2-80 "Sarme de otel si produse din sarma pentru beton precomprimat. Sarma neteda"; STAS 6482/3-80 "Sarme de otel si produse din sarma pentru beton precomprimat. Sarma amprentata". STAS 6482/4-80 "Sarme de otel si produse din sarma pentru beton precomprimat. Toroane". Sarmele care prezinta corodari pronuntate sau adancituri nu vor fi folosite la alcatuirea fasciculelor. Cablurile de sarma usor ruginite vor fi curatate de rugina cu peria de sarma, inainte de a fi puse in opera. Manipulare, transport si depozitare La transportul si depozitarea produselor din otel destinate utilizarii ca armaturi pretensionate, se vor respecta prevederile prezentate in continuare:
Pag. 528/561
Transportul se va efectua in vagoane inchise sau in autocamioane, prevazute cu prelate; aceste vehicule vor fi in prealabil curatate de resturi, care ar putea produce fenomene de coroziune sau de murdarire a otelului si in mod special de produse petroliere (vaseline, uleiuri, etc.). Depozitarea se va face pe loturi si diametre, in spatii inchise, ventilate corespunzator, pe suporti care sa previna contactul cu pardoseala sau cu materiale corozive. Modul de amplasare va permite accesul la fiecare stiva, pentru controlul periodic. In cazul spatiilor de depozitare fara agresivitate sau cu agresivitate foarte slaba si in care umiditatea este sub 60%, nu se iau masuri suplimentare de protectie. Pentru colacii si tamburii prevazuti cu ambalaje speciale de protectie, aplicate in uzina, se va da o deosebita atentie ca, la transport, manipulare si depozitare, ambalajul sa nu fie deteriorat; daca s-a produs deteriorarea ambalajului, se vor respecta in continuare prevederile pentru armatura neprotejata. Periodic, se va verifica, pe colaci de proba, eficienta ambalajului pentru conditiile efective de depozitare. La transportul, manipularea si depozitarea otelurilor, se vor lua masurile necesare pentru a preveni; zgarierea, lovirea sau indoirea; murdarirea cu pamant, materii grase, praf, s.a.; contactul cu materialul incandescent provenind de la activitati de sudare, de taiere sau de incalzire cu flacara aparatelor de sudare autogena; acoperirea prelungita cu diverse materiale care pot mentine umezeala. Barele vor fi livrate in forma rectilinie si vor fi manipulate, transportate si depozitate astfel incat sa-si pastreze forma. Eventualele prelucrari de la capete se vor proteja prin mansoane sigure, impotriva degradarilor mecanice sau din coroziune. Pregatiri pentru confectionarea armaturii pretensionate In cadrul lucrarilor pregatitoare, sunt incluse urmatoarele operatii: Verificarea existentei certificatului de calitate al lotului de otel, din care urmeaza a se executa armatura; daca exista indoieli asupra respectarii conditiilor de transport si depozitare - semnalate de existenta ruginei, murdariei, deformarii, s.a. - se vor efectua incercari de verificare a calitatii in conformitate cu prevederile din standardele de produs de catre unitatea de productie sau un laborator autorizat, pentru a avea confirmarea ca nu au fost influentate defavorabil caracteristicile fizico - mecanice ale armaturilor. In toate cazurile de incertitudine asupra aprecierii starii de coroziune si a consecintelor acesteia, se va cere avizul unui institut de specialitate. Suprafata otelului se va curata de impuritati, de stratul de rugina superficiala neaderenta si se va degresa (unde este cazul), pentru a se asigura o buna ancorare in blocaje a betonului sau mortarului de injectare. Armaturile care urmeaza sa fie tensionate simultan vor proveni, in limita posibilitatilor, din acelasi lot. Portiunile de armatura care au suferit o indoire locala, ramanand deformate, nu se vor utiliza, fiind interzisa operatia de indreptare. Portiunile de armatura pretensionata (sarme, toroane), care au fost ciupite de arcul electric al aparatului de sudura, se vor indeparta. Barele de otel superior, care in timpul transportului sau al depozitarii au suferit o usoara deformare (sub 5 cm/m) se vor indrepta mecanic, la temperatura mediului ambiant, dar cel putin +10C. Se va evita rebobinarea sarmelor si toroanelor, in diverse scopuri tehnologice, la diametre de rulare mai mici decat cele de livrare. Pentru cazul in care controlul efortului de pretensionare se face si prin alungirea armaturii, este necesara cunoasterea valorii modulului de elasticitate al armaturii. Pentru armaturi pretensionate individual, modulul de elasticitate se va determina de catre un laborator de specialitate, in conformitate cu prevederile din STAS 6605-78. In cazul fasciculelor postintinse, specificate in Anexa 4 din Codul de practica- NE 012-99 partea B, se va considera un modul de elasticitate global egal cu 1,92 x 105N/mm2 limitele de variatie putand fi de 2%. Pentru alte tipuri de fascicule, acest modul de elasticitate va fi indicat de elaboratorul tipului de fascicul respectiv sau se va determina de
Pag. 529/561
catre laboratoarele de incercari autorizate. La constructii importante sau in cazul in care sunt conditii adecvate (fascicule cu trasee rectilinii sau cu curburi constante), se recomanda ca valoarea reala a modulului de elasticitate global sa se determine pe santier, odata cu determinarea pierderilor de tensiune prin frecare pe traseu. Se vor asigura dispozitivele de derulare si debitare care corespund tipului de armatura ce urmeaza a se confectiona, in ceea ce priveste precizia la lungime si la inclinarea sectiunilor de taiere (mai exigente, de exemplu, in cazul armaturilor la care se realizeaza bulbi la capete). Confectionarea si pozitionarea armaturii preintinse Modul de confectionare si pozitionare a armaturii preintinse, precum si a celorlalte armaturi si piese inglobate, dupa caz, va face de regula obiectul proiectului tehnologic al elementului din beton precomprimat. Taierea la lungime se va face astfel incat sa nu se produca deformari ale sectiunii de taiere, care sa impiedice introducerea armaturii prin ecranele de distantare in blocajele de inventar ale instalatiilor de pretensionare sau alte operatii tehnologice. La debitare, se recomanda sa se elimine zonele de toron in care s-a innadit una din sarmele componente, daca aceste zone pot fi identificate. Se va acorda o atentie deosebita evitarii murdaririi armaturilor prin contactul cu portiunile unse ale peretilor tiparelor sau ale platformelor de turnare. Abaterile la pozitionare, in sectiunea elementului, a armaturilor pretensionate, nu vor depasi 3 mm, fata de pozitia din proiect, daca nu se specifica altfel. Referitor la grosimea stratului de beton de acoperire a armaturilor preintinse, se evidentiaza faptul ca nu sunt permise tolerante negative. Pentru asezarea si pastrarea armaturilor preintinse in pozitia din proiect, se vor utiliza ecrane metalice de distantare. In tehnologia de stand, unele din aceste ecrane sunt fixe si altele deplasabile. Diametrul gaurilor din ecrane va fi mai mare decat diametrul armaturii preintinse cu 1 - 2 mm, in cazul sarmelor si cu 2 - 3 mm, in cazul toroanelor. Dispozitivele de blocare la capetele standului, respectiv ale tiparelor metalice, se vor plasa astfel incat devierea maxima a armaturii de la ultimul distantier sa nu depaseasca panta de 1/10. Pentru a permite aranjarea in pozitie a armaturilor nepretensionate, se admite pretensionarea in doua etape. Forta de pretensionare din prima etapa se va stabili in functie de tehnologia de executie adoptata, dar nu va depasi 40% din forta de control prescrisa. Armaturile nepretensionate se vor monta, pozitiona si lega cu sarma neagra moale, iar dupa efectuarea acestor operatii, se poate trece la pretensionarea definitiva pentru realizarea fortei de control. Nu se admit sisteme de pozitionare a armaturilor pretensionate sau nepretensionate, la care piesele metalice ajung la fata betonului. La armaturile preintinse, realizate sub forma de bare imbinate prin mansoane filetate, tronsoanele de bare vor fi marcate si montate in succesiunea verificata in prealabil, iar lungimile de infiletare se vor verifica inainte de pretensionare. Daca se utilizeaza dispozitive de imbinare a armaturii, acestea vor fi amplasate astfel incat sa permita alungirea libera a armaturii si sa nu antreneze tiparele in timpul pretensionarii. Dispozitivele respective vor avea capacitatea de rezistenta cel putin egala cu 92% din forta de rupere a armaturii imbinate. Confectionarea armaturii postintinse La taierea sarmelor, toroanelor sau barelor in vederea confectionarii armaturii postintinse, se vor utiliza scule si dispozitive care nu deformeaza extremitatile acestora, pentru a nu produce deteriorarea tecilor la introducerea armaturii in canale, precum si pentru a permite efectuarea corecta a unor operatiuni ulterioare (realizarea bulbilor, montarea unor dispozitive de avans, s.a.). Se vor lua toate precautiile necesare pentru ca otelul sa nu fie murdarit cu pamant, materii grase, s.a, sa nu fie indoit sau zgariat in timpul operatiilor de taiere si confectionare. La fasciculele la care sarmele se blocheaza in ancoraje, inainte de pretensionare, nu este necesara indepartarea protectiei temporare. La celelalte tipuri de fascicule, protectia temporara se va pastra numai daca este imperios necesara datorita mediului de lucru coroziv, precum si daca sarmele vor putea fi degresate in zona de prindere in prese si in ancorajele definitive.
Pag. 530/561
Masurile minime care trebuie avute in vedere, la confectionare si pozitionare, pentru a se evita degradarea protectiilor definitive ale armaturilor, vor fi indicate de producatorul armaturilor sau de proiectant, prin caietul de sarcini, executantul urmand a le adapta si completa in functie de tehnologiile de lucru utilizate. Fasciculele, ca si toroanele individuale, se executa in ateliere centrale permanente ale unitatilor specializate in lucrari de beton precomprimat, in ateliere temporare de santier sau prin impingerea directa, in canale, a armaturii derulata progresiv din colac si taierea succesiva la lungime (daca procesul aplicat permite aceasta operatie). Dotarea atelierelor va depinde de capacitatea medie de productie, precum si de tipul fasciculelor ce urmeaza a se realiza. In Anexa 5 din Codul de practica- NE 012-99 Partea B, sunt prezentate caracteristicile unor utilaje care pot intra in dotarea atelierelor de confectionare a fasciculelor avand caracteristicile prezentate in Anexa 4 din Codul de practica- NE 012-99 Partea B sau similare acestora. Fasciculele si toroanele individuale, executate in ateliere centrale, vor fi insotite, la livrare, de un certificat de calitate care va contine, in mod obligatoriu, numarul certificatului de calitate al sarmelor din care au fost confectionate fasciculele, respectiv al toronului. Lungimea de taiere a sarmelor care alcatuiesc fascicule de tipul celor din Anexa 4 din Codul de practica- NE 012-99 Partea B, se va determina prin adaugarea la lungimea fasciculului masurata intre suprafetele de rezemare ale ancorajelor, a lungimilor minime indicate la pct. 25 si 26 din tabelul din anexa. Daca taierea urmeaza sa se faca cu aparatul de sudura, se vor adauga inca minimum 30 mm (zona influentata de temperatura). Fasciculele din sarme paralele (anexa 4), ancorate in sectiune circulara (ancoraje tip inel - con), se realizeaza fara elemente de ordonare (resort sau rozete stantate). Asamblarea sarmelor sub forma de fasicul, se va face prin legaturi de sarma moale de 1,5 mm diametru la capete si la distanta de circa 200 mm. Se recomanda ordonarea sarmelor, continua, cu sarma de circa 1 mm diametru. Legaturile de sarma intermediare se pot elimina sau reduce ca numar, prin rasucirea elicoidala a fasciculului, cu un pas de circa 250 mm. Toate legaturile de sarma vor avea capetele indoite spre interiorul fasciculului, pentru a nu impiedica introducerea lor in teci. Pentru fascicule de alte tipuri decat cele din anexa 4, din Codul de practica- NE 012-99 Partea B, datele (conditii, criterii de performanta) privind confectionarea armaturilor postintinse trebuie prevazute in proiect (caiet de sarcini), pe baza datelor din agrementul tehnic. In cazul in care pe santier se utilizeaza fascicule din loturi diferite de SBP, este necesar sa se prevada marcari corespunzatoare iar depozitarea sa se faca pe tipuri de fascicule. Pentru transport si depozitare, fasciculele neintroduse in teci pot fi rulate cu dispozitive manuale sau mecanice (anexa 5 din Codul de practica- NE 012-99). Diametrul de rulare se recomanda sa fie de minimum 2100 mm, in cazul fasciculelor executate din sarma cu diametrul de 5 mm si de minimum 2300 mm, in cazul sarmelor cu diametrul de 7mm. Se pot rula si fascicule introduse in tevi de polietilena; in acest caz, diametrul de rulare va fi determinat de rigiditatea tevii si a numarului de sarme din fascicul, stabilindu-se prin incercari. Diametrul de rulare a fasciculelor in teci speciale din tabla, procurate din import, va fi indicat de producator sau de elaboratorul procedeului de precomprimare care le utilizeaza. Realizarea canalelor pentru armaturi postintinse Canalele in care se introduc armaturi postintinse se executa conform prevederilor din proiect, prin inglobarea unor teci flexibile din tabla de otel, tevi din material plastic sau din otel cu pereti subtiri. Pentru procedeele indicate in Anexa 4, canalele (care pot fi "captusite" sau "necaptusite") se vor realiza conform datelor din Anexa 4 si 6 din Codul de practica- NE 012-99 Partea B si a planurilor de detaliu. Canalele si tecile aferente procedeelor de precomprimare, utilizate in tara, trebuie sa raspunda urmatoarelor cerinte principale: asigurarea obtinerii razelor de curbura in concordanta cu prevederile proiectului; asigurarea protectiei armaturii pretensionate impotriva coroziunii; in acest sens, este interzisa utilizarea tablei zincate la fabricarea tecilor;
Pag. 531/561
