P

a
g
e
2

CUPRINS
INTRODUCERE..............................................................................................pag.3

CAPITOLUL I. INTENSITATEA CURENTULUI ELECTRIC
1.1 Efectul termic.....pag.6
1.2 Efectul magnetic. ...pag.7
1.3 Efectul electrochimic......pag.7
1.4 Efectul biologic al curentului electric.....pag.8
1.4.1 Galvanoterapia .pag.9
1.4.2 Faradoterapia ..pag.10
1.4.3 Terapia cu curent de medie i inalt frecven ...pag.11
1.4.4 Fototerapia ..pag.13
1.5 Efectul hall ...pag.13
1.6 Efectul piezoelectric ....pag.14
1.7 Efectul fotoelectric...pag.15
1.8 Efecte termoelectrice ...pag.16
CAPITOLUL II. AMPERMETRUL, UTILIZAREA AMPERMETRULUI,
SUNTUL AMPERMETRULUI, PUTEREA WHEATSTONE
2.1 Ampermetrul .... .......pag.17
2.1.1 Ampermetre analogice....pag.19
2.1.2 Ampermetre magnetoelectricepag.20
2.1.3 Ampermetre feroelectrice....pag.21
2.1.4 Ampermetre termoelectrice.....pag.23
2.1.5 Ampermetru electronic de curent continuu.....pag.24
2.2 Suntul ampermetrului ......................................................................pag.24
2.3 Masurarea rezistentelor.....................................................pag.30
CAPITOLUL III: PROCESUL DE MASURARE ELECTRICA,
MASURAREA CURENTULUI CONTINUU, MASURAREA TENSIUNII SI
CURENTULUI ALTERNATIV, MASURAREA PUTERII, MASURAREA
MARIMILOR ELECTROMAGNETICE DE CAMP
3.1 Procesul de masurare .......pag.36
3.2 Masurarea tensiunii si curentului continuu ......pag.37
3.3 Masurarea tensiunii si curentului alternative ...pag.38
3.4 Masurarea puterii .....pag.39
3.5 Masurarea marimilor electromagnetice de camp..pag.39


P
a
g
e
3

BIBLIOGRAFIE............................................................................................pag.Er
ror! Bookmark not defined.1


INTRODUCERE





Tema aleasa pentru lucrarea de atestat este MASURAREA INTESITATII
CURENTULUI ELECTRIC. Tema aleasa prezinta modul de masurarea a intensitatii
curentului electric ce trece printr-un conductor electric la un interval de timp. Aceasta lucrare
imi va atesta abilitatile de tehnician electronist cu ajutorul cunostintelor elaborate pe durata
studiilor cat si de catre profesorul coordonator. Aceasta lucrare structurata in trei capitole
poate fi folosita de oricine in scop educativ.






Pe parcursul acestei teme, voi urmari:
- Studiul efectelor intensitatii curentului electric;
- Modul de folosire a ampermetrului, tipurile si modul de legare a acestuia;
- Procesul de masurare electrica, masurarea curentului continuu, masurarea
tensiunii si curentului alternativ, masurarea puterii, masurarea marimilor
electromagnetice de camp;




P
a
g
e
4


CAPITOLUL I.
INTENSITATEA CURENTULUI ELECTRIC



Intensitatea curentului electric, numit mai simplu curent electric este o
mrime fizic scalar ce caracterizeaz curentul electric i msoar sarcina
electric ce traverseaz seciunea unui conductor n unitatea de timp.
Unitatea de msur n Sistemul Internaional este amperul (A), si este egal
cu intensitatea curentului electric care trece prin doi conductori identici expusi in
vid intre care exista o forta de 210-7 N.
Conform legilor lui Kirchoff, n fiecare nod al unui circuit electric, suma
intensitilor curenilor care intr n acel nod (considerate pozitive dac curentul
intr n nod i negative dac curentul iese din nod) este zero.
Dac seciunea conductorului nu poate fi considerat neglijabil de mic i
este necesar s se descrie repartiia curentului electric pe suprafaa seciunii, atunci
curgerea curentului electric se caracterizeaz printr-o alt mrime fizic, densitatea
de curent.

Pentru descrierea transportului de sarcina electrica printr-o sectiune a unui
conductor, ca urmare a miscarii dirijate a purtatorilor liberi, se defineste o marime
fizica scalara, numita intensitatea curentului electric. Aceasta marime fizica a fost
introdusa pentru a masura debitul sarcinii electrice totale printr-o sectiune a
conductorului.
Intensitatea curentului electric reprezinta una dintre cele sapte marimi fizice
fundamentale SI, unitatea sa de masura fiind amperul. Definitia acestei unitati de
masura o veti afla studiind campul magnetic al curentilor electrici.
Miscarea ordonata de sarcina electrica poate fi realizata astfel incat
purtatorii care traverseaza o sectiune a conductorului sa transporte sarcini egale in
intervale egale de timp. In astfel de conditii, in acel mediu conductor se stabileste
un curent electric continuu.
Debitul de sarcina, exprimat prin sarcina electrica totala transportata prin
suprafata unei sectiuni transversale a conductorului in unitatea de timp, defineste
valoarea medie a intensitatii curentului electric prin acea suprafata.

(amper)

t
Q
I
A
A
=
A ] I [
SI
=

P
a
g
e
5

Definiti coulombul, pornind de la ecuatia
de definitie a acestei unitati de masura:

Indicatie: aceasta ecuatie, obtinuta din
ecuatia de definitie a intensitatii curentului
electric, arata ca, la stabilirea unui curent
continuu cu intensitatea de 1A, un transport de
sarcina electrica egal cu unitatea, prin orice
sectiune transversala a unui conductor, se
realizeaza intr-o secunda.
Curentul electric a carui intensitate este
constanta in timp, la nivelul oricarei sectiuni
transversale a conductorului, se numeste curent
continuu (sau stationar).
Punerea in evidenta a curentului electric prin unul dintre efectele sale:
efect termic
efect magnetic
efect chimic
efect biologic
permite si compararea intensitatilor acestor curenti, pornind de la intensitatea
efectelor produse.
Datorita faptul ca anumite efecte depind si de sensul miscarii dirijate a
purtatorilor de sarcina electrica, a fost stabilit, prin conventie, un sens al
curentului electric, acesta fiind cel al miscarii ordonate a unor purtatori de sarcina
electrica pozitiva.
Observatie
Sub actiunea unui camp electric, particulele incarcate cu sarcina electrica de
semne diferite se deplaseaza in sens opus, orientarea fortelor electrice fiind
determinata si de semnul sarcinii electrice a purtatorilor:

In conductorii metalici, unde purtatorii de sarcina electrica sunt electronii de
valenta, sensul miscarii acestora sub actiunea campului electric este opus sensului
conventional al curentului electric.





SI SI SI
] t [ * ] I [ ] Q [ A = A

= E q F1

P
a
g
e
6

1.1 EFECTUL TERMIC.

Efectul termic (denumit i efect Joule-Lenz) este reprezentat de disiparea
cldurii ntr-un conductor traversat de un curent electric. Aceasta se datoreaz
interaciunii particulelor curentului (de regul electroni) cu atomii conductorului,
interaciuni prin care primele le cedeaz ultimilor din energia lor cinetic,
contribuind la mrirea agitaiei termice n masa conductorului.

Aplicaii industriale

Produsele folosite la nclzirea industrial, precum i pentru uzul casnic,
funcioneaz pe baza efectului Joule-Lenz. Elementul de circuit comun n
construcia acestor produse este un rezistor (sau mai multe, grupate adecvat) n
care se dezvolt efectul Joule al curentului electric. Rezistorul su (elementul
rezistiv care disip cldura) este realizat din nicrom, feronicrom, fecral, kanthal,
cromal .a. Aceste materiale sunt rezistente la temperaturi mari, au rezistivitate
electric ridicat i un coeficient mare de temperatur al rezistivitii.
Efectul termic al curentului electric are multiple aplicaii industriale:
cuptoarele nclzite electric, tierea metalelor, sudarea cu arc electric etc.
Arcul electric este un curent electric de mare intensitate. La separarea sub sarcin
electric a dou piese metalice n contact, densitatea de curent crete foarte mult
datorit micorrii zonelor de contact, pe msura deprtrii pieselor i datorit
tensiunii electromotoare (t.e.m.) de autoinducie care ia natere la ntreruperea
curentului.
Datorit efectului Joule-Lenz foarte puternic, metalul este topit local i
vaporizat. n condiiile existenei vaporilor metalici i a contactelor puternic
nclzite, aerul dintre contacte se ionizeaz i ia natere o plasm fierbinte cu
temperaturi de cca. 6.0007.000 K. Sub aciunea diferenei de potenial dintre
contacte plasma se deplaseaz, formnd arcul electric; deci curentul electric
continu s existe i dup ntreruperea mecanic a circuitului.
Din procesele de recombinare ale purttorilor de sarcin, arcul electric
elibereaz energie sub form de radiaii luminoase intense. La sudarea metalelor,
arcul electric se formeaz ntre un electrod i piesa de sudat; tierea metalelor se
realizeaz prin topire local cu arc electric, iar la ntreruperea circuitelor electrice
arcul este stins prin metode i dispozitive speciale care favorizeaz procesele de
deionizare n coloana de arc. La ntreruptorul cu prghie, pentru a se evita topirea
sau distrugerea parial prin arc electric a pieselor de contact, ntre acestea se
monteaz n paralel un condensator. Condensatorul se ncarc i preia energia
eliberat de cmpul magnetic prin curentul de autoinducie, fr a se mai produce
un arc electric.