Rigiditatea transversala a tecilor va trebui sa fie in concordanta cu solicitarile provenite din etapele de executie; grosimea tablei va fi de minimum 0,2 mm pentru tecile de diametru mic si se va spori pana la 0,6 mm pentru diametrele mari; raportul dintre diametrul canalului si cel al fasciculului trebuie sa permita introducerea armaturii pretensionate si injectarea in bune conditii a suspensiei de ciment; diametrul interior al tecii trebuie sa fie cu minimum 10 mm mai mare decat cel al fasciculului iar aria sectunii interioare a tecii va fi de cel putin doua ori mai mare decat cea a armaturii; asigurarea realizarii unor legaturi bune cu trompetele, in zonele de capat; asigurarea etanseitatii, in sensul impiedicarii patrunderii apei in interior; asigurarea corespunzatoare a marcarii, ambalarii, manipularii, transportului si depozitarii. Utilizarea tecilor din material plastic este permisa numai la elementele care nu se calculeaza la oboseala si cu conditia ca in exploatare, temperatura sa nu depaseasca +40C. De asemenea, in cazul acestor teci, nu se va utiliza tratamentul termic pentru intarirea betonului. Daca tecile din material plastic prezinta ondulatii transversale la interior si exterior, se poate renunta la restrictia privind elementele calculate la oboseala. Inlocuirea tipului de canal/teaca prevazut in proiect, se va putea face numai cu avizul proiectantului. Se vor utiliza teci cu rigiditate transversala sporita, in cazul unor conditii mai grele de executie in ceea ce priveste pozarea acestora, introducerea fasciculelor, turnarea si compactarea betonului, s.a. De asemenea, se vor utiliza teci mai rigide si cu un numar cat mai redus de imbinari, cand grosimea stratului de acoperire cu beton sau alte conditii, nu permit interventia ulterioara pentru deblocarea zonelor de teaca obturate la betonare. Racordurile (teurile) pentru injectare si pentru aerisire, amplasate in conformitate cu prevederile din capitolul 8 al Codului de practica- NE 012-99 Partea B si a detaliilor din planurile de executie, vor fi racordate la tecile ce captusesc canalul, astfel incat sa nu reduca din diametrul interior al acestuia. O solutie posibila este utilizarea unui manson sau semimanson, prevazut cu teava pentru injectare/aerisire, aplicat peste teaca; gaurirea acestuia se va face inainte de injectare cu o unealta adecvata, introdusa prin teava. In elementele realizate din tronsoane, racordurile pentru injectare/aerisire pot fi amplasate in rosturile dintre tronsoane. Toate imbinarile intre teci trebuie asigurate impotriva deplasarilor relative, in timpul diverselor operatii tehnologice (introducerea fasciculelor, betonare, etc.). In acest scop, se pot utiliza mansoane exterioare similare tecilor, mansoane fixate cu banda adeziva sau alte sisteme sigure. Asamblarea cu mufa (mama - tata) a tecilor din material plastic, se va face in acelasi sens pe toata lungimea canalului, pentru a usura introducerea fasciculelor (dinspre partea tata). In lipsa datelor de proiect, abaterile la pozitionarea tecilor fata de traseul din proiect, se vor incadra in urmatoarele limite: pe directia inaltimii elementului (h): pentru inaltimi pana la 200 mm (*) 0,02h pentru inaltimi cuprinse intre 200 si 1000 mm 5mm pentru inaltimi mai mari ca 1000 mm 10mm pe directia latimii elementului: pentru latimi pana la 200mm (*) 5mm pentru latimi cuprinse intre 200 si 1000 mm 10mm pentru latimi mai mari ca 1000 mm 20mm *) Pentru tecile aflate la marginea sectiunii elementului, aceste abateri vor fi considerate pe directia respectiva, fara valorile negative. In cazul mai multor fascicule, depasirea abaterilor individuale, cu exceptia celor de la marginea sectiunii, pot fi admise daca rezultanta centrelor de greutate ale canalelor se incadreaza intre aceste limite. In cazul canalelor din tronsoane ce se vor asambla, abaterile la capetele aferente unui rost nu vor depasi 3mm, pentru traseul aceluiasi canal. Pentru diferente intre diametrul fasciculului si cel al canalului, mai mari de 15 mm, sau rosturi mai late de 100 mm, abaterile nu vor depasi 5 mm.
Pag. 532/561
Dispozitivele de pozitionare a tecilor vor fi realizate si amplasate conform prevederilor proiectului sau detaliilor intocmite de executant si avizate de proiectant. Dispozitivele pot fi independente sau combinate cu elementele componente ale armaturii nepretensionate, cu conditia ca abaterile de montaj ale acestora, sa nu influenteze defavorabil precizia de pozitionare a tecilor. Distantele intre punctele de rezemare vor fi cuprinse intre 500 si 1500 mm, in functie de rigiditatea longitudinala a tecilor. La tecile extrase, distanta poate fi sporita pana la 2000 mm. Distante mai mari se pot utiliza pe baza experimentala. Este obligatorie amplasarea de dispozitive de pozitionare in sectiunile de schimbare a curburii traseului. Elementele orizontale, pe care reazema tecile, vor fi realizate din bare OB 37, platbande, profile, alese in functie de rigiditatea transversala a tecilor. In mod curent, folosirea barelor OB 37 cu diametrul 10 - 14 mm este satisfacatoare. La tecile din tabla cu falt sau din polietilena, fara fascicule in timpul betonarii, suprafata de rezemare a tecii pe distantier va fi mai mare, pentru a se evita deformarea transversala. Dispozitivele de pozitionare trebuie sa impiedice si deplasarea ascendenta a ansamblului teaca - fascicul, datorita efectului de flotare a acestuia, la betonare si vibrare. Nu se admit dispozitive de pozitionare a tecilor la care piesele metalice ajung la fata betonului. In zonele de capat, axa canalelor (captusite sau necaptusite) va fi perpendiculara pe suprafata de rezemare a ancorajelor, pe lungimea prevazuta in proiect sau in specificatiile procedeelor de precomprimare. Pentru procedeele din Anexa 4, lungimea respectiva este de 400 mm. Montarea armaturilor postintinse In cazul canalelor captusite cu teci din tabla, conform tabelelor 6.1. si 6.2. din Anexa 6 ale Codului de practica- NE 012-99 Partea B sau din material plastic, se recomanda ca fasciculele sa fie montate inainte de betonare, sporind astfel rigiditatea transversala si longitudinala a tecilor. De asemenea, in anotimpurile reci si cu umiditate ridicata, se vor adopta (in cazul in care este necesar) alte procedee de sporire a rigiditatii tecilor (bare sau tevi din otel, tevi din material plastic de diametru mai mic, s.a.), fasciculele introducandu-se ulterior. Introducerea ulterioara a fasciculelor se poate face prin impingere sau prin tragere. Capatul de avans al fasciculului va fi prevazut cu o piesa de forma conica, ancorata de sarmele fasciculului. Varianta de montare a fasciculelor prin impingerea in canal, in mod succesiv, a elementelor componente derulate direct din colac, se va aplica in cazul toroanelor, capatul de avans protejandu-se cu o piesa conica. Acest procedeu impune ca toronul sa poata fi derulat de la interiorul colacului. Inainte de inchiderea cofrajului, este necesar sa se verifice starea si pozitia tecilor, acestea continand un punct de stationare pentru care se va incheia un proces - verbal pentru lucrari ascunse, in ceea ce priveste: incadrarea in abateri a traseului realizat, fata de prevederile proiectului; deformatiile parazitare (serpuirea) in plan orizontal sau vertical, intre punctele de sustinere, aceste deformatii putand introduce frecari suplimentare de care nu s-a tinut seama la proiectare; deteriorari (strapungeri, crapaturi, desirari) nereparate ale tecii; puncte insuficient etansate la imbinari intre teci; montarea racordurilor pentru injectare si pentru aerisire. In cazul in care se constata neconformitati, se vor face remedierile necesare. In perioada dintre montarea armaturii in canale si pana la inceperea operatiilor de pretensionare si injectare, in scopul prevenirii patrunderii apei in canale si a coroziunii, este obligatoriu sa se protejeze extremitatile aparente ale fasciculului (cu carton bitumat, teci din material plastic, s.a.) si sa se etanseze zona de iesire a fasciculului din canal. Pregatirea pentru confectionarea armaturilor pretensionate, confectionarea armaturii intinse, realizarea canalelor pentru armatura postintinsa si montarea armaturilor postintinse se vor realiza in conformitate cu cap. 3 din NE 012-99 Partea B, Beton precomprimat.
Pag. 533/561
8.19.1.4.4
ANCORAJE si BLOCAJE
Ancorajele si sistemele de blocare pentru precomprimare sunt de regula considerate ca parte componenta a procedeului de precomprimare, impreuna cu armatura pretensionata utilizata. Ancorajele pentru armaturi postintinse si blocajele pentru armaturi preintinse, vor avea capacitate de rezistenta cel putin egala cu forta caracteristica de rupere a armaturii pretensionate, fara deformatii semnificative ale pieselor componente. Ancorarea fasciculelor cuprinse in anexa 4 se face cu ancorajele indicate in anexa 7 ale Codului de practica- NE 01299 Partea B. Alte tipuri de ancoraje si sisteme de blocare se utilizeaza pe baza de agrement tehnic. Ancorajele cu bucla si dorn (Anexa 7 - fig. 7.6. din Codul de practica- NE 012-99, Partea B) nu vor fi utilizate la elementele supuse fenomenului de oboseala. Se recomanda ca ancorajele cu bucla si dorn sa fie introduse in locasuri speciale, umplute cu beton sau mortar pentru protectie, peste care se aplica beton de monolitizare, care trebuie sa fie bine ancorat de capatul elementului si armat corespunzator. Ancorarea armaturilor preintinse se va realiza cu blocaje omologate sau avand agrement tehnic, corespunzator diverselor tipuri de armaturi. In cazul utilizarii toroanelor individuale ca armaturi postintinse, se vor folosi ancoraje (blocaje) fara sensibilitate la coroziune. Ancorajele pentru fascicule alcatuite din SBP 7mm, bazate pe formarea de bulbi la capetele sarmelor, vor trebui sa indeplineasca urmatoarele conditii de acceptare, in ceea ce priveste bulbii: diametrul 10,6 0,3 mm inaltimea 7 0,3 mm excentricitatea max. 0,3 mm suma deschiderii fisurilor max. 1,5 mm cel mult doua fisuri inclinate cu mai mult de 30 fata de ax; nici o fisura inclinata cu mai mult de 60 fata de ax; Se accepta fascicule la care cel mult 5% din numarul de bulbi nu indeplinesc conditiile. Sistemele de ancorare a fasciculelor, prin inglobarea unuia din capete in beton, se vor putea utiliza si fara omologare, pe baza de experimentari, executate de un institut de specialitate sau laborator autorizat/acreditat pentru incercari in acest domeniu si avizul expertului (specialist in domeniu). Partile componente ale ancorajelor si blocajelor vor fi manipulate si pastrate in conditii care sa evite deteriorarea sau coroziunea. Pe baza unor verificari periodice, se vor indeparta blocajele care nu mai corespund, in ceea ce priveste siguranta ancorarii armaturilor preintinse si incadrarea in valorile limita ale lunecarilor la blocare.
8.19.1.4.5
CERINTE SI CRITERII DE PERFORMANTA PRIVIND BETONUL PENTRU ELEMENTE/STRUCTURI DIN BETON PRECOMPRIMAT
Betonul folosit la realizarea elementelor/structurilor din beton precomprimat trebuie sa indeplineasca urmatoarele cerinte specifice: I. Asigurarea unei clase minime: C 20/25 in cazul elementelor cu armaturi pretensionate, alcatuite din bare avand Rp0.2 590 N/mm2 si Rm 890 N/mm2; C 25/30 in cazul elementelor cu armaturi pretensionate trefilate (sarme, toroane, lite).
Pag. 534/561
II.
Asigurarea unor caracteristici de contractie si curgere lenta, cat mai reduse, pentru ca pierderile de tensiune in armaturile pretensionate sa fie cat mai reduse. un continut de clor sub 0,2% (raportat la masa cimentului) datorita actiunii corozive a clorului asupra armaturii pretensionate; de asemenea, trebuie evitata folosirea aditivilor in solutie ce contin cloruri in cantitate mai mare decat apa potabila. asigurarea unei compactitati corespunzatoare si continue in toata masa elementului (structura).
Pentru punerea in opera si tratarea betonului, se vor avea in vedere si urmatoarele prevederi specifice: I. In cazul in care, pentru compactarea betonului, se utilizeaza pervibratoare, se vor lua urmatoarele masuri pentru evitarea contactului dintre pervibrator si armaturile pretensionate sau tecile pentru formarea canalelor: punctele de introducere a pervibratoarelor se vor marca prin repere vizibile; in punctele in care se introduce pervibratorul, se recomanda a se prevedea dispozitive constructive speciale (de exemplu: carcase metalice, etrieri si bare), care sa impiedice contactul pervibratorului cu tecile pentru armaturile postintinse. II. III. Se va acorda o deosebita atentie la compactarea betonului, in zonele de ancorare a armaturilor pretensionate pentru a se obtine o umplere cat mai buna, fara deteriorarea si deplasarea armaturilor si pieselor inglobate in beton; in acelasi scop se recomanda utilizarea in aceste zone atat a vibrarii de interior cat si de exterior. La elementele cu armatura preintinsa, executate in tehnologia de stand, betonarea se va face continuu, astfel ca intre inceperea turnarii primului element si terminarea compactarii ultimului element din stand, sa nu se depaseasca intervalul de 45 minute, la temperaturi de lucru sub 30, pentru a nu se perturba aderenta armaturii in elementele turnate anterior. La temperaturi de lucru mai mari de 30C, se vor adopta masuri corespunzatoare prin proiect si fise tehnologice. Se va evita ca - prin scoaterea din betonul proaspat a unor piese de formare a diverselor goluri sau prin tratamentul termic sa se produca fisuri in lungul armaturilor pretensionate, care au efecte defavorabile asupra aderentei si protectiei anticorozive. Se recomanda, ca dupa terminarea betonarii, fasciculele de armaturi introduse in teci sa fie miscate pentru reducerea efectului de blocare in urma eventualelor deformari ale tecilor sau patrunderii de lapte de ciment, dar in asa fel incat sa nu se produca deplasarea sau dislocarea tecilor. De asemenea, se vor deschide racordurile din punctele de nivel minim (unde este cazul) si se va sufla aer pentru indepartarea apei si a impuritatilor. Masurile de protectie a armaturilor cu protectii permanente, in timpul betonarii si a tratamentului de intarire, vor fi stabilite pe baza recomandarilor furnizorului. Tecile fara fascicule in timpul betonarii vor fi verificate prin deplasarea in acestea a unei piese conice, cu un diametru egal cu cel al dispozitivului, ce se va monta in capatul de avans al fasciculelor, la montarea acestora. In cazul constructiilor realizate prin glisare, aceasta verificare se va face imediat la iesirea din cofrajul glisant, pentru a se putea interveni in timp util, de pe platforma inferioara a cofrajului. Descintrarea elementelor si a constructiilor din beton precomprimat se va face numai dupa precomprimarea acestora (partiala sau totala, conform prevederilor proiectului). Nu se vor aplica tratamente de accelerare la elementele cu canale captusite cu materiale plastice. La elementele cu armatura preintinsa, nu se va depasi temperatura de +60C iar perioada de racire va trebui sa permita coborarea temperaturii elementului sub +20C, inainte de a se realiza transferul efortului de precomprimare. Armatura va fi protejata de contactul cu aburul sau materiale umede folosite la tratarea betonului. La intocmirea programului de desfasurare a lucrarilor aferente betonarii, se vor avea in vedere si urmatoarele prevederi referitoare la limitele intervalului de timp, din momentul aducerii armaturii din depozit la punctul de lucru si pana la executarea protectiei finale a acesteia. In zona fara agresivitate sau cu agresivitate foarte slaba, armatura se va pozitiona, pretensiona si proteja, in maximum 60 de zile, cu conditia ca de la pretensionare si pana la realizarea protectiei sa nu treaca un interval mai mare de 15 zile. Pentru armaturile preintinse, intervalul de la pretensionare la betonare se recomanda sa nu depaseasca 48 ore.
IV. V.
VI. VII. VIII. IX. X. XI. XII. XIII. XIV.
In cazurile deosebite in care, prin solutia de proiectare, intervalele specificate nu pot fi respectate (de exemplu la fasciculele introduse in canale, inainte de betonare si tensionate in diverse faze de executie a lucrarii), se vor adopta prin proiect masuri de utilizare a armaturilor pretensionate cu protectie permanenta.
Pag. 535/561
8.19.1.4.6
EXECUTIA LUCRARILOR
Monolitizarea elementelor prefabricate Prezentul paragraf trateaza monolitizarea dintre tronsoanele de grinzi sau dintre grinzi si placi, in solutia grinzi prefabricate si placi prefabricate cu conlucrare. Monolitizarea dintre tronsoane se va executa cu beton C 35/45 ca si in elementele prefabricate, cu asigurarea continuitatii dintre canalele cablelor si barele din otel moale de pe conturul sectiunii grinzii. Antreprenorul va prezenta spre aprobare beneficiarului, detaliile privind asigurarea continuitatii canalelor cablelor si etanseitatea acestora. Monolitizarea dintre grinzi se va realiza cu beton C 35/45, iar dintre placi, se va realiza prin betonarea golurilor pentru conectori cu beton C 25/30 (Bc 30) si cu vibrarea atenta a acestora pentru asigurarea conlucrarii dintre grinzi si placi, in cazul suprastructurilor din grinzi cu placi prefabricate. Atat pentru zonele de monolitizare dintre grinzi cat si pentru golurile pentru conectori, reteta betonului de monolitizare se va stabili experimental pe santier, pe baza de incercari pe cuburi de proba. La zonele de monolitizare dintre grinzi, se va folosi acelasi tip de ciment ca si in grinzi, astfel ca sa nu apara o diferenta de culoare a betonului. Elementele de mai sus, privind clasa betonului si modul de punere in opera a acestuia, raman valabile si pentru zonele de monolitizare dintre grinzi prin placa. Tensionarea si blocarea ancorajelor Forta de blocare va fi cea prevazuta in proiect. Conceptia de calcul si procedeul de precomprimare se vor preciza prin contract. Antreprenorul va supune beneficiarului pentru acceptare urmatoarele: provenienta si caracteristicile materialelor; referinte asupra calitatii materialelor de pus in opera; programul de precomprimare; desemnarea unui responsabil insarcinat cu executia precomprimarii; provenienta si calitatile profesionale ale cadrelor ce vor efectua precomprimarea si practica in acest domeniu. Programul de precomprimare va face parte din programul general de executie a lucrarilor. Acesta comporta un memoriu amanuntit a operatiunilor si mijloacelor de asigurare a securitatii muncii. Programul de precomprimare va preciza urmatoarele: mijloacele si instructiunile de folosire a materialului utilizat in operatiunile succesive; modul de punere in opera a armaturilor de precomprimare; nota privind masurile de protectie a armaturilor de precomprimare; consemnarile privind fiecare etapa de precomprimare si anume: Inainte de punerea sub tensiune a cablurilor: masurile de protectie provizorie a armaturilor si ancorajelor; eventualele masuri de verificare a rezistentei in beton, in particular in vecinatatea ancorajelor; In timpul punerii sub tensiune: ordinea de punere sub tensiune; tabel cu relatiile dintre fortele de tragere si alungirile cablelor cat si pentru coeficientul de frecare calculat si cel efectiv; metoda de masurare a eforturilor si alungirilor; dispozitiile asupra masurilor ce trebuie luate in caz de accident, de alungire anormala sau rupere de sarme, de reinnoire a protectiei provizorii si anume la locasurile ancorajelor;
Pag. 536/561
masurile de protectie definitive si programul injectiei; modul de verificare a canalelor ramase libere. Rezultatele precomprimarii vor fi inscrise, pentru fiecare cablu, intr-o fisa de pretensionare de tipul celei din Anexa 12 a Codului de practica NE 012-99, Partea B. Injectarea cablurilor Injectarea cablurilor trebuie sa se faca pe baza unui program intocmit de antreprenor, care va cuprinde: caracteristicile mortarului de injectare si durata de intarire; conditiile de a folosi materialul de injectare cat si destinatia materialului ramas disponibil in caz de accident; ordinea detaliata a operatiunilor de curatire cu aer sau spalare a canalelor cablelor; ordinea detaliata a operatiunilor de injectare si incercarile corespunzatoare; volumele de material de injectare pentru un cablu, pentru o familie de cable; masurile ce trebuie respectate in caz de accident sau in conditii climaterice defavorabile. La injectare se va tine cont de prevederile Codului de practica- NE 012-99 Partea B, sectiunea 8, cu respectarea datelor din Anexele 13 si 14 privind amestecul de injectare si fisa de injectare.
8.19.1.4.7
CONTROLUL CALITATII, RECEPTIA LUCRARILOR
Receptionarea elementelor prefabricate din beton precomprimmat sau a elementelor care urmeaza a fi asamblate prin precomprimare, se va face de producator, in conformitate cu prevederile din STAS 6657/1-89 precum si din proiectul sau norma interna de fabricare a elementului. Producatorul va emite un certificat, prin care atesta calitatea corespunzatoare a lotului de elemente livrate. La baza certificatului vor sta datele inscrise in documentele interne de verificare a calitatii. Pentru a evita returnarea de la santier a unor elemente prefabricate, uzina va obtine acordul antreprenorului inainte de expedierea acestora. In cazul in care Antreprenorul receptioneaza elemente necorespunzatoare, returnarea elementelor se va face pe cheltuiala acestuia. Remedierea elementelor de beton precomprimat, care nu afecteaza capacitatea portanta sau durabilitatea elementului ca: stirbituri, segregari pe zone restranse, se face pe baza unui program intocmit de antreprenor, ce se supune aprobarii beneficiarului in conformitate cu codul de practica NE012. Nu se admit in lucrare elemente cu: zone puternic segregate, goluri, fisuri, dislocari de beton, armaturi corodate etc. In cazul in care normele in vigoare prevad proiect de incercarea lucrarii, antreprenorul are in intregime in sarcina sa cheltuielile de incercare a lucrarilor, inclusiv elaborarea proiectului de incercare. Programul de incercare va fi supus, in prealabil, aprobarii proiectantului si consultantului. Suprafetele de beton aparente ale suprastructurilor din beton precomprimat vor fi vopsite cu materiale de protectie anticoroziva, conform prescriptiilor de la cap. 18.
8.19.1.4.8
APARATE DE REAZEM. DISPOZITIVE ANTISEISMICE
APARATE DE REAZEM Aparatele de reazem sunt dispozitivele de legatura dintre pile si culei, pe de o parte - si tablier, pe de alta parte, destinate transmiterii sarcinilor de la suprastructura la infrastructura si care permit deformatiile inerente din temperatura, contractie si curgere lenta ale tablierului. Dupa materialul din care sunt executate, aparatele de reazem sunt:
Pag. 537/561
metalice; din elastomeri (neopren), armate cu placi metalice; combinate (metal, elastomeri si teflon) tip oala. Materialele care intra in compunerea aparatelor de reazem metalice, vor satisface conditiile de calitate minime prevazute in STAS 4031 - 77 si STAS 4031/2-75. Materialele care intra in compunerea aparatelor de reazem din elastomeri, fretate, vor satisface conditiile prevazute in STAS 10167 - 83. Din punct de vedere static, aparatele de reazem sunt de doua tipuri: fixe si mobile. Fiecare tip in parte este diferentiat dupa reactiunea maxima pe care o poate prelua si dupa capacitatea de asigurare a deplasarii tablierului de suprastructura. Aparatele de reazem se executa pe baza detaliilor de executie elaborate de proiectant. Antreprenorul poate propune si alte tipuri de aparate de reazem decat cele prevazute in documentatie. Adoptarea altor tipuri de aparate de reazem se face numai cu aprobarea proiectantului si a Consultantului. Aparatele de reazem metalice vor indeplini conditiile de receptie conform STAS 4031/77, iar aparatele de reazem din elastomeri vor indeplini conditiile de receptie conform STAS 10167/83. Aparatele de reazem propuse de antreprenor vor fi insotite de certificate de calitate si de agrementul tehnic emis de M.L.P.T.L. Montarea aparatelor de reazem se face conform detaliilor din proiect. In cazul in care, montarea aparatelor de reazeme din elastomeri si combinate se efectueaza la alta temperatura decat cea prevazuta in proiect, este necesara repozitionarea lor. Repozitionarea se va executa la temperatura structurii, prevazuta in Project. Operatia de repozitionare a aparatului de reazeme se va efectua obligatoriu inainte de montarea dispozitivelor pentru acoperirea rosturilor de dilatatie. In cazul adoptarii aparatelor de reazem propuse de antreprenor, acesta va suporta si costul eventualelor adaptari necesare.
8.19.1.4.9
DISPOZITIVELE ANTISEISMICE
Dispozitivele antiseismice au rolul de a prelua sarcinile suplimentare induse de seism la nivelul aparatelor de reazem, pe directiile pe care acestea nu au capacitate de rezistenta. Din punct de vedere constructiv, dispozitivele antiseismice pot fi inglobate in aparatul de reazem sau pot fi dispozitive independente pozitionate in afara aparatului de reazem propriu-zis. Modul de alcatuire si locul de amplasare al acestora sunt conform detaliilor din proiect. In cazul adoptarii altor tipuri de dispozitive se va obtine aprobarea consultantului si proiectantului iar costurile suplimentare necesare pentru adaptarea la structura vor fi suportate de catre antreprenor.
8.20
HIDROIZOLATII SI ROSTURI DE DILATATIE HIDROIZOLATII GENERALITATI
8.20.1.1 8.20.1.1.1
Prezentul capitol trateaza conditiile tehnice generale ce trebuie indeplinite la realizarea hidroizolatiilor pentru lucrarile de poduri. Hidroizolatiile au ca scop: impiedicarea patrunderii apei la structura de rezistenta;
Pag. 538/561
colectarea apelor ce se infiltreaza prin imbracaminte si dirijarea lor spre gurile de scurgere; La lucrarile de arta, hidroizolatiile sunt alcatuite in general din: sapa (sau stratul suport) care se executa in camp continuu si se racordeaza la marginea elementului care este hidroizolat la gurile de scurgere si la dispozitivele etanse de acoperire a rosturilor de dilatatie; stratul de amorsare a hidroizolatiei; stratul de lipire; stratul de baza (hidroizolatia propriu-zisa); stratul de protectie a hidroizolatiei; Functionalitatile unor straturi pot fi comasate in diferite solutii ale firmelor specializate in hidroizolatii. Hidroizolatiile propriu-zise pot fi alcatuite din: amestec lichid cu intarire rapida; membrana hidroizolatoare; solutie de bitum Tehnologia de aplicare poate fi: prin pulverizare; prin lipire la cald a membranelor cu solutii pe baza de bitum; prin lipire la rece cu solutii pe baza de rasini sintetice; prin aplicarea de membrane autoaderente; prin lipire cu flacara a membranelor; prin spoire; In toate variantele tehnologice trebuie sa se asigure conditiile fizico - mecanice. Termenul de sapa hidroizolatoare utilizat in continuare, include toate straturile componente si anume: stratul suport, amorsa, stratul hidroizolator de baza si stratul de protectie.
8.20.1.1.2
CARACTERISTICI TEHNICE
Sapa hidroizolatoare trebuie sa aiba termenul de garantie de minimum 10 ani de exploatare normala a podului, pasajului sau viaductului. Pe durata acestei perioade, firma care garanteaza sapa hidroizolatoare, trebuie sa asigure din efort propriu repararea sau inlocuirea acesteia si remedierea degradarilor cauzate de infiltratiile de apa la structura de rezistenta, respectiv refacerea caii pe zona de interventie. Materialele incluse in elementele sapei hidroizolatoare trebuie sa fie imputrescibile si sa fie pasive chimic. Sapa hidroizolatoare trebuie sa poata fi aplicata si la poduri in exploatare, la care lucrarile sa se execute pe o jumatate a caii, iar pe cealalta jumatate sa se desfasoare circulatia normala, asigurandu-se continuizarea sapei, cu pastrarea caracteristicilor tehnice. Sapa hidroizolatoare trebuie sa reziste la circulatia de mica viteza a utilajelor de transport si asternere a straturilor imbracamintilor asfaltice pe pod. Sapa hidroizolatoare trebuie sa asigure adezivitatea imbracamintii din asfalt la stratul sau superior. Stratul hidroizolator de baza trebuie sa satisfaca urmatoarele caracteristici fizico mecanice conform SR 137-95: forta de rupere: > 800 N/5 cm alungirea la rupere: min. 20% rezistenta la perforare statica clasa de rezistenta L 4 neperforata: min 250 N pe bila 10 mm adezivitatea la tractiune (aderenta la suport): min. 0,5 N/mm2 flexibilitate la rece pe un dorn 30 mm: fara fisuri la -10C permeabilitate la apa 72h, la 100 mm coloana de apa: 0 temperatura minima la care membrana este stabila: 120C
Pag. 539/561
temperatura asfaltului turnat in imbracaminte, la care membrana trebuie sa reziste, fara diminuarea caracteristicilor fizico-mecanice: 180C rezistenta la sfasiere: longitudinala > 200N, transversala > 200N domeniul de temperatura de exploatare curenta este: 20C 70C intervalul de temperatura a mediului in care se aplica sapa hidroizolatoare: +5 +30C Stratul superior al sapei hidroizolatoare, va fi compatibil chimic cu componentele din alcatuirea asfaltului imbracamintii rutiere, pentru a evita agresarea sapei. Membranele hidroizolatoare vor fi agrementate in Romania, conform Legii nr. 10/1995.
8.20.1.1.3 Stratul suport
PRESCRIPTII
Hidroizolatia se poate aplica pe placa de suprabetonare sau pe betonul de panta si egalizare. Betonul de panta si egalizare se va realiza din beton de clasa minim C16/20. Grosimea stratului de beton va fi de min. 2 cm. Stratul suport al hidroizolatiei trebuie sa indeplineasca urmatoarele cerinte de calitate: aspect compact, fara goluri, denivelari, segregari, fisuri, crapaturi, etc; vechimea betonului: min. 28 zile de la turnare; sa respecte pantele conform proiectului; sa fie executate toate lucrarile a caror executie ulterioara ar conduce la compromiterea hidroizolatiei executate; sa fie rigid, intarit, sanatos, fara parti friabile, pete de ulei, grasimi, segregari, goluri sau alte defecte de turnare si sa aiba sunet metalic la ciocanire; suprafata betonului nu trebuie sa prezinte proeminente mai mari de 1,52 mm (masurate cu dreptarul de 3m lungime pe orice directie). Se admite o singura denivelare de 5 mm la o verificare; sa nu prezinte pelicule superficiale de lapte de ciment; sa nu prezinte muchii vii (se racordeaza la suprafete verticale cu o raza de 5 cm), sa asigure racordarea la gurile de scurgere si in zona rosturilor, conform detaliilor din proiect. Inainte de aplicarea straturilor urmatoare, stratul suport se va pregati astfel: se desprafuieste prin suflare cu aer comprimat sau prin maturare/periere pana la obtinerea unei suprafete curate; se verifica planeitatea, se inlatura rugozitatile si se corecteaza asperitatile; daca nu se realizeaza cerintele necesare aplicarii hidroizolatiei se vor face remedieri cu mortare speciale aderente; se verifica umiditatea cu umidometru (umiditatea nu trebuie sa depaseasca procentul de umiditate precris in instructiunile specifice); pe suprafata pregatita ca mai sus, este interzisa circulatia personalului din santier sau cu utilaje de orice fel. Calitatea suportului trebuie sa faca obiectul procesului verbal de receptie calitativa in faza determinanta. Calitatea stratului suport conditioneaza continuarea lucrarilor. Stratul de amorsaj Amorsa are rolul de a facilita aderenta membranei hidroizolatoare la beton. Solutia cu care se executa amorsa, poate fi pe baza de bitum sau pe baza de rasini sintetice. Componentele solutiei nu trebuie sa contina produse care ataca chimic betonul. Amorsa se aplica prin inundarea suprafetei si repartizarea manuala a solutiei sau prin pulverizarea cu mijloace mecanice. Aplicarea amorsei se face in strat continuu, uniform, fara aglomerari sau baltiri de material, astfel incat sa se asigure patrunderea in porii suportului si colmatarea acestora. Amorsa se aplica numai pe suprafetele capabile a fi acoperite cu folie hidroizolatoare. Se va urmari ca suprafata ce urmeaza a se izola sa fie amorsata in totalitate, fara a exista suprafete neamorsate. Amorsa se aplica pe suprafata uscata a stratului suport, la temperatura mediului ambiant de peste +5C.