P
a
g
e
7

Cnd un material conductor este plasat ntr-un cmp magnetic alternativ,
curenii indui determin nclzirea materialului. La frecvene mari nclzirea este
mai pronunat la suprafaa materialului conductor; efectul este utilizat la
tratamente superficiale ale metalelor i pentru lipire.
Cuptoarele electrice se utilizeaz i pentru topirea metalelor. Dac un
dielectric este introdus ntre dou armturi plane, alimentate n curent alternativ,
acesta se nclzete din cauza pierderilor de polarizare. Fenomenul este utilizat
pentru topirea maselor plastice, la nclzirea mbinrilor din lemn, la nclzirea
alimentelor n cuptoarele cu microunde .a.
Calculul la nclzirea produs de trecerea curentului electric prin
conductoarele aparatelor i mainilor electrice este foarte important: nclzirea nu
trebuie s afecteze stabilitatea termic a materialelor izolatoare.

1.2 EFECTUL MAGNETIC.

Const in aparitia unui cmp magnetic in jurul unui conductor parcurs de
curent electric.
Modulul vectorului inducie magnetic intr-un punct situat la distanta r de
conductorul parcurs de curent electric este:
B=I/2r
-permeabilitate magnetic absolut; I-intensitatea curentului care strbate
conductorul;

Modulul vectorului inducie magnetic a cmpului magnetic creat n centrul
unei spire circlare de raza r parcursa de curent electric este:
B=I/2r
B-inducia magnetic; {B}
SI
=1T (tesla);

1.3 EFECTUL ELECTROCHIMIC.

Electroliza

Electroliza este procesul de orientare i separare a ionilor unui electrolit cu
ajutorul curentului electric continuu.
Electroliza unei soluii de clorur de cupru: n electrolit datorit disocierii
sunt prezeni ioni de Cu2+ i ioni de 2Cl. Dup mai multe minute de funcionare
catodul capt o culoare roiatic i se degaj un miros neptor. Catozii cntresc
mai mult dect iniial i dac m1, m2, m3, m4 sunt masele finale ale acestora
m1<m2<m3<m4. Ionii de Cu2+ sunt atrai de catod care le cedeaz electroni, sunt
neutralizai i se depun pe acesta.

P
a
g
e
8

Ionii de 2Cl cedeaz electroni anodului; atomii neutri de clor, sub form de
molecule de gaz se dizolv parial n ap; este caracteristic mirosul neptor.
Neutralizarea electric a ionilor este nsoit de reacii chimice specifice care
transform calitativ suprafaa electrozilor.
Reaciile chimice de la electrozi duc la fenomenul de ionizare electrolitic a
acestora. Comparnd m3 i m4, deducem c masa de cupru depus pe catod, m~t.
Comparnd m1, m2, m3, m4, deducem c m~I.

Aplicaii industriale

Electroliza este utilizat pentru obinerea metalelor pure (Cu, Ag, Al, Zn, Pt)
n galvanoplastie, galvanostegie.
Obinerea metalelor pure prin rafinare se realizeaz prin electroliza cu anod
solubil unde metalul este transferat de pe anodul impur pe catodul realizat sub
forma unei lame sau a unui fir foarte pur. Aluminiul pur se obine din praf de
alumin (Al2O3), care se topete ntr-o cuv cu perei din grafit, acesta constituind
catodul. Anodul este un electrod din grafit. n urma electrolizei ionii de Al3+ se
depun pe pereii cuvei.
Prin electroliz se obine i cuprul electrotehnic de mare puritate.
Galvanoplastia const n depunerea unor straturi metalice subiri pe obiecte
metalice n scop de protecie sau decorativ (nichelare, cromare, argintare, aurire
etc.)
Galvanostegia const n depuneri electrolitice de metal pe mulaje din
materiale plastice (sau cear), impregnate cu un strat de grafit, pentru a le face
conductoare. Mulajul este montat la catod i dup depunerea metalului se
ndeprteaz materialul mulajului. Se obin astfel reproduceri foarte fidele ale
formei unor obiecte (sculpturi, alte opere de art).

1.4 EFECTUL BIOLOGIC AL CURENTULUI ELECTRIC.

Efectele curentului electric au fost aplicate in medicin pentru a vindeca
diverse boli. Curentul electric folosit n scop terapeutic definete electroterapia.
Dup tipul de curent, electroterapia cuprinde:
-Galvanoterapia-foloseste curentul continuu;
-Faradoterapia-foloseste curentul alternativ;
-Terapia cu cureni de joas frecven, de medie frecven i de nalt
frecven;
-Fototerapia-folosete energia luminoas n scop terapeutic.



P
a
g
e
9

In Romania cercurile stiintifice erau la curent cu noua tehnica si erau
preocupate de utilizarea energiei electrice.Pentru prima oara electricitatea a fost
folosita in Romania in domeniul telecomunicatiilor .
P.S.Aurelian prevedea in 1877,intr-o revista stintifica astfelelectricitatea va
putea inlocui cu folos toate celelalte mijloace de iluminat,iar in alte articole din
1878 anticipa ca electricitatea va putea folosi la:transmiterea miscari la distanta
mare,la iluminatul in locuinte si in mine,precum si in agricultura.
Explozia Internationala de Electricitate de la Pris din 1881 si Primul
Congres International al Electricienilor,tinut concomitant,la care au luat parte marii
savanti ai timpului:Kirchoff, Deprez,lordul Kelvin,punand bazele sistemului de
unitati de masura electrice,si foloasele utilizarii energiei electrice.
Iluminatul electric a fost introdus in Romania din anul 1882, cand s-au
construit cateva mici centre pentru alimentarea palatului Cotroceni din Calea
Victoriei, folosindu-se 40 de lampi de incadescenta.In a doua jumatate a secolului
al XIX-lea apar primele preocupari pentru obitnerea si folosirea energiei
electrice.Bazele teoretice ,privin folosirea energiei electrice ,au fost puse o data cu
descoperirea legilor electromagnetismului.In 1869 Th.Grammes a inventat
dinamul,tinand seama de descoperirile anterioare.A urmat aparitia primelor
motoare sincrone,constituite de Elihu Thompson in 1879.Motoarele asincrone au
fost construite de Marcel Deprez in 1883.In 1884 Payling a introdus notiunea de
energie in electromagnetism.S-a constatat ca lucrul mecanic poate fi transformat in
caldura,,insa caldura nu poate fi transformata in lucru mecanic,in porcesul de
degradare a energiei.
De fapt ,trecerea spre a forma moderna de totul electric se poate amorsa
lent si se poate dezvolta timp indelungat,total independent de felul mai mult sau
mai putin butal in care se vor face schimbarile modului de productie.
Chiar daca am reusi sa rezolvam problemele energetice si sasatisfacem
nevoile materiale ale omului ,noi nu am face decat jumatate din drum .
Oscilam continuu intre vis si realitate ,intre inima si ratiune.
Cand existenta ne este amenintata,ratiunea primeaza asupra inimii,realitatea asupra
visului.

1.4.1 GALVANOTERAPIA.

Galvanoterapia se face prin aplicare local sau n ap, de unde i numele de
bi galvanice. Efectul termic al curentului galvanic are ca efect biologic nclzirea
tegumentelor (vasodilataia). Efectul chimic are ca efect biologic absorbia unui
medicament necesar vindecrii.


P
a
g
e
1
0

Curentul galvanic (continuu) poate fi aplicat cu ajutorul electrozilor de
plumb nvelii n materiale hidrofile sau cu un electrod de crbune n ap. Obinuit,
sunt folosite galvanizarea simpl, bile galvanice parial bi sau patrucelulare, baia
general galvanic Stanger. Sub influena curentului galvanic au loc n esuturi
fenomene de disociaie electrolitic, de migrare a ionilor i fenomene de
electroliz. Migrarea ionilor spre polii cu sarcina opus (anionii i cationii) induce
o reacie alcalin la catod i acid la anod; mai au loc fenomene de electroosmoz
si electroforez. Fenomenul migrrii ionice permite ionoforeza adic introducerea
unor substane medicamentoase n organism cu ajutorul curentului galvanic, prin
polul pozitiv metalele i alcaloizii, prin polul negativ acizii i radicalii acizi. La
nchiderea i deschiderea brusc a curentului galvanic apare contracia muscular.
Prin creterea concentraiei ionilor bivaleni la polul pozitiv are loc o ,,hipertrofie
a membranei celulare, cu scderea permeabilitii i implicit a excitabilitii: este
fenomenul de anelectronus al polului pozitiv motiv pentru care polul pozitiv este
sedativ i se aplic pe zonele dureroase. La ambii poli apare vasodilataia
(superficial i profund), ceea ce faciliteaz resorbia metaboliilor prin transferul
inflamator, de unde decurg analgezia i efectul trofic. Sensul descendent clasic al
curentului galvanic (electrodul pozitiv cranial, iar cel negativ caudal) determin un
efect hipotensor i invers.
Indicaii: nevralgii, nevrite, artroze, artrite, mialgii, perii artrite, discopatie,
edeme posttraumatice, hipertensiune arterial etc.
Contraindicaiile sunt cele cu caracter general pentru factorii
electroterapeutici.
Curentul alternativ folosit n terapeutic la frecvena de 50 Hz stimuleaz
excitabilitatea neuromotorie a muchiului cu inervaie normal; are i aciune
vasomotorie i trofic. Se aplic pe tegument cu ajutorul electrozilor de plumb
izolai n testuri hidrofile.
Indicatii: atrofii i hipotrofii musculare de inactivitate, prin imobilizarea
prelungit la pat; tulburri incipiente ale circulaiei venoase.
Contraindicaii: paralizii de cauz central sau periferic; tulburrile trofice
cutanate, varicele voluminoase. Este o metod electroterapeutic mai rar folosit n
prezent, datorit posibilitiilor lipsite de risc oferite de media i nalta frecvent.

1.4.2 FARADOTERAPIA.

Faradoterapia se face cu un curent alternativ de joas frecvent (50-100 Hz).
Acest curent nu are o putere de penetraie mare dar el acineaz asupra plcii
neuromotoare din muchi determinnd contracia muscular.