Pag. 540/561
Dupa uscarea amorsei, trebuie sa rezulte o suprafata uniform colorata, aderenta la suport, continua, fara basici, exfolieri sau neregularitati. Eventualele zone cu deficiente, se refac prin decopertare zonala si reamorsare. Pe suprafata amorsata nu se permite circulatia pietonala sau cu utilaje de orice fel. Stratul hidroizolator Stratul hidroizolator se aplica pe stratul suport amorsat, prin procedeul specific tipului de membrana utilizata. Aplicarea hidroizolatiei se face respectand fisa tehnologica a firmei producatoare. Aplicarea foliei hidroizolatoare incepe de la una din laturile longitudinale ale podului, respectiv de la cota minima, cu asigurarea racordarii vertical-orizontale. Petrecerile foliilor la innadiri vor respecta instructiunile furnizorului sau min.10 cm. Hidroizolatia se aplica in camp continuu, asigurandu-se aderenta pe toata suprafata pe care se aplica. Nu se admit goluri, umflaturi, basici de aer, neetanseitati la petreceri sau margini desprinse. Se vor trata special racordarile la gurile de scurgere, asigurandu-se etanseitatea si scurgerea apelor colectate. La rosturile de dilatatie, tratarea hidroizolatiei se va face conform proiectului, functie de tipul dispozitivului de acoperire a rostului de dilatatie. Lateral, marginile stratului hidroizolator se vor racorda cu cordoane din chituri elastice, de etansare. In cazul membranelor lipite prin supraincalzire, temperatura sursei de caldura nu trebuie sa fie mai mare de 250C sau mai mare decat temperatura la care tipul respectiv de membrana isi modifica caracteristicile fizico-mecanice sau chimice. Membranele hidroizolatoare se aplica la temperatura mediului ambiant, la cel putin +5C, dupa minimum 28 zile de la data turnarii betonului de ciment sau mortarului ( normativ AND 577-2002) Sistemul hidroizolator nu se aplica pe timp de ploaie. Stratul de protectie Stratul de protectie poate fi: sapa de beton de 5 cm grosime, realizata din beton clasa C 20/25 (Bc 25), armat cu impletituri din sarma zincata 1,18 - 2,5 mm, cu ochiuri de 3 - 8 cm sau plase sudate tip Buzau 4 - 5 mm, cu ochiuri 10 x 10 cm. NOTA: Betonul pentru stratul de protectie se realizeaza cu ciment II A - S 32,5 si agregate cu dimensiunea maxima de 7 mm. mastic bituminos cu grosimea de 2 cm; membrane de protectie, aderente la membranele hidroizolatoare; Se pot folosi si membrane hidroizolatoare, la care nu este necesara sapa de protectie. Verificarea si receptia lucrarilor de hidroizolatie, se face pe etape, dupa cum urmeaza: pe parcursul executarii diferitelor straturi ale sapei hidroizolatoare, incheindu-se procese - verbale de lucrari ascunse; la terminarea lucrarilor de hidroizolatie, prin incheierea unui proces verbal de receptie a sapei hidroizolatoare; Verificarea la terminarea lucrarilor de hidroizolatie se face asupra aspectului, iar in cazul unor constatari nefavorabile, din procesele verbale de lucrari ascunse, se poate face si asupra etanseitatii, prin inundarea pe o inaltime de min. 10 cm, pe suprafetele limitate, pe durata de 24 ore. Defectele constatate pe parcursul executiei si la terminarea lucrarilor de hidroizolatii, se vor remedia pe baza unor solutii propuse de antreprenor si pot fi acceptate sau nu de catre beneficiar. In cazul cand beneficiarul nu accepta remedierile propuse de antreprenor, se poate dispune refacerea intregii lucrari de hidroizolatii. Controlul calitatii lucrarilor de executie
Pag. 541/561
Se vor face conform ind AND 577-2002, prin masuratori in situ . In situ se verifica aderenta stratului hidroizolator de stratul support. Masuratorile vor fi effectuate de catre institutii abilitate, prin procedee agrementate in Romania. Pentru verificarea calitatii lipirii membranei de stratul support se face cel putin o incercare la 20 de ml cale de pod pe sens. Resltatele obtinute vor fi consemnate intr-un proces verbal ce va insoti receptia de baza. Nu se va trece la faza urmatoare in situatia in care resltatele obtinute nu corespund valorilor din caietul de sarcini sau ale proiectului sau ale proiectului de executie al hidroizolatiei. Standarde romanesti Verificarea caracteristicilor fizico-mecanice si chimice specifice, se efectueaza in conformitate cu urmatoarele standarde: - SR EN ISO 62:2004 Materiale plastice. Determinarea absorbtiei de apa. - SR EN 12092:2002 Adezivi pe baza de elastomeri. Determinarea vascozitatii. - SR EN ISO 527-1 SI 2:2002 Materiale plastice. Determinarea caracteristicilor de tractiune. Rezistenta si alungirea la rupere. - STAS 9199 73 Masticuri bituminoase pentru izolatii. Metode de analize si incercari." - SR 137 95 Materiale hidroizolatoare bitumate. Reguli si metode de verificare. - SR-ISO 2409-93 Lacuri si vopsele. Incercarea la caroiaj. - Ordin MT 497-98 "Normativul pentru caracteristicile bitumului neparafinos pentru drumuri." SREN ISO 527/1-00 Materiale plastice. Determinarea caracteristicilor de tractiune. Partea I Principii generale. Rezistenta si alungirea la rupere
DISPOZITIVE DE ACOPERIRE A ROSTURILOR DE DILATATIE
Dispozitivele de acoperire a rosturilor de dilatatie, utilizate la poduri rutiere, asigura: deplasarea libera a capetelor tablierelor de poduri, in rosturile lasate in acest scop; continuitatea suprafetei de rulare a caii in zona rosturilor; etanseitatea la scurgeri si infiltratii de apa. Pentru satisfacerea acestor exigente, se utilizeaza dispozitive etanse. In general, componentele dispozitivelor de acoperire a rosturilor de dilatatie sunt: elemente elastomerice care asigura deplasarea; elemente metalice suport, fixate pe structuri; betoane speciale in zona prinderii pieselor metalice; mortare speciale de etanseizare; benzi de cauciuc, pentru colectarea si evacuarea apelor de infiltratie. Functie de tipul dispozitivelor, pot fi cumulate functionalitatile unor elemente ce intra in alcatuirea lor. Dispozitivele de acoperire a rosturilor de dilatatie se aplica la poduri noi sau la poduri in exploatare, avand rezolvari specifice de prindere pentru fiecare caz. Daca se aplica la poduri in exploatare, dispozitivele trebuie sa permita executarea lucrarilor pe o jumatate a partii carosabile, circulatia urmand a se desfasura pe cealalta jumatate a podului, fara ca aceasta tehnologie de executie sa afecteze caracteristicile tehnice ale dispozitivului. Termenul de dispozitiv de acoperire a rostului de dilatatie, prescurtat dispozitiv, utilizat in continuare, include toate elementele componente si anume:
Pag. 542/561
betonul in care sunt fixate elementele metalice; elementele metalice de prindere; elementul elastomeric; elementul de etanseizare din cauciuc; mortarul special pentru etanseizarea elementului elastomeric. Caracteristici tehnice Termenul de garantie a dispozitivului este de min.10 ani de exploatare normala a podului. Elementul elastomer trebuie sa fie intersanjabil. Termenul de garantie a elastomerului este de min. 5 ani. Pe durata garantiei, firma care garanteaza dispozitivul trebuie sa asigure, din efort propriu, repararea sau inlocuirea acestuia si remedierea efectelor deteriorarilor structurii, ca urmare a defectiunilor dispozitivului aparute in perioada de garantie. Firma care livreaza dispozitivul trebuie sa asigure: livrarea elementelor intersanjabile, la cerere, pe durata de 10 ani, de la punerea in opera a dispozitivului; asigurarea sculelor si confectiilor de mica mecanizare specifice, necesare la punerea in opera a dispozitivului si la schimbarea elementului elastomer; asigurarea supravegherii tehnice la punerea in opera a dispozitivului; instructiuni tehnice de executie si de exploatare. Dispozitivul trebuie sa satisfaca urmatoarele caracteristici fizicomecanice, in domeniul de temperaturi -35C+80C: asigurarea deplasarii libere a structurii la valoarea prescrisa; elementele metalice de fixare trebuie sa reziste la agentii corozivi; sa fie etans; sa fie fixat de structura de rezistenta a podului, preluand actiunile verticale si orizontale. Pentru 1 ml. de rost, aceste actiuni sunt: - forta verticala 1,2 tf - forta orizontala 7,8 tf Elementul elastomeric trebuie sa aiba caracteristicile: Duritate, grade Shore A: 60 5 Rezistenta la rupere prin intindere: 12 N/mm2. Rezistenta la rupere prin compresiune: 75 N/mm2. Tasarea sub sarcina verticala maxima: max. 15 % Alungirea minima la rupere: 350 % Rezistenta la ulei: foarte buna Variatia caracteristicilor fizice si mecanice: duritate grade Shore A: max. 5 pierdere de rezistenta la rupere: max. 15 % alungirea la rupere: max. 15 % nefragibilitate la temperaturi scazute:foarte buna temperatura minima:- 35C rezistenta la imbatranire accelerata: pierdere din rezistenta la rupere: max. 15% scaderea alungirii la rupere: max. 30% cresterea duritatii, grade Shore A: max. 10
Pag. 543/561
Rezistenta la ozon dupa 100 ore: sa nu prezinte fisuri Dispozitivele de acoperire a rosturilor de dilatatie vor fi agrementate in Romania. Prescriptii Betoane speciale La varianta in care elementele metalice de fixare se incastreaza intr-o rigla de beton armat, care prin armaturi lucreaza monolit cu placa suprastructurii de care este prinsa, betonul din aceasta rigla trebuie sa fie cel putin de clasa C 28/35, cu tasarea conului T 3/4 - 100 20 mm. Agregatele folosite la realizarea betonului vor fi in mod obligatoriu de concasare. Cimentul folosit la realizarea betoanelor va fi I 42,5 R conform SR EN 197-1:2002. Betonul va avea gradul de gelivitate G 150. Circulatia rutiera pe acest beton se poate deschide la varsta de 28 zile a betonului. Se recomanda utilizarea de betoane speciale cu intarire rapida, peste care se poate deschide circulatia la varsta de max. 10 zile. In varianta in care prinderea se face cu buloane de scelment, betonul in care se ancoreaza aceste buloane trebuie sa fie cel putin de clasa C 20/25. Agregatele folosite la realizarea acestui beton sunt agregate de rau spalate. Cimentul folosit la realizarea betoanelor va fi I 32,5 conform SR 388 - 1995. In cazul in care betonul existent in suprastructura nu are clasa minima C 20/25, zona de ancorare a dispozitivelor de acoperire a rosturilor va fi demolata si rebetonata cu beton de clasa minim C 20/25. Se vor lua masuri pentru asigurarea aderentei dintre betonul vechi si cel nou, folosind eventual betoane speciale aderente cu aditivi epoxidici. Se recomanda ca betonul din grinda de incastrare sa fie tratat cu un material corespunzator pe fata care vine in contact cu pneurile, realizand aceeasi culoare cu imbracamintea asfaltica. Mortare speciale Pentru egalizarea sub unele tipuri de dispozitive de acoperire a rostului de dilatatie sau pentru etanseizarea laterala a elementului elastomer, se utilizeaza mortare speciale, pe baza de rasini sintetice. Tolerantele dimensionate de montaj sunt cele prescrise pentru tipul corespunzator de dispozitive. Aceste mortare trebuie testate in prealabil conform prescriptiilor fabricantului tipului de dispozitiv. Elementele elastomerice Elementele elastomerice pot fi: panouri din neopren armat; profile speciale, deschise sau inchise, din neopren; benzi late din neopren; Aceste confectii se livreaza la cerere, la tipul si la dimensiunile specificate in proiect. La primire, se efectueaza receptia cantitativa si calitativa a produselor. Elemente metalice de fixare Elementele metalice au profile special adaptate elementelor elastomerice. Ele se incastreaza in structura si de ele se fixeaza elementele elastomerice intersanjabile. La livrare, se efectueaza receptia cantitativa si calitativa, urmarindu-se concordanta cu prevederile proiectului si caietului de sarcini. Pozarea elementelor metalice, inainte de turnarea betonului special de monolitizare, se face prin fixarea la pozitie cu dispozitive special adaptate, care asigura si mentinerea lor in aceasta pozitie pana la intarirea betonului.
Pag. 544/561
Banda de etansare din cauciuc neoprenic trebuie sa fie continua pe toata lungimea si latimea dispozitivului de acoperire. Se admite pe toata lungimea o singura inadire vulcanizata. Pe zona vulcanizata se admite o toleranta la grosime de 10% din grosimea nominala a benzii. In zona de racordare dintre dispozitivul de acoperire a rostului si imbracamintea de asfalt, se va urmari: geometria sa fie cea prevazuta in proiect; asfaltul sa nu prezinte denivelari; sa nu aiba fisuri, segregari sau ciobiri; sa indeplineasca conditiile specifice imbracamintii din beton de ciment sau imbracamintii din asfalt turnat. Dispozitive de tip liant cu agregate La podurile avand deschideri mici sau medii cu deplasari absolute in rost de 25 30 mm, se recomanda solutiile simple, mai putin costisitoare. Dispozitivele tip liant, cu agregate, sunt alcatuite din straturi alternative de liant realizat din bitum modificat cu polimeri si agregate, cu o anumita curba granulometrica. In general grosimea totala a acestor straturi este de 50-150 mm si ele se incadreaza in grosimea imbracamintii asfaltice. Liantul realizat din bitum modificat cu polimeri, asigura elasticitatea si adezivitatea sistemului, atat la temperaturi negative (-25C) cat si la temperaturi pozitive (+80C), precum si o rezistenta in timp si o exploatare in conditii foarte bune. Agregatele trebuie sa aiba o anumita curba granulometrica, care difera de la o firma producatoare la alta. Aceste dispozitive de racordare se monteaza dupa realizarea imbracamintii bituminoase, prin taierea fantei rostului pana la hidroizolatie si umplerea ei in straturi succesive. Lucrarile vor incepe de la marginea cea mai joasa spre cea ridicata. Rostul in beton va fi de 2 3 cm. Elementele de beton pe care se aplica rostul trebuie sa fie netede, fara denivelari, fara stirbituri si sa fie rezistente. Rostul dintre elementele de beton trebuie sa fie curatat de eventualele elemente ce ar putea bloca rostul si impiedica dilatatia tablierului. In rostul structurii de beton se aplica un snur rezistent la temperaturi inalte, peste care se aplica un dop din liantul bituminos. Peste rostul structurii, pe toata lungimea lui, se monteaza o tabla de aluminiu sau otel galvanizat, care se fixeaza de tablier pe partea cea mai inalta. Dupa incalzirea intregii suprafete a rostului (orizontal si vertical), se aplica straturile succesive de liant si agregate. Firma care livreaza dispozitivul trebuie sa asigure: sculele si confectiile de mica mecanizare specifice, necesare la punerea in opera a dispozitivului; asigurarea supravegherii tehnice, la punerea in opera a dispozitivului; instructiuni tehnice de executie si de exploatare; montarea unui dren de colectare a infiltratiilor; Dispozitivul trebuie sa satisfaca urmatoarele caracteristici fizico-mecanice, in domeniul de temperaturi -35 +80C: asigurarea deplasarii libere a structurii, la valoarea prescrisa; tablele de aluminiu sau otel galvanizat sa reziste la agentii corozivi si la solicitarile verticale; sa fie etans; Caracteristicile fizice ale elementelor componente: Materialul de baza: Bitum elastomer Densitate la 18C:1.15 0.05 Punctul de inmuiere: min. 85C Temperatura de turnare: 180C 20 Penetrare la 25C: 40-90 0,1mm Densitatea la 25C: 1-1,3g/cm3 Flexibilitate la 0C,-20C: fara fisuri
Pag. 545/561
Dispozitivele de acoperire a rosturilor de dilatatie vor fi agrementate in Romania. Alte recomandari Se vor efectua: receptii pe faze de executie, care au in vedere constatarea executarii corecte a elementelor suport sau de prindere a elementului elastomeric; receptia finala. La receptia finala, se poate efectua si proba prin inundare a zonei rostului de dilatatie, cu inaltimea lamei de apa de min. 5 cm, pe durata de 24 ore. Verificarea caracteristicilor fizico-mecanice si chimice specifice se efectueaza in conformitate cu urmatoarele standarde: SR ISO 7619:2001 Elastomeri vulcanizati. Determinarea duritatii in grade de duritate Shore A SR ISO 37-1997 Cauciuc vulcanizat si termoplastic. Determinarea caracteristicilor de efort deformatii la tractiune." SR ISO 7619:01 Elastomeri vulcanizati. Determinarea duritatii SR ISO 1817 93 Cauciuc vulcanizat. Determinarea actiunii lichidelor. SR ISO 188:01 Elastomeri vulcanizati. Incercarea la imbatranirea accelerata SR ISO 812:01 Cauciuc vulcanizat.Determinarea temperaturii limita de nefragibilitate" SR ISO 188:2001 Elastomeri vulcanizati. Incercarea la imbatranirea accelerata. SR ISO 815+A 1/95 Cauciuc vulcanizat sau termoplastic. Determinarea deformarii remanente dupa compresiune, la temperaturi ambiante, ridicate sau scazute. SREN 10002-1/2002 Materiale metalice. Incercarea la tractiune. Metoda de incercare (la temperatura ambianta). SR 13170 1993 Materiale metalice. Incercarea la incovoiere prin soc. Epruvete speciale si metode de evaluare. SR EN 10045-1-1993 Materiale metalice. Incercarea la incovoiere prin soc pe epruvete Charpy. Partea 1. Metode de incercare.
8.21
CALEA PE POD GENERALITATI
8.21.1.1
Prezentul capitol trateaza conditiile tehnice generale ce trebuie indeplinite la realizarea imbracamintilor de tip bituminos turnate, aplicate pe partea carosabila a podurilor si pe trotuare. Acest tip de imbracaminte se executa la cald, din mixturi preparate cu agregate naturale, filer si bitum neparafinos, pentru drumuri si vor respecta prevederile din urmatoarele standarde: Normativ privind executia la cald a imbracamintilor bituminoase pentru calea pe pod indic. AND 546-2002. STAS 175 - 87 Lucrari de drumuri. Imbracaminti bituminoase turnate, executate la cald. Conditii tehnice generale de calitate. STAS 11348 - 87 Lucrari de drumuri. Imbracaminti bituminoase pentru calea pe pod. Conditii tehnice de calitate. SR 174/1 2002 Imbracaminti bituminoase cilindrate, executate la cald. Conditii tehnice de calitate. SR 174/2 97 Imbracaminti bituminoase cilindrate, executate la cald. Conditii tehnice pentru preparare si punere in opera a mixturilor asfaltice si receptia imbracamintilor executate. Utilizarea altor tipuri de imbracaminti pe poduri nu se va face decat pe baza unor studii si cercetari efectuate de institute de specialitate si numai cu acordul consultantului si proiectantului. Imbracamintile bituminoase se utilizeaza in functie de clasa tehnica a drumului sau categoria strazii, conform cu precizarile din STAS 11348 - 87 tabel 1 si cu prevederile din caietul de sarcini, putand fi: imbracaminte butuminoasa
Pag. 546/561
turnata realizata cu asfalt turnat dur sau imbracaminte bituminoasa cilindrata realizata din beton asfaltic cu bitum modificat cu polimeri tip BamP. Tipurile de mixtura sunt cele din tabel.
Nr.c rt. 1 2 3 4
Tipul mixturii asfaltice
Simbol
Dimens. max. a Domeniul de aplicare granulei 16 16 8 7 imbracaminte pe partea carosabila a podurilor rutiere imbracaminte pe partea carosabila a podurilor rutiere imbracaminte la poduri cu placa de beton imbracaminte pe trotuare strat de protectie a hidroizolatiei de pe pod sau ca strat de egalizare a caii podului
Beton asfaltic cilindrat, cu bitum BAP pur Beton asfaltic cilindrat, cu bitum BamP modificat sau polimeri* Asfalt turant dur Asfalt turnat ADT AT
Mortar asfaltic turnat
MAT
NOTA: * se executa pe poduri situate pe drumuri publice cu trafic foarte intens si greu, in scopul cresterii rezistentei la deformatii permanente, la temperaturi ridicate si a rezistentei la fisurare la temperaturi scazute, fiind recomandat in cazul lucrarilor de arta de pe autostrazi.
8.21.1.2
IMBRACAMINTEA CAII PE POD
Calea pe poduri si pasaje se va realiza cu imbracaminti bituminoase executate la cald conform normativ AND 546 2002. Imbracamintea bituminoasa pe partea carosabila a podului, se aplica pe un strat de protectie executat conform STAS 5088 75 sau din mortar asfaltic turnat tip MAT, executat conform STAS 11348-87 si/sau conform prevederilor din prezentul caiet de sarcini. Adoptarea unui tip sau altul pentru stratul de protectie a hidroizolatiei, se va face la fiecare lucrare in parte, cu aprobarea proiectantului si a beneficiarului. Protectia cu mortar asfaltic turnat se va adopta in special in cazul platelajelor de tip ortotrop, pentru a reduce incarcarea permanenta. Imbracamintea bituminoasa la trotuare se realizeaza din asfalt turnat conform STAS 175-85, STAS 11348-87si prevederilor din prezentul caiet de sarcini, de tip AT. Imbracamintea bituminoasa cilindrata realizata din beton asfaltic tip BAP, se executa in perioada mai octombrie, cu conditia ca temperatura atmosferica sa fie de minim + 10C; pentru imbracaminte bituminoasa cilindrata realizata din beton asfaltic cu bitum modificat cu polimeri, temperatura trebuie sa fie de minim +15C; imbracamintea bituminoasa turnata, realizata cu asfalt turnat dur, se executa in tot timpul anului, cu conditia ca stratul suport sa fie uscat iar temperatura atmosferica sa fie de minimum +5C.
8.21.1.3
CONDITII TEHNICE
Elemente geometrice Grosimile straturilor realizate prin turnare (asfalt turnat dur, asfalt turnat si mortar asfaltic turnat) conf. STAS 11387 stabilite constructiv, la fiecare lucrare in parte, vor fi urmatoarele:
Pag. 547/561
asfalt turnat dur: 7 cm (3+4 cm) asfalt turnat: grosime minima 2 cm mortar asfaltic turnat: grosime 2 cm Grosimea totala a imbracamintii din beton asfaltic cilindrat este de 7 cm si se executa din doua straturi (3+4). Profilul transversal si longitudinal al drumului pe pod se va realiza conform proiectului. Grosimea reala a imbracamintii bituminoase este indicata in documentatia tehnica. Abateri limita Abaterile limita la grosimea straturilor fata de valorile din proiect vor fi de 10 %. Abaterile limita la panta profilului transversal sunt de 2,5 mm/m pentru imbracaminti turnate mecanizat si de 5 mm/m pentru imbracaminti turnate manual. Denivelarile maxime admise in lungul caii sub dreptarul de 3,00 m sunt de 3 mm in cazul executiei mecanizate si de 5 mm in cazul asternerii manuale. Materiale Materialele folosite la prepararea mixturilor asfaltice (asfalt turnat dur, asfalt turnat si mortar asfaltic) sunt precizate in tabelul 3 din STAS 11387 87 si vor indeplini conditiile de calitate prevazute in standardele respective de materiale si anume: STAS 539 - 79 pentru filer; SR 662 2002 pentru nisip natural si SR 667 - 90 pentru nisip de concasare sorturile 0-3 si criblura sorturile 38 si 8-16; Normativ Ord. MT 497/1998 pentru bitum. Se utilizeaza bitum tip D 60/80 pentru zona climatica calda si D 80/100 pentru zona climatica rece. Alte materiale: emulsie bituminoasa cationica cu rupere rapida, conform STAS 8877 - 72, pentru amorsarea suprafetelor la podurile cu placa de beton armat; chit tiocolic pentru colmatarea rosturilor in zonele de contact ale sapei hidrofuge si a imbracamintii bituminoase cu unele elemente de constructie (borduri, rosturi de dilatatie, guri de scurgere, etc.). Compozitia si caracteristicile fizico-mecanice ale asfaltului turnat dur si ale asfaltului turnat, vor respecta prevederile din STAS 175 87 (conform tabel). Compozitia si caracteristicile fizico-mecanice ale betoanelor asfaltice de tip BAP si BamP, vor respecta prevederile din Normativul ind. AND 546-2002 Compozitia si caracteristicile fizico-mecanice ale mortarului asfaltic turnat, vor respecta prevederile din STAS 11348-87.
Caracteristici fizico-mecanice
Mixturi asfaltice Asfalt turnat dur Asfalt turnat
A. Incercare pe cuburi: - Densitatea aparenta, kg/m3 - Absorbtia de apa % vol. - Umflarea dupa 28 zile de pastrare in apa, vol.max. - Rezistenta la compresiune la 22C. N/mm2, min
Pag. 548/561
2400 0-1 1 3.5
2400 0-1 1 3.0
- Rezistenta la compresiune la 50C. N/mm2, min - Reducerea rezistentei la compresiune dupa 28 zile de pastrare la apa la temperatura de 22C. % max. - Patrunderea la 40C sub o forta de 525 N, aplicata timp de 30 minute cu ajutorul unui poanson avand sectiunea de 500 mm2, mm. B. Incercare pe cilindri Marshall: - Stabilitate (S) la 60C, N, min. - Indice de curgere, fluaj (I), min. - Raport S/I, N. mm, min.
1.7 10 1-7
1.5 10 17
5500 1.5 4.5 1500
1000 1.5 4.5 1000
Conditiile pentru compozitia si caracteristicile betoanelor asfaltice cilindrate cu bitum pur, sunt cele din tabelele care urmeaza:
Nr.crt. 1
Specificatii Compozitia agregatelor naturale si filer trece prin ciurul 16 mm % trece prin ciurul 8 mm % trece prin ciurul 3,15 mm % trece prin ciurul 0,63mm % trece prin ciurul 0,20 mm % trece prin ciurul 0,09 mm %
Conditii de admisibilitate
90 - 100 60 - 80 45 60 25 - 40 14 - 25 10 - 12 6-7
Continutul de bitum % din masa mixturii
Nr.crt.
Caracteristici
Beton asfaltic cilindrat tip BAP Tipul bitumului D 60/80 A. Caracteristici pe probe Marshall D 80/100
1 2
Densitatea aparenta kg/m3, min. Absorbtia de apa, % vol.max.
2350 1.0
2350 1.0
Pag. 549/561
3 4
Stabilitatea ( S) la 60C, min. Indice de curgere (I) la 60C, min.
7.5 1.5 4.5
7.0 1.5 4.5
B. Caracteristici pe probe intacte- carote 1 2 3 Densitatea aparenta kg/mc, min. Absorbtia de apa, % vol., max. Grad de compactare, % min. 2250 2.0 70 2250 2.0 97
Abaterile limita, in procente din masa, in valoare absoluta, vor respecta prevederile STAS 175 87si SR 174/5-1997.
8.21.1.4
PRESCRIPTII DE EXECUTIE
Prescriptii de executie Cotele stratului suport verificate trebuie sa corespunda proiectului. Pregatirea stratului suport se va executa in functie de tipul acestuia si anume: In cazul cand imbracamintea se aplica pe suprafata din beton de ciment, se va asigura planeitatea acesteia, in conformitate cu proiectul de executie si se admite sau respinge continuarea lucrarilor, aceasta fiind faza determinanta. Suprafata astfel tratata, dupa uscare, se amorseaza cu emulsie bituminoasa cationica cu rupere rapida; In cazul cand imbracamintea se aplica pe stratul din mortar asfaltic turnat, suprafata acestuia se curata si se amorseaza cu emulsie bituminoasa cationica cu rupere rapida, atunci cand turnarea imbracamintii se efectueaza la un interval de peste 24 ore de la turnarea mortarului sau acesta a fost supus circulatiei; In cazul in care imbracamintea bituminoasa se aplica direct pe hidroizolatie, se va avea in vedere corelarea stabilitatii termice a hidroizolatiei cu tipul de mixtura utilizat si se va asigura aderenta. Este indicat ca in stratul care se aplica pe hidroizolatie sa se introduca un colorant astfel incat, la eventualele frezari ale imbracamintii, sa nu se distruga hidroizolatia. Amorsarea se executa mecanizat, realizandu-se o pelicula omogena pe toata suprafata stratului suport. Dozajul de bitum rezidual va fi de 0,3.0,4 kg/m2. Amorsarea se face in fata repartizatorului, pe distanta minima care sa asigure timpul necesar ruperii complete a emulsiei bituminoase, dar nu mai mult de 100 m. Suprafata stratului suport pe care se executa amorsarea trebuie sa fie uscata si curata. Prepararea, transportul si punerea in opera a mixturilor asfaltice de tip ATD se efectueaza conform STAS 175 - 87 si Normativului ind. AND 546-2002 iar a celor de tip BAP conform SR 174-1/02, SR 174-2/97 si Normativului AND 5462002. Controlul calitatii lucrarilor Verificarea materialelor folosite la executia mixturilor asfaltice turnate, se va face conform prevederilor din standardele respective de materiale. Verificarea mixturilor asfaltice si a continutului de bitum, se va face cu respectarea prevederilor din SR EN 1269723:2004 si SR EN 12697-6:2004 STAS 11387 - 87, cap. 4 si Normativului AND 546-2002.. Verificarea imbracamintii rezultate se va face prin metode nedistructive sau prin carote conform STAS 1338/1 - 84. Verificarea elementelor geometrice se va face pe pacursul executiei conform SR 174/2 pct. 3.4 si 3.5.
Pag. 550/561
Receptia preliminara se face la cel putin o luna de la darea in circulatie. Comisia de receptie va examina lucrarea executata conform documentatiei tehnice aprobate si documentatiei de control intocmite in timpul executarii. Documentele tuturor verificarilor stabilite conform acestui normativ, fac parte din documentatia receptiei preliminare si se predau beneficiarului lucrarii, pentru a fi gestionate in cartea podului. Eventualele degradari ce apar in termenul de garantie a lucrarii executate, precum si propunerile facute de comisia de receptie preliminara, vor fi remediate de constructor, pe cheltuiala acestuia, in mod corespunzator si la termenele stabilite. Receptia finala se va face la un an de la data efectuarii receptiei preliminare, timp in care se va face verificarea comportarii in exploatare a lucrarii executate si se vor realiza eventualele remedieri ale deficientelor aparute in perioada de garantie.
8.21.1.5
TROTUARE
Trotuarele sunt elemente destinate circulatiei pietonilor pe poduri/pasaje/viaducte si sunt denivelate fata de nivelul caii. Latimea acestora va fi stabilita prin proiect, functie de amplasamentul lucrarii, respectand prevederile STAS 2924-91 si Ordinul 45/1998 al Ministerului Transporturilor. Umplutura trotuarului este realizata din beton de clasa C8/10. Pentru a putea asigura traversarea diverselor cabluri (telefonice, electrice, etc) in umplutura trotuarului, se pot monta tevi din PVC, numarul si pozitia lor fiind stabilita prin proiect. Trotuarul va fi prevazut, la marginea dinspre partea carosabila, cu borduri si cu parapet directional sau cu borduri inalte, iar catre exterior cu parapet pietonal. Bordurile pentru trotuar vor fi din elemente prefabricate din beton si respectiv din beton armat pentru bordurile inalte, cu fete mozaicate. Calitatea betonului si dimensiunile se vor preciza prin proiect. Montarea bordurilor se va face conform proiect, cu respectarea profilului in lung si transversal al caii. Bordurile se vor realiza cu beton de clasa minim C 35/45, realizat cu ciment I 42.5, avand un grad de impermeabilitate de minim P1210 si care sa reziste la cel putin 150 cicluri de inghet- dezghet corespunzator clasei de expunere XD3,XF4 conform prevederilor Codului de practica pentru executia elementelor prefabricate din beton, beton armat si beton precomprimat NE 013-2002. Mozaicul pentru fetele bordurilor va fi realizat dintr-un amestec de ciment si piatra de mozaic (avand granulometria continua sau discontinua). Piatra de mozaic poate fi obisnuita (de calcar) sau de marmura. Dozajul cimentului este de 600 kg ciment la 1 m3 de piatra de mozaic. Dupa 4-6 zile de la turnare, se executa finisarea suprafetei de mozaic, care consta in frecarea si lustruirea acesteia. In timpul frecarii (manuale sau mecanizat pentru suprafetele mai mari), suprafata se uda abundent cu apa iar slamul rezultat se indeparteaza. Slefuirea se face identic cu frecarea, folosind insa piatra smirghel. Dupa slefuire, bordurile se spala bine cu apa in care s-a dizolvat soda, iar dupa uscare se lustruiesc cu sare de macris.