P
a
g
e
1
1

Curenii diadinamici sunt cureni de joas frecven derivai din curentul
sinusoidal de 50 de Hz, redresat prin suprimarea fazei negative i modulare ncat
rezult 5 forme de curent modulat cu cretere i indicaii relativ distincte.
- monofazat fix de 50 stimuli/sec: dinamogenie prelungit (creterea
sensibilitii, motricitii si troficitii n zona subiacent electrodului), inhibiie i
obinuin tardiv. Indicat n spasme viscerale;
- diafazat fix de 100 stimuli/sec: analogezie imediat prin inhibiie
dominant, adaptare rapid. Este un curent de inducere, folosit naintea altor forme
de curent dinamic;
- curent modulat cu perioada scurt rezultat din alternarea brusc la o
secund a curentului monofazat fix 50/sec cu diafazat fix 100/sec. Efectul
dinamogenic puternic n stri posttraumatice (edeme, celulite), mastite;
- curent modulat cu perioad lung: monofazat fix alterneaz lent cu diafazat
fix n timp de 12-16 sec. Se obine o inhibiie maxim, util n algii mioarticulare i
neurologice;
-ritmul sincopat rezult din monofazat fix ntrerupt ritmic prin intervale de o
secunda pauz.
Dinamogenia este maxim, iar obisnuina i inhibiia lipsesc. Este indicat
pentru efectul trofic muscular ca ,,gimnastic electric. Se aplic pe tegument
electrozii de Pb nvelii n material hidrofil; se pot aplica i n ap. Pentru aplicaii
punctiforme n tratamentul emergenelor nervoase exist electrozi corespunztori.

Curenii exponeniali, denumii incorect ,, cu impulsuri'' sunt stimuli
exponeniali de forme diferite, cu durata lung i pant ascendent, ce crete lent
dup o curb exponenial, ceea ce le confer principalul avantaj terapeutic:
stimularea selectiv a fibrei musculare denervate. Durata impulsului se stabilete
prin determinarea prealabil a curbei intensitate/timp, iar panta stimulului prin
determinarea climalizei. Ca orientare, cu ct leziunea nervoas este mai sever cu
att durata impulsului exponential trebuie s fie mai mare, frecvena mai rar, deci
pauzele mai lungi. Exist numeroase formule de aplicare terapeutic n scopul
obinerii simpaticolizei sau a vagolizei la nevrotici i n general n strile de
suprasolicitare determinat de stres.

1.4.3 TERAPIA CU CURENT DE MEDIE I INALT FRECVEN.

Curenii de medie frecven sunt cureni alternativi sinusoidali care se
delimiteaz net att de joas ct i de nalt frecven prin efecte biologice
distincte. Frecvena acestor cureni este cuprins ntre 1000 Hz i 100000 Hz. Pn
la 1000 Hz fiecrei perioade a stimulului electric i corespunde o excitaie, acesta

P
a
g
e
1
2

fiind principiul excitaiei sincrone a fibrelor nervoase mielinice, principiu care nu
mai este valabil peste frecvena de 1000 Hz unde pentru declanarea unei excitaii
este necesar sumarea efectului unei succesiuni de perioade a stimului
electric.Acesta este efectul de sumaie temporar. n terapeutic se utilizeaz
frecvena ntre 5000-10000 Hz pentru efectele analgetice, trofice si de contracie a
fibrelor striate i a esuturilor de profunzime, fr a influena receptorii curanai i
nervii senzitivi. Aceti cureni nu au polaritate i deci nu au aciune difereniat la
cei doi poli. Aplicarea terapeutic a mediei frecvenei se poate face n 2 moduri:
-bipolar, sub form de curent modulat n amplitudine;
-interferenial, cu 2 circuite distincte i prin urmare tetrapolar.
Media frecvenei pure de 5000 Hz influenteaz predominant excitabilitatea
neuromuscular; media frecvenei de 10000 Hz are efect analgetic, biotrofic i
vasodilatator; media frecvenei modulate n lunga perioad are aciune
excitomotorie pe fibra striat influentnd i circulaia periferic. Modulaia n
scurt perioad confer efect analgetic, biotrofic, excitomotor, vasodilatator n
funcie de numrul trenurilor de unde. Media frecvenei supramodulate are ca efect
dominant contracia muscular n condiii de analgezie. Toate aceste forme pot fi
redresate prin suprimarea fazei negative permitnd astfel ionogalvanizarea.
Indicaii: sechele algice posttraumatice, musculo-articulare, arteriopatii, artroze
algice.
Curentul interferenial este curent de medie frecven. n zona de ntlnire a
2 cureni cu frecvene puin diferite, ia natere un cmp electric interferenial, care
este de fapt un curent de medie frecven cu amplitudine variabil prin care se
evit fenomenul de acomodare. Scderea mare a impedanei cutanate la acest
curent permite o aplicare nedureroas chiar la intensiti mari care sunt eficiente n
profunzime i tolerate att de copii ct i de cei care tolereaz greu curentul
electric. Curentul interferenial elibereaz substane biochimice vasoactive care
explic efectele hiperemiante i resorbtive. Pe lng efectul de reducere a
sensibilitii ceea ce explic analgezia avantajul unei contracii puternice
reversibile i suportabile a musculaturii striate motiveaz indicaiile terapeutice n
radiculopatii, stri posttraumatice, reactivri artrozice, tulburri de circulaie
periferic.

Curenii de nalt frecven sunt cureni alternativi a cror frecven depete
100000 Hz.
Proprieti: nu influeneaz excitabilitatea neuromuscular, ptrund
profund, fr s influeneze tegumentul, determinnd endotermie, hiperemie,
stimulare metabolic i a diviziunii celulare, analgezie i miorelaxare.
Terapia cu cureni de nalt frecven (peste 100000 Hz) se foloseste n diferite
tratamente n funcie de clasificarea curenilor:

P
a
g
e
1
3

a) curenii d'Arsonval (150000-1000000 Hz) au efect analgezic, trofic, vaso
dilatator, i sunt indicai n tratarea nevralgiilor, n cosmetic etc.
b) curenii de diatermie (1000000-3000000 Hz) au aceleai indicaii ca si
ultrascurtele.
c) curenii de diatermie cu unde scurte (3000000-30000000 Hz)
d) ultracsurtele (30000000-300000000 Hz) au urmtoarele indicaii: reumatism,
afeciuni ORL, afeciuni pulmonare, ginecologice, etc.
e) undele decimetrice (peste 300 mil Hz) sunt folosite de aparatele medicale
(bisturiul electric, electrovauterizatorul) n operaii i la cauterizri.
Aceste aparate medicale sunt de fapt nite emitoare de unde. n cmpul
acestor emittoare se pun 2 electrozi cu aceeai suprafa.
Dac reducem suprafaa unuia dintre electrozi, efectul de nclzire lng acesta este
foarte mare.
Dac suprafaa electrodului mic se reduce la un punct, efectul termic este att de
mare, nct se produce o distrugere a esuturilor.

1.4.4 FOTOTERAPIA.

Fototerapia folosete energia radiant luminoas n scop terapeutic, care
are trei forme:
-radiaiile luminoase
-ultravioletele
-infraroiile (calorice)
Ca surse artificiale de raze infraroii sunt utilizate lmpi electrice,
radiatoare cu rezistente, etc. Aceste raze produc vasodilatarea stimulnd circulaia
local i fagocitoza. Au rol trofic i antiinflamator.
Indicaii: entorse, reumatism, plgi, diabet, obezitate, etc.
Ca surse artificiale de raze ultraviolete se folosesc lmpile de cuart, becul
cu descrcare n vapori de mercur, sau prin arcul voltaic.
Indicaii: reumatism, TBC, acnee, furunculoza stafilococia, astm bronsic, anemii,
rahitism etc.

1.5 EFECTUL HALL.

Tensiunea Hall
Plasm o plcu din material semiconductor ntr-un cmp magnetic uniform
de inducie B, perpendicular pe feele laterale, prin care circul curentul I.
Sub aciunea forei Lorentz, electronii se vor deplasa spre faa interioar care se
ncarc negativ. Faa superioar se ncarc pozitiv.

P
a
g
e
1
4

ntre cele doua plci se formeaz un cmp electrostatic de intensitate Eh,
care exercit asupra fiecrui electron o for electric Fe egal i de sens opus
forei Lorentz.
ntre fee se menine constant diferena de potenial Uh=Ua-Ub numit
tensiune Hall.
Se demonstreaz c Uh=Kh x I x B unde Kh se numete constanta Hall i
depinde de temperatur i de natura materialului.

Aplicaii tehnice
Cea mai rspndit aplicaie tehnic a efectului Hall este teslametrul.
Teslametrul este format dintr-o sond care conine o plcu semiconductoare de
dimensiuni mici (de ex. a= 1mm, h= 2mm i l=2mm) plasat la extremitatea unei
tije, un milivoltmetru gradat direct n militesla i un generator de tensiune continu
care d natere curentului din plcu. Teslametrele moderne sunt prevzute cu
milivoltmetre digitale sensibile.

1.6 EFECTUL PIEZOELECTRIC.

Efectul piezoelectric direct const n proprietatea unor cristale de a se
ncrca cu sarcin electric pe unele dintre feele acestora atunci cnd sunt supuse
la solicitri de ntindere sau de compresiune dup o anumita direcie.
Efectul piezoelectric invers se numete electrostriciune i const n
proprietatea cristalelor de a se deforma dup anumite direcii, dac pe unele dintre
feele acestora se afl o diferen de potenial. Mrimea sarcinii electrice este
proporional cu mrimea forei aplicate.
Prin aciunea forelor F pe direcia axelor mecanice reeaua se deformeaz i
centrele de greutate ale particulelor cu sarcini negative i ale particulelor cu sarcini
nu mai coincid. Apare un moment electric dipolar i deci sarcini electrice de
polarizare.