8.21.1.6
PARAPETE
Dupa scop, parapetele pot fi pietonale, directionale sau cu rol dublu. Realizarea lor se face in conformitate cu proiectul si cu respectarea prevederilor STAS 1948 2/1995 si SR-EN 1317/1,2-2000. La pasajele peste liniile CF parapetul este completat cu o plasa de protectie cu inaltimea de 2,5 cm de la nivelul trotuarului.
Pag. 551/561
Glisierele parapetelor directionale si mixte vor fi protejate prin acoperire cu zinc (Zn). Celelalte componente din otel se vor proteja prin vopsire; calitatea si culoarea vopselei vor fi aprobate de beneficiar. Acoperirea protectoare se aplica de unitatea care uzineaza parapetele, cu exceptia zonelor de imbinare pe santier care se protejeaza in situ. Caracteristicile acoperirilor protectoare Avand in vedere durata de folosinta precum si clasa de agresivitate a mediului, se stabileste ca pentru aceasta lucrare, categoria de protectie sa fie I (durata lunga), ceea ce corespunde unei durate de viata a acoperirii protectoare de 8-15 ani, conf. STAS 10702/1-83 Protectia impotriva coroziunii a constructiilor din otel supraterane Acoperiri protectoare - Conditii tehnice generale . Sistemul de protectie anticoroziva preconizat se compune din 3 straturi dupa cum urmeaza: un strat de grund epoxidic bicomponent bogat in zinc, cu grosimea de 50 m; un strat intermediar de protectie epoxidic bicomponent, cu grosimea de 50 m; un strat de finisare acrilo-poliuretanic de inalta performanta, cu grad ridicat de luciu, cu durabilitate mare si cu pastrarea indelungata a luciului si culorii, cu grosimea de 50 m; Grosimea totala a sistemului de protectie pentru suprafetele exterioare este de min 150 m. Protectia anticoroziva se aplica dupa sablarea suprafetelor la gradul 2 de curatire, conform STAS 10166/1 - 77. Piesele metalice inglobate in beton se protejeaza anticoroziv cu produse specifice acestui tip de protectie.
8.21.1.7 8.21.1.7.1
PLACAJE SI ZIDARII DE PIATRA GENERALITATI
Prezentul capitol se refera la conditiile ce trebuie respectate la executia lucrarilor din placaje si protectie anticoroziva a suprafetelor aparente de beton la suprastructura si infrastructura. Prevederile prezentului capitol nu se refera la placaje din piatra, ornamente, sculpturi, etc. Placajele cu piatra pot fi aplicate la elevatiile infrastructurii, daca Beneficiarul cere aceasta in mod expres. La executarea pe timp friguros a lucrarilor din zidarie din piatra naturala si de placare, se vor respecta prevederile din documentele tehnico - normative in vigoare. La alegerea naturii rocii si la stabilirea conditiilor pe care trebuie sa le indeplineasca pietrele naturale, se va tine seama de urmatoarele: conditiile climatologice specifice ale localitatii unde se executa constructia; rezistentele mecanice si rezistentele in timp la intemperii si agenti chimici. Piatra pentru zidarie trebuie sa aiba rezistenta mai mare decat a mortarului sau betonului de legatura. Rezistentele la forfecare ale mortarelor normal intarite, vor fi aproximativ egale cu rezistenta la intindere si 1/10 din rezistenta la compresiune. Dupa forma, dimensiunile, gradul de prelucrare si modul de asezare a pietrelor in zidarie, pot fi alcatuite urmatoarele feluri de zidarii: din piatra bruta; din piatra prelucrata (cioplita, moloane, poligonale, tallie); mixte. 8.21.1.7.2 EXECUTAREA ZIDARIILOR DIN PIATRA BRUTA
Zidariile din piatra bruta se alcatuiesc din piatra de forma neregulata, asa cum se extrage din cariera sau din albia raurilor. La punerea in opera, blocurile se cioplesc usor cu ciocanul pentru a indeparta pamantul, partile moi si colturile ascutite.
Pag. 552/561
Mortarul intrebuintat va fi de ciment, tinandu-se seama de natura lucrarii. Zidariile de piatra bruta se vor utiliza la ziduri de sprijin, pereuri, rigole - conform prevederilor din proiect si vor respecta regulile din STAS 2917 - 79.
8.21.1.7.3
EXECUTAREA ZIDARIILOR DIN PIATRA PRELUCRATA
Zidaria din piatra bruta Zidaria din piatra cioplita se va alcatui din pietre de cariera, care in prealabil au fost cioplite. Fata vazuta va fi cioplita din gros, avand muchiile vii cat mai paralele. Pe fetele laterale, blocurile vor fi cioplite din ciocan, conform prevederilor STAS 2917 - 79. Masa blocurilor de piatra va fi de cca. 20 kg, astfel ca sa poata fi puse in opera de un singur om. Pentru blocurile mai grele, se pot folosi si utilaje de mica mecanizare. Lucrarile de zidarie se vor realiza in conformitate cu prevederile STAS 2917 79. Zidaria de piatra cioplita se poate utiliza la socluri, ziduri de sprijin, bolti. Zidaria de moloane Zidariile din moloane, moloane poligonale si pietre de talie sunt alcatuite din pietre de cariera de fata regulata, obtinuta in urma unei prelucrari prealabile. Pietrele nu vor avea defecte ca: gauri, crapaturi, vine, incluziuni de argila sau de oxizi de fier, etc.; prin prelucrare trebuie sa prezinte o fata vazuta curata. Zidariile de moloane sunt alcatuite din moloane avand o fata dreptunghiulara, lucrata regulat (permanent). Dimensiunile moloanelor vor respecta prevederile STAS 2917 - 79. Fata vazuta se va prelucra prin spituire din gros, spituire fina, buceardare, raschetare; modul de prelucrare a fetei vazute se va preciza prin proiectul de executie al lucrarii. Tot la placarea infrastructurilor, se poate folosi piatra de talie, blocuri de forma paralelipipedica, avand diferite grade de prelucrare, impuse de destinatia constructiei si de prevederile proiectului de executie. Grosimea rosturilor va fi 2 - 5 mm, mortarul intrebuintat va fi mortar de ciment marca 100. Legarea pietrei de talie se face cu legaturi metalice sau prin imbinarea pietrelor de forme speciale. Conditii tehnice pentru controlul si receptia zidariilor din piatra La controlul si receptia lucrarilor de zidarie de piatra, se vor face urmatoarele verificari: daca materialele si piesele intrebuintate corespund celor prescrise in proiecte si standardele in vigoare; daca dimensiunile elementelor de constructie executate corespund celor din proiect; daca rosturile de tasare si de dilatare sunt bine executate si in locurile prevazute in proiect; planeitatea fetelor zidariilor; calitatea suprafetelor prelucrate; Tolerantele admise in conformitate cu normativul C 193 79, Instructiuni tehnice pentru executarea zidariilor din piatra sunt urmatoarele: abateri de la verticala a suprafetelor 20 mm pe 4,00 m inaltime si 30 mm pe intreaga inaltime; abateri pe orizontala 20 mm pe o lungime de 10,00 m.
Pag. 553/561
8.21.1.7.4
APLICAREA PRIN TORCRETARE A MORTARELOR SI BETOANELOR
Aplicarea prin torcretare a betonului pe diverse suporturi (beton, plase, zidarie, cofraje, teren, etc.) este folosita atat pentru executarea de lucrari noi cat si pentru repararea sau consolidarea constructiilor existente.
8.21.1.7.5
PRINCIPIUL DE PUNERE IN OPERA
Aplicarea prin torcretare a betonului se realizeaza cu un echipament compus din: masina sau pompa in care se introduce amestecul; conducta de transport prin care betonul este adus pana la locul de aplicare; un ajutaj fixat la extremitatea conductei. Exista doua metode de punere in opera: uscata; umeda.
8.21.1.7.6
APLICAREA AMESTECULUI PRIN PROCEDEUL USCAT DE TORCRETARE
Principiul metodei de aplicare a amestecului prin procedeul uscat de torcretare consta in aceea ca amestecul realizat din agregate cu umiditatea naturala si cimentul este introdus in masina si apoi transportat cu aer comprimat pana la ajutaj unde se injecteaza dozajul de apa. Principalele caracteristici sunt: viteza mare de proiectare a amestecului (betonului) 80 - 100 m/s. posibilitate de transport orizontal la distanta mare (pana la 500 m) si vertical (pana la 150 m). La prepararea amestecurilor pentru betoanele si mortarele aplicate prin torcretare se folosesc in general cimenturi Portland fara adaosuri sau adaosuri specifice.
8.21.1.7.7
APLICAREA AMESTECULUI PRIN PROCEDEUL UMED DE TORCRETARE
Principiul metodei de aplicare a amestecului prin procedeul umed de torcretare consta in aceea ca amestecul cu apa adaugata este varsat in masina de unde este impins prin pompare in conducta pana la ajutaj unde se introduce aerul comprimat necesar proiectarii. Metoda se caracterizeaza prin: viteza de proiectare mai redusa (10 - 40 m/s): posibilitatea de a proiecta un debit mare. poate fi necesara utilizarea de aditivi de adaosuri. Torcretarea nefiind decat un mod deosebit de punere in opera a betonului, produsul obtinut are proprietatile betonului turnat sau pompat si vibrat. Intrucat betonul aplicat prin procedeul uscat de torcretare prezinta o aderenta buna fata de suprafata existenta la reparatia constructiilor din beton se recomanda acest procedeu care va fi detaliat in continuare.
Pag. 554/561
8.21.1.7.8 Cimentul
MATERIALE FOLOSITE LA PREPARAREA AMESTECULUI
La prepararea amestecurilor pentru mortarele si betoanele aplicate prin torcretare se vor folosi cimenturi Portland fara adaosuri sau cu max. 15% adaosuri, conform SR 388/95 si respectiv SR 1500/96 si tinand cont de precizarile de la Capitolul Betoane. Transportul, depozitarea si controlul calitatii cimentului se face conform prevederilor din Codul de practica NE 012/99. Cimentul se livreaza in vrac sau ambalat in saci de hartie, insotit de un certificat de calitate. Cimentul livrat in vrac se transporta in vagoane cisterna sau camioane acoperite. Depozitarea cimentului se va face numai dupa constatarea existentei certificatului de calitate sau de garantie si verificarea capacitatii libere de depozitare in silozuri destinate tipului respectiv de ciment sau in incaperile special amenajate. Depozitarea cimentului in vrac se va face in celule tip siloz, in care nu au fost depozitate anterior alte materiale. Pe intreaga perioada de depozitare in silozuri se va tine evidenta loturilor de ciment depozitate in fiecare siloz, prin inregistrarea zilnica a primirilor si livrarilor. Depozitarea cimentului ambalat in saci se va face in incaperi inchise. Sacii vor fi asezati in stive, lasandu-se o distanta libera de 50 cm de la peretii exteriori si pastrand imprejurul lor un spatiu suficient pentru circulatie. Stivele vor avea cel mult 10 randuri de saci suprapusi. Pe fiecare stiva se va afisa data sosirii cimentului, sortimentul si data fabricatiei. Cimentul se va utiliza in ordinea datelor de fabricatie. Durata de depozitare nu va depasi 60 de zile de la data expedierii de catre producator pentru cimenturile cu adaosuri si respectiv 30 de zile in cazul cimenturilor fara adaosuri. Cimentul ramas in depozit un timp mai indelungat nu se va intrebuinta in elemente de beton si beton armat decat dupa verificarea starii de conservare si a rezistentelor mecanice. Verificarea calitatii cimentului se va face: la aprovizionare, conform anexei VI.1, pct. A.1. din Codul de practica NE 012/99; inainte de utilizare, conform anexei VI.1 pct. B.1 din Codul de practica NE 012/99. Metodele de incercare sunt reglementate prin standardele SREN 196/1 - 95, SREN 196/3 - 95, SREN 196/7-95, SR 227/2 - 94. AGREGATELE La prepararea amestecurilor pentru mortarele si betoanele grele (cu densitatea aparenta, intre 2000 si 2500 kg/mc) aplicate prin torcretare, se utilizeaza de regula agregatele naturale provenite din sfaramarea naturala a rocilor, oportunitatea folosirii agregatelor concasate se va stabili de la caz la caz, in functie de caracteristicile lucrarii. La prepararea amestecului pentru mortarele aplicate prin torcretare se va folosi numai nisip cu sort granular pana la 5 mm; la prepararea amestecului pentru betoane aplicate prin torcretare se va folosi nisip cu sort granular 0 - 3 mm si agregate cu granula maxima 7, 10 sau 16 mm, in functie de conditiile impuse torcretului si posibilitatile tehnologice ale aparatului folosit. Agregatele folosite trebuie sa indeplineasca conditiile din STAS 1667/76 anexa IV.3. Agregatele folosite la confectionarea mortarului aplicat prin torcretare trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii de granulozitate.
Pag. 555/561
Granula maxima a agregatului (mm) 3 mm
Limita 0,2 inferioara superioara 10 20 8 18
% treceri in masa prin sita 1 60 75 45 60 3 100 100 70 85 5 100 100
5 mm
inferioara superioara
Agregatele folosite la confectionarea betoanelor aplicate prin torcretare trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii de granulozitate: Granula maxima Limita a agregatelor (mm) 7 mm inferioara superioara 10 mm inferioara superioara 16 mm inferioara superioara 0,2 6 16 5 15 5 15 1 30 45 25 40 20 35 3 65 80 50 65 40 55 5 65 80 7 100 100 65 80 100 100 100 100 10 16 % treceri in masa prin sita
Umiditatea agregatelor folosite la prepararea mortarelor sau betoanelor torcretate va fi de 6 8 %. 8.21.1.7.9 APA
Apa utilizata la executarea mortarelor si betoanelor aplicate prin torcretare trebuie sa indeplineasca conditiile tehnice din STAS 790/84. 8.21.1.7.10 ADITIVI
La prepararea mortarelor si betoanelor aplicate prin torcretare se pot folosi aditivi. Aditivii care se prezinta sub forma de pulbere se adauga in momentul amestecarii. Aditivii care se prezinta sub forma lichida se amesteca cu apa (deci sunt introduse la ajutaj). Pentru torcretarea suprafetelor se pot folosi si alte materiale, cu proprietati asemanatoare celor prevazute mai sus, in functie de natura si aspectul zonelor cu defecte.
8.21.1.8
CONDITII TEHNICE IMPUSE INSTALATIILOR FOLOSITE LA TORCRETAREA MORTARELOR SI BETOANELOR
Se vor folosi numai aparate de torcretare omologate, respectandu-se intocmai prevederile din cartea tehnica a utilajului respectiv. Pentru asigurarea unui jet uniform de torcret este necesar un debit de aer comprimat corespunzator tipului de utilaj conform cartii tehnice, la presiune constanta, fara pulsatii.
Pag. 556/561
In cazul in care compresorul nu poate asigura aceste conditii, se recomanda folosirea unui rezervor tampon, interpus intre compresor si aparatul de torcretat. Aparatul de torcretare trebuie sa fie prevazut cu un separator de ulei care sa retina uleiul si impuritatile continute de aerul comprimat produs de compresor. Dupa terminarea lucrului aparatul de torcretare se va goli si curata, de asemenea se va curata conducta de cauciuc si duza prin spalare cu apa si suflare cu aer. Se va da o atentie deosebita curatirii duzei, desfundandu-se toate orificiile acesteia, fara a le deforma. Pentru asigurarea unei consistente uniforme a torcretului este necesar ca sursa de alimentare cu apa sa aiba debitul si presiunea indicata in cartea tehnica a utilajului. Pentru prepararea amestecului uscat de torcretare se vor folosi mijloace mecanice. Timpul de amestecare se va stabili astfel incat sa rezulte un amestec omogen. Transportul amestecului uscat de la locul de preparare la aparatul de torcretare trebuie facut in timp minim, cu mijloace adecvate, astfel incat sa nu apara modificari in compozitia amestecului.
8.21.1.8.1
CONDITII TEHNICE PENTRU MORTARE SI BETOANE APLICATE PRIN TORCRETARE
Compozitia mortarelor si betoanelor aplicate prin torcretare se va stabili tinand seama de: -clasa betonului sau mortarului prescrisa prin proiect; -destinatia torcretului (protectia: armaturilor, suprafetelor de beton, rocilor, etc.); -clasa de rezistenta a cimentului; -granulozitatea agregatelor. Prepararea amestecului se va face la statii centralizate sau la fata locului, in functie de volumul lucrarilor. Determinarea compozitiei mortarelor si betoanelor aplicate prin torcretare consta in stabilirea granulozitatii agregatului si a dozajului de ciment. Cantitatea de apa nu se stabileste initial, ea adaugandu-se in mortar sau beton la iesirea amestecului uscat din duza astfel incat sa rezulte un amestec omogen, aderent si stabil pe suprafetele suport. Dozarea componentilor se va face gravimetric. Dozajele de ciment folosite la prepararea mortarelor aplicate prin torcretare se va stabili pe baza datelor indicate mai jos.
Clasa de rezistenta a cimentului Marimea granulelor agregatelor, mm Marca mortarului 200 300 400 450 500 600 0-3
32,5 0-5 0-3
42,5 0-5
Dozaje medii de ciment kg/mc 425 475 575 425 450 525 400 425 500
Determinarea cantitatii de agregate necesara pentru un metru cub de mortar se va face in functie de dozajul de ciment adoptat, considerand o densitate aparenta de cca. 2100 kg/mc si o cantitate de apa de cca. 200 litri.
Pag. 557/561
Dozajele de ciment folosite la confectionarea betoanelor aplicate prin torcretare se vor stabili pe baza datelor indicate mai jos.
Clasa de rezistenta a cimentului Marimea granulelor agregatelor, mm Clasa betonului C 12/15 (Bc 15) C 18/22,5 (Bc 22,5) C 25/30 (Bc 30) 400 450 500 0-7
32,5
42,5
0 - 10
0 - 16
0-7
0 - 10
0 - 16
Dozaje medii de ciment kg/mc 380 430 525 360 410 500 375 415 480 350 400 460 325 385 440
Determinarea cantitatii de agregate necesare pentru un mc de beton se va face in functie de dozajul de ciment adoptat, considerand o densitate aparenta de cca. 2300 kg/mc si o cantitate de apa de cca. 160 l/mc. De la prepararea amestecului pana la introducerea in aparatul de torcretare si aplicarea lui in lucrare nu trebuie sa treaca mai mult de o ora. Pastrarea amestecului trebuie facuta astfel incat sa fie ferit de actiunea agentilor atmosferici care pot altera sau modifica compozitia amestecului. Alimentarea aparatului de torcretare se poate face mecanizat sau manual.
8.21.1.8.2
CONDITII TEHNICE IMPUSE SUPRAFETEI SUPORT
In cazul aplicarii torcretului pe o suprafata suport din beton, aceasta trebuie sa fie curatata de impuritati si de stratul superficial de lapte de ciment, realizandu-se o suprafata rugoasa constand din: demolarea, spituirea partilor de beton degradat; decaparea paramentelor prin orice procedeu altul decat buceardarea, care nu este recomandata.Pulverizarea de materiale abrazive cu aer sau cu apa da cele mai bune rezultate. curatirea prin spalare. Inainte de torcretare suportul trebuie sa fie umezit in adancime dar uscat la suprafata. Daca este necesar, se efectueaza o decontaminare a suportului (eliminarea sarurilor de mare, a ghetii sau a ciupercilor). este preferabil ca torcretarea betonului sa se faca in scurt timp dupa pregatirea suportului. In cazul aplicarii torcretului pe o suprafata suport din zidarie de caramida aceasta se va curata de impuritati prin periere, spalare cu apa sub presiune si jet de aer comprimat. Suprafata zidariei va fi mentinuta umeda cateva ore inainte de torcretare. Aplicarea torcretului se va face dupa svantarea suprafetei suport. In cazul aplicarii torcretului direct pe roci, acestea se vor curata cu apa sub presiune si jet de aer comprimat, cu exceptia rocilor care se degradeaza in contact cu apa, curatirea acestora facandu-se numai cu aer comprimat. Inainte de aplicarea torcretului trebuie sa se verifice si sa se consemneze in proces verbal de lucrari ascunse urmatoarele: starea suprafetei suport in ceea ce priveste gradul de curatire, asperitatea suprafetei, etc. starea armaturilor si corespondenta cu proiectul. corecta montare, fixare si rezemare a cofrajelor si esafodajelor. udarea cu apa si ungerea cofrajelor.
Pag. 558/561
8.21.1.8.3
CONDITII TEHNOLOGICE DE APLICARE A MORTARELOR SI TORCRETARE
BETOANELOR PENTRU
Inceperea sau reluarea operatiei de torcretare se va face prin reglarea consistentei amestecului prin manevrarea robinetului de apa, duza fiind orientata intr-o directie diferita de cea in care se afla suprafata de torcretat. Cand se obtine consistenta corecta a torcretului se indreapta duza aparatului spre suprafata de torcretat. In general orientarea duzei de torcretare trebuie sa fie perpendiculara fata de suprafata suport. In cazul in care torcretul este armat, duza trebuie sa fie tinuta la un unghi de cca. 15 fata de perpendiculara la suprafata, pentru a favoriza patrunderea materialului in spatele armaturii. Distanta la care se mentine duza fata de suprafata suport este cuprinsa intre 50 cm si 200 cm, in functie de presiunea realizata de aparatul de torcretare la iesirea din duza. Muncitorul apropie sau indeparteaza duza de suprafata suport pana se obtine calitatea corespunzatoare a torcretului. Aplicarea straturilor de torcret se va face prin miscarea circulara a duzei in jurul unui ax perpendicular pe suprafata suport. Muncitorul trebuie sa aiba grija ca materialul sa fie omogen si repartizat uniform. In cazul in care se constata ca materialul nu este omogen muncitorul trebuie sa indeparteze duza de pe suprafata ce se torcreteaza, sa regleze consistenta jetului de torcret corespunzator cerintelor si numai dupa aceasta sa revina pe suprafata ce se torcreteaza. La executarea torcretarii pe suprafetele verticale sensul se torcretare poate fi ales de la caz la caz in functie de conditiile locale; se recomanda aplicarea de jos in sus. Indiferent de sensul adoptat, se vor lua masuri pentru evitarea murdaririi suprafetelor inca netorcretate. Armarea stratului de torcret se poate face cu plase flotante (ce se aplica in timpul torcretarii, pe masura executarii lucrarilor). Se recomanda ca armarea stratului de torcret sa se faca cu plase fixate intr-un numar suficient de puncte (minim 4 puncte pe mp) de stratul suport. In cazul in care sunt prevazute mai multe plase de armatura se recomanda ca stratul de torcret sa acopere in intregime plasa de armatura cea mai apropiata de stratul suport si apoi sa se aplice urmatorul rand de armatura. Torcretarea se executa in cel putin 2 straturi. Primul strat reprezinta o amorsa, cu rol de a asigura o aderenta mai buna si o reducere a cantitatii de material ricosat. Amorsa este constituita din ciment si nisip 0 - 1 mm sau 0 - 3 mm in parti egale, in greutate (0 - 1 mm cand se torcreteaza mortar, 0 - 3 mm cand se torcreteaza beton). Stratul urmator se aplica imediat dupa terminarea executarii amorsei. Grosimea straturilor de mortar variaza intre 1 - 3 cm, iar a celor de beton intre 2 - 5 cm in functie de indemanarea celui care aplica torcretul si conditiile tehnologice locale (existenta plaselor de armatura, numarul barelor, diametrul barelor). In cazul in care nu se poate realiza grosimea din proiect din al doilea strat, se aplica mai multe straturi de grosimi mai reduse, astfel incat torcretul sa nu se desprinda de pe suprafata suport. Stratul urmator se aplica inainte de sfarsitul prizei cimentului din stratul anterior. In caz ca s-a depasit acest timp, inainte de aplicarea stratului nou se va pregati suprafata conform prevederilor de la punctul "Conditii tehnice impuse suprafetei suport". Pentru realizarea grosimilor prescrise in proiect trebuie prevazute dispozitive care sa permita torcretarea pana la nivelul respectiv; se recomanda folosirea unor martori rigizi. La intreruperea lucrului nu este admisa prelucrarea cu mistria a suprafetei torcretului in stare proaspata; reluarea lucrului dupa intarirea torcretului se va face dupa indepartarea materialului ricosat si curatirea suprafetei suport prin spalare cu apa si suflarea cu aer comprimat. Operatia de torcretare se va relua numai dupa svantarea suprafetei, aplicandu-se un strat de amorsare, conform prevederilor de mai sus. Materialul rezultat din ricosare se va inlatura, nu este permisa utilizarea lui la prepararea unui nou amestec uscat pentru torcretare.
Pag. 559/561
8.21.1.8.4
PRELUCRAREA SUPRAFETEI TORCRETULUI, TRATAREA ULTERIOARA
Pentru a se evita deranjarea structurii si a aderentei de stratul suport, la mortarele sau betoanele aplicate prin torcretare nu se face, de regula, o finisare ulterioara. In cazul in care suprafata rugoasa rezultata la torcretare nu este acceptabila, fiind necesara o suprafata mai ingrijita, se poate face o prelucrare a suprafetei, cu luarea in consideratie a urmatoarelor masuri: dupa terminarea torcretarii, se aplica un strat de mortar fin si de consistenta fluida, duza de torcretare fiind tinuta la o distanta mai mare (cca. 1,50 m); dupa cca. 30 minute de la aplicarea acestui strat de torcretare fin, in functie de gradul de finisare cerut se face nivelarea suprafetei cu un dreptar de lemn sau metalic. Aplicarea acestui mortar se va face la minimum 45 minute dupa torcretarea ultimului strat. In vederea protejarii mortarelor si betoanelor torcretate, pentru realizarea unor conditii favorabile de intarire, reducerea contractiei si evitarea fisurarii trebuie luate masuri pentru mentinerea torcretului in conditii de umiditate corespunzatoare. La temperaturi sub +5C nu se mai face stropirea torcretului. Apa folosita pentru stropire trebuie sa corespunda conditiilor din STAS 790/84. In cazul in care dupa terminarea torcretarii, temperatura mediului ambiant scade sub +5C, trebuie luate masuri de protejare a torcretului, prin acoperirea, cu prelate si incalzirea spatiului astfel incat temperatura mediului ambiant sa se mentina peste +5C timp de minimum 7 zile. In cazul executarii lucrarilor de torcretare pe timp friguros, se vor respecta prevederile din Normativ C 16/84.
8.21.1.8.5
CONTROLUL LUCRARILOR DE TORCRETARE
Controlul executarii si receptionarea lucrarilor de torcretare se executa pe baza prevederilor capitolului 17 din Codul de practica NE 012/99 cu urmatoarele precizari: I. Principalele obligatii ce revin conducatorului tehnic al lucrarii in ceea ce priveste controlul calitatii in timpul executiei sunt: sa verifice functionarea normala a instalatiilor de torcretare; sa verifice calificarea echipei de torcretare; sa asigure buna desfasurare a lucrarilor de torcretare in conformitate cu prevederile prezentelor prevederi tehnice. II. Verificarea calitatii mortarelor si betoanelor torcretate si a aderentei lor la suprafata suport se va face prin ciocanirea suprafetei. Portiunile care la aceasta verificare prezinta un punct dogit se vor indeparta si repara prin retorcretare. Pentru lucrari speciale prin proiect se poate prevedea controlul calitatii torcretului prin carote extrase din lucrare.
8.21.1.8.6
REPARAREA BETONULUI DEGRADAT CU BETOANE SI MORTARE SPECIALE
Acest capitol se refera la prescriptiile tehnice privind repararea stratului de acoperire al armaturilor, degradat, prin aplicare de betoane si mortare speciale. BETOANE Betonul special este un microbeton slab alcalin superfluid. Materialul de baza este cimentul Portland, agregate, aditivi din materiale sintetice, cu continut redus de apa la preparare. Caracteristicile fizico-mecanice pentru temperatura de 200C sunt: rezistenta la compresiune min. 30 N/mm2 la 3 zile min. 60 N/mm2 la 28 zile modulul de elasticitate min. 60 KN/mm2 la 28 zile
Pag. 560/561
rezistenta la aderenta min. 60 N/mm2 la 28 zile Betonul degradat se decapeaza iar suprafata de beton rezultata dupa decapare este prelucrata prin spituire, frecare cu peria de sarma, suflare cu aer sub presiune si tratata chimic. Armaturile aparente se freaca pana la luciu metalic. Betonul se aplica cu mistria. Cofrajele pentru turnarea betonului special vor fi etansate cu cordoane de etansare. Este de dorit ca amestecul pentru realizarea betonului special sa fie livrat in saci sau cutii metalice pe care sa se inscrie clar termenul de garantie. Suprafetele reparate cu beton special vor fi tratate cu o solutie la culoarea elementului din care fac parte. MORTARE Mortarul special pentru reparatii ale suprafetelor de beton degradate are ca materiale principale cimentul Portland, agregate, filer si aditivi chimici si polimerici. Caracteristicile fizico-mecanice pentru temperatura de 200 sunt: - rezistenta la compresiune min. 10 N/mm2 la 3 zile (dupa BS 6319 pct.2 tratare uscata) - absorbtia de apa max. 0,0015 la 10 minute - difuzii de cloruri (metoda Taywood) < 2 x 10-10 cm2/sec. Betonul degradat se decapeaza iar suprafata de beton rezultata dupa decapare se prelucreaza prin spituire, frecare cu peria de sarma suflare cu aer sub presiune si tratare chimica. Armaturile aparente se freaca cu peria de sarma pana la luciu metalic. Mortarul se aplica cu mistria iar suprafata mortarului proaspat este prelucrata cu drisca. Amestecul pentru prepararea mortarului special se livreaza in saci sau cutii metalice pe care se va inscrie clar termenul de garantie. Amestecul nu poate fi folosit decat pana la expirarea termenul de garantie. Suprafetele reparate cu mortar special vor fi tratate cu o solutie la culoarea elementului din care fac parte. REMEDIEREA PRIN CAMASUIRE Lucrarile pregatitoare constau din: indepartarea betonului necorespunzator, din camasuiala existenta; executarea perforarii si curatirea prin suflare cu aer, udarea gaurilor, umplerea lor cu mortar, introducerea si fixarea ancorelor conform normativ ST 042/01. curatirea zonei cu jet de aer; umezirea betonului pana la saturare. Punerea in lucru se face in urmatoarele etape: amorsarea suprafetei de contact; montarea armaturii si cofrajului care permite introducerea vibratorului in interior; betonarea; decofrarea se va face dupa 24 de ore si imediat se va indeparta betonul in exces prin spituire usoara. Compozitia si prepararea betonului se stabileste conform prevederilor Codului de practica pentru executarea lucrarilor din beton, beton armat si beton precomprimat indicativ NE 012/99, pentru clasa de beton stabilita de proiectant. Verificarea caracteristicilor betonului se va face prin determinarea rezistentei conform STAS 1275/88. Darea in exploatare a elementelor de beton remediate se face conform prevederilor din NE 012/99.
Pag. 561/561