Aplicaii tehnice
Doza de pickup este un cristal piezoelectric care este supus unor fore de
compresiune variabile i n funcie de adncimea anului pe disc se va genera o
tensiune variabil corespunztoare semnalului nregistrat. Brichetele piezoelectrice
sunt echipate cu cristale piezoelectrice iar tensiunea rezultat aprinde gazul.
Acelai efect se aplic adecvat, pentru aprinderea automat a combustibilului de
aragaz. Cristalul piezoelectric este comprimat prin apsarea butonului de aprindere.
Efectul invers - electrostriciunea este folosit la generarea sunetelor de
frecven variabil. n funcie de tensiunea aplicat pe feele cristalului
piezoelectric, acesta i va modifica dimensiunile pe o anumit direcie,

P
a
g
e
1
5

proporional cu tensiunea aplicat. Principiul electrostriciunii este folosit la
difuzor i la generatorul de ultrasunete. Generatorul conine dou plcue de cuar
cu tietur Curie, lefuite i lipite ntre dou plci groase de oel. La aplicarea unei
tensiuni alternative prin modificarea dimensiunilor pe o anumit direcie, sistemul
devine o surs de sunete de frecven foarte mare. Prin recepionarea ecoului
recepionat de ultrasunete se pot msura distanele. La recepie, un cristal
piezoelectric va vibra elastic n urma presiunii exercitate de ultrasunete: vor aprea
tensiuni electrice pe feele opuse.
Folosind traductoare piezoelectrice se poate msura acceleraia; aparatele se
numesc accelerometre piezoelectrice.
Pentru msurarea presiunii se folosete de asemenea efectul piezoelectric direct.

1.7 EFECTUL FOTOELECTRIC.

Energia purtat de radiaia electromagnetic este de natur discret sub
form de cuante de energie numite fotoni.
Dac pe suprafaa unei plcue semiconductoare cade un flux de radiaii
electromagnetice, acesta se desparte n trei componente (flux transmis, absorbit i
reflectat). Fluxul absorbit conduce la mrirea la nivele energetice inferioare pe
nivele energetice superioare, iar la atomii din nodurile reelei cristaline crete
energia de vibraie n jurul poziiei de echilibru din nodurile reelei cristaline.
Creterea energiei de vibraie a atomilor reelei se asociaz cu apariia n
reea a unor purttori de energie de vibraie numii fononi.
Efectul piezoelectic intern are loc cnd energia incident preluat contribuie
numai la ruperea electronilor de valen care devin electroni liberi.
Efectul piezoelectric extern are loc cnd energia incident reinut n interior
este mai mare dect energia de legtur a electronilor, n reea se formeaz fononi,
n exterior se emit electroni.
La un semiconductor impurificat sub influena luminii apare efectul
piezoelectric, iar energia radiaiei incidente este preluat de purttorii de sarcin i
energia cinetic a acestora crete.
Am vzut c n jonciunea pn apare o barier de potentian; sub influena
luminii, la o jonciune fotosensibil, mrimea barierei crete.
Un element care conine o asemenea jonciune se numete fotoelement i
este un generator de tensiune. Fotoelementul este o fotodiod care sub influena
luminii genereaz curent electric ntr-un circuit, fr alt surs de energie din
exterior.
Daca fotodioda este polarizat invers, curentul din circuit este dat de
curentul de cmp la care particip purttorii minoritari generai pe cale termic i

P
a
g
e
1
6

generai prin efect fotoelectric intern i este proporional cu fluxul luminos i cu
sensibilitatea spectral a fotodiodei.

1.8 EFECTE TERMOELECTRICE (SEEBECK, PELTIER I
THOMPSON).

Efectul Seebeck const n apariia unei t.e.m. ntr-un circuit format din dou
conductoare de natur diferit cu jonciuni la capete, cnd cele dou jonciuni se
afl la temperaturi diferite.
Pe baza acestui efect se realizeaz termocuple pentru msurarea
temperaturii.
Fenomenul invers este efectul Peltier, care se manifest prin absorbia sau
degajarea unei cantiti de cldur (diferit de cea degajat prin efectul Joule al
curentului electric) ntr-o jonciune format din doi conductori sau doi
semiconductori diferii i zona de contact, de exemplu ntre cupru i fier apare o
t.e.m de contact.
Dac prin jonciune trece un curent electric cu semnul de la cupru la fier,
electronii din zona de contact capt energie cinetic suplimentar i temperatura
jonciunii crete; la trecerea unui curent n sens invers, temperatura jonciunii
scade.
Dac ntr-un circuit electric cu dou jonciuni ca cele de mai sus, circul un
curent electric cu sens adecvat, se poate realiza un transport de cldur de la
jonciunea mai rece la jonciunea mai cald. Efectul Peltier este folosit la realizarea
minifrigiderelor.













P
a
g
e
1
7

CAPITOLUL II.
AMPERMETRUL, UTILIZAREA AMPERMETRULUI,
SUNTUL AMPERMETRULUI, PUTEREA
WHEATSTONE


2.1 AMPERMETRUL.

Pentru determinare unor constante fizice ale unor elemente de circuit , de
exemplu rezistenta electrica a unui rezistor sau pentru determinarea variatiei unei
marimi fizice de exemplu intensitatea curentului electric printr-un rezistor in
functie de tensiunea aplicata pe rezistor ,se realizeaza in laborator diferite montaje
electrice .Principalele instrumente de masura utilizate sunt ampermetrul pentru
masurarea intensitatii curentului electric si voltmetrul pentru masurarea tensiunii
electrice .
Ampermetrul se conecteaza in serie cu elementul respectiv (rezistorul) ,iar
voltmetrul se conecteaza in derivatie cu acel element .Odata introduse in montajul
electric atit ampermetrul cit si voltmetrul devin elemente ale montajului respectiv.
Prin introducerea instrumentelor de masura in montaj ,acesta se modifica din punct
de vedere electric .In mod tacit ,pina acum, am considerat atit ampermetrul cit si
voltmetrul ca elemente ideale ,elemente care nu modifica starea electrica a
sistemului prin introducerea lor in montaj.
Campul electric (numit si electrostatie, in cazul in care nu depinde de
timp),ca si sarcina electrica, este o notiune primara.Nu are sens sa se incerce
definirea lui prin intermediul altor marimi fizice mai simple .Tot ce se poate
face este sa se constate existenta lui si sa i se descrie proprietatile .
Sarciniile electrice inzestreaza spatiul din jurul lor cu propritati fizice particulare,
creeaza un camp electric.Prezenta campului electric in jurul ricarui sarcini este o
proprietate inerenta a acesteia.Campul electric se pune in evidenta prin forta care
se exercita asupra unei sarcinide proba adusa in camp, adica a unei sarcini
mici,punctiforme, pozitive care practic nu modifica sarcinile de pe corpul care
creeaza campul.
Notand cu q marimea sarcinii de proba, forta care actioneaza asupra ei se
scrie
F=qE
Unde vectorul E , numit intensitate a campului electric, nu depinde de q ci
este determinatnumai de corpul incarcat cuaceasta.Din relatia rezulta ca

P
a
g
e
1
8

intensitatea campului electric , E reprezinta forta electrica ce actioneaza asupra
unitatii de sarcina de proba
E=F supra q.

LEGEA LUI COULOMB

Electrostatica studiaza campurile electrice create de sarcinil imobile,aflate in
starea de echilibru electrostatic, cand sistemul de sarcini nu implica deplasari, ale
sarcinilor unele in raport cu altele. Se poate afirma, in termeni rlativisti, ca
unsistem de sarcini elctrice aflate in echilibu electrostatic permite alegerea unui
sistem de referinata unic, in repaus fata de toate sarcinile electrice, in care
experimentatorul poate verifica legile electrostaticii.Campul electric produs de un
astfel de sistem de sarcini si masurat din acest referential se numeste camp
electrostatic,dar, in esenta, el reprezinta un camp electric statioar, un caz particular
de camp electromagnetic.
Legea cantitativa fundamentala a electrostaticii a fost descoperita de
Coulomb in anul 1785 si enuntul ei, pt. doua sarcini punctiforme,q si q prim, este
reprezentat prin expresia fortei de interactiune dintre cele doua sarcini, unde razele
vectoarecare intervin au semnificatia indicata mai sus.
In ceea ce priveste limita de plicabilitate a legii lui Coulomb, trebuie precizate cele
doua scari in raport cu carevse considera in general fenomenele fizice.La scara
microscopica la distantele dint-un atom de ex. atomul de H , pt.comportarea
dinamica a electronului se foloseste ecanica cuantica, dar forat electrostatica este
cea obisnuita, coulombiana.Dovada esteca energiile atomulu, calculate pe baza
legii lui Coulomb, se verifica experimental.la distante mici.inferioare lui 10 la
minus 14 cm, nu se stie daca legea lui Coulomb mai ramane valabila .
La scara macroscopica la distantele superiaoare celor geografice, nu exista
confirmari experimentale directe ale lui legii coulomb. Totusi daca aceasta lege nu
ar fi adevarata pt, distante mari, in conformitate cu electrodinamica cuantica, masa
de repaus a cuanteinde lumina (fotonul) nu ar fi zero, asa cum rezulta di teoria
relativitatii.accest fapt ar implica dependenta de lungime a vitezei undelor
electromagnetice in vid (dispersia in vid ), ceea ce nu s-a observat exprimental cel
putin pentru distante de ordinul mai multor kilometri.

Pentru ca sa se realizeze aceasta conditie ,ampermetrul trebuie sa aiba
rezistenta electrica nula iar voltmetrul trebuie sa aiba o rezistenta electrica enorm
de mare, teoretic infinita.
Instrumentele reale nu pot indeplini aceasta conditie .Fiecare instrument de
masura se apropie de conditia ideala daca sunt folosite pentru anumite intervale de
valori.

P
a
g
e
1
9

Ampermetrul real are rezistenta electrica (R
A
) diferita de zero , dar mult mai
mica decit rezistenta electrica (R) a rezistorului cu care se inseriaza (R
A
<< R).
13615npv21qbc7v
Voltmetrul real are rezistenta electrica (R
V
),finita ,dar mult ma i mare decit
rezistenta electrica a rezistorului cu care se conecteaza in derivatie (R
V
>>R).
Pentru a indeplini aceste conditii instrumentele de masura se utilizeaza
pentru anumite domenii de valori masurate. Aceste domenii sunt indicate de scala
instrumentului respectiv . In montajul respectiv trebuie sa folosim un instrument
corespunzator .De exemplu daca intensitatea curentului care trebuie determinata
este de ordinul citorva amperi se utilizeaza un ampermetru cu scala 0-10 A. De
asemenea daca estimam ca tensiunea masurata este de ordinul voltilor utilizam un
voltmetru cu scala 0-12 V.
Aceste restrictii au consecinte practic nedorite ,conducind la necesitatea de a
dispune de o mare varietate de instrumente de masura .
Utilizarea ampermetrului

Deoarece masurarile presupun determinarea unor intensitati necunoscute ,la
introducerea ampermetrului in circuit se alege la inceput domeniul cel mai mare
posibil .Daca acul ampermetrului a deviat foarte putin se poate folosi o alta borna
inferioara ,fara a deteriora aparatul ,astfel incit citirea sa fie cit mai exacta .
Valoarea maxima a diviziunilor cadranului coincide cu valoarea intensitatii
curentului la care ampermetrul a fost conectat in circuit .
De exemplu daca acul ampermetrului s-a oprit in dreptul diviziunii 80, atunci
I=580/100 =4A

2.1.1 AMPERMETRE ANALOGICE.

n general pentru masurarea curentului electric este necesara ntreruperea
circuitului si introducerea unui ampermetru A, de rezistenta r
A
, n circuitul parcurs
de curentul de masurat. nainte de introducerea ampermetrului n circuit, curentul
electric are valoarea I si se numeste valoarea adevarata a curentului de masurat:

unde U
AB
este tensiunea la bornele AB iar R
C
este rezistenta circuitului parcurs de
curentul I.
U
AB


P
a
g
e
2
0


Fig 2.1.1. Influenta consumului ampermetrului
n circuitul de masurare

Ca urmare a introducerii ampermetrului n circuit, curentul masurat I
m
, mai
mic dect I, va avea valoarea:
,
unde r
A
este rezistenta interna a ampermetrului.
Eroarea relativa ce apare ca urmare a introducerii ampermetrului n circuit este:

Pentru ca aceasta eroare sa fie ct mai mica trebuie ca rezistenta ampermetrului sa
fie ct mai mica fata de rezistenta circuitului.

2.1.2 AMPERMETRE MAGNETOELECTRICE.

Ampermetre magnetoelectrice sunt alcatuite dintr-un miliampermetru
conectat la bornele unui sunt.
Ampermetre magnetoelectrice se construiesc cu sunturi interioare pentru
domenii cuprinse ntre 0,1 si 100 A si cu sunturi exterioare pentru curenti de pna
la 10 kA.

unde I este curentul de masurat, I
0
este curentul prin ampermetru, r
0
este rezistenta
interna a ampermetrului iar R
S
este rezistenta suntului.

P
a
g
e
2
1

Daca ampermetrul trebuie sa masoare un curent I, de n ori mai mare ca
domeniul de masura al acestuia I
0
, (I = nI
0
), rezistenta suntului se calculeaza cu
relatia:

Schema electrica a unui sunt multiplu este prezentata in figura 2.1.2.

Fig 2.1.2 Schema electrica a unui sunt multiplu

n cazul n care gama de masurare este setata pe domeniul k, curentul I
k

functie de rezistentele sunturilor va fi:

rezulta ca:

Rezistenta R
T
este realizata n general din manganina si serveste la
compensarea erorilor de temperatura. Astfel rezistenta totala R
a
+ R
T
variaza mai
putin cu temperatura (R
T
= 1 ... 5 R
a
, manganina).

2.1.3 AMPERMETRE FEROELECTRICE.

Ampermetrele feromagnetice sunt aparate de masura analogice folosite
pentru masurarea curentului alternativ de frecventa industriala
Dispozitivul feroelectric este format dintr-o bobina fixa parcursa de curentul
de masurat de forma cilindrica n interiorul careia se afla doua piese confectionate
din material feromagnetic, dintre care una este fixata n interiorul carcasei bobinei
iar cealalta este mobila fiind prinsa pe axul dispozitivului indicator. Cuplul activ
este creat de fortele de respingere ce apar intre cele doua piese feromagnetice
polarizate n acelasi sens.
Expresia energiei magnetice care actioneaza asupra sistemului este:

P
a
g
e
2
2


unde W
mag
este energia instantanee a cmpului magnetic al bobinei, i curentul ce
trece prin bobina iar L este inductanta bobinei. Cuplul activ mediu ce actioneaza
asupra sistemului va fi data de derivata energiei magnetice functie de unghiul de
deviatie:

unde I

este valoarea efectiva a curentului alternativ, L depinde de pozitia pieselor
feromagnetice n interiorul bobinei, deci de unghiul de deviatie.
Cuplul rezistiv este proportional cu unghiul de deviatie:

Astfel ca deviatia acului indicator este data de relatia:

Deoarece inductanta bobinelor este proportionala cu patratul numarului de
spire N, L = L
0
N
2
, deci deviatia poate fi exprimata sub forma:

Deviatia maxima
max
depinde de amperspirele nominale (NI)
nom

Ampermetrele feromagnetice se realizeaza prin dimensionarea
corespunzatoare a bobinei parcurse de curentul de masurat. La ampermetrele cu un
singur domeniu de masurare, odata cu crestere curentului nominal se micsoreaza
numarul de spire al bobinei, ajungndu-se pentru curenti de 200 500 A ca bobina
sa fie realizata dintr-o singura spira.
Pentru masurarea unor curenti de ordinul mA numarul de spire necesar este
de ordinul sutelor (300).
La ampermetrele cu domenii multiple, bobina este realizata din mai multe
sectiuni, schimbarea domeniului de masurare realizndu-se fie prin schimbarea
conexiunii serie sau n paralel a sectiunilor fie prin schimbarea bornei de utilizare
(figura 3, n care este reprezentata schema extinderii domeniului de masurare).

Fig 2.1.3 Extinderea domeniul de masura.


P
a
g
e
2
3

Domeniul de frecventa al ampermetrelor feromagnetice de laborator este de
15 500 Hz.

2.1.4 AMPERMETRE TERMOELECTRICE.

Sunt singurele aparate clasice care masoara curenti de frecventa foarte mare,
zeci si sute de MHz. Ampermetrele cu termocuplu se utilizeaza cu precadere la
masurarea valorii efective a curentilor de radiofrecventa, masurnd valoarea
efectiva a acestora, indiferent de forma de unda si de frecventa si sunt constituite
dintru milivoltmetru magnetoelectric conectat la capetele reci ale unui termocuplu.
Functionarea acestora se bazeaza pe efectul Seebeck care consta n aparitia
unei tensiuni continue (tensiune termoelectrica) la capetele ,,reci'' ale unui cuplu
format din doi electrozi, atunci cnd capetele ,,calde'' (sudate) ale acestuia sunt
ncalzite la o anumita temperatura de catre curentul de masurat I, figura 2.1.4.

Fig 2.1.4 Miliampermetru termoelectric.

Astfel, daca T este temperatura capetelor sudate, tensiunea
termoelectromotoare E
T
este data de o relatie de forma:

unde T este proportional cu I
2
si R:

Curentul ce va trece prin ampermetrul magnetoelectric I
t
va fi dat de relatia:

Deviatia acului indicator a ampermetrului magnetoelectric va fi:

si va fi proportionala cu patratul curentului continuu sau cu patratul valorii efective
al curentului alternativ.






P
a
g
e
2
4

2.1.5 AMPERMETRU ELECTRONIC DE CURENT CONTINUU.

Schema de principiu este alcatuita dintr-un amplificator operational ce are
conectat n reactie un ampermetru magnetoelectric, figura 5.

Rezulta ecuatia:

Deoarece U
R

n
U
p
rezulta si se obtine:

dar U
n
U
1
= U = RI rezulta ca

Deci curentul masurat de catre ampermetrul magnetoelectric este o masura a
curentului de masurat.
Daca raportul R/R
1
este foarte mare (R>>R
1
) atunci aparatul poate masura
curenti foarte mici (nA)

2.2 SUNTUL AMPERMETRULUI.

La proiectarea ampermetrelor, rezistorii de multiplicare (rezistori de unt n
acest caz) se vor conecta n paralel i nu n serie, precum era cazul voltmetrelor.
Asta datorit faptului c dorim o divizare a curentului, nu a tensiunii, iar un divizor
de curent se realizeaz prin rezistori conectai n paralel.

P
a
g
e
2
5

Considernd aceiai deplasare precum n cazul voltmetrului, putem observa
c un astfel de aparat este destul de limitat, deplasarea maxim realizndu-se
pentru un curent de doar 1 mA.

Odat cu extinderea plajei de valori ale aparatului de msur, trebuie s
modificm i scala valorilor pentru a reflecta aceast modificare. De exemplu,
pentru un ampermetru a crei valoare maxim msurat poate atinge 5 A,
deplasarea indicatorului fiind aceiai, va trebui s modificm marcajul astfel: 0 A
n partea stng i 5 A n partea dreapt, n loc de 0 mA i 1 mA.