Avrig Cluster CL2 Vol 3B Sectiunea 2 - Lucrari Constr Inst Arhitectura

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Avrig Cluster CL2 Vol 3B Sectiunea 2 - Lucrari Constr Inst Arhitectura

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

DOCUMENTATIE DE ATRIBUIRE VOLUMUL 3B SECTIUNEA 2 - Lucrari de Constructii, Arhitectura, Instalatii exterioare si interioare

TERASAMENTE PENTRU DRUMURI ......................................................................... 20 3.2.1 3.2.2 3.2.3

MATERIALE GEOCOMPOZITE................................................................................... 22 3.3.1 3.3.2 3.3.3 3.3.4 3.3.5 3.3.6 3.3.7

STANDARDE SI NORME DE REFERINTA ........................................................... 48 CONSIDERATII GENERALE ................................................................................. 49

STRUCTURA METALICA ............................................................................................ 80

LUCRARI DE ZIDARIE .............................................................................................. 104 5.3.1 5.3.2 5.3.3 5.3.4 5.3.5

LUCRARI DE TENCUIELI.......................................................................................... 113 5.4.1 5.4.2 5.4.3 5.4.4 5.4.5

LUCRARI DE ZUGRAVELI SI VOPSITORII............................................................... 139 5.8.1 5.8.2 5.8.3 5.8.4 5.8.5

LUCRARI DE PARDOSELI ........................................................................................ 143 5.9.1 5.9.2 5.9.3 5.9.4 5.9.5

LUCRARI DE TAMPLARIE DIN PVC SAU ALUMINIU ............................................... 161

LUCRARI DE TAMPLARIE INTERIOARA DIN LEMN SAU METALICA ..................... 167

LUCRARI DE INVELITORI SI TINICHIGERIE ........................................................... 171

IZOLATII .................................................................................................................... 181

5.13.1 5.13.2 6 6.1

LUCRARI DE HIDROIZOLATII ............................................................................ 181 TERMOIZOLATIE SI REABILITARE TERMICA ................................................... 190

INSTALATII TERMICE ............................................................................................... 209

INSTALATII DE VENTILATIE .................................................................................... 222

INSTALATII ELECTRICE ........................................................................................... 237

LUCRARI DE INSTALATII ELECTRICE CURENTI SLABI ......................................... 279

INSTALATII DE GAZE ............................................................................................... 286

7.8.3 7.8.4 7.8.5 7.9 7.10 7.11

7.11.1 7.11.2 7.11.3 8 8.1

STRATURI DE FORMA ............................................................................................. 351

FUNDATII DIN BALAST............................................................................................ 363

Antreprenorul va asigura ca utilajele/echipamentele folosite indeplinesc urmatoarele:

Inainte de inceperea lucrarilor de terasamente, se vor executa urmatoarele lucrari preliminare:

Inclinarea maxima a taluzului ,stabilita de catre Antreprenor, nu va fi mai mare de:

Antreprenorul nu trebuie sa permita patrunderea apei la lucrarile de terasamente:

EXECUTAREA UMPLUTURILOR PE TIMP FRIGUROS

VERIFICAREA CALITATII LUCRARILOR. ABATERI ADMISE VERIFICARI INAINTEA INCEPERII LUCRARILOR

Inaintea inceperii sapaturilor trebuie facute urmatoarele verificari:

Existenta detaliilor de executie care sa cuprinda:

Abateri privind precizia amplasamentului si a cotei de nivel:

3.3 3.3.1 3.3.1.1

MATERIALE GEOCOMPOZITE GEOGRILE GENERALITATI

Va avea urmatoarele caracterisitici:

Proprietatea fizica Grosimea (mm)

CERINTE PRIVIND REZISTENTELE MECANICE ALE GEOMEMBRANELOR

l=6,3m m MPa % MPa % 22 11 28 700

Antreprenorul va face urmatoarele:

REALIZAREA SISTEMULUI DE IMPERMEABILIZARE DISPUNEREA SUDURII

Antreprenorul va verifica ca:

TESTAREA NEDISTRUCTIVA A CONTINUITATII SUDARII

Sistemul de impermeabilizare cu geomembrana va fi acceptat cand:

Procesul de executie a lucrarilor de terasamente se compune din urmatoarele operatii de baza:

RAMBLEURILE DIN SPATELE LUCRARILOR DE ARTA (CULEI, ARIPI, ZIDURI DE SPRIJIN)

EN 012 99 STAS 438/2-91 SR 438/3/1998 C 41 86 C 162 73

C 149 87 C 16 84 STAS 790- 84 STAS 1667-76

88 STAS 3622-86 STAS 4606-80 ENV 206

Betonul poate fi realizat pe baza unor compozitii stabilite in doua moduri:

Amestecul de beton proiectat:

Beton simplu 150 kg/m3 Stabilirea tipului de aditiv se face de catre:

Beton armat 250 kg/m3

Pentru betonul proaspat:

INLOCUIREA ARMATURILOR PREVAZUTE IN PROIECT

INNADIREA PRIN SUDARE ALE BARELOR

BETONAREA DIFERITELOR ELEMENTE DE CONSTRUCTIE

EXECUTAREA LUCRARILOR DE BETONARE PE TIMP FRIGUROS

4.1.14 CONTROLUL CALITATII, DEVIATII ADMISIBILE 4.1.14.1 GENERALITATI

La terminarea montarii armaturilor se va verifica:

CONTROLUL CALITATII OPERATIUNILOR DE BETONARE

La decofrarea oricarei parti de constructie se va verifica:

Distante intre bare

Fundatii Pereti Stalpi Grinzi Placi Intre etrieri