Dup ce ne-am hotrt ca vrem s extindem domeniul maxim la 5 A, vom
trece la determinarea rezistenei de untare. Aceasta va asigura o valoare maxim a
curentului prin dispozitivul de detectare propriu-zis de maxim 1 mA i nu de 5 A
(n situaia n care curentul printre cele dou sonde nu depete nici el valoarea de
5 A).
Unitate Deplasare R
unt
Total Unitate
E

V
I 1 m

5 A
R 500


Putem introduce datele cunoscute ntr-un tabel, pentru uurarea calculelor.
Unitate Deplasare R
unt
Total Unitate
E 0,5

V
I 1 m

5 A
R 500



P
a
g
e
2
6

Din valorile cunoscute, putem determina cderea de tensiune pe aparatul de
msur, aplicnd legea lui Ohm (E = IR).
Unitate Deplasare R
unt
Total Unitate
E 0,5 0,5 0,5 V
I 1 m

5 A
R 500



Circuitul de fa este un circuit paralel, prin urmare, cderile de tensiune pe
unt, pe sistemul de detectare a deplasrii, precum i ntre cele dou sonde ale
aparatului de msur, trebuie s fie egale.
Unitate Deplasare R
unt
Total Unitate
E 0,5 0,5 0,5 V
I 1 m 4,99 5 A
R 500



tim de asemenea ca prin unt, curentul trebuie s fie egal cu diferena dintre
curentul total (5 A) i curentul deplasrii (1 mA), datorit adunrii curenilor de
ramuri n configuraia paralel.
Unitate Deplasare R
unt
Total Unitate
E 0,5 0,5 0,5 V
I 1 m 4,99 5 A
R 500 100,02 m



Aplicnd apoi legea lui Ohm (R = E / I), determinm rezistena de unt
necesar.
Desigur, n realitate, rezistena de unt se regsete n interiorul aparatului de
msur.

Selectarea domeniului de valori

P
a
g
e
2
7


La fel ca i n cazul voltmetrelor, pot exista mai multe valori ale curenilor
de deplasare maxim. Acest lucru se realizeaz prin introducerea n circuit a unui
numr suplimentar de rezistori de unt. Selectarea lor se realizeaz printr-un
comutator (selector) multi-polar.
Observm c rezistorii sunt conectai n paralel cu aparatul de msur, i nu
n serie precum n cazul voltmetrului. Selectorul cu cinci poziii realizeaz contact
doar cu cte un rezistor pe rnd. Mrimea fiecrui rezistor este diferit i conform
cu deplasarea maxim a domeniului respectiv de valori, bazndu-se pe
caracteristicile sistemului de detectare al deplasrii (1 mA, 500 ).

Valoarea fiecrui rezistor se determin prin aceiai metod, lund n
considerare curentul total, deplasarea maxim i rezistena intern. Pentru un
ampermetru cu un domeniu de valori maxim de 100 mA, 1 A, 10 A, respectiv
100A, rezistenele de unt sunt conform figurii alturate.
Aceste rezistene de unt sunt extrem de mici! Pentru a atinge astfel de rezistene,
rezistori de unt ai ampermetrelor trebuie realizai de cele mai multe ori printr-o
comand special din conductori cu diametru relativ mare sau din plci metalice
solide.
Trebuie s fim ateni ns la puterea disipat n aceast situaie. Fa de
voltmetru, curentul prin rezistorii unui ampermetru sunt destul de mari. Dac acei
rezistori nu sunt proiectai corespunztor, se pot nclzi i distruge, sau, n cel mai

P
a
g
e
2
8

fericit caz, i pot pierde acurateea prin nclzire excesiv. Pentru exemplul
precedent, puterea disipat pentru valoarea maxim a deplasrii, n valori
aproximative, este urmtoarea:

Un rezistor de 1/8 W este suficient pentru R
4
, unul de 1/2 W pentru R
3
i
unul de 5 W pentru R
2
. Totui, rezistorii i menin acurateea pentru o perioad
mult mai ndelungat de timp dac nu funcioneaz foarte aproape de valoarea
maxim admis; prin urmare, o supra-dimensionare a rezistorilor R
2
i R
3
ar fi
binevenit. Dar, rezistorii de precizie cu o putere nominal de 50 W sunt extrem de
rari i de scumpi. Singura modalitate este realizarea la comand a acestora.
Msurarea curentului cu voltmetrul

n unele cazuri, rezistorii de unt sunt utilizai n combinaie cu voltmetre cu
rezistena de intrare ridicat pentru msurarea curenilor. Curentul prin voltmetru
va fi suficient de mic pentru a-l putea neglija, iar rezistena de unt poate fi
dimensionat n funcie de numrul de voli sau milivoli produi pentru fiecare
amper de curent.
De exemplu, dac rezistorul de unt din figura de mai sus ar fi dimensionat
la o valoare de exact 1 , pentru fiecare cretere de un amper, cderea de tensiune
la bornele acestuia va crete cu un volt. Indicaia voltmetrului va putea fi

P
a
g
e
2
9

considerat ca fiind direct legat de valoarea curentului prin unt. Pentru valori
foarte mici ale curentului, rezistena de unt trebuie s fie mare pentru a putea
genera tensiuni mai mari pentru fiecare unitate de curent, extinznd astfel gama
valorilor msurate cu voltmetrul spre mrimi foarte mici. Aceast metod de
msurare este des ntlnit n aplicaiile industriale. Desigur, n acest caz, scala
voltmetrului poate fi modificat/nlocuit pentru a putea citi direct valorile
curentului.

Utilizarea unui rezistor de unt n combinaie cu un voltmetru poate
simplifica operaiile de msurare ale curenilor, atunci cnd acestea sunt dese, n
mod normal, atunci cnd msurm curentul dintr-un circuit cu ampermetrul,
circuitul trebuie ntrerupt (deschis), iar ampermetrul conectat ntre cele dou capete
libere nchiznd astfel din nou circuitul.

Dac avem un circuit n care aceast operaie trebuie realizat des, sau dac
dorim simplificarea procesului de msur, putem plasa permanent un rezistor de
unt ntre cele dou capete rmase libere dup deschiderea circuitului. Curentul
poate fi msurat de acum ncolo cu ajutorul unui voltmetru, fr a necesita
ntreruperea circuitului la fiecare msurtoare.
Desigur, dimensiunea untului trebuie s fie suficient de mic pentru a nu afecta
funcionarea normal a circuitului n care este introdus. Va exista o mic eroare de
msur datorit prezenei untului, dar aceasta se ncadreaz n limite acceptabile.

Sa consideram un ampermetru cu rezistenta electrica proprie R
A
care poate
masura curentii cu intensitatea maxima , I
m
.Pentru a mari domeniul de utilizare de
n ori , pentru a-l putea utiliza la masurarea unor curenti electrici cu intensitatea

P
a
g
e
3
0

maxima I ,n=I/I
m
,se conecteaza in paralel cu ampermetrul uni rezistor senumit
sunt ,cu rezistenta electrica R
S
.
R
S






Curentul cu intensitatea I ,care trebuie masurat ,se desparte in nodul M intr-
un curent care trece prin ampermetrul , de intensitate I
A
si un curent care trece prin
sunt de intensitate I
s .

I=I
A
+I
S
,utilizind relatia I=nI
A
se obtine : nI
A
=I
A
+I
S
sau (n-1 )I
A
=I
S
.
Folosind legea lui Ohm pentru portiunea de circuit MN se poate scrie :
I
A
=U
MN
/R
A
si I
S
=U
MN
/R
S
se obtine :
(n-1)
A
MN
R
U
=
S
MN
R
U
R
S
=
1 n
R
A

2.3 MASURAREA REZISTENTELOR.

Cea mai simpla metoda de masurare a rezistentelor electrice consta in
utilizarea ampermetrului si a unui voltmetru .Aratam in continuare cum se
conecteaza aceste instrumente in circuit electric realizat pentru o determinare cit
mai corecta.
Masurarea unei rezistente mari (montaj aval)
Se realizeaza montajul indicat in figura alaturata .La legarea in paralel a
voltmetrului ,acesta masoara doua tensiuni ,pe ampermetru si pe rezistor:
U
V
=U
A
+IR R=
I
U U
A V

R= R
I
U
V

A

deoarece rezistenta ampermetrului R
A
este mica (R
A
<< R),rezulta cu aproximatie ,
R=
I
U
V










P
a
g
e
3
1

Masurarea unei rezistente mici (montaj amonte)
Intensitatea masurata de ampermetru reprezinta ,conform legii I a lui
Kirchhoff suma intensitatilor rezistorului si respectiv voltmetrului :
I=I
V
+I
R
=
R
U
R
U
V
V
V
+
Deoarece volmetrul are rezstenta electrica foarte mare (R
V
>>R),relatia se
paote aproxima:
I=
R
U
V
R=
I
U
V

Puterea Wheatstone
In activitatea experimentala determinarile se efectueaza cu anumite erori ,
abateri de la valorile reale .Existenta erorilor se datoreaza unor cauze subiective ,
de exemplu citirea valorilor indicate de instrumentele de masura , dar si a unor
cauze obiective , determinate de imperfectiunea instrumentelor de masura .
Pentru a obtine rezultate cit mai corecte trebuie inlaturate sau diminuate cit
mai multe dintre cauzele care conduc la aparitia erorilor .
In acest sens ,s-a constatat ca o metoda importanta de reducere a erorilor o
constituie metoda de zero. Conform acestei metode ,instrumentul este pus in
situatia de a indica diviziunea zero.
Un exemplu de aplicatie a metodei de zero il reprezinta puterea Wheatstone .

Schema de principiu a punii Wheatstone: Schema de principiu a punii duble:








Panoul frontal al unei puni Wheatstone-Thompson tip RWT4 4,05:










P
a
g
e
3
2



Pe panoul frontal din figur sunt o serie de borne i locauri pentru fie cu
urmtoarele roluri:
Borne pentru rezistena de msurat Rx, acre poate fi cuadripolar sau bipolar. n
cazul msurrii unor rezistene bipolare bornele se scurtcircuiteaz dou cte dou.
Locauri pentru alegerea modului de lucru cu puntea: - pentru puntea
Thompson fia se introduce n locaul Wh iar pentru puntea Thompson fia se afl
n locaul Th.
Locauri pentru alegerea raportului a/b cu care se lucreaz n cazul punii
Wheatstone.
Butoane de pornire, respectiv de reglare a sensibilitii punii. Prima dat se
apas Brut i se efectueaz reglaje, iar cnd indicatorul de nul este aproape de zero
se apas Fin i se efectueaz reglajul final.
Locauri pentru alegerea raportului n cazul de lucru cu puntea Thompson.
Cele dou fie se introduc n locauri cu acelai marcaj. n cazul lucrului cu puntea
Wheatstone fiele se vor pune n locaele marcate cu Wh.
Borne pentru legarea galvanometrului.
Borne pentru legarea sursei de alimentare a punii, respectnd polaritile.
Puntea Wheatstone se alimenteaz cu 4,5-5V, iar puntea Thompson 2-2,5V.
Butoane pentru reglajul lui R respectiv R1, R2, pentru a obine indicaia nul, n
care caz valoarea se va citi nmulind valoarea reglat cu indicaiile
corespunztoare.
Indiferent de puntea folosit raporturile se aleg astfel ca la reglaj s se
foloseasc toate decadele rezistenei R respectiv Re, caz n care puntea are precizie
maxim.

Panoul frontal al unei puni Kelvin de tip TMT2:

B buton pentru scurtcircuitarea de protecie a instrumentului
de nul IN, se ine apsat n timpul reglajului;
P1 buton pentru alegerea tensiunii de alimentare U=Z sau
U=0,1Z unde Z este tensiunea sursei;
P2 stabilete valoarea raportului;
P3 reglaj fin.


Caracteristici de utilizare:
Factorul de
multiplicare
Domeniul de
msur
Eroarea [O] Eroarea [%]

P
a
g
e
3
3

0,001 0,0005-0,006 0,00010 -
0,01
0,005-0,015
0,015-0,06
0,00015
-
-
1
0,1
0,05-0,15
0,15-0,6
0,0015
-
-
1
1
0,5-1,5
1,5-6
0,015
-
-
1

Tabel cu rezultatele msurtorilor cu puntea Wheatstone:
Nr.
Crt.
Rez
Rxa
[O]
a/b R
[O]
Rx
[O]
o1
[div
]
R1
[O]
o2
[div
]
R2
[O]
Ri
[O]
R
|
x
[O]
Rm
ed
[O]
S
[O]
c
r
[%]

Obs.

430
00
10
432
3
432
30
24
332
3
16
532
3
4523
430
00
431
20
90,4
6

5V,
rezisten
mare 600 1/10
601
3
601,
3
11
631,
3
12
571,
3
599,9
96
600
600,
65
229,
998

Pentru cazul echilibrrii perfecte o1=o2=0 i R1=R2=R; R
b
a
Rx = . Apoi se face o
dezechilibrare forat spre dreapta cu o1R1 i una spre stnga cu o2R2.
R=Ri; Rx=R
|
x;
2 1
1
) 1 2 ( 1
o o
o
+
+ = R R R Ri ;
2
|
x R Rx
Rmed

= ;
1 2
2 1
R R
Ri S

+
=
o o
unde S este
sensibilitatea punii;
rd rc r
c c c + = unde c
rc
este eroarea constructiv iar c
rd
eroarea
relativ de determinare pentru situaia cu interpolare;
2 1
1 2
o o
o
c
+
A
=
Ri
R R
rd
.

Tabel cu rezultatele msurtorilor cu puntea Thompson:
Nr.
Crt.
Rez
Rxa
[O]

a
Re
[O]
R
[O]
Rx
[O]
o1
[div
]
R1
[O]
o2
[div
]
R2
[O]
Ri
[O]
R
|
x
[O]
Rm
ed
[O]

Obs.
3,2
100
00
10
333
3
3.33 8
303
3
6
363
3
337
6
3.2
3.26
7 2,5V, rezisten
f. mic
1,6
100
00
10
190
0
1.9 11
169
0
9
219
0
196
5
1.6 1.75
a/b=1; a=b;
a
R Rx
Re
= rezistena necunoscut
Se face o dezechilibrare forat spre dreapta cu o1R1 i una spre stnga cu o2R2.
Rezistena interpolar
2 1
1
) 1 2 ( 1
o o
o
+
+ = R R R Ri ,
2
|
x R Rx
Rmed
+
= ,
1 2
2 1
R R
Ri S

+
=
o o
,
rd rc r
c c c + = ,
2 1
1 2
o o
o
c
+
A
=
Ri
R R
rd
.

P
a
g
e
3
4

Eroarea absolut ] [O =
r a
Rmedc c .
Valoarea probabil a rezistenei msurate va fi situat n domeniul calculat
cu formula: ] [O =
a
Rmed Rmas c .

Functionarea puntii Wheatstone n regim echilibrat

Pentru anumite valori ale rezistentelor din laturile (bratele) puntii, tensiunea
U
CD
, si respectiv, curentul I
g
se anuleaza. Aceasta situatie corespunde regimului
echilibrat al puntii si prezinta avantajul ca permite determinarea valorii rezistentei
de masurat X numai n functie de valorile rezistentelor a, b si R din celelalte laturi,
fara a depinde de elementele digonalei de alimentare si diagonalei de masurare.
ntr-adevar, pentru I
g
=0, trbuie ndeplinite conditiile:
aI
1
= bl


(1)
XI
1
=RI
2

(2)
de unde rezulta:
X=a/b*R
(3)
Masurarea rezistentelor cu puntea Wheatstone h regim echilibrat consta
deci,, n modificarea valorilor rezistentelor de comparatie a, b, R pna ce se obtine
indicatia Ig = 0 la aparatul de masurat. Asadar masurarea se face printr-o metoda
de zero, deci aparatul de masurat trebuie sa fie un detector de nul (aparat demare
sensibilitate care nu necesita o scara gradata extinsa, el fiind utilizat numai pentru a
sesiza anularea curentului prin diagonala de masurare).
Datorita simplitatii relatiei (2) de determinare a rezistentei X, cat si a
preciziei ridicate de masurare (dependenta fn exclusivitate de precizia rezistentelor
de comparatie), puntea Wheatstone n regim echilibrat reprezinta unul din cele mai
utilizate mijloace de masurare a rezistentelor.
n cazurile n care rezistentele din laturile puntii nu satisfac relatia (2), deci
tensiunea U
CD
0, puntea Wheatstone se afla n regim dezechilibrat. Curentul prin
diagonala de masurare Ig este dat de relatia (3), dedusa prin aplicarea legilor
Kirchhoff:
(4)
n care:
R
s
- rezistenta diagonalei de alimentare;
R
b
- rezistenta diagonalei de masurare.

P
a
g
e
3
5

Se poate constata ca n regim dezechilibrat rezistentele a, b, R, R
D
, R
s
,
precum si tensiunea E fiind fixate, l
g
depinde numai de rezistenta X si printr-o
adecvata a scarii aparatului de masurat (care numai este detector de nul), se poate
citi direct valoarea rezistentei de masurat
Este evident ca la efectuarea masurarilor n regim dezechilibrat, precizia este
mai redusa, intervenind in plus erorile introduse de aparatul de masurat, de
rezistentele celor doua diagonale si de variatiile tensiunii sursei de alimentare.
Relatia (3) permite efectuarea unei analize pe baza careia sa se poata deduce
att modalitatile de echilibrare sistematica a puntii, ct si de exprimare a
indicatorilordc calitate ai masurarilor cu puntea Wheatstone.
Se remarca usor c punnd n relatia (3) conditia I
g
=0 se obtine imediat
relatia (2).
Domeniul de masurare; conform relatiei (2), limitele superioara si inferioara ale
rezistentelor ce pot fi masurate cu puntile Wheatstone uzuale se pot determina,
teoretic cu relatiile:


Domeniul practic de masurare cu aceste punti este nsa mai restrns, ndeosebi n
ceea ce priveste limita inferioara care nu poate fi mai mica de 1 (ntruct
rezistentele de contact si cele ale firelor de legatura devin comparabile cu rezistenta
de masurat); pentru X>10
6
sensibilitatea puntii scade considerabil. Rezulta c,
pentru asigurarea calitatii masurarii, domeniul practic de utilizare a puntii
Wheatstone este 1X10
5
.











P
a
g
e
3
6

CAPITOLUL III.
PROCESUL DE MASURARE ELECTRICA,
MASURAREA CURENTULUI CONTINUU,
MASURAREA TENSIUNII SI CURENTULUI
ALTERNATIV, MASURAREA PUTERII, MASURAREA
MARIMILOR ELECTROMAGNETICE DE CAMP


Importanta practica a masurarilor electrice in tehnica moderna nu mai necesita
sublinieri . Atat schimburile de energie, cat si schimburile de informatie se fac cel
mai frecvent pe suportul marimilor electromagnetice, a caror masurare precisa
conditioneaza desfasurarea normala a proceselor implicate. Prin masurari electrice
se intelege masurarea marimilor electromagnetice, prin orice mijloace,
electromecanice, electrotermice, electrooptice, electronice etc.
3.1 PROCESUL DE MASURARE.
Scopul masurarii este obtinerea experimentala a unei informatii cantitative
asupra anumitor proprietati ale unui obiect sau sistem si exprimarea ei sub o forma
adecvata pentru utilizator. Asamblul operatiilor experimentale care se executa in
vederea obtinerii rezultatului masurarii constituie procesul de masurare.
Procesul de masurare contine urmatoarele elemente principale: masurandul
(marimea de masurat), metoda de masurare, aparatul de masurat si etalonul. In
functie de natura, precizia si scopul masurari, aceste elemente au o importanta
relativa diferita. Ele determina marea varietate a masurilor in general si a masurilor
electrice in particular.
1. Masurandul -nu toate proprietatile unui obiect sau ale unui sistem sunt
masurabile. O prima conditie de masurabilitate este ca marimea sa constituie o
multime ordonabila, adica o multime in care sa se poata defini relatiile de egal, mai
mic si mai mare intre elementele ei.
2. Metoda de masurare prezenta marimii de referinta (a etalonului), chiar
daca unori este mai putin evidenta, este indispensabila. Se pot deosebi masurari
prin comparatie simultana si masurari prin comparatie succesiva.

P
a
g
e
3
7

3. Aparatul de masurat in general, marimea de iesire depinde nu numai de
marimea de intrare, ci si de alte marimi care influenteaza aparatul. Aceste marimi
sunt numite marimi de influenta. Cele mai obisnuite sunt marimile caracteristice
mediului in care se face masurarea: marimi perturbatoare electromagnetice si
marimi proprii obiectului supus masurari.
4. Etalonul unicitatea si conformitatea masurarilor, in orice loc si la orice
moment, reclama un sistem de etaloane care sa asigure: generarea principilor
unitati de masura, mentinere acestor unitati de masura si corelarea intre ele a
unitatilor de masura. Aceste trei operatii fundamentale in activitatea metrologica se
efectueaza in mod corespunzator cu urmatoarele trei categorii de etaloane: de
definitie, de conservare si de transfer.
3.2 MASURAREA TENSIUNII SI CURENTULUI CONTINUU.
Tensiunea continua si curentul continuu sunt marimi a caror masurare este
necesara atat in sisteme de transmitere a energiei electrice cat si in cele de
transmitere a informatiei pe suport electric.
1. Generatoare de tensiune de referinta in cazurile simple in care
generatorul de tensiune de referinta trebuie sa debiteze un curent neglijabil se pot
folosi elemente normale sau circuite cu diode Zener, care furnizeaza o tensiune de
referinta fixa. In cazurile in care este necesar ca generatorul de tensiune de
referinta sa debiteze un curent apreciabil fara sa-si modifice tensiunea de iesire se
recurge la stabilitoare de tensiune calibrate speciale.
2. Metoda compensarii complete consta in masurarea tensiunii continue
printr-un procedeu de zero, echilibrand tensiunea de masurat U
x
cu o tensiune
cunoscuta U
e
egala cu U
x
,obtinuta prin trecerea fie a unui curent constant printr-un
resistor variabil, fie a unui curent variabil printr-un resistor constant.
3. Metoda compensarii incomplete. Voltmetre diferentiale metoda
compensarii incomplete pentru masurarea tensiunii continue este o metoda
diferentiala, constand in masurarea cu un voltmetru indicator a diferentei dintre
tensiunea necunoscuta si o tensiune de compensare reglabila, cunoscuta rezulta ca
tensiunea de masurat este egala cu tensiunea de compensare + tensiunea masurata
cu voltmetrul indicator.
4. Masurarea curentului continuu masurarea directa a curentului continuu
se face cu ajutorul ampermetrelor magnetoelectrice si electrodinamice. Masurarea

P
a
g
e
3
8

indirecta se face fie cu ajutorul sunturilor fie prin intermediul convertoarelor
magnetice de c.c.
3.3 MASURAREA TENSIUNII SI CURENTULUI ALTERNATIVE.
Tensiunea si curentul alternativ se masoara cu precizie mare la frecvente
intre 10 Hz si 10 kHz.
1. Generalitati din punct de vedere al comportarii globale, un semnal
alternativ in regim stationar poate fi caracterizat prin valoare efectiva, valoare
medie si valoare de varf.
Valoarea efectiva a unei tensiuni alternative este egala cu valoarea unei
tensiuni continue care ar dezvolta o putere medie egala in aceeasi rezistenta.
Valoarea medie a unei tensiuni alternative este valoarea medie in timp a
modulului tensiunii.
Valoarea de varf a unei tensiuni alternative este valoarea instantanee de
modul maxim a tensiunii.
2. Masurarea tensiunii si curentului alternativ prin comparare cea mai
precisa masurare a tensiunii alternative si a curentului alternativ se poate face prin
comparare cu marimea continua corespunzatoare observand egalitatea efectelor
termice, electrodinamice sau altele asupra unui element sensibil la aceste
efecte.Metoda se numeste comparare c.a.-c.c., elementul sensibil se numeste
element de transfer c.a-c.c., iar aparatul bazat pe aceasta metoda este un
comparator c.a-c.c.
3. Masurarea tensiunii alternative prin conversiune c.a.-c.c. in practica
masurarea prin comparare c.a.-c.c. se foloseste numai la calibrarea aparatelor si in
masurari speciale, de mare precizie.Masurarea tensiunii alternative se face prin
conversiune c.a-c.c. cu ajutorul unui convertor c.a.-c.c. care furnizeaza la iesire o
tensiune continua egala sau proportionala cu valoarea efectiva, valoarea medie sau
valoarea de varf a tensiunii alternative de intrare.
4. Metode de raport aplicate la masurarile in c.a. metodele de raport pot
atinge precizii mai bune decat ale masurarilor similare in c.c. datorita dispozitivelor
inductive de raport (DIR). Transformatorul este unul din dispozitivele inductive
fundamentale; el poate fi folosit ca transformator de tensiune sau ca transformator

P
a
g
e
3
9

de curent. Divizorul inductiv este un alt dispozitiv fundamental utilizabil pentru a
genera sau a compara doua tensiuni sau doi curenti intr-un raport dat.
3.4 MASURAREA PUTERII.
Masurarea puterii constituie una din putinele masurari electrice care poate fi
efectuata in intregul spectru de frecventa al marimilor electromagnetice din curent
continuu pana la frecventele de racordare cu spectrul radiatiilor inflarosii. Puterea
masurata este fie puterea absorvita de aparatul de masurat de la un generator fie
puterea transmisa pe un circuit de la un generator la o sarcina, ambele exterioare
aparatului. In primul caz masurarea se face cu un wattmetru de absortie iar in al
doilea caz cu un wattmetru de trecere.
1. Masurarea puterii absorbite masurarea puterii absorbite se executa in
cazurile in care este necesar sa se determine puterea pe care o poate debita un
generator, sau un alt sistem de generare si/sau de transmitere a puterii, pe o sarcina
specificata. Masurarea puterii absorbite in audiofrecventa se efectueaza cu
aparatele specializate numite wattmeter de iesire.
2. Masurarea puterii transmise pentru masurarea puterii transmise este
necesara multiplicarea tensiunii si a curentului urmata de medierea produsului
obtinut.
3. Masurarea energiei oricare din aparatele de masurat puterea activa poate
fi utilizat pentru masurarea energiei (active), daca se integreaza in timp marimea de
iesire a aparatului. Contoarele electromecanice utilizate in prezent sunt bazate pe
multiplicatorul cu inductie . Contoarele electronice s-au oprit la multiplicatorul cu
modulatie in amplitudine si durata care le asigura o precizie superioara tuturor
contoarelor electromecanice cunoscute.
3.5 MASURAREA MARIMILOR ELECTROMAGNETICE DE CAMP.
Majoritatea metodelor de masurare a marimilor electromagnetice de camp
sunt bazate pe o conversiune din marime de camp in marime de circuit. Masurarea
ideala a unei marimi de camp trebuie sa indeplineasca doua conditii : sa fie practic
punctuala (sa redea valoarea marimii de camp intr-o regiune restransa din spatiu )
si sa fie neperturbatoare (sa redea valoarea marimii de camp inainte de
introducerea traductorului in regiunea explorata).
1. Masurarea intensitatii campului electric -masurarea campului electric
continuu intereseaza in special in legatura cu problemele ganerarii de campuri

P
a
g
e
4
0

electrostatice intense. Masurarea intensitatii campului electric alternativ este
intalnita relativ rar.
2. Masurarea intensitatii campului magnetic aparatele destinate acestui scop
se numesc teslametre. Masurarea se intinde asupra unui interval larg de valori ale
inductiei , de la 10
12
T pana la 10 T, precizia de masurare curenta este intre 0,01
si 5%. Pentru masurarea inductiei magnetice continue se folosesc teslametre cu
bobina detectoare.
3. Masurarea intensitatii campului radioelectric metoda generala de
masurare a intensitatii campului radioelectric consta in utilizarea unei antene
standard orientata corespunzator la bornele careia se obtine tensiunea. La
frecvente relativ joase (ex: 25 MHz) se utilizeaza antene-cadru sau antene
monofilate cu lungime de aproximativ 1 m. In cazul campurilor slabe se utilizeaza
volmetre selective.
















P
a
g
e
4
1

BIBLIOGRAFIE



1. Wikipedia site Documentatie generala
(http://ro.wikipedia.org/wiki/Intensitatea_curentului_electric)
(http://ro.wikipedia.org/wiki/Curent_electric )
2. Google Translate Pentru octinerea informariilor in limba Romana
(www.Google.ro).
3. Referate:
(http://www.e-
referate.ro/search.php?word=intensitatea%20curentului%20electric)
(http://www.preferatele.com/docs/fizica/3/masurari-electrice-11.php)
(http://referate.educativ.ro/cautare-referat-masurarea-intensitati-curentului-
electric.html)
(http://referat.clopotel.ro/Masurari_electrice-10885.html)
(http://www.e-
referat.net/cauta/despre+masurarea+intensitatii+curentului+electric)
(http://www.pss.ro/science_fun_club_romania/Materiale/EP/electrocinetica/
cc_4.html )
4. Alte site-uri:
(http://www.ee.tuiasi.ro/~evremera/Prezcap4-1.pdf)
(http://www.didactic.ro/materiale-didactice/61175_masurarea-intensitatii-
curentului-electric)
(http://www.scritube.com/tehnica-mecanica/MASURAREA-
INTENSITATII-CURENTU35643.php)
5. Masurari electrice si electronice. Masurarea marimilor electrice Autor(i):
Emil Vremera, Editura: Matrixrom.
6. Masurari electrice si electronice. Teste pentru Examenul National de
Bacalaureat si Olimpiadele Interdisciplinare Tehnice (editia a II-a)
Autor(i): Silviu Cristian Mirescu, Editura: Economica, An aparitie: 2003,
Colectia: Manuale - Scoala de arte si meserii, Nr. de pagini: 203.
7. Tehnici de masurare in domeniu (clasa a XI-a, ruta directa, clasa a XII-a,
ruta progresiva, filiera tehnologica, PROFIL TEHNIC) Autor(i): Aurel
Ciocirlea VASILESCU, An aparitie: 2007, Editura: CD Press.